limba strĂinĂ i - mecc.gov.md
TRANSCRIPT
1
MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAȚIONAL
Învățământul primar
LIMBA STRĂINĂ I
• Curriculumul disciplinar
• Ghidul de implementare a curriculumului disciplinar
Chișinău, 2018
straine primar.indd 1 24.09.2018 15:04:20
2
Aprobat la Consiliul Naţional pentru Curriculum (Ordinul Ministerului Educaţiei, Culturii și Cercetării nr. 1124 din 20 iulie 2018)
COORDONATORI NAȚIONALI:• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educaţiei, MECC• Valentin CRUDU, șef Direcţie Învăţământ General, MECC• Mariana Goraș, șef-adjunct Direcţie Învăţământ General, MECC• Valentina Gaiciuc, consultant principal, MECC• Natalia Grîu, consultant principal, MECC• Ala Nikitcenko, consultant principal, MECC• Corina Lungu, consultant principal, MECC• Daniela Cotovițcaia, consultant principal, MECC• Vasile Onică, consultant principal, MECC• Angela Prisacaru, consultant principal, MECC• Viorica Marț, consultant principal, MECC
EXPERȚI-COORDONATORI NAȚIONALI:• Ludmila Ursu, dr., prof. univ., UPS „Ion Creangă” din Chișinău• Vladimir Guțu, dr. hab., prof. univ., USM• Anatol Gremalschi, dr. hab., prof. univ., IPP
GRUPUL DE LUCRU PENTRU DEZVOLTAREA CURRICULUMULUI DISCIPLINAR:• Ion Guțu, coordonator, dr. conf. univ., USM • Daniela Munca-Aftenev, dr., Academia de Inovare și schimbare prin Educaţie, Chișinău• Silvia Voroniuc, grad did. superior, LT „Prometeu-Prim”, Chișinău• Angela Osipov, grad did. superior, LT „Mihail Kogălniceanu”, Chișinău• Violeta Botnari, grad did. unu, LT „Dante Alighieri”, Chișinău • Natalia Spînu, grad did. unu, LT „Dante Alighieri”, Chișinău• Ludmila Cutcovschi, grad did. doi, IPLT „Mihail Kogălniceanu”, Chișinău• Olga Lupu, grad did. unu, LT „Ion Creangă”, Chișinău• Angela Graur, grad did. unu, LT „Miguel de Cervantes”, Chișinău
AUTORII GHIDULUI DE IMPLEMENTARE A CURRICULUMULUI DISCIPLINAR:• Ion Guțu, coordonator, dr. conf. univ., USM • Daniela Munca-Aftenev, dr., Academia de Inovare și schimbare prin Educaţie, Chișinău• Silvia Guțu, dr., lector universitar, USM• Angela Osipov, grad did. superior, LT „Mihail Kogălniceanu”, Chișinău• Violeta Botnari, grad did. unu, LT „Dante Alighieri”, Chișinău • Angela Graur, grad did. unu, LT „Miguel de Cervantes”, Chișinău
RECENZENȚI: Tamara Matei, dr., conf. univ., USM Nona Chiriac, grad did. superior, LT „Gheorghe Asachi”, Chișinău Inna Culebeachina, grad did. superior, LT „N. V. Gogol”, Chișinău
Limba străină I : Învăţământul primar : Curriculum naţional / Ion Guţu, Daniela Munca-Aftenev, Silvia Guţu [et al.] ; coord. naţ.: Angela Cutasevici [et al.] ; experţi-coord. naţ.: Ludmila Ursu [et al.] ; Min. Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Rep. Moldova. – Chişinău : Lyceum, 2018 (F.E.-P. "Tipografia Centrală"). – 124 p.
Bibliogr.: p. 122-124. – 1000 ex.ISBN 978-9975-3258-6-8.
ISBN 978-9975-3258-6-8. © Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Editura LyceumChișinău, stradela 2 Aerodromului 2, of. 7tel/fax: +(373) 22 212636; gsm: +(373)69177975, +(373)76770175e-mail: [email protected] www.lyceum.md; fb.editura lyceum
Redactor: Tatiana NICULCEA
373.3.091:811L 62
straine primar.indd 2 24.09.2018 15:04:20
3
Cuprins
Abrevieri 4
1. Curriculumul disciplinar. Limba străină I 5
Preliminarii 51.1. Cadrul conceptual al curriculumului disciplinar 71.2. Competențe specifice disciplinei 81.3. Administrarea disciplinei 91.4. Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut 91.5. Unități de învățare 10
Clasa a II-a 11Clasa a III-a 26Clasa a IV-a 43
1.6. Conținuturi lingvistice 60Limba engleză 61Limba franceză 63Limba germană 67Limba spaniolă 70Limba italiană 74
1.7. Sugestii pentru contexte și sarcini comunicative 76 2. Ghidul de implementare a curriculumului disciplinar. Limba străină 78
Cuvânt înainte 782.1. Concepția curriculumului disciplinar dezvoltat 802.2. Noutatea Curriculumului disciplinar dezvoltat 842.3. Repere privind strategiile didactice și de evaluare în contextul curriculumului pentru învățământul primar 85
2.3.1. Repere privind strategiile didactice 852.3.2. Evaluarea criterială prin descriptori. Orientări generale 862.3.3. Repere privind strategiile de evaluare 882.3.4. Autoevaluarea în contextul autoreglării 88
2.4. Repere metodologice privind proiectarea curriculară la disciplina Limba străină I 89
2.4.1. Proiectarea de lungă durată 912.4.2. Proiectarea de scurtă durată 94
2.5. Sugestii metodologice 982.6. Modele de sarcini pentru proiectarea didactică 101
Limba engleză 101Limba franceză 106Limba germană 109Limba spaniolă 112
straine primar.indd 3 24.09.2018 15:04:20
4
2.7. Sugestii de evaluare 1142.8. Modele de itemi pentru evaluare 115
Limba engleză 115Limba franceză 117Limba germană 118Limba spaniolă 120Limba italiană 121
Bibliositografie 122
Abrevieri
CECRL – Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi CRCN – Cadrul de Referinţă al Curriculumului NaţionalCLSM – Curriculumul de Limbi Străine din MassachussetsLS I – Limba Străină ILS II – Limba Străină II
straine primar.indd 4 24.09.2018 15:04:20
5
1. Curriculumul disciplinar. Limba străină I
Preliminarii
Curriculumul la Limba Străină I (LS I) pentru învăţământul primar este parte com-ponentă a Curriculumului pentru învăţământul primar din cadrul Curriculumului Naţional și reprezintă un document reglator prevăzut pentru a fi implementat în procesul educaţional în clasele II-IV.
Scopul Curriculumului la LS I pentru învăţământul primar constă în concretiza-rea și implementarea politicilor educaţionale naţionale și europene legate de pro-cesul de proiectare-predare-învăţare-evaluare a disciplinei LS I la nivelul primar de învăţământ.
Nevoia modificărilor operate Curriculumului la LS I a fost dictată de mai mulţi factori precum:
• imperativul demarării unui nou ciclu curricular, urmare a expirării perioadei de funcţionare a ultimei generaţii de curriculum, aprobate în anul 2010;
• elaborarea și promovarea unor noi politici educaţionale și curriculare cu refe-rire la dezvoltarea sistemului de învăţământ per ansamblu și a sistemului de formare a competenţelor la LS I în particular;
• revizitarea și îmbunătăţirea aspectelor vulnerabile, depistate în procesul evaluării Curriculumului Naţional, inclusiv al Curriculumului la LS I, în baza experienţelor educaţionale acumulate de comunitatea profesorală din repu-blică, precum și a rezultatelor evaluărilor naţionale a competenţelor lingvisti-ce ale elevilor;
• corelarea conţinuturilor educaţionale din Curriculumul la LS I cu cele din curri-cula disciplinelor conexe de la nivelul primar, mai ales din aria Limbă și comu-nicare;
• recomandările noilor documente europene privind elaborarea curricula la disciplina LS și achiziţionarea eficientă a competenţelor-cheie în cadrul învăţământului obligatoriu;
• racordarea competenţelor elevilor la nivelurile de performanţă lingvistică conform noilor completări la Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi (2018).
Schimbările produse în plan european și naţional care au dictat revizitarea sis-temică a Curriculumului sunt fundamentate de prevederile mai multor documente ce au apărut în perioada de monitorizare 2010-2018: Strategia sectorială „Educaţia 2020” (2014), Codul Educaţiei al Republicii Moldova (2014), Cadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional (2017), Standardele de eficienţă a învăţării Limbilor Străine în învăţământul primar și preuniversitar din Republica Moldova (2011), Evaluarea Curriculumului Naţional în Învăţământul General (2018), CECRL (2018). Toate aceste documente promovează abordarea sistemică a conceptului de curriculum, modelul de proiectare curriculară centrat pe competenţe și finalităţi, adică pe produs sau pe achiziţiile finale ale procesului complex de predare-învăţare-evaluare.
straine primar.indd 5 24.09.2018 15:04:21
6
Menţionăm, totodată, faptul că dezvoltările/reconceptualizările efectuate în cadrul Curriculumului actual au avut ca premisă elementele de noutate ale CRCN: delimitarea clară a profilului absolventului, precizarea noţiunii de competenţă, redefinirea și articularea în perspectivă pragmatic-funcţională a unor competenţe specifice, restructurarea sau reorganizarea unor domenii, apariţia conceptului de unitate de competenţă care l-a substituit pe cel de sub-competenţă etc., toate aceste aspecte fiind expuse mai amănunţit în Ghidul de implementare a Curriculumului la disciplina Limba străină I (în continuare Ghid).
Toţi acești factori au determinat orientarea conceptuală a Curriculumului la LS I pentru nivelul primar spre formarea la elevi a competenţelor iniţiale de recepta-re, producere, interacţiune și mediere a unor expresii sau fraze simple de uz foarte curent pe teme familiare, în formă orală/scrisă/online, asistate de competenţe de apreciere culturală elementară, în calitate de soclu pentru dezvoltarea lor ulterioa-ră la nivel gimnazial. În acest scop, Curriculumul prevede eșalonarea corectă și do-zarea adecvată a conţinuturilor educaţionale cu specificarea finalităţilor concrete pentru fiecare clasă aparte, cu luarea în considerare a particularităţilor de vârstă și de învăţare ale elevilor claselor primare, cu ajustarea conţinuturilor educaţionale la cerinţele actuale ale elevilor (exigenţa de necesitate, utilitate, plăcere). Astfel, la finele nivelului primar elevii vor poseda competenţe la LS I conform nivelului A1 al descriptorilor CECRL.
Funcţiile Curriculumului la LS I reies din stipulările CRCN și au caracter de con-ceptualizare și proiectare, de reglare și normare, de orientare și sincronizare cu tendinţele naţionale și internaţionale actuale în sistemul educaţional.
Beneficiarii prezentului document sunt atât conceptorii de curriculum, experţii și specialiștii în domeniu, autorii de manuale, ghiduri și alte suporturi didactice la LS I sau LS II, cât și profesorii de limbi străine din instituţiile de învăţământ general, profesorii din aria curriculară comună Limbă și comunicare, inclusiv părinţii și copiii care învaţă limbi străine.
Printre condiţiile ce pot permite punerea eficientă în aplicare a Curriculumului pentru învăţământul primar în general și a Curriculumului dezvoltat la LS I în special se numără:
• promovarea la nivel naţional a unui management eficient al implementării curriculumului în învăţământul primar, inclusiv pentru Curriculumul la LS I;
• crearea mediului de învăţare adecvat disciplinei LS I; • crearea unui cadru motivaţional pentru cadre didactice și elevi în procesul de
predare-învaţare-evaluare a LS I; • acceptarea conștientă de către subiecţii procesului educaţional a schimbărilor
în cadrul curricular general și in cel al LS I în particular; • crearea unui parteneriat eficient cu părinţii și cu reprezentanţii comunităţii în
sprijinirea educaţiei;• formarea continuă a cadrelor didactice la LS I în baza standardelor profesio-
nale naţionale și internaţionale.
straine primar.indd 6 24.09.2018 15:04:21
7
Elevii pot să se automotiveze și să se activizeze în procesul propriei formări la dis-ciplina LS I, familiarizându-se cu finalităţile proiectate pentru sfârșitul fiecărei clase de la treapta primară.
Părinţii se pot ghida în baza Curriculumului la LS I pentru a urmări și a-și ajuta copiii pe parcursul învăţării LS I în clasele primare.
1.1. Cadrul conceptual al curriculumului disciplinar
Curriculumul la disciplina LS I este parte componentă a Curriculumului pentru învăţământul primar din cadrul Curriculumului Naţional și constituie un sistem de concepte, activităţi, produse și finalităţi, capabil să asigure funcţionalitatea și dez-voltarea disciplinei LS I la această treaptă de învăţământ.
Curriculumul la LS I urmează aceleași repere conceptuale ca și Curriculumul pen-tru învăţământul primar, atribuind rolul prioritar finalităţilor ce devin și criterii pen-tru selectarea și organizarea conţinuturilor, alegerea strategiilor de instruire și de evaluare.
De asemenea, Curriculumul la LS I se racordează conceptului fixat în Curriculu-mul pentru învăţământul primar, conform căruia curriculumul are în centrul atenţiei elevul cu particularităţile și nevoile sale, cu ritmul propriu de învăţare și dezvoltare (abordarea psihocentrică) și se orientează pe asimilarea sistemului de valori promo-vate de societate (abordarea sociocentrică).
Curriculumul la LS I face parte din sistemul de produse (programe școlare) pentru învăţământul primar prin care se proiectează și se expune ceea ce se urmărește în do-meniul educaţional la disciplina dată, fiind asistat și de alte produse cu funcţii diferi-te conform statutului lor în paradigma curriculară (planul-cadru pentru învăţământul primar, curricula la alte discipline, manuale școlare, ghiduri metodologice, seturi multimedia, proiecte de lungă durată etc.).
Ca și în cadrul Curriculumului pentru învăţământul primar, componenta-cheie în Curriculumul la LS I o constituie sistemul de finalităţi exprimate în termeni de competenţe. Menţionăm faptul că formarea unui sistem pertinent de competenţe este un proces de durată sau de mare parcurs educativ, cu caracter interdisciplinar și/sau transversal, complex și finalizat conform unor niveluri de competenţe stabilite de CECRL și valorificate prin unități de învățare, conținuturi lingvistice și module tematice, prin acumularea graduală de pre-achiziţii sau de unităţi de competenţe.
Comunicarea într-o limbă străină, acceptată ca una dintre competenţele-cheie europene, se bazează pe abilitatea de a înţelege, exprima și descifra gânduri, sen-timente și fapte în formă orală și scrisă, dintr-o realitate vie sau virtuală/simulată, în mod online sau offline, la nivelul celor patru activităţi majore (receptare, pro-ducere, interacţiune, mediere), într-o gamă potrivită de contexte sociale stabilite de CECRL (profesional, public, educaţional, personal) sau în corelaţie cu domeniile educaţionale (comunicare, cultură, comparaţie, conexiune, comunitate), definitivate de Curriculumul de Limbi Străine din Massachusetts (CLSM, 2017), sursă ce a stat
straine primar.indd 7 24.09.2018 15:04:21
8
la baza elaborării curricula precedente pentru disciplina Limba franceză în clasele bilingve (2008), pentru LS I (2010) și LS II (2016). Dezvoltarea actuală menţine, în mod implicit, corelaţia domeniu – competență, presupunând formarea în cadrul do-meniului comunicării a celor trei competenţe langajiere definite de CECRL (lingvisti-că, sociolingvistică, pragmatică) și în domeniul culturii – a competenţei (pluri/inter)culturale. Competenţele iniţiate în domeniile comparaţiei și conexiunii trec în tipuri de abordări (metodologică și interdisciplinară), iar competenţa civică sau atitudi-nală (domeniul comunităţii) crește în importanţă și se proiectează în cadrul fiecărei competenţe, conform noii definiţii a competenţei bazate pe atitudini și valori, expri-mate în CRCN ca un deziderat pentru formarea personalităţii elevului și a sistemului său de valori pe parcursul școlarităţii. Apariţia Volumului complementar la CECRL, chiar în 2018, ar putea presupune la treapta următoare de școlarizare, în virtutea învăţării LS II din clasa a V-a și a deschiderii spre interdisciplinaritate, formarea unei noi competenţe cu descriptori deja elaboraţi (de CECRL): competenţa plurilingvă, apropiată de competenţa (pluri/inter)culturală, ultima propusă spre formare în acest document.
Cât privește sistemul de competenţe pentru învăţământul primar, acesta este ex-pus în cadrul Curriculumului pentru învăţământul primar, fiind structurat în:
A. Competenţe-cheie/transversale/transdisciplinare; B. Competenţe specifice disciplinelor școlare; C. Unităţi de competenţe.Prezentul Curriculum își propune o structurare mai sobră și expune în continuare:
Competenţe specifice disciplinei, Administrarea disciplinei, Repartizarea orienta-tivă a orelor pe unităţi de conţinut, Unităţi de învăţare, Conţinuturi lingvistice, Sugestii pentru contexte şi sarcini comunicative. Specificul fiecăreia dintre aceste componente este descris în Curriculumul pentru învăţământul primar, comparti-mentul Curriculum disciplinar: produs curricular.
1.2. Competențele specifice disciplinei (Nivelul A1 al CECRL):
1. Competența lingvistică: Discriminarea elementelor lingvistice prin formulare de mesaje simple, scurte și corecte, manifestând curiozitate pentru valorizarea lim-bii ca sistem.
2. Competența sociolingvistică: Utilizarea elementelor lingvistice, demonstrând creativitate pentru funcţionarea limbii în cadrul unui contact social.
3. Competența pragmatică: Adaptarea elementelor lingvistice la contexte uzuale/familiare, dovedind corectitudine și coerenţă în structurarea mesajului.
4. Competența (pluri/inter)culturală: Aprecierea elementelor specifice culturii lim-bii străine studiate, exprimând interes și respect pentru valorile altei culturi.
straine primar.indd 8 24.09.2018 15:04:21
9
1.3. Administrarea disciplinei
Denumirea disciplinei
Statutul disciplinei
Aria curriculară Clasa Nr. de ore pe
săptămânăNr. ore pe
an1
Limba străină I Obligatorie Limbă și
comunicare
IIIIIIV
222
666666
1.4. Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut
Clasa Unități de conținut Nr. de ore
II Elevul despre propria persoană 8Mediul familial 8Mediul natural 12Mediul școlar 11Mediul social 11Mediul cultural/civilizaţional 11La discreţia cadrului didactic 3
III Elevul despre propria persoană 9Mediul familial 10Mediul natural 11Mediul școlar 10Mediul social 12Mediul cultural/civilizaţional 11La discreţia cadrului didactic 3
IV Elevul despre propria persoană 10Mediul familial 10Mediul natural 10Mediul școlar 11Mediul social 11Mediul cultural/civilizaţional 11La discreţia cadrului didactic 3
1 Poate varia în funcţie de structura anului școlar și datele calendaristice.
straine primar.indd 9 24.09.2018 15:04:21
10
1.5. Unitățile de învăţare
Formarea competenţelor specifice LS I la nivelul primar se produce în baza unităţilor de învăţare prevăzute pentru fiecare clasă. Unităţile de învăţare sunt struc-turate pe unităţi de competenţe corelate cu unităţi de conţinut conform nivelului A1 al CECRL și specificităţilor de vârstă și de interes ale elevilor. Unităţile de conţinut sunt axate pe sugestii pentru contexte și situaţii comunicative sau/și acţionale, acte de limbaj și, în cazul competenţei lingvistice, pe elemente noi de limbaj specifi-ce acestei discipline. Unităţile de competenţe și cele de conţinut sunt corelate cu activităţi de învăţare și produse școlare recomandate.
straine primar.indd 10 24.09.2018 15:04:21
11
CLA
SA a
II-a
1. C
ompe
tenț
a lin
gvisti
că: D
iscr
imin
area
ele
men
telo
r lin
gvisti
ce p
rin fo
rmul
are
de m
esaj
e si
mpl
e,
scur
te şi
core
cte,
man
ifest
ând
curio
zita
te p
entr
u va
loriz
area
lim
bii c
a si
stem
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
e(s
ub-c
ompe
tenț
e)U
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
reşi
pro
duse
școl
are
reco
man
date
Rece
ptar
ea m
esaj
elor
ora
leCo
mpo
nent
a fo
nolo
gică
:1.
1. R
ecun
oașt
erea
prin
aud
iere
a
sune
telo
r și g
rupu
rilor
de
sune
te
spec
ifice
lim
bii s
trăi
ne, r
ostit
e izo
lat ș
i în
cuvi
nte.
1.2.
Disti
nger
ea c
uvin
telo
r car
e co
nţin
su
nete
și g
rupu
ri de
sune
te
spec
ifice
lim
bii s
trăi
ne în
con
text
e sim
ple
și fa
mili
are,
em
ise le
nt, c
lar
și re
peta
t.
Com
pone
nta
lexi
cală
și se
man
tică:
1.3.
Ide
ntific
area
prin
aud
iere
a
sens
ului
cuv
inte
lor î
n en
unţu
ri sim
ple.
Com
pone
nta
gram
atica
lă:
1.4.
Obs
erva
rea
stru
ctur
ilor
gram
atica
le s
peci
fice
limbi
i str
ăine
în
enu
nţur
i scu
rte
și sim
ple.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
•
Med
iul n
atur
al•
Med
iul ș
cola
r
Acte
de
limba
j:•
A di
sting
e/a
rem
arca
per
soan
e/ob
iect
e •
A al
ege
info
rmaţ
ii de
spre
per
soan
e/ob
iect
e •
A de
duce
sens
ul cu
vint
elor
/enu
nţur
ilor s
curt
e
• A
loca
liza
obie
cte
și a
stab
ili a
part
enen
ţa lo
r
Elem
ente
noi
de
limba
j: •
Sune
te•
Acce
nte
• Gr
upur
i de
sune
te
• In
tona
ţie•
Cuvi
nte
simpl
e •
Enun
ţuri
scur
te și
sim
ple
Activ
ităţi:
- Vi
ziona
rea
dese
nelo
r ani
mat
e sc
urte
;-
Audi
erea
mat
eria
lelo
r în
form
at M
P3
(cân
tece
, anu
nţur
i, te
xte
etc.
);-
Pron
unţa
rea
sune
telo
r și g
rupu
rilor
de
sune
te;
- As
ocie
rea
mes
ajul
ui a
udia
t cu
imag
inea
ad
ecva
tă;
- Al
eger
ea ră
spun
sulu
i cor
ect î
n ba
za te
xtul
ui
audi
at.
Prod
use:
- În
treb
ări ș
i răs
puns
uri s
impl
e și
scur
te;
- Di
alog
uri s
curt
e și
simpl
e.
straine primar.indd 11 24.09.2018 15:04:21
12
Prod
ucer
ea m
esaj
elor
ora
le/M
edie
rea
Com
pone
nta
fono
logi
că:
1.5.
Re
prod
ucer
ea u
nor s
unet
e și
grup
urilo
r de
sune
te sp
ecifi
ce
limbi
i str
ăine
, izo
lat ș
i în
cuvi
nte.
1.6.
Ap
licar
ea u
nor m
odel
e de
in
tona
ţie și
feno
men
e sp
ecifi
ce
limbi
i str
ăine
în c
onte
xte
de
com
unic
are
simpl
e și
fam
iliar
e.1.
7.
Citir
ea c
u vo
ce ta
re a
uno
r en
unţu
ri sim
ple
și sc
urte
, în
baza
re
gulil
or d
e fo
nolo
gie.
Com
pone
nta
lexi
cală
și se
man
tică:
1.8.
U
tiliza
rea
de c
uvin
te și
enu
nţur
i sim
ple
și sc
urte
, car
e co
nţin
su
nete
spec
ifice
lim
bii s
trăi
ne în
co
ntex
te d
e co
mun
icar
e sim
ple
și fa
mili
are,
prin
imita
rea
de
mod
ele.
Com
pone
nta
gram
atica
lă:
1.9.
U
tiliza
rea
core
ctă
a st
ruct
urilo
r gr
amati
cale
spec
ifice
lim
bii
stră
ine,
în b
ază
de m
odel
e, d
e en
unţu
ri sc
urte
și si
mpl
e în
co
ntex
te fa
mili
are.
1.
10. A
plic
area
nor
mel
or li
ngvi
stice
în
cadr
ul c
itirii
cu
voce
tare
.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
•
Med
iul n
atur
al•
Med
iul ș
cola
r
Acte
de
limba
j:•
A sa
luta
/A ră
spun
de la
salu
t•
A se
pre
zent
a•
A-și
lua
răm
as b
un•
A m
ulţu
mi
• A
cere
scuz
e•
A ru
ga•
A of
eri ș
i a so
licita
info
rmaţ
ii de
spre
id
entit
ate
• A
denu
mi p
erso
ane/
obie
cte
fam
iliar
e •
A in
dica
apa
rten
enţa
obi
ecte
lor f
amili
are
• A
afirm
a/a
nega
Elem
ente
noi
de
limba
j: •
Cuvi
nte
• En
unţu
ri sc
urte
și si
mpl
e
Activ
ităţi:
- N
umire
a ob
iect
elor
și p
erso
anel
or fa
mili
are
în b
aza
unui
supo
rt v
izual
;-
Reci
tare
a po
eziil
or sc
urte
și si
mpl
e;-
Inte
rpre
tare
a câ
ntec
elor
;-
Citir
ea c
u vo
ce a
cuv
inte
lor,
sinta
gmel
or
într
-un
text
sim
plu
și cu
nosc
ut;
- Pr
ezen
tare
a ob
iect
elor
per
sona
le (r
echi
zite
școl
are,
jucă
rii e
tc.),
indi
când
den
umire
a și
o ca
ract
eristi
că e
senţ
ială
;-
Imita
rea
mod
elel
or d
e in
tona
ţie în
dia
logu
ri sim
ple.
Prod
use:
-
Mes
aje
simpl
e și
scur
te;
- Di
alog
uri s
impl
e și
scur
te;
- Ri
me
simpl
e și
scur
te;
- En
unţu
ri sim
ple
și sc
urte
.
straine primar.indd 12 24.09.2018 15:04:21
13
Rece
ptar
ea m
esaj
elor
scris
eCo
mpo
nent
a or
togr
afică
:1.
11. R
ecun
oașt
erea
prin
citi
re a
lit
erel
or, g
rupu
rilor
de
liter
e,
silab
elor
, izo
lat ș
i în
cuvi
nte,
în
text
ul ti
părit
și sc
ris d
e m
ână.
1.12
. Rec
unoa
șter
ea p
rin c
itire
a
cuvi
ntel
or/e
nunţ
urilo
r sim
ple
în
text
ul ti
părit
și sc
ris d
e m
ână.
1.13
. Ide
ntific
area
sem
nific
aţie
i co
ntex
tual
e al
e se
mne
lor d
e pu
nctu
aţie
.
Com
pone
nta
lexi
cală
și se
man
tică:
1.14
. Ded
ucer
ea p
rin c
itire
a se
nsul
ui
unor
cuv
inte
și e
nunţ
uri s
impl
e și
scur
te, c
are
desc
riu p
erso
ane,
ob
iect
e, lo
curi
fam
iliar
e.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
•
Med
iul n
atur
al•
Med
iul ș
cola
r
Acte
de
limba
j:•
A di
sting
e/a
rem
arca
cuv
inte
/enu
nţur
i sim
ple
și sc
urte
•
A id
entifi
ca se
mne
de
punc
tuaţ
ie•
A se
lect
a in
form
aţii
desp
re p
erso
ane/
obie
cte
• A
loca
liza
obie
cte
Elem
ente
noi
de
limba
j:•
Cuvi
nte
• En
unţu
ri sc
urte
și si
mpl
e•
Acce
nte
grafi
ce•
Grup
uri d
e lit
ere
Activ
ităţi:
- Vi
ziona
rea
dese
nelo
r ani
mat
e, fi
lmel
or
subti
trat
e în
lim
ba st
răin
ă;-
Citir
ea c
uvin
telo
r, en
unţu
rilor
sim
ple
și sc
urte
;-
Asoc
iere
a cu
vint
elor
și e
nunţ
urilo
r scu
rte
cu
imag
ini,
simbo
luri;
-
Atrib
uire
a sim
bolu
rilor
, leg
ende
lor l
a cu
vint
e/en
unţu
ri sc
urte
;-
Disti
nger
ea c
uvin
telo
r înt
r-un
enun
ţ sim
plu.
Prod
use:
- Co
laje
tem
atice
;-
Mes
aje
simpl
e și
scur
te p
e te
me
fam
iliar
e;
- Ră
spun
suri
și în
treb
ări s
impl
e și
scur
te;
- En
unţu
ri sim
ple
și sc
urte
;-
Hărţ
i con
cept
uale
;-
Form
ular
e sim
ple.
Prod
ucer
ea m
esaj
elor
scris
e/M
edie
rea
Com
pone
nta
orto
grafi
că:
1.15
. Scr
iere
a un
or se
mne
de
punc
tuaţ
ie
(pun
ctul
, vi
rgul
a, s
emnu
l înt
rebă
-rii
, sem
nul e
xcla
măr
ii) în
enu
nţur
i sim
ple
și sc
urte
.1.
16. S
crie
rea
lizib
ilă
şi în
griji
tă,
cu
resp
ecta
rea
form
ei
şi m
ărim
ii lit
erel
or, î
nclin
aţie
i uni
form
e, s
pa-
ţiulu
i din
tre
cuvi
nte.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
•
Med
iul n
atur
al•
Med
iul ș
cola
r
Activ
ităţi:
- Tr
ansc
riere
a du
pă m
odel
a c
uvin
telo
r, en
unţu
rilor
scur
te și
sim
ple;
- Co
mpl
etar
ea u
nei d
escr
ieri
simpl
e (ju
cării
, pe
rsoa
ne, l
ocur
i), in
dicâ
nd d
enum
irea
și o
cara
cter
istică
ese
nţia
lă;
- Sc
riere
a le
gend
elor
la im
agin
i, de
sene
în
bază
de
supo
rt le
xica
l;
straine primar.indd 13 24.09.2018 15:04:21
14
1.17
. Rep
rodu
cere
a se
mne
lor d
iacr
itice
, sim
bolu
rilor
fone
tice
(a g
rupu
rilor
de
lite
re ș
i a g
rafe
mel
or) s
peci
fice
limbi
i str
ăine
.
Com
pone
nta
gram
atica
lă:
1.18
. Com
plet
area
un
ui
form
ular
sim
plu,
cu
resp
ecta
rea
norm
elor
or
togr
afice
spec
ifice
lim
bii s
trăi
ne.
Acte
de
limba
j:•
A sa
luta
/A ră
spun
de la
salu
t •
A se
pre
zent
a
• A-
și lu
a ră
mas
bun
•
A of
eri ș
i a so
licita
info
rmaţ
ii de
spre
id
entit
ate
• A
mul
ţum
i•
A ru
ga•
A afi
rma
• A
nega
Elem
ente
noi
de
limba
j:
• Cu
vint
e•
Enun
ţuri
scur
te și
sim
ple
• Ac
cent
e gr
afice
• Gr
upur
i de
liter
e
- As
ocie
rea
cuvi
ntel
or, e
nunţ
urilo
r scu
rte
cu
imag
ini,
simbo
luri;
-
Atrib
uire
a sim
bolu
rilor
, leg
ende
lor,
la
cuvi
nte/
enun
ţuri
scur
te;
- Di
sting
erea
cuv
inte
lor î
ntr-u
n en
unţ s
impl
u;-
Rest
abili
rea
ordi
nii c
uvin
telo
r înt
r-un
enun
ţ sim
plu;
-
Delim
itare
a lit
erel
or, s
ilabe
lor î
n cu
vint
e și
a cu
vint
elor
în e
nunţ
uri;
- El
imin
area
cuv
ântu
lui i
ntru
s;-
Elab
orar
ea în
treb
ărilo
r și r
ăspu
nsur
ilor
scur
te, r
espe
ctân
d m
odel
e;
- A
com
plet
a fo
rmul
are
simpl
e.
Prod
use:
- Co
laje
; -
Mes
aje
simpl
e și
scur
te p
e te
me
fam
iliar
e;
- Ră
spun
suri
și în
treb
ări s
impl
e și
scur
te;
- En
unţu
ri sim
ple
și sc
urte
;-
Form
ular
e sim
ple.
straine primar.indd 14 24.09.2018 15:04:21
15
2. C
ompe
tenț
a so
ciol
ingv
istică
: Util
izare
a el
emen
telo
r lin
gvisti
ce,
dem
onst
rând
cre
ativi
tate
pen
tru
func
ţiona
rea
limbi
i în
cadr
ul u
nui c
onta
ct so
cial
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
e(s
ub-c
ompe
tenț
e)U
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re
şi p
rodu
se șc
olar
e re
com
anda
teRe
cept
area
mes
ajel
or o
rale
/scr
ise/
audi
oviz
uale
2.1.
Id
entifi
care
a se
nsul
ui fo
rmul
elor
el
emen
tare
de
adre
sare
, de
salu
t și
de p
olite
ţe în
mes
aje
simpl
e si
scur
te p
entr
u a
stab
ili u
n co
ntac
t so
cial
. 2.
2.
Recu
noaș
tere
a se
nsul
ui u
nor
indi
caţii
scur
te și
sim
ple,
ora
le și
sc
rise,
în c
adru
l acti
vită
ţilor
de
învă
ţare
.2.
3.
Rece
ptar
ea li
mba
julu
i non
verb
al
în c
onte
xte
soci
ale
simpl
e, p
rin
form
ule
de sa
lut ș
i răm
as b
un,
prin
con
firm
are
sau
nega
re a
une
i in
form
aţii.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
•
Med
iul s
ocia
l
Acte
de
limba
j:•
A (s
e) p
reze
nta
• A
salu
ta și
a ră
spun
de la
salu
t•
A-și
lua
răm
as b
un•
A m
ulţu
mi ș
i a ră
spun
de la
mul
ţum
iri•
A ru
ga/a
cer
e sc
uze
• A
înţe
lege
indi
caţii
/inst
rucţ
iuni
refe
ritor
la
activ
ităţi
școl
are/
de în
văţa
re•
A im
ita•
A lo
caliz
a pe
rsoa
ne, o
biec
te, l
ocur
i•
A sp
une
„da”
/„nu
”
Activ
ităţi:
- N
otar
ea u
nor c
uvin
te re
ferit
or la
per
soan
e,
obie
cte,
locu
ri fa
mili
are;
- As
ocie
rea
mes
ajul
ui a
udia
t cu
imag
inea
ad
ecva
tă;
- Al
eger
ea ră
spun
sulu
i cor
ect î
n ba
za te
xtul
ui
citit
sau
în b
aza
supo
rtul
ui a
udio
vizu
al;
- Co
mpl
etar
ea e
nunţ
urilo
r lac
unar
e pr
in li
tere
/cu
vint
e/de
sene
;-
Elim
inar
ea c
uvân
tulu
i int
rus d
intr
-un
șir d
e cu
vint
e;-
Vizio
nare
a un
or d
esen
e an
imat
e cu
subti
tre.
Prod
use:
- Co
laje
sim
ple;
- Ri
me
simpl
e;-
Jocu
ri de
cuv
inte
;-
Hărţ
i con
cept
uale
;-
List
e de
cuv
inte
;-
Enun
ţuri
simpl
e și
scur
te.
straine primar.indd 15 24.09.2018 15:04:21
16
Prod
ucer
ea m
esaj
elor
ora
le și
scris
e/M
edie
rea
2.4.
Rep
rodu
cere
a un
or e
nunţ
uri
simpl
e, a
uno
r for
mul
e de
ad
resa
re, d
e sa
lut ș
i de
polit
eţe
elem
enta
re p
entr
u a
stab
ili
un c
onta
ct so
cial
în si
tuaţ
ii de
co
mun
icar
e sim
ple.
2.
5. A
plic
area
act
elor
de
vorb
ire si
a
limba
julu
i non
verb
al în
con
text
e so
cial
e sim
ple
de m
anife
star
e a
grati
tudi
nii,
deza
cord
ului
, re
gret
ului
.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
• M
ediu
l soc
ial
Acte
de
limba
j:•
A sa
luta
•
A-și
lua
răm
as b
un•
A fa
ce c
unoș
tinţă
•
A ru
ga•
A sp
une
„da”
/„nu
”•
A-și
cere
scuz
e•
A m
ulţu
mi ș
i a ră
spun
de la
mul
ţum
iri•
A ex
prim
a re
gret
ul•
A of
eri/a
solic
ita in
form
aţii
refe
ritor
la n
ume,
vâ
rstă
• A
form
ula
indi
caţii
/inst
rucţ
iuni
refe
ritor
la
activ
ităţi
școl
are/
de în
văţa
re•
A ex
prim
a po
sesia
/apa
rten
enţa
Activ
ităţi:
- Ci
tirea
cu v
oce
a cu
vint
elor
, sin
tagm
elor
sim
ple;
-
Tran
scrie
rea/
scrie
rea
orto
gram
elor
, cuv
inte
lor;
- Fo
rmul
area
într
ebăr
ilor ș
i a ră
spun
suril
or
simpl
e și
scur
te în
baz
a un
ei li
ste
de c
uvin
te,
expr
esii
stan
dard
izate
;-
Expu
nere
a or
ală
a un
or e
xpre
sii și
enu
nţur
i st
anda
rdiza
te;
- De
scrie
rea
succ
intă
a im
agin
ii;
- M
emor
izare
a și
însc
enar
ea d
ialo
guril
or
scur
te și
sim
ple;
- Co
mpl
etar
ea e
nunţ
urilo
r, te
xtel
or si
mpl
e,
conf
orm
mod
elul
ui;
- Re
dact
area
text
elor
scur
te și
sim
ple
conf
orm
m
odel
ului
.
Prod
use:
- En
unţu
ri sc
urte
și si
mpl
e;
- Fo
rmul
are
simpl
e;-
Mes
aje
scur
te si
sim
ple;
- Di
alog
uri s
impl
e și
scur
te.
straine primar.indd 16 24.09.2018 15:04:21
17
Inte
racț
iune
a or
ală/
scris
ă/on
line
2.6.
Disc
rimin
area
form
ulel
or d
e sa
lut ș
i de
adre
sare
ele
men
tare
co
resp
unză
tor s
ituaţ
iei d
e co
mun
icar
e.2.
7. E
xprim
area
inte
resu
lui,
grati
tudi
nii,
afec
ţiuni
i faţ
ă de
in
terlo
cuto
r. 2.
8. A
plic
area
lim
baju
lui n
onve
rbal
în
cad
rul i
nter
acţiu
nii î
n co
ntex
te
soci
ale
simpl
e.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
•
Med
iul s
ocia
l
Acte
de
limba
j:•
A se
salu
ta și
a ră
spun
de la
salu
t•
A-și
lua
răm
as b
un•
A ex
prim
a in
tere
sul/r
egre
tul
• A-
și ce
re sc
uze
• A
mul
ţum
i și a
răsp
unde
la m
ulţu
miri
• A
înde
plin
i ind
icaţ
ii/in
stru
cţiu
ni re
ferit
or la
ac
tivită
ţi șc
olar
e/de
învă
ţare
• A
se a
dres
a ofi
cial
și n
eofic
ial,
utiliz
ând:
„t
u/du
mne
avoa
stră
”
Activ
ități:
- Ad
resa
rea
într
ebăr
ilor ș
i aco
rdar
ea
răsp
unsu
rilor
;-
Inte
rpre
tare
a in
divi
dual
ă și
în g
rup
a câ
ntec
elor
, poe
ziilo
r;-
Elab
orar
ea p
oste
relo
r, co
laje
lor;
- În
scen
area
dia
logu
rilor
scur
te și
sim
ple;
- Po
star
ea u
nor s
alut
ări o
n-lin
e cu
aju
toru
l un
or e
xpre
sii e
lem
enta
re st
anda
rdiza
te și
a
emoti
coan
elor
;-
Tran
sfor
mar
ea d
ialo
guril
or si
mpl
e în
baz
a de
supo
rt (i
mag
ini,
cuvi
nte,
exp
resii
), re
spec
tând
mod
elul
.
Prod
use:
- Di
alog
uri s
impl
e și
scur
te;
- M
esaj
e sim
ple
și sc
urte
/onl
ine;
-
Cola
je;
- Ră
spun
suri
onlin
e sim
ple,
scur
te/s
imbo
lice.
straine primar.indd 17 24.09.2018 15:04:21
18
3. C
ompe
tenț
a pr
agm
atică
: Ada
ptar
ea e
lem
ente
lor l
ingv
istice
la co
ntex
te u
zual
e/fa
mili
are,
do
vedi
nd co
recti
tudi
ne şi
coer
enţă
în st
ruct
urar
ea m
esaj
ului
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
e(s
ub-c
ompe
tenț
e)U
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
reşi
pro
duse
școl
are
reco
man
date
Rece
ptar
ea m
esaj
elor
ora
le/s
cris
e3.
1. I
denti
ficar
ea se
nsul
ui g
loba
l al
mes
ajel
or o
rale
și sc
rise
simpl
e re
ferit
oare
la in
form
aţii
de o
rdin
pe
rson
al și
obi
ecte
fam
iliar
e.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
• M
ediu
l soc
ial
• M
ediu
l nat
ural
• M
ediu
l cul
tura
l/civ
iliza
ţiona
l alo
fon
Acte
de
limba
j:•
A re
cuno
aște
(per
soan
e, o
biec
te și
acţ
iuni
fa
mili
are)
• A
utiliz
a in
dica
ţii si
mpl
e și
clar
e (p
entr
u a
înde
plin
i ins
truc
ţiuni
în c
adru
l acti
vită
ţilor
de
învă
ţare
)•
A lo
caliz
a sp
aţia
l (pe
rsoa
ne și
obi
ecte
fa
mili
are)
•
A in
dica
can
titat
ea (d
e ob
iect
e și
pers
oane
cu
ajut
orul
num
erel
or și
cifr
elor
)•
A pr
oces
a in
form
aţii
(din
tr-u
n fo
rmul
ar sa
u ta
bel s
impl
u)
Activ
ităţi:
- Vi
ziona
rea
dese
nelo
r ani
mat
e sim
ple
și sc
urte
;-
Audi
erea
mat
eria
lelo
r în
form
at M
P3
(dia
logu
ri, c
ânte
ce, p
oveș
ti, p
oezii
);-
Util
izare
a jo
curil
or li
ngvi
stice
inte
racti
ve;
- Id
entifi
care
a un
or o
biec
te fa
mili
are
din
imag
ini s
au lo
caţia
ace
stor
a pe
hăr
ţi, ta
bele
și
post
ere;
- Ci
tirea
mes
ajel
or sc
urte
și si
mpl
e;
- Ex
erci
ţii d
e tip
ade
văra
t/fa
ls;
- U
tiliza
rea
fișel
or d
e lu
cru.
Prod
use:
- En
unţu
ri sc
urte
și c
lare
;-
Dese
ne;
- Fo
togr
afii;
- Co
laje
;-
Post
ere;
- Ta
bele
; -
Benz
i ani
mat
e;-
Proi
ecte
de
grup
.
straine primar.indd 18 24.09.2018 15:04:21
19
Prod
ucer
ea m
esaj
elor
ora
le și
scris
e/M
edie
rea
3.2.
Rea
lizar
ea fu
ncţii
lor c
omun
icati
ve
și a
acte
lor d
e vo
rbire
sim
ple,
pr
in sc
hem
e sa
u de
scrip
tori
ai
inte
racţ
iuni
i ora
le/s
crise
.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
• M
ediu
l soc
ial
• M
ediu
l nat
ural
Acte
de
limba
j:•
A se
pre
zent
a (u
tilizâ
nd st
ruct
uri l
ingv
istice
sim
ple)
• A
desc
rie p
e sc
urt (
obie
cte
fam
iliar
e cu
aj
utor
ul c
ulor
ilor ș
i adj
ectiv
elor
)•
A ex
prim
a gu
stur
i, st
ări fi
zice
și se
ntim
ente
(p
rin in
term
ediu
l ver
bulu
i „a
fi”)
• A
enum
era
legu
me
și fr
ucte
(pre
zent
ate
prin
in
term
ediu
l unu
i pos
ter s
au d
esen
)•
A re
prod
uce
conv
ersa
ţii sc
urte
•
A co
mpl
eta
form
ular
e sim
ple
cu in
form
aţii
(afiș
e, p
oste
re, i
nfog
rafic
e)•
A el
abor
a o
listă
(de
cum
pără
turi,
invi
taţi)
• A
mul
ţum
i•
A-și
lua
răm
as b
un•
A nu
măr
a (p
ână
la 1
0)•
A in
dica
dat
a
Activ
ităţi:
- Fo
rmul
area
de
într
ebăr
i și r
ăspu
nsur
i sc
urte
și si
mpl
e;-
Dram
atiza
rea
unor
scen
e sim
ple
din
pove
ști c
unos
cute
;-
Jocu
ri di
dacti
ce;
- Re
dare
a co
nţin
utul
ui u
nui t
ext s
au d
ialo
g sim
plu
și sc
urt;
- De
scrie
rea
scur
tă a
une
i per
soan
e sa
u im
agin
i;-
Real
izare
a de
dia
logu
ri sc
urte
și si
mpl
e;-
Com
plet
area
de
form
ular
e sim
ple
și sc
urte
;-
Com
plet
area
de
tabe
le și
hăr
ţi co
ncep
tual
e sim
ple;
- Sc
riere
a su
b di
ctar
e.Pr
odus
e:-
Enun
ţuri
scur
te și
cla
re;
- Le
ctur
i ale
imag
inii;
- De
scrie
ri;-
Dial
ogur
i;-
Poez
ii;-
Cânt
ece;
- Po
ster
e;-
Cola
je;
- Jo
curi
de ro
l (a
căut
a in
form
aţii,
a p
lăti,
a
mul
ţum
i);-
Proi
ecte
de
grup
.
straine primar.indd 19 24.09.2018 15:04:21
20
Inte
racț
iune
a/m
edie
rea
oral
ă/sc
risă/
onlin
e3.
3. I
nteg
rare
a st
ruct
urilo
r lin
gvisti
ce
cuno
scut
e în
con
vers
aţii
scur
te și
sim
ple
în m
ediu
l rea
l sau
onl
ine.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
•
Med
iul s
ocia
l•
Med
iul n
atur
al•
Med
iul c
ultu
ral a
lofo
n
Acte
de
limba
j:•
A co
nstr
ui e
nunţ
uri s
curt
e (d
espr
e m
embr
ii fa
mili
ei, c
oleg
i și p
riete
ni)
• A
iniţi
a di
alog
uri s
curt
e •
A fo
rmul
a în
treb
ări ș
i răs
puns
uri s
impl
e (în
dia
logu
ri de
spre
ora
șe, ţ
ări,
sărb
ător
i tr
adiţi
onal
e)•
A în
chei
a o
conv
ersa
ţie
Activ
ităţi:
- De
scrie
rea
activ
ităţil
or zi
lnic
e cu
aju
toru
l ve
rbel
or d
e ac
ţiune
și a
tim
puril
or v
erba
le
simpl
e;-
Desc
riere
a un
or h
ărţi
conc
eptu
ale
simpl
e;-
Teat
raliz
area
tem
atică
și jo
cul d
e ro
l;-
Parti
cipa
rea
la p
roie
cte
de g
rup
pent
ru
real
izare
a de
pos
tere
, col
aje,
alb
ume
foto
, fe
licită
ri on
line,
info
grafi
ce;
- U
tiliza
rea
enun
ţuril
or sc
urte
pen
tru
a se
pre
zent
a sa
u a
prez
enta
per
soan
e și
obie
cte
fam
iliar
e;-
Crea
rea
de m
esaj
e or
ale
și sc
rise
scur
te și
sim
ple
refe
ritoa
re la
info
rmaţ
ii de
ord
in
pers
onal
, nec
esită
ţi im
edia
te, p
erso
ane
și ob
iect
e fa
mili
are;
- Ar
anja
rea
într
-o o
rdin
e lo
gică
a a
ctivi
tăţil
or
dint
r-un
text
stud
iat s
au a
obi
ecte
lor
dint
r-un
șir lo
gic.
Prod
use:
- Di
alog
uri s
curt
e;-
Conv
ersa
ţii te
mati
ce;
- De
scrie
ri;
- Po
ster
e;-
Jocu
ri de
rol;
- Ju
rnal
e de
învă
ţare
; -
Prod
use
digi
tale
.
straine primar.indd 20 24.09.2018 15:04:21
21
4. C
ompe
tent
a (p
luri/
inte
r)cu
ltura
lă: A
prec
iere
a el
emen
telo
r spe
cific
e cu
lturii
lim
bii s
trăi
ne st
udia
te,
expr
imân
d in
tere
s şi r
espe
ct p
entr
u va
loril
e al
tei c
ultu
ri
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
e(s
ub-c
ompe
tenț
e)U
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
reşi
pro
duse
școl
are
reco
man
date
Rece
ptar
ea m
esaj
elor
ora
le/s
cris
e/au
diov
izua
le4.
1. I
denti
ficar
ea p
rin a
udie
re/
citir
e a
unor
ele
men
te sp
ecifi
ce
cultu
rii ţă
rii a
lofo
ne (n
ume
și pr
enum
e tip
ice,
ţara
alo
fonă
, ca
pita
la, o
rașe
prin
cipa
le,
sărb
ător
i tra
diţio
nale
), în
cad
rul
activ
ităţil
or d
e în
văţa
re.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• M
ediu
l cul
tura
l/civ
iliza
ţiona
l alo
fon
• M
ediu
l soc
ial
Acte
de
limba
j:•
A pr
ezen
ta p
erso
ane,
locu
ri •
A en
umer
a•
A lo
caliz
a sp
aţia
l (pe
rsoa
ne, o
biec
te, l
ocur
i)•
A as
ocia
info
rmaţ
ii uz
uale
Activ
ităţi:
-
Obs
erva
rea
de su
port
uri i
coni
ce (i
mag
ini,
foto
grafi
i), o
biec
te sp
ecifi
ce c
ultu
rii-ţ
intă
, în
vede
rea
parti
cipă
rii la
con
vers
aţii
dirij
ate
de
prof
esor
;-
Denu
mire
a și
loca
lizar
ea p
e ha
rtă
a ţă
rii
alof
one
și a
oraș
elor
prin
cipa
le;
- Ci
tirea
uno
r mes
aje
scur
te/s
impl
e/au
diov
izual
e.
Prod
use:
- En
unţu
ri sc
urte
și si
mpl
e;-
Într
ebăr
i și r
ăspu
nsur
i;-
Mon
olog
uri s
curt
e;-
Citir
ea.
4.2.
Disc
rimin
area
uno
r nor
me
de c
ompo
rtam
ent v
erba
l și
nonv
erba
l, sp
ecifi
ce c
ultu
rii
alof
one,
în s
ituaţ
ii de
co
mun
icar
e sim
ple.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• M
ediu
l fam
ilial
• M
ediu
l șco
lar
• M
ediu
l soc
ial
Activ
ităţi:
-
Vizio
nare
a de
secv
enţe
vid
eo/fi
lme/
dese
ne
anim
ate
pe te
me
fam
iliar
e, se
lect
area
fo
rmul
elor
de
polit
eţe
uzua
le, a
ctel
or d
e vo
rbire
și c
ompl
etar
e de
dia
log;
- O
bser
vare
a im
agin
ilor,
foto
grafi
ilor r
efer
itoar
e la
situ
aţii
cotid
iene
, în
vede
rea
sele
ctăr
ii de
in
form
aţii
(Cin
e? C
e? U
nde?
Cân
d? C
um?)
și
parti
cipă
rii la
con
vers
aţii
dirij
ate
de p
rofe
sor;
straine primar.indd 21 24.09.2018 15:04:21
22
Acte
de
limba
j: •
A so
licita
și a
ofe
ri in
form
aţii
uzua
le
• A
salu
ta și
a ră
spun
de la
salu
t•
A-și
lua
răm
as b
un•
A (s
e) p
reze
nta
• A
înţe
lege
indi
caţii
, ins
truc
ţiuni
sim
ple,
re
ferit
oare
la a
ctivi
tăţi
de în
văţa
re/ș
cola
re
• A
mul
ţum
i•
A-și
cere
scuz
e•
A fa
ce c
unoș
tinţă
• A
spun
e „d
a”/„
nu”
- Au
dier
ea d
e di
alog
uri t
emati
ce sc
urte
și
com
plet
are
de ră
spun
suri
la în
treb
ări.
Prod
use:
- M
onol
ogur
i scu
rte;
- În
treb
ări ș
i răs
puns
uri;
- Ag
ende
;-
Post
ere.
Prod
ucer
ea m
esaj
elor
ora
le și
scris
e/M
edie
rea
4.3.
Rep
rodu
cere
a un
or p
oezii
, câ
ntec
e, ri
me
simpl
e,
dial
ogur
i scu
rte,
car
e ap
arţin
pa
trim
oniu
lui c
ultu
ral a
l ţă
rii a
lofo
ne, î
n sit
uaţii
de
com
unic
are
simpl
e și
în c
adru
l ac
tivită
ţilor
de
învă
ţare
.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l cul
tura
l/civ
iliza
ţiona
l alo
fon
• M
ediu
l șco
lar
• M
ediu
l nat
ural
Acte
de
limba
j: •
A de
scrie
succ
int
• A
adre
sa în
treb
ări s
impl
e •
A ex
prim
a bu
curie
, sim
patie
• A
expr
ima
apar
tene
nţa/
pose
sia
Activ
ităţi:
- Au
dier
ea d
e câ
ntec
e, p
oezii
, în
vede
rea
real
izării
uno
r acti
vită
ţi de
învă
ţare
;-
Mem
oriza
rea
și în
scen
area
dia
logu
rilor
scur
te
și sim
ple;
- Pa
rtici
pare
a la
serb
area
școl
ară;
- In
terp
reta
rea
de c
ânte
ce, i
ndiv
idua
lă și
co
lecti
vă;
- Re
cita
rea
de p
oezii
.
Prod
use:
- Ri
me
simpl
e;-
Enun
ţuri
simpl
e și
scur
te;
- Li
ste
de c
uvin
te;
- Di
alog
uri s
curt
e și
simpl
e;-
Într
ebăr
i și r
ăspu
nsur
i;-
Citir
ea.
straine primar.indd 22 24.09.2018 15:04:21
23
4.4.
Des
crie
rea
unor
ele
men
te
spec
ifice
cul
turii
alo
fone
(ţar
a al
ofon
ă, c
apita
la, s
ărbă
tori
trad
iţion
ale)
în si
tuaţ
ii de
co
mun
icar
e sim
ple.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• M
ediu
l cul
tura
l/civ
iliza
ţiona
l alo
fon
• M
ediu
l soc
ial
Acte
de
limba
j:•
A of
eri i
nfor
maţ
ii uz
uale
•
A de
num
i obi
ecte
, loc
uri,
acţiu
ni•
A de
scrie
succ
int l
ocur
i•
A ex
prim
a in
tere
s•
A ex
prim
a op
inia
Activ
ităţi:
-
Real
izare
a un
ei e
xpoz
iţii d
e po
ster
e „C
e es
te
o al
tă c
ultu
ră?”
sau
„Pre
zint F
ranţ
a/Sp
ania
/Ge
rman
ia/I
talia
...”,
crea
te in
divi
dual
și în
gru
p;-
Desc
riere
a su
ccin
tă a
sărb
ător
ilor t
radi
ţiona
le,
în b
ază
de su
port
icon
ic;
- De
scrie
rea
imag
inilo
r în
bază
de
supo
rt d
e cu
vint
e;-
Reda
ctar
ea te
xtel
or sc
urte
și si
mpl
e co
nfor
m
mod
elul
ui sc
ris;
- Re
aliza
rea
de p
roie
cte
tem
atice
sim
ple.
Prod
use:
- Re
prod
ucer
e de
cuv
inte
, enu
nţur
i sim
ple,
m
emor
izate
, sel
ecta
te d
in te
xtul
scris
/disc
ursu
l or
al st
udia
t;-
Dial
ogur
i scu
rte
și sim
ple;
- În
treb
ări ș
i răs
puns
uri;
- M
onol
ogur
i scu
rte;
-
Pove
stire
a un
ui te
xt sc
urt ș
i sim
plu.
4.5.
Com
para
rea
unor
ele
men
te
spec
ifice
cul
turii
alo
fone
și
cultu
rii d
e or
igin
e.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l cul
tura
l/civ
iliza
ţiona
l alo
fon
• M
ediu
l șco
lar
Acte
de
limba
j:•
A de
scrie
succ
int
• A
com
para
• A
adre
sa în
treb
ări s
impl
e •
A so
licita
și a
ofe
ri in
form
aţii
uzua
le d
e or
din
pers
onal
Activ
ităţi:
- Sc
riere
a, în
dia
gram
a Ve
nn, n
umel
or și
pr
enum
elor
tipi
ce d
in sp
aţiu
l cul
tura
l alo
fon
și di
n sp
aţiu
l cul
tura
l de
orig
ine,
citi
rea
cuvi
ntel
or;
- As
ocie
rea
de im
agin
i, ca
re re
prez
intă
jocu
ri sp
ecifi
ce c
ultu
rii a
lofo
ne și
cul
turii
de
orig
ine,
cu
lege
nde
adec
vate
și d
escr
iere
succ
intă
; -
Form
ular
ea d
e în
treb
ări ș
i ofe
rirea
de
răsp
unsu
ri ad
ecva
te, s
impl
e și
scur
te, î
n ba
ză
de c
uvin
te, l
iste
de c
uvin
te, e
xpre
sii u
zual
e (s
alut
are,
pre
zent
are,
cifr
e, a
lfabe
t, pr
enum
e,
expr
esii
tipic
e).
straine primar.indd 23 24.09.2018 15:04:21
24
• A
denu
mi o
biec
te
• A
expr
ima
opin
ia•
A co
nfirm
a/a
nega
o in
form
aţie
•
A nu
măr
a
Prod
use:
- Di
alog
uri s
curt
e și
simpl
e;-
List
ă de
cuv
inte
;-
Într
ebăr
i și r
ăspu
nsur
i-
Mon
olog
uri;
- Fo
rmul
are
scur
te și
sim
ple;
- Co
mpl
etăr
i de
tabe
le, a
gend
e sim
ple;
- M
esaj
e sc
urte
și si
mpl
e.In
tera
cțiu
nea
oral
ă/sc
risă/
onlin
e4.
6. A
plic
area
uno
r nor
me
de c
ompo
rtam
ent v
erba
l și
nonv
erba
l, sp
ecifi
ce
cultu
rii a
lofo
ne, î
n co
ntex
te
soci
ocul
tura
le si
mpl
e și
fam
iliar
e.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• M
ediu
l fam
ilial
• M
ediu
l șco
lar
• M
ediu
l soc
ial
• M
ediu
l cul
tura
l/civ
iliza
ţiona
l alo
fon
Acte
de
limba
j:•
A so
licita
și a
ofe
ri in
form
aţii
uzua
le
• A
salu
ta și
a ră
spun
de la
salu
t•
A-și
lua
răm
as b
un•
A (s
e) p
reze
nta
• A
mul
ţum
i și a
răsp
unde
la m
ulţu
miri
• A
imita
• A
se a
dres
a ofi
cial
și n
eofic
ial,
utiliz
ând
„tu”
/„d
umne
avoa
stră
”•
A sp
une
„da”
/„nu
”•
A-și
cere
scuz
e•
A e
xprim
a in
dica
ţii, i
nstr
ucţiu
ni si
mpl
e,
refe
ritoa
re la
acti
vită
ţi de
învă
ţare
/șco
lare
•
A ex
prim
a in
tere
s, re
spec
t
Activ
ităţi:
- Vi
ziona
rea
de se
cven
ţe a
udio
vizu
ale
tem
atice
, re
ferit
oare
la in
tera
cţiu
ni o
rale
în si
tuaţ
ii co
tidie
ne,
și im
itare
a co
mpo
rtam
entu
lui
verb
al și
non
verb
al a
soci
at (g
est,
mim
ică,
po
stur
ă, d
istan
ţă) î
n di
alog
uri,
jocu
ri de
rol;
- Jo
curi
de ro
l în
dive
rse
situa
ţii d
e co
mun
icar
e fa
mili
are,
în b
ază
de m
odel
(ex.
: „Vi
zita
unui
pr
iete
n”);
- Sc
riere
a un
or sa
lută
ri on
line,
util
izând
ex
pres
ii el
emen
tare
uzu
ale
și re
prez
entă
ri de
em
otico
ane.
Prod
use:
- Di
alog
uri s
impl
e și
scur
te/o
nlin
e în
situ
aţii
cure
nte,
fam
iliar
e;
- În
treb
ări ș
i răs
puns
uri;
- Bi
leţe
lul;
- M
esaj
e fo
arte
sim
ple;
- Ră
spun
suri
onlin
e sim
ple
și sc
urte
;-
Emoti
coan
e sim
ple.
straine primar.indd 24 24.09.2018 15:04:21
25
La sf
ârşi
tul c
lase
i a II
-a, e
levu
l poa
te:
• să
cite
ască
lite
re, g
rupu
ri de
lite
re, s
ilabe
, cuv
inte
, apl
icân
d no
rme
lingv
istice
pen
tru
a tr
ansm
ite c
orec
t un
mes
aj sc
ris;
• să
scrie
lizib
il și
îngr
ijit,
resp
ectâ
nd fo
rma
și m
ărim
ea li
tere
lor,
încl
inaţ
ia u
nifo
rmă,
spaţ
iul d
intr
e cu
vint
e, se
mne
le d
e pu
nctu
aţie
;•
să re
cept
eze
indi
caţii
scur
te și
sim
ple,
form
ule
de sa
lut ș
i de
adre
sare
ele
men
tare
, ora
le și
scris
e, în
mes
aje
simpl
e si
scur
te în
situ
aţii
de
com
unic
are
fam
iliar
e;•
să re
prod
ucă
rime,
poe
zii, c
ânte
ce, d
ialo
guri
scur
te, c
are
apar
ţin p
atrim
oniu
lui c
ultu
ral a
l ţăr
ii al
ofon
e;•
să d
educ
ă se
nsul
glo
bal a
l mes
ajel
or o
rale
și sc
rise
simpl
e re
ferit
oare
la in
form
aţii
de o
rdin
per
sona
l;•
să re
cuno
ască
și să
ado
pte
unel
e el
emen
te, n
orm
e de
com
port
amen
t ver
bal ș
i non
verb
al, s
peci
fice
cultu
rii ţă
rii a
lofo
ne,
man
ifest
ând
ca a
titud
ini ş
i val
ori s
peci
fice
pred
omin
ante
:•
curio
zitat
e pe
ntru
val
oriza
rea
limbi
i ca
siste
m;
• cr
eativ
itate
pen
tru
func
ţiona
rea
limbi
i în
cadr
ul u
nui c
onta
ct so
cial
;•
core
ctitu
dine
și c
oere
nţă
în st
ruct
urar
ea m
esaj
ului
;•
inte
res ș
i res
pect
pen
tru
valo
rile
alte
i cul
turi.
straine primar.indd 25 24.09.2018 15:04:21
26
CLAS
A a
III-a
1. C
ompe
tenț
a lin
gvisti
că: D
iscr
imin
area
ele
men
telo
r lin
gvisti
ce p
rin fo
rmul
are
de m
esaj
e si
mpl
e,
scur
te şi
core
cte,
man
ifest
ând
curio
zita
te p
entr
u va
loriz
area
lim
bii c
a si
stem
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
e(s
ub-c
ompe
tenț
e)U
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
reşi
pro
duse
școl
are
reco
man
date
Rece
ptar
ea m
esaj
elor
ora
le/a
udio
vizu
ale
Com
pone
nta
fono
logi
că:
1.1.
Rec
unoa
șter
ea p
rin a
udie
re a
gr
upur
ilor d
e su
nete
, cuv
inte
lor
spec
ifice
lim
bii s
trăi
ne, r
ostit
e izo
lat
și în
enu
nţur
i sim
ple.
1.2.
Disti
nger
ea c
uvin
telo
r car
e co
nţin
su
nete
și g
rupu
ri de
sune
te sp
ecifi
ce
limbi
i str
ăine
în c
onte
xte
simpl
e și
fam
iliar
e, e
mise
lent
, cla
r și r
epet
at.
Com
pone
nta
lexi
cală
și se
man
tică:
1.3.
Ide
ntific
area
mes
ajul
ui în
enu
nţur
i sim
ple,
înre
gist
rat s
au c
itit c
u vo
ce.
Com
pone
nta
gram
atica
lă:
1.4.
Obs
erva
rea
stru
ctur
ilor g
ram
atica
le
spec
ifice
lim
bii s
trăi
ne în
enu
nţur
i sc
urte
.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
•
Med
iul n
atur
al•
Med
iul ș
cola
r
Acte
de
limba
j:•
A di
sting
e/re
mar
ca p
erso
ane/
anim
ale/
obie
cte
• A
disti
nge/
a re
mar
ca/a
ev
iden
ţia
info
rmaţ
ii de
spre
per
soan
e/ a
nim
ale/
obie
cte
• A
dedu
ce/în
ţele
ge m
esaj
ul e
nunţ
urilo
r scu
rte
• A
urm
a in
dica
ţiiEl
emen
te n
oi d
e lim
baj:
• Su
nete
• Ac
cent
e •
Grup
uri d
e su
nete
•
Into
naţie
•
Cuvi
nte
Activ
ităţi:
-
Vizio
nare
a de
sene
lor a
nim
ate,
a
secv
enţe
lor v
ideo
sim
ple
și sc
urte
;-
Audi
erea
mat
eria
lelo
r în
form
at M
P3
(mes
aje,
text
e in
form
ative
sim
ple
și sc
urte
);-
Pron
unţa
rea
grup
urilo
r de
sune
te în
cu
vint
e ro
stite
izol
at și
în e
nunţ
uri s
impl
e;-
Prod
ucer
ea c
orec
tă a
mod
elel
or d
e in
tona
ţie sp
ecifi
ce li
mbi
i str
ăine
.
Prod
use:
- Di
alog
uri s
curt
e și
simpl
e;
- In
terp
retă
ri de
cân
tece
;-
Rim
e, v
ersu
ri sim
ple;
-
Cola
je si
mpl
e;-
Enun
ţuri/
mes
aje
simpl
e și
scur
te/
audi
ovizu
ale.
straine primar.indd 26 24.09.2018 15:04:21
27
Prod
ucer
ea m
esaj
elor
ora
le/M
edie
rea
Com
pone
nta
fono
logi
că:
1.5.
Re
prod
ucer
ea g
rupu
rilor
de
sune
te,
cuvi
ntel
or sp
ecifi
ce li
mbi
i str
ăine
, ro
stite
izol
at și
în e
nunţ
uri s
impl
e.1.
6.
Aplic
area
uno
r mod
ele
de in
tona
ţie
și fe
nom
ene
spec
ifice
lim
bii s
trăi
ne
în si
tuaţ
ii de
com
unic
are
simpl
e și
fam
iliar
e.Co
mpo
nent
a le
xica
lă și
sem
antic
ă:1.
7.
Util
izare
a m
odel
elor
de
pron
unţa
re
și de
into
naţie
spec
ifice
lim
bii
stră
ine
în si
tuaţ
ii de
com
unic
are
simpl
e și
fam
iliar
e.Co
mpo
nent
a gr
amati
cală
: 1.
8.
Util
izare
a co
rect
ă a
stru
ctur
ilor
gram
atica
le sp
ecifi
ce li
mbi
i str
ăine
, în
baz
a un
or m
odel
e de
enu
nţur
i sc
urte
și si
mpl
e în
con
text
e de
co
mun
icar
e fa
mili
are.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
•
Med
iul n
atur
al•
Med
iul ș
cola
r
Acte
de
limba
j:•
A de
scrie
tim
pul
• A
denu
mi a
cţiu
ni
• A
adre
sa în
treb
ări
• A
ofer
i și a
solic
ita in
form
aţii
desp
re id
entit
ate
• A
indi
ca d
irecţ
ia
Elem
ente
noi
de
limba
j: •
Cuvi
nte
• En
unţu
ri•
Dial
ogur
i•
Text
e
Activ
ităţi:
- Re
cita
rea
poez
iilor
;-
Inte
rpre
tare
a câ
ntec
elor
indi
vidu
al și
în
grup
;-
Citir
ea c
u vo
ce ta
re a
enu
nţur
ilor,
text
elor
sc
urte
;-
Form
ular
ea în
treb
ărilo
r și r
ăspu
nsur
ilor,
resp
ectâ
nd m
odel
e;-
Num
irea
obie
ctel
or, p
erso
anel
or fa
mili
are
în b
aza
unui
supo
rt v
izual
; -
Form
ular
ea e
nunţ
urilo
r sim
ple
și sc
urte
; -
Repr
oduc
erea
mod
elel
or d
e in
tona
ţie în
di
alog
uri s
impl
e și
scur
te.
Prod
use:
- Le
ctur
i cu
voce
tare
a te
xtel
or c
unos
cute
; -
Dial
ogur
i sim
ple
și sc
urte
;-
Rim
e, v
ersu
ri sim
ple;
-
Conv
ersa
ţii si
mpl
e pe
tem
e fa
mili
are;
-
Jocu
ri de
rol;
- M
esaj
e sim
ple
și sc
urte
.Re
cept
area
mes
ajel
or sc
rise/
audi
oviz
uale
Com
pone
nta
orto
grafi
că:
1.9.
Re
cuno
aște
rea
prin
citi
re a
gr
upur
ilor d
e lit
ere,
sila
belo
r, izo
lat
și în
cuv
inte
, în
text
ul ti
părit
și sc
ris
de m
ână.
1.
10. O
bser
vare
a și
iden
tifica
rea
sem
nelo
r de
punc
tuaţ
ie.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
•
Med
iul n
atur
al•
Med
iul ș
cola
r
Activ
ităţi:
- Di
sting
erea
rapo
rtur
ilor d
intr
e en
unţu
ri și
imag
inile
car
e le
înso
ţesc
;-
Vizio
nare
a de
sene
lor a
nim
ate/
secv
enţe
lor a
udio
vizu
ale
scur
te și
sim
ple
subti
trat
e în
lim
ba st
răin
ă;
straine primar.indd 27 24.09.2018 15:04:22
28
Com
pone
nta
lexi
cală
și se
man
tică:
1.11
. Ded
ucer
ea p
rin c
itire
a m
esaj
ului
un
or e
nunţ
uri s
impl
e și
text
e sc
urte
, ca
re d
escr
iu p
erso
ane,
obi
ecte
și
locu
ri fa
mili
are.
Com
pone
nta
gram
atica
lă:
1.12
. Obs
erva
rea
stru
ctur
ilor g
ram
atica
le
spec
ifice
lim
bii s
trăi
ne în
enu
nţur
i sc
urte
.
Acte
de
limba
j:•
A di
sting
e/a
rem
arca
cuv
inte
/enu
nţur
i sim
ple
și sc
urte
• A
rem
arca
sem
ne d
e pu
nctu
aţie
• A
se in
form
a de
spre
com
port
amen
te zi
lnic
e•
A lo
caliz
a ob
iect
e și
a st
abili
apa
rten
enţa
lor
Elem
ente
noi
de
limba
j:
• Ac
cent
e gr
afice
• Gr
upur
i de
liter
e •
Cuvi
nte
• En
unţu
ri •
Dial
ogur
i scu
rte
și sim
ple
• Te
xte
scur
te
- As
ocie
rea
cuvi
ntel
or, e
nunţ
urilo
r scu
rte
cu im
agin
i, sim
bolu
ri;
- At
ribui
rea
simbo
luril
or, l
egen
delo
r, la
cu
vint
e/en
unţu
ri sc
urte
; -
Elab
orar
ea în
treb
ărilo
r și r
ăspu
nsur
ilor
scur
te;
- St
abili
rea/
rest
abili
rea
ordi
nii c
uvin
telo
r în
tr-u
n en
unţ s
impl
u și
clar
;-
Citir
ea m
esaj
elor
scris
e/au
diov
izual
e.
Prod
use:
- Be
nzi d
esen
ate;
- Co
laje
sim
ple;
- Că
rţi p
oșta
le.
Prod
ucer
ea m
esaj
elor
scris
e/M
edie
rea
Com
pone
nta
orto
grafi
că:
1.13
. Scr
iere
a liz
ibilă
și în
griji
tă, c
u re
spec
tare
a fo
rmei
și m
ărim
ii lit
erel
or, î
nclin
aţie
i uni
form
e,
spaţ
iulu
i din
tre
cuvi
nte.
1.14
. Scr
iere
a se
mne
lor d
e pu
nctu
aţie
în
text
e sim
ple
și sc
urte
.1.
15. R
epro
duce
rea
sem
nelo
r dia
criti
ce,
simbo
luril
or fo
netic
e (a
gru
puril
or
de li
tere
și a
gra
fem
elor
) spe
cific
e lim
bii s
trăi
ne.
1.16
. Apl
icar
ea n
orm
elor
ling
visti
ce
pent
ru c
ompl
etar
ea u
nei c
ărţi
poșt
ale.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
•
Med
iul n
atur
al•
Med
iul ș
cola
rAc
te d
e lim
baj:
• A
desc
rie ti
mpu
l •
A de
num
i acţ
iuni
•
A ad
resa
într
ebăr
i •
A of
eri ș
i a so
licita
info
rmaţ
ii de
spre
iden
titat
e •
A in
dica
dire
cţia
Activ
ităţi:
- Sc
riere
a de
lege
nde
la im
agin
i, de
sene
, în
baz
a un
ui su
port
vizu
al;
- Co
mpl
etar
ea u
nui o
rar,
unei
age
nde
după
m
odel
;-
Scrie
rea
enun
ţuril
or, t
exte
lor s
impl
e și
scur
te;
- Sc
riere
a un
ei c
ărţi
poșt
ale
(inv
itaţie
, ac
ord,
refu
z);
- As
ocie
rea
cuvi
ntel
or, e
nunţ
urilo
r scu
rte
cu im
agin
i, sim
bolu
ri;-
Delim
itare
a cu
vint
elor
în e
nunţ
uri;
- Re
stab
ilire
a or
dini
i cuv
inte
lor î
ntr-u
n en
unţ;
- El
imin
area
cuv
ântu
lui i
ntru
s;
straine primar.indd 28 24.09.2018 15:04:22
29
Com
pone
nta
gram
atica
lă:
1.17
. U
tiliza
rea
core
ctă
a st
ruct
urilo
r gr
amati
cale
spec
ifice
lim
bii s
trăi
ne
pent
ru a
scrie
enu
nţur
i sim
ple.
Elem
ente
noi
de
limba
j:
• Ac
cent
e gr
afice
• Gr
upur
i de
liter
e •
Cuvi
nte
• En
unţu
ri •
Dial
ogur
i scu
rte
și sim
ple
• Te
xte
scur
te
- Co
mpl
etar
ea d
escr
ieril
or si
mpl
e, in
dicâ
nd
denu
mire
a și
unel
e ca
ract
eristi
ci e
senţ
iale
al
e pe
rsoa
nei,
obie
ctul
ui, f
enom
enul
ui
etc.
pre
zent
at.
Prod
use:
- Co
laje
sim
ple;
- En
unţu
ri afi
rmati
ve și
neg
ative
;-
Dial
ogur
i sim
ple;
-
Cărţ
i poș
tale
;-
Mes
aje
scur
te p
e te
me
fam
iliar
e.
straine primar.indd 29 24.09.2018 15:04:22
30
2. C
ompe
tenț
a so
ciol
ingv
istică
: Util
izare
a el
emen
telo
r lin
gvisti
ce,
dem
onst
rând
cre
ativi
tate
pen
tru
func
ţiona
rea
limbi
i în
cadr
ul u
nui c
onta
ct so
cial
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
e(s
ub-c
ompe
tenț
e)U
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
reşi
pro
duse
școl
are
reco
man
date
Rece
ptar
ea m
esaj
elor
ora
le/s
cris
e/au
diov
izua
le2.
1. I
denti
ficar
ea p
rin a
udie
re/c
itire
a
form
ulel
or e
lem
enta
re d
e ad
resa
re, d
e sa
lut ș
i de
polit
eţe
în m
esaj
e sim
ple
și sc
urte
cu
refe
rinţă
la si
tuaţ
ii fa
mili
are.
2.2.
Rec
unoa
șter
ea se
nsul
ui u
nor
inst
rucţ
iuni
scur
te și
sim
ple,
or
ale
și sc
rise
în si
tuaţ
ii de
co
mun
icar
e sim
ple
și fa
mili
are.
2.3.
Rec
epta
rea
limba
julu
i non
verb
al
în c
onte
xte
soci
ale
simpl
e și
fam
iliar
e, c
u in
dica
rea
de
obie
cte
și pe
rsoa
ne, p
rin
confi
rmar
ea sa
u ne
gare
a un
ei
info
rmaţ
ii.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
•
Med
iul ș
cola
r•
Med
iul s
ocia
l
Acte
de
limba
j:•
A (s
e) p
reze
nta
• A
salu
ta și
a ră
spun
de la
salu
t•
A-și
lua
răm
as b
un•
A m
ulţu
mi ș
i a ră
spun
de la
mul
ţum
iri•
A ru
ga/a
cer
e sc
uze
• A
indi
ca•
A co
nfirm
a/a
nega
• A
înţe
lege
indi
caţii
/inst
rucţ
iuni
refe
ritor
la
activ
ităţi
școl
are/
de în
văţa
re•
A im
ita•
A lo
caliz
a pe
rsoa
ne, o
biec
te, l
ocur
i
Activ
ităţi:
- N
otar
ea u
nor c
uvin
te re
ferit
or la
per
soan
e,
obie
cte,
locu
ri fa
mili
are;
- Ex
ecut
area
inst
rucţ
iuni
lor s
curt
e, a
dres
ate
cu
un d
ebit
lent
și c
lar;
- Ci
tirea
uno
r pos
tări
onlin
e sc
urte
, îns
oţite
de
man
ifest
area
non
verb
ală
a re
acţie
i poz
itive
/ne
gativ
e la
con
ţinut
ul a
cest
ora;
- As
ocie
rea
mes
ajul
ui a
udia
t cu
imag
inea
ad
ecva
tă;
- Al
eger
ea ră
spun
sulu
i cor
ect î
n ba
za te
xtul
ui
citit
, a su
port
ului
aud
iovi
zual
;-
Com
plet
area
enu
nţur
ilor l
acun
are
prin
lite
re/
cuvi
nte/
dese
ne;
- El
imin
area
cuv
ântu
lui i
ntru
s din
tr-u
n șir
de
cuvi
nte.
Prod
use:
- Co
laje
sim
ple;
- Ri
me
simpl
e;-
Jocu
ri de
cuv
inte
;-
List
e de
cuv
inte
;-
Enun
ţuri
simpl
e și
scur
te.
straine primar.indd 30 24.09.2018 15:04:22
31
Prod
ucer
ea m
esaj
elor
ora
le/s
cris
e/on
line/
Med
iere
a2.
4. R
epro
duce
rea
unor
enu
nţur
i sim
ple,
a u
nor f
orm
ule
de
adre
sare
, de
salu
t și d
e po
liteţ
e el
emen
tare
în si
tuaţ
ii de
co
mun
icar
e sim
ple
și fa
mili
are.
2.5.
Apl
icar
ea a
ctel
or d
e vo
rbire
și a
lim
baju
lui n
onve
rbal
în c
onte
xte
soci
ale
simpl
e și
fam
iliar
e,
prin
man
ifest
area
gra
titud
inii,
de
zaco
rdul
ui, r
egre
tulu
i.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
•
Med
iul ș
cola
r•
Med
iul s
ocia
l Ac
te d
e lim
baj:
• A
face
cun
oștin
ţă•
A se
pre
zent
a și
a pr
ezen
ta p
e ci
neva
• A
salu
ta•
A-și
lua
răm
as b
un
• A
ruga
• A-
și ce
re sc
uze
• A
mul
ţum
i și a
răsp
unde
la m
ulţu
miri
• A
expr
ima
regr
etul
• A
ofer
i inf
orm
aţii
desp
re si
ne (n
ume,
vâr
stă,
na
ţiona
litat
e, lo
calit
ate)
• A
solic
ita in
form
aţii
desp
re o
per
soan
ă (n
ume,
vâ
rstă
, naţ
iona
litat
e, lo
calit
ate)
• A
form
ula
indi
caţii
/inst
rucţ
iuni
refe
ritor
la
activ
ităţi
școl
are/
de în
văţa
re•
A se
adr
esa
ofici
al și
neo
ficia
l, uti
lizân
d: „t
u/du
mne
avoa
stră
” •
A ex
prim
a po
sesia
/apa
rten
enţa
Activ
ităţi:
- Ci
tirea
cu
voce
a c
uvin
telo
r, sin
tagm
elor
, a
text
elor
sim
ple,
scur
te și
cun
oscu
te;
- Tr
ansc
riere
a/sc
riere
a or
togr
amel
or, c
uvin
telo
r, te
xtel
or sc
urte
și si
mpl
e;-
Desc
riere
a su
ccin
tă a
imag
inii;
- M
emor
izare
a și
însc
enar
ea d
ialo
guril
or
simpl
e și
scur
te în
baz
a un
ei li
ste
de e
xpre
sii și
en
unţu
ri st
anda
rdiza
te;
- Fo
rmul
area
uno
r înt
rebă
ri și
răsp
unsu
ri sim
ple
și sc
urte
în b
aza
unei
list
e de
cuv
inte
, exp
resii
st
anda
rdiza
te;
- Fo
rmul
area
uno
r răs
puns
uri o
nlin
e cu
aju
toru
l un
ei c
ombi
naţii
de
cuvi
nte
simpl
e;-
Reda
ctar
ea te
xtel
or c
onfo
rm m
odel
ului
;-
Com
plet
area
form
ular
elor
sim
ple.
Prod
use:
- En
unţu
ri sc
urte
și si
mpl
e;-
Form
ular
e sim
ple
și sc
urte
;-
Mes
aje
simpl
e și
scur
te;
- În
treb
ări ș
i răs
puns
uri;
- Di
alog
uri s
impl
e și
scur
te;
- Ră
spun
suri
onlin
e sim
ple
și sc
urte
.
straine primar.indd 31 24.09.2018 15:04:22
32
Inte
racț
iune
a or
ală/
scris
ă/on
line
2.6.
Disc
rimin
area
form
ulel
or
elem
enta
re d
e ad
resa
re, d
e sa
lut,
de p
olite
ţe și
a fo
rmul
elor
de
exc
lam
are,
cor
espu
nzăt
or
situa
ţiei d
e co
mun
icar
e.2.
7. E
xprim
area
ora
lă/s
crisă
/onl
ine
a in
tere
sulu
i, gr
atitu
dini
i, af
ecţiu
nii f
aţă
de in
terlo
cuto
r.2.
8. A
plic
area
lim
baju
lui n
onve
rbal
pe
ntru
a in
tera
cţio
na în
co
ntex
te so
cial
e sim
ple
și fa
mili
are.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
•
Med
iul ș
cola
r•
Med
iul s
ocia
l Ac
te d
e lim
baj:
• A
se sa
luta
și a
răsp
unde
la sa
lut
• A
apre
cia
• A
expr
ima
inte
res/
atitu
dine
/em
oţii
• A
mul
ţum
i și a
răsp
unde
la m
ulţu
miri
• A
înde
plin
i ind
icaţ
ii/in
stru
cţiu
ni re
ferit
or la
ac
tivită
ţi șc
olar
e/de
învă
ţare
• A
se a
dres
a ofi
cial
și n
eofic
ial,
utiliz
ând:
„tu/
dum
neav
oast
ră”
• A
abor
da p
e ci
neva
(a in
iţia
o co
nver
saţie
)
Activ
ităţi:
- In
terp
reta
rea
indi
vidu
ală
și în
gru
p a
cânt
ecel
or, p
oezii
lor;
- El
abor
area
pos
tere
lor,
cola
jelo
r sim
ple;
- În
scen
area
dia
logu
rilor
sim
ple
și sc
urte
în
baza
uno
r exp
resii
și e
nunţ
uri s
tand
ardi
zate
re
ferit
oare
la p
refe
rinţe
, sim
patii
, anti
patii
;-
Jocu
l de
rol;
- Fo
rmul
area
într
ebăr
ilor/
răsp
unsu
rilor
sim
ple
și sc
urte
- Di
scuţ
ii on
line
simpl
e și
scur
te în
baz
a un
or
com
bina
ţii d
e cu
vint
e și
expr
esii
elem
enta
re;
- Fo
rmul
area
uno
r mes
aje
elec
tron
ice
în
baza
uno
r com
bina
ţii d
e cu
vint
e și
expr
esii
elem
enta
re;
- Tr
ansf
orm
area
dia
logu
rilor
sim
ple
și sc
urte
în
baz
ă de
supo
rt (i
mag
ini,
cuvi
nte,
exp
resii
), re
spec
tând
mod
elul
;-
Com
plet
area
unu
i for
mul
ar si
mpl
u.Pr
odus
e:-
Dial
ogur
i sim
ple
și sc
urte
;-
Mes
aje
simpl
e (S
MS-
uri/m
esaj
e el
ectr
onic
e,
felic
itări,
invi
taţii
) ;-
Cola
je si
mpl
e;-
Prod
use
digi
tale
sim
ple.
straine primar.indd 32 24.09.2018 15:04:22
33
3. C
ompe
tenț
a pr
agm
atică
: Ada
ptar
ea e
lem
ente
lor l
ingv
istice
la co
ntex
te u
zual
e/fa
mili
are,
dov
edin
d co
recti
tudi
ne şi
coer
enţă
în st
ruct
urar
ea m
esaj
ului
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
e(s
ub-c
ompe
tenț
e)U
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
reşi
pro
duse
școl
are
reco
man
date
Rece
ptar
ea m
esaj
elor
ora
le/s
cris
e/au
diov
izua
le3.
1. I
denti
ficar
ea p
rin a
udie
re/c
itire
a
sens
ului
glo
bal a
l m
esaj
elor
or
ale
și sc
rise
simpl
e re
ferit
oare
la
info
rmaţ
ii de
ord
in p
erso
nal ș
i ob
iect
e fa
mili
are.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
• M
ediu
l soc
ial
• M
ediu
l nat
ural
• M
ediu
l cul
tura
lAc
te d
e lim
baj:
• A
urm
a in
dica
ţii si
mpl
e și
clar
e (p
entr
u a
înde
plin
i ins
truc
ţiuni
în c
adru
l acti
vită
ţilor
de
învă
ţare
și c
elor
lega
te d
e ag
enda
zile
i)
• A
înţe
lege
enu
nţur
i scu
rte
și sim
ple
(des
pre
info
rmaţ
ii de
ord
in p
erso
nal ș
i cul
tura
l) •
A re
cuno
aște
per
soan
e, o
biec
te și
acţ
iuni
fa
mili
are
(din
pov
ești,
poe
zii, fi
lme
și de
sene
an
imat
e)
• A
loca
liza
spaţ
ial (
clăd
iri d
in o
raș,
stră
zi și
mijl
oace
de
tran
spor
t)•
A in
dica
can
titat
ea (d
e zil
e, a
notim
puri,
an
imal
e, o
biec
te și
per
soan
e cu
aju
toru
l nu
mer
elor
și c
ifrel
or)
Activ
ităţi:
- Vi
ziona
rea
mat
eria
lelo
r aud
iovi
zual
e sc
urte
;-
Audi
erea
mat
eria
lelo
r în
form
at M
P3
(cân
tece
, dia
logu
ri, p
oveș
ti, p
oezii
) ;-
Util
izare
a jo
curil
or li
ngvi
stice
inte
racti
ve;
- U
tiliza
rea
fișel
or d
e lu
cru;
-
Impl
icar
ea e
levi
lor î
n jo
curi
lingv
istice
in
tera
ctive
;-
Dram
atiza
rea
unor
scen
e sim
ple
din
pove
ști
cuno
scut
e;-
Com
plet
area
uno
r tab
ele
și hă
rţi c
once
ptua
le
tem
atice
sim
ple;
- Id
entifi
care
a re
gulil
or d
e ci
rcul
aţie
con
form
se
mne
lor r
utier
e;-
Real
izare
a de
exe
rciţi
i de
tip a
devă
rat/
fals;
- An
aliza
uno
r hăr
ţi co
ncep
tual
e sim
ple
în
form
at d
igita
l.Pr
odus
e:-
Enun
ţuri
scur
te și
cla
re;
- M
esaj
e sim
ple
onlin
e;-
Dese
ne;
- Fo
togr
afii;
- Co
laje
;
straine primar.indd 33 24.09.2018 15:04:22
34
- Po
ster
e;-
Info
grafi
ce;
- Hă
rţi c
once
ptua
le;
- Ta
bele
; -
Benz
i ani
mat
e;-
Prod
use
digi
tale
;-
Proi
ecte
de
grup
. Pr
oduc
erea
mes
ajel
or o
rale
/scr
ise/
onlin
e/M
edie
rea
3.2.
Util
izare
a fu
ncţio
nală
a re
surs
elor
lin
gvisti
ce
pent
ru
a pr
oduc
e en
unţu
ri or
ale
și sc
rise
simpl
e re
ferit
oare
la in
form
aţii
de o
rdin
pe
rson
al și
obi
ecte
fam
iliar
e.3.
3. R
ealiz
area
func
ţiilo
r com
unic
ative
și
a ac
telo
r de
vor
bire
sim
ple,
în
baza
uno
r sch
eme
sau
desc
ripto
ri ai
inte
racţ
iuni
i.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
• M
ediu
l soc
ial
• M
ediu
l nat
ural
Acte
de
limba
j:•
A de
scrie
(păr
ţile
corp
ului
și fu
ncţii
le
aces
tora
)•
A de
scrie
(arti
cole
de
vesti
men
taţie
, loc
uinţ
a,
anim
alel
e do
mes
tice
și ju
cării
le c
u aj
utor
ul
culo
rilor
și a
djec
tivel
or)
• A
expr
ima
(gus
turi,
pre
ferin
ţe, s
tări
fizic
e și
senti
men
te)
• A
enum
era
(acti
vită
ţile
mem
brilo
r fam
iliei
)•
A co
nver
sa în
mod
sim
plu
(des
pre
activ
ităţi
zilni
ce și
cel
e le
gate
de
proc
esul
de
învă
ţare
)•
A so
licita
și o
feri
info
rmaţ
ii (d
espr
e co
mpo
rtam
ente
ziln
ice,
des
pre
prog
ram
ul
zilei
)
Activ
ităţi:
- Re
dare
a co
nţin
utul
ui u
nui t
ext s
au d
ialo
g sim
plu
și sc
urt;
- De
scrie
rea
scur
tă a
une
i per
soan
e, o
biec
t sau
im
agin
i;-
Impl
icar
ea e
levi
lor î
n jo
curi
dida
ctice
;-
Crea
rea
de d
ialo
guri
scur
te și
sim
ple
desp
re
activ
ităţi
zilni
ce și
cel
e di
n pr
oces
ul d
e în
văţa
re;
- Co
mpl
etar
ea d
e fo
rmul
are
simpl
e și
scur
te re
ferit
oare
la m
omen
tele
zile
i, or
a,
anoti
mpu
rile
și lu
nile
anu
lui;
- Co
mpl
etar
ea d
e ta
bele
și h
ărţi
conc
eptu
ale
simpl
e.
Prod
use:
- En
unţu
ri sc
urte
și c
lare
;-
Mes
aje
simpl
e/sc
urte
/onl
ine;
- Le
ctur
a im
agin
ii;-
Desc
riere
a;-
Dial
ogur
i;-
Poez
ii;-
Cânt
ece;
- Po
ster
e;
straine primar.indd 34 24.09.2018 15:04:22
35
• A
inte
racţ
iona
în m
od si
mpl
u (la
mag
azin
–
a sa
luta
, a so
licita
un
obie
ct, a
mul
ţum
i)•
A sc
rie m
esaj
e sc
urte
(pen
tru
core
spon
denţ
a pe
rson
ală
și ce
a el
ectr
onic
ă)•
A nu
măr
a (p
ână
la 2
0)•
A in
dica
dat
a
- Co
laje
;-
Info
grafi
ce;
- Te
atra
lizăr
i;-
Jocu
ri de
rol;
- Pr
odus
e di
gita
le;
- Ju
rnal
e de
învă
ţare
;-
Proi
ecte
de
grup
. In
tera
cțiu
nea
oral
ă/sc
risă/
onlin
e3.
4. O
rgan
izare
a re
surs
elor
ling
visti
ce
pent
ru re
aliza
rea
func
ţiilo
r co
mun
icati
ve si
mpl
e.3.
5 In
tegr
area
stru
ctur
ilor l
ingv
istice
cu
nosc
ute
în c
onve
rsaţ
ii sc
urte
și
simpl
e.
3.6.
Par
ticip
area
în d
ialo
guri
scur
te și
sim
ple.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
t și s
arci
ni c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
•
Med
iul s
ocia
l•
Med
iul n
atur
al•
Med
iul c
ultu
ral
Acte
de
limba
j:•
A in
iţia
dial
ogur
i scu
rte
(ref
erito
are
la p
ropr
ia
pers
oană
, la
pers
oane
le d
in m
ediu
l fam
ilial
, șc
olar
și p
riete
ni)
• A
scrie
enu
nţur
i scu
rte
(des
pre
mem
brii
fam
iliei
, col
egi ș
i prie
teni
)•
A fo
rmul
a în
treb
ări ș
i răs
puns
uri s
impl
e (d
espr
e pr
egăti
ri pe
ntru
vac
anţă
și m
ijloa
ce
de tr
ansp
ort)
• A
oper
a cu
info
rmaţ
ii (r
efer
itoar
e la
cifr
e,
canti
tăţi,
ban
i, or
ă, p
reţu
ri)
Activ
ităţi:
- De
scrie
rea
unor
hăr
ţi co
ncep
tual
e sim
ple;
- Im
plic
area
ele
vilo
r în
jocu
ri de
rol ș
i te
atra
lizar
e te
mati
că;
- Pa
rtici
pare
a la
pro
iect
e de
gru
p pe
ntru
cr
eare
a de
pos
tere
, col
aje,
alb
ume
foto
, fe
licită
ri on
line,
info
grafi
ce;
- Cr
eare
a de
enu
nţur
i scu
rte
pent
ru a
pre
zent
a pe
rsoa
ne și
obi
ecte
fam
iliar
e, a
rtico
le d
e ve
stim
enta
ţie, a
gend
a șc
olar
ă și
activ
ităţil
e re
crea
tive;
- Cr
eare
a de
mes
aje
oral
e și
scris
e, sc
urte
și
simpl
e re
ferit
oare
la in
form
aţii
de o
rdin
pe
rson
al, n
eces
ităţi
imed
iate
, per
soan
e și
obie
cte
fam
iliar
e, se
ntim
ente
, pre
ferin
ţe;
-
Desc
riere
a ac
tivită
ţilor
ziln
ice,
jocu
rilor
și
activ
ităţil
or re
crea
tive
cu a
juto
rul v
erbe
lor d
e ac
ţiune
și a
tim
puril
or v
erba
le si
mpl
e;-
Aran
jare
a în
tr-o
ord
ine
logi
că a
acti
vită
ţilor
di
ntr-u
n te
xt st
udia
t sau
a o
biec
telo
r din
tr-u
n șir
logi
c;-
Desc
riere
a de
talia
tă a
acti
vită
ţilor
ziln
ice,
jo
curil
or și
acti
vită
ţilor
recr
eativ
e.
straine primar.indd 35 24.09.2018 15:04:22
36
Prod
use:
- Di
alog
uri s
curt
e;-
Conv
ersa
ţii te
mati
ce/o
nlin
e;-
Desc
rieri;
-
Felic
itări
onlin
e;-
Hărţ
i con
cept
uale
;-
Post
ere;
- In
fogr
afice
;-
Jocu
ri de
rol;
- Ju
rnal
e de
învă
ţare
; -
Prod
use
digi
tale
.
4. C
ompe
tenț
a (p
luri/
inte
r) c
ultu
rală
: Apr
ecie
rea
elem
ente
lor s
peci
fice
cultu
rii li
mbi
i str
ăine
stud
iate
, ex
prim
ând
inte
res ş
i res
pect
pen
tru
valo
rile
alte
i cul
turi
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
e(s
ub-c
ompe
tenț
e)U
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
reși
pro
duse
școl
are
reco
man
date
Rece
ptar
ea m
esaj
elor
ora
le/s
cris
e/au
diov
izua
le4.
1. R
ecun
oașt
erea
prin
aud
iere
/ci
tire
a un
or e
lem
ente
sp
ecifi
ce c
ultu
rii ţă
rii a
lofo
ne
(sist
em e
duca
ţiona
l, m
ijloa
ce
de tr
ansp
ort,
artic
ole
de
vesti
men
taţie
, pre
ferin
ţe
alim
enta
re, a
ctivi
tăţi
recr
eativ
e,
sărb
ător
i tra
diţio
nale
) în
situa
ţii
simpl
e și
fam
iliar
e.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• M
ediu
l șco
lar
• M
ediu
l soc
ial
• M
ediu
l cul
tura
l/civ
iliza
ţiona
l alo
fon
Acte
de
limba
j: •
A so
licita
și a
ofe
ri in
form
aţii
uzua
le
• A
denu
mi o
biec
te și
acti
vită
ţi ed
ucaţ
iona
le
• A
expr
ima
opin
ia•
A ex
prim
a și
a re
aliza
indi
caţii
, ins
truc
ţiuni
sim
ple
Activ
ităţi:
- Ci
tirea
unu
i ora
r șco
lar ș
i des
crie
rea
sum
ară;
-
Citir
ea u
nui m
esaj
ele
ctro
nic
scur
t des
tinat
un
ui c
oleg
, ref
erito
r la
orar
ul șc
olar
/acti
vita
tea
educ
aţio
nală
;-
Vizio
nare
a un
or se
cven
ţe a
udio
vizu
ale
din
film
e/de
sene
ani
mat
e co
nfor
m c
onţin
utur
ilor
tem
atice
și re
aliza
rea
activ
ităţil
or d
e în
văţa
re.
straine primar.indd 36 24.09.2018 15:04:22
37
Prod
use:
- Di
alog
uri s
impl
e;-
List
ă de
disc
iplin
e șc
olar
e;-
Într
ebăr
i și r
ăspu
nsur
i;-
Com
plet
ări d
e ag
endă
;-
Mes
aje
simpl
e/on
line;
- Ci
tirea
uno
r tex
te in
form
ative
, des
crip
tive,
na
rativ
e sim
ple.
4.
2. D
iscrim
inar
ea u
nor n
orm
e de
com
port
amen
t ver
bal ș
i no
nver
bal,
spec
ifice
cul
turii
al
ofon
e, în
situ
aţii
de
com
unic
are
simpl
e și
fam
iliar
e.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• M
ediu
l fam
ilial
• M
ediu
l soc
ial
• M
ediu
l cul
tura
l/civ
iliza
ţiona
l alo
fon
Acte
de
limba
j: •
A de
scrie
succ
int
• A
expr
ima
o ur
are
• A
invi
ta și
a ră
spun
de la
invi
taţie
• A
expr
ima
bucu
rie•
A po
vesti
•
A ex
prim
a fe
licită
ri•
A ac
cept
a și
a re
fuza
• A
loca
liza
pers
oane
, obi
ecte
, loc
uri
Activ
ităţi:
-
Vizio
nare
a de
mat
eria
le a
udio
vizu
ale
pe te
me
fam
iliar
e, se
lect
area
form
ulel
or d
e po
liteţ
e uz
uale
, act
elor
de
vorb
ire și
com
plet
area
de
dial
og;
- Se
lect
area
info
rmaţ
iilor
prin
cipa
le și
uno
r det
alii
text
uale
și p
artic
ipar
ea la
con
vers
aţii
simpl
e;-
Audi
erea
de
dial
ogur
i tem
atice
scur
te și
co
mpl
etar
ea d
e ră
spun
suri
la în
treb
ări.
Prod
use:
- M
onol
ogur
i sim
ple;
- În
treb
ări ș
i răs
puns
uri;
- Co
mpl
etăr
i de
agen
dă;
- M
esaj
e sim
ple/
onlin
e.Pr
oduc
erea
mes
ajel
or o
rale
/scr
ise/
onlin
e/M
edie
rea
4.3.
Rep
rodu
cere
a un
or p
oveș
ti,
poez
ii, c
ânte
ce, s
cene
te d
in
patr
imon
iul c
ultu
ral a
l ţăr
ii al
ofon
e, în
situ
aţii
fam
iliar
e și
în
cad
rul a
ctivi
tăţil
or d
e în
văţa
re.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• M
ediu
l fam
ilial
• M
ediu
l șco
lar
• M
ediu
l cul
tura
l/civ
iliza
ţiona
l alo
fon
Activ
ităţi:
- Au
dier
ea d
e câ
ntec
e, p
oezii
, pov
ești,
în v
eder
ea
real
izării
acti
vită
ţilor
de
învă
ţare
;-
Mem
oriza
rea
și dr
amati
zare
a sc
enet
elor
;-
Parti
cipa
rea
la re
cita
l de
poez
ie, c
oncu
rs d
e câ
ntec
, ser
bare
școl
ară;
- In
terp
reta
rea
de câ
ntec
e, in
divi
dual
ă și
cole
ctivă
;-
Reci
tare
a de
poe
zii, r
espe
ctân
d co
mpe
tenţ
a lin
gvisti
că.
straine primar.indd 37 24.09.2018 15:04:22
38
Acte
de
limba
j:•
A id
entifi
ca p
erso
ane,
obi
ecte
, loc
uri
• A
eval
ua și
a a
prec
ia•
A fa
ce o
ale
gere
• A
expr
ima
entu
ziasm
, adm
iraţie
, buc
urie
, re
gret
• A
pove
sti
• A
imita
• A
se a
dres
a în
mod
pol
itico
s
Prod
use:
- Ti
tluri
adec
vate
mes
ajul
ui te
xtul
ui;
- En
unţu
ri sim
ple;
- M
esaj
e sc
urte
/onl
ine;
-
List
e de
cuv
inte
;-
Dial
ogur
i sim
ple;
- În
treb
ări ș
i răs
puns
uri;
- Ci
tirea
uno
r tex
te li
tera
re.
4.4.
Des
crie
rea
unor
ele
men
te
spec
ifice
cul
turii
alo
fone
(s
istem
edu
caţio
nal,
mijl
oace
de
tran
spor
t, ar
ticol
e de
ve
stim
enta
ţie, p
refe
rinţe
al
imen
tare
, acti
vită
ţi cu
ltura
le,
sărb
ător
i tra
diţio
nale
), în
sit
uaţii
sim
ple
și fa
mili
are.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• M
ediu
l fam
ilial
• M
ediu
l șco
lar
• M
ediu
l soc
ial
• M
ediu
l cul
tura
l/civ
iliza
ţiona
l alo
fon
Acte
de
limba
j:•
A ex
prim
a in
tenţ
ii și
dorin
ţe•
A ex
prim
a gu
stur
i și p
refe
rinţe
ves
timen
tare
, al
imen
tare
, rec
reati
ve•
A ex
prim
a o
opin
ie
• A
denu
mi o
biec
te, p
erso
ane,
locu
ri fa
mili
are
• A
desc
rie o
biec
te, p
erso
ane,
locu
ri fa
mili
are
Activ
ităţi:
- En
umer
area
de
artic
ole
vesti
men
tare
pen
tru
copi
i, fe
mei
, băr
baţi,
în b
ază
de im
agin
i;-
Com
plet
area
de
orar
școl
ar (d
iscip
line
școl
are,
or
a);
- Re
aliza
rea
și co
men
tare
a su
mar
ă a
unor
de
sene
/col
aje/
imag
ini d
igita
le, c
are
repr
ezin
tă
artic
ole
vesti
men
tare
de
sezo
n;-
Asoc
iere
a de
arti
cole
ves
timen
tare
cu
anoti
mpu
l ad
ecva
t, în
baz
ă de
supo
rt ic
onic
/le
xica
l și d
escr
iere
succ
intă
;-
Enum
erar
ea a
ctivi
tăţil
or c
ultu
rale
(la
școa
lă, î
n va
canţ
ă, a
casă
) ;-
Desc
riere
a ac
tivită
ţilor
cul
tura
le, r
ealiz
ate
de
mem
brii
fam
iliei
, de
pers
onaj
e di
n că
rţi,
benz
i de
sena
te, fi
lme,
des
ene
anim
ate.
Prod
use:
- Di
alog
uri s
impl
e/on
line
în si
tuaţ
ii cu
rent
e,
fam
iliar
e;-
Mon
olog
uri;
- În
treb
ări ș
i răs
puns
uri;
straine primar.indd 38 24.09.2018 15:04:22
39
- Li
ste
de c
uvin
te te
mati
ce;
- De
scrie
ri sim
ple;
-
Mes
aje
simpl
e/m
esaj
e on
line;
- Ci
tirea
; -
Pove
stire
a te
xtel
or si
mpl
e, o
rală
sau
scris
ă.
4.5.
Com
para
rea
unor
asp
ecte
, pr
actic
i cu
ltura
le sp
ecifi
ce ţă
rii
alof
one
și ţă
rii d
e or
igin
e.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• M
ediu
l fam
ilial
• M
ediu
l șco
lar
• M
ediu
l cul
tura
l/civ
iliza
ţiona
l alo
fon
• M
ediu
l soc
ial
Acte
de
limba
j:•
A id
entifi
ca p
erso
ane,
obi
ecte
, loc
uri
• A
expr
ima
inte
nţii
• A
eval
ua și
a a
prec
ia•
A ex
prim
a și
a ră
spun
de la
inv
itaţie
• A
expr
ima
regr
ete
• A
expr
ima
suge
stii
• A
expr
ima
entu
ziasm
, adm
iraţie
• A
felic
ita•
A co
nfirm
a, a
neg
a
Activ
ităţi:
- Pr
ezen
tare
a su
ccin
tă a
uno
r pro
iect
e de
va
canţ
ă, i
ndic
ând
desti
naţia
, per
ioad
a, m
ijloc
ul
de tr
ansp
ort;
- Re
aliza
rea
unor
des
ene/
cola
je/p
roie
cte,
car
e re
prez
intă
mijl
oace
de
tran
spor
t (au
tom
obil,
tr
en, a
vion
, vap
or, m
etro
, bic
icle
tă...
);-
Com
para
rea
unor
mod
uri d
e de
plas
are/
pref
erin
ţe v
estim
enta
re sp
ecifi
ce ţă
rii a
lofo
ne și
ţă
rii d
e or
igin
e și
com
plet
area
răsp
unsu
rilor
la
într
ebăr
i;-
Asoc
iere
a cu
vint
elor
, car
e de
num
esc
activ
ităţi
cultu
rale
din
ţara
de
orig
ine
și di
n ţa
ra a
lofo
nă
cu im
agin
i ade
cvat
e, d
escr
iere
a su
ccin
tă;
- De
scrie
rea
succ
intă
a tr
adiţi
ilor d
e să
rbăt
ori,
în
bază
de
supo
rt.
Prod
use:
- De
scrie
ri su
mar
e de
eve
nim
ente
, acţ
iuni
, ac
tivită
ţi fa
mili
are;
- Re
prod
ucer
i de
cuvi
nte,
enu
nţur
i scu
rte
și sim
ple,
mem
oriza
te, s
elec
tate
din
text
ul sc
ris/
disc
ursu
l ora
l, st
udia
t;-
Dial
ogur
i sim
ple;
- Pr
odus
e di
gita
le si
mpl
e.
straine primar.indd 39 24.09.2018 15:04:22
40
Inte
racț
iune
a or
ală/
scris
ă/on
line
4.6.
Apl
icar
ea c
unoș
tinţe
lor
refe
ritoa
re la
cul
tura
alo
fonă
și
mod
elel
or d
e co
mun
icar
e sp
ecifi
ce, p
entr
u a
inte
racţ
iona
în
situ
aţii
de c
omun
icar
e fa
mili
are.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• M
ediu
l fam
ilial
• M
ediu
l șco
lar
• M
ediu
l cul
tura
l/civ
iliza
ţiona
l alo
fon
• M
ediu
l soc
ial
Acte
de
limba
j:•
A ex
prim
a ati
tudi
ni, s
entim
ente
și e
moţ
ii•
A e
xprim
a gu
stur
i și p
refe
rinţe
•
A so
licita
și a
ofe
ri in
form
aţii
uzua
le•
A ex
prim
a sc
uze
• A
expr
ima
regr
ete
• A
expr
ima
acor
d/de
zaco
rd
• A
invi
ta și
a ră
spun
de la
invi
taţie
• A
felic
ita•
A ac
cept
a și
a re
fuza
• A
mul
ţum
i•
A so
licita
pol
itico
s un
serv
iciu
• A
face
o p
ropu
nere
, o su
gesti
e•
A in
dica
can
titat
e, p
reţ
• A
ofer
i inf
orm
aţii
uzua
le
• A
denu
mi o
biec
te, l
ocur
i, ac
ţiuni
• A
desc
rie su
ccin
t loc
uri
• A
expr
ima
inte
res
• A
expr
ima
opin
ia
Activ
ităţi:
- Sc
riere
a un
ui m
esaj
scur
t, ad
resa
t unu
i prie
ten
pent
ru a
invi
ta la
o se
rbar
e șc
olar
ă;-
Parti
cipa
rea
la d
ialo
guri
pe te
me
fam
iliar
e,
resp
ectâ
nd m
odel
e;-
Com
plet
area
unu
i mes
aj sc
urt d
e fe
licita
re;
- Sc
riere
a de
SM
S-ur
i, pe
ntru
a in
vita
la o
să
rbăt
oare
trad
iţion
ală,
resp
ectâ
nd m
odel
ul;
- Pa
rtici
pare
a la
joc
de ro
l „La
mag
azin
/La
cum
pără
turi”
, res
pect
ând
mod
elul
;-
Real
izare
a de
dia
log,
refe
ritor
la g
ustu
ri și
pref
erin
ţe a
limen
tare
, res
pect
ând
mod
elul
;-
Parti
cipa
rea
la in
tera
cţiu
ni o
rale
pen
tru
prez
enta
rea
succ
intă
a u
nor p
roie
cte
de
vaca
nţă,
ind
icân
d de
stina
ţia, p
erio
ada,
mijl
ocul
de
tran
spor
t;-
Com
plet
area
unu
i for
mul
ar si
mpl
u;-
Scrie
rea
unor
mes
aje
elec
tron
ice,
în b
aza
unor
gr
upur
i de
cuvi
nte
și ex
pres
ii el
emen
tare
;-
Real
izare
a un
or c
onve
rsaţ
ii on
line
scur
te și
sim
ple,
în b
aza
unor
gru
puri
de c
uvin
te și
ex
pres
ii el
emen
tare
.Pr
odus
e:-
Desc
rieri
simpl
e;-
Într
ebăr
i și r
ăspu
nsur
i;-
Conv
ersa
ţii si
mpl
e, p
e te
me
fam
iliar
e;
- M
esaj
e sim
ple
(invi
taţie
, fel
icita
re, S
MS-
uri),
m
esaj
e on
line
simpl
e;
- Di
alog
uri t
emati
ce;
- Si
mul
ări d
e sit
uaţii
de
com
unic
are
cure
nte;
- Ră
spun
suri
onlin
e sim
ple
și sc
urte
.
straine primar.indd 40 24.09.2018 15:04:22
41
La sf
ârşi
tul c
lase
i a II
I-a, e
levu
l poa
te:
• să
cite
ască
cuv
inte
, mes
aje
scur
te și
sim
ple/
onlin
e, a
plic
ând
norm
ele
lingv
istice
ade
cvat
e;•
să sc
rie li
zibil
și în
griji
t, re
spec
tând
form
a și
măr
imea
lite
relo
r, se
mne
le d
e pu
nctu
aţie
în m
esaj
e sim
ple
și sc
urte
/onl
ine;
•
să re
cept
eze
indi
caţii
scur
te și
sim
ple,
form
ule
de sa
lut ș
i de
adre
sare
ele
men
tare
, ora
le și
scris
e, d
in te
xte
non-
liter
are
scur
te;
• să
repr
oduc
ă po
ezii,
cân
tece
, pov
ești,
scen
ete,
car
e ap
arţin
pat
rimon
iulu
i cul
tura
l al ţ
ării
alof
one;
• să
ded
ucă
sens
ul g
loba
l al m
esaj
elor
sim
ple,
ora
le și
scris
e/on
line,
refe
ritoa
re la
info
rmaţ
ii de
ord
in p
erso
nal ș
i obi
ecte
fam
iliar
e;•
să d
escr
ie și
să c
ompa
re u
nele
acti
vită
ţi cu
ltura
le u
zual
e, u
nele
mod
uri d
e de
plas
are,
refe
ritor
la si
tuaţ
ii de
com
unic
are
cure
nte,
man
ifest
ând
ca a
titud
ini ş
i val
ori s
peci
fice
pred
omin
ante
:•
curio
zitat
e pe
ntru
val
oriza
rea
limbi
i ca
siste
m;
• cr
eativ
itate
pen
tru
func
ţiona
rea
limbi
i în
cadr
ul u
nui c
onta
ct so
cial
;•
core
ctitu
dine
și c
oere
nţă
în st
ruct
urar
ea m
esaj
ului
;•
inte
res ș
i res
pect
pen
tru
valo
rile
alte
i cul
turi.
straine primar.indd 41 24.09.2018 15:04:22
42
CLAS
A a
IV-a
1. C
ompe
tenț
a lin
gvisti
că: D
iscr
imin
area
ele
men
telo
r lin
gvisti
ce p
rin fo
rmul
are
de m
esaj
e si
mpl
e,
scur
te şi
core
cte,
man
ifest
ând
curio
zita
te p
entr
u va
loriz
area
lim
bii c
a si
stem
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
e(s
ub-c
ompe
tenț
e)U
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
reşi
pro
duse
școl
are
reco
man
date
Rece
ptar
ea m
esaj
elor
ora
le/a
udio
vizu
ale
Com
pone
nta
fono
logi
că1.
1. R
ecun
oașt
erea
prin
aud
iere
a
cuvi
ntel
or, e
nunţ
urilo
r spe
cific
e lim
bii s
trăi
ne, r
ostit
e izo
lat,
în
enun
ţuri
și te
xte
simpl
e.
1.2.
Disti
nger
ea p
rin a
udie
re a
cu
vint
elor
car
e co
nţin
sune
te
și gr
upur
i de
sune
te sp
ecifi
ce
limbi
i str
ăine
în c
onte
xte
simpl
e și
fam
iliar
e em
ise le
nt, c
lar ș
i re
peta
t.Co
mpo
nent
a le
xica
lăCo
mpo
nent
a se
man
tică
1.3.
Ide
ntific
area
mes
ajul
ui în
text
e sc
urte
. Co
mpo
nent
a gr
amati
cală
:1.
4. O
bser
vare
a st
ruct
urilo
r gr
amati
cale
spec
ifice
lim
bii
stră
ine
în te
xte
scur
te și
sim
ple.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
•
Med
iul n
atur
al•
Med
iul ș
cola
r Ac
te d
e lim
baj:
• A
loca
liza
(per
soan
e/an
imal
e/ob
iect
e/lo
curi)
•
A re
mar
ca/a
evi
denţ
ia in
form
aţii
(des
pre
pers
oane
/ani
mal
e/ob
iect
e/lo
curi)
• A
dedu
ce (m
esaj
ul te
xtel
or sc
urte
)•
A ur
ma
ordi
ne și
indi
caţii
sim
ple
și sc
urte
•
A im
itaEl
emen
te n
oi d
e lim
baj :
•
Acce
nte
• Gr
upur
i de
sune
te
• In
tona
ţie
• Cu
vint
e•
Enun
ţuri
Activ
ităţi:
-
Vizio
nare
a de
sene
lor a
nim
ate,
a se
cven
ţelo
r au
diov
izual
e sim
ple
și sc
urte
;-
Audi
erea
mat
eria
lelo
r în
form
at M
P3 (m
esaj
e,
text
e in
form
ative
sim
ple
și sc
urte
);-
Pron
unţa
rea
cuvi
ntel
or, e
nunţ
urilo
r sim
ple;
- Pr
oduc
erea
cor
ectă
a m
odel
elor
de
into
naţie
sp
ecifi
ce li
mbi
i str
ăine
.Pr
odus
e:
- Di
alog
uri s
curt
e și
simpl
e;-
Într
ebăr
i și r
ăspu
nsur
i;-
Cola
je si
mpl
e;-
Rim
e, v
ersu
ri sim
ple;
- M
esaj
e sim
ple
și sc
urte
/onl
ine.
straine primar.indd 42 24.09.2018 15:04:22
43
Prod
ucer
ea m
esaj
elor
ora
le/M
edie
rea
Com
pone
nta
fono
logi
că:
1.5.
Rep
rodu
cere
a un
or c
uvin
te și
te
xte
cuno
scut
e.1.
6. A
plic
area
uno
r mod
ele
de
into
naţie
și fe
nom
ene
spec
ifice
lim
bii s
trăi
ne în
con
text
e de
co
mun
icar
e sim
ple
și fa
mili
are.
Com
pone
nta
sem
antic
ă Co
mpo
nent
a le
xica
lă:
1.7.
Util
izare
a de
enu
nţur
i sim
ple
și te
xte
scur
te, c
are
conţ
in su
nete
sp
ecifi
ce li
mbi
i str
ăine
în d
iferit
e sit
uaţii
de
com
unica
re în
cont
exte
sim
ple
și fa
mili
are,
prin
imita
rea
unor
mod
ele.
Com
pone
nta
gram
atica
lă:
1.8.
Util
izare
a co
rect
ă a
stru
ctur
ilor
gram
atica
le sp
ecifi
ce li
mbi
i st
răin
e, în
baz
a un
or m
odel
e de
enu
nţur
i scu
rte
și sim
ple
în
cont
exte
fam
iliar
e.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
•
Med
iul n
atur
al•
Med
iul ș
cola
r Ac
te d
e lim
baj:
• A
solic
ita și
a o
feri
info
rmaţ
ii (d
espr
e ca
ntita
te)
• A-
și ex
prim
a em
oţii
(de
bucu
rie, t
riste
ţe,
plic
tisea
lă, m
irare
etc
.)•
A of
eri ș
i a so
licita
info
rmaţ
ii (d
espr
e id
entit
ate)
•
A id
entifi
ca o
biec
te și
a st
abili
apa
rten
enţe
•
A pr
ezen
ta in
form
aţii
(des
pre
pers
oane
/an
imal
e/ob
iect
e/lo
curi)
• A
da o
rdin
eEl
emen
te n
oi d
e lim
baj:
•
Cuvi
nte
• En
unţu
ri•
Text
e
Activ
ităţi:
- Re
prod
ucer
ea m
odel
elor
de
into
naţie
în
dial
ogur
i sim
ple;
- Re
cita
rea
poez
iilor
;-
Inte
rpre
tare
a câ
ntec
elor
indi
vidu
al și
în g
rup;
- Im
itare
a co
nvor
biril
or te
lefo
nice
;-
Reda
rea
conţ
inut
ului
unu
i dia
log,
text
cu
nosc
ut c
itit/
audi
at;
- Pr
ezen
tare
a un
ui m
onol
og su
ccin
t dup
ă m
odel
; -
Indi
care
a un
ui iti
nera
r.Pr
odus
e:-
Lect
uri c
u vo
ce ta
re a
text
elor
cun
oscu
te;
- Di
alog
uri s
impl
e;-
Conv
ersa
ţii te
mati
ce;
- Co
nvor
biri
tele
foni
ce;
- De
scrie
ri de
per
soan
e/an
imal
e/ob
iect
e/lo
curi;
- Ră
spun
suri
simpl
e ad
ecva
te u
nei s
ituaţ
ii;
- Dr
amati
zări;
-
Jocu
ri de
rol.
straine primar.indd 43 24.09.2018 15:04:22
44
Rece
ptar
ea m
esaj
elor
scris
e/au
diov
izua
leCo
mpo
nent
a or
togr
afică
1.9.
Rec
unoa
șter
ea p
rin c
itire
și
repr
oduc
erea
cuv
inte
lor,
enun
ţuril
or, t
exte
lor ti
părit
e și
scris
e de
mân
ă.
1.10
. Ide
ntific
area
/obs
erva
rea
sem
nelo
r de
punc
tuaţ
ie.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
•
Med
iul n
atur
al•
Med
iul ș
cola
r
Activ
ităţi:
- Al
eger
ea e
nunţ
urilo
r în
bază
de
supo
rt
audi
ovizu
al (i
mag
ini,
simbo
luri
etc.
);-
Iden
tific
area
enu
nţur
ilor a
firm
ativ
e și
nega
tive;
- As
ocie
rea
mes
ajul
ui la
imag
ine;
-
Rest
abili
rea
ordi
nii e
nunţ
urilo
r în
text
e sc
urte
.Co
mpo
nent
a le
xica
lă și
sem
antic
ă:1.
11. D
educ
erea
prin
citi
re a
mes
ajul
ui
unor
enu
nţur
i sim
ple
și te
xte
care
des
criu
per
soan
e/ob
iect
e și
situa
ţii fa
mili
are.
Com
pone
nta
gram
atica
lă:
1.12
. Obs
erva
rea
stru
ctur
ilor
gram
atica
le sp
ecifi
ce li
mbi
i st
răin
e în
text
e sc
urte
și si
mpl
e.
Acte
de
limba
j:•
A de
duce
mes
ajul
uno
r tex
te sc
urte
El
emen
te n
oi d
e lim
baj:
• Cu
vint
e•
Enun
ţuri
• Ac
cent
e •
Text
e
Prod
use:
- Pr
oiec
te in
divi
dual
e/de
gru
p, c
are
conţ
in
dese
ne, c
olaj
e, m
esaj
e sc
urte
pe
tem
e fa
mili
are;
- Ră
spun
suri
și în
treb
ări s
curt
e;-
Text
e sc
urte
; -
Invi
taţii
.
Prod
ucer
ea m
esaj
elor
scris
e/on
line/
Med
iere
aCo
mpo
nent
a or
togr
afică
1.
13. R
epro
duce
rea
sem
nelo
r di
acriti
ce, s
imbo
luril
or fo
netic
e (a
gru
puril
or d
e lit
ere
și a
graf
emel
or)
spec
ifice
lim
bii
stră
ine.
1.14
. Scr
iere
a liz
ibilă
și în
griji
tă, c
u re
spec
tare
a fo
rmei
și m
ărim
ii lit
erel
or, s
paţiu
lui d
intr
e cu
vint
e.1.
15. S
crie
rea
sem
nelo
r de
punc
tuaţ
ie
în e
nunţ
uri ș
i tex
te si
mpl
e și
scur
te.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
•
Med
iul n
atur
al•
Med
iul ș
cola
rAc
te d
e lim
baj:
• A
folo
si (n
umer
ale)
• A
desc
rie (o
per
soan
ă/o
imag
ine)
• A
scrie
(inv
itaţii
, scr
isori)
• A
com
plet
a (p
anou
ri in
form
ative
)
Activ
ităţi:
- Sc
riere
a le
gend
elor
la im
agin
i, de
sene
; -
Tran
scrie
rea
după
mod
el a
enu
nţur
ilor,
text
elor
scur
te;
- Fo
rmul
area
într
ebăr
ilor ș
i răs
puns
urilo
r dup
ă m
odel
e;-
Com
plet
area
une
i des
crie
ri sim
ple;
- Re
stab
ilire
a or
dini
i enu
nţur
ilor
în te
xte
scur
te;
- Id
entifi
care
a en
unţu
rilor
afir
mati
ve și
ne
gativ
e.
straine primar.indd 44 24.09.2018 15:04:22
45
1.16
. Apl
icar
ea n
orm
elor
ling
visti
ce
pent
ru c
ompl
etar
ea u
nei
scris
ori s
impl
e, c
u re
spec
tare
a m
odel
ului
. Co
mpo
nent
a gr
amati
cală
:1.
17. U
tiliza
rea
core
ctă
a st
ruct
urilo
r gr
amati
cale
spec
ifice
lim
bii
stră
ine
în tr
ansm
itere
a un
or
mes
aje
coer
ente
și a
decv
ate.
Elem
ente
noi
de
limba
j:•
Cuvi
nte
• En
unţu
ri•
Acce
nte
• Te
xte
Prod
use:
- Pr
oiec
te d
e gr
up, c
are
conţ
in d
esen
e, c
olaj
e,
mes
aje
scur
te p
e te
me
fam
iliar
e;
- Ră
spun
suri
și în
treb
ări s
curt
e;-
Text
e sc
urte
; -
Scris
ori;
- In
vita
ţii o
nlin
e;-
Pano
uri i
nfor
mati
ve sp
ecifi
ce lo
curil
or p
ublic
e (a
erop
ort,
gară
, mal
l, pa
rc d
e di
stra
cţii,
gr
ădin
ă zo
olog
ică)
.
2. C
ompe
tenț
a so
ciol
ingv
istică
: Util
izare
a el
emen
telo
r lin
gvisti
ce,
dem
onst
rând
cre
ativi
tate
pen
tru
func
ţiona
rea
limbi
i în
cadr
ul u
nui c
onta
ct so
cial
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
e(s
ub-c
ompe
tenț
e)U
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
reşi
pro
duse
școl
are
reco
man
date
Rece
ptar
ea m
esaj
elor
ora
le/s
cris
e/au
diov
izua
le2.
1. R
ecep
tare
a fo
rmul
elor
el
emen
tare
de
adre
sare
și d
e po
liteţ
e în
mes
aje
simpl
e și
scur
te c
u re
ferin
ţă la
acti
vită
ţi co
tidie
ne.
2.2.
Rec
unoa
șter
ea se
nsul
ui
indi
caţii
lor,
reco
man
dăril
or și
in
stru
cţiu
nilo
r sim
ple,
ora
le
și sc
rise,
în c
onte
xte
soci
ale
și fa
mili
are.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
• M
ediu
l șco
lar
• M
ediu
l nat
ural
• M
ediu
l soc
ial
• M
ediu
l cul
tura
l/civ
iliza
ţiona
l alo
fon
Acte
de
limba
j:•
A an
gaja
și a
înch
eia
(un
schi
mb
verb
al fa
ţă în
fa
ţă)
• A
expr
ima
(stă
ri, e
moţ
ii, a
titud
ini)
• A
ruga
Activ
ităţi:
- N
otar
ea u
nor c
uvin
te/d
ate
refe
ritor
la
pers
oane
, obi
ecte
, loc
uri f
amili
are;
- Ex
ecut
area
uno
r ins
truc
ţiuni
, ind
icaţ
ii sc
urte
și
simpl
e, a
dres
ate
cu u
n de
bit l
ent ș
i cla
r; -
Citir
ea u
nor p
ostă
ri on
line
scur
te;
- Re
zolv
area
/com
plet
area
unu
i reb
us-
Delim
itare
a cu
vint
elor
din
enu
nţur
i sim
ple;
-
Asoc
iere
a m
esaj
ului
(citi
t/au
diat
/vizi
onat
) cu
imag
inea
ade
cvat
ă;-
Com
plet
area
enu
nţur
ilor l
acun
are/
benz
elor
de
sena
te p
rin c
uvin
te/s
inta
gme/
dese
ne;
straine primar.indd 45 24.09.2018 15:04:22
46
2.3.
Ide
ntific
area
sens
ului
uno
r cu
vint
e și
sinta
gme
în te
xte
aute
ntice
scur
te u
zual
e,
în si
tuaţ
ii de
orie
ntar
e și
info
rmar
e.
• A
se sc
uza
• A
mul
ţum
i și a
răsp
unde
la m
ulţu
miri
• A
ofer
i/a c
ere
(obi
ecte
, luc
ruri)
•
A lo
caliz
a (p
erso
ane,
obi
ecte
)•
A im
ita
• A
apro
ba/a
neg
a
- Al
eger
ea ră
spun
sulu
i cor
ect î
n ba
za te
xtul
ui c
itit
sau
în b
aza
supo
rtul
ui a
udio
vizu
al;
- El
imin
area
cuv
ântu
lui i
ntru
s;-
Cate
goriz
area
și c
lasifi
care
a ob
iect
elor
/în
sușir
ilor/
feno
men
elor
;-
Com
plet
area
tabe
lelo
r/lis
telo
r;-
Aran
jare
a/as
ocie
rea
cuvi
ntel
or/e
nunţ
urilo
r/te
xtel
or sc
urte
și si
mpl
e.Pr
odus
e:-
Rim
e sim
ple;
- Ag
ende
; -
Ora
re șc
olar
e;-
Form
ular
e sim
ple;
- Ca
reur
i de
cuvi
nte;
- Te
xte
info
rmati
ve si
mpl
e și
scur
te;
- Li
ste/
tabe
le;
- Ca
rton
așe
cu im
agin
i/cuv
inte
.Pr
oduc
erea
mes
ajel
or o
rale
/scr
ise/
onlin
e/M
edie
rea
2.4.
Apl
icar
ea fo
rmul
elor
de
adre
sare
ofic
iale
și n
eofic
iale
în
con
text
e so
cial
e și
fam
iliar
e,
oral
e și
scris
e.2.
5. A
plic
area
mod
elel
or d
e co
mun
icar
e sim
ple
și a
limba
julu
i non
verb
al în
con
text
e so
cial
e și
fam
iliar
e, p
entr
u a
cere
aju
tor ș
i a d
emon
stra
em
oţii,
stăr
i, ati
tudi
ni.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
t și s
arci
ni c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
• M
ediu
l șco
lar
• M
ediu
l nat
ural
• M
ediu
l soc
ial
• M
ediu
l cul
tura
l/civ
iliza
ţiona
l alo
fon
Acte
de
limba
j:•
A in
form
a/a
solic
ita in
form
aţii
• A
ruga
/a se
scuz
a•
A in
tero
ga•
A în
dem
na•
A ce
re/a
ofe
ri (o
biec
te)
Activ
ităţi:
- Ci
tirea
cu
voce
a u
nui t
ext s
impl
u și
cuno
scut
;-
Form
ular
ea în
treb
ărilo
r/ră
spun
suril
or si
mpl
e;-
Însc
enar
ea d
ialo
guril
or si
mpl
e;
- Ex
pune
rea
oral
ă a
unui
text
scur
t, sim
plu
și cu
nosc
ut;
- Ex
prim
area
succ
intă
ora
lă/s
crisă
/onl
ine
la o
te
mă
cuno
scut
ă;-
Desc
riere
a su
ccin
tă a
imag
inii;
- Sc
riere
a un
ui c
omen
tariu
la p
ostă
rile
și co
men
tarii
le o
nlin
e sim
ple
și sc
urte
cu
ajut
orul
uno
r exp
resii
stan
dard
izate
sim
ple
de
mul
ţum
ire, s
cuze
, aco
rd, d
ezac
ord;
straine primar.indd 46 24.09.2018 15:04:22
47
• A
desc
rie (p
erso
ane,
obi
ecte
, loc
uri)
• A
desc
rie (s
enza
ţii, s
tări
fizic
e, e
moţ
ii)•
A ex
prim
a pă
reri
de ră
u•
A of
eri i
nfor
maţ
ii de
spre
sine
(num
e, v
ârst
ă,
loca
litat
e, n
aţio
nalit
ate,
acti
vită
ţi pr
efer
ate)
- Ex
pune
rea
oral
ă și/
sau
înso
ţită
de li
mba
jul n
on-
verb
al a
uno
r ind
icaţ
ii, st
ări,
atitu
dini
;-
Tran
sfor
mar
ea te
xtel
or si
mpl
e (p
oezii
, cân
tece
, di
alog
uri,
mes
aje
etc.
) în
baza
imag
inilo
r, cu
vint
elor
, exp
resii
lor,
resp
ectâ
nd m
odel
ul;
- Re
dact
area
/for
mul
area
enu
nţur
ilor s
impl
e;-
Com
plet
area
unu
i for
mul
ar si
mpl
u/un
ei fi
șe
simpl
e cu
info
rmaţ
ii de
ord
in p
erso
nal;
- Co
mpl
etar
ea u
nui o
rar ș
cola
r, a
unei
age
nde.
• A
solic
ita in
form
aţii
desp
re o
per
soan
ă (n
ume,
vâ
rstă
, loc
alita
te, n
aţio
nalit
ate,
hob
by)
• A
expr
ima
gust
uri ș
i pre
ferin
ţe•
A ex
prim
a gr
atitu
dine
•
A ex
prim
a ati
tudi
ni (s
impa
tie/a
ntipa
tie)
• A
felic
ita•
A in
vita
• A
cara
cter
iza•
A ap
roba
/a n
ega
• A
indi
ca•
A ex
prim
a po
sesia
/apa
rten
enţa
• A
perm
ite/a
inte
rzic
e•
A ex
plic
a•
A pl
anifi
ca
Prod
use:
- Fi
șe;
- Fo
rmul
are/
tabe
le;
- Că
rţi p
oșta
le;
- Ag
ende
/ora
re;
- Ră
spun
suri
onlin
e;-
List
e/le
gend
e;-
Mes
aje/
mes
aje
elec
tron
ice;
- Ic
onog
rafic
e;-
Cola
je/P
oste
re;
- Di
alog
uri s
impl
e și
scur
te;
- M
esaj
e sc
urte
(etic
hete
, anu
nţur
i, afi
șe);
- M
eniu
ri sim
ple;
- Pr
odus
e di
gita
le si
mpl
e.In
tera
cțiu
nea
oral
ă/sc
risă/
onlin
e2.
6. A
plic
area
form
ulel
or
elem
enta
re d
e ad
resa
re,
de p
olite
ţe și
de
excl
amar
e,
core
spun
zăto
r situ
aţie
i de
com
unic
are.
2.7.
Exp
rimar
ea u
nor s
tări
fizic
e,
pref
erin
ţe, e
moţ
ii, a
titud
ini î
n ca
drul
inte
racţ
iuni
i.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
t și s
arci
ni c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
• M
ediu
l șco
lar
• M
ediu
l nat
ural
• M
ediu
l soc
ial
• M
ediu
l cul
tura
l/civ
iliza
ţiona
l alo
fon
Activ
ităţi:
- Fo
rmul
area
și e
xecu
tare
a un
or d
ispoz
iţii ș
i in
stru
cţiu
ni si
mpl
e și
scur
te;
- In
terp
reta
rea
indi
vidu
ală
și în
gru
p a
cânt
ecel
or,
poez
iilor
;-
Însc
enar
ea d
ialo
guril
or si
mpl
e cu
aju
toru
l uno
r ex
pres
ii și
enun
ţuri
stan
dard
izate
, mem
oriza
te
ante
rior;
straine primar.indd 47 24.09.2018 15:04:22
48
2.8.
Apl
icar
ea li
mba
julu
i non
verb
al
pent
ru a
inte
racţ
iona
în
cont
exte
soci
ale
și fa
mili
are.
Acte
de
limba
j:•
A ex
prim
a gu
stur
i și p
refe
rinţe
• A
da și
a e
xecu
ta in
stru
cţiu
ni•
A ex
prim
a st
ări,
emoţ
ii și
atitu
dini
• A
prop
une
• A
plan
ifica
• A
înde
mna
- Jo
cul d
e ro
l;-
Elab
orar
ea p
oste
relo
r, co
laje
lor,
benz
ilor
dese
nate
; -
Form
ular
ea su
ccin
tă a
opi
niei
pro
prii
și m
otiva
rea
aces
teia
prin
tr-u
n en
unţ s
impl
u;-
Tran
sfor
mar
ea d
ialo
guril
or în
baz
ă de
supo
rt
(imag
ini,
cuvi
nte,
exp
resii
), re
spec
tând
mod
elul
.
• A
da im
puls
conv
ersa
ţiei
• A
suge
ra•
A an
gaja
și a
înch
eia
o co
nver
saţie
• A
cere
o e
xplic
aţie
• A
expr
ima
acor
dul/d
ezac
ordu
l
Prod
use:
- Fi
șe;
- Fo
rmul
are;
- M
esaj
e sc
rise
(mes
aje
elec
tron
ice,
felic
itări,
că
rţi p
oșta
le);
- Hă
rţi c
once
ptua
le;
- Li
ste/
tabe
le;
- Di
alog
uri s
impl
e;-
Icon
ogra
fice;
- Co
laje
/pos
tere
sim
ple;
- Po
stăr
i onl
ine.
straine primar.indd 48 24.09.2018 15:04:22
49
3. C
ompe
tenț
a pr
agm
atică
: Ada
ptar
ea e
lem
ente
lor l
ingv
istice
la co
ntex
te u
zual
e/fa
mili
are,
do
vedi
nd co
recti
tudi
ne şi
coer
enţă
în st
ruct
urar
ea m
esaj
ului
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
e(s
ub-c
ompe
tenț
e)U
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
reşi
pro
duse
școl
are
reco
man
date
Rece
ptar
ea m
esaj
elor
ora
le/s
cris
e/au
diov
izua
le3.
1. I
denti
ficar
ea se
nsul
ui
glob
al a
l m
esaj
elor
or
ale
și sc
rise
simpl
e re
ferit
oare
la in
form
aţii
de o
rdin
per
sona
l și
obie
cte
fam
iliar
e.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
t și s
arci
ni c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
• M
ediu
l soc
ial
• M
ediu
l nat
ural
• M
ediu
l cul
tura
lAc
te d
e lim
baj:
• A
disti
nge
(div
erse
ele
men
te a
le p
ortr
etul
ui fi
zic și
m
oral
)•
A uti
liza
(voc
abul
arul
chei
e le
gat d
e pr
oble
me
de să
nă-
tate
și d
iver
se st
ări fi
zice)
• A
desc
rie (g
ustu
ri și
pref
erin
ţe fa
mili
ale
– al
imen
tare
, sp
ortiv
e, re
crea
tive)
•
A lo
caliz
a (s
paţiu
l geo
grafi
c al
ţăril
or a
lofo
ne, o
rașe
le
și de
stina
ţiile
prin
cipa
le a
le a
cest
ora)
• A
iden
tifica
(anu
nţur
i, no
te in
form
ative
, mes
aje
lega
-te
de
regu
lile
de c
ompo
rtam
ent î
n lo
curil
e pu
blic
e)•
A pr
oces
a (in
form
aţia
din
doc
umen
te a
uten
tice
– pl
i-an
te, p
oste
re, a
nunţ
uri,
etich
ete,
info
grafi
ce, p
rosp
ec-
te, a
fișe,
bro
șuri)
Activ
ităţi:
- Vi
ziona
rea
mat
eria
lelo
r vid
eo (p
oveș
ti, d
esen
e an
imat
e);
- Au
dier
ea m
ater
iale
lor î
n fo
rmat
MP3
(cân
tece
, po
ezii,
dia
logu
ri, p
oveș
ti);
- U
tiliza
rea
jocu
rilor
ling
visti
ce in
tera
ctive
;-
Util
izare
a fiș
elor
de
lucr
u;
- Im
plic
area
ele
vilo
r în
jocu
ri lin
gvisti
ce
inte
racti
ve;
- Dr
amati
zare
a un
or sc
ene
simpl
e di
n po
vești
cu
nosc
ute;
- Co
mpl
etar
ea u
nor t
abel
e și
hărţ
i con
cept
uale
te
mati
ce, c
um a
r fi c
ele
lega
te d
e pr
otec
ţia
natu
rii;
- Id
entifi
care
a re
gulil
or d
e ci
rcul
aţie
con
form
se
mne
lor r
utier
e;-
Rezo
lvar
ea e
xerc
iţiilo
r de
tip a
devă
rat/
fals;
- An
aliza
rea
unor
hăr
ţi co
ncep
tual
e sim
ple;
- Ef
ectu
area
lucr
ului
cu
mat
eria
le în
form
at
digi
tal.
Prod
use:
- En
unţu
ri sc
urte
și c
lare
;-
Mes
aje
onlin
e;-
Dese
ne;
- Fo
togr
afii;
- Co
laje
;-
Post
ere;
straine primar.indd 49 24.09.2018 15:04:23
50
- In
fogr
afice
;-
Hărţ
i con
cept
uale
;-
Tabe
le;
- Be
nzi a
nim
ate;
- Pr
odus
e di
gita
le;
- Pr
oiec
te d
e gr
up.
Prod
ucer
ea m
esaj
elor
ora
le/s
cris
e/on
line/
Med
iere
a3.
2. U
tiliza
rea
func
ţiona
lă
a re
surs
elor
ling
visti
ce
pent
ru a
pro
duce
en
unţu
ri or
ale
și sc
rise
simpl
e re
ferit
oare
la
info
rmaţ
ii de
ord
in
pers
onal
și o
biec
te
fam
iliar
e.3.
3. R
ealiz
area
func
ţiilo
r co
mun
icati
ve și
a
acte
lor d
e vo
rbire
scur
te
și sim
ple,
în b
ază
de
sche
me
sau
desc
ripto
ri de
inte
racţ
iune
.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
t și s
arci
ni c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
• M
ediu
l soc
ial
• M
ediu
l nat
ural
Acte
de
limba
j:•
A nu
mi (
prof
esii
și ac
tivită
ţile
core
spun
zăto
are)
• A
desc
rie (u
n sp
aţiu
loca
tiv și
ele
men
tele
ace
stui
a:
cam
ere,
mob
ilier
)•
A re
lata
exp
erie
nţe
(lega
te d
e va
canţ
ă și
călă
torii
)•
A ex
prim
a pr
efer
inţe
(leg
ate
de o
cupa
ţii și
re
spon
sabi
lităţ
i șco
lare
) •
A uti
liza
mes
aje
(în c
adru
l org
aniză
rii să
rbăt
orilo
r cu
cole
gii ș
i a zi
lelo
r de
nașt
ere)
• A
utiliz
a en
unţu
ri (s
curt
e, iz
olat
e, în
gen
eral
st
ereo
tipic
e pe
ntru
a re
med
ia c
omun
icar
ea)
• A
desc
rie (c
arac
teris
tici c
limati
ce a
le v
rem
ii)•
A op
era
(cu
expr
esii
de c
antit
ate)
• A
num
ăra
(pân
ă la
100
)
Activ
ităţi:
- An
aliza
rea
unui
text
lite
rar d
e co
mpl
exita
te
mic
ă și
med
ie;
- El
abor
area
de
info
grafi
ce d
espr
e er
oi și
pe
rson
aje
tipic
e cu
lturii
și li
tera
turii
alo
fone
;-
Rapo
rtar
ea u
nei v
izite
la m
uzeu
sau
vaca
nţe
școl
are;
- De
scrie
rea
deta
liată
a u
nei p
erso
ane,
obi
ect
sau
imag
ini;
- Co
mpl
etar
ea c
hesti
onar
elor
și so
ndaj
elor
re
ferit
oare
la a
ctivi
tăţi
și re
spon
sabi
lităţ
i zil
nice
; -
Crea
rea
de ta
bele
des
pre
orar
ul și
disc
iplin
ele
școl
are.
Prod
use:
- Te
xte
de c
ompl
exita
te m
ică
și m
edie
;-
Mes
aje
simpl
e/on
line;
- De
scrie
ri;-
Dial
ogur
i;-
Poez
ii;-
Cânt
ece;
- Po
ster
e;-
Cola
je;
- In
fogr
afice
;-
Teat
raliz
ări;
- Pr
odus
e di
gita
le;
- Ju
rnal
e de
învă
ţare
;-
Proi
ecte
de
grup
.
straine primar.indd 50 24.09.2018 15:04:23
51
Inte
racț
iune
a or
ală/
scris
ă/on
line/
Med
iere
a3.
4. O
rgan
izare
a re
surs
elor
lin
gvisti
ce p
entr
u re
aliza
rea
func
ţiilo
r co
mun
icati
ve si
mpl
e.3.
5. I
nteg
rare
a st
ruct
urilo
r lin
gvisti
ce c
unos
cute
în
con
vers
aţii
scur
te și
sim
ple.
3.6.
Par
ticip
area
în d
ialo
guri
scur
te și
sim
ple.
3.7.
Dem
onst
rare
a in
tere
sulu
i faţ
ă de
o
pers
oană
.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• El
evul
des
pre
prop
ria p
erso
ană
• M
ediu
l fam
ilial
•
Med
iul s
ocia
l•
Med
iul n
atur
al•
Med
iul c
ultu
ral
Acte
de
limba
j:•
A ar
gum
enta
(pre
ferin
ţe p
erso
nale
în m
ater
ie d
e ve
stim
enta
ţie, a
limen
tare
, spo
rt sa
u tim
p lib
er)
• A
iden
tifica
(for
mul
e de
pol
iteţe
pen
tru
a co
mun
ica
efici
ent î
n ca
drul
une
i vizi
te la
mag
azin
sau
rest
aura
nt)
• A
ofer
i și s
olic
ita in
form
aţii
(cu
priv
ire la
pre
ţuri,
ora
r)•
A co
mun
ica
efici
ent (
prin
form
ule
lingv
istice
nec
esar
e cu
pro
feso
rii și
col
egii)
• A
utiliz
a en
unţu
ri (d
espr
e ac
tivită
ţi și
valo
ri cu
ltura
le,
elem
ente
de
muz
ică,
dan
s, p
ictu
ră)
• A
dial
oga
(des
pre
rela
ţia c
u fa
mili
a, p
riete
nii,
cole
gii
de la
școa
lă)
• A
utiliz
a (n
ume
de p
rodu
se c
are
urm
ează
să fi
e cu
mpă
rate
)•
A uti
liza
grup
uri d
e cu
vint
e cu
con
ecto
ri sim
pli (
și,
însă
, deo
arec
e, a
tunc
i)•
A in
dica
un
itine
rar
• A
solic
ita p
ărer
ea a
ltor p
erso
ane
• A
form
ula
inst
rucţ
iuni
sim
ple
• A
expr
ima
înţe
lege
rea
unui
mes
aj•
A în
treb
a (d
acă
alţi
inte
rlocu
tori
au în
ţele
s un
mes
aj)
• A
indi
ca (î
nţel
eger
ea n
evoi
lor ș
i sen
timen
telo
r in
terlo
cuto
rulu
i)•
A re
form
ula
un m
esaj
sim
plu
(pen
tru
ca a
cest
a să
fie
înţe
les d
e in
terlo
cuto
r)
Activ
ităţi:
- De
scrie
rea
unor
hăr
ţi co
ncep
tual
e sim
ple;
- Im
plic
area
ele
vilo
r în
proi
ecte
de
grup
pen
tru
real
izare
a de
pos
tere
, col
aje,
alb
ume
foto
, fe
licită
ri on
line,
info
grafi
ce;
- De
scrie
rea
deta
liată
a a
ctivi
tăţil
or zi
lnic
e,
jocu
rilor
și a
ctivi
tăţil
or re
crea
tive;
-
Aran
jare
a în
tr-o
ord
ine
logi
că a
acti
vită
ţilor
di
ntr-u
n te
xt st
udia
t sau
a o
biec
telo
r din
tr-u
n
șir lo
gic.
Prod
use:
- Di
alog
uri s
curt
e/on
line;
- Co
nver
saţii
tem
atice
;-
Desc
rieri;
-
Hărţ
i con
cept
uale
;-
Post
ere;
- In
fogr
afice
;-
Jocu
ri de
rol;
- Te
atra
lizar
ea;
- Ju
rnal
e de
învă
ţare
; -
Prod
use
digi
tale
.
straine primar.indd 51 24.09.2018 15:04:23
52
4. C
ompe
tenț
a (p
luri/
inte
r)cu
ltura
lă: A
prec
iere
a el
emen
telo
r spe
cific
e cu
lturii
lim
bii s
trăi
ne st
udia
te,
expr
imân
d in
tere
s şi r
espe
ct p
entr
u va
loril
e al
tei c
ultu
ri
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
e(s
ub-c
ompe
tenț
e)U
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
reși
pro
duse
școl
are
reco
man
date
Rece
ptar
ea m
esaj
elor
ora
le/s
cris
e/on
line
4.1.
Ide
ntific
area
uno
r ele
men
te
spec
ifice
cul
turii
ţării
al
ofon
e (p
erso
nalit
ăţi,
mon
umen
te, p
erso
naje
ce
lebr
e, v
alor
i, sim
bolu
ri,
activ
ităţi,
) în
con
text
e so
cial
e și
fam
iliar
e.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• M
ediu
l șco
lar
• M
ediu
l soc
ial
• M
ediu
l cul
tura
l/civ
ilizaţ
iona
l alo
fon
Acte
de
limba
j: •
A so
licita
și a
ofe
ri in
form
aţii
uzua
le
• A
expr
ima
opin
ia•
A ex
plic
a și
a ju
stific
a•
A ex
prim
a și
a re
aliza
indi
caţii
, ins
truc
ţiuni
, re
com
andă
ri sim
ple
• A
expr
ima
oblig
aţii/
resp
onsa
bilit
ăţi
• A
apro
ba și
a n
ega
Activ
ităţi:
- Ci
tirea
uno
r tex
te in
form
ative
des
pre
pers
onal
ităţi
cele
bre
alof
one/
mon
umen
te c
eleb
re și
real
izare
a ac
tivită
ţilor
de
învă
ţare
;-
Vizio
nare
a un
or se
cven
ţe a
udio
vizu
ale
desp
re
mon
umen
te c
eleb
re și
iden
tifica
rea
unor
info
rmaţ
ii;-
Citir
ea u
nui a
lbum
de
band
ă de
sena
tă și
ofe
rirea
ră
spun
suril
or la
într
ebăr
i;-
Vizio
nare
a un
or d
esen
e an
imat
e ce
lebr
e și
asoc
iere
a in
form
aţiil
or (p
erso
naje
/acti
vită
ţi, c
alită
ţi,
senti
men
te, a
titud
ini);
- Se
lect
area
din
text
ul c
itit a
info
rmaţ
iilor
, car
e co
nfirm
ă ip
otez
ele
emise
;-
Citir
ea u
nor p
ostă
ri, c
omen
tarii
onl
ine
scur
te și
sim
ple.
Prod
use:
- Di
alog
uri s
curt
e și
simpl
e;-
Într
ebăr
i și r
ăspu
nsur
i; -
Mes
aje
simpl
e/on
line;
- Ag
ende
;-
Ora
re șc
olar
e;-
List
e de
cuv
inte
;-
Citir
ea te
xtel
or in
form
ative
, nar
ative
, des
crip
tive
simpl
e.
straine primar.indd 52 24.09.2018 15:04:23
53
4.2.
Disc
rimin
area
uno
r nor
me
de c
ompo
rtam
ent v
erba
l și
nonv
erba
l, sp
ecifi
ce c
ultu
rii
alof
one,
în c
onte
xte
soci
ale
simpl
e și
fam
iliar
e.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• M
ediu
l șco
lar
• M
ediu
l soc
ial
• M
ediu
l cul
tura
l/civ
iliza
ţiona
l alo
fon
Acte
de
limba
j: •
A so
licita
și a
ofe
ri in
form
aţii
uzua
le
• A
denu
mi o
biec
te și
acti
vită
ţi ed
ucaţ
iona
le
• A
expr
ima
opin
ia•
A ex
plic
a și
a ju
stific
a•
A ex
prim
a și
a re
aliza
indi
caţii
, ins
truc
ţiuni
sim
ple
• A
expr
ima
oblig
aţii/
resp
onsa
bilit
ăţi
• A
num
ăra
Activ
ităţi:
- Au
dier
ea d
e câ
ntec
e, p
oezii
, pov
ești,
în v
eder
ea
real
izării
acti
vită
ţilor
de
învă
ţare
;-
Vizio
nare
a de
secv
enţe
vid
eo t
emati
ce,
în v
eder
ea
real
izării
de
activ
ităţi
oral
e și
scris
e.
Prod
use:
- Di
alog
uri s
impl
e în
situ
aţii
cure
nte,
fam
iliar
e;
- M
onol
ogur
i;-
List
e de
cuv
inte
; -
Mes
aje
simpl
e/on
line
în si
tuaţ
ii cu
rent
e, fa
mili
are;
-
Într
ebăr
i și r
ăspu
nsur
i.
Prod
ucer
ea m
esaj
elor
ora
le/s
cris
e/on
line/
Med
iere
a4.
3. R
epro
duce
rea
unor
pov
ești,
po
vesti
ri, p
oezii
, cân
tece
, sc
enet
e di
n pa
trim
oniu
l cu
ltura
l al ţ
ării
alof
one,
în
situa
ţii re
ale
fam
iliar
e și
în c
adru
l acti
vită
ţilor
de
învă
ţare
.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• M
ediu
l fam
ilial
• M
ediu
l șco
lar
• M
ediu
l cul
tura
l/civ
iliza
ţiona
l alo
fon
Acte
de
limba
j:•
A id
entifi
ca p
erso
ane,
obi
ecte
, loc
uri
• A
eval
ua și
a a
prec
ia•
A fa
ce o
ale
gere
• A
expr
ima
entu
ziasm
, adm
iraţie
, buc
urie
, re
gret
• A
pove
sti
Activ
ităţi:
- Au
dier
ea d
e câ
ntec
e, p
oezii
, pov
ești,
pov
estir
i în
vede
rea
real
izării
acti
vită
ţilor
de
învă
ţare
;-
Mem
oriza
rea
și în
scen
area
uno
r pov
ești
cele
bre;
- Pa
rtici
pare
a la
reci
tal d
e po
ezie
, con
curs
de
cânt
ec,
serb
are
școl
ară;
- In
terp
reta
rea
de c
ânte
ce, i
ndiv
idua
lă și
col
ectiv
ă;-
Reci
tare
a de
poe
zii, r
espe
ctân
d co
mpe
tenţ
a lin
gvisti
că;
- In
terp
reta
rea
de c
ânte
ce k
arao
ke;
- Dr
amati
zare
a se
cven
ţelo
r din
pov
ești,
pov
estir
i.4.
4. D
escr
iere
a un
or e
lem
ente
sp
ecifi
ce c
ultu
rii a
lofo
ne
și va
lori
cultu
rale
(p
erso
nalit
ăţi,
mon
umen
te,
pers
onaj
e ce
lebr
e,
sărb
ător
i, va
lori,
sim
bolu
ri,
atitu
dini
, acti
vită
ţi), î
n co
ntex
te so
cial
e sim
ple
și fa
mili
are.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• M
ediu
l șco
lar
• M
ediu
l soc
ial
Acte
de
limba
j: •
A ex
prim
a ad
mira
ţie
• A
expr
ima
resp
ect
• A
loca
liza
spaţ
ial ș
i tem
pora
l •
A ex
prim
a o
opin
ie
Prod
use:
- Ti
tluri
adec
vate
mes
ajul
ui te
xtul
ui;
- Di
alog
uri s
impl
e/on
line;
- În
treb
ări ș
i răs
puns
uri;
- Ci
tirea
uno
r tex
te li
tera
re.
Activ
ităţi:
- As
ocie
rea
lege
ndei
cu
docu
men
tul i
coni
c, c
are
repr
ezin
tă m
onum
ente
cel
ebre
;
straine primar.indd 53 24.09.2018 15:04:23
54
• A
solic
ita și
a o
feri
info
rmaţ
ii uzu
ale
• A
expl
ica
și a
justi
fica
• A
expr
ima
gust
uri ș
i pre
ferin
ţe•
A se
info
rma
desp
re p
erso
ane,
obi
ecte
, loc
uri
• A
desc
rie p
erso
ane,
obi
ecte
, loc
uri
• A
invi
ta și
a ră
spun
de la
invi
taţie
• A
expr
ima
bucu
rie•
A ac
cept
a și
a re
fuza
•
A ex
prim
a st
ări fi
zice,
em
oţii,
senz
aţii
- De
scrie
rea
unui
per
sona
j pre
fera
t din
pov
ești,
po
vesti
ri, c
ânte
ce, b
enzi
dese
nate
: por
tret
fizic
, ca
lităţ
i, co
mpo
rtam
ent;
- Co
mpl
etar
ea u
nei b
enzi
dese
nate
lacu
nare
;-
Desc
riere
a or
ală
a tr
adiţi
ilor d
e să
rbăt
oare
, în
bază
de
supo
rt le
xica
l și i
cono
grafi
c;-
Prez
enta
rea
unui
alb
um c
u po
ze d
in v
acan
ţă, c
ărţi
poșt
ale,
obi
ecte
cul
tura
le și
des
crie
rea
succ
intă
a
activ
ităţil
or re
crea
tive,
în b
ază
de m
odel
;-
Real
izare
a de
sond
aj si
mpl
u „S
ucce
se șc
olar
e”,
cu a
fișar
ea re
zulta
telo
r în
clas
ă, și
exp
licar
ea lu
i su
ccin
tă;
- De
scrie
rea
prog
ram
ului
acti
vită
ţilor
ziln
ice
(acti
vită
ţi, lo
c, d
urat
ă) ;
- Co
mpl
etar
ea d
e or
ar șc
olar
și d
escr
iere
a su
ccin
tă
(disc
iplin
e șc
olar
e, o
ra, z
iua)
, res
pect
ând
mod
elul
;-
Real
izare
a de
pos
tere
(ind
ivid
ual s
au în
gru
p) și
de
scrie
rea
succ
intă
„Țin
uta
vesti
men
tară
: Ce?
U
nde?
Cân
d?”
Prod
use:
- Co
mpl
etăr
i de
agen
dă/o
rar;
- Că
rţi p
oșta
le;
- Li
ste/
lege
nde;
- Di
alog
uri s
impl
e;-
Men
iuri
simpl
e;-
Mes
aje
simpl
e (a
fișe,
etic
hete
, anu
nţur
i)/on
line;
-
Prod
use
digi
tale
sim
ple.
straine primar.indd 54 24.09.2018 15:04:23
55
4.5.
Com
para
rea
unor
asp
ecte
, pr
actic
i cul
tura
le sp
ecifi
ce
ţării
alo
fone
și ţă
rii d
e or
igin
e, p
entr
u a
faci
lita
com
unic
area
și c
oope
rare
a.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• M
ediu
l fam
ilial
• M
ediu
l șco
lar
• M
ediu
l cul
tura
l/civ
iliza
ţiona
l alo
fon
• M
ediu
l soc
ial
Acte
de
limba
j:•
A de
scrie
per
soan
e, o
biec
te, l
ocur
i•
A ex
prim
a in
tenţ
ii •
A ev
alua
și a
apr
ecia
• A
invi
ta și
a ră
spun
de la
inv
itaţie
• A
expr
ima
regr
etul
• A
expr
ima
suge
stii
• A
expr
ima
entu
ziasm
, adm
iraţie
• A
felic
ita•
A co
nfirm
a, a
neg
a•
A co
mpa
ra
• A
expr
ima
pose
sia/a
part
enen
ţa
Activ
ităţi:
- Se
lect
area
de
asem
ănăr
i și d
ifere
nţe
dint
re si
stem
ul
educ
aţio
nal d
in ţa
ra a
lofo
nă și
din
ţara
de
orig
ine,
în
bază
de
elem
ente
prin
cipa
le;
- Co
mpa
rare
a pe
rson
ajel
or p
refe
rate
(din
pov
ești,
be
nzi d
esen
ate,
film
e) și
des
crie
rea
de a
sem
ănăr
i/di
fere
nţe;
- Co
mpa
rare
a un
or să
rbăt
ori t
radi
ţiona
le și
co
mpl
etar
ea u
nui t
abel
sim
plu:
dat
a, a
notim
pul,
simbo
lul,
urăr
i, tr
adiţi
i;-
Com
para
rea
unor
pre
ferin
ţe v
estim
enta
re/
com
port
amen
te a
limen
tare
/acti
vită
ţi re
crea
tive,
sp
ecifi
ce c
ultu
rii a
lofo
ne și
cul
turii
de
orig
ine
și ex
plic
area
succ
intă
a a
sem
ănăr
ilor/
dife
renţ
elor
;
- Re
dact
area
unu
i afiș
sim
plu
pent
ru a
invi
ta la
o
sărb
ătoa
re tr
adiţi
onal
ă, re
spec
tând
mod
elul
; -
Expr
imar
ea st
ărilo
r em
oţio
nale
prin
mim
ică,
ges
t, re
spec
tând
con
tact
ul v
izual
;-
Desc
riere
a su
ccin
tă a
uno
r exp
erie
nţe
pers
onal
e de
cu
noaș
tere
a ţă
rii-ţ
intă
, cu
supo
rt ic
onic
.Pr
odus
e:-
Într
ebăr
i și r
ăspu
nsur
i; -
Desc
rieri
sum
are
de e
veni
men
te, a
cţiu
ni, a
ctivi
tăţi
fam
iliar
e;-
Dial
ogur
i sim
ple/
onlin
e;-
Pove
stire
a, o
rală
și sc
risă,
a c
onţin
utul
ui u
nui t
ext
simpl
u;-
Prod
use
digi
tale
sim
ple.
straine primar.indd 55 24.09.2018 15:04:23
56
Inte
racț
iune
a or
ală/
scris
ă/on
line
4.6.
Apl
icar
ea m
odel
elor
de
com
port
amen
t ver
bal ș
i no
nver
bal,
spec
ifice
cul
turii
al
ofon
e, în
con
text
e so
cial
e fa
mili
are
sau
de n
eces
itate
im
edia
tă.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• M
ediu
l cul
tura
l/civ
iliza
ţiona
l alo
fon
• M
ediu
l soc
ial
Acte
de
limba
j: •
A so
licita
și a
ofe
ri in
form
aţii
desp
re si
ne/
desp
re o
per
soan
ă (n
ume,
pre
num
e, v
ârst
ă,
naţio
nalit
ate,
dom
icili
u, p
refe
rinţe
)•
A ex
prim
a o
urar
e
• A
invi
ta și
a ră
spun
de la
invi
taţie
•
A ex
prim
a bu
curie
, reg
ret
• A
face
o p
ropu
nere
, o su
gesti
e •
A de
scrie
pro
iect
e•
A ex
prim
a gu
stur
i și p
refe
rinţe
• A
expr
ima
atitu
dine
(sim
patie
/anti
patie
)
Activ
ităţi:
- Sc
riere
a un
ei c
ărţi
poșt
ale,
adr
esat
e un
ui p
riete
n al
ofon
, în
bază
de
supo
rt ic
onic
(cal
enda
r, fo
togr
afii);
- Sc
riere
a un
or p
ostă
ri și
com
enta
rii o
nlin
e sim
ple
și sc
urte
, util
izând
exp
resii
uzu
ale
de m
ulţu
mire
, ac
ord,
dez
acor
d, b
ucur
ie, r
egre
t, sc
uze;
- Că
rţi p
oșta
le (d
e fe
licita
re, d
e in
vita
ţie);
- Afi
ș sim
plu;
- Fo
rmul
are,
fișe
sim
ple;
- În
treb
ări ș
i răs
puns
uri;
- Po
ster
e sim
ple;
-
Proi
ecte
sim
ple;
- Po
stăr
i onl
ine
simpl
e.-
Com
plet
area
uno
r for
mul
are/
fișe
simpl
e cu
in
form
aţii
de o
rdin
per
sona
l;-
Însc
enar
ea d
ialo
guril
or si
mpl
e st
udia
te;
- El
abor
area
și în
scen
area
uno
r dia
logu
ri sim
ple,
fo
losin
d en
unţu
ri și
expr
esii
mem
oriza
te a
nter
ior;
- Re
aliza
rea
unui
inte
rviu
scur
t cu
o pe
rson
alita
te
alof
onă;
- De
scrie
rea
unor
căl
ător
ii, re
ale
sau
imag
inar
e, în
ţa
ra a
lofo
nă, î
n ba
ză d
e do
cum
ente
info
grafi
ce;
- De
scrie
rea
prog
ram
ului
școl
ar (a
ctivi
tăţi,
loc,
du
rată
), în
cad
rul u
nui d
ialo
g;
- Pa
rtici
pare
a la
jocu
ri de
rol „
La m
agaz
in/L
a cu
mpă
rătu
ri”, r
espe
ctân
d m
odel
ul;
- As
ocie
rea
pict
ogra
mel
or, c
are
repr
ezin
tă re
guli
de
circ
ulaţ
ie c
u le
gend
ele/
enun
ţuril
e ad
ecva
te;
- De
scrie
rea
unor
pre
gătir
i de
vaca
nţă,
în c
adru
l in
tera
cţiu
nilo
r ora
le;
- Re
aliza
rea
de d
ialo
g „Î
n ex
curs
ie”,
resp
ectâ
nd
mod
elul
;
straine primar.indd 56 24.09.2018 15:04:23
57
- Sc
riere
a un
ei c
ărţi
poșt
ale
simpl
e ad
resa
te u
nui
prie
ten
alof
on, p
entr
u a
desc
rie fa
mili
a și
activ
ităţil
e co
tidie
ne, r
espe
ctân
d m
odel
ul;
- Sc
riere
a un
ui m
esaj
de
felic
itare
/mes
aj o
nlin
e cu
oc
azia
ani
vers
ării
zilei
de
nașt
ere
a un
ei p
erso
ane
fam
iliar
e, re
spec
tând
mod
elul
.Pr
odus
e:-
Dial
ogur
i sim
ple;
- M
esaj
e sim
ple,
mes
aje
onlin
e;-
Reda
rea
conţ
inut
ului
unu
i tex
t scu
rt și
sim
plu.
Med
iere
a or
ală/
scris
ă/on
line
4.7.
Id
entifi
care
a ca
uzel
or u
nor
dific
ultă
ţi de
com
unic
are
de o
rdin
cul
tura
l (d
ezac
ord,
pro
blem
ă)
în si
tuaţ
ii se
nsib
ile și
ne
înţe
lege
ri/de
zaco
rdur
i, cu
man
ifest
area
sim
patie
i și
resp
ectu
lui.
4.8.
Ap
licar
ea e
xper
ienţ
ei
pers
onal
e pe
ntru
a
rem
edia
com
unic
area
, cu
des
chid
ere,
resp
ect,
simpa
tie.
4.9.
Pr
ezen
tare
a un
or d
ate
desp
re p
erso
ane
și in
form
aţii
simpl
e în
situ
aţii
info
rmal
e (c
u pr
iete
ni
și co
legi
), în
pre
misa
aj
utor
ului
din
par
tea
unui
in
terlo
cuto
r.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini c
omun
icati
ve:
• M
ediu
l soc
ial
• M
ediu
l cul
tura
l/civ
iliza
ţiona
l alo
fon
Acte
de
limba
j:•
A ex
prim
a sim
patie
• A
expr
ima
inte
res
• A
încu
raja
• A
expr
ima
satis
facţ
ie•
A sp
une
că în
ţele
ge m
esaj
ul•
A ac
cept
a/a
refu
za•
A so
licita
și a
ofe
ri in
form
aţii
desp
re
pers
oane
, obi
ecte
, loc
uri
• A
expl
ica
și a
solic
ita o
exp
licaţ
ie•
A an
gaja
și a
înch
eia
o co
nver
saţie
• A
expr
ima
acor
d/de
zaco
rd
Activ
ităţi:
- Pa
rtici
pare
a la
dia
logu
ri cu
per
soan
e al
ofon
e în
ca
litat
e de
inte
rmed
iar,
folo
sind
cuvi
nte
și ex
pres
ii m
emor
izate
(de
ex.:
Înţe
leg.
Ce
mai
faci
?)-
Rea
lizar
ea u
nui i
nter
viu
scur
t cu
o pe
rsoa
nă
alof
onă,
în
bază
de
mod
el, f
olos
ind
cuvi
nte
și ex
pres
ii sim
ple,
stan
dard
și li
mba
j non
verb
al
(con
tact
vizu
al, g
est,
mim
ică)
;-
Jocu
ri de
rol.
Prod
use:
- În
treb
ări ș
i răs
puns
uri;
- Co
nver
saţii
și d
iscuţ
ii sim
ple/
onlin
e p
e te
me
fam
iliar
e;-
Sim
ulăr
i de
situa
ţii d
e co
mun
icar
e cu
rent
e.
straine primar.indd 57 24.09.2018 15:04:23
58
4.10
. Par
ticip
area
la d
ialo
g in
terc
ultu
ral î
n ca
litat
e de
med
iato
r, pr
in c
uvin
te
simpl
e și
limba
j non
verb
al
adec
vat c
onte
xtul
ui și
in
terlo
cuto
rilor
, în
cadr
ul
inte
racţ
iuni
lor c
uren
te
simpl
e.La
sfâr
şitu
l cla
sei a
IV-a
, ele
vul p
oate
:•
să fo
lose
ască
enu
nţur
i, te
xte
simpl
e și
scur
te, î
n ba
ză d
e m
odel
e de
into
naţie
spec
ifice
lim
bii s
trăi
ne, î
n co
ntex
te si
mpl
e și
fam
iliar
e;
• să
util
izeze
cor
ect s
truc
turi
gram
atica
le sp
ecifi
ce li
mbi
i str
ăine
, res
pect
ând
mod
ele
de e
nunţ
uri s
curt
e și
simpl
e în
con
text
e fa
mili
are;
• să
cite
ască
text
e sc
urte
și si
mpl
e/on
line,
apl
icân
d no
rme
lingv
istice
pen
tru
a tr
ansm
ite a
decv
at u
n m
esaj
scris
sim
plu
și sc
urt;
• să
scrie
lizib
il și
îngr
ijit,
core
ct d
in p
unct
de
vede
re o
rtog
rafic
, cuv
inte
, enu
nţur
i sim
ple
și te
xte
scur
te;
• să
repr
oduc
ă po
ezii,
cân
tece
, pov
ești,
pov
estir
i, sc
enet
e, c
are
apar
ţin p
atrim
oniu
lui c
ultu
ral a
l ţăr
ii al
ofon
e;•
să a
plic
e fo
rmul
e de
adr
esar
e și
de p
olite
ţe e
lem
enta
re, o
ficia
le și
neo
ficia
le, o
rale
/scr
ise/o
nlin
e, p
entr
u a
efec
tua
o sa
rcin
ă sim
plă;
• să
ded
ucă
sens
ul g
loba
l al m
esaj
elor
ora
le/s
crise
/onl
ine,
al u
nor s
curt
e te
xte
aute
ntice
uzu
ale,
pen
tru
a se
orie
nta
și a
se in
form
a;•
să m
odel
eze
situa
ţii si
mpl
e de
com
unic
are
oral
ă/sc
risă/
onlin
e de
ord
in c
otidi
an;
• să
com
pare
val
ori c
ultu
rale
ale
pat
rimon
iulu
i alo
fon/
auto
hton
și să
par
ticip
e la
dia
log
inte
rcul
tura
l în
calit
ate
de m
edia
tor,
man
ifest
ând
ca a
titud
ini ş
i val
ori s
peci
fice
pred
omin
ante
:
• cu
riozit
ate
pent
ru v
alor
izare
a lim
bii c
a sis
tem
;•
crea
tivita
te p
entr
u fu
ncţio
nare
a lim
bii î
n ca
drul
unu
i con
tact
soci
al;
• co
recti
tudi
ne și
coe
renţ
ă în
stru
ctur
area
mes
ajul
ui:
• in
tere
s și r
espe
ct p
entr
u va
loril
e al
tei c
ultu
ri.
straine primar.indd 58 24.09.2018 15:04:23
59
1.6. Conţinuturi lingvistice
Prezentul Curriculumul propune autorilor de manuale, profesorilor de limbi străi-ne și tuturor beneficiarilor conţinuturi lingvistice destinate formării celor patru tipuri de competenţe: lingvistice, sociolingvistice, pragmatice și (pluri/inter)culturale, con-cordate cu domeniile, principiile și nivelul A1 al CECRL.
Conţinuturile lingvistice sunt expuse pe clase și limbi, respectiv pe comparti-mente pentru fiecare limbă străină în parte. Conţinuturile vor urma, longitudinal și transversal, eșalonarea treptată și progresivă a elementelor de organizare ling-vistică a comunicării, respectându-se principiile curriculare proprii disciplinei LS I: accesibilitatea, consecutivitatea, ascendenţa și consecvenţa expunerii materialului lingvistic. Astfel concepută, practica raţională a limbii va contribui la consolidarea competenţelor specifice prin activităţi de receptare, producere, interacţiune și me-diere, la obţinerea unei corectitudini ortografice și ortoepice, a unei construiri mor-fosintactice adecvate normelor limbii străine respective.
Conţinuturile lingvistice la nivelul primar, exprimate prin termeni adecvaţi disci-plinei LS I, vor fi corelate cu cele de la limba română sau maternă și vor fi transpuse în cadrul manualului, respectiv vor fi didactizate de către profesor, mai ales în clasa începătoare, prin metode intuitive sau deductive, prin contexte de comunicare și sarcini acţionale, fără a utiliza metalimbajul de specialitate. Terminologia nu va fi propusă ca subiect de învățare explicită și nu se va proceda la o conceptualizare a categoriilor gramaticale. Structurile gramaticale cu grad înalt de complexitate vor fi abordate în cadrul achiziţiilor globale, dozate raţional și progresiv, în concordanţă cu activităţile, nevoile și sarcinile comunicative ale elevului. Unităţile de conţinut vor expune Elemente noi de limbaj, îndeosebi pentru competenţa lingvistică, unde vor fi abordate în mod gradual elemente din compartimentele fiecărei limbi, acestea fiind transferate intuitiv, apoi conștient în cadrul celorlalte competenţe: sociolingvistică, pragmatică, (pluri/inter)culturală.
straine primar.indd 59 24.09.2018 15:04:23
60
LIMBA ENGLEZĂ
CLASA A II-A CLASA A III-A CLASA A IV-A
FONETICĂ, ORTOEPIE ŞI ORTOGRAFIEEducarea deprinderilor de audiere și reproducere corectă a sunetelor limbii engleze.Articularea și accentuarea cuvintelor, ritmul și intonaţia enunţului.Pronunţarea vocalelor, a consoanelor specifice limbii engleze. Însușirea alfabetului și denumirea literelor. Litera mută (h) și grafeme nespecifice limbii engleze. Despărţirea cuvintelor în silabe. Diftongii limbii engleze. Accentul. Apostroful.
Consolidarea pronunţării corecte a sunetelor specifice limbii engleze. Respectarea intonaţiei în enunţuri exclamative, interogative.
Ritmul și intonaţia specifică limbii engleze în cadrul diferitor tipuri de enunţuri și fraze (afir-mative, interogative, negative). Ortograme privind folosirea unor grafeme specifice foneticii limbii engleze.Apostroful.
MORFOLOGIEARTICOLUL. Articolul hotărât și nehotărât.
ARTICOLUL. Articolul hotărât și nehotărât.
ARTICOLUL. Articolul hotărât și nehotărât.Pronumele posesive.
SUBSTANTIVUL. Pluralul substantivelor. (One dog– two dogs, dress–dresses).Substantivele proprii (Moldova, England, the USA, Canada, Russia, Italy, Romania).
SUBSTANTIVUL. Pluralul substantivelor (Exceptions – man-men, woman–women, child–children, (Leaf–leaves, knife–knives, shelf–shelves).Substantivele proprii (Moldova, Chishinau, Places of interest).
SUBSTANTIVUL. Pluralul substantivelor (Some/Any – Much/Many, Few/little, A lot of, Cherry – cherries, Family – families.Substantivele proprii (Great Britain, London, Places of Interest, The USA, Places of interest etc.).
ADJECTIVUL. Adjectivele demonstrative și posesive.
ADJECTIVUL. Gradele de comparaţie, (Long–longer, bi–bigger, fat–fatter).
ADJECTIVUL. Gradele de comparaţie, (Good–better–the best, Bad–worse–the worst, More/the Most Intelligent, Comparative/Superlative).
PRONUMELE. Pronumele personale. Pronumele Interogative – what.Pronumele Posesive (My, your, his, her).
PRONUMELE. Pronumele interogative (When, What, Where).Pronumele Posesive (Your, its, our, their).
PRONUMELE. Pronumele interogative (How long? How? Who, What, When, Where, How much, How many, Which).
straine primar.indd 60 24.09.2018 15:04:23
61
NUMERALUL.Numeralele cardinale (1-20) și ordinale (I-XII).
NUMERALUL. Numeralele cardinale (1-100) și ordinale (I-XII).
NUMERALUL. Numeralele cardinale (1-100) și ordinale (I-XII).
VERBUL. Verbul to be la Modul indicativ (present, Present Continuu, Trecut și Viitor).
VERBUL.Verbele regulate și verbele uzuale neregulate.Modul indicativ (present, Present Continuu, Trecut și Viitor)Verbe Modale (Can/can’t, Can you?).
VERBUL. Verbele regulate si verbele uzuale neregulate.Modul indicativ (present, Present Continuu, Trecut și Viitor).Verbe Modale (Must,May, Would, Could, Should/Shouldn’t).
ADVERBUL.Usually, Now.
ADVERBUL. Usually, sometimes, often, Everyday, Now, yesterday.
ADVERBUL. Usually, sometimes, often, Everyday, Now, yesterday.
PREPOZIȚIA. Prepoziţiile simple (Near, on , under, in).
PREPOZIȚIA. Prepoziţiile simple (Above, between, outside, inside).
PREPOZIȚIA. Prepoziţiile simple și articulate. (Next to, In front of, behind, at, for, with).
CONJUNCȚIA.Conjuncţiile uzuale (and, but, because).
CONJUNCȚIA. Conjuncţiile uzuale (and, but, or).
CONJUNCȚIA. Conjuncţiile (because, if, when).
SINTAXĂPrincipalele tipuri de propoziţii (enunţiative, interogative, exclamative; propoziţii afirmative și negative).
Principalele tipuri de propoziţii (enunţiative, interogative, exclamative; propoziţii afirmative și negative).
Principalele tipuri de propoziţii (enunţiative, interogative, exclamative; propoziţii afirmative și negative).Propoziţii simple și dezvoltate.
straine primar.indd 61 24.09.2018 15:04:23
62
LIMBA FRANCEZĂCLASA A II-A CLASA A III-A CLASA A IV-A
FONETICĂ, ORTOEPIE ŞI ORTOGRAFIENoţiunile de sunet și literă. Denumirea literelor și scrierea lor. Particularităţi articulatorii ale vocalelor și consoanelor limbii franceze. Noţiuni elementare de transcriere fonetică. Consoanele duble. Litera finală -e, terminaţiile verbale (-e, -es, -ent). Grupurile de litere (gn, ch, ph, qu). Litera h (h muet). Consoanele finale cu și fără valoare fonică (c, t, s, r, f). Sunetele nazale. Grupurile de litere oi, oin, im, ain, aim, en. Particularităţi de pronunţare a unor consoane (c/e, i, y; c/a, o, u; g/a, u, o; g/e, i, y). Despărţirea cuvintelor simple în silabe. Despărţirea în silabe a cuvintelor cu consoane duble. Tipuri de accent grafic (accent aigu, accent grave, accent circonflexe). Apostroful.
Pronunţarea vocalelor și consoanelor specifice limbii franceze. Fenomene fonetice (eliziunea vocalelor). Grupurile de litere (sc). Fonem și grafem. Diferenţierea omonimelor prin accent grafic (ou/où; à/a; la/là). Semne de punctuaţie: linia de dialog, două puncte, punct și virgulă. Legătura dintre cuvinte (liaison vocalique, liaison consonantique, enchaînement).Intonaţia în propoziţiile interogative generale și parţiale. Despărţirea cuvintelor în silabe.
Particularităţile de pronunţare a vocalelor (vocale lungi/scurte, deschise/închise, nazale). Respectarea ritmului, accentului și intonaţiei specifice limbii franceze în propoziţii enunţiative, interogative, exclamative, imperative. Semnele de punctuaţie în propoziţii dezvoltate.Particularităţi de scriere a unor cuvinte compuse uzuale.Grupuri specifice de litere (consolidare).
Scrierea substantivelor cu majusculă. Semne de punctuaţie: punctul, virgula, semnul întrebării, semnul exclamării. Semne diacritice (cédille). Intonaţia în diferite tipuri de propoziţii (enunţiativă, exclamativă, interogativă, imperativă). Legătura dintre cuvinte.
Semnele de punctuaţie în propoziţii dezvoltate. Scrierea substantivelor cu majuscule (consolidare).
MORFOLOGIEARTICOLUL. Articolele hotărât și nehotărât. Categoriile de gen și număr.
ARTICOLUL. Articolele hotărât, nehotărât cu diferite categorii de substantive la singular și plural. Formele elidate ale articolului hotărât.
ARTICOLUL. Omiterea articolului. Cazuri uzuale de substituire a articolului cu prepoziţia de. Articolul partitiv. Formele contractate ale articolului.
straine primar.indd 62 24.09.2018 15:04:23
63
SUBSTANTIVUL. Substantivele comune și proprii. Substantive la numărul singular și la numărul plural. Substantive care exprimă stări, sentimente, emoţii (bucurie, simpatie, satisfacţie, uimire, tristeţe, admiraţie etc.).
SUBSTANTIVUL. Genul substantivelor. Modificări grafice și fonice la plural. Structura cuvântului. Formarea cuvintelor prin derivare (prefixare). Sinonime și antonime.
SUBSTANTIVUL. Pluralul unor substantive de gen feminin. Substantivele cu diferite forme de plural. Pluralul unor cuvinte compuse uzuale. Substantivele proprii (nume de persoane, orașe, mări, ţări etc.). Sinonime și antonime.
ADJECTIVUL. Adjectivele calificative. Forme uzuale.Genul și numărul adjectivelor calificative. Acordul dintre substantive și adjective calificative. Locul adjectivelor calificative.
ADJECTIVUL. Adjectivele calificative neregulate (beau-belle, nouveau-nouvelle, vieux-vieille). Pluralul adjectivelor calificative. Acordul adjectivelor calificative cu substantivele. Adjective posesive. Acordul adjectivelor posesive cu substantivele. Locul adjectivelor posesive.
ADJECTIVUL. Adjectivele interogative. Pluralul neregulat al unor adjective calificative. Gradele de comparaţie ale adjectivelor. Adjective demonstrative. Locul adjectivelor demonstrative. Acordul adjectivelor demonstrative cu substantivele.
PRONUMELE. Pronumele personale. Pronumele de politeţe (vous). Pronumele interogative în întrebări (Qui? Que? Qu’est-ce que...? Est-ce que...? Où? Comment?).
PRONUMELE. Formele accentuate și neaccentuate ale pronumelor personale. Pronumele interogative(où, quand, comment).
PRONUMELE. Pronumele personale accentuate și neaccentuate. Pronumele personal reflexiv. Pronumele interogative (où, quand, combien, comment).
NUMERALUL. Numeralele cardinale (1-20). Locul numeralelor cardinale.
NUMERALUL. Numeralele cardinale (20-50). Particularităţi de scriere și pronunţare a numeralelor. Numerale ordinale (1-10). Locul numeralelor ordinale. Acordul numeralelor cu substantivele.
NUMERALUL. Numeralele cardinale (50-100). Numerale ordinale (10-20). Acordul numeralelor ordinale cu substantivele. Aplicarea numeralelor cardinale în operaţii de adunare și scădere (în situaţii de comunicare familiare).
VERBUL. Verbele uzuale la timpul prezent, modul indicativ, gr. I (aimer, parler, donner, habiter, se présenter, s’appeler etc.). Verbele auxiliare (avoir, être). Verbele uzuale la timpul prezent, modul indicativ, gr. III (venir, aller, faire, lire, écrire).
VERBUL. Verbele uzuale de grupa I la timpul prezent (chercher, demander, dessiner, trouver…). Verbele reflexive uzuale la prezent (s’appeler, se laver, se lever, s’habiller...). Verbele uzuale la timpul prezent, modul indicativ, gr. III.
VERBUL. Timpul prezent al unor verbe uzuale de grupa a III-a (vouloir, devoir, prendre, comprendre, pouvoir, savoir, faire, aller, dire, venir de (ville, pays). Modul imperativ al unor verbe neregulate (venir, dire, faire, aller).
straine primar.indd 63 24.09.2018 15:04:23
64
Unele verbe uzuale la modul imperativ (persoana a II-a, singular și plural).
Cuvinte și expresii uzuale care denumesc fenomene ale naturii (il y a, il fait beau/mauvais/chaud/froid; il pleut, il neige). Verbe uzuale la modul imperativ (persoana a II-a, singular și plural).
Verbe uzuale de grupa a II-a la timpul prezent. Forme impersonale simple (il faut). Verbe și expresii de stare (avoir soif/froid/faim/soif/peur/mal). Verbe reflexive uzuale. Timpul viitor (Futur proche). Timpul trecut (Passé recent). Condiţionalul de politeţe „je voudrais, j’aimerais” (în situaţii de comunicare familiare). Valoarea prefixului re- a unor verbe uzuale (faire/refaire). Prezentul progresiv (il est en train de).
ADVERBUL. Adverbele de mod (bien, mal), de loc (ici, loin), de timp (aujourd’hui, maintenant), de cantitate (beaucoup, peu), de afirmaţie și negaţie (oui, non, ne…pas). Adverbele inerogative (quand, où, comment, combien).
ADVERBUL. Adverbele interogative (quand, ou, comment, combien, pourquoi). Adverbele de timp uzuale (jamais, toujours, quand), de loc (ici, la, loin, pres), de mod (peut-être, bien, mal), de cantitate (beaucoup, peu, plus), de mod (peut-être).
ADVERBUL. Cazurile specifice de aplicare a adverbelor în diferite tipuri de structuri sintactice. Adverbele uzuale de timp, de loc, de mod, de cantitate (un peu, beaucoup, trop, très), de intensitate. Adverbele de negaţie. Adverbe de timp uzuale (hier, demain, jamais, toujours).
PREPOZIȚIA. Prepoziţiile de loc (dans, sur, sous, avec). Prepoziţiile (à, de). Prepoziţiile utilizate înaintea substantivelor care indică data, luna, anotimpul.
PREPOZIȚIA. Prepoziţiile simple uzuale (avec). Prepoziţiile de cantitate. Prepoziţiile (à, de). Prepoziţiile de localizare spaţială și de timp (devant, derrière...). Utilizarea prepoziţiilor înaintea substantivelor care indică ora, momentele zilei, anul.
PREPOZIȚIA. Utilizarea prepoziţiilor à, de cu diferite categorii de verbe (de mișcare, de stare etc.) și substantive. Prepoziţiile uzuale (dans, avant, en, pendant, avec, sans, pour). Prepoziţiile de localizare spaţială și temporală (à droite, à gauche, après ...).
CONJUNCȚIA. Conjuncţiile de coordonare uzuale (et, ou). Utilizarea conjuncţiilor în enunţuri simple și scurte.
CONJUNCȚIA. Conjuncţiile de coordonare uzuale (et, ou, mais) în diverse tipuri de propoziţii.
CONJUNCȚIA. Conjuncţiile de coordonare uzuale (et, mais, ou, alors, car) în diverse tipuri de propoziţii.
INTERJECȚIA. Interjecţiile cu valoare afectivă pentru exprimarea stărilor emotive și a sentimentelor (bucurie, admiraţie, satisfacţie etc.).
INTERJECȚIA. Interjecţiile cu valoare afectivă pentru exprimarea stărilor emotive și a sentimentelor (entuziasm, simpatie, uimire, tristeţe etc.).
INTERJECȚIA. Interjecţiile uzuale pentru exprimarea stărilor de sănătate, stărilor emotive și a sentimentelor (apreciere, speranţă, interes, recunoștinţă, încurajare etc.).
straine primar.indd 64 24.09.2018 15:04:23
65
SINTAXĂPropoziţia simplă (enunţiativă, interogativă, exclamativă). Propoziţia afirmativă și negativă. Părţile principale de propoziţie (subiectul și predicatul). Acordul dintre subiect și predicat. Topica cuvintelor în propoziţia enunţiativă. Topica cuvintelor în propoziţia interogativă. Topica cuvintelor în propoziţia negativă. Topica cuvintelor în propoziţia exclamativă.
Noţiunea de sintagmă. Sintagma și propoziţia. Propoziţia simplă. Propoziţia dezvoltată. Părţile principale ale propoziţiei. Acordul predicatului cu subiectul. Topica cuvintelor în propoziţia enunţiativă. Topica cuvintelor în propoziţia negativă. Topica cuvintelor în propoziţia interogativă.
Propoziţia simplă. Atributul. Pârtile secundare ale propoziţiei. Propoziţia dezvoltată. Complementul direct, complementul indirect, complementul circumstanţial (fără terminologie). Topica cuvintelor în diverse tipuri de propoziţii.
COERENȚA ŞI COEZIUNEA TEXTULUI/DISCURSULUIUtilizarea unor modalităţi elementare de coeziune între grupuri de cuvinte și propoziţii va fi asigurată de conectori elementari de tipul et, ou, alors, mais. Acești conectori cu valoare semantică vor asigura formarea și dezvoltarea competenţei pragmatice, ce presupune structurarea și producerea mesajelor orale și scrise, de către elev, care la aceasta etapă este utilizator elementar al limbii franceze (nivel A1 conform CECRL).
straine primar.indd 65 24.09.2018 15:04:23
66
LIMBA GERMANĂCLASA A II-A CLASA A III-A CLASA A IV-A
FONETICĂ, ORTOEPIE ŞI ORTOGRAFIEAlfabetul. Sunetul și litera. Denumirea literelor și scrierea lor. Corelaţia literă – sunet.Pronunţarea vocalelor și consoanelor specifice limbii germane. Vocalele lungi. Vocale cu umlaut (ä, ö, ü). Diftongii (ei – n[ai]; eu – [oi]; äu – [oi]; au – [au]). Consoanele aspirative h; p; t; k. Grupurile specifice de litere. Regulile de accentuare (prin imitare). Melodia diferitor tipuri de propoziţii (enunţiative, interogative, imperative).Semnele de punctuaţie (punctul, semnul exclamării, semnul interogării). Despărţirea cuvintelor în silabe.Scrierea substantivelor cu majusculă.
Denumirea literelor și scrierea lor. Noţiunea de literă și sunet. Pronunţarea vocalelor și consoanelor specifice limbii germane. Vocalele lungi și scurte. Vocalele cu umlaut. Diftongii.Consoanele aspirative. Grupurile specifice de litere (consolidare).Regulile de accentuare. Accentul substantivelor compuse. Melodia diferitor tipuri de propoziţii și a frazelor scurte și simple. Despărţirea cuvintelor în silabe. Vocale duble, consoane duble. Semnele de punctuaţie în propoziţii dezvoltate. Scrierea substantivelor cu majuscule (consolidare).
Perfectionarea deprinderilor de pronunţie a sunetelor specifice limbii germane. Folosirea unor grafeme specifice foneticii limbii germane (lustig, freundlich, deutsch). Elemente de fonosintaxă. Melodia propoziţiilor simple și a frazelor. Semnele de punctuaţie în fraze.
MORFOLOGIEARTICOLUL. Articolul hotărât și nehotărât. Categoria de gen și număr. Articolele posesive (mein-dein/meine-deine). Articolele negative (kein/keine).
ARTICOLUL. Articolul hotărât și nehotărât. Articolul negativ. Articolul posesiv (mein – meine, dein – deine). Categoria de gen și număr. Declinarea articolului la cazul nominativ și acuzativ în procesul comunicării și în contexte concrete.
ARTICOLUL. Articolul hotărât și nehotărât. Articolul negativ. Articolul posesiv. Categoria de gen și număr. Declinarea articolului la cazul nominativ și acuzativ în procesul comunicării și în contexte concrete. Omiterea articoluli în faţa denumirilor geografice.
SUBSTANTIVUL. Formele substantivelor la numărul singular și la numărul plural (ein Heft – zwei Hefte). Substantivele comune și proprii.
SUBSTANTIVUL. Formele substantivelor la numărul singular și la numărul plural (das Buch – die Bücher). Substantivele compuse (substantiv+substantiv: Puppentheater).
SUBSTANTIVUL. Formele substantivelor la numărul singular și la numărul plural (consolidare și aprofundare).Substantivele compuse. Numărul plural al substantivelor compuse (das Arbeitsbuch – die Arbeitsbücher).
straine primar.indd 66 24.09.2018 15:04:23
67
ADJECTIVUL. Adjectivele calificative (groß, klein, rot). Formele uzuale.
ADJECTIVUL. Adjectivele calificative (interessant, langweilig). Formele uzuale (consolidare și aprofundare).
ADJECTIVUL. Adjectivele calificative (consolidare și aprofundare). Gradele de comparaţie a unor adjective uzuale (schnell – schneller – am schnellsten; gut – besser – am besten).
PRONUMELE. Pronumele personale.Pronumele interogativ (Wer? Was?).
PRONUMELE. Pronumele personale la cazul nominativ și la cazul acuzativ (persoana I și a II-a, Sg.). Pronumele interogativ (Wer? Was?).
PRONUMELE. Pronumele personal la cazul nominativ și acuzativ (mich, dich, ihn, sie, es, sie (Pl.)). Pronumele man (iniţiere). Pronumele interogativ (Wer? Wen? Was? Welche?).
NUMERALUL. Numeralul cardinal (1-20). Locul numeralelor cardinale.
NUMERALUL. Numeralele cardinale (0-100) și ordinale (1-31). Particularităţile de ortografie și ortoepie a numeralelor. Numeralele cardinale în operaţii de adunare și scădere (în situaţii de comunicare familiare).
NUMERALUL. Numeralele cardinale (100-1000). Numeralele ordinale. Particularităţile de ortografie și ortoepie a numeralelor.Numeralele cardinale în operaţii de adunare, scădere, înmulţire, împărţire (în situaţii de comunicare familiare).
VERBUL. Verbele la timpul prezent, modul indicativ. Verbele auxiliare (haben, sein). Verbele regulate. Verbe neregulate (pers. I, II, III, Sg.). Verbul modal möchten (pers. I, II, Sg.).Unele verbe uzuale la modul imperativ (pers. II, Sg.).
VERBUL. Verbele la timpul prezent, modul indicativ. Verbele auxiliare (haben, sein). Verbele regulate. Verbele neregulate. Verbele modale (mögen, möchten, dürfen. können).Modul imperativ, persoana II singular și plural (Komm!, Kommt!; Gib!, Gebt!). Verbele impersonale (es regnet, es schneit).
VERBUL. Timpul prezent, modul indicativ (consolidare).Participiul trecut al unor verbe regulate și neregulate (abordare intuitivă). Timpul trecut perfect al unor verbe uzuale (ich habe gespielt; ich bin gegangen).Modul imperativ (Nimm! Nehmt! Nehmen Sie!)Verbele auxiliare haben și sein la timpul trecut imperfect.Structurile impersonale (Es ist gut.).
ADVERBUL. Adverbele calificative (gut, schnell). Adverbele de loc (hier, dort). Adverbele de timp (heute, bald). Adverbele de mod (super, toll, schön). Adverbele de cantitate (viel, wenig). Adverbele de afirmaţie și de negaţie (ja, nein). Adverbele interogative (Woher? Wo? Wie?).
ADVERBUL. Adverbele de timp (heute, jetzt, morgen). Adverbele de mod (gut, toll, schön). Adverbele de loc (hier, da etc.). Adverbele de afirmaţie și de negaţie (klar, nein, noch nicht). Adverbele interogative (Wohin?).
ADVERBUL. Adverbele de timp. Adverbele de mod. Adverbele de loc. Adverbele de afirmaţie și de negaţie (natürlich, nie, nichts, nicht wahr). Adverbele interogative (Warum? Wie lange?).
straine primar.indd 67 24.09.2018 15:04:24
68
PREPOZIȚIA. Prepoziţiile simple, uzuale (in, auf, aus).
PREPOZIȚIA. Prepoziţiile locale și temporale uzuale (in, aus, am, um).
PREPOZIȚIA. Prepoziţiille simple (zu). Contopirea unor prepoziţii cu articolul hotărât (zum Freund, ins Schwimmbad).
CONJUNCȚIA. Conjuncţiile coordonatoare und, oder, also. Utilizarea lor în sintagme simple și scurte (ich und Paul…/du oder ich).
CONJUNCȚIA. Conjuncţiile coordonatoare und, oder, also, aber. Utilizarea lor în propoziţii și fraze simple (fără terminologie). Conjuncţia subordonatoare wenn (wenn-Satz).
CONJUNCȚIA. Conjuncţiile coordonatoare și subordonatoare în unele tipuri de fraze (fără terminologie) (wenn-Satz, dass-Satz, weil-Satz).
SINTAXĂ Propoziţia simplă (enunţiativă, interogativă, exclamativă). Topica cuvintelor în propoziţia enunţiativă: locul predicatului. Topica cuvintelor în propoziţia interogativă (W-Fragen).Propoziţia afirmativă și negativă.
Propoziţia simplă. Propoziţia dezvoltată. Topica cuvintelor în propoziţia enunţiativă: Locul subiectului. Topica cuvintelor în propoziţia interogativă (Ja/Nein-Fragen).Propoziţia negativă. Topica negaţiei nicht.
Propoziţia dezvoltată. Topica cuvintelor în propoziţia enunţiativă: locul adverbelor de timp, de mod și de loc; locul participiului trecut. Fraze formate prin coordonare și subordonare cu ajutorul unor conjuncţii uzuale (fără terminologie). Topica cuvintelor în frază: locul predicatului. Propoziţia negativă.
COERENȚA ŞI COEZIUNEA TEXTULUI/DISCURSULUIUtilizarea unor modalităţi elementare de coeziune între grupuri de cuvinte și propoziţii va fi asigurată de conectori elementari de tipul und, oder, also, aber, dann. Acești conectori cu valoare semantică vor asigura formarea și dezvoltarea competentei pragmatice, ce presupune organizarea și structurarea mesajelor orale și scrise, produse de elev, care la aceasta etapă este utilizator elementar al limbii germane (nivel A1 conform CECRL).
straine primar.indd 68 24.09.2018 15:04:24
69
LIMBA SPANIOLĂ
CLASA A II-A CLASA A III-A CLASA A IV-A
FONETICĂ, ORTOEPIE Şl ORTOGRAFIEParticularităţile articulatorii și de pronunţare a vocalelor și consoanelor specifice limbii spaniole. Identificarea și asocierea imaginii auditive a sunetului cu reprezentarea grafică a literei respective. Noţiunile elementare de transcriere fonetică (abordare intuitivă/fără terminologie).Alfabetul. Denumirea și scrierea literelor. Sunetele vocale. Sunetele consoane.
Consolidarea pronunţării corecte a vocalelor (tari și slabe) și a consoanelor (b, v, d, s, r, n, ñ, ll, g, x). Despărţirea în silabe a cuvintelor care conţin grupurile de litere ll, ch, rr.Hiatul. Respectarea normelor de despărţire a cuvintelor în silabe la scriere.Utilizarea accentului grafic în anumite cuvinte uzuale (mamá, papá).
Particularităţile de pronunţare a vocalelor și consoanelor. Diftongul, triftongul, hiatul. Legătura dintre cuvinte.Respectarea ritmului și intonaţiei specifice limbii spaniole în cadrul diferitor tipuri de enunţuri și fraze (enunţiativă, exclamativă, interogativă, imperativă). Intonarea corectă a tipurilor de propoziţii. Semnele de punctuaţie și semnificaţia lor.
Literele duble (ll, rr). Grupurile de litere (ch, que, qui, gue, gui). Litera h (h muda). Particularităţile de pronunţare a unor consoane (b, d, c, g, ñ, s).Despărţirea în silabe a cuvintelor simple. Despărţirea în silabe a cuvintelor care conţin consoane duble. Respectarea normelor de despărţire a cuvintelor în silabe la scriere.Accentul de intensitate și grafic (abordare intuitivă/fără terminologie) Utilizarea accentului grafic în anumite cuvinte monosilabice care se deosebesc ca sens în funcţie de prezenţa sau lipsa accentului (él/el; tú/tu)Elementele de ortografie. Scrierea cuvintelor cu majusculă (nume proprii, denumiri de ţări, orașe).
Semnele de punctuaţie: linia de dialog, două puncte, punct și virgulă.Semnele de punctuaţie inversate în limba spaniolă: semnul întrebării și semnul exclamării.Respectarea ritmului și intonaţiei specifice limbii spaniole în cadrul diferitor tipuri de enunţuri și fraze (enunţiativă, exclamativă, interogativă, imperativă). Intonarea corectă a tipurilor de propoziţii.
straine primar.indd 69 24.09.2018 15:04:24
70
Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, semnul întrebării, semnul exclamării. Semnele diacritice . Scrierea corectă a semnelor de punctuaţie.Intonaţia și ritmul în diferite tipuri de propoziţii (enunţiativă, exclamativă, interogativă, imperativă) (abordare intuitivă). Citirea corectă a tipurilor de propoziţii. Legătura dintre cuvinte (abordare intuitivă). Citirea corectă a grupurilor de cuvinte.
MORFOLOGIEARTICOLUL. Semnificaţia articolului în situaţii de comunicare. Formele articolului hotărât și nehotărât. Genul și numărul articolului.
ARTICOLUL. Folosirea articolului (el, la, un, una etc.) înaintea substantivelor comune. Formele contractate ale articolului (al, del).
ARTICOLUL. Regulile de întrebuinţare a articolului. Întrebuinţarea articolului înaintea substantivelor proprii geografice și culturale (el Brasil, el Perú). Omiterea articolului.
SUBSTANTIVUL. Semnificaţia substantivelor în situaţii de comunicare. Cuvinte care au sens identic sau contrar în raport cu alte cuvinte. Modificarea substantivelor în procesul comunicării şi în contexte concrete.
SUBSTANTIVUL. Pluralul particular al unor substantive de gen feminin (la voz/las voces). Substantivele cu diferite forme de plural (esquí/esquís/esquíes). Pluralul unor cuvinte compuse (el/los cumpleaños).
SUBSTANTIVUL. Unele reguli specifice de formare a pluralului substantivelor.Genul substantivelor de origine greacă terminate în -ma (el problema, el tema).Substantivele cu aceeași formă pentru ambele genuri (el/la artista). Substantivele proprii (nume de persoane, orașe, mări, ţări etc.).
ADJECTIVUL. Semnificaţia adjectivelor în vorbire. Modificarea lor în procesul comunicării și în contexte concrete, în dependenţă de gen și număr. Acordul dintre substantiv și adjectiv (fără terminologie). Adjectivele calificative (bonito, alto). Adjectivele posesive (mi, tu, su etc.). Adjectivele demonstrative (este, esta).
ADJECTIVUL. Utilizarea adjectivelor posesive (mi, tu, su, mis, tus, sus). Adjectivele calificative. Pluralul adjectivelor calificative. Gradele de comparaţie ale adjectivelor (pozitiv, comparativ, superlativ) (fără terminologie). Formarea și utilizarea gradului superlativ absolut (muy bonito). Adjectivele demonstrative (esta, este, estos, estas).
ADJECTIVUL. Consolidarea gradelor de comparaţie ale adjectivelor (pozitiv, comparativ, superlativ). Formarea și utilizarea gradului superlativ relativ (el/la más hermosa). Adjectivele demonstrative (ese, aquel). Acordul adjectivelor demonstrative cu substantivele.
straine primar.indd 70 24.09.2018 15:04:24
71
PRONUMELE. Pronumele personale. Unele forme accentuate (yo, tú, él etc.) și neaccentuate (me, te, le etc.) ale pronumelui personal. Exprimarea în mod politicos (usted/ustedes).
PRONUMELE. Pronumele personale accentuate (nosotros, mí, ti etc.) și neaccentuate (me, te, le etc.). Pronumele personale reflexive (me, te, se, nos, os, se.). Pronumele interogative (dónde, cuándo, cómo).
PRONUMELE. Consolidarea pronumelui personal accentuat (nosotros, mí, ti etc.) și neaccentuat (me, te, le etc.). Pronumele personale reflexive (me, te, se etc.). Pronumele interogative (cuánto/a, cómo, por qué).
NUMERALUL. Numeralele cardinale (1-20). Acordul numeralului cu substantivul.
NUMERALUL. Numeralele cardinale (20-50).Numeralele ordinale (1-10).Acordul numeralelor ordinale cu substantivele (primer/primero/a). Aplicarea numeralelor cardinale în operaţiile de adunare și scădere.
NUMERALUL. Numeralele cardinale (50-100). Numeralele ordinale (10-20). Numeralele ordinale (10-12). Acordul numeralelor ordinale cu substantivele (primer/primero/a; tercer/tercero/a). Aplicarea numeralelor cardinale în operaţiile de înmulţire, împărţire.
VERBUL. Semnificaţia verbelor în vorbire. Modificarea cuvintelor în procesul comunicării și în contexte concrete. Verbele regulate (hablar, leer, vivir) și verbele neregulate uzuale (ser, estar, ir, tener, querer, haber) la timpul prezent. Utilizarea verbelor reflexive uzuale la timpul prezent (lavarse, levantarse, peinarse). Cuvintele și expresiile uzuale care denumesc fenomene ale naturii (hace calor/frío/viento/llueve, nieva).Perifraza verbală: ir+a+ infinitivul. Verbele uzuale la modul imperativ (canta, lee, escribe).
VERBUL. Verbele uzuale la timpul prezent/Presente. Verbele reflexive uzuale (sentarse, llamarse). Verbele și expresiile de stare (tener sed/hambre; tener calor/frío, tener miedo). Timpul viitor/Futuro Próximo. Timpul trecut/Pretérito Perfecto (abordare funcţională).Imperativul verbelor neregulate ce exprimă un ordin, o rugăminte, un sfat (ven, di, haz). Condiţionalul de politeţe (me gustaría) (în situaţii de comunicare familiare).
VERBUL. Utilizarea verbelor și expresiilor de stare (tener sed/hambre; tener calor/frío, tener miedo). Verbele reflexive uzuale (despertarse, acostarse, ponerse, ducharse). Timpul prezent/Presente. Timpul viitor/Futuro Simple. Timpul trecut/Pretérito Perfecto (abordare funcţională). Condiţionalul de politeţe (desearía, me gustaría)(în situaţii de comunicare familiare). Imperativul verbelor uzuale pentru a oferi instrucţiuni, indicaţii (pon, cierra, ve, siéntate). Formularea întrebărilor la prezent, trecut și viitor.
ADVERBUL. Adverbele care arată modul de realizare a acţiunilor (bien, mal), locul (aquí, allí) timpul (hoy, ahora), cantitatea, exprimă gusturi și preferinţe (mucho, poco), exprimă afirmaţia sau negaţia, acceptarea sau neacceptarea (sí, no). Adverbele interogative (cuándo, dónde, cómo, cuánto) (abordare intuitivă).
ADVERBUL. Cazurile specifice de folosire a adverbelor în diferite tipuri de structuri sintactice. Adverbele uzuale de timp (hoy, mañana), de loc (aquí, allí) de mod (bien, mal), de cantitate (mucho, poco). Adverbele de negaţie (no, nunca) (abordare intuitivă).
ADVERBUL. Cazurile specifice de folosire a adverbelor în diferite tipuri de structuri sintactice. Adverbele uzuale de timp (por la mañana, mañana) de loc (aquí , ahí), de mod (bien, mal, peor, mejor), de cantitate (mucho, bastante), interogative (dónde, cuánto, cómo) (abordare intuitivă).
straine primar.indd 71 24.09.2018 15:04:24
72
PREPOZIȚIA. Prepoziţiile care localizează persoane, obiecte, locuri (en, bajo, sobre, con) Prepoziţiile de localizare spaţială și temporală (delante, a la izquierda, después). Prepoziţiile ce însoţesc substantivele care indică data, luna, anotimpul.
PREPOZIȚIA. Prepoziţiile simple uzuale. Utilizarea prepoziţiei a cu verbul de mișcare (ir a), cu complementul direct (ver a alguien) și indirect (dar a alguien algo). Prepoziţiile ce însoţesc substantivele care indică anul, momentul zilei, ora.
PREPOZIȚIA. Utilizarea unor prepoziţii (a, en, de, por, para) ce exprimă locul, direcţia, punctul de plecare etc. cu diferite categorii de verbe și substantive. Prepoziţiile de localizare spaţială și temporală (detrás, a la derecha, antes).
CONJUNCȚIA. Utilizarea conjuncţiilor pentru a asigura coerenţa și coeziunea gândurilor exprimate scris sau oral (y, o).
CONJUNCȚIA. Utilizarea conjuncţiilor de coordonare uzuale (y, o, pero) în diferite tipuri de propoziţii și structuri sintactice.
CONJUNCȚIA. Utilizarea conjuncţiilor de coordonare uzuale (y, o, pues, mas) în diferite tipuri de propoziţii și structuri sintactice.
INTERJECȚIA. Utilizarea interjecţiei pentru a exprima stări, sentimente, emoţii (bucurie, entuziasm, simpatie, satisfacţie, uimire, tristeţe, admiraţie etc.) (¡Ah!, ¡Oh!).
INTERJECȚIA. Interjecţii frecvente în actele de comunicare pentru exprimarea stărilor emotive și a sentimentelor (apreciere, speranţă, recunoștinţă, interes, încurajare etc.) (¡Ah!, ¡Oh!, ¡Ay!, ¡Uf!).
INTERJECȚIA. Interjecţii frecvente în actele de comunicare pentru exprimarea stărilor emotive și a sentimentelor (apreciere, speranţă, recunoștinţă, interes, încurajare etc.) (¡Oye! ¡Mira! ¡Ánimo! ¡Ojo! ¡Bravo!).
SINTAXĂTipurile de propoziţii după scopul comunicării: enunţiativă, interogativă, exclamativă și respectiv semnele de punctuaţie (fără terminologie). Mijloacele de intonare a fiecărui tip de propoziţie. Semnele de punctuaţie respective și prin imitarea intensităţii vocii, ritmului. Tipurile de propoziţii după scopul comunicării: acceptare, neacceptare (afirmativă și negativă). Propoziţia simplă.
Propoziţia simplă. Familiarizarea elevilor cu principalele tipuri de propoziţii simple. Părţile principale ale propoziţiei. Acordul predicatului cu subiectul. Propoziţia dezvoltată.
Propoziţia dezvoltată. Raporturile sintactice de determinare. Atributul. Părţile secundare ale propoziţiei. Complimentul direct, complimentul indirect, complimentul circumstanţial.
COEZIUNEA ŞI COERENȚA TEXTULUI/DISCURSULUIReceptarea și utilizarea în contexte de comunicare a unor modalităţi elementare de realizare a coeziunii între grupuri de cuvinte și propoziţii va fi asigurată de conectori/articulatori elementari de tipul y, o, mas, pues, pero (nivelul A1 conform CECRL).
straine primar.indd 72 24.09.2018 15:04:24
73
LIMBA ITALIANĂ
CLASA A II-A CLASA A III-A CLASA A IV-A
FONETICĂ, ORTOEPIE ŞI ORTOGRAFIEEducarea deprinderilor de audiere și reproducere corectă a sunetelor limbii italiene.Articularea și accentuarea cuvintelor, ritmul și intonaţia enunţului.Pronunţarea vocalelor (e – închisă și deschisă), a consoanelor duble, a digramelor și trigramelor (gn, gli, sci, sce) specifice limbii italiene. Însușirea alfabetului și denumirea literelor. Litera mută (h) și grafeme nespecifice limbii italiene (k, j, w, x, y). Despărţirea cuvintelor în silabe. Diftongii limbii italiene. Accentul. Accentul de intensitate și accentul grafic.
Consolidarea pronunţării corecte a sunetelor specifice limbii italiene. Însușirea regulilor de articulare ale unor sunete în funcţie de poziţia acestora în componenţa cuvintelor (s, z, -zz-) sau a sintagmelor. Respectarea intonaţiei în enunţuri exclamative, interogative. Folosirea accentului grafic în anumite cuvinte monosilabice care se deosebesc ca sens în funcţie de prezenţa sau lipsa accentului (e/è, si/sì, la/là, li/lì ș.a.).
Însușirea ritmului și intonaţiei specifice limbii italiene în cadrul diferitor tipuri de enunţuri și fraze (afirmative, interogative, negative). Însușirea unor ortograme privind folosirea unor grafeme specifice foneticii limbii italiene (gn, gli, sci, sce). Litera Q, care este întotdeauna urmată de u și de o altă vocală (quaderno, questo, qui).Eliziunea și apostroful.
MORFOLOGIEARTICOLUL. Formele articolului hotărât și nehotărât.
ARTICOLUL. Folosirea articolelor (un, uno, il, lo, l’ i, gli, le) cu diferite categorii de substantive la singular și plural.
ARTICOLUL. Însușirea și automatizarea regulilor de folosire a articolelor cu diferite categorii de substantive. Omiterea articolului înaintea pronumelui demonstrativ, înaintea numelor proprii geografice care indică orașe.
SUBSTANTIVUL. Genul substantivelor după terminaţie. Pluralul substantivelor masculine în – o. Pluralul substantivelor feminine în – a.
SUBSTANTIVUL. Utilizarea substantivelor masculine și feminine în – e și pluralul lor în – i.
SUBSTANTIVUL. Familiarizarea elevilor cu unele reguli specifice de formare a pluralului substantivelor. Substantive invariabile. Substantivele proprii (nume de persoane, orașe, regiuni, mări etc.).
straine primar.indd 73 24.09.2018 15:04:24
74
ADJECTIVUL. Mărcile gramaticale ale adjectivului. Adjectivele demonstrative (questo, quello) și posesive (mio, mia). Acordul adjectivelor cu substantivele după gen și număr.
ADJECTIVUL. Acordul adjectivelor calificative în gen și număr cu substantivele terminate în – o și în – a.
ADJECTIVUL. Acordul adjectivelor calificative în gen și număr cu substantivele terminate în – e.
PRONUMELE. Pronumele personale.
PRONUMELE. Folosirea și locul pronumelor personale. Folosirea pronumelor interogative che, chi, quale.
PRONUMELE. Folosirea și locul pronumelor personale. Folosirea pronumelor interogative che cosa, chi, dove, quanto.
NUMERALUL. Numeralele cardinale (1-10) și ordinale (I-III).
NUMERALUL. Numeralele cardinale (10-20). Scrierea cu litere a numeralelor. Folosirea numeralelor cardinale în operaţiile de adunare și scădere. Numeralele ordinale (IV-VI).
NUMERALUL. Numeralele cardinale (20-2000). Numeralele ordinale (VI-XII).Folosirea numeralelor cardinale în operaţiile de înmulţire și împărţire.
VERBUL. Verbele avere, essere, abitare și chiamarsi la prezentul modului indicativ. Modul infinitiv.
VERBUL. Folosirea verbelor regulate (parlare, cantare, mangiare etc.) și a celor mai frecvente verbe neregulate (andare, venire, fare etc.) la prezentul indicativ.
VERBUL. Folosirea verbelor auxiliare de modalitate potere, volere, dovere. Familiarizarea elevilor cu principalele categorii ale verbului fără anunţarea terminologiei (mod, timp, persoană). Passato prossimo cu verbul avere: ho fatto, ho scritto, ho letto etc. Passato prossimo cu verbul essere: sono andato/a, (venuto, arrivato etc.).
ADVERBUL. Adverbele de afirmaţie și negaţie: sì, no, adverbe de loc – sopra, sotto, dentro).
ADVERBUL. Utilizarea cuvântului Ci prezentativ în formele c’è, ci sono.
ADVERBUL. Adverbele de timp (oggi, ieri, domani). Adverbele de cantitate (molto, poco, più, meno). Adverbele de mod (bene, male, guisto). Adverbele interogative (come? dove? etc.).
PREPOZIȚIA. Prepoziţiile simple (di, con, in).
PREPOZIȚIA. Folosirea prepoziţiilor simple (a, da, per etc.).
PREPOZIȚIA. Folosirea prepoziţiilor simple și articulate. Întrebuinţarea unor prepoziţii specifice limbii italiene (da) cu diferite categorii de verbe și substantive.
straine primar.indd 74 24.09.2018 15:04:24
75
CONJUNCȚIA. Conjuncţiile simple de coordonare (e, o, ma).
CONJUCȚIA. Folosirea celor mai uzuale conjuncţii în diferite tipuri de propoziţii (e, che, ma).
CONJUNCȚIA. Folosirea conjuncţiilor coordonatoare în diferite tipuri de propoziţii și structuri sintactice (e, ed, anche, pure, o, ma).
SINTAXĂPrincipalele tipuri de propoziţii (enunţiative, interogative, exclamative; propoziţii afirmative și negative).
Principalele tipuri de propoziţii simple. Părţile principale ale propoziţiei.Acordul predicatului cu subiectul.
Propoziţii simple și dezvoltate. Acordul gramatical. Acordul părţilor principale, secundare.
COEZIUNEA ŞI COERENȚA TEXTULUI/DISCURSULUIUtilizarea unor modalităţi elementare de coeziune între grupuri de cuvinte și propoziţii va fi asigurată de conectori elementari de tipul e, o, ma. Acești conectori cu valoare semantică vor asigura formarea și dezvoltarea competentei pragmatice, ce presupune structurarea și producerea mesajelor orale și scrise, de către elev, care la aceasta etapă este utilizator elementar al limbii italiene (nivel A1 conform CECRL).
1.7. Sugestii pentru contexte şi sarcini comunicative
Prezentul Curriculum menţine tradiţia documentelor precedente și sugerează module tematice cu subteme asociate în mod implicit unor domenii curriculare ale CECRL (public, privat, educaţional) și CLSM (Comunicare, Cultură). Conţinuturile educaţionale ce reies din modulele tematice vor fi racordate acestor domenii cur-riculare conform specificului treptei primare de actualizare a competenţelor speci-fice, a nevoilor comunicative și a intereselor de vârstă, a orientărilor culturale și a eșichierului axiologic și atitudinal al elevului, în perspectiva extinderii și dezvoltării pe durata ulterioară a parcursului educaţional și va fi relevant pentru dezvoltarea pa-letei de competenţe de comunicare: lingvistică, sociolingvistică, pragmatică, (pluri/inter)culturală.
Consolidarea și îmbogăţirea vocabularului cu noi unităţi lexicale, expresii și sin-tagme, circa 200 în clasa începătoare, 250-300 în fiecare dintre clasele următoare, se va realiza în baza unor enunţuri simple și scurte, mesaje online, variate texte literare și non-literare, cu grad de complexitate mic, simple la început, și de proporţii mai mari spre finele treptei primare, conform sugestiilor tematice pentru contexte și sarcini comunicative/acţionale: dialoguri, formulare, e-mailuri, SMS-uri, texte scurte și simple, jocuri, benzi desenate, povești, povestiri, poezii, cântece, scenete și altele. Unele texte din manuale vor conţine elemente de civilizaţie și cultură a limbii străine studiate. În studierea lexicului se va ţine cont de valorizarea categoriilor semantice, ca sinonimia și antonimia, la prima etapă, apoi, în clasele următoare, de formarea cuvintelor prin derivare cu ajutorul sufixelor și prefixelor, de formarea cuvintelor
straine primar.indd 75 24.09.2018 15:04:24
76
compuse, de unele noţiuni de câmpuri lexicale. Îmbogăţirea permanentă a vocabu-larului cu unităţi lexicale noi se va face conform principiilor accesibilităţii, reluării și progresiei în baza unor texte simple cu caracter funcţional, conform nivelului A1 al CECRL.
Prezenta dezvoltare conceptuală a Curriculumului permite sugestiilor pentru contexte și sarcini comunicative să formeze unităţile de conţinut capabile să core-leze competenţele și unităţile de competenţe cu variate activităţi de învăţare prin utilizarea actelor de limbaj adecvate și prin elaborarea unor variate produse școlare recomandate.
Conform Curriculumului pentru învăţământul primar, unităţile de conţinut consti-tuie mijloace informaţionale prin care se urmărește realizarea sistemelor de unităţi de competenţe proiectate pentru unitatea de învăţare dată. Respectiv, se vizează realizarea competenţelor specifice disciplinei, dar și a competenţelor transversale/transdisciplinare.
Unităţile de conţinut includ liste de elemente noi de limbaj sau termeni specifici disciplinei: cuvinte/sintagme care trebuie să intre în vocabularul activ al elevului că-tre finele respectivei unităţi de învăţare.
Specificul Curriculumului la LS I constă în faptul că modulele tematice sunt uni-ficate pentru toate limbile străine, subtemele servind drept bază pentru elabora-rea actelor de limbaj și rezolvarea sarcinilor comunicative sau acţionale, conform concepţiei curriculare naţionale și europene.
CLASA a II-a CLASA a III-a CLASA a IV-aElevul despre propria persoană:Prezentarea și caracterizarea personală. Obiecte personale/de uz cotidian. Jocuri și jucării (elemente).
Elevul despre propria persoană:Părţile corpului uman și funcţiile acestora. Stări de sănătate și senzaţii. Jocuri și jucării. Articole de vestimentaţie și accesorii (elemente).Preferinţe alimentare (elemente). Preferinţe sportive.
Elevul despre propria persoană:Portretul fizic și moral. Stări fizice. Aniversarea zilei de naștere. Probleme de sănătate. Vizita la medic. Deprinderi de igienă personală. Responsabilităţi personale. Preferinţe vestimentare. Preferinţe alimentare. Activităţi sportive.
Mediul familial: Membrii familiei: nume, prenume.Locuinţa (elemente).
Mediul familial: Rude apropiate: nume, prenume, sex, vârstă, naţionalitate, domiciliu. Activităţile membrilor familiei. Locuinţa. Adresa. Amplasarea. Planul locuinţei (casă/apartament).
Mediul familial: Persoane din anturajul apropiat: rude (însușiri fizice și morale). Profesii și activităţi. Aniversări în familie. Relaţii de familie. Responsabilităţi în familie. Gusturi și preferinţe principale familiale (alimentare, vestimentare, sportive, recreative).Locuinţa: Mobilierul și localizarea în spaţiu.
straine primar.indd 76 24.09.2018 15:04:24
77
Mediul natural: Anotimpurile. Lunile anului. Zilele săptămânii/Data.Animale de companie (denumiri, elemente). Fructe și legume (elemente). Culorile.
Mediul natural: Momentele zilei. Ora. Caracteristicile anotimpurilor (elemente). Anotimpuri și activităţi recreative. Animale domestice (îngrijire/întreţinere).
Mediul natural: Localizarea în timp. Caracteristicile climatice ale vremii.Activităţi sezoniere.Animale sălbatice (habitat, protecţie). Protecţia naturii.
Mediul școlar: Alfabetul. Grafia.Numere și cifre. Şcoala. Rechizite școlare. Persoane și obiecte din anturajul imediat.
Mediul școlar: Numere și cifre. Sala de clasă. Agenda școlară. Activităţi școlare.
Mediul școlar: Orarul. Discipline școlare.Biblioteca/mediateca (completare de formular simplu). Ocupaţii/activităţi și responsabilităţi la școală. Comunicarea și relaţiile cu colegii și profesorii. Sărbători cu colegii.
Mediul social: Salutul. Prezentarea. Prezentarea unei persoane cunoscute din anturajul imediat (familie, prieten). Indicaţii, instrucţiuni scurte în cadrul activităţilor de învăţare. Corespondenţa personală: bileţel, mesaj foarte simplu.
Mediul social: Agenda zilei (activităţi principale). Activităţi recreative. Jocuri. Pregătiri pentru vacanţă (elemente). Orașul/satul (instituţii publice). Mijloace de transport (elemente). Cumpărături (elemente).Meniu simplu (restaurant fast-food). Numere și cifre.Corespondenţa personală: mesaj/mesaj online scurt și simplu. Comunicarea prin reţele sociale/online: mesaj electronic simplu (salutare, prezentare).Completare de formular de înregistrare foarte simplu (nume, adresă, naţionalitate, situaţie familială), formular electronic foarte simplu pentru cumpărături online (de ex.: produs, mărime, culoare), solicitări online, însoţite de suport vizual.Indicaţii, instrucţiuni simple în cadrul activităţilor de învăţare.
Mediul social: Profesii și activităţi (elemente). Activităţi în timpul liber: recreative, educaţionale. Relaţiile cu prietenii. Sportul și activităţile sportive (elemente). Vacanţă. Călătoriile (elemente). Direcţia/destinaţia. Completare de formular simplu (fișă de hotel), de formular electronic foarte simplu pentru cumpărături sau solicitări online (nume, adresă electronică sau număr de telefon).Magazine și servicii. Produse alimentare/comerciale (elemente). Cafenea. Meniu simplu. Preţuri. Bani și forme de plată. Cantităţi, măsuri (metru...), greutăţi (kilogram...).Strada și regulile de circulaţie (elemente). Orientarea în spaţiu. Instrucţiuni, sugestii simple în cadrul activităţilor de învăţare.Corespondenţa personală: carte poștală simplă, mesaj simplu. Comunicarea prin reţele sociale/online, cu persoane din anturajul imediat (rude, prieteni, colegi): mesaj electronic foarte simplu (activităţi recreative, preferinţe, etc.). Corespondenţa personală: carte poștală simplă, mesaj simplu. Instrucţiuni, sugestii simple în cadrul activităţilor de învăţare.
straine primar.indd 77 24.09.2018 15:04:24
78
Mediul cultural/civilizațional: Nume și prenume tipice ţării alofone. Denumirea ţării alofone și a unor orașe. Naţionalităţi.Sărbători tradiţionale (elemente). Cântece, poezii, rime ludice.
Mediul cultural/civilizațional: Nume de ţări și orașe. Sărbători tradiţionale. Monumente/Simboluri. Cântece. Poezii. Scenete. Povești. Benzi desenate.
Mediul cultural/civilizațional: Spaţiul geografic al ţărilor alofone (elemente), capitala și orașe principale. Sărbători tradiţionale. Simboluri culturale. Personalităţi celebre alofone. Eroi/personaje tipice spaţiului alofon.Povești. Povestiri. Cântece. Poezii. Benzi desenate. Cărţi poștale. Mesaje electronice.Activităţi și valori culturale (elemente de muzică, dans, pictură, lectură).
straine primar.indd 78 24.09.2018 15:04:24
79
2. Ghidul de implementare a curriculumului disciplinar. Limba străină I
Cuvânt înainteCultura curriculară a sistemului educaţional din Republica Moldova, iniţiată spre
finele veacului XX, le-a cultivat beneficiarilor de documente de politici educaţionale naţionale și europene deprinderea de a profita din plin de un sistem bine pus la punct, legat atât de curriculumul ca proces (cercetare-proiectare-predare-învăţare), cât și de curriculumul ca produs (cadru de referinţă, programe, ghiduri, caiete, tes-te etc.). În contextul acestor documente naţionale și internaţionale, dezvoltarea/reconceptualizarea Curriculumului Naţional asigură continuitatea în reformele cur-riculare și politicile educaţionale și constituie o direcţie strategică de promovare a calităţii învăţământului general prin racordarea acestuia la standardele europene și internaţionale.
Totodată, un curriculum școlar este actual numai dacă poate să corespundă necesităţilor societăţii în ansamblu și ale educaţiei în particular. În acest scop un atare document trebuie să promoveze renovarea procesului de învăţământ conform provocărilor și schimbărilor din lume (globalizarea, digitalizarea, tehnologizarea, cri-za valorilor etc.) și din societatea de origine (criza social-politică, economică, demo-grafică etc.), inclusiv din sistemul educaţional naţional (teoretizarea curricula pe dis-cipline, legătura interdisciplinară insuficientă la nivel curricular, lipsa unui consens în abordarea noţiunii de „competenţă”, desincronizarea dintre evaluarea formati-vă/curentă și cea finală). Această renovare trebuie să se bizuie și pe re/evaluarea experienţei acumulate de către cadrele didactice în procesul de predare-învăţare-evaluare, pe coraportarea la interesele și nevoile elevului modern, pe analizarea ca-lităţii rezultatelor obţinute la final de proces. Mai mult ca atât, în plan educaţional comunicarea în limba străină rămâne a fi una dintre cele opt competenţe-cheie ela-borate de Grupul de lucru B al Comisiei Europene încă în noiembrie 2004 ca fiind necesare educaţiei pe tot parcursul vieţii.
Curriculumul la Limba străină I (2018) pentru învăţământul primar se înscrie în albia acestor nevoi și cerinţe actuale ca parte integrantă a Curriculumului naţional pentru învăţământul general din Republica Moldova. Ghidul de implementare a Cur-riculumului la Limba străină I este parte a sistemului de produse ale Curriculumului pentru învăţământul primar și reprezintă un document de reper în implementarea Curriculumului în procesul educaţional la disciplina LS I.
În acest context, Ghidul propune:concepţia Curriculumului la disciplina LS I; noutatea Curriculumului la discipli-
na LS I;
straine primar.indd 79 24.09.2018 15:04:24
80
orientări generale privind strategiile didactice; repere metodologice privind proiectarea curriculară la disciplina LS I: proiectarea de lungă și de scurtă du-rată; sugestii metodologice și modele de sarcini pentru proiectarea didactică la LS I (la diferite competenţe, clase, limbi);
orientări generale privind evaluarea; sugestii de evaluare pe disciplinele școlare și modele de itemi pentru evaluare la LS I (la diferite competenţe, clase, limbi).
Elaborarea prezentului Ghid a ţinut cont de: orientarea spre învăţarea activă, spre a învăţa să înveţi, spre formarea de competenţe, spre dezvoltarea creativităţii elevilor ca generatori de valori; asigurarea unui echilibru optim între abordările te-oretice și aplicative; posibilităţile reale de aplicare la clasă; adaptarea la nivelurile CECRL (A1 în cazul nivelului primar).
Ghidul se adresează cadrelor didactice ce predau disciplina LS I la clasele primare și managerilor în educaţie. O implementare reușită a Curriculumului dezvoltat la LS I presupune:respectarea și promovarea politicilor europene privind învăţarea limbilor străine;adaptarea permanentă a Curriculumului la LS I la CECRL;promovarea unui management eficient al implementării curriculumului pen-
tru învăţământul primar și al celui pentru LS I la nivelul întregului învăţământ primar;
crearea unui climat psihologic și relaţional favorabil LS I la toate nivelurile; crearea mediului de învăţare adecvat LS I; crearea unui cadru motivaţional pentru cadrele didactice și elevii ce învaţă LS I; acceptarea conștientă de către subiecţii procesului educaţional a schimbărilor
și noutăţilor în cadrul curricular; parteneriatul eficient cu părinţii în cheia Strategiei intersectoriale de dezvoltare
a abilităţilor și competenţelor parentale pentru anii 2016-2022 [19];parteneriatul eficient cu reprezentanţii comunităţii, cu structurile internaţio-
nale ce reprezintă limbile străine respective în Republica Moldova.
Autorii
straine primar.indd 80 24.09.2018 15:04:24
81
2.1. Concepția curriculumului disciplinar dezvoltat
Reperele legate de Concepţia Curriculumului la disciplina LS I permit, ca și în Curri-culumul precedent, o abordare coerentă și logică a procesului complex de proiectare-predare-învăţare-evaluare a LS I la nivelul primar și vizează cu preponderenţă dimen-siunea comunicativ-acţională a limbii în formarea tipului respectiv de competenţe.
Este foarte important să remarcăm faptul ca actualul Curriculum precizează con-ceptul competenţa şcolară ca un sistem integrat de cunoștinţe, abilităţi, atitudini și valori, dobândite/formate și dezvoltate prin învăţare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situaţii de viaţă (CRCN, 2017). Completarea definiţiei precedente cu sintagma atitudini și valori a condus spre o redefinire a fiecărui tip de competenţă specifică, așa încât fiecare să includă în definirea sa atitudinile și valorile ca o componentă intrinsecă, după cum se poate de observat în toate cele patru structuri ale competenţei specifice disciplinei LS I, marcate special în acest Ghid în cadrul mini-glosarului terminologic.
Mai mult, această precizare a produs o reconfigurare și o revizuire a tipurilor de domenii curriculare promovate în Curriculumul precedent. Așa cum comunica-rea într-o limbă străină se bazează pe abilitatea de a înţelege, exprima și descifra gânduri, impresii și fapte pe cale orală, scrisă, online, activităţile majore prevăzute pentru realizare, precum receptarea, producerea, interacţiunea, medierea, solicită contexte specifice pentru formarea acestei competenţe-cheie.
Contextele specifice pot fi asociate unor domenii stabilite fie de CECRL (2001; 2018): profesional, public, educaţional, personal, fie de Curriculumul de Limbi Stră-ine din Massachusetts (CLSM, 1999; 2017): comunicare, cultură, comparaţie, cone-xiune, comunitate. Acestea din urmă au permis în experienţa curriculară moldavă o corelare mai vizibilă și mai eficientă între tipul de domeniu și tipul de competenţă (cum ar fi: domeniul cultură – competenţa (socio/pluri)culturală), transferul con-ceptual și metodologic fiind realizat spre mai multe curricula anterioare: Curriculu-mul la Limba franceză pentru clasele bilingve (2008), Curriculumul la Limba Străină I (2010), Curriculumul la Limba Străină II (2016). Varianta actuală a Curriculumului la LS I menţine corelaţia domenii – competenţe în mod implicit, fără a specifica tipo-logia de domenii, fapt deja consumat și oricând realizabil prin simpla consultare a Curriculumului precedent ca nevoie de înţelegere complementară.
Astfel, nivelul primar va iniţia formarea competenţelor de comunicare langajiere (lingvistice, sociolingvistice, pragmatice) și (pluri/inter)culturale, asociate domenii-lor comunicare și cultură, prin abordări metodologice (comparaţia) și interdiscipli-nare (conexiunea), având ca noutate reconceptualizarea competenţei prin proiecta-rea atitudinilor și valorilor (comunitatea) în cadrul tuturor tipurilor de competenţe propuse. Complexitatea tipurilor de competenţe formate se va realiza în progresie de la un nivel de învăţământ la altul, asigurând formarea generală a elevului până la ciclul de liceu. Nivelul primar va permite, concomitent cu formarea tipurilor de competenţe menţionate, sensibilizări în domenii apropiate ariei Limbă și Comuni-care, conexiuni între Limba străină I și alte limbi (română, maternă, de instruire),
straine primar.indd 81 24.09.2018 15:04:24
82
conform experienţei lingvistice a elevului, variind în baza celor patru activităţi stabi-lite de CECRL.
Este important de remarcat faptul apariţiei Volumului complementar la CECRL, chiar în anul dezvoltării curricula în republică, ceea ce ar putea presupune la ciclul următor de gimnaziu, având în vedere învăţarea celei de a doua LS din clasa a V-a și debușeul spre multe alte discipline, formarea unei noi competenţe cu descriptori deja elaboraţi: competenţa plurilingvă, apropiată de competenţa (pluri/inter)cultu-rală pe care Curriculumul dezvoltat a propus-o spre formare la nivelul primar.
Dezvoltarea Curriculumului la LS I pentru nivelul primar a presupus următoarele premise:
• proiectarea curriculară centrată pe competenţe și finalităţi prin dezvoltarea unor sugestii didactice capabile să formeze/realizeze aceste competenţe/finalităţi;
• proiectarea unui set unitar de competenţe specifice LS I din perspectiva mo-delului comunicativ-funcţional și acţional de predare/învăţare;
• corelarea competenţelor specifice cu unităţile de competenţe (anterior – sub-competenţe);
• corelarea unităţilor de competenţe cu diferite forme de prezentare a unităţilor de conţinut (module tematice, acte sau elemente noi de limbaj) și cu diverse activităţi de învăţare și produse școlare recomandate;
• proiectarea conţinuturilor lingvistice în paralel pe clase pentru a asigura vizi-bilitatea, claritatea, progresia și continuitatea curriculară;
• corelarea conţinuturilor lingvistice cu cele de la limba română sau de instruire;• proiectarea modulelor tematice cu subteme comune pentru toate limbile, în
progresie de la o clasă la alta, pentru vizibilitate și claritate curriculară; • proiectarea conţinuturilor de predare în funcţie de nevoile și competenţele de
comunicare;• corespunderea mai multor conţinuturi unei competenţe specifice disciplinei;• corelarea treptată și permanentă a tipurilor de competenţe formate cu nive-
lurile de performanţă ale CECRL;• asigurarea continuităţii și progresiei de la o clasă la alta, ţinându-se cont de
tipurile de competenţe care se formează la elevi;• asigurarea unui demers didactic personalizat, instrumentul acestuia fiind uni-
tatea de învăţare.
Profesorul încadrat în predarea limbii străine la nivelul primar poate găsi activi-tatea sa atât meritorie cât și solicitantă. Ca să poată beneficia din plin de această activitate, profesorul trebuie să-și cunoască foarte clar misiunea și rezultatele la care se poate aștepta de la elevii săi. În acest scop, profesorul va lua în calcul următoarele particularităţi de învăţare ale elevilor din ciclul primar:
• abilitatea de a intui esenţa unor categorii gramaticale fără ca acestea să fie conceptualizate;
• abilitatea de a descifra/deduce sensurile mesajelor fără a înţelege sensul fie-cărui cuvânt în parte (memorarea frazelor întregi și asocierea lor cu un anumit context);
straine primar.indd 82 24.09.2018 15:04:24
83
• abilitatea de a utiliza cunoștinţele limitate pentru a crea situaţii de comunica-re fără a se inhiba;
• abilitatea de a învăţa și în mod indirect (prin imagini, reprezentări etc.);• abilitatea de a găsi plăcere în comunicarea orală, scrisă, online;• abilitatea de a inventa și a dezvolta imaginaţia.
Dezvoltarea concepţiei la disciplină presupune necesitatea definirii conceptelor de bază ale curriculumului la LS I care sunt expuse în mini-glosarul terminologic necesar procesului didactic la LS I la nivelul primar:
• Act de limbaj: proces de actualizare a competenţelor langajiere multiple într-o situaţie comunicativă concretă.
• Competenţă lingvistică: discriminarea elementelor lingvistice prin formulare de mesaje simple, scurte și corecte, manifestând curiozitate pentru valoriza-rea limbii ca sistem.
• Competenţă sociolingvistică: utilizarea elementelor lingvistice, demonstrând creativitate pentru funcţionarea limbii în cadrul unui contact social.
• Competenţă pragmatică: adaptarea elementelor lingvistice la contexte uzua-le/familiare, dovedind corectitudine și coerenţă în structurarea mesajului.
• Competenţă (pluri/inter) culturală: aprecierea elementelor specifice culturii limbii străine studiate, exprimând interes și respect pentru valorile altei culturi.
• Conţinuturi: mijloc/instrument de formare a competenţelor la elevi.• Finalităţi: rezultate măsurabile prin pre-achiziţii/unităţi de competenţe
obţinute în cadrul procesului de învăţare, prin care se certifică în ce măsură și la ce nivel competenţele au fost formate/dezvoltate.
• Limbă: un sistem complex de semne, simboluri și reguli gramaticale, instru-ment de bază a comunicării interumane.
• Vorbire: actualizarea limbii de către individ în cadrul comunicării interumane. • Limbaj: sistem de comunicare interumană prin intermediul mijloacelor verba-
le și nonverbale.• Mediere: activitate care permite prin traducere sau interpretare, rezumat sau
sinteză o (re)formulare accesibilă a unui text primar.• Sarcină: acţiunea unui sau mai multor subiecţi care mobilizează în mod stra-
tegic abilităţile de care dispun pentru a atinge un anumit rezultat.Proiectarea-realizarea procesului didactic la LS la nivelul primar se va baza pe
următoarele principii:• principiul dezvoltării armonioase a personalităţii elevului;• principiul repetării și reciclării materialului prin varierea activităţilor și strate-
giilor de predare;• principiul ilustrativităţii în prezentarea materialului didactic;• principiul accesibilităţii (de la simplu la compus) în prezentarea conţinuturilor;• principiul abordării individualizate;• principiul personalizării (sensibilizării individuale);• principiul achiziţionării active a cunoștinţelor, aptitudinilor și atitudinilor;• principiul abordării comunicative a conţinuturilor lingvistice și tematice;• principiul abordării interculturale;
straine primar.indd 83 24.09.2018 15:04:24
84
• principiul coparticipării active a elevului la procesul de predare-învăţare-evaluare;
• principiul centrării pe succes.Demersul curricular la această etapă a învăţării LS va fi eșalonat pe clase, pe tipuri
de competenţe și unităţi de învăţare și va corela cu finalități la fiecare clasă ce vor permite elevului:
• să folosească enunţuri, texte simple și scurte, în bază de modele de intonaţie specifice limbii străine, în contexte simple și familiare;
• să utilizeze corect structuri gramaticale specifice limbii străine, respectând modele de enunţuri scurte și simple în contexte familiare;
• să citească texte scurte și simple/online, aplicând norme lingvistice pentru a transmite adecvat un mesaj scris simplu și scurt;
• să scrie lizibil și îngrijit, corect din punct de vedere ortografic, cuvinte, enunţuri simple și texte scurte;
• să aplice formule de adresare și de politeţe elementare, oficiale și neoficiale, orale/scrise/online, pentru a efectua o sarcină simplă;
• să deducă sensul global al mesajelor orale/scrise/online, al unor scurte texte autentice uzuale, pentru a se orienta, a se informa;
• să modeleze situaţii simple de comunicare orală și scrisă de ordin cotidian;• să aplice resurse lingvistice pentru realizarea funcţiilor comunicative în situaţii
de comunicare familiare;• să descrie și să compare valori culturale, care aparţin patrimoniului cultural
alofon/autohton;• să participe la dialog intercultural în calitate de mediator, prin cuvinte simple
și limbaj nonverbal adecvat contextului și interlocutorilor;• să reproducă poezii, cântece, povești, povestiri, scenete, care aparţin patri-
moniului cultural al ţării alofone,manifestând ca atitudini şi valori specifice predominante:
• curiozitate pentru valorizarea limbii ca sistem;• creativitate pentru funcţionarea limbii în cadrul unui contact social;• corectitudine și coerenţă în structurarea mesajului;• interes și respect pentru valorile altei culturi.
La nivelul primar, concepţia de formare a competenţe-cheie de comunicare în limbi străine (Codul Educaţiei al Republicii Moldova, Art. 11(2)) trebuie să ia în con-siderare faptul că elevii încă se află în proces de dezvoltare a deprinderilor psiho-motorii, că perioada de concentrare asupra unei activităţi este redusă și că elevii au nevoie de material ilustrativ concret pentru a însuși și conștientiza conţinuturile limbii străine studiate.
straine primar.indd 84 24.09.2018 15:04:25
85
2.2. Noutatea curriculumului disiplinar dezvoltat
Noutatea Curriculumului dezvoltat la disciplina LS I ţine de dezvoltările/recon-ceptualizările efectuate:
• Includerea noţiunii de competenţă în conformitate cu recomandările CRCN. • Transferarea domeniilor Comparaţie, cu competenţa metodologică, și Conexi-
une, cu competenţa interdisciplinară, în Ghidul de implementare a curriculu-mului ca abordări.
• Proiectarea domeniului Comunitate, cu competenţa civică/atitudinală, în cadrul fiecăruia din domeniile (Comunicare, Cultură, Conexiune, Comparaţie) și com-petenţele precedente (lingvistică, sociolingvistică, pragmatică, pluriculturală).
• Reinterpretarea competenţei comunicative din domeniul Comunicare și dizol-varea ei in tipuri de activităţi (de receptare, de producere, de interacţiune, de mediere) și forme (orală/scrisă/online), fiind indicate în curriculum după fiecare tip de competenţă.
• Redefinirea subcompetenţei în unitate de competenţă și inserarea în unitatea de conţinut a elementelor noi de limbaj.
• Includerea la finele componentei Conţinuturi lingvistice a Sugestiilor tematice și sarcinilor comunicative comune pentru toate limbile străine.
• Racordarea conţinuturilor lingvistice și a metalimbajului la etapele de învăţare și corelarea acestora cu limba română/maternă și cu limbile străine studiate (abordarea intuitivă).
• Actualizarea sugestiilor tematice și subtemelor prin corelarea lor în paralel la nivel de clase și în progresie conform nevoilor actuale ale elevilor și cerinţelor curriculumului dezvoltat.
• Explicarea corelaţiei funcţionale dintre componentele Unităţii de conţinut la ciclul primar.
• Promovarea centrării pe valori și atitudini în cadrul tuturor competenţelor.• Exemplificarea de sarcini acţionale și de itemi pentru evaluare pentru diferite
competenţe și clase.• Implementarea evaluării criteriale prin descriptori pe tot parcursul nivelului
primar de învăţământ.
straine primar.indd 85 24.09.2018 15:04:25
86
2.3. Repere privind strategiile didactice şi de evaluare în contextul curriculumului pentru învățământul primar
2.3.1. Repere privind strategiile didactice
Curriculumul pentru învăţământul primar fixează următoarele precepte privind strategiile didactice:asigurarea accesului egal la educație a tuturor copiilor, inclusiv a celor cu cerinţe
educative speciale (CES), promovând individualizarea și diferenţierea în procesul educaţional;
centrarea pe elev și nu pe conţinuturile de învăţare, acestea constituind mijloc de realizare a finalităţilor;
unitatea abordării psiho- și sociocentriste: fiecare copil este valoros prin uni-citatea sa și prin aceasta conferă valoare societăţii, totodată însușirea valorilor societăţii susţine valoarea personalităţii copilului. Orientarea generala este determinata de accentul pus pe învăţare, iar predarea și
evaluarea se orientează spre activizarea învăţării. În acest sens, în premisa respectă-rii particularităţilor de vârstă ale elevilor, strategiile vor fi orientate de următoarele paradigme.Paradigma învățării ca elaborare (inter)activă de cunoștințe – învăţarea în grup,
prin cooperare, prin reciprocitate, în contextul alternării formelor de organizare: „o grupare flexibilă și mobilă a elevilor cu treceri de la activităţi cu grupuri mari, la acţiuni în grupuri mici, omogene și apoi la activităţi individuale” [26, p. 36].
Paradigma învățării ca o construcție a cunoașterii (constructivism) care sublini-ază importanţa învăţării autonome, a implicării în situaţii deschise de formare și comunicare, a managementului cunoașterii. Elevul se formează ca un constructor al învăţării și propriei cunoașteri, cadrul didactic având rolul de model și manager al situaţiilor de instruire, oferind sprijin activ și încurajând autonomia.
Paradigma învățării ca autoexplorare și autodescoperire (de exemplu, strate-giile de reflecţie sau strategiile metacognitive) – pe măsură ce reflectă asupra experienţelor proprii, elevii reușesc să integreze noua achiziţie. Reflecţia este im-portantă și în vederea formării competenţei de învăţare/a învăţa să înveţi, care include conștientizarea procesului și a nevoilor proprii de învăţare.Proiectarea strategiilor didactice este determinată de curriculum, dar se reali-
zează personalizat, în raport de factori multipli: necesităţile de instruire ale elevilor, specificul disciplinei, personalitatea didactică a învăţătorului, cultura organizaţională a școlii, accesul la mijloacele comunicaţionale și informaţionale moderne etc.
„A promova învăţarea activă înseamnă a-i ajuta pe cei care învaţă să îşi gestioneze propria învăţare, implicându-se epistemologic şi motivațional în procesul acesteia.”
Mușata Bocoș, 2008
Promovând diversificarea și personalizarea strate-giilor didactice, curriculumul accentuează:
• orientarea spre învăţarea activă; • orientarea spre a învăţa să înveţi;• orientarea spre formarea de competenţe;• orientarea spre dezvoltarea creativităţii elevilor.
straine primar.indd 86 24.09.2018 15:04:25
87
2.3.2. Evaluarea criterială prin descriptori. Orientări generale
Conform Codului Educaţiei al Republicii Moldova, Art. 16 (5), evaluarea rezultate-lor învăţării în clasele primare este criterială și se efectuează prin descriptori.
Cadrul conceptual al evaluării criteriale prin descriptori (ECD) în învăţământul pri-mar este reperat prin următoarele accepţiuni [apud 11, 12, 13, 14].
Baza metodologică a ECD este evaluarea pentru învăţare.Obiectivul principal al ECD rezidă în îmbunătăţirea rezultatelor obţinute indi-
vidual sau în grup, contribuind la motivarea pentru învăţare, la (auto)corectarea greșelilor, prin urmare la o evoluţie a dezvoltării personalităţii școlarului mic.
Fiind subordonat interesului superior al copilului, procesul ECD se fundamentea-ză pe un sistem unitar de principii:
Principii psiho-pedagogice• principiul centrării pe personalitatea
celui evaluat (educat), pe caracteristici-le sale individuale și de vârstă;
• principiul motivării pentru învăţare;• principiul confidenţialităţii;• principiul succesului;• principiul transparenţei și participării
la procesul evaluării (copil/părinte/reprezentant legal al copilului).
Principii didactice• principiul relevanţei și eficienţei;• principiul integranţei procesului
educaţional de predare-învăţare-evaluare;
• principiul priorităţii autoevaluării;• principiul flexibilităţii în alegerea instru-
mentelor de evaluare;• principiul corelării evaluării formative cu
cea sumativă.
Obiectul evaluării în școala primară îl constituie rezultatele școlare individuale ale copilului. Spectrul rezultatelor vizate este determinat de finalităţile stipulate în curricula disciplinelor.
Produsul școlar reprezintă un rezultat școlar proiectat pentru a fi realizat de către elev și măsurat, apreciat de către cadrul didactic, elevul însuși, colegii și, eventual, părinţii.
Curriculumul disciplinar la LS I conţine liste de produse școlare evaluabile în fie-care unitate de învăţare.
Criteriile de evaluare sunt seturi de calităţi importante care se regăsesc în pro-dusele învăţării și care trebuie să se prezinte ca un sistem, într-o unitate integră și inseparabilă cu produsul respectiv. Criteriile de evaluare se prezintă elevilor în formă de criterii de succes, formulate în limbaj accesibil, pe scurt, folosind verbe, de obicei la persoana I singular. Criteriile de succes pot fi formulate cu focalizare pe dimensiu-nea operaţională și/sau pe cea atitudinală.
Descriptorii reprezintă criterii calitative de evaluare care descriu modul de ma-nifestare a competenţelor elevului și permit determinarea gradului de realizare a acestora; constituie indicatori operaţionali direct observabili în comportamentul performanţial al elevilor și la nivelul rezultatelor și produselor activităţii concrete a acestora.
straine primar.indd 87 24.09.2018 15:04:25
88
Astfel, descriptorii generali pentru învăţământul primar descriu modul de ma-nifestare a competenţelor elevului în procesul realizării finalităţilor curriculare pe două dimensiuni intercondiţionate:
• dimensiunea cumulativă vizează nemijlocit performanţele elevului la discipli-nele școlare și permite atribuirea calificativelor: foarte bine, bine, suficient;
• dimensiunea formativă vizează comportamentul performanţial al elevului și permite stabilirea nivelului de performanţă: independent, ghidat de învăţător, cu mai mult sprijin.
ELEVUL CARE A DOBÂNDIT COMPETENȚE • constituite
stabil, capabile de autodezvoltare
• care necesită antrenament pentru consolidare
• aflate în curs de formare indicatori de performanţă
REALIZEAZĂ PRODUSE ŞCOLARE
• corect • complet • coerent• fără ezitări
• cu greșeli mici• cu incompletitudini
mici• cu incoerenţe mici • cu ezitări mici,
depășite ca rezultat al ghidării (întrebări-lor orientative) oferi-te de învăţător
• cu greșeli• cu incompletitudini• cu incoerenţe • cu ezitări depășite
ca rezultat al spri-jinului (indicaţiilor, explicaţiilor) oferite de învăţător
descriptori de performanţă
MANIFESTĂ COMPORTAMENT PERFORMANȚIAL
independent ghidat de învățător cu mai mult sprijin niveluri de performanţă
dimensiunea formativă (dinamică)
ATESTĂ REZULTATELE ŞCOLARE APRECIABILE PRIN
foarte bine bine suficient calificativedimensiunea cumulativă
(decizională)
Fig. 1. Aprecierea rezultatelor școlare în contextul ECD
În clasele primare se acordă prioritate dimensiunii formative a aprecierii rezulta-telor școlare. Astfel, școlarului mic i se oferă șanse sporite pentru succes în contextul individual al formării personalităţii.
Pentru copiii cu CES se folosește același sistem criterial în evaluare, dar aplicat pe baza Planului educaţional individualizat.
straine primar.indd 88 24.09.2018 15:04:25
89
2.3.3. Repere privind strategiile de evaluare
În funcţie de aplicarea unor instrumente de evaluare (test, probă orală, scrisă, practică sau combinată etc.), se evidenţiază evaluarea instrumentală și cea non-in-strumentală.
În funcţie de momentul unui act evaluativ într-un parcurs de învăţare, se dis-ting trei strategii de evaluare: inițială – predictivă; formativă – continuă; sumativă – finală.
În cadrul strategiei de evaluare formativă, se diferenţiază :• evaluarea formativă în etape – instrumentală, raportată la câteva unităţi de
competenţe; evaluările formative în etape trebuie să asigure „pregătirea” evaluării sumative la finele parcursului de învăţare respectiv;
• evaluarea formativă punctuală – instrumentală, raportată la o unitate de competenţă;
• evaluarea formativă interactivă – non-instrumentală, feedback emoţional, de conţinut, de atitudine, raportat la obiectivele lecţiei.
evaluare iniţială
evaluare formativă punctuală
evaluare formativă în etape
evaluare sumativă
evaluare formativă interactivăunită
ţi de
com
pete
nţe
parcursul temporal al unităţii de învăţare
Fig. 2. Un model posibil de valorificare a strategiilor de evaluare într-o unitate de învățare
2.3.4. Autoevaluarea în contextul autoreglării
Prezentul curriculum promovează orientarea demersului evaluativ către stimula-rea autoreflecţiei, autocontrolului și autoreglării.
În acest context se accentuează diversificarea strategiilor evaluative și alternarea metodelor, tehnicilor și instrumentelor tradiţionale de evaluare cu cele moderne (alternative/complementare): observarea sistematică a activităţii și a comportamen-tului elevului, portofoliul, proiectul, studiul de caz, autoevaluarea etc.
Condiţiile necesare pentru realizarea eficientă a autoevaluării:• prezentarea sarcinii de lucru (produsului) și a criteriilor de succes;• încurajarea elevilor pentru a-și pune întrebări legate de modul de realizare a
sarcinii (conștienţizarea criteriilor);• aplicarea controlată a unor grile de autoverificare;• încurajarea evaluării în cadrul grupului sau al clasei (evaluarea reciprocă);
straine primar.indd 89 24.09.2018 15:04:25
90
• completarea unui chestionar (fișă de autoevaluare) la finalizarea unei sarcini de lucru relevante.
În contextul ECD, autoevaluarea solicită o instrumentare eficientă, în ideea tre-cerii de la aprecierea cantitativă la cea calitativă. Se impune o reconfigurare a in-strumentelor folosite pentru autoevaluare în cadrul orelor, astfel încât acestea să stăvilească obișnuinţa înrădăcinată de a aprecia doar cât știe elevul și să favorizeze o nouă abordare – saltul de la cât la cum. Pentru exemplificare, contrapunem:
Abordări cantitative Abordări calitative
• Cât ai realizat din cele propuse?• Apreciază-ţi rezultatele obţinute: foarte
bune; bune; suficiente.• Cum ţi-a reușit sarcina: foarte bine;
bine; suficient?
• Cât de mulţumit/satisfăcut ești de reali-zarea sarcinii?
• Apreciază-ţi modul în care ai realizat sarcina: independent; ghidat; cu sprijin.
• Cum ţi-a reușit sarcina: independent; ghidat; cu sprijin?
Autoevaluarea reprezintă o metodă alternativă/complementară de evaluare care se pretează pe orice tip de evaluare în contextul ECD, dar și o capacitate importantă de format.
Pentru dezvoltarea capacităţii de autoevaluare la elevi, se recomandă următoa-rele procedee care necesită ghidare din partea învăţătorului: autocorectarea; corec-tarea reciprocă; autoaprecierea; aprecierea reciprocă.
Formarea capacităţii de autoevaluare la elevi este strâns legată de ideea acceptă-rii elevilor ca parteneri în actul evaluării. Elevii participă astfel la propria formare, se cunosc mai bine, fapt util pentru întreaga lor viaţă socială.
2.4. Repere metodologice privind proiectarea curriculară la disciplina limba străină I
Conform Curriculumului pentru învăţământul primar, conceptul central al proiec-tării curriculare la disciplină, inclusiv la LS I, este proiectarea didactică personalizată. Proiectarea didactică personalizată exprimă dreptul cadrului didactic de a lua decizii asupra modalităţilor pe care le consideră optime în asigurarea calităţii procesului educaţional la clasă. În același timp, profesorul își asumă prin proiectarea didactică personalizată responsabilitatea de a asigura elevilor parcursuri școlare individualiza-te, în funcţie de condiţii și cerinţe concrete.
Urmând conceptul Curriculumului pentru învăţământul primar, subliniem faptul că proiectarea didactică la o disciplină școlară, cum ar fi și LS I, presupune din partea profesorului o gândire anticipantă derulării evenimentelor la clasă, o prefigurare a predării, învăţării și evaluării, eșalonată pe două niveluri intercondiţionate: de lungă și de scurtă durată.
straine primar.indd 90 24.09.2018 15:04:25
91
Documentele de proiectare didactică eșalonată, realizate de profesor și aproba-te în cadrul instituţiei de învăţământ, sunt următoarele:
• la nivelul de lungă durată: proiectul de administrare a disciplinei LS I (anual, semestrial); proiectele unităţilor de învăţare la LS I;
• la nivelul de scurtă durată: proiectele didactice (zilnice) pentru lecţii la LS I sau alte forme de organizare, de ex.: excursie, vizită.
Documentele de proiectare didactică eșalonată sunt documente administrative care transpun în mod personalizat curriculumul disciplinar (programa școlară) în condiţiile concrete ale procesului educaţional la clasă, în contextul alocării de resur-se metodologice, temporale și materiale, considerate optime de către cadrul didac-tic pe parcursul vizat.
Astfel, curriculumul la disciplina LS I constituie reperul principal, documentul re-glator pentru proiectarea personalizată a activităţii didactice la clasă pentru discipli-na dată.
În acest sens, programa școlară pentru o clasă se lecturează urmărind interrelaţionarea următoarelor elemente:
Competenţele specifice disciplinei
Unităţile de învăţare pe clasă: unităţile de competenţeunităţile de conţinutactivităţile de învăţare și produsele școlare recomandate
Unităţile de competenţe prevăzute pentru sfârșitul clasei respective
Administrarea disciplinei
Repartizarea orientativă a orelor pe unităţi de conţinut
Conform concepţiei Curriculumului pentru învăţământul primar, competențele specifice, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor primare, reperează proiecta-rea de lungă durată la disciplină.
Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din Admi-nistrarea disciplinei și ţinând cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut.
Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unităţi de învăţare și selectiv – pentru evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme repe-rează proiectarea didactică a unităţilor de învăţare și proiectarea didactică de scurtă durată.
Sistemele de unități de competențe sintetizate la finele fiecărei clase sunt pre-văzute pentru evaluarea anuală. Aceste sisteme vor repera descrierea rezultatelor elevilor în tabelul de performanţă școlară întocmit la finalizarea fiecăreia dintre cla-sele II-IV.
straine primar.indd 91 24.09.2018 15:04:25
92
Unitățile de conținut constituie mijloace informaţionale prin care se urmărește realizarea sistemelor de unităţi de competenţe proiectate pentru unitatea de învăţare dată. Respectiv, se vizează realizarea competenţelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/transdisciplinare.
Unităţile de conţinut includ liste de termeni specifici disciplinei: cuvinte/sintag-me care trebuie să intre în vocabularul activ al elevului către finele respectivei unităţi de învăţare.
Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă o listă deschi-să de contexte semnificative de manifestare a unităţilor de competenţe proiectate pentru formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unitatăţii respective de învăţare. Ca-drul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă personalizat la nivelul proiectării și realizării lecţiilor, dar și să o completeze în funcţie de specifi-cul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.
2.4.1. Proiectarea de lungă durată
Proiectul de lungă durată:• include: antetul, proiectul de administrare a disciplinei, proiectele unităţilor
de învăţare;• este un document administrativ care se întocmește de către cadrul didactic
la începutul anului școlar pentru fiecare disciplină de învăţământ și admite operarea unor ajustări, dezvoltări pe parcursul anului, în funcţie de dinamica reală a clasei de elevi;
• trebuie să constituie un instrument funcţional care să asigure un parcurs rit-mic al conţinuturilor și evaluărilor, punctat pe structura anului școlar și orien-tat spre realizarea finalităţilor curriculare de către elevii clasei.
• este oportun să poarte un caracter personalizat realizând o confluenţă a normativităţii didactice cu creativitatea și competenţa profesională a peda-gogului – benefică, întâi de toate, pentru elev; proiectările de lungă durată editate pot fi folosite ca repere pentru demersul personalizat.
Cadrele didactice au dreptul să realizeze la începutul anului școlar doar proiec-tarea administrării disciplinei, iar proiectarea unităţilor de învăţare (modulelor) să o realizeze pe parcurs, pe măsura finalizării implementării proiectului unităţii anteri-oare.
ANTETUL PROIECTULUI DE LUNGĂ DURATĂ va include următoarele elemente obligatorii:• Disciplina – se scrie denumirea disciplinei în conformitate cu Planul-cadru.• Competențele specifice disciplinei – se transcriu din curriculumul disciplinar;• Bibliografie – se listează produsele curriculare aferente disciplinei: produse curriculare principale: curriculum disciplinar, manualul școlar apro-
bat de MECC;
straine primar.indd 92 24.09.2018 15:04:25
93
produse curriculare auxiliare: ghidul de implementare a curriculumului dis-ciplinar, ghiduri metodice pentru cadrele didactice, instrucţiuni metodologi-ce, caiete de activitate independentă pentru elevi, culegeri de teste, softuri educaţionale etc.
ATENȚIE! Auxiliarele pentru elevi se vor alege de către învăţători în mod judicios, ţinând cont de prevederile curriculare, posibilităţile de armonizare cu manualul aprobat de MECC, necesităţile și preferinţele elevilor, posibilităţile financiare ale părinţilor. Aceste suporturi nu sunt obligatorii, iar alegerea lor se va consulta cu managerul pentru învăţământul primar. Managerul va exclude abuzul de suporturi didactice auxiliare, precum nici nu va impune procurarea unor anumite suporturi.
PROIECTUL DE ADMINISTRARE A DISCIPLINEI LS I va avea următoarea rubricaţie:
Administrarea disciplinei LS I:
Nr. de ore pe săptămână Nr. de ore pe an
Unitățile de învățare Nr. oreEvaluări
ObservațiiEI EFE ES
Indicații pentru completarea rubricilor
Nr. de ore pe săptămână – se scrie în conformitate cu Planul-cadru. Nr. de ore pe an – se calculează în funcţie de structura anului școlar care este
stabilită pentru fiecare an școlar în parte de către MECC al Republicii Moldova. Unitățile de învățare – pot fi eșalonate preluând denumirile unităţilor de conţinut
(modulelor) din curriculumul disciplinar sau denumirile capitolelor (modulelor) din manualul aprobat de MECC pentru anul în curs.
Nr. de ore pentru fiecare unitate de învățare – se proiectează orientativ, ţinând cont de: recomandările din curriculumul disciplinar; conţinuturile respective din manual; complexitatea conţinuturilor; ritmul de învăţare al elevilor etc.
Evaluări – se proiectează numărul de evaluări iniţiale (EI), evaluări formative în etape (EFE) și evaluări sumative (ES) în cursul fiecărei unităţi de învăţare. Astfel, cadrul didactic va putea să-și clarifice dacă repartizarea orelor pe module îi va permite să deruleze eficient procesul evaluării formative și să asigure continu-itatea procesului evaluativ. Totodată, se creează o viziune de ansamblu asupra procesului didactic la disciplină.
straine primar.indd 93 24.09.2018 15:04:25
94
Numărul evaluărilor sumative la LS I se determină ţinând cont de recomandările din Scrisoarea metodică elaborată anual de MECC.• Observații – se înregistrează modificările care, eventual, vor surveni pe parcursul
anului școlar.• Cadrul didactic are libertatea de a completa proiectul de administrare a discipli-
nei cu alte rubrici care îi pot facilita activitatea de proiectare. De exemplu: poate face o demarcaţie între semestre și totalizări la finele fiecărui semestru și la finele anului școlar; poate include rubrica Săptămâna destinată repartizării orientative pe săptămâni a orelor rezervate pentru parcurgerea modulului (de ex.: S1, S2…etc. sau prin precizarea perioadelor calendaristice).
PROIECTUL UNEI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE va avea următoarea rubricaţie:
Unitatea de învăţare: ______________________Nr. de ore alocate: ________________________
Unități de competențe
Detalieri de conținut Nr. ore Data Resurse Evaluare Observații
Indicații pentru completarea rubricilor
Unitatea de învățare – se trece numărul de ordine și denumirea unităţii în con-formitate cu eșalonarea din proiectul de administrare a disciplinei.
Nr. de ore alocate – se trece numărul corespunzător din proiectul de administra-re a disciplinei.
Unități de competențe – în variantă schematică, se transcriu numerele de ordine ale tuturor unităţilor de competenţe prevăzute pentru modulul dat în curriculum disciplinar (de exemplu: 3.1; 3.2; 3.3 etc.); dacă se consideră necesar – se tran-scriu din curriculum.
Detalieri de conținut – se eșalonează subiectele tematice pentru fiecare oră, care pot fi preluate din manualul aprobat de MECC, din lista de conţinuturi din curriculumul disciplinar; apoi, în funcţie de specificul disciplinei, creativitatea pe-dagogului și alţi factori, se explicitează parcursule elevilor la fiecare lecţie – mai succint sau mai desfășurat; înscrierile din această rubrică trebuie să evidenţieze formulări esenţializate care se vor trece în catalogul clasei la fiecare lecţie.
Data – se trec datele calendaristice pentru fiecare subiect tematic indicat în co-loana anterioară, ţinând cont de structura anului școlar.
straine primar.indd 94 24.09.2018 15:04:25
95
Resurse – se indică paginile din manual și, eventual, din suporturi didactice au-xiliare, pentru fiecare subiect tematic; la discreţia învăţătorului, pot fi notate și alte elemente (materiale didactice, forme de organizare a activităţilor ș.a.); la nivelul unităţii de învăţare nu este obligatoriu de a proiecta metodele și formele activităţii didactice la lecţii (la dorinţă, referinţe la acest aspect pot fi făcute în detalierea conţinuturilor).
Evaluare – se vor indica lecţiile în cadrul cărora se proiectează: evaluarea iniţială (EI); evaluarea formativă în etape (EFE); evaluarea sumativă (ES), inclusiv cea anuală (EA). La disciplina LS I:- la început de an, semestru, modul, se proiectează o EI;- numărul de ES se determină ţinând cont de recomandările Scrisorii metodice
a MECC; - repartizarea EFE în parcursul învăţării se face în corespundere cu ritmul de
învăţare al elevilor, alţi factori eventuali; se vor proiecta cel puţin două EFE pe parcursul finalizat prin ES.
- după fiecare evaluare sumativă se realizează o lecţie de activităţi postevalua-tive diferenţiate: de recuperare, de antrenare, de dezvoltare.
Se recomandă de a proiecta unităţile de competenţe și/sau produsele selectate pentru fiecare EFE. Acestea pot fi indicate, corespunzător, în rubrica Observaţii – la etapa proiectării sau pe parcurs.
ATENȚIE! Este important ca totalitatea unităţilor de competenţă/a produselor școlare supuse evaluării formative în etape pe parcursul unităţii de învăţare să asigure o acoperire fidelă a unităţilor de competenţe care vor fi vizate prin evaluarea sumativă la finele unităţii.
Evaluările formative punctuale (EFP) și cele interactive (EFI) au ca funcţie priori-tară învăţarea. De aceea nu este neapărat necesar de a le proiecta la nivel de modul, dar la nivel de lecţii. Observații – se înregistrează modificările care, eventual, vor surveni pe parcursul
anului școlar.
2.4.2. Proiectarea de scurtă durată
Proiectul didactic de scurtă durată oferă o schemă raţională a desfășurării lecţiei, pornind de la trei repere intercondiţionate:
• ceea ce ne propunem să realizăm – obiectivele lecţiei; • elementele necesare pentru a realiza ceea ce ne-am propus – conţinuturi și
strategii didactice (forme; metode, procedee și tehnici; mijloace);• modul în care măsurăm eficienţa învăţării – strategii de evaluare.
straine primar.indd 95 24.09.2018 15:04:25
96
Documentele curriculare subliniază faptul că centrarea învăţământului primar pe formarea de competenţe nu exclude conceptul de obiectiv, din contra, presupune valorificarea acestuia la nivelul proiectării didactice de scurtă durată, corelând acele componente ale unităţii de învăţare, care se vizează prin lecţia respectivă.
ATENȚIE! În formularea obiectivelor lecţiei se va ţine cont de atitudinile și valorile predominante specifice disciplinei.
Proiectul didactic al lecţiei de LS I va conţine elementele de noutate exprimate anterior și va fi elaborat având în structura sa :
• modulul tematic analizat• tipul de competenţă/competenţe propus/e formării • unităţile de competenţă proiectate la lecţia dată ca pre-achiziţii• gradul preconizat de însușire a conţinutului materialului și de implicare a ele-
vilor• reperele de conţinut (unitatea de conţinut, actele de limbaj adecvate unităţii
de conţinut, elemente noi de limbaj, activităţi)• obiectivele lecţiei• strategii didactice (forme, metode, mijloace)• strategii de evaluare (tipuri de evaluare, produse evaluate, forme, metode,
mijloace)• resurse.
TIPUL LECȚIEI
Elaborarea proiectului didactic începe cu încadrarea lecţiei în unitatea de învăţa-re, ceea ce implică stabilirea tipului de lecţie, iar tipul lecţiei este corelat cu tipul de evaluare care poate fi valorificat la lecţie. Din perspectiva ECD, această corelare se configurează în modul următor:activităţile de evaluare formativă interactivă pot și trebuie să fie realizate la
orice tip de lecţie, vizând diferite aspecte, inclusiv cele atitudinale și metacog-nitive;
evaluările formative punctuale se pretează cel mai bine în lecţiile de aplicare, iar evaluările formative în etape – la lecţiile de analiză-sinteză; însă, în funcţie de rezervele de timp ale modulului și de alţi factori, cadrul didactic poate ale-ge o altă variantă dintre cele posibile.
straine primar.indd 96 24.09.2018 15:04:25
97
ANTETUL PROIECTULUI DE SCURTĂ DURATĂ va include:
Subiectul lecției:Tipul lecției:Competențe specifice: 1. _____________ 2. ________________ etc.Unități de competențe: 1. ____________ 2. _________________ etc.Obiectivele lecţiei: La sfârșitul lecţiei, elevul va putea: O1: O2: etc.Strategii didactice:forme:metode, tehnici și procedee:mijloace:Strategii de evaluare:
PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC AL LECȚIEI la LS I poate fi realizată atât în baza secvenţelor instrucţionale (modelul R. M. Gagné) eșalonate în corespundere cu tipul lecţiei (tabelul 1), cât și în baza fazelor lecţiei cadru Evocare – Realizarea sensu-lui – Reflecţie – Extindere (ERRE2).
Tabelul 1. Tipurile de lecție din perspectiva formării competențelor. Secvențe instrucționale
Lecția de formare a capacităților
de dobândire a cunoștințelor
1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei pentru
acasă. Reactualizarea cunoștinţelor și a capacităţilor
3. Predarea-învăţarea materiei noi
4. Consolidarea materiei și formarea capacităţilor: la nivel de reproducere
5. Evaluarea curentă, instructivă, pentru materia nouă
6. Bilanţul lecţiei. Concluzii7. Anunţarea temei pentru
acasă
Lecția de formare a capacităților de
înțelegere a cunoștințelor
1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei
pentru acasă. Reactualizarea cunoștinţelor și a capacităţilor
3. Consolidarea materiei și formarea capacităţilor la nivel: a) de reproducere; b) productiv
4. Evaluarea curentă, instructivă
5. Bilanţul lecţiei. Concluzii
6. Anunţarea temei pentru acasă
Lecția de formare a capacităților
de aplicare a cunoștințelor
1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei pentru
acasă. Reactualizarea cunoștinţelor și a capacităţilor
3. Consolidarea materiei și formarea capacităţilor la nivel: a) productiv; b) de transferuri în alte
domenii4. Evaluarea curentă,
instructivă5. Bilanţul lecţiei. Concluzii6. Anunţarea temei pentru
acasă
straine primar.indd 97 24.09.2018 15:04:25
98
Lecția de formare a capacităților de
analiză-sinteză a cunoștințelor
1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei pentru
acasă3. Analiza-sinteza materiei
teoretice studiate (sistematizarea, clasificarea, generalizarea)
4. Analiza-sinteza metodelor de rezolvare studiate la nivel: a) productiv, cu transferuri
în alte domenii; b) creativ
5. Evaluarea curentă, instructivă
6. Bilanţul lecţiei. Concluzii7. Anunţarea temei pentru
acasă
Lecția de formare a capacităților de evaluare
a cunoștințelor
1. Organizarea clasei 2. Instrucţiuni privind
realizarea lucrării de evaluare
3. Realizarea lucrării de evaluare
4. Bilanţul lecţiei. Concluzii
5. Anunţarea temei pentru acasă
Lecția mixtă
1. Organizarea clasei 2. Verificarea temei pentru
acasă. Reactualizarea cunoștinţelor și a capacităţilor
3. Predarea-învăţarea materiei noi
4. Consolidarea materiei și formarea capacităţilor la nivel:a) de reproducere; b) productiv, cu unele
transferuri în alte domenii
5. Evaluarea curentă, instructivă, pentru materia nouă
6. Bilanţul lecţiei. Concluzii7. Anunţarea temei pentru
acasă
Modelul ERRE este configurat ca un cadru metodologic de proiectare și învăţare, favorabil dezvoltării gândirii critice. Corelarea dintre fazele ERRE și procesul de for-mare a competenţelor poate fi prezentată printr-o suită de 6 pași care facilitează metodologic formarea competenţelor:
Evocare 1. Implică-te!
Realizarea sensului 2. Informează-te! 3. Procesează informaţia!
Reflecție 4. Comunică și decide! 5. Apreciază!
Extindere 6. Acţionează!
Gradul de desfășurare a proiectului se va decide de cadrul didactic de comun acord cu managerul responsabil.
2.5. Sugestii metodologice
Curriculumul pentru învăţământul primar relevă și faptul că autorii manualelor și ai altor suporturi didactice vor respecta integral cerinţele și recomandările curri-culumului în elaborarea conţinuturilor și activităţilor de predare-învăţare-evaluare. Manualele vor fi integrate în concepţia Curriculumului la LS I, fiind accesibile, funcţionale, operaţionale și îndeplinind nu doar funcţia informativă, dar și cea
straine primar.indd 98 24.09.2018 15:04:25
99
formativă – de învăţare prin explorare și descoperire independentă și dirijată, de stimulare, de autoinstruire, autoevaluare și, în final, formare de competente. Autorii de manuale au dreptul:
• să schimbe ordinea parcurgerii elementelor de conţinut, dacă nu este afectată logica știinţifică sau didactică;
• să grupeze în diverse moduri elementele de conţinut în unităţi de învăţare, cu respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor specifice disciplinei.
În clasele primare predarea-învăţarea elementelor de organizare lingvistică a me-sajului la LS I se va realiza printr-o organizare concentrică spiralată prin intermediul unor achiziţii progresive, mai întâi în formă orală, apoi scrisă, prin medieri sau re-formulări permanente în bază de descriptori conform Volumului complementar al CECRL (2018), prin reluări constante, prin abordări intuitive sau deductive fără o specificare riguroasă a metalimbajului sau a termenilor lingvistici respectivi. Unele categorii gramaticale vor putea fi cultivate la elevi prin asimilare informatizată (me-canică) în baza unor enunţuri variate ca gen, a unor exerciţii variate ca formă (orale, scrise, online), a unor dialoguri și acte de limbaj corelate cu unităţile de competentă, modulele tematice și activităţile de învăţare.
Procesul de dozare cu material lingvistic se va efectua în baza unui vocabular mi-nim activ de mare frecvenţă, conform necesităţilor de înţelegere și actelor de limbaj, în deplină concordanţă cu terminologia gramaticală asimilată la limba română sau maternă. Centrarea se va face pe latura comunicativ-situativă și nu pe gramatica (morfologie/sintaxă) propriu-zisă în lumina abordării acţionale și comunicative pro-movată de CECRL cu trecere de la o gramatică noţional-normativă la o gramatică discursivă, a sensului. Astfel, gramatica nu poate fi un scop în sine sau un punct de reper, ci mai degrabă un punct de sosire, categoriile gramaticale respective fiind intuite sau deduse în baza situaţiilor și a contextelor pentru sarcini comunicative, a materialului lingvistic învăţat. Utilizarea metalimbajului se va face treptat ca un pro-ces continuu, în funcţie de nivelul real de cunoștinţe și de posibilităţile de abstrac-tizare ale elevilor, așa încât aprofundarea și categorizarea unor noţiuni gramaticale vor fi lăsate pe seama claselor următoare.
Vocabularul de bază (aproximativ 200-250 cuvinte pentru fiecare clasă), flexibil din punct de vedere al conţinutului, va trebui să includă unităţi lexicale relevante pentru experienţa cotidiană a elevilor, spre a le putea facilita comunicarea în situaţii de interes pentru ei, conform modulelor tematice și subtemelor propuse: Elevul despre propria persoană, Mediul familial, Mediul natural, Mediul şcolar, Mediul social, Mediul cultural/civilizaţional.
Sugestia cea mai actuală pentru autorii de manuale la limbi străine este ca să elaboreze o nouă generație de manuale axate pe principiile CECRL și care să cores-pundă descriptorilor nivelului A1. Acestor manuale li se recomandă la fel o abordare intuitivă, comunicativ-acţională a prezentării materialului, inclusiv a celui gramatical. Ordinea în care vor fi abordate aceste module tematice cu subteme va fi determi-nată de specificul unităţii de învăţare, de folosirea lor în situaţiile sau contextele cotidiene, de textele propuse pentru lectură sau pentru audiere, de realizarea sarci-nilor acţionale concrete. Un accent deosebit se va pune pe dezvoltarea abilităţii de
straine primar.indd 99 24.09.2018 15:04:25
100
a înţelege funcţia comunicativă a limbii și valoarea ei ca tot întreg sau ca sistem, în baza competenţei lingvistice, folosind situaţii relevante pentru elevi.
Atât conceptorii de manuale, cât și cadrele didactice sunt invitaţi să aplice în practică principiile curriculare fixate în Reperele conceptuale: repetării și restructu-rării materialului, accesibilităţii, abordării individualizate, abordării comunicative a conţinuturilor lingvistice și tematice, abordării interculturale, centrării pe succes ș.a., conform specificului proiectelor didactice asumate la treapta primară. În sprijinirea acestei implementări pot fi recomandate variate strategii didactice active și interac-tive: strategii expozitive; strategii didactice ilustrativ – explicative; strategii euristice; strategii algoritmice; strategii de învăţare prin cooperare; strategii problematizate, care își găsesc o reflectare mai amănunţită în CRCN (2017). Promovarea alternative-lor metodologice de predare-învăţare-evaluare, a învăţării prin descoperire și rezol-vare de probleme este binevenită.
În clasele primare se recomandă ca profesorul să utilizeze pe larg materiale didac-tice ilustrative (imagini, obiecte concrete, tabele, scheme, infografice, produse digi-tale etc.), instrumente educative moderne (calculator, TV, video, TBI, tablete etc.) și activități/exerciții cu caracter ludic atractiv (asocieri, alegeri, imitări, vizionări, audi-eri în bază de rime simple, versuri, cântece, poezii, povești, povestiri, scenete etc.). Pentru a dezvolta încrederea în sine a elevilor și pentru a le permite acestora să se manifeste ca și co-actori ai procesului de predare-învăţare și ca aceștia să-și dezvolte debitul sau fluenţa de exprimare, se recomandă organizarea de activităţi în perechi sau în grupuri, online sau offline, ghidate sau monitorizate atent de profesor ca par-tener al actului educaţional.
Pentru formarea competenţelor în cadrul presupuselor domenii conexiune și comparaţie, autorilor de manuale și profesorilor li se propune să consulte Volumul complementar al CECRL, unde pot găsi descriptorii proaspăt elaboraţi și care tre-buie să stea la baza formulării sarcinilor și proiectelor curriculare la formarea com-petentei (pluri/inter) culturale sau plurilingve conform variantei 2018 a CECRL. Di-mensiunea plurilingvă, asociată cu cea a CECRL, valorizează diversitatea culturală și lingvistică a individului care învaţă LS. Aceasta subliniază nevoile elevilor ca actori sociali de a valorifica resursele lor lingvistice și culturale, precum și experienţele lor, pentru a participa pe deplin în contexte sociale și educaţionale, a atinge înţelegerea reciprocă, a obţine mijloacele de acces la cunoștinţe și, în consecinţă, pentru a-și lărgi repertoriul lingvistic și cultural. Printre descriptorii noi ai CECRL care definesc competenţa (pluri/inter) culturală la nivelul A1 vom menţiona:
Exploatarea unui repertoriu pluricultural: Poate recunoaște diferite moduri de a apela, de a măsura distanţa, de a spune ora etc., chiar dacă este dificil pentru a le aplica în tranzacţiile concrete din viaţa de zi cu zi.
Urmând metodologia sugerată de CECRL, vom invita conceptorii de manuale și cadrele didactice ce predau LS I la treapta primară să includă la realizarea unităţilor de învăţare, conform tipului de competenţă formată și modulului tematic propus, sarcini din perspectivă comunicativă sau acţională. Propunem în cele ce urmează diferite modele de sarcini în diferite limbi străine la diferite clase, competenţe spe-cifice LS I, unităţi de competenţe, module tematice etc.
straine primar.indd 100 24.09.2018 15:04:25
101
2.6.
Mod
ele
de s
arci
ni p
entr
u pr
oiec
tare
a di
dact
ică
LIM
BA E
NG
LEZĂ
Clas
a a
II-a
3. C
ompe
tenț
a pr
agm
atică
: Ada
ptar
ea e
lem
ente
lor l
ingv
istice
la c
onte
xte
uzua
le/f
amili
are,
do
vedi
nd co
recti
tudi
ne şi
coer
enţă
în st
ruct
urar
ea m
esaj
ului
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
e(s
ub-c
ompe
tenț
e)U
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
reşi
pro
duse
școl
are
reco
man
date
Sarc
ini a
cțio
nale
Prod
ucer
ea m
esaj
elor
ora
le și
scris
e3.
1. I
denti
ficar
ea se
nsul
ui
glob
al a
l mes
ajel
or
oral
e și
scris
e sim
ple
refe
ritoa
re la
in
form
aţii
de o
rdin
pe
rson
al și
obi
ecte
fa
mili
are.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sa
rcin
i com
unic
ative
:•
Elev
ul d
espr
e pr
opria
pe
rsoa
nă•
Med
iul f
amili
al•
Med
iul s
ocia
l •
Med
iul n
atur
al•
Med
iul c
ultu
ral/c
ivili
zaţio
nal
alof
onAc
te d
e lim
baj:
• A
recu
noaș
te (p
erso
ane,
ob
iect
e și
acţiu
ni fa
mili
are)
• A
utiliz
a in
dica
ţii si
mpl
e și
clar
e (p
entr
u a
înde
plin
i in
stru
cţiu
ni în
cad
rul
activ
ităţil
or d
e în
văţa
re)
Activ
ități:
- Vi
ziona
rea
dese
nelo
r ani
mat
e sim
ple
și sc
urte
- Au
dier
ea m
ater
iale
lor î
n fo
rmat
m
p3 (
dial
ogur
i, câ
ntec
e, p
oveș
ti,
poez
ii)-
Util
izare
a jo
curil
or li
ngvi
stice
in
tera
ctive
- Id
entifi
care
a un
or o
biec
te
fam
iliar
e di
n im
agin
i sau
loca
ţia
aces
tora
pe
hărţ
i, ta
bele
și
post
ere
- Ci
tirea
mes
ajel
or sc
urte
și si
mpl
e -
Exer
ciţii
de
tip a
devă
rat/
fals
-
Util
izare
a fiș
elor
de
lucr
u
List
en to
you
r tea
cher
car
eful
ly a
nd
follo
w th
ese
inst
ructi
ons:
• O
pen
the
book
.•
Ope
n th
e no
tebo
ok.
• O
pen
the
penc
il bo
x.•
Put t
he p
en o
n th
e de
sk.
• Pu
t the
boo
k on
the
note
book
.•
Put t
he p
enci
l in
the
penc
il bo
x.•
Clos
e th
e bo
ok.
• Cl
ose
the
note
book
.•
Clos
e th
e pe
ncil
box.
straine primar.indd 101 24.09.2018 15:04:25
102
• A
loca
liza
spaţ
ial (
pers
oane
și
obie
cte
fam
iliar
e)
• A
indi
ca c
antit
atea
(de
obie
cte
și pe
rsoa
ne c
u aj
utor
ul n
umer
elor
și c
ifrel
or)
Prod
use:
- En
unţu
ri sc
urte
și c
lare
- De
sene
- Fo
togr
afii
- Co
laje
- Po
ster
e-
Tabe
le
- Be
nzi a
nim
ate
Prod
ucer
ea m
esaj
elor
ora
le și
scris
e3.
2. U
tiliza
rea
func
ţiona
lă
a re
surs
elor
lin
gvisti
ce p
entr
u a
prod
uce
enun
ţuri
oral
e și
scris
e sim
ple
refe
ritoa
re la
in
form
aţii
de o
rdin
pe
rson
al și
obi
ecte
fa
mili
are.
3.3.
Rea
lizar
ea fu
ncţii
lor
com
unic
ative
și a
ac
telo
r de
vorb
ire
simpl
e, b
azân
du-
se p
e sc
hem
ele
sau
desc
ripto
rii
schi
mbu
rilor
in
tera
cţio
nale
.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sa
rcin
i com
unic
ative
:•
Elev
ul d
espr
e pr
opria
pers
oană
• M
ediu
l fam
ilial
• M
ediu
l soc
ial
• M
ediu
l nat
ural
Acte
de
limba
j:•
A se
pre
zent
a (u
tilizâ
nd
stru
ctur
i lin
gvisti
ce si
mpl
e)•
A de
scrie
pe
scur
t (ob
iect
e fa
mili
are
cu a
juto
rul c
ulor
ilor
și ad
jecti
velo
r)•
A ex
prim
a gu
stur
i, st
ări
fizic
e și
senti
men
te (p
rin
inte
rmed
iul v
erbu
lui „
a fi”
)•
A en
umer
a le
gum
e și
fruc
te
(pre
zent
ate
prin
inte
rmed
iul
unui
pos
ter s
au d
esen
)•
A re
prod
uce
conv
ersa
ţii
scur
te
Activ
ități:
- Fo
rmul
area
de
într
ebăr
i și
răsp
unsu
ri sc
urte
și si
mpl
e-
Dram
atiza
rea
unor
scen
e sim
ple
din
pove
ști c
unos
cute
- Jo
curi
dida
ctice
- Re
dare
a co
nţin
utul
ui u
nui t
ext s
au
dial
og si
mpl
u și
scur
t-
Desc
riere
a sc
urtă
a u
nei p
erso
ane
sau
imag
ini
- Re
aliza
rea
de d
ialo
guri
scur
te și
sim
ple
- Co
mpl
etar
ea d
e fo
rmul
are
simpl
e și
scur
te-
Com
plet
area
de
tabe
le și
hăr
ţi co
ncep
tual
e sim
ple
- Sc
riere
a su
b di
ctar
ePr
odus
e:-
Enun
ţuri
scur
te și
cla
re-
Lect
ura
imag
inii
- De
scrie
rea
Brin
g a
book
, a n
ewsp
aper
or a
m
agaz
ine
whe
re th
ere
are
pict
ures
of
cla
ssro
oms f
rom
diff
eren
t sch
ools
to c
lass
. Cho
ose
one
pict
ure
you
like.
Ho
w m
any
obje
cts c
an y
ou n
ame
usin
g th
e ph
rase
„thi
s is a
…”?
Writ
e do
wn
five
sent
ence
s usin
g th
e ne
w
voca
bula
ry st
udie
d in
the
unit
”In
the
Clas
sroo
m”:
d
esk,
cha
ir, b
lack
boar
d, p
enci
l box
, ru
ler,
eras
er, s
harp
ener
, map
, pen
, pe
ncil. …
……
……
……
……
……
……
……
…Yo
u ha
ve le
arne
d th
e na
mes
of
seve
ral j
obs a
nd o
ccup
ation
s.
Inte
rvie
w y
our c
lass
mat
es a
nd fi
nd
out w
hat t
heir
pare
nts’
jobs
are
. Co
mpl
ete
the
char
t bel
ow. A
sk y
our
clas
smat
es:
• Is
you
r mot
her a
teac
her/
a
doct
or/a
shop
ass
istan
t/
a ho
usew
ife?
straine primar.indd 102 24.09.2018 15:04:25
103
• A
com
plet
a fo
rmul
are
simpl
e cu
info
rmaţ
ii (a
fișe,
pos
tere
, in
fogr
afice
)•
A el
abor
a o
listă
(de
cum
pără
turi,
invi
taţi)
• A
mul
ţum
i•
A-și
lua
răm
as b
un•
A nu
măr
a (p
ână
la 1
0)•
A in
dica
dat
a
- Di
alog
uri
- Po
ezii
- Câ
ntec
e-
Post
ere
- Co
laje
- Jo
curi
de ro
l (a
căut
a in
form
aţii,
a
plăti
, a m
ulţu
mi)
- Pr
oiec
te d
e gr
up
• Is
you
r fat
her a
driv
er/
a m
echa
nic/
a po
licem
an/
a pr
ogra
mm
er?
CLAS
SMAT
E’S
N
AME
____
____
____
JOB
FATH
ER
a te
ache
r/
a do
ctor
/ a
shop
ass
istan
t/a
hous
ewife
MOT
HER
a dr
iver
/ a
mec
hani
c/
a po
licem
an/
a pr
ogra
mm
er
straine primar.indd 103 24.09.2018 15:04:26
104
Clas
a a
IV-a
3. C
ompe
tenț
a pr
agm
atică
: Ada
ptar
ea e
lem
ente
lor l
ingv
istice
la c
onte
xte
uzua
le/f
amili
are,
do
vedi
nd co
recti
tudi
ne şi
coer
enţă
în st
ruct
urar
ea m
esaj
ului
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
e(s
ub-c
ompe
tenț
e)U
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
reşi
pro
duse
școl
are
reco
man
date
Sarc
ini a
cțio
nale
Inte
racț
iune
a or
ală/
scris
ă/on
line/
Med
iere
a3.
4. O
rgan
izare
a re
surs
elor
lin
gvisti
ce p
entr
u re
aliza
rea
func
ţiilo
r co
mun
icati
ve si
mpl
e.3.
5. I
nteg
rare
a st
ruct
urilo
r lin
gvisti
ce c
unos
cute
în
con
vers
aţii
scur
te și
sim
ple.
3.6.
Par
ticip
area
în
dial
ogur
i scu
rte
și sim
ple.
3.7.
Dem
onst
rare
a in
tere
sulu
i faţ
ă de
un
subi
ect s
au p
erso
ană.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini
com
unic
ative
:•
Elev
ul d
espr
e pr
opria
per
soan
ă•
Med
iul f
amili
al
• M
ediu
l soc
ial
• M
ediu
l nat
ural
• M
ediu
l cul
tura
lAc
te d
e lim
baj:
• A
argu
men
ta (p
refe
rinţe
pe
rson
ale
în m
ater
ie d
e ve
stim
enta
ţie, a
limen
tare
, sp
ort s
au ti
mp
liber
)•
A id
entifi
ca (f
orm
ule
de
polit
eţe
pent
ru a
com
unic
a efi
cien
t în
cadr
ul u
nei v
izite
la
mag
azin
sau
rest
aura
nt)
• A
ofer
i și s
olic
ita in
form
aţii
(cu
priv
ire la
pre
ţuri,
ora
r)
Activ
ități:
- De
scrie
rea
unor
hăr
ţi co
ncep
tual
e sim
ple
- Im
plic
area
ele
vilo
r în
proi
ecte
de
gru
p pe
ntru
real
izare
a de
po
ster
e, c
olaj
e, a
lbum
e fo
to,
felic
itări
onlin
e, in
fogr
afice
- De
scrie
rea
deta
liată
a
activ
ităţil
or zi
lnic
e, jo
curil
or și
ac
tivită
ţilor
recr
eativ
e -
Aran
jare
a în
tr-o
ord
ine
logi
că a
ac
tivită
ţilor
din
tr-u
n te
xt st
udia
t sa
u a
obie
ctel
or d
intr
-un
șir
logi
cPr
odus
e:-
Dial
ogur
i scu
rte/
onlin
e-
Conv
ersa
ţii te
mati
ce-
Desc
rieri
- Hă
rţi c
once
ptua
le-
Post
ere
Find
out
wha
t you
r cla
ssm
ates
do
as
part
of t
heir
daily
routi
ne. I
nter
view
th
ree
clas
smat
es, r
ecor
d th
eir
answ
ers a
nd p
repa
re a
visu
al re
port
. Yo
ur in
terv
iew
shou
ld in
clud
e th
e fo
llow
ing
ques
tions
:•
Wha
t tim
e do
you
wak
e up
?•
Wha
t do
you
have
for b
reak
fast
?•
Wha
t tim
e do
you
got
o sc
hool
?•
Whe
n do
you
hav
e th
e lu
nch
brea
k?•
Wha
t tim
e do
you
fini
sh sc
hool
?•
Do y
ou h
ave
any
after
scho
ol
activ
ities
?•
Wha
t tim
e do
you
get
hom
e?•
Wha
t do
you
do a
fter s
choo
l?•
Wha
t tim
e do
you
got
o b
ed?
straine primar.indd 104 24.09.2018 15:04:26
105
• A
com
unic
a efi
cien
t (pr
in
form
ule
lingv
istice
nec
esar
e cu
pr
ofes
orii
și co
legi
i)•
A uti
liza
enun
ţuri
(des
pre
activ
ităţi
și va
lori
cultu
rale
, el
emen
te d
e m
uzic
ă, d
ans,
pi
ctur
ă)•
A di
alog
a (d
espr
e re
laţia
cu
fam
ilia,
prie
teni
i, co
legi
i de
la
școa
lă)
• A
utiliz
a (n
ume
de p
rodu
se
care
urm
ează
să fi
e cu
mpă
rate
)•
A uti
liza
grup
uri d
e cu
vint
e cu
con
ecto
ri sim
pli (
și, în
să,
deoa
rece
, atu
nci)
• A
indi
ca u
n iti
nera
r•
A so
licita
păr
erea
alto
r pe
rsoa
ne•
A fo
rmul
a in
stru
cţiu
ni si
mpl
e •
A ex
prim
a în
ţele
gere
a un
ui
mes
aj•
A în
treb
a (d
acă
alţi
inte
rlocu
tori
au în
ţele
s un
mes
aj)
• A
indi
ca (î
nţel
eger
ea n
evoi
lor ș
i se
ntim
ente
lor i
nter
locu
toru
lui)
• A
refo
rmul
a un
mes
aj si
mpl
u (p
entr
u ca
ace
sta
să fi
e în
ţele
s de
inte
rlocu
tor)
- In
fogr
afice
- Jo
curi
de ro
l-
Teat
raliz
area
- Ju
rnal
e de
învă
ţare
-
Prod
use
digi
tale
You
can
use
Pow
er P
oint
, Pre
zi,
Bite
able
or y
ou c
an c
reat
e a
post
er
for y
our r
epor
t. Pr
epar
e a
3 m
inut
e lo
ng p
rese
ntati
on to
des
crib
e yo
ur re
port
in fr
ont o
f you
r cla
ss.
Rehe
arse
you
r pre
sent
ation
. Use
yo
ur h
ands
to d
irect
you
r cla
ssm
ates
att
entio
n. S
peak
cle
arly
and
loud
ly.
Use
shor
t, co
mpl
ete
sent
ence
s in
Engl
ish. M
ake
sure
you
r pre
sent
ation
ha
s an
intr
oduc
tion,
a b
ody
and
a co
nclu
sion.
Th
e re
port
shou
ld m
ainl
y in
clud
e:•
Num
bers
• Im
ages
• W
ords
and
phr
ases
• Gr
aphs
: pie
cha
rts,
bar
gra
phs,
lin
e gr
aphs
, flow
cha
rts.
straine primar.indd 105 24.09.2018 15:04:26
106
LIM
BA F
RAN
CEZĂ
Clas
a a
II-a
4. C
ompe
tenț
a (p
luri/
inte
r)cu
ltura
lă: A
prec
iere
a el
emen
telo
r spe
cific
e cu
lturii
lim
bii s
trăi
ne st
udia
te,
expr
imân
d in
tere
s şi r
espe
ct p
entr
u va
loril
e al
tei c
ultu
ri
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
e(s
ub-c
ompe
tenț
e)U
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
reşi
pro
duse
școl
are
reco
man
date
Sarc
ini a
cțio
nale
Prod
ucer
ea m
esaj
elor
ora
le și
scris
e4.
4. D
escr
iere
a un
or e
lem
ente
sp
ecifi
ce c
ultu
rii a
lofo
ne
(ţara
alo
fonă
, cap
itala
, să
rbăt
ori t
radi
ţiona
le),
în si
tuaţ
ii de
com
unic
are
simpl
e.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sa
rcin
i com
unic
ative
:•
Med
iul c
ultu
ral/
civi
lizaţ
iona
l alo
fon
• M
ediu
l soc
ial
Acte
de
limba
j:•
A of
eri i
nfor
maţ
ii uz
uale
•
A de
num
i obi
ecte
, lo
curi,
acţ
iuni
• A
desc
rie su
ccin
t loc
uri
• A
expr
ima
inte
res
• A
expr
ima
opin
ia
Activ
ități:
-
Real
izare
a un
ei e
xpoz
iţii d
e po
ster
e „C
e es
te o
altă
cul
tură
?” sa
u „P
rezin
t Fr
anţa
/Spa
nia/
Germ
ania
/Ita
lia ..
.”,
crea
te in
divi
dual
și în
gru
p.-
Desc
riere
a su
ccin
tă a
sărb
ător
ilor
trad
iţion
ale,
în b
ază
de su
port
icon
ic.
- De
scrie
rea
imag
inilo
r în
bază
de
supo
rt d
e cu
vint
e.-
Reda
ctar
ea te
xtel
or sc
urte
și si
mpl
e co
nfor
m m
odel
ului
scris
.-
Real
izare
de
proi
ecte
tem
atice
sim
ple.
Prod
use:
- Re
prod
ucer
e de
cuv
inte
, enu
nţur
i sim
ple,
mem
oriza
te, s
elec
tate
din
te
xtul
scris
/disc
ursu
l ora
l stu
diat
- Di
alog
uri s
curt
e și
simpl
e-
Într
ebăr
i și r
ăspu
nsur
i-
Mon
olog
uri s
curt
e -
Pove
stire
a un
ui te
xt sc
urt ș
i sim
plu
Vous
vou
lez f
abriq
uer u
n po
ster
po
ur p
rése
nter
deu
x fê
tes d
e la
Fr
ance
. Pou
r réa
liser
cett
e tâ
che:
1.
Vous
cho
isiss
ez d
es p
hoto
s de
ce p
ays
2.
Vous
pré
sent
ez 2
pho
tos p
our
chaq
ue fê
te3.
Vo
us é
criv
ez u
ne tr
ès c
ourt
e lé
gend
e po
ur a
com
pagn
er
chaq
ue p
hoto
4.
Vo
us e
xpos
ez le
pos
ter e
n cl
asse
.
straine primar.indd 106 24.09.2018 15:04:26
107
Clas
a a
IV-a
4. C
ompe
tenț
a (p
luri/
inte
r)cu
ltura
lă: A
prec
iere
a el
emen
telo
r spe
cific
e cu
lturii
lim
bii s
trăi
ne st
udia
te,
expr
imân
d in
tere
s şi r
espe
ct p
entr
u va
loril
e al
tei c
ultu
ri
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
e(s
ub-c
ompe
tenț
e)U
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
reși
pro
duse
școl
are
reco
man
date
Sarc
ini a
cțio
nale
4.4.
Des
crie
rea
unor
el
emen
te sp
ecifi
ce
cultu
rii a
lofo
ne
și va
lori
cultu
rale
(p
erso
nalit
ăţi,
mon
umen
te,
pers
onaj
e ce
lebr
e,
sărb
ător
i, va
lori,
sim
bolu
ri, a
titud
ini,
activ
ităţi)
, în
con
text
e so
cial
e sim
ple
și fa
mili
are.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sa
rcin
i com
unic
ative
:•
Med
iul ș
cola
r•
Med
iul s
ocia
lAc
te d
e lim
baj:
• A
expr
ima
adm
iraţie
•
A ex
prim
a re
spec
t •
A lo
caliz
a sp
aţia
l și t
empo
ral
• A
expr
ima
o op
inie
• A
solic
ita și
a o
feri
info
rmaţ
ii uz
uale
•
A ex
plic
a și
a ju
stific
a•
A ex
prim
a gu
stur
i și
pref
erin
ţe•
A se
info
rma
desp
re
pers
oane
, obi
ecte
, loc
uri
Activ
ități:
- As
ocie
rea
lege
ndei
cu
docu
men
tul
icon
ic, c
are
repr
ezin
tă m
onum
ente
ce
lebr
e-
Desc
riere
a un
ui p
erso
naj p
refe
rat
din
pove
ști, p
oves
tiri,
cânt
ece,
be
nzi d
esen
ate:
por
tret
fizic
, ca
lităţ
i, co
mpo
rtam
ent
- Co
mpl
etar
ea u
nei b
enzi
dese
nate
la
cuna
re.
- De
scrie
rea
oral
ă a
trad
iţiilo
r de
sărb
ătoa
re, î
n ba
ză d
e su
port
le
xica
l și i
cono
grafi
c-
Prez
enta
rea
unui
alb
um c
u po
ze
din
vaca
nţa,
căr
ţi po
ștal
e, o
biec
te
cultu
rale
și d
escr
iere
a su
ccin
tă a
ac
tivită
ţilor
recr
eativ
e, în
baz
ă de
m
odel
.
Vous
vou
lez p
rése
nter
une
pe
rson
nalit
é c
élèb
re d
e la
Fra
nce.
Po
ur re
alise
r cett
e tâ
che:
A. V
ous r
econ
naiss
ez d
es
pers
onna
lités
de
cette
list
e:
Gust
ave
EIFF
EL○
Jean
REN
O○
ZAZ
○Vi
ctor
HU
GO○
C. V
ous i
denti
fiez l
es p
erso
nnal
ités
sur l
e m
odèl
e su
ivan
t:N
icol
as S
ARKO
ZY: c
’ést
un
prés
iden
t fr
ança
is.éc
rivai
n –
acte
ur –
ingé
nieu
r –
mus
icie
n
straine primar.indd 107 24.09.2018 15:04:26
108
• A
desc
rie p
erso
ane,
obi
ecte
, lo
curi
• A
invi
ta și
a ră
spun
de la
in
vita
ţie•
A ex
prim
a bu
curie
• A
acce
pta
și a
refu
za
• A
expr
ima
stăr
i fizic
e, e
moţ
ii,
senz
aţii
- Re
aliza
re d
e so
ndaj
sim
plu
„Pre
mise
le su
cces
ului
școl
ar ”,
cu
afiș
area
rezu
ltate
lor î
n cl
asă,
și
expl
icar
ea lu
i suc
cint
ă-
Desc
riere
a pr
ogra
mul
ui
activ
ităţil
or zi
lnic
e (a
ctivi
tăţi,
loc,
du
rată
)-
Com
plet
are
de o
rar ș
cola
r și
desc
riere
succ
intă
(disc
iplin
e șc
olar
e, o
ra, z
iua)
, res
pect
ând
mod
elul
- Re
aliza
re d
e po
ster
e (in
divi
dual
sa
u în
gru
p) ș
i des
crie
re su
ccin
tă
„Țin
uta
vesti
men
tară
: Ce?
Und
e?
Când
?”
Prod
use:
- Co
mpl
etăr
i de
agen
dă/o
rar
- Că
rţi p
oșta
le-
List
e/le
gend
e-
Dial
ogur
i sim
ple
- M
eniu
ri sim
ple
- M
esaj
e sim
ple
(afiș
e, e
tiche
te,
anun
ţuri)
/onl
ine
- Pr
odus
e di
gita
le si
mpl
e
D. V
ous c
hoisi
ssez
une
per
sonn
alité
.E.
Vo
us r
édig
ez u
n sim
ple
port
rait
de v
otre
per
sonn
alité
. F.
Vous
pré
sent
ez v
otre
por
trai
t à la
cl
asse
. G.
Vou
s ill
ustr
ez v
otre
por
trai
t av
ec
une
phot
o.
H. V
ous é
criv
ez u
ne lé
gend
e.
straine primar.indd 108 24.09.2018 15:04:26
109
LIM
BA G
ERM
ANĂ
Clas
a a
III-a
2. C
ompe
tenț
a so
ciol
ingv
istică
: Util
izare
a el
emen
telo
r lin
gvisti
ce,
dem
onst
rând
cre
ativi
tate
pen
tru
func
ţiona
rea
limbi
i în
cadr
ul u
nui c
onta
ct so
cial
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
e(s
ub-c
ompe
tenț
e)U
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re
şi p
rodu
se șc
olar
e re
com
anda
teSa
rcin
i acț
iona
le
Prod
ucer
ea m
esaj
elor
ora
le și
scris
e2.
5. A
plic
area
act
elor
de
vorb
ire și
a li
mba
julu
i no
nver
bal î
n sit
uaţii
de
com
unic
are
simpl
e și
fam
iliar
e, d
emon
-st
rând
dife
rite
stăr
i af
ectiv
e.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sa
rcin
i com
unic
ative
:•
Med
iul ș
cola
rAc
te d
e lim
baj:
• A
ruga
• A
mul
ţum
i și a
răsp
unde
la
mul
ţum
iri•
A of
eri/a
solic
ita o
biec
te
Activ
ități:
- Ci
tirea
cu
voce
/tra
nscr
iere
a și
însc
enar
ea d
ialo
guril
or si
mpl
e și
scur
te în
baz
a un
ei li
ste
de
expr
esii
și en
unţu
ri st
anda
rdi-
zate
- Co
mpl
etar
ea e
nunţ
urilo
r, te
xtel
or si
mpl
e, c
onfo
rm m
o-de
lulu
iPr
odus
e:-
List
e de
cuv
inte
- En
unţu
ri sim
ple
și sc
urte
-
Dial
ogur
i sim
ple
și sc
urte
Du h
ast h
eute
leid
er K
dei
ne S
chul
sach
en zu
Ha
use
verg
esse
n. Je
tzt b
rauc
hst d
u fü
r den
U
nter
richt
alle
rlei D
inge
. Dei
ne M
itsch
üler
/M
itsch
üler
inne
n he
lfen
dir g
erne
dab
ei, d
u br
auch
st si
e nu
r zu
bitte
n. M
ach
folg
ende
s:1.
Sc
hritt
: Ent
sche
ide,
wel
chen
Unt
erric
ht
hast
du
(z.B
.: M
usik
, Kun
st, D
euts
ch ..
.)Va
riant
e: Z
iehe
ein
Kär
tche
n au
s dem
Sta
pel
hera
us u
nd si
eh, w
elch
en U
nter
richt
has
t du
ger
ade.
2.
Schr
itt: W
ähle
aus
der
Wör
terli
ste
die
Schu
lrequ
isite
n, d
ie d
u fü
r die
St
unde
bra
uchs
t (z.
B.: f
ür D
euts
ch
– da
s Leh
rbuc
h, d
er B
leisti
ft, d
er
Kuge
lschr
eibe
r ...)
3.
Schr
itt: B
itte
dein
e(n)
Ge
schp
räch
spar
tner
/-pa
rtne
rin u
m
etw
as. F
ührt
zusa
mm
en e
in G
espr
äch.
Ve
rwen
det d
abei
den
Mus
ter:
– Gi
b m
ir bi
tte d
as ..
./de
n ...
/die
... !
– Bi
tte!
– Da
nke!
– Ge
rn!/
Kein
Pro
blem
!
straine primar.indd 109 24.09.2018 15:04:26
110
Clas
a a
IV-a
2. C
ompe
tenț
a so
ciol
ingv
istică
: Util
izare
a el
emen
telo
r lin
gvisti
ce,
dem
onst
rând
cre
ativi
tate
pen
tru
func
ţiona
rea
limbi
i în
cadr
ul u
nui c
onta
ct so
cial
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
e(s
ub-c
ompe
tenț
e)U
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
reşi
pro
duse
școl
are
reco
man
date
Sarc
ini a
cțio
nale
Inte
racț
iune
a or
ală/
scris
ă/on
line
2.6.
Apl
icar
ea fo
rmul
elor
de
adr
esar
e ofi
cial
e,
neofi
cial
e și
a fo
rmel
or
de p
reze
ntar
e în
co
resp
unde
re c
u sit
uaţia
de
com
unic
are.
2.7.
Util
izare
a m
odel
elor
de
com
unic
are
oral
ă și
a lim
baju
lui n
onve
rbal
pe
ntru
inte
racţ
iona
rea
în c
onte
xte
soci
ale
cotid
iene
, dem
onst
rând
de
schi
dere
și re
spec
t.2.
8. U
tiliza
rea
mod
elel
or
de c
omun
icar
e în
scris
pe
ntru
inte
racţ
iona
rea
în c
onte
xte
soci
ale
cotid
iene
, dem
onst
rând
de
schi
dere
și re
spec
t.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sa
rcin
i com
unic
ative
:•
Med
iul s
ocia
l
Acte
de
limba
j:•
A ex
prim
a gu
stur
i și
pref
erin
ţe•
A ex
prim
a st
ări,
emoţ
ii și
atitu
dini
• A
prop
une
• A
da im
puls
conv
ersa
ţiei
• A
anga
ja și
a în
chei
a o
conv
ersa
ţie
Activ
ități:
- Tr
ansf
orm
area
dia
logu
rilor
în
baz
a de
supo
rt (i
mag
ini,
cuvi
nte,
exp
resii
), re
spec
tând
m
odel
ul
- În
scen
area
dia
logu
rilor
sim
ple
cu a
juto
rul u
nor e
xpre
sii
și en
unţu
ri st
anda
rdiza
te,
mem
oriza
te a
nter
ior
- Jo
cul d
e ro
lPr
odus
e:-
Fișe
- Li
ste/
tabe
le-
Dial
ogur
i sim
ple
- Sc
enet
e
Aufg
abe:
Du
bist
auf
dem
Flo
hmar
kt. D
ein
Freu
nd/
dein
e Fr
eund
in h
at b
ald
Gebu
rtst
ag.
Du
will
st ih
m/ih
r ei
n Ge
sche
nk k
aufe
n, d
och
du h
ast n
ur 3
,60
Euro
.1.
Sc
hritt
: Wäh
lt au
s der
List
e W
örte
r un
d Sä
tze
und
schr
eibt
zu zw
eit e
inen
Ku
rzdi
alog
„Au
f dem
Flo
hmar
kt“.
Berü
cksic
htigt
dab
ei d
ie G
egen
stän
de,
die
ihr z
ur V
erfü
gung
hab
t, un
d di
e Pr
eise
z.B.
:–
Gute
n Ta
g!–
Gute
n Ta
g!–
Was
kos
tet d
enn
die
Pupp
e da
?
JL
– 3,
20 E
uro.
– Da
s ist
abe
r bill
ig!
Hier
ist d
as G
eld.
–
Dank
e! A
uf W
iede
r-se
hen!
– 3,
80 E
uro
– W
ie b
itte?
Das
ist a
ber
zu te
uer!
– Al
so g
ut, d
ann
3,50
Eur
o.–
Dank
e. B
itte
das G
eld.
Au
f Wie
ders
ehen
!
straine primar.indd 110 24.09.2018 15:04:26
111
3.
Schr
itt: v
erte
ilt d
ie R
olle
n (e
iner
/ein
e ist
der
/die
Käu
fer/
in; d
er/d
ie a
nder
e ist
der
/die
Ver
käuf
er/in
)4.
Sc
hritt
: Spi
elt d
en D
ialo
g vo
r.5.
Sc
hritt
: Var
iiert
die
Dia
loge
. 6.
Sc
hritt
: Nac
h 5-
7 M
in. w
echs
elt d
ie
Rolle
n.Er
wei
teru
ng:
7.
Schr
itt: E
in F
lohm
arkt
wird
im
Klas
senz
imm
er g
esta
ltet.
straine primar.indd 111 24.09.2018 15:04:26
112
LIM
BA S
PAN
IOLĂ
Clas
a a
II-a
1. C
ompe
tenț
a lin
gvisti
că: D
iscr
imin
area
ele
men
telo
r lin
gvisti
ce p
rin fo
rmul
are
de m
esaj
e si
mpl
e, sc
urte
şi co
rect
e,
man
ifest
ând
curio
zita
te p
entr
u va
loriz
area
lim
bii c
a si
stem
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
e(s
ub-c
ompe
tenț
e)U
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
șc
olar
e re
com
anda
teSa
rcin
i acț
iona
le
Rece
ptar
ea m
esaj
elor
scris
eCo
mpo
nent
a or
togr
afică
:1.
3. R
ecun
oașt
erea
lite
relo
r, gr
upur
ilor d
e lit
ere,
sil
abel
or, i
zola
t și î
n cu
vint
e, în
text
ul ti
părit
și
scris
de
mân
ă.1.
4. R
ecun
oașt
erea
cu
vint
elor
/enu
nţur
ilor
simpl
e în
text
ul ti
părit
și
scris
de
mân
ă.1.
5. I
denti
ficar
ea
sens
ului
sem
nelo
r de
punc
tuaţ
ie.
Com
pone
nta
lexi
cală
și
sem
antic
ă:1.
6. D
educ
erea
sens
ului
un
or c
uvin
te și
enu
nţur
i sim
ple
și sc
urte
, car
e de
scriu
per
soan
e,
obie
cte,
locu
ri fa
mili
are.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sa
rcin
i com
unic
ative
:•
Elev
ul d
espr
e pr
opria
pe
rsoa
nă
• M
ediu
l fam
ilial
•
Med
iul n
atur
al•
Med
iul ș
cola
r
Acte
de
limba
j:•
A di
sting
e/a
rem
arca
cu
vint
e/en
unţu
ri sim
ple
și sc
urte
•
A id
entifi
ca se
mne
de
punc
tuaţ
ie
• A
sele
cta
info
rmaţ
ii de
spre
pe
rsoa
ne/o
biec
te
• A
loca
liza
obie
cte
Elem
ente
noi
de
limba
j: •
Cuvi
nte
• En
unţu
ri sc
urte
și si
mpl
e•
Acce
nte
grafi
ce•
Grup
uri d
e lit
ere
Activ
ități:
- Vi
ziona
rea
dese
nelo
r ani
mat
e,
film
elor
subti
trat
e în
lim
ba
stră
ină
- Ci
tirea
cuv
inte
lor,
enun
ţuril
or
simpl
e și
scur
te-
Asoc
iere
a cu
vint
elor
și
enun
ţuril
or sc
urte
cu
imag
ini,
simbo
luri
-
Atrib
uire
a sim
bolu
rilor
, le
gend
elor
la c
uvin
te/e
nunţ
uri
scur
te-
Disti
nger
ea c
uvin
telo
r înt
r-un
enun
ţ sim
plu
Prod
use:
- Co
laje
tem
atice
- M
esaj
e sim
ple
și sc
urte
pe
tem
e fa
mili
are
- Ră
spun
suri
și în
treb
ări s
impl
e și
scur
te-
Enun
ţuri
simpl
e și
scur
te-
Hărţ
i con
cept
uale
- Fo
rmul
are
simpl
e
1. L
ee a
tent
amen
te e
l tex
to:
Alej
andr
a es
una
niñ
a qu
e vi
ve e
n un
a ci
udad
que
se ll
ama
Mad
rid. T
iene
nu
eve
años
y e
s mor
ena.
Su
com
ida
favo
rita
es la
torti
lla d
e pa
tata
s.
Alej
andr
a tie
ne u
n he
rman
o qu
e se
lla
ma
Robe
rto.
Sus
pad
res s
on G
onza
lo
y Su
sana
.2.
Con
test
a a
las p
regu
ntas
:¿C
ómo
se ll
ama
la n
iña?
¿Dón
de v
ive
Alej
andr
a?¿C
uánt
os a
ños t
iene
?3.
Com
plet
a co
n la
s pal
abra
s per
dida
s:La
com
ida
pref
erid
a de
Ale
jand
ra e
s __
____
__Su
pel
o es
___
____
__Su
her
man
o se
llam
a __
____
El n
ombr
e de
l pad
re e
s ___
__La
ciu
dad
de A
leja
ndra
se ll
ama
____
___
straine primar.indd 112 24.09.2018 15:04:26
113
Clas
a a
III-a
1. C
ompe
tenț
a lin
gvisti
că: D
iscr
imin
area
ele
men
telo
r lin
gvisti
ce p
rin fo
rmul
are
de m
esaj
e si
mpl
e, sc
urte
şi co
rect
e,
man
ifest
ând
curio
zita
te p
entr
u va
loriz
area
lim
bii c
a si
stem
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
e(s
ub-c
ompe
tenț
e)U
nită
ți de
con
ținut
Activ
ități
de în
văța
re și
pro
duse
șc
olar
e re
com
anda
teSa
rcin
i acț
iona
le
Prod
ucer
ea m
esaj
elor
ora
leCo
mpo
nent
a fo
nolo
gică
:1.
7. R
epro
duce
rea
grup
urilo
r de
sune
te,
cuvi
ntel
or sp
ecifi
ce
limbi
i str
ăine
, ros
tite
izola
t și î
n en
unţu
ri sim
ple.
1.8.
Apl
icar
ea u
nor
mod
ele
de in
tona
ţie
și fe
nom
ene
spec
ifice
lim
bii s
trăi
ne în
situ
aţii
de c
omun
icar
e sim
ple
și fa
mili
are.
Suge
stii p
entr
u co
ntex
te și
sarc
ini
com
unic
ative
:•
Elev
ul d
espr
e pr
opria
per
soan
ă •
Med
iul f
amili
al
• M
ediu
l nat
ural
• M
ediu
l șco
lar
Acte
de
limba
j:•
A de
scrie
tim
pul
• A
denu
mi a
cţiu
ni
• A
adre
sa în
treb
ări
• A
ofer
i și a
solic
ita in
form
aţii
desp
re id
entit
ate
• A
indi
ca d
irecţ
iaEl
emen
te n
oi d
e lim
baj:
• Cu
vint
e•
Enun
ţuri
• Di
alog
uri
• Te
xte
Activ
ități:
- Re
cita
rea
poez
iilor
- In
terp
reta
rea
cânt
ecel
or
indi
vidu
al și
în g
rup
- Ci
tirea
cu
voce
tare
a
enun
ţuril
or, t
exte
lor s
curt
e-
Form
ular
ea în
treb
ărilo
r și
răsp
unsu
rilor
resp
ectâ
nd
mod
ele
- N
umire
a ob
iect
elor
, pe
rsoa
nelo
r fam
iliar
e în
ba
za u
nui s
upor
t vizu
al
- Fo
rmul
area
enu
nţur
ilor
simpl
e și
scur
te
- Re
prod
ucer
ea m
odel
elor
de
into
naţie
în d
ialo
guri
simpl
e și
scur
tePr
odus
e:-
Lect
uri c
u vo
ce ta
re a
te
xtel
or c
unos
cute
-
Dial
ogur
i sim
ple
și sc
urte
- Ri
me,
ver
suri
simpl
e -
Conv
ersa
ţii si
mpl
e pe
tem
e fa
mili
are
- Jo
curi
de ro
l-
Mes
aje
simpl
e și
scur
te
Imag
ínat
e qu
e tu
prim
o te
llam
a po
r te
léfo
no p
ara
pedi
rte
un li
bro
de
cuen
tos.
1.
Re
spon
de a
la ll
amad
a te
lefó
nica
(¿
Sí?¿
Díga
me?
)2.
Sa
luda
o c
onte
sta
al sa
ludo
al
empe
zar l
a co
nver
saci
ón (,
,hol
a”,
„bue
nos d
ías”
)3.
Pr
egún
talo
por
la sa
lud
(¿qu
é ta
l?¿c
ómo
está
s?)
4.
Cont
esta
a su
s pre
gunt
as u
tiliza
ndo
fórm
ulas
de
cort
esía
(por
fav
or,
grac
ias,
con
muc
ho g
usto
) y
preg
únta
lo so
bre
el li
bro
(el tí
tulo
, el
aut
or...
)5.
Pe
nsad
en
un e
ncue
ntro
par
a of
rece
rle e
l lib
ro (e
l día
, la
hora
, el
luga
r don
de o
s enc
ontr
áis)
straine primar.indd 113 24.09.2018 15:04:26
114
2.7. Sugestii de evaluare
Conform Curriculumului pentru învăţământul primar, sistemele de unităţi de competenţe proiectate pentru o unitate de învăţare sunt prevăzute integral pentru evaluarea sumativă la finele respectivei unităţi de învăţare și selectiv – pentru eva-luarea formativă pe parcurs.
Sistemele de unităţi de competenţe sintetizate la finele fiecărei clase sunt pre-văzute pentru evaluarea anuală. Aceste sisteme vor repera descrierea rezultatelor elevilor în tabelul de performanţă școlară întocmit la finalizarea fiecăreia dintre cla-sele II-IV.
Așa cum modelul de proiectare/realizare a procesului integrat de predare – învăţare – evaluare poate fi mai eficient, dacă este centrat, cu adevărat, pe elev, deci și activităţile de evaluare trebuie proiectate din perspectiva nevoilor de formare ale celui educat. Este necesar ca evaluarea să fie centrată pe aspectele ei formative, ast-fel încât să cultive și să susţină interesul elevilor pentru studiu, să-i îndrume în activi-tatea de învăţare. În acest context, evaluarea formativă la disciplina LS I își sporește valenţele în raport cu celelalte strategii de evaluare.
Deoarece evaluarea, în sensul larg al cuvântului, include totalitatea proceselor și produselor care măsoară randamentul de predare-învăţare, e nevoie ca profesorul să urmărească corelaţia dintre finalităţile procesului de instruire și obiectivele preco-nizate, direcţionarea activităţii sale și a elevului spre îmbunătăţirea calităţii învăţării și predării. Judecăţile emise în vederea adoptării unor decizii educaţionale concrete trebuie să reflecte nivelul, volumul și calitatea reală a cunoștinţelor, competenţelor, atitudinilor și valorilor elevilor la LS I.
Se va face preponderent evaluarea competenţelor receptive, accent punându-se pe abilităţile de pronunţie, vocabular și construcţie gramaticală, asimilate pin abor-dare intuitivă și care trebuie să fie continuată și la nivel de evaluare. Formarea com-petenţelor lingvistice, sociolingvistice, pragmatice se va supune variatelor și multi-plelor forme de evaluare, totodată, formarea competenţelor (pluri/inter)culturale poate cunoaște variate forme și mijloace nu doar de evaluare, ci mai ales de autoe-valuare (sondaje, anchete etc.).
Învăţătorul trebuie să stăpânească toate metodele și instrumentele de evalua-re și să le aplice în funcţie de particularităţile clasei de elevi. Utilizarea eficientă a strategiilor, metodelor și instrumentelor de evaluare va pune în valoare aspectul creativităţii, al gândirii critice, al manifestării individuale, proprii fiecărui elev, rezul-tatul final vizat fiind formarea, la nivelul individului, a culturii generale, formarea de competenţe necesare integrării sociale a acestuia.
Alegerea metodelor de evaluare cunoscute (metodele tradiţionale și metodele complementare) constituie rezultanta mai multor factori: scopul și obiectivele eva-luării, tipul acesteia, specificul conţinuturilor supuse aprecierii, particularităţile po-pulaţiei școlare vizate, achiziţiile cadrelor didactice privind exersarea/practicarea/experimentarea diverselor modalităţi de procedare.
straine primar.indd 114 24.09.2018 15:04:26
115
Pe parcursul procesului de evaluare, cele trei niveluri – cunoașterea, aplicarea și integrarea trebuie să menţină o pondere echilibrată. Ca sursă de documentare și aplicare eficientă pentru cadrele didactice se recomandă utilizarea instrumentelor de evaluare incluse în Referenţialul de evaluare la LS.
Sugestiile pentru evaluare la nivelul primar orientează profesorul să efectueze evaluarea din perspectiva observării ritmului de progres demonstrat de elevi. Probe-le propuse pentru evaluare trebuie să fie simple și să includă itemi de tipul: alegere duală (adevărat/fals), alegere multiplă, potrivirea imaginilor cu vocabularul, ordona-rea imaginilor conform textului dat, completarea spaţiilor cu formele cerute după context, potrivirea întrebărilor cu răspunsurile, scriere după dictare, copiere etc.
2.8. Modele de itemi pentru evaluare
LIMBA ENGLEZĂ
Clasa a II-a
3. Competența pragmatică: Adaptarea elementelor lingvistice la contexte uzuale/familiare,
dovedind corectitudine şi coerenţă în structurarea mesajului
3.1. Identificarea sensului global al mesajelor orale și scrise simple referitoare la informații de ordin personal și obiecte familiare
• Create a small vocabulary poster with your school things. Draw five of your scho-ol supplies, write their names and color in English underneath.
MY SCHOOL THINGS
Student Name ______________________
Thing: Thing: Thing:
Color: Color: Color:
straine primar.indd 115 24.09.2018 15:04:26
116
Clasa a IV-a
3. Competența pragmatică: Adaptarea elementelor lingvistice la contexte uzuale/familiare,
dovedind corectitudine şi coerenţă în structurarea mesajului
3.2. Utilizarea funcțională a resurselor lingvistice pentru a produce enunțuri orale și scrise simple referitoare la informații de ordin personal și obiecte familiare.
• Using a Presentation Rubric to evaluate a student oral presentation on the topic „My Dream House”. The rubric is introduced to the students before they prepare the oral presentation and then used to evaluate their work after the presentation is over.
Category Excellent Average Acceptable PoorContent Shows a full
understanding of the topic.
Shows a good understanding of the topic.
Shows a good understanding of parts of the topic.
Does not seem to understand the topic very well.
Speaking Speaks clearly and distinctly all (100-95%) the time, and mispronounces no words.
Speaks clearly and distinctly all (100-95%) the time, but mispronounces one word.
Speaks clearly and distinctly most (94-85%) of the time.Mispronounces no more than three words.
Often mumbles, can not be understood and mispronounces more than three words.
Enthusiasm Facial expressions and body language generate a strong interest and enthusiasm about the topic.
Facial expressions and body language sometimes generate a strong interest and enthusiasm about the topic.
Facial expressions and body language are used to try to generate enthusiasm.
Very little use of facial expressions or body language. Did not generate much interest in the topic.
Vocabulary Uses the target vocabulary, including all the new words studied in class.
Uses the target vocabulary, including many new words studied in class.
Uses only some of the target vocabulary, including just a few new words studied in class.
Does not use the target vocabulary and very few or no new words studied in class.
Uses Complete Sentences
Always (99-100% of time) speaks in complete sentences.
Mostly (80-98%) speaks in complete sentences.
Sometimes (70-80%) speaks in complete sentences.
Rarely speaks in complete sentences.
straine primar.indd 116 24.09.2018 15:04:26
117
Preparedness Student is completely prepared and has obviously rehearsed.
Student seems pretty prepared but might have needed a couple more rehearsals.
The student is somewhat prepared, but it is clear that rehearsal was lacking.
Student does not seem at all prepared to present.
3.6. Participarea în dialoguri scurte și simple
• You learned the names of various buildings around the city/town/village. Draw a map of your neighbourhood. Indicate at least five buildings which are next to your house or block of flats. Present the map to your classmates. Use the phrases listed below:− This is my neighbourhood.− My neighbourhood is nice/small/big/green.− There is a …next to my home/house/block of flats.− There is a …across the street.− There is a …near my home/house/block of flats.
LIMBA FRANCEZĂ
Clasa a III-a
2. Competența sociolingvistică: Utilizarea elementelor lingvistice, demonstrând creativitate pentru funcţionarea limbii în cadrul unui contact social
2.2. Recunoașterea sensului unor instrucțiuni scurte și simple, orale și scrise în situații de comunicare simple și familiare
• Continue la liste en ajoutant d’autres membres de la famille.
La mère,............................, le frère,.........................., la grand-mère,........................
L’oncle,...................................., le fils,............................... .
Clasa a IV-a
3. Competența pragmatică: Adaptarea elementelor lingvistice la contexte uzuale/familiare,
dovedind corectitudine şi coerenţă în structurarea mesajului
3.8. Utilizarea funcțională a resurselor lingvistice pentru a produce enunțuri orale și scrise simple referitoare la informații de ordin personal și obiecte familiare
straine primar.indd 117 24.09.2018 15:04:26
118
• Quelles sont tes activités habituelles? Ecris les activités suivantes dans le bon ordre. Complète les phrases. Indique l’heure et l’endroit.
Je me réveille à ....... Je regarde .....Je fais mes .....Je me couche ....Je pars ......
Je m’habille .....Je prends mon petit .....Je joue avec ......Je déjeune .....
LIMBA GERMANĂ
Clasa a II-a
2. Competența sociolingvistică: Utilizarea elementelor lingvistice, demonstrând creativitate pentru funcţionarea limbii în cadrul
unui contact social
2.4. Identificarea sensului unor cuvinte și combinații de cuvinte uzuale, a formule-lor elementare de salut și de adresare/de politețe pentru stabilirea unui con-tact social foarte simplu
• Eränze die Grußformeln
1. – Guten M ____ ____ ____ ____ ____, Frau Schulz!2. – H ____ ____ ____ ____, Fabian!3. – Guten A ____ ____ ____ ____, Herr Gras! 4. – Guten T ____ ____, Laura!5. – Auf W ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____ ____, Paul!6. – T ____ ____ ____ ____ ____, Erika!
Clasa a III-a
2. Competența sociolingvistică: Utilizarea elementelor lingvistice, demonstrând creativitate pentru funcţionarea limbii în cadrul unui contact social
2.6. Aplicarea actelor de vorbire în mesaje scrise și mesaje electronice scurte și foarte simple
• Ergänze den Raster mit Angaben über dich selbst.
Julia IchWie alt bist du? 9 Jahre altWoher kommst du? Deutschland
straine primar.indd 118 24.09.2018 15:04:26
119
Wo wohnst du? MünchenHast du Geschwister? Bruder, ThobiasHast du ein Haustier? KatzeWas machst du gern in der Freizeit? Tennis spielen
Clasa a IV-a
2. Competența sociolingvistică: Utilizarea elementelor lingvistice, demonstrând creativitate pentru funcţionarea limbii în cadrul unui contact social
2.5. Aplicarea actelor de vorbire și a limbajului nonverbal în situații ordinare din viața cotidiană, demonstrând diferite stări afective și atitudini
• Erstelle und präsentiere eine Collage, wo du deine Familie vorstellst. Berücksich-tige dabei folgende Punkten:
- Vorname- Alter- Beruf/Schule/Klasse
- Aussehen- Charakterzüge- Hobbys
• Wie findest du die Collagen deiner Mitschüler/Mitschülerinnen? Kreuze an.
J K LInhalt: Hat dein(e) Mitschüler(in) alle Punkten berücksichtigt?
Präsentation: Erzählt dein(e) Mitschüler(in) frei, zeigt auf die Bilder?Korrektheit: Macht dein(e) Mitschüler(in) viele Fehler?
LIMBA SPANIOLĂ
Clasa a II-a
1. Competența lingvistică: Discriminarea elementelor lingvistice prin formulare de mesaje simple,
scurte şi corecte, manifestând curiozitate pentru valorizarea limbii ca sistem
1.12. Recunoașterea cuvintelor/enunțurilor simple în textul tipărit și scris de mână
straine primar.indd 119 24.09.2018 15:04:26
120
• Descubre la palabra intrusa en cada una de las columnas.
cabeza camisa galletas marzopierna ojos huevos miércolesvestido guantes zapatos sábadodedo falda queso lunes
1.14. Deducerea sensului unor cuvinte și enunțuri simple și scurte, care descriu persoane, obiecte, locuri familiare
• Estas palabras están desordenadas.¿Puedes ayudarnos a ponerlas en órden? Fíjate en la definición.
Es el hijo de mi hijo. Es mi... Es la hija de mi hermana. Es mi... Es el padre de mi padre. Es mi... Es el hermano de mi madre. Es mi... Es la hija del hermano de mi madre. Es mi... Es el hijo de mi padre.Es mi...
Clasa a IV-a
1. Competența lingvistică: Discriminarea elementelor lingvistice prin formulare de mesaje simple,
scurte şi corecte, manifestând curiozitate pentru valorizarea limbii ca sistem
1.11. Deducerea mesajului unor enunțuri simple și texte care descriu persoane/ obiecte și situații familiare
• Ordena los párrafos y escribe en orden este mensaje.
Le hemos cogido mucho cariño y seguro que a ti también te va a encantar. Te estraño muchoHola MartaTu gran amigo JuanAhora yo tengo tres mascotas: mi tortuga, mi canario y el gato.Te escribo para contarte que tengo una nueva mascota: un gato muy revoltosoNo tengo mucho más que contarte, estamos todos bien y con ganas de verte.Espero noticias tuyas.
straine primar.indd 120 24.09.2018 15:04:26
121
LIMBA ITALIANĂ
Clasa a II-a
1. Competența lingvistică: Discriminarea elementelor lingvistice prin formulare de mesaje simple, scurte şi corecte,
manifestând curiozitate pentru valorizarea limbii ca sistem
1.18. Completarea unui formular simplu cu respectarea normelor ortografice specifice limbii străine
• Completare le seguenti parole di saluto
Ar...ived...rc... C...a... B...on...s...ra Bu...ng...o...n... Buon...n...tt...
• Scegliere la risposta giustaBuonasera, signori Rossi! Buonasera, bambini! Buongiorno, bambini!
Buonanotte, bambini! Buonanotte, mamma! Buongiorno, mamma!
Buongiorno, signora maestra! Buonasera, bambini! Buongiorno, bambini!
• Completare le risposte Buongiorno, signore!.................., Mario!Buonanotte, mamma!..................., Lisa!Arrrivederci, signora!..................., signor Rossi!Buonasera, Mario!................. papà!Ciao Lisa!...... Mario!
straine primar.indd 121 24.09.2018 15:04:26
122
Bibliositografia1. Cadre Européen Commun de Référence pour les Langues: apprendre, enseigner,
évaluer. Volume complémentaire avec de nouveaux descripteurs. Conseil de l’Europe, Février 2018.
2. Cadrul de referinţă al curriculumului national, aprobat prin Ordinul Ministerului Educaţiei, Culturii și Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017.
3. Codul Educaţiei al Republicii Moldova, modificat LP138 din 17.06.16, MO184-192/01.07.16 art. 401, intrat în vigoare 01.07.16.
4. Concepţia educaţiei în Republica Moldova, 2000. 5. Convenţia cu privire la Drepturile Copilului, ratificată de Parlamentul Republicii
Moldova în 1990 și intrată în vigoare în 1993. 6. Curriculum școlar, clasele I-IV. Chișinău: ME, 2010.7. Instrucţiune cu privire la implementarea Metodologiei evaluării criteriale prin
descriptori în învăţământul primar, clasa I, aprobată la Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 862 din 07 septembrie 2015.
8. ISCED – Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei, UNESCO, 2011. 9. Hotărârea Guvernului nr. 727 din 16.06.2003 despre „Aprobarea strategiei
naţionale privind protecţia copilului și a familiei”. 10. Legea Republicii Moldova cu privire la Drepturile Copilului, nr. 338-XIII din
15 decembrie 1994. 11. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa I,
aprobată la Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 862 din 07 septembrie 2015; Ediţia a II-a, aprobată la Consiliul Știinţifico-Didactic al IȘE din 27.12.2017.
12. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa a II-a, aprobată la Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ordinul nr. 862 din 07 septembrie 2015; Ediţia a II-a, aprobată la Consiliul Știinţifico-Didactic al IȘE din 27.12.2017.
13. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa a III-a, aprobată la Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ordinul Ministeru-lui Educaţiei nr.70 din 05 septembrie 2017.
14. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa a IV-a, aprobată la Consiliul Naţional pentru Curriculum, Ordinul Ministeru-lui Educaţiei, Culturii și Cercetării nr.1124 din 20 iulie 2018.
15. Standarde de învăţare și dezvoltare pentru copil de la naștere până la 7 ani: Standarde profesionale naţionale pentru cadrele didactice din instituţiile de educaţie timpurie, aprobate de către Consiliul Naţional pentru Curriculum, 23 august 2010.
16. Programul de modernizare a sistemului de învăţământ din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 863 din 26 august 2005.
17. Standarde de eficienţă a învăţării, Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, 2012.
18. Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 „Educaţia 2020”, publicat: 21.11.2014 în Monitorul Oficial Nr. 345-351; art. Nr. 1014.
straine primar.indd 122 24.09.2018 15:04:26
123
19. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităţilor și competenţelor paren-tale pentru anii 2016-2022, MECC, publicat: 07.10.2016 în Monitorul Oficial Nr. 347-352, art. Nr : 1198.
20. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial Nr. 252-257, art. Nr. 963.
21. Strategia Naţională Educaţie pentru toţi, publicată: 15.04.2003 în Monitorul Oficial Nr. 070, art. Nr. 441.
Studii/rapoarte
22. Evaluarea curriculumului naţional în învăţământul general. Studiu. Chișinău: MECC, IȘE, 2018.
23. Bucun, N.; Guţu, Vl.; Ghicov, A. [et al.] Evaluarea curriculumului școlar. Ghid metodologic. Chișinău: IȘE, 2017.
Literatură în domeniu
24. Ausubel, D. Învăţarea semnificativă. Iași: Polirom, 2001.25. Bocoș, M. Instruirea interactivă. Iași: Polirom, 2013. 26. Cerghit, I. Metode de învăţământ. Iași: Polirom, 2005. 27. Cartaleanu, T.; Cosovan O. ș.a. Formarea de competenţe prin strategii didactice
interactive, Chișinău, C. E. Pro didactica, 2008. 28. Ciolan, L. Dincolo de discipline. Ghid pentru învăţarea integrată/crosscurriculară.
Editura Humanitas Educaţional, București, 2003.29. Ciolan, L. Învăţarea integrată. Editura Polirom, Iași, 2008.30. Darling-Hammond, L., Ancess, J., Falk, B, Authentic Assessment in Action. Studies
of School sand Students at Work, Teachers College Press, Columbia University, 1995.
31. Gagné, R.M. Condiţiile învăţării, EDP, București, 197532. Guţu Vl. Curriculum educaţional. Chișinău: CEP USM, 201433. Guţu, Vl. (coord.), Chicu, V., Dandara, O., [et. al.]. Psihopedagogia centrată pe
copil. Chișinău: CEP USM, 2008. 34. (de) Hadji, Ch. L’evaluation, regles du jeu. Des intentions aux outils. Paris: ESF,
198935. Houart, M. Evaluer des compétence... Oui mais comment? Département
Éducation et technologie (UNamur), 2001. 36. Joiţa, E. (coord.), Profesorul și alternativa constructivistă a instruirii. Editura Uni-
versitaria, Craiova, 2007.37. Mihăescu, M.; Dulman, A.; Mihai, C. Activităţi transdisciplinare. Ghid pentru
invăţători. Editura Radical, București, 2004.38. Nicolescu, B. La transdisciplinarité (manifeste), Éditions du Rocher, Monaco,
1996 (trad. rom. Transdisciplinaritatea (manifest), Editura Polirom, Iași, Junimea, 2007).
39. Oprea, C.L. Strategii didactice interactive. București: Editura Didactică și Pedagogică, 2006.
40. Peretti, A.; Legrand, J-A.; Boniface, J. Tehnici de comunicare, Polirom, Iași; 2001.
straine primar.indd 123 24.09.2018 15:04:26
124
41. Petrescu, P.; Pop, V. Transdisciplinaritatea, o nouă abordare a situaţiilor de învăţare. Ghid pentru cadre didactice. Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007.
42. Pogolșa, L., Bucun, N. [et al]. Monitorizarea procesului de implementare a curri-culumului școlar./Pogolșa L., Bucun N. [et al], Chișinău, 2011.
43. Saranciuc-Gordea, L. Metodologia învăţământului primar, Suport de curs. Chișinău: UPS „Ion Creangă”, 2014.
44. Stelle, J., Meredith, K., Temple, C. Învăţarea prin cooperare, Ghidul nr. V. Chișinău: C.E. Pro Didactica, 1998.
45. Temple, C. Critical thinking in cross-curricular approach, Open Society Institute – New York, RWCT, 2001.
Literatură specifică disciplinei
26. Cadrul european comun de referinţă pentru limbi. Chișinău: Tipografia Centrală, 2004
27. Cerdan, M. et al. Réussir le DELF, niveau A1 du Cadre européen commun de références. Paris: Didier, 2005
28. Cuq, J.-P. Dictionnaire de didactique du FLE et FLS. ASDIFLE. Paris: Clé internatio-nal, 2003.
29. Guţu, I., Brînză, E. et al. Curriculum de Francais pour les classes bilingues. I-XII-ieme classes. Chișinău, CEP USM, 2008.
30. Halliwell, S. Teaching English in the Primary Classroom. London and New York: Longman, 1992.
31. Aldo, G. Italiano. Guida practica al parlare e scriver correttamente. Milano, 1986. 32. Lenguas Extranjeras. Secundari a Obligatorial Curriculo Oficial. Madrid: Ministe-
rio de Educacion y Ciencia, 1995. 33. Predarea și învăţarea limbii prin comunicare. Ghidul profesorului. Cartier Educa-
ţional. Chișinău, 2003. 34. Tagliante, C. L’évaluation et le cadre européen. Paris: Clé international, 2005.35. Massachussets Foreign Languages Curriculum Framework. The Commonwealth
of Massachussets Department of Education, Malden, 2017. 36. http://www.doe.mass.edu/frameworks/current.html 37. Primlangues http://www.primlangues.education.fr 38. www.cle-inter.com
straine primar.indd 124 24.09.2018 15:04:27