Tema 1. Obiectele şi subiectele dreptului de autor.1. Noţiunea şi particularităţile obiectelor dreptului de autor.Dreptul de autor este un ansamblu de norme juridice ce reglementeaza relatiile dintre autori si alti subiecti ce apar in legatura cu crearea si folosirea operelor de arta, literature si stiinta.Opera – este o totalitate de idei sau imagini ce au obtinut, ca rezultat al activitatii creatoare a autorului,o forma obiectiva de exprimare, accesibila pentru a fi perceputa de organelle de simt ale omului si cu posibilitatea de a fi reprodusa. Deci ca o opera (ca obiect al dr de autor) sa fie protejata de dr de autor, e necesar ca : 1)opera sa se refere la unul din domeniile:arta, literature, stiinta. 2) sa fie un rezultat al creatiei intelectuale. 3) sa fie exprimata intr-o anumita foma obiectiva,ce permite reproducerea ei atit publikata cit si nepublikata. 4)opera e protejata indifferent de valoarea sau destinatia ei.Si deasemenea pentru ca un rezultat al creatiei intelectuale saobtina o insemnatate speciala si statut de obiect al drptului de autor, el tre sa fie exprimat intr-o forma :scrisa(manuscris,note muzicale), orala(interpretare publika), de imagine(desen, tablou), volumetrico-spatiala (sculptura, macheta). Dr de autor apare din momentul crearii operei sau din momentul fixarii ei pe un support material.Orice autor are dr de a informa publicul despre dr sale asupra operei prin folosirea simbolului dr de autor : - litera latina c – intr-un cerc; - numele titularului dr exclusiv de autor; - anul primei publicari a operei.Legea RM distinge 2 categorii de opera : opere derivate si o. originale. Deosebirea este ca autorul operei originale exploateaza opera cum doreste , pe cind autorul operei derivate e obligat sa obtina permisiunea pentru a valorifica opera de la autorul operei originale. Mai sint opera commune si collective. Cele commune pot fi : divizibile si indivizibile. 2. Tipuri de opere protejate prin legislaţia dreptului de autor.

Obiecte ale dreptului de autor sînt: a) operele literare (povestiri, eseuri, romane, poezii etc.); b) programele pentru calculator care se protejează ca şi operele literare; c) operele ştiinţifice; d) operele dramatice şi dramatico-muzicale, scenariile şi proiectele de scenarii, libretele, sinopsisul filmului; e) operele muzicale cu sau fără text; f) operele coregrafice şi pantomimele; g) operele audiovizuale; h) operele de pictură, sculptură, grafică şi alte opere de artă plastică; i) operele de arhitectură, urbanistică şi de artă horticolă; j) operele de artă aplicată; k) operele fotografice şi operele obţinute printr-un procedeu analog fotografiei; l) hărţile, planşele, schiţele şi lucrările tridimensionale din domeniul geografiei, topografiei, arhitecturii şi din alte domenii ale ştiinţei; m) bazele de date; n) alte opere. Fără a prejudicia drepturile autorului operei originale, de asemenea, se protejează prin dreptul de autor operele derivate şi integrante la baza cărora stau una ori mai multe opere şi/sau oricare alte materiale preexistente.3. Operele de serviciu.Drepturile morale asupra unei opere create ca urmare a îndeplinirii unei misiuni încredinţate de angajator sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu (operă de serviciu) aparţin autorului acestei opere. Autorul operei menţionat nu are dreptul să interzică angajatorului său să o publice sau să o facă în alt mod accesibilă pentru public. În lipsa unor prevederi legale sau a unor clauze contractuale contrare, în măsura în care valorificarea operei este condiţionată de misiunea încredinţată autorului de a crea această operă, dreptul patrimonial asupra operei de serviciu aparţine angajatorului.Cuantumul remuneraţiei de autor pentru fiecare mod de valorificare a operei de serviciu se stabileşte în contractul încheiat între autor şi angajator. La valorificarea operei de serviciu, numele autorului se indică în cazul cînd realmente

acest lucru este posibil. Angajatorul, de asemenea, are dreptul să ceară indicarea numelui său la orice valorificare a operei de serviciu. 4. Autorii ca subiecte a dreptului de autor.Cel mai important subiect al dr de autor este considerat autorul operei de arta , literature si stiinta. Se considera a fi autor, in absenta unei probe contrare, persoana fizica sub al carei nume pentru prima data este publikata opera. Cînd opera a fost publicată anonim sau sub un pseudonim care nu permite identificarea autorului, editura, al cărei nume este indicat pe operă, se consideră, în absenţa unei probe contrare, reprezentant al autorului, avînd în această calitate dreptul să protejeze şi să exercite drepturile autorului. Pentru a informa publicul despre drepturile sale, titularul dreptului de autor va folosi simbolul protecţiei dreptului de autor, care se va aplica pe fiecare exemplar al operei şi constă din trei elemente: a) litera latină „C” inclusă în cerc; b) numele sau denumirea titularului dreptului exclusiv de autor; c) anul primei publicări a operei. In literature de specialitate subictii dr de autor sint divizati in 2 categorii : initiali(originari) si derivati. Cei initiali sint recunoscuti creatorii nemijlociti prin munca intelectuala a carora este create opera, iar subiectii derivati sint succesorii in drepturi (mostenitorii autorului,editurile, teatrele,studiourile de cinema precum si insasi statul). 5. Persoanele străine şi persoanele minore ca autori a operelor de artă, literatură şi ştiinţă.E evident faptul ca exista copii care pina a ajunge la virsta de majorat,creeaza opera de arta, literature si stiinta ce sint appreciate la fel ca si operele create de persoanele mature. Astfel legea ocroteste operele autorilor care nu au ajuns la majorat, evidentiind ca autor este persoana care a creat opera. Deci nu exista careva limitari de virsta, posibilitatea de a fi autor e inclusa in continutul capacitatii de folosinta. Deci statutul juridic al autorului ce nu a atins virsta de majorat e reglementat de cod civil, tranzactiile fiind incheiate de catre parinti,infietori sau tutori. Insa autorul cu virsta intre 14 si 18 ani isi realizeaza dr sale de autor de sine statator : incheie contracte,isi modifica operele sau autorizeaza modificarea lor, primeste remuneratia de autor- acestea constituind exceptie de la regula generala.6. Coautoratul.Dreptul de autor asupra unei opere create prin efortul comun a două sau a mai multor persoane aparţine coautorilor în comun, indiferent de faptul dacă această operă constituie un tot indivizibil sau este formată din părţi. Fiecare dintre coautori îşi menţine dreptul de autor asupra părţii create de el şi are dreptul să dispună de aceasta cum crede de cuviinţă, cu condiţia că această parte are caracter de sine stătător. Se consideră că o parte componentă a operei este de sine stătătoare în cazul în care ea poate fi valorificată independent de alte părţi ale acestei opere. Relaţiile dintre coautori se stabilesc, de regulă, în baza unui contract. În lipsa unui asemenea contract, dreptul de autor asupra operei este exercitat în comun de toţi autorii, iar remuneraţia se împarte între ei proporţional contribuţiei fiecăruia, dacă aceasta poate fi determinată. În cazul în care contribuţia fiecăruia dintre coautori nu poate fi determinată, remuneraţia se împarte în cote egale. În cazul în care opera nu poate fi divizată în părţi de sine stătătoare, coautorii pot exercita dreptul de autor numai de comun acord. 7. Organizaţiile de administrare pe principii colective a drepturilor patrimoniale de autor.Aceste organizatii se infiinteaza in cazurile in care exercitarea individuala a dr de autor si dr conexe de catre autorii operelor de arta, literature si stiinta este dufucila. Conform legii privind dr de autor si dr conexe, organizatiile de administrare pe principia co;ective a dr patrimoniale se infiinteaza nemijlocit de catre titularii dr de autor si dr conexe benevol, in temeiul calitatii de membru al unei asemenea organizatii sau in baza contractelor incheiate in scris.

Aceste organizatii, exercita in numele titularilor dr de autor pe care ii reprezinta urmatoarele atributii : - coordoneaza cu beneficiarii cuantumul remuneratiei; - elibereaza beneficiarilor licente pentru folosirea dr pe care le administreaza; - acumuleaza remuneratia prevazuta in licenta; - distribuie si plateste remuneratia acumulata; - s.a.Dar aceste organizatii poseda si careva obligatii : - sa foloseasca remuneratia acumulata exclusive pentru distribuirea si plata ei titularilor dr de autor I dr conexe, dar sis a retina sume pentru acoperirea cheltuielilor suportate ; - sa repartizeze sis a plateasca systematic remuneratia acumulata proportional ; - concomitant cu plata remuneratiei sa prezinte titularilor dr de autor si a dr conexe dari de seama despre folosirea dr acestora.

Tema 2: Contractul de autor

Drepturi personale nepatrimoniale

1) Dreptul de divulgareEste acel atribut al autorului în baza căruia poate să păstreze manuscrisul sau creația numai pentru el, putînd să decidă să nu fie cunoscut atît timp cît consideră că opera nu este suficient de bine realizată în raport de propriile sale cerințe, ori atît timp cît din alte motive consideră că încă nu este momentul oportun.Cronologic, dreptul de divulgare este primul drept care ia naștere și condiționează exercitarea celorlalte drepturi.2) Dreptul la paternitatea opereiSe întemeiază pe legătura firească dintre creator și opera sa.Implică două aspecte:– aspect pozitiv – în baza căruia se poate revendica orice ediție de autor– aspect negativ – în baza căruia se poate opune oricărei acțiuni de contestație a acestei calități din intervenția unor terți.3) Dreptul de a decide sub ce nume va fi adusă opera la cunoștința publiculuiDacă autorul a decis să folosească propriul său nume, cesionarul dreptului de reproducere, reprezentare, executare sau difuzare trebuie să indice numele pe copertă, pe programe, pe afișe sau în alte mijloace publicitare.La operele de artă plastică, deținătorul suportului material nu poate înlătura sau modifica semnătura autorului, iar traducerile trebuie să poarte mențiunea numelui artistului care a creat opera originală.Dreptul la paternitatea operei se respectă și la operele colective, fiecărui autor recunoscîndu-i-se dreptul său.Dreptul la calitatea de autor nu subzistă în cazul în care calitatea de autor este recunoscută persoanei juridice.În cazul în care un terț publică o operă proprie sub numele altui autor, de regulă un autor consacrat, nu va fi vorba de o încălcare a dreptului la calitatea de autor, ci de o încălcare a dreptului nepatrimonial la nume.4) Dreptul de a pretinde respectarea integrități opereiDeumirea și dreptul la integritatea și inviolabilitatea operei presupune interzicerea oricărei modificări aduse operei, atît celor care ar fi cesionarii dreptului de reprezentare sau difuzare, cît și în cazul utilizării libere, respectiv al licențelor legale.Autorul poate decide ca opera să fie făcută cunoscută în forma hotărîtă de el. În cazul adaptării operei modificarea este inevitabilă, adaptarea fiind ea însăși o operă de creație.

Operele comune și colective impun coordonarea contribuțiilor autorilor. Dreptul la integritatea operei se manifestă în toată plenitudinea în cazul operelor de artă; se recunoaște dreptul autorului de a avea acces la operă în vederea reproducerii ei, dar și obligația proprietarului de a păstra opera în afara oricărei modificări.5) Dreptul de retractareProblema retractării se poate pune numai după exercitarea dreptului de divulgare. În esență, aceasta presupune fie revenirea asupra consimțămîntului dat, fie sub forma retragerii operei din circulație ori modificarea operei.Dreptul de retractare a fost explicat prin dreptul autorului de a decide cu privire la aducerea operei la cunoștința publicului și după încheierea convenției ca o manifestare de voință.O problemă controversată este exercitarea dreptului de retractare în cazul operelor comune indivizibile. De principiu, se consideră că retractarea este posibilă cu condiția să fie justificabilă și să nu aducă atingere intereselor celorlalți coautori. Acest sistem se regăsește și în cadrul operelor de artă plastică neterminate, legătura inseparabilă între opera propiu-zisă și suportul material; vin în concurs două drepturi distincte:– dreptul de retractare al autorului– dreptul proprietarului asupra suportului operei

Inal ienabi l i tatea drepturi lor personale nepatrimoniale

De regulă, prerogativele nepatrimoniale ale dreptului de autor sînt inalienabile. Părerea unanimă este că dreptul de ordin moral asigură protecție față de atingerile aduse operei și prin care s-ar aduce atingere reputației autorului, cît și împotriva atingerilor aduse operei, indiferent dacă se răsfrîng sau nu față de statutul autorului.

2Drepturi le patrimoniale

Conținutul dreptului de autor este completat prin dreptul patrimonial reglementat prin dispozițiile art. 12, 13 din Legea nr. 8/1996. Potrivit legii, autorul are dreptul patrimonial exclusiv de a decide dacă, în ce mod și cînd va fi utilizată sau exploatată opera sa, inclusiv de a consimți la utilizarea operei de către alții.Dreptul de a decide cu privire la utilizarea și exploatarea operei generează mai multe drepturi distincte și exclusive care ar putea fi grupate în prerogative privind reproducerea, difuzarea, reprezentarea, executarea și orice alte modalități licite de folosire a operei.6) ReproducereaPresupune fixarea materială a operei prin orice procedee ce permit comunicarea operei către public în mod indirect, spre a se bucura de execuție, care reprezintă un mod de comunicare directă a operei.Reproducerea este subordonată consimțămîntului dat, indiferent de procedeul folosit și de scopul urmărit. Sub aspect procedural, pot fi enumerate: tiparul, dactilografierea, desenul, gravura, mulajul, fotocopia, fotografia, microfilmul. De regulă, s-a considerat că reproducerea nu este obligatoriu să se realizeze în același domeniu ca originalul. După divulgarea operei autorul nu se poate opune la reproduceri efectuate pentru uz personal, ceea ce presupune uzul în cercul familiei.7) DifuzareaPresupune punerea în circulație a operei ce a fost reprodusă prin orice mijloace, cuvinte, sunete sau imagini. Prin această reglementare s-a urmărit să i se permită autorului, editorului să se opună punerii în circulație a operei chiar atunci cînd reproducerea este licită (de exemplu:

importul de exemplare dintr-o operă într-o țară care nu asigură protecția dreptului de autor se considera că autorul poate autoriza:– reproducerea integrală sau parțială a operei;– difuzarea operei;– importul în vederea comercializării pe teritoriul țării a copiilor de pe o operă;– realizarea scenică, recitarea sau orice altă modalitate publică de execuție sau prezentare directă a operei;– expunerea publică a operelor de artă plastică, artă aplicată, fotografie sau arhitectură;– proiecția publică a operelor cinematografice și a altor opere audiovizuale;– emiterea unei opere prin orice mijloc ce servește la propagarea fără filtru a sunetelor, semnalelor, imaginilor;– transmiterea unei opere către public prin cablu, fibră optică sau orice alte procedee;– comunicarea publică prin intermediul înregistrărilor sonore și audiovizuale ;– prezentarea în public prin intermediul oricăror mijloace a unei opere radiodifuzate sau televizate.8) Dreptul de suităReprezintă un drept patrimonial recunoscut autorilor operelor de artă plastică prin care se încearcă stipularea unei compensări valorice ca urmare a vînzării operei inițiale la un preț modest și creșterea ulterioară a valorii ca urmare a recunoașterii celebrității. În baza acestor prerogative autorul are dreptul la 5% din prețul de vînzare în cazul fiecărei revînzări a operei prin licitație sau comisionari. De asemenea, autorul are dreptul de a fi informat cu privire la locul unde se află opera sa. Reținerea și plata procentului cuvenit, cît și informarea autorului cu privire la locul unde se află opera reprezintă obligații ce revin licitatorilor, comisionarilor și comercianților.Dreptul de suită nu poate fi înstrăinat și nu poate face obiectul unei renunțări.9) Dreptul de a autoriza închirierea originalului și a copiilor operelorReprezintă dreptul exclusiv al unui autor de a pune la dispoziție pentru utilizare originalul sau copiile operei pentru o perioadă de timp limitată, în schimbul unui onorariu economic direct sau indirect.Închirierea poate avea ca obiect opere literare, artistice, audio-video, programe de calculator.Termenul de protecţie a dreptului de autorDreptul de autor ia naștere în momentul realizării unei opere, indiferent de forma sau modul concret de exprimare. De regulă, opera, ca structură unitară, are un moment bine determinat atît sub aspectul creării propriu-zise, cît și sub aspectul nașterii dreptului de autor. În cazul în care realizarea operei se face în etape, pe parcursul unei perioade de timp, momentul nașterii dreptului de autor se va raporta la fiecare etapă în parte. În cazul în care într-un interval de timp apar mai multe volume, serii, părți ale operei, dreptul de autor se va calcula distinct în raport de fiecare parte. Ceea ce carcaterizează apariția dreptului de autor este caracterul său limitat. Deosebirile existente între regimul proprietății asupra bunurilor corporale și regimul proprietății intelectuale se explică în primul rînd prin aceea că bunurile corporale sînt utilizate de una sau mai multe persoane, pe cînd proprietatea intelectuală tinde să facă parte din patrimoniul public. Opera supraviețuiește autorului și continuă să poarte amprenta personalității acestuia, ceea ce impune un regim diferențiat între prerogativele patrimoniale și nepatrimoniale ale dreptului de autor. Din această perspectivă, durata protecției dreptului de autor este guvernată de două principii fundamentale care se regăsesc și în dispozițiile legii:1. durata nelimitată a drepturilor morale;

2. durata limitată a drepturilor patrimoniale.Clasificarea contractelor de autor.

I.1.2. Contractul de edi tare

Este amplu reglementat în majoritatea legislațiilor, astfel încît de multe ori aceste prevederi se aplică prin asemănare cu celelalte contracte.Este definit ca fiind contractul prin care titularul dreptului de autor cedează editorului, în schimbul unei remunerații, dreptul de a reproduce și de a difuza opera sa.Prin contractul de editare autorul poate ceda dreptul de reproducerea, difuzare, autorizarea traducerii ori adaptare a operei. Potrivit legii, contractul de editare trebuie să cuprindă clauze cu privire la:1. durata cesiunii2. natura exclusivă sau neexclusivă și întinderea teritorială a cesiunii3. numărul maxim și minim al exemplarelor4. remunerația autorului5. numărul de exemplare rezervate autorului cu titlu gratuit6. termenul pentru apariția și difuzarea exemplarelor fiecărei ediții sau a fiecărui tiraj7. termenul de predare a originalului operei de către autor8. procedura de control asupra numărului de exemplare produse de către editorÎn cazul nepublicării operei în termenul convenit, autorul poate solicita, potrivit dreptului comun, desființarea contractului și daune pentru neexecutare, păstrînd și remunerația primită. Dacă prin contract nu s-a prevăzut termenul de publicare a operei, acesta se consideră a fi de un an. Dacă opera a fost distrusă datorită forței majore, autorul este îndreptățit la o remunerație care îi va fi plătită numai dacă opera s-a publicat.

I.1.3. Contractul de închiriere

Este reglementat prin dispozițiile art. 63 din Legea nr. 8/1996.Prin contractul de închiriere a unei opere autorul se angajează să permită folosința pe timp determinat cel puțin a unui exemplar al operei sale în original sau copie. De regulă, acest contract se încheie cu privire la programele pentru calculator, opere fixate în înregistrări sonore sau audiovizuale.Cesionarul dreptului de închiriere se angajează să plătească o remunerație autorului pe perioada cît folosește exemplarul operei.Încheierea contractului nu lezează dreptul de autor, cu excepția dreptului de difuzare, dacă nu s-a convenit altfel.Contractul de închiriere a operei este supus dispozițiilor din dreptul comun privind contractul de locațiune.Contractul de comandaAceaSTA categorie de contracte e o conventie dintre autor si organizatia care o comanda,prin care autorul se oblige sa efectueze sau sa creeze o opera conform cerintelor inaintate de catre o organizatie,iar organizatia se oblige sa efectueze la timp expertiza privind corespunderea operei cu cerintele stabilite sis a achite taxa pentru lucrul prestat in termenele stabilite in contract.Daca asupra operei sau efectuat lucrari pregatitoare si organizatia refuza de la opera,autorul e in drept sa ceara restituiraea cheltuielilor avute.

Contractul de reprezentare în publ ic a unei opera

Prin contractul de reprezentare teatrală sau de execuție muzicală, titularul dreptului de autor cedează unei persoane fizice sau juridice dreptul de a reprezenta sau de a executa în public o operă actuală sau viitoare, iar cesionarul se obligă să o reprezinte sau să o execute în condițiile convenite. Această categorie de contracte se poate încheia cu privire la o operă literară, dramatică, muzicală, dramatică-muzicală, coregrafică sau pantomimă. Contractul se încheie în formă scrisă, pe o durată determinată sau pentru un număr determinat de comunicări către public. În contract trebuie să se prevadă data premierei, caracterul exclusiv sau neexclusiv al cesiunii, termenul, precum și remunerația autorului. Cesionarul este obligat să permită autorului să controleze reprezentarea sau executarea operei și să susțină în mod adecvat realizarea condițiilor tehnice. În mod periodic, dar nu mai puțin de odată pe an, cesionarul trebuie să comunice titularului dreptului de autor numărul de reprezentații sau execuții și situația încasărilor. De asemenea, la termenele prevăzute în contract cesionarul trebuie să plătească autorului sumele convenite. În caz de nereprezentare sau neexecutare a operei cu termenul stabilit, autorul poate solicita, potrivit dreptului comun, desființarea contractului și daune-interese, păstrînd și remunerația primită.Elementele contractului de autor.Subiectul dreptului de autor.    (1) Se consideră a fi autor, în absenţa unei probe contrare, persoana fizică sub al cărei nume pentru prima dată este publicată opera.     (2) Cînd opera a fost publicată anonim sau sub un pseudonim care nu permite identificarea autorului, editura, al cărei nume este indicat pe operă, se consideră, în absenţa unei probe contrare, reprezentant al autorului, avînd în această calitate dreptul să protejeze şi să exercite drepturile autorului.     (3) Persoana fizică sau juridică al cărei nume ori denumire apare pe o operă audiovizuală, videogramă sau fonogramă se consideră, pînă la proba contrară, producător al operei audiovizuale, videogramei sau al fonogramei respective.    (4) Pentru a informa publicul despre drepturile sale, titularul dreptului de autor va folosi simbolul protecţiei dreptului de autor, care se va aplica pe fiecare exemplar al operei şi constă din trei elemente:     a) litera latină „C” inclusă în cerc;    b) numele sau denumirea titularului dreptului exclusiv de autor;    c) anul primei publicări a operei.

Obiectul contractului de autor indeplinneste aceleasi conditii ca si la un contract:1 obiectul sa existe2 ob. Trebuie sa fie determinat sau determiinabil(indicarea genului ,speciei in care se incadreaza opera,indicarea titllului dimensiuniilor)’3. OB. Sa fie posibil.Nimeni nu poate sa fie obligat la o indatorire imposibila,precum si la faptul ca autorul trebuie sa posede acele calitati care ar facec posibila crearea unei opera c ear corespunde cerintelor inaintate.4OB sa fie licit si moral5 OB sa fie in circuitul civil.Obiect al contractului pot fi lucruri ce se afla in circuitul civil.Termenul Autorul operei de arta literature sau stiinta este in drept sa incheie contracutl de valorificare a operei pe un termen pe care sil doreste .Daca in contractul dreptului de auttor nu este specificat un termenul de valabilitate a contractului,atunci contractul ,atunci contractul va fi incheiat pe un

termen de 3 ani,de la data incheierii,pentru ca acele opera ce nu au fost modificate si pe un termen de 5 ani pentru contractile de valorificare a operelor prelucrate sau traduse.Conţinutul contractului de autor.Una dintre cele mai vechi obligatii a cedentului in contractul de autor este de creare si transmitere a operei.O alta obligatie a autorului este indeplinirea de unul singur a lucrului asupra operei ce creaza obiectul contractului.In cazul cind la cererrea operei vor fi atrase alte persoane p-u a efectua un lucru creativ va fi necesar acordul organizatiei ce a facut comanda,si nu va fi necesar un asemeanea acord atunci cind la crearea operei vor participa persoane ce nu vor contribui ,intelectual la crearea operei,dar vor efectua lucrari tehnice.,sau organizatorice.Autorul operei este obligat sa efectueze modificari in continutul operei cind o cere organizatia ce a facut comanda ,conform clauzei stabilite in contract.Aceasta se refera la volumul operei Sau alte modificari neesentiale.NU se accepta interventia organizatiei referitor la modificarea operei daca aceasta nu a fost stipulat in contract.Contractul de autor poate prevedea expres si obligatia autorului de a participa la pregatirea operei spre difuzare.De ex-lu in cazul unui conttract de editare a operei sau sa participe la punerea unor opere pe scena.Organizatia este obligata sa primeasca si sa efectueze o expertizza a operei .La momentul depunerii a operei e necesar de a intocmi un act ce confirma depunerea operi.Dupa o perioada se remite raspunsul ,ce contine unele obiectiii ,cu privire la modificari ce trebuie efectuate de autor.O obligatie expresa a organizatiei este achitarea unei remuneratii autorului p-u opera ce contine obiectul contractului.Totodata guvernul a stabilit un tarif minim a remuneratie de autor,.Astfel aceste contracte nu pot stabili remuneratia in cuantum mai mai mic decit cel prevazut de aceste tarife.Răspunderea părţilor pentru încălcarea contractului de autor.Raspunderea presupune restabilirea drepturilor incalcate ,plata unei compensatii p-u daune morale sau materiale,precum si rambursarea venitului realizat.Autorul poarta rasp-re in cazul nerespectarii obligatiei de a efectua de unul singur opera ce constitue obiect al contractuluiîn contract. O asemenea răspundere poate surveni şi în cazul nerespectării termenului depunerii operei ce trebuia modificată.este scutit de la răspundere autorul care va demonstra, că în executarea obligaţiilor contractuale au survenit acţiuni de forţă majoră,cum ar fi de exemplu, boala autorului etc.Va surveni o răspundere din partea autorului şi în cazul efectuării unei opere necalitative, care nu corespunde cerinţelor stipulate în contract. De rînd cu răspunderea autorului pentru încălcarea obligaţiilor în contractul de autor o asemenea răspundere o poate suporta şi organizaţia.Pentru început vom menţiona, că organizaţia va purta răspundere pentru neachitarea onorariului în termenul stabilit în contract. în acest caz autorul este în drept să ceară de la organizaţie achitarea unei penalităţi pentru reţinerea onorariului, dacă, evident, aceasta a fost prevăzut în contract.Dacă contracul stipulează obligaţia de a valorifica opera într-un termen prevăzut, nerespectarea acestei obligaţii de către organizaţie prevede o răspundere din organizaţiei. în asemenea cazuri autorul este în drept să ceară de la organizaţie restituirea onorariului, precum şi să ceară restituirea exemplarelor de operă cedate organizaţiei prin contractul de autor.Organizaţia va purta răspundere şi în cazul cînd, fără permisiunea autorului a modificat opera. Se are în vedere includerea unor comentarii, ilustraţii, care deşi pot îmbunătăţi calitativ opera, dar vor constitui un atentat la drepturile morale ale autorului

Va surveni răspunderea organizaţiei şi în cazul pierderii sau deteriorării suportului material care conţinea opera. Autorul va fi în drept să ceară o recompensă pentru pierderea sau înlăturarea defectelor în cazul deteriorării operei, (De asemenea autorul este în drept să tragă la răspundere organizaţia în cazul transmiterii de către aceasta, a operei unor terţe persoane, fără a fi indicat acest drept în contract.Încetarea contractului de autor Contractul de autor va fi stins în cazurile prevăzute de lege, precum şi în cazurile speciale prevăzute de părţi în contractul de autor ;contractul de autor trebuie să conţină următoarele clauze: modul de valorificare a operei, termenul şi teritoriul pentru care se transmite dreptul, cuantumul remuneraţiei şi alte clauze. Nerespectarea acestor clauze precum şi a altor prevederi stabilite în contract care vor genera încălcarea drepturilor uneia din părţi, duce la stingerea contractului.Există împrejurări care fac imposibilă executarea clauzelor prevăzute în contractul de autor. Ele sunt condiţionate de circumstanţele de fors-major, adică împrejurări înlăturarea cărora nu depind de voinţa autorului. Acestea se manifestă prin faptul că au survenit mişcări negative în societate (acţiuni armate) sau calamităţi naturale. Contractul de autor poate fi stins şi cazul cînd s-a pierdut o operă de artă, fără vina autorului şi fără de care autorul nu poate îndeplini condiţiile contractului.în fine, contractul de autor poate 11 stins în cazul decesului autorului.

Tema 3. Drepturile conexe. Apărarea drepturilor de autor şi celor conexe.1- Protecţia juridică a interpreţilor, producătorilor de fonograme şi organizaţiilor de difuziune prin cablu şi satelit (drepturile conexe). Conform art.3 a Conventiei de la Roma privind protectia interpretilor, producatorilor de fonograme si a organizatiilor de difuziune, interpret - sunt considerati actorii, cintaretii, instrumentistii, dansatorii si alte persoane care joaca roluri, cinta, recita sau interpreteaza intr-un alt mod opere literare sau artistice. Interpretul, ca subiect al drepturilor conexe, dispune de drepturi personate (morale) si patrimoniale asupra interpretarii sale. Interpretul, ca subiect al drepturilor conexe, dispune de drepturi personate (morale) si patrimoniale asupra interpretarii sale. Spre comparatie cu drepturile morale pe care le revine autorului operei de arta, interpretul detine mai putine drepturi morale si anume dreptul la nume , la stima reputatiei, adica dreptul la apararea de la orice denaturare, schimono-sire, sau alte actiuni posibile care prejuduciaza onoarea si demnitatea interpretului. Ultimul drept moral este dreptul la valorificarea interpretarii, precum si obtinerea unei remuneratii din urma interpretarii. Interpretul este lipsit de dreptul la paternitate ceia ce nu este corect, deoarece interpretul este lipsit de un drept foarte important si anume dreptul de a se considera autor al interpretarii sale. Interpretul nu poseda nici dreptul de a da publicitatii interpretarea sa. Drepturile interpretului sunt protejate pe un termen de 50 de ani de la data primei interpretari. Drepturile interpretului la nume si la stima reputatiei sunt ocrotite nelimitat.(art.33(l) al Legii privind drepturile de autor si drepturile conexe).Fonograma-о exprimare exclusiv sonora a sunetelor unei interpreted sau a altor sunete. Producator de fonograma este persoana fizica sau juridica din initiativa ca-reia se imprima pentru prima data sunetele unei interpretari sau alte sunete.Luind in considerare faptul ca producerea unei fonograme este doar un lucru mecanic, lipsit de activitate intelectuala, producatorul de fonograme este lipsit de drepturi personale (morale). Am considera insa ca dreptul la indicarea pe ambalaj a denumirii organizatiei ce a produs fonograma repre-zinta un drept moral. dreptul exclusiv de valorificare a fonogramei inseamna dreptul producatorului de fonograme de a permite sau a interzice efectuarea urmatoarelor actiuni:

a) reproducerea fonogramei;b) difuzarea exemplarelor de fonograma (comercializarea, darea cu chirie a acestora etc)c) importul exemplarelor de fonograma cu scopul difuzarii, exclusiv a exemplarelor produse cu autorizatia producatorului acestei fonograme.De mentionat ca cumparatorului fonogramei ii este cedat dreptul asupra suportului material si nu drepturile patrimoniale asupra fonogramei, la rindul sau, cumparatoruleste in drept sa admi-nistreze suportul material cum doreste. Drepturile producatorului de fonograma pot fi transmise prin contract de cesiune exclusiva sau neexclusiva. Durata drepturilor patrimoniale ale producatorilor de fonograme este de 50 de ani de la data primei publicari a fonogramei sau 50 de ani de la data primei imprimari, daca in acest termen fonograma nu a fost publicata. a) Pentru crearea unor emisiuni tele- sau radio- de regula sunt necesare cheltuieli considerabile, care pot fi recuperate doar prin detinerea unui drept de monopol asupra emisiunii, Deoarece organizatiile de difuziune nu depun un efort intelectual la im-primarea sau difuzarea emisiunilor, ele sunt lipsite de drepturile personale, (morale ). In scimb organizatiile de difuziune poseda un sir de drepturi patrimoniale enumerate expres in Lege a) imprimarea emisiunii;b) reproducerea imprimarii emisiunii;c) translarea simultana pe cale radioelectrica sau prin cablu a emisiunii sale de catre о altS organizatie de difuziuned) translarea emisiunii pe cale radioelectrica sau prin cablu;e) translarea emisiunii in localurile in care intrarea este cu plata .Drepturile organizatiei de difuziune sunt in vigoare timp de 50 de ani dupa transmiterea emisiunii de catre aceasta organizatie pe cale radioelectrica. Termenul sus mentionat incepe sa curga de la 1 ianuarie al anului ce urmeaza dupa anul cind s-a produs fapta juridica.2. Mijloacele juridico-civile de protecţie a drepturilor autorilor şi a titularilor de drepturi conexe.Printre garantiile sociale si juridice, un loc deosebit in apararea dreptului de autor si drepturilor conexe ocupa apararea efectuata prin intermediul instantelor de judecata. Orice persoana are dreptul de acces la instantele de judecata si dreptul de a obtine о арaгаге juridica calificata a drepturilor sale. Dupa natura lor drepturile de autor sunt niste drepturi subiective si pentru protectia lor sunt acceptate toate modurile de aparare, care se aplica la apararea drepturilor civile subiective si anume: Incetarea sau modificarea relatiilor de drept, apararea onoarei si demnitatii, desemnarea executarii obligatiilor in natura si altele. a) recunoasterea drepturilor - mod de aparare, se realizeaza prin forma jurisdictionala si nu prin acjiuni unilaterale. autorul este in drept sa Inainteze о actiune in judecata, pentru a cere recunoasterea drepturilor sale.In cadul in care mai multe personae pretend la drpturi asupra operii instantele judecatoresti urmeaza sa verifice daca persoanele ce pretind la dreptul de coautor au luat parte la crearea operei si sa constate care a fost aportul intelectual creativ adus la opera. b) repunerea in situatia existenta pina la lezarea drepturilor. - Titularul dreptului de autor si drepturilor conexe este in drept su ceararestabilirea situatiei existente pina la violarea drepturilor sale doar in cazu-rile cind dreptul incalcat poate fi restabilit,c) curmarea actiunilor ce lezeaza drepturile sau creaza pericol de lezare a acestora – instanta de judecata are dreptul sa interzica urmatoarele actiuni : confectionarea, vinzarea, reproducerea, darea in chirie, etc. sau sa decida sechestrarea si confiscarea tuturor exemplarelor operelor

presupuse ca sunt contrafacute, si poate sa pronunte hotarirea privind sechestrarea si confiscarea materialelor si echipamentelor destinate pentru confectionarea si reproducerea acestora. Organele vamale sunt in drept sa retina exemplarele operelor sau fono-gramele lor, daca acestea sunt introduse sau scoase din tara fara licenta. d) repararea prejudiciului cauzat prin lezarea drepturilor - trei moduri de reparare a prejudiciului cauzat pentru lezarea drepturilor patrimoniale, recuperarea pierderilor, perceperea venitului nerealizat sj achitarea unei compensatii. Titularul drepturilor de autor si drepturilor conexe este in drept sa aplice una sau mai multe din sanctiunele indicate mai sus. 3. Răspunderea juridico-penală şi administrativă pentru încălcarea drepturilor de autor şi conexe.persoanele ce au violat drepturile de autor si drepturile conexe pot suporta si о raspundere administrativa. Conform Codului cu privire la contraventiile administrative art .51/2 "folosirea produselor muncii intelectuale, inclusiv a produselor muncii intelectuale a autorilor straini, fara a incheia contract cu autorul sau succesorii lui de drepturi, incalcarea conditiilor de folosire a produselor muncii intelectuale, inclusiv asupra operelor literare de arta sau stiintifice, folosirea lor in orice alt mod ilicit, precum si constringerea la copaternitate - atrag dupa sine aplicarea unei amenzi in marime de pina la cincisprezece salarii minime, iar persoanelor cu functie de raspundere - pina la douazeci si cinci salarii minime. Distrugerea din negligenta originalului operei de arta plastieca, sculpturii, a manuscrisului sau a variantei definitive a originalului operei audiovizuale atrage dupa sine aplicarea unei amenzi in murime de pina la zece salarii minime, iar persoanelor cu functii de raspundere - pina la treizeci salarii minime. inlaturarea semnului de ocrotire a dreptului de autor in procesul editarii, reeditarii sau multiplicarii operei atrage dupa sine aplicarea unei amenzi in marime de pina la zece salarii minime, iar persoanelor cu functii de raspundere pina la treizeci de salarii minime cu confiscarea intregului tiraj. legislatia RM prevede raspundere penala pentru incalcarea dreptului de autor. Codul penal al RM (art.141/1) prevede о pedeapsa in forma de amenda de pina la saizeci salarii minime, pentru folosirea operelor literare, de arta sau stiintifice inclusiv a operelor autorilor straini fara a incheia contract cu autorul sau cu succesorii lui de drepturi, incalcarea stipulatiilor legii si a contractului de folosire a acestor opere, insusjrea paternitatii asupra unei opere straine, folosirea lor in oarecare mod ilicit, precum si constringerea la copaternitate, daca aceste actiuni au fost savirsite dupa aplicarea unor sanctiuni administrative sau daca a fost cauzata о dauna de proportii mari, precum si distrugerea intentionata a originalului operei de arts plastica, sculpture, a manuscrisului sau a variantei definitive a originalului operei audiovizuale. Dupa cum reiese din dispozitia art. 141/1 obiect al infractiuni sunt: folosirea operelor dreptului de autor fara incheierea unui contract cu autorul sau cu succesorii lui, insusirea paternitatii asupra unei opere straine, precum si constringerea la copaternitate. Incalcarea altor drepturi subiective ce nu sunt indicate in dispozitia (art. 141/1) al CP al RM nu constituie incalcare sanctionata de normele dreptului penal.Componenta data de infractiune are un caracter material, lnfractiunea este savirsita doar daca a fost cauzata о dauna de proportii mari. Dauna de proportii mari poate fi atit morals cit si materiala.

Partea subiectiva a infractiunii о constituie intentia directa. Infractorul percepe pericolul social care se comite in legatura cu incalcarea dreptului de autor, presupune comiterea de daune mari si intentionat le comite sau este indiferent fata de aceste actiuni. Subiect este persoana ce a atins virsta de saisprezece ani.Legea privind drepturile de autor si drepturile conexe art. 38 (12) prevede raspundere penala sub forma de privatiune de libertate pe un termen de la un an la trei ani si/sau cu amends in marime

de la 100 la 1000 de salarii minime, pentru persoana vinovata de violarea premeditata a drepturilor de autor si a drepturilor conexe, care a fost comisa cu scopul de a obtine profit si a cauza prejudicii considerable titularului dreptului de autor si a drepturilor conexe.

Tema 4. Protecţia juridică a mărcilor.    Marca – orice semn susceptibil de reprezentare grafică, care serveste la deosebirea produselor si/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice; Mărcile se pot clasifica după mai multe criterii.După destinaţie, mărcile se împart în :1. Marca de fabrică este aplicată de producător pe produsele sale (indentifica producatorul, ionel)2. marca de comerţ de întreprinderea care comercializează aceste produse, (indentifica comerciantul, elat După obiectul lor, distingem:1. mărci de produse (niveia )2. mărci de servicii ( telecom)..În funcţie de titularul dreptului la marcă distingem:1. mărci individuale - Mărcile individuale, aparţinând unei persoane determinate (fizice sau juridice),2. marci colective - Mărcile colective aparţin unor asociaţii de producători, comercianţi sau prestatori de servicii.Din punct de vedere al naturii normelor care le reglementează, mărcile sunt:1. facultative2. obligatorii.După numarul semnelor folosite:1. mărcile simple 2. marci combinate (din două sau mai multe elemente verbale sau figurative) sunt frecvent folosite pentru că asocierea unor semne permite să se asigure mai uşor caracterul distinctiv al mărcii.După efectul urmarit:1. auditive2. vizuale3. intelectualeÎn funcţie de natura semnelor :1. mărci verbale2. figurativeMarca defensivă prezintă anumite modificări de detaliu ale mărcii înregistrate, pentru a împiedica înregistrarea de către alte întreprinderi a unor mărci asemănătoare cu aceasta. Scopul mărcii defensive este, prin urmare, de a asigura o protecţie sporită mărcii utilizate.Marca de rezervă se aseamănă cu marca defensivă prin aceea că, în momentul înregistrării ei, întreprinderea nu are intenţia să o folosească. Spre deosebire însă de marca defensivă, ea nu este legată de o marcă principală a cărei protecţie s-o întărească.Marca notorie este larg cunoscută şi se bucură de un renume deosebit în rândul consumatorilor.Prin Aranjamentul de la Nisa din 1957 a fost adoptată o clasificare internaţională a produselor şi serviciilor. Această clasificare cuprinde 34 clase de produse şi 8 clase de servicii (România a aderat la această Convenţie în anul 1998). Criteriile utilizate pentru delimitarea claselor sunt: provenienţa, destinaţia şi natura produselor şi serviciilor

Procedura înregistrării mărcilor la AGEPI.În conformitate cu LEGE Nr. 38 din 29.02.2008 privind protecția mărcilor, înregistarrea unei marci include trei etape, sau faze principale, si tot odata obligatorii: - depozitul national reglementat - examinarea cererii de inregistrare:1. examinarea formala a cererii2. examinarea semnului solicitat3. publicarea cererii- înregistrarea cererii:1. eliberarea certificatului de înregistrare2. publicarea datelor referitoare la înregistrare- ( de si legea nu prevede expres regulamentul cu privire la inregistrarea marcii spune ca mai exista doua faze posaterioare de inregistrare a marcii.)1 Observatia 2 Opoziţia Depozitul - Cererea se completează pe un formular-tip, prin dactilografiere sau imprimare şi se depune în două exemplare la AGEPI de către solicitant sau de reprezentantul acestui în limba moldoveneasc, documentele anexate la cerere pot fi in alta limba cu conditia ca timp de 2 luni se va traduce in limba moldaveneasca.Persoana care recepţionează documentele cererii înscrie pe formularul cererii data şi numărul de intrare la AGEPI şi semnează toate exemplarele depus.La cerere se anexează, în dependenţă de obiectul cererii şi de subiectul depunerii: 1) procura semnată de solicitant, dacă cererea se depune prin intermediul reprezentantului; 2) actul de prioritate3) dovada de plată a taxelor în cuantumul stabilit4) regulamentul de utilizare a mărcii colective, 5) regulamentul de utilizare a mărcii de certificare şi 8) documentul care confirmă acordul organului competent privind: a) utilizarea simbolurilor de stat în marca de produs şi/sau serviciu; b) utilizarea denumirii oficiale sau istorice a statului şi a denumirilor complete sau abreviate ale organizaţiilor internaţionale interguvernamentale în marca de produs şi/sau de serviciu; d) utilizarea semnelor, sigiliilor oficiale de control, de garanţie şi de marcare; 10) acordul titularului dreptului de autor sau al succesorului său în drepturi privind înregistrarea ca marcă sau în cadrul mărcii a denumirilor corespunzătoare de opere ştiinţifice s.a.La completarea formularului cererii se indică următoarele: 1) datele de identificare ale solicitantului: 2) solicitarea de înregistrare a mărcii cu specificarea tipului mărcii solicitate spre înregistrare (verbală, figurativă, combinată, tridimensională, sau de alt tip)3) numele şi adresa reprezentantului 4) numele, prenumele şi adresa persoanei desemnate pentru corespondenţa cu AGEPI 5) reproducerea grafică clară a semnului solicitat spre înregistrare Examinarea cererii de inregistrare:Examinarea respectării condiţiilor pentru atribuirea datei de depozit se efectuează de AGEPI, în termen de o lună de la data depunerii cererii 83. În procesul examinării respectării condiţiilor pentru atribuirea datei de depozit se verifică:

1) identitatea...2) existenţa reproducerii suficient de clare a mărcii a cărei înregistrare este solicitată; 3) prezenţa listei de produse şi/sau servicii pentru care se solicită înregistrarea mărcii grupate conform claselor din Clasificarea de la Nisa; 4) dovada de plată a taxei stabilite pentru depunerea cererii. În funcţie de rezultatul examinării respectării condiţiilor AGEPI: atribuie cererii număr şi dată de depozit şi înscrie datele referitoare la cerere în Registrul Naţional al Cererilor de Înregistrare a Mărcilor; sau emite decizia privind considerarea cererii ca fiind nedepusă. Publicarea informaţiilor referitoare la cerere 91. AGEPI publică în BOPI datele privind cererea de înregistrare a mărcii, dacă în urma examinării respectării condiţiilor de depunere a cererii de înregistrare se constată că cererea corespunde cerinţelor Legii şi prezentului Regulament. AGEPI publică BOPI pe suport de hîrtie, precum şi în format electronic pe pagina www.agepi.md. 92. Publicarea cererii cuprinde următoarele informaţii: (210) Numărul de depozit (220) Data de depozit (230) Data priorităţii de expoziţie (310) Numărul de depozit al cererii iniţiale (320) Data de depozit a cererii iniţiale (330) Ţara cererii iniţiale, codul conform normei ST.3 OMPI s.a.observatiaÎn conformitate cu Legea orice persoană fizică sau juridică, precum şi orice grup sau asociaţie de producători, consumatori, prestatori de servicii au dreptul, în termen de 3 luni din data publicării cererii de înregistrare a mărcii, să depună observaţii împotriva înregistrării mărcii. Opoziţia Opoziţia împotriva înregistrării unei mărci poate fi depusă în termen de 3 luni de la publicarea datelor referitoare la cerere şi poate fi fondată pe motivele relative de refuz .Examinarea de fond07. Examinarea de fond a cererii se efectuează de AGEPI în termen de 6 luni de la data publicării datelor privind cererea. 108. Examinarea de fond constă în:1) examinarea privind motivele absolute de refuz;2) examinarea privind motivele relative de refuz;3) examinarea observaţiilor şi opoziţiilor terţilor, dacă este cazulÎNREGISTRAREA MĂRCII, ÎNSCRIEREA ÎN REGISTRU ŞI ELIBERAREA CERTIFICATULUI DE ÎNREGISTRARE A MĂRCII În termen de 3 luni de la data emiterii deciziei de înregistrare a mărcii solicitantul trebuie să achite taxa pentru înregistrarea şi eliberarea certificatului. La expirarea a 30 de zile din data emiterii deciziei de înregistrare, în cazul în care au fost achitate taxele stabilite şi nu au fost depuse contestaţii împotriva înregistrării, AGEPI înscrie datele cu privire la înregistrarea mărcii în Registrul Naţional al Mărcilor şi în termen de o lună eliberează certificatul de înregistrare a mărcii. . Datele privind înregistrarea mărcii se publică în BOPI. În Registrul Naţional al Mărcilor se introduc următoarele date privind marca

înregistrată: Numărul de ordine al înregistrării, Data înregistrării , Data prevăzută de expirare a termenului de valabilitate a înregistrării ,Numărul de depozit , Data de depozit , Date referitoare la prioritatea de expoziţie, Numărul de depozit al cererii iniţiale, Data de depozit a cererii iniţiale s.a.3. asemanari: - legea marcilor si indicatiilor geografice permite persoanelor interesate ca in termen de 3 luni de la data publicarii unei marci sa se poata opune motivat la inregistrarea respectivei - Opozitia trebuie sa fie formulata în scris si cu plata taxei prevazute de lege. Deosebiri, termenul de protectie la de sene este de 5 ani cu reinoire de inca 5 ori, la indicatii geografice este de 10 ani

Tema 51.Noţiunea şi caracterile juridice a indicaţiilor geografice şi a denumirilor de origine a produselorIndicatie geografica (IG)– denumire a unei regiuni sau localitati, a unui loc determinat sau tari, care serveste la desemnarea unui produs originar din aceasta regiune sau localitate care poseda o calitate specifica, reputatie sau alte caracteristici ce pot fi atribuite acestei origini geografice si a carui producere, prelucrare,preparare au loc in aria geografica delimitata; Denumire de origine (DO)– denumire geografica a unei regiuni sau localitati, a unui loc determinat sau a unei tari, care serveste la desemnarea unui produs originar din aceasta regiune, localitate sau tara, a carui calitate sau caracteristici sint, in mod esential sau exclusiv, datorate mediului geografic, cuprinzind factorii naturali si umani, si a carui producere, prelucrare si preparare au loc in aria geografica delimitata; Specialitate traditionala garantata (STG)– produs agricol sau alimentar traditional a carui specificitate este recunoscuta prin inregistrare conform legii (specificitatea reprezinta caracteristica sau ansamblu de caracteristici prin care un produs agricol sau alimentar se distinge in mod clar de alte produse agricole sau alimentare similare apartinind aceleiasi categorii; produs traditional – produs utilizat pe piata intr-o perioade de timp ce indica la transmiterea de la o generatie la alta, fapt ce este dovedit; perioada trebuie sa corespunda duratei general atribuite unei generatii umane, adica de cel putin 25 de ani). Importanța acordată indicații se bazează pe calitățile care o deosebesc sub aspectul unei anumite tradiții sau a unor condiții naturale. Specific indicațiilor geografice este caracterul teritorial și caracterul colectiv. Indicațiile geografice se referă la un teritoriu determinat și pot privi și produse agricole. De asemenea, desemnează un drept colectiv deoarece aparțin unei unități teritoriale sau unei colectivități de persoane.2. Procedura înregistrării indicaţiilor geografice şi a denumirilor de origine a produselor.Cererea de înreg. se depune la AGEPI. Pe un formular-tip aprobat de AGEPI. Cererea şi documentele anexate se prezintă în limba moldovenească. Traducerea lor în l.mold. se prezintă în 2 luni de la data depunerii cererii.Pers. fizice sau juridice care au domiciliul sau sediul principal, sau o întreprindere industrială ori comercială efectivă şi funcţională în RM acţionează în faţa AGEPI personal sau prin intermediul unui reprezentant împuternicit printr-o procură.Daca nu - vor fi reprezentati în faţa AGEPI, de un mandatar autorizat împuternicit printr-o procură.Dată de depozit a cererii de înreg. este data la care solicitantul a depus la AGEPI cererea.Solicitantul pînă la data adoptării deciziei de înreg. ori de respingere a cererii, este în drept să solicite la AGEPI: a) retragerea cererii;b) modificarea, completarea, precizarea sau corectarea documentelor cererii, cu condiţia caaceste acţiuni să nu afecteze denumirea solicitată spre înreg. şi să nu extindă lista de produse.

Procedurile sînt supuse plăţii taxelor, cu excepţia cazului cînd acestea au fost solicitate în termen de o lună de la data de depozit. AGEPI examinează dacă cererea depusa întruneşte condiţiile de protecţie . Examinarea nu trebuie sa depaseasca 12 luni.Pe durata perioadei de examinare AGEPI are dr. să ceară de la solicitant unele completări sau precizări la materialele cererii fără de care examinarea nu poate fi efectuată.Materialele solicitate vor fi prezentate în 2 luni de la data primirii notificării.AGEPI înscrie datele referitoare la cererea căreia i-a fost atribuită data de depozit în Registrul naţional al cererilor de înreg. a denumirilor de origine, în RN de înreg. a indicaţiilor geografice sau, în RN al cererilor de înreg. a specialităţilor tradiţionale garantate. În 3 luni de la publicarea cererii, orice persoană care are interes legitim este în drept să formuleze o opoziţie la înreg.. Dacă taxa nu este achitată în termen, se consideră că opoziţia nu a fost formulată. Pers. care a formulat opoziţia poate prezenta, într-o luna dovezi şi argumente suplimentare în susţinerea opoziţiei.Dupa rezultatele examinării de fond, AGEPI adoptă decizia de înreg. sau de respingere. In 3 luni de la data adoptării deciziei de înreg., AGEPI eliberează solicitantului certificatul privind dr. de utilizare a denumirii de origine protejate sau a indicaţiei geografice protejate. Orice înscrisuri sau modificări efectuate în registre se publică în BOPI. Registrele sînt deschise consultării publice.AGEPI poate elibera extrase din registre,la cerere,cu conditia achitarii taxelor.

Tema 6 Protecţia juridică a desenelor şi modelelor industriale. Desenele sînt ansambluri de linii și culori care produc un efect decorativ nou.Modelele industriale sînt forme sau aspecte plastice care se realizează pe suprafețe plane sau în spațiu.În literatura de specialitate s-a susținut că atunci cînd legătura dintre forma și efectul tehnic este indisolubilă se va aplica regimul brevetelor de invenții. Dacă efectul tehnic se obține și prin folosirea altei forme decît cea utilizată, protecția va fi ca model sau desen industrial.Pe plan internațional există trei sisteme de protecție:1. sistemul cumulului de protecție – potrivit căruia autorul poate invoca simultan dreptul de protecție specific și protecția conform dreptului de autor;2. sistemul cumulului parțial – în care modelele și desenele industriale beneficiază atît de protecția specifică, dar și de protecția dreptului de autor, însă ultima formă este condiționată de existența unui element de originalitate;3. sistemul protecției specifice.În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:Desen sau model industrial – aspectul exterior al unui produs sau al unei părţi a lui, rezultat în special din caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii şi/sau ale materialelor şi/sau ale ornamentaţiei produsului în sine; Protecţia juridică a desenelor şi a modelelor industriale întruneşte aspectele referitoare la existenţa, dobîndirea, aria de aplicare, menţinerea în vigoare a drepturilor şi la mijloacele de respectare a acestora, precum şi  la exercitarea drepturilor dobîndite.Pe teritoriul Republicii Moldova sînt recunoscute şi protejate:    a) desenele sau modelele industriale înregistrate şi confirmate prin certificatul de înregistrare a desenului sau modelului industrial (denumit în continuare certificat de înregistrare) în condiţiile prezentei legi;    b) desenele sau modelele industriale internaţionale înregistrate conform Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internaţională a desenelor şi modelelor industriale, adoptat la 6 noiembrie 1925 (denumit în continuare  Aranjamentul de la Haga);    c) desenele sau modelele industriale neînregistrate în cazul în care au fost făcute publice în

conformitate cu prezenta lege.Desenele şi modelele industriale protejate prin prezenta lege beneficiază şi de protecţia acordată aceleiaşi persoane sau, cu consimţămîntul ei, unei alte persoane în conformitate cu legislaţia privind drepturile de autor, cu începere de la data la care au fost create sau fixate sub orice formă. Poate fi protejat în calitate de desen sau de model industrial aspectul exterior al unui produs sau al unei părţi a acestuia, rezultat în special din caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii şi/sau ale materialelor şi/sau ale ornamentaţiei produsului în sine.Obiectul protecţiei poate fi bidimensional (desen industrial) sau tridimensional (model industrial), precum şi o combinaţie a acestora.Se asigură protecţie pentru desenul sau modelul industrial numai dacă acesta este nou şi are un caracter individual. Se consideră că un desen sau un model industrial este nou dacă nici un desen sau model industrial identic nu a fost făcut public:    a) în cazul unui desen sau model industrial înregistrat, înainte de data de depozit sau, dacă a fost invocată prioritatea, înaintea datei de prioritate a desenului sau a modelului industrial pentru care se solicită protecţie; sau     b) în cazul unui desen sau model industrial neînregistrat, înainte de data la care desenul sau  modelul industrial pentru care se solicită protecţie a fost făcut public pentru prima oară.Desenele sau modelele industriale sînt considerate identice în sensul aplicării alin. (1) dacă elementele lor caracteristice diferă între ele numai în detalii nesemnificative. Se consideră că un desen sau un model industrial are caracter individual dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat este diferită de impresia produsă asupra unui asemenea utilizator de orice alt desen sau model industrial făcut public:     a) în cazul unui desen sau model industrial înregistrat, înainte de data de depozit sau, dacă se revendică o prioritate, înainte de  data de prioritate; sau     b) în cazul unui desen sau model industrial neînregistrat, înainte de data la care desenul sau  modelul industrial pentru care se solicită protecţie a fost făcut public pentru prima oară.  Dacă este parte componentă a unui produs complex, desenul sau modelul industrial aplicat la produs sau încorporat în el va fi considerat nou, avînd caracter individual, numai în cazul în care  sînt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:    a) partea componentă, odată încorporată în produsul complex, rămîne vizibilă pe durata utilizării normale a acestuia;    b) caracteristicile vizibile ale părţii componente îndeplinesc ele însele condiţiile privind noutatea şi caracterul individual. Un desen sau un model industrial nu se consideră  făcut public dacă a fost dezvăluit unui terţ în condiţii de confidenţialitate explicite sau implicite.Desenele şi modelele industriale neprotejabile  Desenul sau modelul industrial determinat exclusiv de o funcţie tehnică nu poate fi protejat. Nu poate fi protejat un desen sau un model industrial care trebuie reprodus în mod necesar în forma şi la dimensiunile exacte pentru a permite ca produsul în care este încorporat sau la care este aplicat  să fie conectat mecanic ori amplasat în interiorul,  în jurul unui alt produs sau pe el astfel încît fiecare dintre produse să îşi poată îndeplini funcţia. Sînt neprotejabile desenele sau modelele industriale care contravin ordinii publice sau bunelor moravuri. Secţiunea a 2-a. Întinderea şi durata protecţieiProtecţia conferită desenului sau modelului industrial se extinde asupra oricărui desen sau model industrial care nu produce asupra utilizatorului avizat o impresie vizuală globală diferită.

Pentru stabilirea întinderii protecţiei trebuie să se ţină cont de gradul de libertate a autorului în elaborarea desenului sau modelului industrial. Un desen sau un model industrial înregistrat  este protejat pe parcursul unei perioade de 5 ani, începînd cu data de depozit. Certificatul de înregistrare poate fi reînnoit pentru mai multe perioade de cîte 5 ani, pînă la maximum 25 de ani de la data de depozit. Un desen sau un model industrial neînregistrat  este protejat pe parcursul unei perioade de 3 ani de la data la care a fost făcut public pentru prima oară în Republica Moldova, în conformitate cu art.10 alin.(1) şi alin.(2). Cererea  de reînnoire trebuie depusă şi taxa de reînnoire achitată în decursul a 6 luni înainte de expirarea perioadei de valabilitate. Termenul de depunere a cererii de reînnoire şi de achitare a taxei de reînnoire menţionat la alin.(3) poate fi prelungit cu 6 luni, sub rezerva achitării unei taxe. Reînnoirea intră în vigoare în prima zi de la data de expirare a înregistrării, fapt care se consemnează în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate. Dreptul asupra desenului sau modelului industrial Dreptul asupra desenului sau modelului industrial aparţine autorului şi/sau succesorului lui în drepturi. Este considerată autor al desenului sau al modelului industrial persoana fizică ce le-a realizat prin munca sa creatoare.În cazul în care mai mulţi autori au creat împreună acelaşi desen sau model industrial, dreptul asupra acestora le aparţine în comun. Modul de exercitare de către autori a drepturilor lor se stabileşte în contract, încheiat între ei. Desenele şi modelele  industriale create de salariaţiDreptul asupra desenului sau modelului industrial creat de salariat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în executarea unei  sarcini  încredinţate în scris de patron (desen sau model industrial de serviciu) aparţine patronului dacă contractul încheiat între ei nu prevede altfel. În cazul creării unui desen sau model industrial de serviciu, autorul are dreptul la o remuneraţie corespunzătoare beneficiului obţinut din utilizarea desenului sau modelului industrial de către patron sau beneficiului prezumat.     Remuneraţia se plăteşte în cuantumul şi în condiţiile stipulate în contractul încheiat între autor şi patron. Dacă desenul sau modelul industrial a fost creat pe baza unui contract de cercetare ştiinţifică sau de experimentare-proiectare, drepturile ce decurg din crearea lui se stabilesc prin acest contract, autorul avînd dreptul la o remuneraţie în cuantumul şi în condiţiile de plată stabilite în contractul încheiat între el şi patron. Drepturile autorului În cazul desenului sau al modelului industrial înregistrat:    a) autorul are dreptul de a fi menţionat în această calitate în documentele de procedură la AGEPI, în Registrul cererilor de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale, în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate şi în certificatul de înregistrare;    b) se vor menţiona toţi coautorii dacă mai multe persoane au creat împreună acelaşi desen sau model industrial;     c) autorul are dreptul să renunţe la menţionarea numelui său în documentele de procedură la AGEPI, în Registrul cererilor de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale, în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate, precum şi în certificatul de înregistrare ori să anuleze menţiunile din aceste registre şi din certificat.  Autorul poate să-şi apere drepturile în instanţă judecătorească împotriva oricărei persoane care îi lezează drepturile. Drepturile conferite de desenul sau de modelul industrial

Desenul sau modelul industrial înregistrat conferă titularului dreptul exclusiv de a-l utiliza şi de a interzice oricărui terţ utilizarea sa fără acordul titularului. Prin utilizare se înţelege în special fabricarea, includerea într-o ofertă, introducerea pe piaţă, importul, exportul sau utilizarea propriu-zisă a unui produs în care a fost integrat ori căruia i s-a aplicat desenul sau modelul industrial în cauză, precum şi depozitarea produsului respectiv în scopurile menţionate anterior.               Transmiterea drepturilor Drepturile cu privire la desenul sau la modelul industrial pot fi transmise integral sau parţial prin cesiune, contract de licenţă şi prin succesiune. Un desen sau un model industrial poate face obiectul unor măsuri de executare silită ori al unor drepturi reale. Datele despre transmiterea drepturilor se publică în BOPI. Contractul de licenţăPrin contract de licenţă, titularul desenului sau al modelului industrial (licenţiarul) transmite dreptul de a utiliza desenul sau modelul industrial oricărei alte persoane (licenţiat), rezervîndu-şi dreptul de proprietate asupra lui. Licenţele pot fi exclusive şi neexclusive. Prin licenţă exclusivă, licenţiarul acordă licenţiatului dreptul exclusiv de utilizare a desenului sau modelului industrial, renunţînd prin contract la dreptul de a acorda licenţe unor terţi pentru acest desen sau model industrial pe acelaşi teritoriu. Licenţiarul poate să-şi păstreze dreptul de a utiliza în continuare desenul sau modelul industrial (licenţă parţială) ori să renunţe la orice utilizare a lui (licenţă totală).Prin licenţă neexclusivă licenţiarul transmite dreptul de utilizare a desenului sau a modelului industrial (licenţă parţială sau totală), rezervîndu-şi atît dreptul de a-l utiliza independent, cît şi dreptul de a acorda licenţă neexclusivă oricărei alte persoane. Depunerea cererii de înregistrare Cererea de înregistrare a desenului sau a modelului industrial se depune la AGEPI  de către persoana care dispune de dreptul asupra desenului sau modelului industrial.Cererea se depune pe un formular-tip, aprobat de AGEPI, în limba moldovenească. documentele anexate la cerere se prezintă în limba moldovenească. În cazul în care documentele anexate sînt perfectate  în o altă limbă, traducerea lor în limba moldovenească se prezintă în termen de 2 luni de la data depunerii cererii. Data de depozit  Se consideră dată de depozit data la care cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial, cuprinzînd informaţia specificată la art.32 alin.(1) lit.a), b) şi c), este depusă la AGEPI.Modificarea cererii din iniţiativa solicitantului În termen de 2 luni de la data de depozit, solicitantul este în drept să modifice şi să precizeze cererea şi documentele anexate la ea fără plata taxei de modificare şi fără schimbarea esenţei desenului sau a modelului industrial. Retragerea cererii Solicitantul este în drept să-şi retragă cererea în orice moment pînă la data adoptării hotărîrii de înregistrare a desenului sau a modelului industrial ori de respingere a cererii.Efectul dreptului de prioritate Efectul dreptului de prioritate constă în faptul că dată de prioritate este considerată a fi data deposit.    Dreptul de prioritate Persoana care a depus  cerere de înregistrare a unui desen sau  model industrial ori a unui model de utilitate în unul dintre statele părţi la Convenţia de la Paris sau la     Acordul de instituire a Organizaţiei Mondiale a Comerţului ori succesorul său în drepturi beneficiază, la depunerea în

AGEPI a cererii de înregistrare a unui desen sau a unui model industrial pentru acelaşi desen sau model industrial ori pentru acelaşi model de utilitate, de un drept de prioritate pentru o perioadă de 6 luni începînd cu data de depozit a primei cereri, ziua depozitului nefiind cuprinsă în termen.

Transmiterea dreptului de prioritate Dreptul de prioritate poate fi obiectul unui contract de cesiune.Contractul de cesiune a unui drept de prioritate se depune în formă scrisă odată cu depunerea cererii sau în termen de 3 luni de la data invocării priorităţii. În caz contrar, prioritatea invocată nu se recunoaşte.Examinarea respectării condiţiilor de formă privind depunerea cererii  În termen de 2 luni de la data de depunere a cererii, AGEPI verifică respectarea condiţiilor de formă privind depunerea cererii şi a documentelor anexate. Publicarea cererii de înregistrare Cererea de înregistrare inclusă în Registrul cererilor de înregistrare a desenelor şi a modelelor industriale se publică în BOPI în cel mult 6 luni de la data de depozit dacă sînt îndeplinite condiţiile prevăzute în art.30–33 şi dacă este plătită  taxa de publicare, după caz. Elementele cererii care se publică sînt stabilite într-un regulament, aprobat de Guvern. OpoziţiaÎn termen de 3 luni de la data publicării cererii de înregistrare în BOPI, persoanele interesate sînt în drept să se opună înregistrării desenului sau  modelului industrial pentru următoarele motive:    a) desenul sau modelul industrial nu îndeplineşte prevederile art.6 ori contravine ordinii publice sau bunelor moravuri;    b) desenul sau modelul industrial încorporează, fără acordul titularului, o operă protejată în conformitate cu legislaţia privind drepturile de autor sau orice alt drept de proprietate industrială protejat;    c) solicitantul nu a depus cel dintîi cerere de înregistrare.    (2) Opoziţia argumentată trebuie să se prezinte în scris la AGEPI. Ea se consideră depusă numai după achitarea unei taxe. Examinarea de fond AGEPI are dreptul să ceară solicitantului informaţii suplimentare pe care le consideră necesare în legătură cu identitatea solicitantului sau autorului, cu depozitul constituit sau cu îndeplinirea condiţiilor de protecţie. Informaţia se prezintă de către solicitant în termen de 3 luni de la data solicitării şi nu trebuie să schimbe esenţa desenului sau a modelului industrial. Dacă solicitantul nu îndeplineşte această condiţie în termenul menţionat şi nu face un demers pentru prelungirea lui, dar nu mai mult decît cu 3 luni, cu achitarea taxei, cererea se consideră retrasă în cazul în care examinarea de fond nu este posibilă,  fapt despre care solicitantul este notificat  în termen de o lună de la data adoptării hotărîrii. Cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial nu va fi respinsă înainte ca solicitantului să i se permită  retragerea sau modificarea ei  ori prezentarea, în termen de 2 luni de la data comunicării informaţiilor obţinute în procesul examinării de fond,  unor argumente în favoarea înregistrării desenului sau  modelului industrial.Rezultatele examinării de fond sînt expuse într-un raport de examinare a cererii de înregistrare a desenului sau a modelului industrial. Înregistrarea desenului sau modelului industrial. Eliberarea certificatului de înregistrare După adoptarea hotărîrii de înregistrare a desenului sau modelului industrial, în cazul în care nu a fost depusă nici o contestaţie împotriva înregistrării conform art. 49  alin. (1) sau contestaţiile depuse au fost respinse, AGEPI  introduce datele privind înregistrarea în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate şi, în termen de 3 luni de la data înregistrării, va elibera certificat

de înregistrare titularului, contra unei taxe, fapt care se publică în BOPI.În cazul mai multor titulari, certificatul de înregistrare se eliberează numai unuia dintre ei, şi anume celui care figurează primul pe listă,  în cazul în care nu există alte prevederi, ceilalţi titulari avînd dreptul la cîte o copie de pe acest certificat.  Dacă titularul şi autorul sînt persoane diferite, cel de-al doilea are dreptul la o copie de pe certificatul de înregistrare. STINGEREA DREPTURILOR ASUPRA DESENULUI SAU A MODELULUI INDUSTRIAL ÎNREGISTRATCaducitateaÎn cazul în care certificatul de înregistrare nu este reînnoit în conformitate cu art. 14 sau termenul de 25 de ani calculat de la data de depozit a expirat,  AGEPI introduce în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate menţiunea că înregistrarea desenului sau modelului industrial a rămas fără efect din data expirării ultimei perioade de protecţie de 5 ani, fapt care se publică în BOPI.Renunţarea Titularul poate renunţa total sau parţial la dreptul asupra desenului sau modelului industrial înregistrat, prin depunere la AGEPI a unei cereri de renunţare. Cererea se consideră depusă după achitarea unei taxe.AGEPI înregistrează renunţarea şi publică informaţia de rigoare în BOPI în termen de 4 luni de la data depunerii cererii de renunţare. Renunţarea produce efecte după consemnarea sa în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate. Dacă unul dintre titulari renunţă la dreptul asupra desenului sau  modelului industrial înregistrat în întregime, certificatul de înregistrare continuă să fie valabil, rămînînd în posesia celorlalţi titulari.Dacă toţi titularii renunţă la dreptul asupra desenului sau modelului industrial înregistrat în întregime, aceştia sînt obligaţi ca, odată cu depunerea la AGEPI a cererii de renunţare, să notifice autorul despre renunţare. În acest caz, autorul are dreptul preferenţial la obţinerea certificatului de înregistrare pe numele său dacă va depune o cerere în acest sens în decursul a 3 luni de la data cînd titularul  l-a notificat despre renunţare. Căi de atac împotriva hotărârilor AGEPI.:a) contestaţie administrativă – se face în scris şi motivat în termen de 3 luni de la comunicare şi se soluţionează de Comisia de reexaminare în termen de 3 luni de la înregistrare. Hotărârea comisiei de reexaminare se comunică părţilor în termen de 15 zile de la pronunţare;b) căi de atac în faţa instanţelor de judecată: hotărârea comisiei de reexaminare poate fi atacată cu apel, la instanţa de judecată competentă, în termen de 3 luni de la comunicare; hotărârea dată în apel poate fi atacată cu recurs, la instanţa de judecată competentă, în termen de 15 zile de la comunicare.Conţinutul drepturilora) Drepturile morale protejate în cadrul drepturilor de autor: la divulgare; la paternitate; la nume; la inviolabilitatea operei; dreptul de retractare.b) Drepturile specifice protejate în cadrul protecţiei specifice: la eliberarea certificatului de înregistrare sau la duplicatul acestuia; de a transmite dreptul de eliberare a certificatului de înregistrare; de prioritate; exclusiv de exploatare a d.m.i.; de menţionare a numelui şi a calităţii de autor în certificatul de înregistrare.c) Drepturile patrimoniale:• Dreptul exclusiv de exploatare a d.m.i.- durează pe întreaga perioadă de valabilitate a certificatului de înregistrare;

- perioada de valabilitate a unui certificat de înregistrare a d.m.i. este de 10 ani de la data constituirii depozitului reglementar şi poate fi reînnoită pe 3 perioade succesive de 5 ori;- încetează: la expirarea perioadei de valabilitate a certificatului; prin anularea certificatului de înregistrare, dispusă de Tribunalul Bucureşti pentru neîndeplinirea condiţiilor legale de acordare a protecţiei; prin decăderea titularului din drepturi; prin renunţarea titularului certificatului de înregistrare.• Dreptul provizoriu de exploatare anterioară a d.m.i.- beneficiază persoanei fizice sau juridice îndreptăţite la eliberarea certificatului de înregistrare, începând cu data publicării cererii, până la eliberarea certificatului de înregistrare;- dacă cererea de înregistrare a fost respinsă sau retrasă, dreptul provizoriu se pierde, cu efect retroactiv (art. 37 alin. 1).• Dreptul la despăgubiri- persoana fizică sau juridică îndreptăţită la eliberarea certificatului de înregistrare are dreptul la despăgubiri, dacă terţe persoane au exploatat d.m.i., pe perioada dreptului provizoriu de exploatare (art. 7 alin. 2);- titlul pentru plata despăgubirilor se poate executa numai după eliberarea certificatului de înregistrare a d.m.i.

Tema: BreveteleInvenţii brevetabile Brevetul se acordă pentru orice invenţie avînd ca obiect un produs sau un procedeu din orice domeniu tehnologic, cu condiţia ca invenţia să fie nouă, să implice o activitate inventivă şi să fie susceptibilă de aplicare industrială. Nu sînt considerate invenţii :    a) descoperirile, teoriile ştiinţifice şi metodele matematice;     b) creaţiile estetice;     c) planurile, principiile şi metodele în exercitarea activităţilor intelectuale, în materie de jocuri sau în domeniul activităţilor economice, precum şi programele de calculator;     d) prezentările de informaţii.Excepţii de la brevetabilitate   Nu se acordă brevete pentru:    a) invenţiile a căror publicare sau exploatare este contrară ordinii publice sau bunelor moravuri, inclusiv cele dăunătoare sănătăţii şi vieţii oamenilor, animalelor, plantelor, şi care sînt de natură să aducă atingeri grave mediului, cu condiţia ca această excepţie să nu fie generată numai de interzicerea, printr-o dispoziţie legală, a exploatării invenţiei;    b) soiurile de plante şi rasele de animale;    c) procedeele esenţial biologice de obţinere a plantelor sau a animalelor; această dispoziţie nu se aplică procedeelor microbiologice şi produselor obţinute prin aceste procedee;    d) invenţiile avînd ca obiect corpul uman în diferite stadii ale formării şi dezvoltării acestuia, precum şi simpla descoperire a unuia dintre elementele lui, inclusiv secvenţa ori secvenţa parţială a unei gene.    Nu se acordă brevete în special pentru:    a) procedeele de clonare a fiinţelor umane;    b) procedeele de modificare a identităţii genetice a liniei germinale a fiinţelor umane;    c) utilizarea embrionilor umani în scopuri industriale sau comerciale;    d) procedeele de modificare a identităţii genetice a animalelor de natură să le producă suferinţe fără a aduce un beneficiu medical substanţial oamenilor sau animalelor, precum şi pentru animalele rezultate din astfel de procedee. Condiţiile (criteriile) de brevetabilitate:

1. Noutatea2. Activitate inventivă3. Aplicabilitate industrialăNoutatea    O invenţie se consideră  nouă dacă nu este cuprinsă în stadiul tehnicii. Stadiul tehnicii cuprinde toate cunoştinţele care au fost făcute accesibile publicului printr-o descriere făcută în scris sau oral, prin utilizare sau în orice alt mod, pînă la data depozitului cererii de brevet sau la data priorităţii recunoscute. Stadiul tehnicii cuprinde, de asemenea, conţinutul cererilor de brevet depuse la AGEPI, aşa cum acestea au fost depuse, care au o dată de depozit anterioară şi care au fost publicate, la sau după această dată.O divulgare a invenţiei nu va fi luată în considerare dacă a survenit în intervalul de 6 luni înaintea datei de depozit a cererii de brevet şi dacă este o urmare directă sau indirectă a:     a) unui abuz evident în privinţa solicitantului ori a predecesorului său în drepturi;    b) faptului că solicitantul ori predecesorul său în drepturi a expus invenţia la o expoziţie internaţională. O expoziţie se consideră internaţională dacă este organizată în mod oficial, dacă la ea participă producători din mai multe state şi dacă informaţia despre această expoziţie a fost adusă la cunoştinţă publicului în modul corespunzător. Prevederile respective se vor aplica numai dacă solicitantul, la depunerea cererii de brevet, va declara că invenţia a fost expusă efectiv şi va prezenta un certificat  care să confirme această declaraţie în termenul şi în condiţiile stabilite de Regulamentul privind procedura de depunere şi examinare a cererii de brevet de invenţie şi de eliberare a brevetului. 2. Activitatea inventivă O invenţie este considerată că implică o activitate inventivă dacă, pentru un specialist în domeniu, ea nu rezultă în mod evident din cunoştinţele cuprinse în stadiul tehnicii. În cazul în care stadiul tehnicii cuprinde şi documentele specificate la la criteriul de noutate, acestea nu sînt  luate în considerare la evaluarea activităţii inventive.  3. Aplicabilitatea industrialăO invenţie este considerată ca fiind susceptibilă de aplicare industrială dacă obiectul ei poate fi fabricat sau utilizat în oricare dintre domeniile industriale, inclusiv în agricultură. Aplicabilitatea industrială a unei secvenţe sau a unei secvenţe parţiale a unei gene va fi dezvăluită în cererea de brevet. Invenţiile sînt protejate prin următoarele titluri de protecţie:       a) brevet de invenţie;    b) brevet de invenţie de scurtă durată;    c) certificat complementar de protecţie.Drepturilede a depune o cerere de brevet unei cereri de brevet. O cerere de brevet poate fi depusă de mai mulţi solicitanţi. Dreptul la brevet aparţine inventatorului sau succesorului în drepturi al acestuia. În cazul în care două sau mai multe persoane au creat aceeaşi invenţie independent una de alta, dreptul la brevet aparţine persoanei a cărei cerere de brevet are cea mai veche dată de depozit, cu condiţia ca această primă cerere să fi fost publicată. Invenţiile create de salariat fie în virtutea îndeplinirii unui contract de muncă ce prevede o misiune inventivă care corespunde funcţiilor sale, fie în cadrul efectuării unor studii sau cercetări care i-au fost încredinţate în mod explicit aparţin unităţii. În toate aceste situaţii, inventatorul beneficiază de o remuneraţie suplimentară stabilită prin contract. În cazul unui contract de cercetare încheiat între două sau mai multe unităţi, invenţiile aparţin unităţii care a comandat cercetarea, în lipsa unei clauze contrare. Invenţiile create în alte condiţii decît cele prevăzute in menţiunile făcute mai su aparţin salariatului.Dacă, în cazurile în care unitatea, în termen de 60 de zile de la data la care a fost

informată în scris de către salariat despre invenţia creată, nu va depune o cerere de brevet, nu va cesiona dreptul la depunerea cererii oricărei alte persoane sau nu-i va da inventatorului o dispoziţie în scris privind păstrarea în secret a invenţiei, dreptul la brevet va aparţine salariatului.Subiecţii invenţei:Inventator (autor al invenţiei) este persoana fizică care, prin munca sa creatoare, a realizat invenţia. Dreptul de autor al invenţiei este un drept personal inalienabil, imprescriptibil şi protejat fără termen. În cazul în care invenţia a fost creată în comun de mai multe persoane, fiecare dintre ele are calitatea de coautor şi dreptul de inventator aparţine fiecăreia în parte. Nu se consideră inventator persoana fizică care, la realizarea invenţiei, a acordat inventatorului asistenţă tehnică, organizatorică sau materială ori care a contribuit doar la perfectarea cererii de brevet, la obţinerea brevetului sau la exploatarea invenţiei.   Durata invenţiei:Durata unui brevet de invenţie este de 20 de ani, începînd cu data de depozit a cererii de brevet de invenţie. Durata unui brevet de invenţie de scurtă durată este de 6 ani, începînd cu data  de depozit a cererii de brevet de invenţie de scurtă durată. Titularul de brevet poate prezenta la AGEPI o cerere de prelungire a termenului de valabilitate a brevetului de scurtă durată pentru o perioadă de cel mult 4 ani, cu condiţia că titularul va solicita la AGEPI efectuarea cercetării documentare referitoare la invenţia care face obiectul brevetului şi va achita taxa respectivă de prelungire, dar nu mai devreme de un an şi nu mai tîrziu de 6 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate a brevetului de scurtă durată. Drepturile conferite de brevet:Brevetul îi acordă titularului, dreptul de a interzice terţilor care nu au acordul său efectuarea, pe teritoriul Republicii Moldova, a următoarelor acţiuni:     a) fabricarea, oferirea spre vînzare, vînzarea, folosirea, importul sau stocarea în aceste scopuri a produsului care constituie obiectul brevetului;    b) folosirea procedeului care constituie obiectul brevetului sau, în cazul în care un terţ ştie sau este evident din circumstanţe că folosirea procedeului este interzisă fără acordul titularului de brevet, oferirea procedeului spre folosire;    c) oferirea spre vînzare, vînzarea, folosirea, importul sau stocarea în aceste scopuri a produsului obţinut direct prin procedeul care constituie obiectul brevetului.Limitarea efectelor brevetului   Drepturile acordate de brevet nu se extind asupra:    a) acţiunilor efectuate într-un cadru privat şi în scopuri necomerciale;    b) acţiunilor efectuate în scopuri experimentale în privinţa obiectului invenţiei brevetate;    c) preparării extemporaneu o singură dată în farmacie a unui medicament, conform reţetei medicale, precum şi asupra acţiunilor cu privire la medicamentul astfel preparat;    d) folosirii obiectului invenţiei brevetate la bordul navelor străine aparţinînd ţărilor membre ale tratatelor internaţionale privind invenţiile la care Republica Moldova este parte care intră, temporar sau accidental, în apele Republicii Moldova, cu condiţia ca invenţia să fie folosită exclusiv pentru necesităţile navei;    e) folosirii obiectului invenţiei brevetate în construcţia sau în operarea vehiculelor terestre sau aeriene ori a altor mijloace de transport aparţinînd ţărilor membre ale tratatelor internaţionale privind invenţiile la care Republica Moldova este parte, ori în construcţia pieselor accesorii pentru aceste vehicule, cînd aceste mijloace de transport pătrund, temporar sau accidental, pe teritoriul Republicii Moldova.Transmiterea şi constituirea drepturilor   Cererea de brevet şi brevetul pot fi transmise sau pot constitui obiectul unor drepturi reale.Dreptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului şi drepturile ce decurg dintr-o cerere de

brevet sau dintr-un brevet pot fi transmise în totalitate sau în parte. Transmiterea se poate face prin cesiune sau prin licenţă, exclusivă sau neexclusivă, ori prin succesiune legală sau testamentară. Cererea de brevet sau brevetul deţinut de o întreprindere pot fi transmise independent de vînzarea  întreprinderii.Depunerea cererii:Cererea de brevet se depune la AGEPI de către persoana îndreptăţită personal sau în orice alt mod prevăzut de Regulament.Brevetarea în străinătate a invenţiilor create în Republica Moldova se efectuează  numai după depunerea cererii de brevet la AGEPI.Limba în care se depune cererea de brevet este limba moldovenească, este posibilă de punerea cererii şi în altă limbă, însă în această situaţie se oferă deponentului un termne de 2 luni de la data de depozit a cererii de brevet să fie tradusă şi autentificată noterial sau să fie certificată în modul corespunzător.Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cererea de brevet:    a) solicitarea de acordare a brevetului;     b) descrierea invenţiei;    c) una sau mai multe revendicări;     d) desene la care se fac referiri în descriere sau în revendicări;     e) un rezumat;    f) o procură, după caz.Cererea de brevet este supusă plăţii unei taxe de depunere. Cererea de brevet va conţine menţionarea inventatorului şi date care să permită stabilirea identităţii acestuia. În cazul în care solicitant nu este inventatorul însuşi sau el nu este unicul inventator, cererea va conţine o declaraţie a solicitantului prin care acesta desemnează inventatorii şi indică originea dreptului la brevet. În cazul în care documentele depuse nu conţin toate cele necesare se acordă un termen de 2 luni pentru perfecţionarea lor. Dată de depozit a cererii de brevet este data la care documentele depuse la AGEPI de către solicitant conţin, cel puţin:     a) o indicaţie conform căreia este solicitată eliberarea brevetului;    b) indicaţii care să permită identificarea sau contactarea solicitantului;    c) o parte care pare a fi o descriere a invenţiei sau o referire la o cerere depusă anterior. În cazul în care una sau mai multe din cerinţele prevăzute nu sînt îndeplinite de cererea depusă iniţial, dată de depozit va fi data la care vor fi îndeplinite ulterior toate aceste cerinţe. În cazul în care una sau mai multe dintre cerinţele specificate nu sînt îndeplinite în termenul prevăzut, se consideră că cererea nu a fost depusă. Cererea de brevet trebuie să se refere numai la o singură invenţie sau la un grup de invenţii legate între ele astfel încît să formeze un singur concept inventiv. Invenţia va fi dezvăluită în cererea de brevet într-o manieră suficient de clară şi completă, astfel încît să poată fi realizată de către un specialist în domeniu. Revendicările trebuie să definească obiectul pentru care se cere protecţia. Revendicările vor fi clare, concise şi vor fi susţinute de descrierea invenţiei.     Revendicările determină întinderea protecţiei juridice acordate de brevet prin fiecare element inclus în revendicarea independentă sau prin echivalentul lui, cunoscut pînă la data de  depozit, iar dacă este invocată prioritatea – pînă la data  priorităţii invenţiei protejate prin brevet. Dreptul de prioritateO persoană care a depus, conform prevederilor legale, o cerere de brevet de invenţie, de model de utilitate, de certificat de utilitate sau de certificat de autor în sau pentru un stat parte la Convenţia de la Paris sau membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului ori succesorul său în drepturi beneficiază, în scopul depunerii unei cereri de brevet pentru aceeaşi invenţie, de un drept de prioritate pe o perioadă de 12 luni de la data de depozit a primei cereri; ziua depozitului nu este cuprinsă în termen.

  PROCEDURA PÎNĂ LA ACORDAREA BREVETULUICererile de brevet a căror divulgare poate aduce atingere securităţii naţionale Cererile de brevet referitoare la invenţiile care conţin informaţii a căror divulgare poate aduce atingere securităţii naţionale a Republicii Moldova sînt retrase de la AGEPI, în baza hotărîrii unei comisii abilitate de Guvern, în termen de 30 de zile de la data depunerii lor, cu înştiinţarea solicitantului.    Examinare. AGEPI examinează, în conformitate cu Regulamentul, dacă cererea de brevet şi invenţia care constituie obiectul ei satisfac condiţiile prevăzute de lege. În acest scop, AGEPI efectuează examinarea formală şi preliminară şi, la cerere, examinarea de fond a cererii de brevet. AGEPI are dreptul să-i ceară solicitantului elementele suplimentare pe care le consideră necesare în legătură cu identitatea solicitantului sau a inventatorului, cu depozitul naţional reglementar constituit sau cu îndeplinirea condiţiilor de brevetabilitate.     Examinarea  formală. AGEPI verifică dacă cererea de brevet satisface condiţiile de formă prevăzute în Regulament şi condiţiile pentru a-i atribui data de depozit. În cazul în care cererea de brevet nu este conformă cu una sau mai multe cerinţe prevăzute AGEPI oferă posibilitate solicitantului să îndeplinească cerinţele respective în termenul prescris în Regulament. Dacă, în termenul stabilit, solicitantul nu prezintă informaţiile necesare sau nu îndeplineşte cerinţele prevăzute se consideră că cererea nu a fost depusă; acest fapt este  comunicat solicitantului.   Cererea de brevet căreia i s-a atribuit data de depozit se înregistrează în Registrul naţional de cereri de brevete. Pînă la publicarea cererii de brevet datele din ea sînt confidenţiale.     Examinarea preliminară. În cazul în care unei cereri de brevet i se atribuie dată de depozit, AGEPI efectuează examinarea preliminară. În cadrul examinării preliminare, AGEPI verifică dacă:    a) cererea de brevet satisface toate cerinţele     b) obiectul invenţiei este brevetabilÎn cazul în care, după examinarea efectuată se constată că nu sînt satisfăcute cerinţele cererea de brevet se respinge. Nerespectarea de către solicitant a prevederilor în ceea ce priveşte revendicarea priorităţii conduce la pierderea acestui drept pentru cerere. În cazul în care în cererea de brevet nu este menţionat inventatorul, şi nu a fost remediată această omisiune într-un termen de 16 luni de la data de depozit a cererii de brevet sau, dacă este revendicată o prioritate, de la data priorităţii, cererea de brevet se consideră ca fiind retrasă. În cazul cînd  invenţia revendicată nu este brevetabilă, AGEPI adoptă hotărîrea de respingere a cererii, care se comunică solicitantului. Menţiunea privind  respingerea cererii se publică în BOPI. Cererea de brevet de invenţie se publică la expirarea termenului de 18 luni de la data de depozit sau, în cazul în care a fost revendicată o prioritate, de la data priorităţii. Componenţa datelor pentru publicare în BOPI se stabileşte de AGEPI.Examinarea de fond a cererii În urma unei solicitări scrise, AGEPI examinează dacă cererea de brevet şi invenţia care face obiectul acesteia satisfac condiţiile prevăzute de prezenta lege. Examinarea de fond a cererii se efectuează în termen de 18 luni, cu excluderea termenelor pentru. Cererea de examinare poate fi depusă pînă la expirarea termenului de 30 de luni de la data de depozit a cererii de brevet. Cererea se consideră depusă doar după plata taxei de examinare şi nu poate fi retrasă.Cererea de brevet de invenţie poate fi transformată, printr-un demers al solicitantului, în cerere de brevet de invenţie de scurtă durată pînă la data publicării menţiunii privind hotărîrea de acordare a brevetului de invenţie sau, cel tîrziu,  în termen de 2 luni de la data expedierii hotărîrii de respingere a cererii de brevet. Solicitantul are dreptul să retragă cererea de brevet oricînd pînă la data adoptării unei hotărîri referitor la această cerere. În cazul în care există mai mulţi solicitanţi, cererea de brevet se retrage numai cu acordul fiecăruia dintre aceştia. În termen de 6 luni de la data publicării menţiunii privind hotărîrea de acordare a brevetului, orice persoană poate face opoziţie

la acordarea brevetului prin depunerea unei cereri în acest sens la AGEPI. Opoziţia se examinează în termen de 3 luni în cadrul subdiviziunii AGEPI care a adoptat hotărîrea. Orice hotărîre luată de subdiviziunile AGEPI poate fi contestată la Comisia de contestaţii a AGEPI de către orice persoană care este afectată de hotărîre. Contestarea  are  efect suspensiv. Contestaţia se va depune în formă scrisă, în termen de 2 luni de la data expedierii hotărîrii, şi va conţine motivele contestării. Contestaţia se va considera depusă numai după plata taxei stabilite. În cazul cînd nu au fost făcute opoziţii  împotriva acordării brevetului sau cînd opoziţia depusă a fost respinsă, AGEPI  eliberează brevetul persoanei îndreptăţite, cu condiţia plăţii taxelor stabilite, şi  publică în BOPI menţiunea privind eliberarea brevetului. Eliberarea brevetului nu poate fi refuzată şi un brevet nu poate fi revocat pe motiv că vînzarea produsului brevetat sau obţinut printr-un procedeu brevetat este supusă unor restricţii prevăzute de legislaţia naţională. Dată a eliberării brevetului este data la care menţiunea privind  eliberarea lui este publicată în BOPI. Componenţa datelor pentru publicare se stabileşte de AGEPI. Brevetele eliberate se înscriu în Registrul naţional de brevete de invenţie. Brevetul poate fi declarat nul, în totalitate sau în parte, din următoarele motive:    a) obiectul brevetului nu este brevetabil     b) brevetul nu dezvăluie invenţia suficient de clar şi complet pentru ca un specialist în domeniu să o poată executa;    c) obiectul brevetului depăşeşte conţinutul cererii aşa cum a fost depusă sau, dacă brevetul a fost eliberat pe baza unei cereri divizionare sau a unei cereri noi depuse, obiectul brevetului depăşeşte conţinutul cererii iniţiale aşa cum a fost depusă;    d) protecţia conferită prin brevet a fost extinsă;    e) titular al brevetului nu a fost persoana îndreptăţită la brevetTitularul brevetului poate să renunţe la brevet, depunînd în acest sens o declaraţie în scris la AGEPI. Brevetul nu poate face obiectul unei renunţări decît în totalitatea sa. Renunţarea la brevet produce efecte numai după înscrierea ei în Registrul naţional de brevete de invenţie. Menţiunea privind renunţarea se publică în BOPI. Titularul are obligaţia, concomitent cu depunerea cererii scrise la AGEPI, să comunice în scris inventatorului intenţia sa de a renunţa la brevet. În acest caz, inventatorul, în termen de 3 luni de la data la care titularul i-a comunicat intenţia sa de a renunţa la brevet, are dreptul preferenţial de a obţine brevetul pe numele său. Drepturile acordate de brevet se sting în cazul în care:   a) expiră durata legală de protecţie     b) titularul  renunţă la brevet    c) taxele de eliberare şi de menţinere în vigoare a brevetului nu au fost achitate la timp.  Stingerea drepturilor pe motiv de neplată la timp a taxei anuale sau, după caz, a taxei suplimentare se consideră ca avînd efect de la data expirării termenului stabilit pentru plata taxei anuale. AGEPI publică în BOPI menţiunea privind stingerea drepturilor acordate de brevet.