landmarks in the pentadic philosophical system … 04 31.pdfun studiu al exegetului Ștefan dominic...

Iulian Boldea, Dumitru-Mircea Buda (Editors) CONVERGENT DISCOURSES. Exploring the Contexts of Communication Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016 ISBN: 978-606-8624-17-4 Section: History and Cultural Mentalities

362

LANDMARKS IN THE PENTADIC PHILOSOPHICAL SYSTEM OF THE ROMANIAN THINKER ALEXANDRU SURDU

Petru Dunca, Prof., PhD, Technical University of Cluj-Napoca- Baia Mare

Northern University Center

Abstract: The categorial-philosophical system built by Academician Alexandru Surdu, vice-

president of the Romanian Academy, has as a heuristic central core, the Pentad, with the

main categorial components: Subsistence, Existence, Being, Reality, Real Existence. These

are characterized by ample manifestations of subcategories, amply analyzed by the

philosopher Alexander Surdu in The Pentadic Philosophy I. The Theory of Transcendence,

The Pentadic Problem II. The Theory of Subsistence, The Pentadic Philosophy III. The

Unmediated Existence. There is a link between Subsistence and Transcendence. The

subsistence involves five autologous categories: One, All, Infinity, Eternity and the Absolute

as a supercategory. The entire philosophical-dialectical system is marked by a profound

epistemic originality and it is singular as analytical development and dimension in the context

of Romanian and European philosophy of our century.

Keywords: Philosophy, Pentadic, Subsistence, Transcendence, Unmediated Existence

Alexandru Surdu se înscrie în seria marilor filosofi români ai sec. al XX-lea pe linia lui

Lucian Blaga, Constantin Rădulescu-Motru, Mircea Vulcănescu, Emil Cioran, dar mai ales a

lui Constantin Noica, al cărui discipol a fost. Opera sa impresionantă abordează o multitudine

de domenii ale filosofiei, începând cu domeniul logicii, al esteticii, al antropologiei

limbajului, al ontologiei, al gnoseologiei și perspectivele ar continua, în diferite registre. Ceea

ce este impresionant în opera sa este sistemul filosofico-dialectic, edificat ca un construct unic

și singular în filosofia românească și europeană denumit: Filosofia pentadică.


363

Domeniul filosofiei pentadei: problema transcendenței

Alexandru Surdu în Introducere la filosofia pentadică din Filosofia pentadică I.

Problema transcendenței introduce acest leit motiv: „Pentada este numărul de aur al dreptei

filosofări”1, afirmând faptul că „Filosofia pentadică este un sistem categorial filosofic de tip

dialectico-speculativ”2. Referințele sunt la Aristotel, Francis Bacon, Christian Wolff etc.

Alexandru Surdu afirmă că a existat o filozofie categorială începând cu pre-socraticii, cu

Platon și Aristotel. Se face o incursiune în sistemul categorial al filosofiei. Identificarea

fundamentelor se realizează până în secolul al XX-lea. Fără metodă, un sistem filosofic nu

funcționează, fapt demonstrat de marii maeștrii: Socrate, Platon, Aristotel, Kant, Hegel. Se

precizează faptul că „Tradițional se pune problema originii categoriilor, care presupune

considerațiuni ontologice despre domeniile lor de referință: psiho-gnoseologice, despre

procesele și operațiunile perceptive și noetice. De concepere ale acestora: logice, despre

raporturile dintre ele, metodologice, despre utilizarea lor și epistemologice, despre aplicațiile

lor științifice”3.

După prezentarea „facultăților gândirii” cu rolul deosebit al „Criticii rațiunii pure” a lui

I. Kant, sunt evidențiate „aspectele ontice și logico-lingvistice”, gânditorul român precizează

faptul că „Filosofia pentadică este dialectico-speculativă în măsura în care este categorial-

sistemică”4.

Un studiu al exegetului Ștefan Dominic Georgescu, „Fundamentele logico-filosofice ale

filosofiei pentadice” face următoarea constatare: „Este o lucrare care mărturisește că, dincolo

sau dincoace de ea, stă un sistem filosofic impunător, prin acest fapt, lucrarea este o invitație

la a descoperi tainele acestui sistem și a le pătrunde”5.

Filosoful român Alexandru Surdu analizează problema începutului în filosofia

sistemică, pornind de la sistemul lui Christian Wolff, cel care realizează prima sistematizare a

filosofiei.

Structura sistemului categorial-filosofic are ca elemente fundamentale: Subsistența,

Existența, Ființa, Realitatea, Existența reală.

1 Alexandru Surdu, Filosofia pentadică I. Problema transcendenței, Editura Academiei Române, București, 2007, p.12. 2 Ibidem, p.16. 3 Ibidem, p.33. 4 Ibidem, p.54. 5 Academicianul Alexandru Surdu la 75 de ani, Ediție îngrijită de Victor Emanuel Gica și Dragoș Popescu, Editura Kron-Art,

Brașov, 2013, p.61.


364

Există o relație între Subsistență și Transcendență, ca fiind o parte a Subsistenței.

Autorul sistemului, pornind de la analiza conceptului de Transcendență, stabilește

„particularitățile dialectico-speculative ale Transcendenței”. Se fac analize asupra modului de

a privi Transcendența începând cu Dionisie Areopagitul pentru care „Dumnezeu este dincolo

de Lume, de Existență, dar și mai presus de acestea”6.

După Nicolaus Cusanus, Dumnezeu reprezintă Unul, Absolutul și Infinitul. Alexandru

Surdu se orientează către un demers euristic asupra gândirii lui I.Kant, care face distincția

între transcendent și transcedențial. „Sunt însă demne de reținut considerațiunile lui Kant

despre caracteristici ale Transcendeței, la care se referă Ideile: Necondiționatul, ca totalitate

absolută, ca totalitate a condițiilor, ca universalitate”7.

La J.G. Fichte, Transcendența se reduce la Transcedentalitate, „la Subiectul în sine

însuși, identificat cu Eul care, în manieră antitetico-speculativă, se pune pe sine însuși și se

opune sieși ca Non-Eu, respectiv ca Lume”8.

Gânditorul Alexandru Surdu face o incursiune în spectrul „Concepțiilor metafizice

contemporane despre transcendență”. Sunt evidențiate concepțiile lui F. Buntano, Max

Scheler, S. Kirkegaard, Karl Jaspers, a reprezentanților existențialismului religios (Gabriel

Marcel, Nicolai Berdiaev, Jean Sestov etc.). Sunt puse sub lupa euristică și contribuțiile

gânditorilor români referitoare la Transcendență, autorul insistând asupra contribuțiilor lu

Mihai Drăgănescu, Ioan Petrovici și în special asupra sistemului categorial elaborat de Lucian

Blaga. „Spre deosebire de Kant și de teologia filosofică negativă, Blaga sparge, ca să zicem

așa, obiectul în sine sau Divinul într-o infinitate de mistere”9. Alexandru Surdu analizează

mecanismul de funcționare al misterului: „Deschiderea unui mister, devine la Blaga punerea

unei probleme, iar existența latentă a unei infinități de mistere face ca totul să depindă de noul

tip de cunoaștere luciferică. Ea le actualizează, le potențează sau le permanentizează”10.

6 Ibidem, Alexandru Surdu, p.91. 7 Ibidem, p.108. 8 Idem, p.108. 9 Ibidem, p.126. 10 Idem, p.126.


365

Despre această problematică am elaborat un studiu care urmărește contribuțiile lui

Alexandru Surdu alături de Lucian Blaga și Constantin Noica, privind problema

transcendenței11.

Pe aceleași constante am evidențiat structura relevată de Alexandru Surdu: problemele

cosmologice, psihologia sinergică a transcendenței parapsihice, religia – legătura omului cu

transcendența divină, faptul că transcendența reprezintă în esența sa problema fundamentală a

cunoașterii umane.

Filosofia pentadică II. Teoria subsistenței

Problematica Transcendeței fundamentează începuturile Filosofiei. Autorul face o serie

de determinări lingvistico-filosofice cu referiri la izvoarele gândirii, în special la Școala

Eleată, la Pitagoreici și apoi la Aristotel, până la Plotin. „Datorită transcendenței sale din

prima ipostază, Unul este neperceptibil (alepton) și inexprimabil (arreton) caracterizabil în

stilul aprofetic, despre cum vor trata filosofii creștini, care îl vor identifica pe Unul cu

Dumnezeu”12.

Filosoful Alexandru Surdu structurează o laborioasă exegeză asupra celor cinci

subcategorii autologice pe baza accepțiilor istorico-filosofice.

a. Problematica Unului:

Referințele sunt mai ales în filosofia greacă, la Platon și Aristotel. „Aristotel vorbește și

despre unul în sine (kath hauto) unul prim (to proton het) sau primordial, fie ca semnificație

pitagoreică, de început al numerelor, după care urma diada și triada”13.

Alexandru Surdu scoate în evidență contribuția lui Constantin Noica din perspectiva

pentadică în ce privește o „descriere a unului și multiplului” cu cele cinci deschideri.

b. Dimensiunile Întregului și ale Totului

11 Petru Dunca, La transcendence en tout que monde posible chez les philosophus roumains du XX-eme siecle, 35 eme

Congres International de Asociation des societes de philosophe du langue Francaise, 26-30 août 2014, Rabat, section:

Ontologie et metaphysique. 12 Alexandru Surdu. Filosofia pentadică II. Teoria subzistenței, Editura Academiei Române, București, Editura Ardealul,

Târgu Mureș, p.33. 13 Ibidem, p.48.


366

Demersul se structurează pe distincțiile făcute de Xenophanes la care aspectele Totului

sunt supracategoriale „Fiindcă nici Totul nu poate să fie Absolutul, dar nu este mai presus de

orice (ek tou panton Kratiston einai), cum este Unul”14.

Platon consideră Totul în Dinamicitate sau în dimensiunea statică.

Alexandru Surdu face referiri la spațiul germanic al filosofiei (J.W. Goethe, Schelling,

Novalis) iar în cultura română la Nae Ionescu, Octav Onicescu, Constantin Noica, care

ilustrează „totalități determinate, obiective naturale, organice” etc.

c. Infinitul și infinitățile

La începuturile filosofiei grecești a fost utilizat ca formă adjectivală, de multe ori

subiectivă, infinitul. Infinitul este substratul elementelor, „Infinitul însă are o semnificație

explicită de Proto și Episistență, de început și de sfârșit, de naștere și de pieire (genesis kai

phthora), el, ca atare, nefiind afectat de acestea, ceea ce presupune referința la Eternitate”15.

Această problematică este amplu structurată în teoriile cosmogonice, cosmologice,

astrologice sau în microfizică.

Gânditorul român concluzionează „Este foarte importantă distincția dintre Infinitul

subsistențial și infinitatea Lumii, ca un fel de sumă a infinităților care nu sunt altceva decât

concepțiile noastre despre diferitele tipuri de infinități”16. Infinitul nu poate fi redus la

Eternitate.

d. Problematica Eternității și raporturile cu temporalitățile

Afirmă Alexandru Surdu: „Raportarea Eternității la Infinit, cu subînțelegerea Unului.

Totul, este fundamentală pentru accepția subsistențială a Eternității și constituie criteriul de

apreciere al teoriilor ulterioare, în special al teoriei ideilor lui Platon”17.

Platon abordează problema Eternității raportând-o la Timp. Dumnezeu este Etern. El nu

are nici început, nici sfârșit. Există o legătură între Absolut și Divinitate.

e. Dimensionările Absolutului ca supercategorie

14 Ibidem, p.53. 15 Ibidem, p. 59. 16 Ibidem, p. 66. 17 Ibidem, p. 71.


367

La Aristotel, Divinitatea nu este gândire, ci are parte de gândire, ca și omul, dar mai

mult decât acesta”18, afirmă gânditorul român.

La Nicolaus Cusanus „entitățile absolute sunt și infinite și eterne”19. În teologia creștină,

dimensionările lui Dumnezeu ting apogeul. Al. Surdu precizează un aspect extrem de

interesant și incitant din perspectivă epistemică: „Dacă ar fi vorba despre o istorie a filosofiei

centrată pe tema Absolutului, punctul culminant al acesteia l-ar constitui filosofia lui

Schelling care, în toate variantele sale, este „filosofia absolutului”20. Influența sa a fost

consistentă asupra gândirii lui Karl Jaspers, supra lui Soren Kierkegaard și Max Scheler.

Concluzionând asupra acestor supercategorii, Al. Surdu precizează exemplar: „Doar

Unul, care este Totul și le cuprinde pe toate, dintotdeauna și de pretutindeni, căci este

Eternitatea și Infinitul, poate să constituie Începutul și Sfârșitul. Iar această expansiune este,

în același timp, o reîntoarcere la Sine, căci întru Sine se face Totul care este Absolutul, fără de

care ar fi fost nimicul, despre care n-ar mai fi existat nimeni care să facă vorbire.”21

Supercategoriile sunt autologice. Alexandru Surdu face o serie de presupoziții

ontologice și o serie de explicații psihologice cu referire la Aristotel, care abordează rațiunea

și cu privire la intuiția intelectuală analizată de către Fichte și apoi de către Schelling.

Cunoașterea Eului și Absolutul „fiind identificate cu Unul, Infinitul și Eternitatea, adică

tocmai cu supercategoriile Subsistenței.”22

Gânditorul român identifică implicațiile gnoseologice la Platon și Aristotel și aspectele

logice. Vorbind despre interpretările lingvistice, Al. Surdu analizează simbolurile vizuale din

cadrele religiilor: pictogramele, hieroglifele, runele, icoanele, idolii, precum și exprimările

olfactive ale Divinității, exprimările gustative și tactile legate de cadrele Divinității.

Asupra acestor analize extrem de concludente și singulare privind Teoria Subsistenței

elaborate de Al. Surdu, avem în vedere un studiu extrem de amplu elaborat de către

universitarul clujean Teodor Vidam23 și de asemenea studiul lui Ștefan-Dominic Georgescu24.

18 Ibidem, p. 87. 19 Ibidem, p. 91 20 Ibidem, p. 95. 21 Ibidem, p. 100. 22 Ibidem, p. 123. 23 Teodor Vidam, Un sistem dialectico-speculativ supercategorial, în vol. Academicianul Alexandru Surdu la 75 de ani, Ed.

Kron-Art, Brașov, 2013. 24 Ștefan-Dominic Georgescu, Aspecte istorice și sistematice ale Subsistenței, în vol. Academicianul Alexandru Surdu la 75

de ani, Editura Kron-Art, Brașov, 2013.


368

Existența nemijlocită. Filosofia pentadică III.

Lucrarea debutează cu o serie de considerații terminologice despre Existență care au

traversat istoria filosofiei. Al. Surdu redimensionează semnificația tradițională și modernă a

existenței cu referiri extrem de nuanțate la Platon și Aristotel, apoi la existențialism, la Søren

Kierkegaard și Karl Jaspers.

Perspectiva logicistă a existenței ca demonstrație este prezentă la Aristotel, la I. Kant și

Leibniz. După cum apreciază Al. Surdu, „Wittgenstein consideră că Lumea (Existența

Nemijlocită) nu este alcătuită din obiecte, ci din fapte”25.

Vorbind despre „semnificația psiho-gnoseologică a existenței”, Al. Surdu consideră că

„Aristotel a fost întemeietorul psihologiei și al primei teorii a cunoașterii, bazată pe

sensibilitate și gândire.”26 Existența nemijlocită este un plan de esență al Filosofiei. „De altfel,

procesul de existențializare respectă, prin expunerea sa dialectico-speculativă pentadică, de la

simplu la complex și de la concret la abstract, în linii mari, fără nici un apel la cosmogonie

sau la genetică, mersul firesc al Universului, ca și al cunoașterii sale”27

Existențializarea are în vedere manifestările Subsistenței. De aici, filosoful abordează o

serie de alte paliere și cadre: Eonul, Estetonul, Percepteonul, Antetonul, Corporeitatea

existenței nemijlocite, ansamblul reprezentărilor.

Sistemul filosofiei pentadice a structurat până în prezent trei etape fundamentale.

Gânditorul român elaborând în prezent și celelalte două pentru a da rotunditate și

resemnificare majoră acestui edificiu monumental al filosofiei românești și europene, adică de

a realiza deplin „devenirea întru ființă” în sensul fundamentat de Constantin Noica, adică de a

releva Ființa.

BIBLIOGRAPHY:

1.***, Academicianul Alexandru Surdu la 75 de ani, ediție îngrijită de Victor Emanuel Gica și Dragoș Popescu,

Editura Kron-Art, Brașov, 2013.

2.Dunca, Petru, La transcendence en tout que monde posible chez les philosophus roumains du XX-eme siecle,

35 eme Congres International de Asociation des societes de philosophe du langue Francaise, 26-30 août 2014,

Rabat, section: Ontologie et metaphysique.

25 Ibidem, p. 45. 26 Ibidem, p. 47. 27 Ibidem, p. 52.


369

3.Georgescu, Ștefan-Dominic, „Aspecte istorice și sistematice ale Subsistenței”, în vol. Academicianul

Alexandru Surdu la 75 de ani, Editura Kron-Art, Brașov, 2013.

4.Surdu, Alexandru, Filosofia pentadică I. Problema transcendenței, Editura Academiei Române, București,

2007.

5.Surdu, Alexandru, Filosofia pentadică II. Teoria subzistenței, Editura Academiei Române, București, Editura

Ardealul, Târgu Mureș.

6.Vidam, Teodor, „Un sistem dialectico-speculativ supercategorial”, în vol. Academicianul Alexandru Surdu la

75 de ani, Ed. Kron-Art, Brașov, 2013.

landmarks in the pentadic philosophical system … 04 31.pdfun studiu al exegetului Ștefan dominic...

Documents