..

.

E

ao

'.

`,..f.

or

_

-te...

-

'14,4 .4.

-

,-,

o7

_

'u4,

-

g

9-

,.

'

k

-

41-

,

:,...4

.

g

Js

`'

r.te..

11..r"E

MC It TO

W%

W jir;01 aF(040 IMP

--

.

o-

-f.eit'';:,PrP

;_

-".

.

1

,

:',?

www.dacoromanica.ro

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFICAL

ROMINIEI

58878. Marcie Metionar Geogra/fo. l'o$. HA 1

www.dacoromanica.ro

SOCIETATEA GEOGRAFIC ROMINAFUNDATA LA 15 'UNTIE 1875

RECUNOSCUT DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN 20 FEBRUARIE 1897

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC

ALCTUIT I PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETEDE

GEORGE IOAN LAHOVARIPREEDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI,

PRWD1NTE AL SOCIETT1I PENTRU INVTTURA POPORULUI ROMIN,SECRETAR GENERAL AL SOClETATII GEOGRAFICE ROMiNE

I

GENERAL C. I. BRATIANUSUB-SEF AL STATULUI-MAJOR GENERAL,

DIRECTORAL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI

AL

ROMiNIEI

.........r.....e.ananan.,.........r

VOLUMUL III.

BUCURETISTAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59

1900

GRIGORE G. TOCILESCUMEMBRU AL ACADEMIEI ROMINE,

PROFESOR UNIVERSITAR,

DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI

www.dacoromanica.ro

MARELE DICTIONAR GEOGRAFICAL ROMINIEI

Cucuruzul, com. rur, jud. Mas-ca, pl. Marginea. Este impar-tia in dota catune san dotiamahalale : Cueuruzul-d.-s. si Cu-curuzul-d.-j., situate la extremi-tatea de N. a plaseT, futre sa-tele Prunarul si Ciolanul-Pangal.Proprietate a d-luT Nicolae Ghe-rassi, fost a d-lul Ion Ghica.Departe de Giurgin de 28 kil.;de Sanesti, resedinta piase'',de 18 kil. lar de Bucurestide 52 kil.

In 1887 avea 347 contribua-bill, din 1752 sufl.

Budgetul com. pe anul 1886era de 3973 leT la veniturl si 3502lel la cheltuelr; pe 1887 era de3861 leT la venituff si de 3270lel la cheltuelT.

Are 2 bisericI, deservite de 2preoll si 3 cintaretl. Una din bi-sericl este zidia la 1830 si re-parata la 1886. Are hramul Sf.Impratl si constitue o singuaparohie.

Este o scoala mixta, cu 4clase. In 1888, an urmat adi20 baetl si 35 fete, din 90 baetlsi 35 fete in virsa de scoala.

Suprafata intregeT mosil estede 2050 hect., din care, la 1864,

C(URMARE)

s'a dat la 220 locuitorT impro-prietaritl dupa legea rurala 850hect., aminind proprietate 1200hect.

Pe teritoriul com. e un peticde padure in suprafata de 230hect.

Arenda anuala a mosieT estede 36000 leI.

Satul este situat pe o valece poarta numele satulul si careare pe ea un elesten care servade adapat vitele satuluT. .

Pe ad trece \ralea CablantiluT,pe care sunt izvoare si un he-lesten de pescuit si adapat vi-tele.

Cucuta, cdtun, jud. Braila, pen-dinte de com. Mihain-Bravul, si-tuat la V., 12 kil. departarede resedinta comuna Vite connute sunt: 254 (120 bol, II() vad,2 taurI, 22 vitel) ; sunt 48 cal,384 pord si 320 or.

Cucutan, movilil, jud. Buzan, incom. si cat. Simileasca.

Cucutel (Valceaua-), vdlcea,ramificatie din Valea-Duhner;trece pela N. comunel Traian, din

jud. Teleorman, pe Ruga Valea-Suroael si spre mosia Piatra.

Cucuteni, com. rur., jud. Dim-bovita, plaiul Dimbovita- Ialo-mita, situata pe dealurl si pevAT, spre N. si la 25 kil. de Tir-goviste, intre Muchea-Banesti,Muchea- MatastireI-Bunea si Mu-chea-Barbosi. Aceasta comunaeste mal toata asezata pe va-lea Vilcana, pe unde si curgepiriul Vilcana.

Cucuteni sunt invecinat.1 spreE. ca com. Motaeni si erba-nesti-Podurile, san Baile-Pucioa-sa, spre V. cu Pietrari, spreN. cu Riul-Alb si spre S. caVilcana-Pandeli. De toate acestecomune se desparte prin dea-lurl si val' si numal cu Vilcana-Pandeli se leaga printr' o s osea ve-cino-comunall. Peste apa "%Mea-na sunt in raionul com. cincrpodete. Cucuteni se compunedin trel catune : Vilcana-d.-j.,Vticana-d.-s. si Cucuteni, cu 1500locuitorl romid. Comuna secompune din : ulita Cucuteni,ulita Plaiul, ulita Bisericel, liniaVilcani, ulitele Moiceni, Greci $iValea-Cheil. In aceasa comuna

www.dacoromanica.ro

CUCUTENI 6 CUCUTENI-RXZsI

. is.int trei bisertcr s o scoall culoca'l--nod si conclusa de un ?aya-%Mor platit de stat. Comunacreste vite : yac!, bol, cal, or.Se cultiv mar mult porumb sicinepa. Tocmar sus in Cucu-teni, peste dealuri la riul Jalo-mita, este o moard. Principalaproductiune a com. este gazul

apa Todo-salifera. Ad suntrenumitele bar de iod de laVilcana. Vez! Vilcana i Buznea.

Cucuteni, com. rur., ocupind par-tea despre N.-V. a plaseT Stav-nicul, jud. Iasi, situata mal multde a dreapta riulur Bahluiul,pe un teren accidentat, for-mind dealurl i var acoperitecu padurr. Se afta la 16 kil.de Iasi. Prin partea de N.a comuner trece riul Bahluiul,calea ferata si soseaua nationalade la T.-Frumos spre Iasi,carTmerg paralele cu apa Bahluiul.

Este formata din satele : Cu-cuteni, Cogeasca - Vechie, Co-geasca-Noua, Hasnaseni,can i-Vechl, Bratuleni, S cop osen i,Dirjeni, Bogdanesti, Horlesti-Catolid i Horlesti - DomnitaAre o intindere cam de 12609hect. si o populatie de 699familiT, saa 3270 suflete.

In aceasta comuna sunt 5 bi-sericr ortodoxe, cu 3 preotl si6 cintaretr; una catolica, Cupreot i i dascal ; 4 COIT, Cu 4invatatorr, 158 elevr, (145 bletrsi 13 fete) ; o moar de apl.

Budgetul e de 17416 le! 66banT la veniturr si de 173461erla cheltuelT.

Vite sunt: 10749L capete, dincarl : 3432 vite marT cornute,5560 o!, 48 capre, 512 ea!, 5bivolr si 1192 rimatorr.

Cucuteni., sat, In centrul comunerCucuteni, plasa Stavnicul,

inconjurat de toate partilecu dealurr. Are o populatie de

116 familii, sal 559 suflete.Este tesedinta comuna Aicrse : a biserica zidita la 1642de_ Mate! Deleanu, fostul pro-prietar, deservita de I preot si 2cintaretT ; o scoall cu un local fru-mos, infiintata in anul 1865 sifrecuentata de 47 elevr; localulprimarier si casele proprietater.Linga sat se afla un iaz, numitBroscaria.

Vite sunt : 4123 capete, dincarT : 803 vite marl cornute,2864 or, 18 capre, 141 cal, 5bivolr si 292 rimatorr.

Satul Cucuteni se afl pemosia cu aceIasT nume, si estevechia, dupa cum ne arata datafondare1 bisericer.

La 7121, in timpul domniertul tefan-Voda Toma, boerirfiind nemultumitr de el, s'auretras intr o noapte Cu top Inacest sat si au trimis porunca.lur Stefan-Voda, sa jasa dinscaun, ca nimenT nu-I mal poatesuferi in Domnia Tare cu atiteavdrsdr1 de singe.

\Toda n'a ascultat, i strin-gind oaste aa imprastieat boerir,rasipind rascoala ion>.

Cucuteni, sat, in partea de S.-V. a com. Baiceni, pl. Bahluiul,j id Iasi, pe %ralea piriulur To-leasa, ce trece prin mijlocul sa-tulur Are suprafata cam de 1900hect. si o populatie de 92 familT,sal 408 locuitorr Rominr, carr seocupa cu agricultura si creste-rea vitelor; o biserica, deservitde z preot, 2 cintaretr si z ecle-siarc ; o scoala, infiintata. in 1884

frecuentata de 34 elevI.Ad s'a gisit, facindu-se sa-

paturr sistematice de reposatulprofesor N. Beldiceanu, marmulte obiecte vechr, ca : idolf,cale, instrumente etc., parte delut si parte de os si bronz. Elesunt depuse la Muzeul Nationaldin Bucuresti.

In trupul mosid se ata si satulBarbatesti.

Cucuteni, stalie de a'rum de fer,jud. Iasi, pl. Stavnicul, SatulCucutenr, pe linia Iasi-Pascani,pusa in circulatie la 13 Sept. 1870.Se afla intre statiile Iasi ( 4.! kil.)

Podul-Iloaer (8.7 kil.) Inal-timea d'a.supra nivelulur mdrffde 44m 75. Venitul acester statiipe anul 1896 a fost de 33530Id, 25 batir. In anul 1873 ve-nitul acester statir era numalde 1159 leT, 47 batir.

Cucuteni, mofie, in judetulcom. Cucuteni, pl. Stavnicul,pe teritoriul caruia se afla satele :Cucuteni, Scoposeni, CogeascaVechie, Cogeasca-Noua, Dirjeni,Bogdanesti i Horlesti-Domniter.Are o intindere cam de 10160hect., din carT cam 2145 padure.

Cucuteni, ajluent al pir. Racea,in com. Ruginoasa, jud. Suceava.

Cucuteni-Pirscoveni saa BaltaPlopulul, mo,sie, i catun in ju-detul Buzar', com. Stilpul, fosaproprietate a statulur, pendintede Episcopie si din care parte s'adat insurateilor, iar parte s'a vin-dut deosebit si s'a alipit mosierStilpul.

Cucuteni-Rzii, sat, numitPelinul. E situat pe coastd dedeal, in centrul comuner Dur-nesti, jud. Botosani, pe dealul

valea PelinuluT. Arco suprafatade 507 hect., si o populatie de49 familiT, sat 206 suflete ; sunt76 contribuabili, vechT locuitorlrazesT, cae se ocupa cu agri-cultura si cresterea vitelor si au14 hect. vil pe Hirtopul-Villor,carl produc 220 hectol. vin.

Vite sunt : 59 bol si vad,42 cal, 56 o! si 25 rimatorT.

Loc. aa 45 stupr Cu albine.

www.dacoromanica.ro

Cucuteni-Tufescu, sat, situatin partea de N.-E. a comuneiDurne$ti, judetul Boto$ani, peun podi$ inclinat spre S.-E.$i pe valea Piriului-Cucutenilor.Mosia are o suprafata de 872'hect., din cari 143 hect. alelocuitorilor $1 7294 ale proprie-tarului. Populatia este de 57familii, sal 143 suflete, din care33 contribuabili.

In acest sat se afla 1 bise-rica de zid, deservid de I preot$i 2 entareti; 4 iazuri $i o moarade apl.

Prin mijlocul satului trece ca-lea judet. Boto$ani- tefane$ti.

Vite sunt: 98 bol $i vad, 44caT, 350 oi $i 30 rimatori.

Cucutenilor (Iazul-), iaz, for-mat din Piriul-Cucutenilor, pemo$ia Cucuteni-Tufescu, com.Durne$ti., plasa tefane$ti, jud.Boto$ani.

Cucutenilor (Pirisul-), pirM, iz-vore$te de pe mo$ia Cucuteni-Tufescu, com. Durne$6, jud.Boto$ani, trece pe Ruga satulCucuteni si se varsa in 0.1111Corogea.

Cucuvaia, phiiaf, in jud. Neam-tu, com. Vinatori-Neamtului. Iz-vore$te din dealul numit Fundul-Roman esei $i se varsa pe dreaptapiriulur Ozana.

Cudalbi, com. rur., in jud. Co-vurluid, pl. Zimbrul, la 52 lade Galati, in partea cea malextrema despre V. a judetuluiCovurluid, $1 com. rur. cea meinsemnata din acest judet inprivirea populatieT. Se margi-ne$te la E. cu Baleni $i Oasele,la S. cu Minjina $i Calmatuid, laV. cu Ive$ti, Barcea, Dara;ti, $iDragane$ti, si la N. cu Puteni(carl toate, incepind de la al-matuid, sint in jud. Tecucid).

A$ezata pe valea Gerului (pi-1.1111 Gerul trece chiar prin thij-locul Cudalbilor), aceasta co-muna este formad dintr'un sin-gur sat, cu aparenta de ora$elchiar. Are o lungime de a-proape 4 kil., $i latime de I 1/2kil., $i e locuita numai de d.-zA$I.

Populatia Cudalbilor e de1149 familii, sati 3970 suflete,din carT 2038 barbati, 1932 fe-meI; 2890 necasatoriti, 869 ea-satoritl, 209 V6dUVI, 2 divortati.Stiti carte 592 persoane, restulnu $tid. Sint 780 contrib.

StrinT d'A : 12-- familii deArmenT, sal 46 suflete, $i 16familii de Izraeliti sal' 44 sufl.

Suprafata comunei este de12970 hect., din cari 9952 hect.8o ariT arabile, 1105/4 vii, 433ima$ $i restuL vatra satuluT, cualte destinatiT $i netrebnic. Pa-mintul de alce e manos, negru,pe une-locurl $1 nisipos ; paclurTmal nu se afla de fel.

In afard de paminturile d.-za$e$ti, pe teritoriul Cudalbilorse afta $i urmatoarele proprie-tati mar mari : Ple$e$ti (2 tru-purI), Gologanul, Bezmanul, B5.-trinul-Izvoret, Ciudinul $i Mur-gociul.

Plugaria, cre$terea vitelor $icultura viilor sunt ocupatiileprincipale ale cudalbenilor ;frunta$11 dintre sateni poseclapina la 30-40 falci de pamint;pluguri sistematice se numaraveo loo. Dintre cereale, se sea-mana mal mult secara $i po-pupid, grid prea putin.

Vite sunt : 3 taurT, 1608bol, 8o8 yac!, 83 juncr, 31 junce,40 gonitori, 31 gonitoare, 77minzati, 74 minzate, 69 viteT ;I armasar, 163 epe, 407 cal,3 asinI, 188 berbeci, 4196 oi,23 capre, 5 tapi; 980 porci FMpitr, 390 vieri, 835 scroafe,2760 puma

Circiumi sunt fa, tinute -partede Romini parte de Armen! ;pravalii de manufactura sunt 5(4 tinute de Armeni si I deun Evreti) ; meseriag dintre Ro-m'id putinT, croitori 3 Evrei ;tot de Evrei se vind pana $1icoanele biserice$tr (1887). Func-tionead aici d moad cu aburi.

Budgetul comunal se balan-seaza la venituri si cheltuielicu aceea$i suma de 12240 le!75 bani pe an. Contributiiledirecte se ridica in total la25467 leT 68 bani.

Are 4 biserici: Prea CuvioasaParaschiva, Adormirea MaiceiDomnului, SE Dimitrie li SEVoevozi. Intreaga comuna formeaza o parohie, cu catedralaPrea Cuvioasa Paraschiva, de-servite de 1 preot paroh si 2preoti ajutori $1 6 cintareti ; bi-sericile fiind raza$e$ti n'ad. pa-mint rural, Adormirea irisa areto flci harazite de dascalulCostin Chebac.

Cea maT veche dintre bise-ricile din Cudalbi e Prea Cuvioasa Paraschiva, construitilintiia$I dad din btrne la 1805,apoi reacuta de -lid gros deaproape t m. in curgere de 15ani (1840-55); fu sfintita la 14Octombrie 1855. Adormireai in-ceputa a fi zidid la 1861, sesfinti la 1863; e o biserica fru-moasa .$i bine inzestrad, tuve-lita cu scinduri, datead din1.833 luna Maid, din timpul e-piscopului Meletie al Romanultd.SE Voevozi, cea mar mica licea mai noua dintre bisericiledin Cudalbi, dar li in cea malrea stare, cacT pana $i temelia-Te stricata.

Sunt 3 $coli: doua. de baeti$i x de fete; cea dintila din tre$colile de bleti e infiintad in1864, frecuentad. de 126 eleviinscri$I in 890; a doua din1874, frecuentad de 125 $colari

CUCUTENI-TUFESCU 7 CUDALB1

www.dacoromanica.ro

regulatl, din 139 inscriT; coalade fete numara in ace1a.5T an 38eleve tnscrise, din carl cu fre-cuenta regulata 32. Ca produsal ;colilor de bAett de la infi-intare pana azT (1887) se numarvr'o mo absolventr, din cancelmal muItT se ocupa cu plugaria,lar uniT s'aa facut preotl, invata-torl sa meseria0.

Satul Cudalbi este foartevechia. Versiunea cea mal ras-pindita arata ca numirea aces-tul sat ar veni de la un oare-care Manolacho Cudalb, oteanin timpul luT Stefan-cel-Mare,carda i s'ar fi hdrazit pentruvitejia sa loc de salAqluire i dehrana in aceasta parte a piel.Chiar i azl odsta. in Cudalbi,In partea din jos, un drum carese numete Drumul-luT-Manola-che. Pe HITA acest ManolachiCudalb, traditia poporana malciteaza ca intemeietorl al satu-luT i pe cdpitanii BetivuObreja, tot din oastea lui Ste-fan-Voda. Cu toate acestea, unuric, scris in slavonete, din1472, luna Iunie in 25 zile, alcaruT original se afta la raza-pl din Cudalbi, Vasile Cons-tantin Corcova, filth decedatu-luT Constantin Popa Lupu Cor-ciova, vorbete numal de vor-nicul Stefan Cudalb i Izbap.loan Vrabie, carora li s'a ha-razit o bucata de pamtnt pestevalea GeruluT, tn locul unde azte satul Cudalbi. lata textul a-cesta uric in traductia rominA :

cMilostivirea mea Stefan Voevod sta-pinitor paniintulta Moldovel ; Lataailvenit Inaintea noastr 1il tnaintea boeri-lor nostri ai Moldova, slugile noastreStefan Cudalb vornicul i 1zbasa loanVrabie, In auzul tuturor credinciosilorboerilor nostri mari i miel mi jaiba ca

ne milostivim asupra lor, si le-amprimit cererea lor, i ne-am railostivitab-upra slugilor noastre Stefan Cudalbvornicul i lzbasa loan Vrabie ; le-am dato bucati de pmtnt peste vales GerululIn eurmezis, spre V. pana In matca He.

reteilor, i spre E. pana In Valea-Tigan-ca, ce se apropie de apa Minjinelmerge marginea din jos pina la Filestisi parte din sus pana la Troiandolul $icapetele se hotirabc ca mosiile Bujo-Alti l Gologanu, si la aceastii parte depamint sa. fie volnia a stipini a sifra411 lar j surorile lor i fecioril lar,

nepotiI lar, stranepolil i sprestrine-po01 lor, i tofi cail se vor trage dinneamul lar, nestrimutatI niel odinioaraIn vea, si le-am fa'cut aceastii foaie scri-si uric dat la mina lor, si spre aceastaeste credinta Domnia mele de mal susnumita Stefan-Voevod, i credin5a a tu-turor boerilor nostri aI Moldova marIsi miel', i spre maI mare ar' ie l hita-rituri a tuturor de mal' sus scrise, amporancit credincios boeruluI nostm d-saleTudor Logofit sL scrie i pecetea noa-strii si o lege catre aceastil carte anoastris.

[L. S. D.]Veleatu 6980 (1472)

Iunie 25 zile.

Grigorie Vis vel logoat scrisde pe ispisocul vechiti pe sirbiede la Stefan-Voevod Domn Ta-re Moldovel, scris la Z. A. H.Iunie 25 zile.

Cudrina, deal, pe teritoriul sa-tulut Gremeti, com. cu acela.5Tnume, plasa Berhometele, jud.Dorohoia.

Cudrina, ponor, pe teritoriul sa-tuluT Gremeti, com. Gremeti,pl. Berhometele, jud. Dorohoid.

,Cuejdiul, sat, in com. Glicina,pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.E situat pe valea piriului cu asa numire.

Impreuna cu satulare o populatie de 248 captde familie. In acest sat se afta

biserica, 2 Torl ; lar in apro-piere, cariere de piatrA. Locui-toril cu agricul-tura i cre0erea vitelor.

Cuejdiul, ramurd de dealue, jud.Neamtu, futre mo0a Alma0(com. Dobreni), i marginea des-

pre N.-E. a com. Gircina. Poartame multe numirr speciale ale pis-curilor i anume Tarnita, Mun-celul, Dealul-cel-Mare, dealurileRoatelor, Mintina, Balaur, etc.

Cuejdiul,fieidure, in jud. Neamtu.plasa Piatra-Muntele, com. Gir-cina, are o intindere de 4231pogoane, coprinzindu-se i aceeade pe mo0a Gtrcina.

Cuejdiul, pMiq, jud. Neamtu.Izvorege din muntele Tarnita,(ramura Muncelul), catre hota-rul com. Cracdoani ; curge inspre S.-E. pe teritoriul com.Glicina, pl. Piatra-Muntele, prin-tre ramificatiunile culmet Vii-para i a culmet cu a sa nu-mire ; uda satul Cuejdiul,

11 Drmaneti, de unde sebifurca aproape de intrarea saIn orapl Piatra dot crac,unul ce curge pe sub coastelemunteluT Cozla, strabattnd ora-

u1 aproape prin centru ;altul prin partea sudica, des-partind mahalaua Mratel decel-lalt trup al orauluT unin-du-se aproape de varsarea luTIn riul Bistrita, in dreptul fa-brice de cherestea i cue delemn (Moldova, ce se all inPiatra.

Mal inainte-vreme tot cursulsati se fama prin ramura India;trisa de cind ornul a Inceputa se mari, ad cautat sa-1 a-bata din pricina inecurilor ceproducea in timpul *el* ape-lor sale din mata.

AfluentiT sal, stnt, pe dreapta:Argintarul, Rotariul, Glodul,Parul, Poeni, Runcul, Slatina,Chiticul, Piriul-Chetrariel, Por-te; din stinga ptraele : Mun-cel, Tiganca, Varnita, Mas-trul, Salatuc, Gircinita, Boroda,Sinida i Fundatura.

Cufurita, vale, jud. Valcea, plaiul

CUDRINA 8 CUFUR1TA

www.dacoromanica.ro

CUFUR1TA 9 CUIBURILE

Horezul, com. Otesani, se varsain riul Luncavatul.

Cufurita, vale, jud. Vilcea, plaiulHorezul, com. Slatioara, ce cur-ge prin mahalaua Gorunesti.

Cufuritul, cat. al com. Glodeanul-Sdrat, jud. Buzda, cu 90 locui-torT si 20 case. In vechimepurta numele de Glodeanul-GrAdistea si Snagoveanca, dupanumele mosieT pe care e situat.

Cufuritul, munte, in sus de com.Moroeni, jud. Dimbovita, in di-rectia apeT Ialomita, in stinga. A-cest munte este aproape paralelcu muntele Rateiul printre din-sil curge pir. Cufuritul, pe caresint ferdstrae de taiat scindurr.

Cufuritul, munte, la N. de am-pulung, jud. Muscel, ale ciruipoale le uda. riul Bughea.

Cufuritul, lac, in com. Glodea-nul-Sarat, jud. Buzan, in Vestulcaruia e situat cat. Cufuritul.Contine mult peste. El e con-tinuatia piriuluT Sarata.

Cufuritul, (Glodeanul - Cufu-ritul), in jud. Buzar',com. Glodeanul-Sarat, proprie-tatea statuluT, pendinte de ma-ndstirea Znagovul. Are 2380hect., toate arabile, din cares'aa dat improprietaritilor in1864; 830, insurateilor din catu-nul Florica; lar 1474, suntmase inca proprietatea statuluT.Face parte din marele corp Glo-deanul i Gradistea.

Cufuritul, numire data de locui-torI intregeT mosiT Glodeanul siGradistea, jud. Buzaa.

Cufuritul, numire data mafiaSarata-MisleT, din com. Mihai-lesti, jud. Buzati.

68878. Nardo Illeffonar Geooratto. Vol. HL

Cufuritul, minare ce se mal daizvoruluT Catira, din com. Ro-besti, jud. Buzaa.

Cuhalm, pddure, jud. Bacla,pl. Bistrita-de-Sus, din comunaSchineni.

Cuhalm, mica padure de rachitesituat pe malul SiretuluT laV. de satul Liesti futre Bir-lad si Siret, jucietul Tecucia.Este proprietatea razesilor dinsatul Liesti; din aceasta pa.-durice eT isi fac toate

la case si imprejurimr. Esteadese-orT supusa inundatiilor Si-retuluT.

Cuibarul, deal cultivabil, in com.Dolhasca, jud. Suceava.

Cuibareti, deal, formeaza hota-rul intre satele: Fratia si Me-deleni, jud. Tecucia, pl. Ber-hecia, com. Godinesti.

Cuib'reti, facture, la V. desatul Tomozeia, com. Oncese,pl. Berhecia, jud.Tecucia ; ser-veste ca margine la S.-V. cucom. Godinesti.

Cuibreti, izvoreste dindealul cu acelasT nume, judetulTecucia, merge spre E. si sevarsa in Berhecia.

Cuibeanca, vale, izvoreste dincom. Gornetul-Cuibul, curge spreE. si se varsa. n gira Tur-burea In com. Pacuretr, plasaPodgoria, jud. Prahova.

Cuibul, sat, face parte din com.rur. Gornetul-Cuibul, pl. Podgo-ria, jud. Prahova. Este situat pemalul sting al piriuluT Saratelul,sub poalele dealuluf Mirzea siNastasoaia. Are o populatie de775 locuitod (382 barbatr393 femeT).

Aci e o biserica construitala anul 1853, in locul uneT altebiserief vechr de lemn, si despre care se spune c s'ar fifondat pe la anul 1790 de lo-cuitorl. Este deservit de unpreo t.

In partea de S. a cat. Cuibul,pe unde curge piriul Saratelul,sint abondente izvoare de apasarata., ce se intrebuinteaza delocuitorir bolnavr de reumatizm.Mult1 din locuitoriT comunelorvecine Teail apa din aceste izvoare pentru acest scop.

Tot in acest catun, la localitatea numita Valea-Benir, seafla un bogat izvor de vaminerala, continind fier si pu-.cioasa.

Satul Cuibul, se crede a fiinfiintat cam pe la anul 1690,cind primiT treT fondatorT, fugitTde frica Turcilor, cum spunetraditia, s'aa stabilit prin padurile seculare din aceste locurT.

Acest catun ocup centrulcomuneT Gornetul-Cuibul si esteresedinta

Cuibul, deal, in partea de N. acat. Cuibul, comuna GornetulCuibul, pl. Podgoria, jud. Prahoya.

Cuibul-Berzef, isvor, com. Mi-cesti, pl. Riul - DoamneT, jud.Muscel.

Cuibul-Vulturilor, deal, in partea de V. a comuneT Bobulesti, pl. tefanesti, judetul Bo-tosani.

Cuiburile, vechiu schit, in plasaIalomita-Balta, satul Slobozia,jud. Ialomita, Haga mandstireaSlobozia. Acest schit a fostfondat, inzestrat i inchinat manastirei Slobozia de Sta.na Doi-ceasca, la anul 1626. Nu se malafla niel o urm din acel schit.

2

www.dacoromanica.ro

CUIBURILE lo CUIUGIUC

Cuiburile, lac, in jud. Ialomita,pl. Ialomita-Balta, pe teritoriulcomuner Luciul.

Cuinef, ceItun, al com. GhizdA-ve$ti, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud.Romanati, aproape de comunaApele-Vi! $1 de Dealul-Tiganu-luT, Virveni, etc., cultivate cuvi!. Are o populatie de 142locuitorT.

Cuiuc-Culac, phig, in jud. Tul-cea, pl. Istrul, pe teritoriul co-muner Tocsof. Izvoreste dinpoalele sud-vestice ale dealulurCascalac-Bair. Se indreaptA spreV., avind o directiune generalade la N.-E. spre S.-V. ; brAz-deazA partea sudicA a plAsercea nordicA a comuner ; curge pela poalele vestice ale dealuluiVeli-Tepe-Bair, trece prin com.Tocsof, si dupl un curs de 7kil, merge de se aruncA in pirlulCasimcea, pe stinga, chiar lahotarul judetulur. Prime$te unsingur afluent, pe dreapta, Va-lea Tasli-Culac, chiar in satulTocsof. Malul sAti, de la Toc-sof la vArsare, este inalt si camstincos . Pe valea sa mergedrumul comunal Tocsof-Coge-lac.

Cuiu-Iuculul (Valea-), vale,in judetul Constanta, plasaSilistra-NouA, pe teritoriul co-munelor rurale Girlita i GAr-van. Este formatA din trer vlmar miel* ce es toate din poa-lele nordice ale dealulur GArvan-Bair, de pe teritoriul bulgArescal com. Gdrvan. Acestea sunt:Cara-Culac, Culac-Punar-Ceair,GA'rvan-Ceair caz-1 toate se im-preunA ceva mar jos de com.GArvan in valea numit. Iailea-Ceair, se indreaptA mar ludir'spre N., apor spre V., ?ledirectie generall de la S.-E.spre N.-V., Mal la apoT numele

de valea GArvan $1. de la poa-lele dealulur Olucli, la pe celde Cuiuculuf si sub acest

dupa ce a brAzdat parteacentrall i sudicA a plAser, sedeschide in ezerul Girlita la 2kil, mar jos, la N. de satulGirlita. Cursul sAii e de zo kil.$i brAzdeazA partea nord-esticAa comuner Girlita si cea cen-tra1 a comuna GArvan. Malu-rile sale sunt formate de dea-lurile Scorci, Curdeli, Sirt-Iol-Bair pe dreapta; Girlita, Olucli,Cara-Burun-Bair pe stinga; larteritoriul brAzdat de ea si adia-centele sale, cu o intindere de4000 hect., coprins intre dea-lurile Ganta, Scorci, Curdeli,Sirt-Iol-Bair, Ciriagi-Iol-Bair deo parte, la E.; Garvan-Bair laS.; Cuiugiuc-Iol Bair $i Girlitade altA parte, la V. Valle adi-cente sunt : aril-Misi-Ceair pedreapta, Cuiugiuc-Ceair, Cara-ghios-beair si Lanburlu-Culac;n'ati apa de cit cind plouA. EtAiatA de drumul judetean Ese-chior-Lipnita pe la mijloc ; pedinsa merge si un drum co-munal Girlita-GArvan. Malurileif sunt acoperite cu tufdri$urr,ce pe unele locurT sunt inalte sirip case.

Cuiugiuc, sat, in jud. Constanta,plasa Silistra-NouA, catunul comune! Esechioi, situat in parteameridioualA a plAser si cea es-ticA a comunei, la 5 kil. spreN.-E. de cAtunul de re$edintA,Esechia Este a$ezat in valea Cu-iugiuc-Ceair, si e inchis la E. dedealul Cara-Burun-Bair i la V.de dealuI Cuiugiuc - Iolu - Baircu virful sAti Cuiugiuc, careare o inAltime de 130 m. Su-prafata sa este de 1197 hect.,dintre care 25 hect. sunt ocu-pate numar de vatra satulurde grddinT. Populatiunea sa, acAreT majoritate este formatA de

cAtre BulgarT i turcr, este de28 familiT, satI 105 suflete, ocu-pindu-se mar mult cu crestereavitelor i cu cultura viter de vie,care reuse$te mar ales in parteasud-esticA a satuluT. PAmintulnu produce mar nimic, fiind martot acoperit cu pAdurr $i cutuNurr. Casele sunt mAricele,destul de numeroase i a$ezateIn grupurr separate si distan-tiate mult unele de altele. Dru-murr comunale pleacA unul spreN. de Cilnia, altul spre N.-V.la Girlita, altul la S.-V. la Ese-chic', altul la S. la Cuciuc-Cainargi (Bulgaria), altul la S.-E.la GArvan $i in fine, altul la N.-E. la Lipnita.

Cuiugiuc, vIrf, al dealulur Cuiugiuc-Bair ; are 130 m., dominindsatul Cuiugiuc i vdile Cuiugiucsi Nursusul, jud. Constanta.

Cuiugiuc, virf de deal, in judetul Constanta, plasa Silistra-NouA, pe teritoriul comuner ru-rale Girlita, la vre-o 5 kil. spreS.-V. de satul Cuiugiuc, de lacare si-a luat i numele. Estevirful culminant al dealulur Ta-nas Sirti, situat in partea de S.a plA$er si a comuner ; printrlasul trece chiar hotarul Dobrogerspre Bulgaria. Dinteinsul sedesface spre S.dealul Bei-Orman-Bair ; iar spre N.-E. pleacA dea-lul VArsat-Sirti ; are o inAltimede 171 m. ; fost punct trigono-metric de observatie rangul 2 -lea, dominind valea Ca vac-Culac-Ceair, $i un alt drum comunalce duce de la Girlita la Cui-ciuc-Cainargi ; pe dinsul e $1pichetul cu No. 10.

Cuiugiuc, vive al dealului Tan as-Sirti, are 170 m., pe hotarulspre Bulgaria, dominind valeaCavac-Culac Ceair, judetul Con-stanta.

www.dacoromanica.ro

CUIUGIUC 11 CUJBENI

Cuiugiuc, virf de deal, situat inpartea vestic a pla.$eT Silistra-Noud, i cea nord-vestic a com.Garvan $i a catunuluT su Cuiu-giuc, de la care si-a luat $1numele, jud. Constanta. Are 130m. i domina. valea Cuiugiucsoseau a j u detean. Esechioi -Lipnita.

Cuiugiuc-Bair, deal, In judetqlConstanta, pl. Silistra-Noua, co-muna Grvan, catunul Cuiugiuc.E situat in partea sudica a pla$el.$i cea vestica a comuner printrevalle Cuiugiuc-Ceair $i NursusCeair ; are 130 m. Inaltime do-minind satul Cuiugiuc a$ezatla poalele sale estice, acoperitecu tufari$uri i putine padurI.Pe muchea luI trece drumul ju-detean Ostrov-Cuzgun.

Cuiugiuc-Ceair, vale, in jud.Constanta, pl. Silistra-Noua, peteritoriul comuner rurale Gar-van $1 anume pe acela al catu-nula sAU Cuiugiuc, de la care

luat i numele. Incepe dinpoalele sud-estice ale dealuluiCiatal-Iolu-Bair de pe teritoriulbulgaresc al comuner Garvan,aproape de satul Cuciuc-Cai-nargi ; se indreapta spre N.,pe linga dealul Sapa-Bair, intrAin Dobrogea, se une$te cu valeaDemeceianCula - Bair, spre aforma valea Nursus-Ceair. Prin-tr'insa merge $1 drumul comu-nal Girlita-Cuciuc-Cainargi.

Cuiugiuc-Ceair, vale mica, injud. Constanta, pl. Silistra-Noua,comuna Garvan, catu nul Cuiugic.Pleaca din dealul Cara-Burun-Bair, trece prin satul Cuiugiuc,se deschide cu valea Cuiu-Iuc-UluT. Prin ea merge i caleajudeteana Ostrov-Cuzgun.

Cuiugiuc-Ceair, vale mica, injud. Constanta, pl. Silistra-Noua

pe teritadul comuna rurale Gar-van, $i anume pe acel al catunu-lui s Cuiugiuc, de la care vi-aluat i numele. Se desface dinpoalele vestice ale dealuluT Cara-Burun-Bair, se indreapta spreN. in o directie de la S.-S.-E. spreN.-N.-V., brazdind partea ves-tica a pla.$11 $i cea nord-vesticaa comunei; trece pe linga satulCuiugiuc, i dupa un drum de4 kil, se deschide In valeaCuiuc-Iuc-UluT pe sano. Prin-tr'insa merge si drumul jude-tean Esechioi-Lipnita, i celcomunal Co$lugea - Cuiugiuc -Garvan.

Cuiugiuc-Culac, vale, in jud.Constanta, pl. Silistra-Noud, peteritoriul comuna' rurale Para-chioi. Se desface din poalelevestice ale dealului Aslama-Siti;se indreaptd spre V., avind odirectiune generala de la S.-E.spre N.-V. ; brazdeazI parteacentrald i cea nord-estica aplaseI. Merge prin dealurile Ba$-Punar de o parte pe dreapta,

Uzum Mese-Sil-ti de alta partepe sano, pe linga padureaCojocariul, i, dupa un drum de4 kil, se deschide in valea Ghiu-vegea sati Ghiuvenli, pe dreaptachiar in satul Parachioi. Prinea merge drumul judetean Lip-nita-Ghiuvegea-Eni$enlia; $i esteMata de mar multe drumurTcomunale, intre carT insemnamParachio1-13azirgian

Cuiugiuc-Iolu-Bair, deal, injudetul Constanta plasa Sili-stra - Nota, pe teritoriul co-mune! rurale Garvan, i anumepe acela al catunulul sda Cuiu-giuc, ce e a$ezat la poalele suborientale $i de la care si-a luat$1 numele. Se desface din dea-lul Cara-Burum-Bair, se intinde-pre N. printre valle Cuiugiuc-

Ceair i Caraghios-Ceair, tuteodirectiune generala de la S. E.spre N.-V., brdzdind partea V.a pla$eI si a comuna Are 130m. inaltime ; se prelunge$te laN. cu dealul Olucli. E aco-perit cu tufari$urr.

Cujba, sat, la N. de satul TI-cuta, com. Tacuta, pl. Mijlocul,jud. Vasl fla. E situat pe dealulCujbeI pe o s.iprafata de 413hect., din ea/1 34 hect. ale lo-

PopulaViea lui e de37 familiT, sail 157 suflete.

Are: o biserica construit la1830, de Gavril Cujba, fostulproprietar al acestuT sat ; omoara de apa si un iaz.

Vite sunt: 74 vite mar! cor-nute, 19 oT, 38 ca! si 6 rima-torT.

LocuitoriT posea: 6 plugurT,6 care cu boT si 5 carute cucal.

Sunt 22 stupT.

Cujba, munte, intre Negovanul$i Beleoaia, la N. comuneI Polo-vraci, din pl. Novaciul, pe ma-lul sting al GilortuluT, judetulGorj.

Cujbei (Dealul-), deal, se intin-de la N. comuner Tacuta, pl.Mijlocul, jud.

Cujbei (Valea-), vale, se intin-de la N. comund Ta.cuta, pl.Mijlocul, jud. Vasluia.

Cujbeni, sat, in com. Pipirigul,pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.E situat filtre ramura mintilorPetru-Vodd $1 Cotnarelul, mar-ginindu-se catre E. cu satulPluton i spre N.-V. cu sateleTarateni $1 Agapeni.

Vatra satuluf are o intinderede 2 hect. $1 86 ariT, cu o po-pulatiune de 76 suflete, saa 15faifal. ToV sint rominI, $1 se in-

www.dacoromanica.ro

CUJBENILOR (DEALUL-) 12 CULA

deletnicesc cu cresterea vitelormal cu osebire, fiind-ca terenu-rile sunt priincioase mal multfinetelor de cit agricultura Dincare pricina chiar, locuitoriT suntnevoin a-sT sine angajate pamin-turl pentru cultura in reg,iunTmar putin muntoase, afara deraionul comune Pipirigul.

In acest sat se afla o 'marape apa piriiasuluT Tarateni.

Sunt 15 contribuabilT.Vite sunt 920, dintre carT :

31 bol, 7 vacT, 800 01, 15 caT,25 rimdtorr, 35 juncl.

Cujbenilor (Dealul-), deal, inramura munteliff Petru-Voda,situat satul cu acela0nume, pe teritoriul comuna Pi-pirigul, pl. de Sus-Mijlocul, jud.Nearntu.

Cujbeti, iac, in comuna Gura-TeghlT, cat. Ivanesti, jud. Bu-zati. Are multa papura.

Cujbeul, deal, jud. Baca5, plasaBistrita-d.-j., de pe teritoriulcomuna' Calugara-Mare.

Cujbicul, deal, jud. Bacati, plasaBistrita-d.-j. de pe teritoriul co-muna Osebiti-Margineni.

Cujmirul, com. rur., in jud. Mehe-dinti, pl. CimpuI la distantade 57 kil. de orasul Turnul-Severin, si de 28 kil. de com. rur.Vinjul-Mare. Este situata pe locyes, in albia riulul Drincea. Pepartea sting formeaza comunacu satul Aurora, marginindu-se:la E. cu com. Bran*ea; la S.Cu com. Izimsa ; la V. cu com.Vrata; i la N. cu comuna Vi-natoriT.

Are 400 contribuabill, Cu 3500locuitorr, carT locuesc in 670case.

Ocupatiunea locuitorilor esteagricultura 11 cresterea vitelor.

Calitatea pamintuluT este des-tul de burla. ET posea: 169plugurT, 284 care cu boT, 41carute cu cal i 160 stupl.

In aceasta comuna a fost re-sedinta sub -prefecture piase'Cimpul, Inainte de a fi infra-nita cu pl. Blahnita.

Posea' o biserica deservitade 2 preotT i 2 chitaren ; oscoala cu un invatator, frecu-entata de 38 elevl ; si 9 cir-ciumT.

Budgetul comuneT la veniturTeste de 11230 leT si la cheltu-ell de 5136 leT.

Vite sunt: 1900 vite marlcornute, 112 car, 1560 oT, 7230rimatorl si 14 bivolT.

Prin aceasta comuna trecdoul sosele : soseaua judeteanaSeverin - Calafat si cea comu-nala Branitea-Vatra.

Comuna Cujmirul este udatade riul Drincea, care la Bra-niste se uneste cu piriul Opri-sorul, trece pe marginea despreE. a comund spre Izimsa si sevarsd in Balta-Ascuns de litigaSalcea.

Cuinita, vale, in jud. Mehedinti,plaiul Clopni, pe teritoriul co-mune urbane Baia-de-Arama,numita si Valea-Cusnitelor ; si-tuata la poalele dealuluT numitRipele-RosiT. A fost loe de cus-nita. pentru extragerea arameT,dupa cum se poate constata siazT din marele depozit de zgurace exista aci.

Minele de la Baia-de-Aramapar a fi fost in cine locurTanume :

Cupitele din Valea-Gai-neT, in care se extragea meta-tul de la cuele Joita i impre-jurimI ;

6) Cusnitile de la Zahana, incarl se extragea metalul de laOcnele-Cornetulul -Bael i carTsunt nedescoperite pana asta-zT;

Cusnitele de la Baroaia,care serveati la extragerea me-taluluT din Ocnele Baroala ;

Cusnitelul din locul numitValea-Cusnitelor, care servea laextragerea metaluluT din Ocneledin jurul sA5 , nedescoperitepana azT, fiind infundate cacele din Cornetul-BleT ;

Cupitelul care serveail laeictragerea metaluluT din OcneleTehomiruluT, ale caruI rasufla-torT exista i pana azT in Poiana-TehomiruluT Ruga. Groapa-LupuId, futre hotarele satelor : \rae-niT, Sohodolul i Padesul.

Cujnita, vale, in com. rur. Peri,pl. Ocolul-d.-j., judetul Mehe-dinti.

Cula, clitun, al comuneT Jupinesti,din pl. Gilortul, jud. Gorj.

Situat pe culmea dealuluT Ne-greni, spre E. de cat. Jupinesti,

la o distanta de 2 kil., areo suprafata de 120 hect, dincae 45 hect. padure, 35 hect.arabile, 30 hect. fineata, 5 hect.vie, si 5 hectare livezT deprunT.

Are o populatie de 22 familh,cu 120 suflete, din carT 18 con-tribuabilT, ton rominT.

LocuitoriT posed5. 5 plugurT,I care cu bol si 45 vite mari

cornute.Comunicatia se face printr' u n

drum ordinar ce trece prin cen-trul acestuT catun i scoboarain cat. Jupineti.

In el se mal afla si 3 fintinT.

Cula, mo je nelocuita, pl. Dim-bovita, jud. Ilfov. Face parte dincom. rur. Leurdeni.

Se blande pe o suprafata de800 hect., din carT 25 raminsterpe, aviad si o padurice de20 hect.

E proprietatea motenitorilorlul Efrem Ghermani.

www.dacoromanica.ro

CULA-DERE 1 3 CULCATILOR (VALEA-)

Cula-Dere, vale, in jud. Tulcea,pl. Babadag, pe teritoriul co-muner rurale Armutli. Se des-face din poalele nord-vestice aledealului Tasli-Bair, se indreapaspre S.-E., brAzdind partea nor-dicA a plAser si pe cea sudicAa comuner. TraverseazA numarpAdurr, pe la poalele dealuri-lor Uzum-Bair si Balar-Bair, sidupd 4 kil, de mers, se impre-un cu valea Cara-Cialic, sprea se arunca in riul Taita, pedreapta Ruga Camberul.

Cula-luI-Papuc, loc, pe care afost m4nAstire, in dealul Stir-mina, pe malul Duniirer i teri-toriul com. rur. Rogova, dinpl. Blahnita, judetul Mehedinti.E cunoscut bine de locuitorirBatoteni.

Cula - Neamtului, maa/a, injud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.;tine de com. rur. MalovAtul.

Cula-Nemtilor, sati Streaja-In-nafta, movilei, pl. Jiul-d.-s., com.Poiana. E asezatA in virful dealu-lur Chera, jud. Dolj, despre carese zice, dupA cum numele aratA,cA era punct de supraveghlareintre valea Gilortuld si valeaJiului.

Culac-Alcea, vale, in judetulTulcea, plasa IstruluT, pe teri-toriul comuner rurale Tocsof,

anume pe acel al cAtunu-lur Rimnicul-d.-s. Isi la nas-tere din poalele vestice ale dea-lulul se indreaptAspre S., avind o directie gene-rar de la S.-E. la N.-V.; udpartea vestic a plAser i nor-dicA a comuner, i merge de sevarsA in &tul Casimcea, pestinga lul.

Culac-Bair, deal, in jud. Con-stanta, pl. Mangalia, pe teri-

toriul comuner rurale Cavaclar,anume al catunuld s Mer-

devenli-Punar. E situat in par-tea nord-vesticA a plAser si ceaesticA a comund, are 128 m.in6.1-time, dominind valea Musur-Culac I satul Sofular. E aco-pen it nimar cu finete si cite-vasemAndturr. Pe muchia lur seincruciseazA mal multe drumurr,futre cari Cavaclar-Sofular siCasstcci-Merdevenli-Punar.

Culac-Ceair, vale, in jud. Con-stanta, pl. Mangalia, comunaCavaclar. Se desface din dea-lul Cavaclar ; are o directie dela S. - V. spre N. - E. si sedeschide in valea Mangaci, pestinga, trecind prin satul Cava-dar. Printeinsa merge si drumulcomunal Cialmargea-Cavaclar.

Culac-azIar, vale, in judetulTulcea, pl. Babadag, pe teritorulcom. rurale Alibei-Chioi i anumepe acel al ctunuld s Accadin.Se desface din poalele sudiceale dealulur Cilicul, se indreaptAspre S. tuteo directie de laN. la S., brAzdind partea ves-ticA a plAser i nordia a co-muna E tdiatA de drumulcomunal Meidanchioi-Trestenic ;curge prin pAdurr i lived, sidupl un curs de 3 kil, se des-chide in Valea Chioserelic, marsus de satul Accadin.

Culac-Culac-Bair, deal, in jud.Tulcea, pl. Babadag. pe teri-toriul comunel urbane Babadag.Se desface din dealul Stuparul,se intinde spre N. in o directiegenerar de la S.-E. spre N.-V., brzdind partea esticA aplasel si a comuner. Se intindedealungul vler-Nucilor ; se pre-lungeste cu dealul Mol fa. Pela poalele-i vestice merge dru-mul comunal Babadag-Jurilofca.Are 188 m., dominind satul

Visterna, asezat la poalele lulestice. E acoperit rumiar cupAclud intinse, catre poaleare si pAsunr si lived.

Culac-Punar-Ceair, vale, in ju-detul Constanta, plasa Silistra-Nota, pe teritoriul comuna ru-rale GArvan, si anume acel alcAtunuld slii GArvanul-Mare.Se desface din poalele nor-dice ale dealulur GArvan-Bair,se indreaptA spre N., avindo directiune generala de laS. - V. spre N. - E., brAzdindpartea de S. a pldser i cea sud-esticA a comuner. Putin mal lavale de satul GArvan se im-preunA cu valea Saila-Ceair saumal bine cu valea Cuiu-Iuc-UluT.O parte din drumul sAA 3kil., il face pi-in pAdurr, pe te-ritoriul bulgAresc al comundGrvan . Pe (Rusa merge siun drum comunal Grvan-Zar-nicr in Bulgaria.

Cularea, balt, spre S.-V. desatul McAresti, pl. Branistea,jud. Iasi. E formatA din vr-sarea Prutulur.

Cularile, deal, in jud. Mehedinti,comuna rurall StAnesti, plasaDumbrava.

Culcati, mofie nelocultd, a statulur, in pl. Borcea, comunaLupsani, jud. Ialomita. A fostpendinte de mAnAstirea Nuce-tul.

Culcati, mofie nelocu itl, a sta-tulur, in plasa Corcea, comunaLupsani, Judetul Ialomita. Afost pendinte de mAnAstirea RAz-van.

Culcatilor (Valea-), vale, injud. Ialomita, pl. Borcea, pecare este satul Lupsani. Se in-tinde spre N. cu numirea de

www.dacoromanica.ro

CULCEA 14 CULMEA-DESPRE-JII

Dor Marunt. Pri itr'insa trece ca-lca ferata Bucuresti FeteAi.

Culcea, deal, la E. de comunaCalugareni, pl. Cricovul, jud.Prahova

Culelia, sat, in jud. Tulcea, pl.Istrulur, cat.mul comuner Toc-sof. E situat in partea, su-dicA a judetului si cea de N.a comuner, pe malul sting alpiriulur Rmnic Der, si la poa-lele dealulur imnic-Bair, precumsi la o d'stant5. de 6 kil. spreN. -V. de Tocsof, resedinta.Intinderea satulur este de 42hect . ; populatiunea, formatadin Turcr i BulgarT, este de23 familir sau 124 suflete. Pa-mintul e favorabil cerealelor ;oc ipatiunea locuitorilor este a-gricultura si cresterea vitelor.

Culesa, phig, in jid. Suceava.Izvoreste de sub Plesul i anumedin lipa Borta - Draculur, din

Neamtu; ud. satul Poiana-Prisacer, unde primeste pe piriulNistora, trece pe la S. de Dra-ganesti si se varsd in R4ca,din jos de satul Tonti. Lungi-mea-r totalA e de 7500 m. Cu-lesa in localitatc insemneazamainaliga, de unde culesar=me-lesteu=acalet. Se spune cd petarmurile acestur piriu s'au facutprimele ineercrirl de cultura aporumbul ii p'aci.

Culea, vale piriulur cu acelasTnume, din jud. Suceava, com.Draganesti; e strinsa intre dea-lurile Todoreni i Lebedea.

Culiceni, sat, pe mosia cu ace-cela.si nume, jud. Dorohoiu, co-m ina Tureatca, pl. Berhome-tele; are 87 farn. sail 350 sufl.Asezarile satenilor sunt marmult proaste, putine au live-zur i gradinr; iar casa mesier

este faluta de lem si teac iitd;herurr proaste, cu mica livezue

gradina de legume. Poseda obiserica cu hramul Acopera-mintu I - Maicer - D omnul uf ; es.ede lemn, facuta. in 1876. Stain chisa neavind deserventr.

Calitatea pamintulur , ca loede padure, in cea mar mareparte, este mediocra. Satenir im-proprietaritr a 143 hect. 2!arir parnint; iar proprietateamosier, 614 hect. 43 arir cimp,si 286 hect. 44 arii padure, martoata tinara. 'azud sunt 2, fil-tre carr mar mare este acelan imit al-Tariner.

Pe mosie trece piriul Molni-cioara.

Drumurr mar principale sunt:acel de la Mihaileni la Herta,si acel ducdtor la Mamornita.

Hotarele sunt cu : Tureatca,Mogosesti, Dersca, Mihoreni,

Tirnauca.

Culiceni. Vez! Horodistea, deal,jud. Dorohoiu, pl. Herta, com.Tirnauca.

Culmea, colind, ramificatie dinmuntir Istrita, in judetul Buzati,com. Tisau, cdtunul SE Gheor-ghe-Nou.

Culmea, deal al com. tefa.nesti,din pl. Amaradia, jud. Gorj.Are directia N.-S.-V. E o pre-lungire a dealulur Birzeiul-de-Gilort, care se termina in com.

tefanesti, si e cuprins intreValea Gilortulur la V. si piriulUngurehilur la E.

Culmea (Baia - de - Arama),deal, in jud. Mehedinti, plaiulClosani. Porneste din munteleVirful-lur-Stan.

Culmea- Cheiei, deal, in jud.Mehedinti, plaiul Closani, coin.rur. ovarna.

Culmea-ComarniculuI, culmcacea mar importanta din judetul Arges. Pleaca din munteleNegoiul, din plaiul Lovistea sise prelungeste printre 1-turneArges si Topologul cu virfulComarnic si se continua prinCulmea Clabucetulur 5i Poiana-Lunga pana in apropiere dePitesti.

Culmea-Coziel, culme, pleacadin muntele Budislav, din plaiul Lovistea, jud. Arges. Are vir-fuirle Mazgava (2156 m.) Pata -Sf.Ilie (2029 in.) si mai la S., virfulCozier (1677 m.) Aceasta culmctrimite numeroase ramurr spreOlt, formind pe alocurea muntrinaltr carr se ridica de asupraalbiei acestur riu. In partea deS. dealurile se mar raresc siformeaza tritre ele, doua sesurrintinse Cimpul-Burdea, intreVedea i Teleorman i CimpulGavan intre Teleorman i Drim-bovnic.

Culmea Dealului - Stejeretul(Mitul), tru de pildure, a sta-tulur, jud. Vilcea, in tntindere de821 hect., formeaza impreunA cuMuchea-Capraretul (450 hect.),si Melcera (601 hect.) padureamanastireni Frincesti, situat incomuna Surpatele, plasa Oltul-d.-s.

Culmea - despre - Ji!, deal, inpartea de V. a com. Groserea,din pl. Gilortul, jud. Gorj.

Ea vine din spre N.-V., diri-gindu-se spre S.-E. si la extre-mitatea comuner Groserea faceo intorsatura spre S., formindun unghiti de 450, Cu crestetulspre S.-E., apor formeaza cul-mca Gilortulur, dirigindu-se injos spre comuna Valea-lur-Ciine.

Pe coasta despre comuna Gro-serea, este acoperitA Cu vil siprunf, lar pe coaml cu pAdure.

www.dacoromanica.ro

Culmea - din - dreapta -Jiului,deal, din plasa JiuluT, in drep-tul com. Strimba, jud. Gorj.Incepe din spre N. de la comunaUrdari-de-Jos $1 se intinde spreS. prin comunele Girbovul, Mur-ge$ti, pana in apa jiltnluT-Mare ;dincolo de aceasta irisa conti-nua de alungul cureulur Jiulur,trecind prin com. Turceni-de-Jos $i se termina in apa Su-sita intend plasa Pulur, dinjudetul Dolj.

In toatt intinderea el, pecoasta despre comune, este a-coperita de viT i prunr, lar pecoama cu padure, a crer e-senta de lemn este gorunul,cerul i fagul.

Culmea-din-stInga-Pului,deal,jud. Gorj. Formeaza inaltimeletrmulur san?: al Jiulur, din pl.JiuluT, incepe de la S. de pleulCioiana, undc acesta d'a in Jia,In dreptul com. Pesteana-d.-s.,dirigindu-se spre S. pana la ca-tunul Capul-Dealulur al com.Brane$ti, aproape unde Gilortulda In Jiii. Merge paralel cu $0-seaua nationalaFiliasi-Petro$anisi pe linga comunele : Plop$orul,Izvoarele, Brosteni i Brane$6.

Aceast culme, pe coasta des-pre Jia $i prin dreptul comunelorcitate, este acoperit Cu pruni$i vil; lar pe coasta cu padure.

Culmea -FfigrauluI, culmeade muntr ce desparte judetulArge$ de Transilvania. Ea tinede la Turnul-Rosu pana la Col-tul Vestei-Mari i prezint marmulte virfurr, dintre care celemar insetnnate sunt : Bultul,Prislopul, Sura-Budislav, Scara,Negoiul, Buteanul, Ciocanul $iVester-Marr.

Culmea-FIntInei, a'eal, in jud.Mehedinti, plasa Ocolul-de-Jos,com. rur. Poroiana-Mare.

Ad se gsesc vase vechr ro-mane si sagetr.

Culmea-Frumoas, deal mare,ce porneste din muntele Fru-mosul, j id. Mehedinti,Closani. Se termina la locul nu-mit Roata.

Culmea- GilortuluI, deal, dinplasa Gilortul, in partea despreV. a comuneT Fata-Valea-lur-Cline $1 a catunelor Valea-luT-Ciine i Filia. Vine in prelun-gire despre N. $i merge spreS, jud. Gorj.

Este acoperit pe coasta des-pre comuna Cu vil si prunr;lar pe creasta cu padure.

Culmea-Husnitei, deal, in jud.Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s. Por-neste din culmea Godeanulur.

Culmea-JoiteI, deal, in jud. Ar-gesul, plaiul Lovister. Se desfacedin muntele Pretina $i se prelun-ge$te prin pl. Argesulur spreS. pana la confluenta finita Vil-sanul cu Argesul la cat. Me-risani din pl. Pitesti. Prezinta'virfurile Lipitoarea (1964 m.),Joita (to6o m.) si Ghigul (1632m.)

Culmea-MruluI, deal, in jud.Mehedinti, pl. Dumbrava. Tinede teritoriul com. rur. Piria.

Culmea-Motrului, deal, pe am-bele laturT ale Aula Motru nu-mita Culmea - Dreapta si Cul-mea-Stinga a Motrulur, ce por-nesc din plaiul Closani $i con-tinua in pl. Motru-de-Sus $i Jos,jud. Mehedinti.

Culmea-Neagr, ramificatiunea munido/. Vrancer, in directiu-nea de la S.-V. spre E.

Culmea-Ohambei, deal, situat

in partea de V. a comund Racl,din pl. Jiul, jud. Gorj. Ea vinedin spre N. de la com. Ursoaia,jud. Mehedinti $1 merge spreS., tenninindu-se la extremitatea sudica a catunulur Baniul-d.-s., ce apartine comnnei Calaparul-d.-s.

Acoperita cu padure, putinavie $1 prunT.

Culmea-Porcului, calme de n'ea/,In jud. Tutova, pl. Sitnila, com.Bogdana.

Culmea-Strimb, deal, in partea despre E. a comuna Raci,din pl. JiuluT, jud. Gorj. Vineasemenea despre N. $1 se di-rige spre S., unindu-se cu aceacare merge de la Strimba spreMurgesti. E acoperita cu padure ;calitatea lemnulur este gorun,stejar si fag.

Apartine statulur.

Culmea-Tamaului, deal, aco-perit cu padure secular, in pl.Motru- d.-s., jud. Mehedinti.

Culmea-Zorilei, deal, intre co-muna rurala Poroiana-Mare $icom. rur. Izvorelul, pl. Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti. Se gasescsagetT si vase romane in pamint.

Culmei (Pirlul-), phifi, judctulValcea. Izvore$te dintr'o culmede deal si se varsd in Lotri$orul, in raionul comuner CA-linesti, plaiul Cozia.

Cultioara, localitate iralate, incom. rur. Negomirul, pl. Vailor,jud. Mehedinti.

Cumtra, dmpie, in com. rur.Ilovatul, plaiul Cerna, jud. Mehedinti.

Cumbia, deal, in jud. R.-Sarat,plaiul Rimnicul, comuna Dumi

CULMEA-DIN-DREAPTA-JIULUI 1.5 CUMBIA

www.dacoromanica.ro

re$ti. Se desface din dealulLAcusteni, brAzdeazA partea nor-dicA a comuna. E acoperit cupAdurT.

Cumci, plidure, jud. BacAtl, pl.Tazldul- d. -j., de pe teritoriulcomuner Birslne$ti.

Cumeara, deal, in jud. R.-SArat,pl. Ora$ul, com. Andreasi, inpanca de E. a comuner. Eacoperit cu pAdurT.

Cumetre (Virful-), virf princi-pal in culmea Cimpulungeanca,la hotar cltre jud. BuzAti, inplaiul Rimnicul, com. Valea-S5lcier, jud. R.-SArat. E aco-perit cu pAdurr intinse.

Cumpratul, munte, com. Dra-goslavele, plaiul Dimbovita, ju-detul Muscel.

Cumprtura, loc arabil, situatfutre valea HerAtAulur si a Cal-mdtuiulur, la N. de satul Gri-vita, com. CAlmAtuiul, pl. Birlad,jud. Tecucitl.

Cumpatul, munte, inalt de 1766m. d'asupra nivelulur Marit-Ne-gre, spre N.-E. de com. Sinaia,jud. Prahova. De sub poalelelur izvore$te Valea-Tufer.

Acest munte, impreunA' cuCutca, ClAbucetul-Taurulur Ri$.noava $i Dosul - CerbuluT, s'avindut la anul 1821 de Biv-velLogofIt Crisoscoleti, d-ner D.Sachelarie, pe pretul de 2000galbenr.

La anul 1844, Baronul Cris-todor Sachelarie, proprietarulprin mo$tenire al muntilor cum.pAratT de d-na Sachelarie de laLogoatul Crisoscoleul, lAsindIn urma morir sale marT datoriT,ace$tr muntr i-au cumpArat ma.rele Ban Alexandru Filipescu,cu pretul de 5407 galbenr.

Impreuna cu Iepi - MarT .$iJepi-MicT, Ripoava, Sorica $1Dutca, s'a cumpArat la 15 Au-gust 1882 de M. S. Regele Ca-rol I, pe pretul de 400000 lerde la d-nul N. Cretulescu, careir mogenise de la fratele sAtiScarlat care ir poseda prin cum-pArAtoare de la familia Filipes-cilor.

Cumpenile, tnunte, in com. PM-tin eni, ju d. BuzAu. E in conj urat laN., de piriul Nehoia$ul, la S. depiriul Nehoiul $i la E. de riulBuzAti. Are 1154 m. inaltime.t acoperit de Jinete $i pldurr.In poalele sale de S. sunt si-tuate cAtunele : Nehoiul, Fun-dul-NehoiuluT, Albinari, Botele,Muscani $i %lar'.

Cumpenile, deal, pe teritoriulsatuluT Ghermlnesti, com. cuacela$ nume, pl. Podoleni, jud.FAlciii in partea de V.

Cumpenile, deal, la N.-E. com.SlAtinoara, plaiul Horezul, jud.Valcea. E numit ast-fel fiind-clde ad i porne$te cursul piraelorspre E. $i V.

Cumpenile, fiddure mo$n eneascAIn devAlmA$ie in com. Nehoia-$ul. FormeazA impreunA cu Gdl-meica din muntele Monteorul,un corp de 162 hect. judetulBuzAil.

Cumpenilor (VIrful-), p4duremo$neneascA, in devAltnA$ie incom. PAItineni, jud. Buzat. Areca la 1000 hect. Parte a inceputa se trtia li a se inlocui culivezI li curAturr.

Cuneti, sat, in jud. Ialomita, pl.Borcea, pendinte de com. Rasa.E situat pe malul sting albratulur Botul, la 2 kil. spreV. de satul de re$edint.5., de

care este despArtit prin satulVaidomirul.

Populatinnea satulur constAdin 87 familir rominT, sail 488locuitorT, cu 90 barbatT, 102femer si 296 copir.

Are o bisericA deservit deI preot $1. 1 dasal.

Cungrea, sat, in jud. Arges, pl.Oltul. Face parte din com. rur.CiomAgeni, $1 are o populatie de200 locuitorT. Posea o bisericdcu hramul Cuvioasa Paraschiva,deservitA de 1 preot $1 1 din-tilret.

Cungrea, sat, face parte din co-muna ruralA Simbure$ti, plasaOltul-d.-s., jud. Olt. Are o Populatiune de 190 locuitorr. si-aluat numirea de la riul Cun-grea, ce-1 udA prin centru.

Cungrea-Mare, girld. Izvorestedin jud. Arge$, se impreunl cuvdile LInnele $1 Simburul, intrdIn jud. Olt, pe teritoriul com.Ciomdge$ti $1 curge catre S.-V.StrAbate com. Simbure$ti peteritorul arda se incarcl pedreapta c i piraTele Simburul $iLAunele, lar pe stinga cu Dobra,care curge pe lingA Piscul-Do-bri si Br5.nila. Intr pe terito-riul com. Dobroteasa, unde semal incarcA cu mal multe vilceleneinsemnate $1 apor trece incomuna ampul-Mare, unde sevars5. in Olt. Aceastl gir1a par-curge numar in judetul Olt odistantA de peste 25 kil.

Cungrea-Mici, glrl, formatldin piraele Cerbul $i Leleascacarr se ImpreunA la hotarul co-muner O te$ti-d.-s., pl. Oltul-d. s.,jud. Olt. Are o directie de laN. spre S. Dup ce udl co-munele Oteti-d.-s4 Ote$ti-d.j.,Urlueasca, Topana, PAro$1, Ur$1,Val-de-Er, Albe$ti, IvAne$ti li

Clima 16 CUNGREA-MICK

www.dacoromanica.ro

Cazanesti, se varsa in riul Oltul.Aceasta gira, in timpul vereI,mar ales &id e seceta, seaca,raminind numa cite-va baltT.

Cunun. (Dealul cu-), a'eal,In plasa i judetul Tulcea, peteritoriul comuna rurale Agi-Ghiol, una din prelungirile su-dice ale dealulur Agi-Ghlol. Seintinde spre S., avind o directiegenerala de la N.-E. spre S.-V., brazdind partea sudic aplaseI i cea centrald a comunei;la V. de satul Agi-Ghiol. Are203 m. Inlirne, dominind sa-tul, valea Tulcea si drumul co-munal Agi-Ghiol-Sabandgea. Estincos si acoperit cu tufarisurT,resturT din marile pdurT de odi-nioara.; prelungirea sudic a luT,dealul Pietros, este acoperit cupasunT i fin*.

Cuparul, com. rur., pl. Cobia,jud. Dimbovita, situata filtredealurT si pe val, carT se nu-mese: Valea-Vaduceasca si Va-lea-Crevedia. Aceasta comunase afla la citT-va kil. spre E.de Gdesti, in apropriere de so-seaua judetiana Tirgoviste-Vla-sca si pe malul sting al piriuluTPotopul. Se compune din dotacatune Burduca si Cuparul, cu opopulatie de 598 locuitorT rominT.Are 5 ulite Crevedia, Dobre-sti, Valea-Silistef, Valea-GiureTCrevedia-Mare. Sunt dota bise-riel in aceasta comuna. Ca in-dustrie, este o moara de apa, larproductiunea consta in porumb

griti.

Cupele, ceitutz, pendinte de com.Vinatori - Marl, pl. Neajlovului,jud. Vlasca.

Cupenul, vlcea, se naste dinDealul-Tomestilor, comuna Bu-zesti, pl. Mijlocul, judetul Olt.Curge catre S.-V. si se varsa

58878 Narele D'afma.* amoroso. Poi. III

In Vedea, pe stinga eT, in drep-tul catunuluT Corbul, situat pedreapta.

Cuptoare (Dup-), vale, in com.Panataul, jud. Buzar', cat. Si-biciul-d.-j. ; se scurge in valeaPanatauluT.

Cuptoarele, movil, in judetulBraila. E situata la S.-E. decomuna Ciacirul peste 2 kil.departare. A fost sat turcesc.S'a numit astfel pentru c acise ardea capet pentru a sescoate

Cuptorul-Mic, vellcea, comunaDobroteasa, pl. Oltul-d.-s., jud.Olt. Se varsa in Orla Leleasca.

Cuptoru, loc izolat, in judetulMuscel, com. PoenreT, plaiulNucsoara.

Curagiul, deal, spre V. de sa-tul Comarna-d.-j., com. Poeni,pl. Codrul, jud. Iasi.

Curagiul, pirig; izvoreste dindealul cu acelasr nume din co-muna Poeni, pl. Codrul, jud.Iasi, curge de la V. spre E.Se uneste cu piriul Popritu-reT, si se varsa in Piriul-MoreT,pe teritoriul satelor Comarna.

Curani, trup de mo,sie nelocuita,fosa a familiel Lapati. AzT in-trupata Cu mosia Petrosani aprincipeluT Dem. B. tirbeT, si-tuata in judetul Vlasca, plasaMarginea.

Curatulu.1 (Dealul-), deal, injud. Roman, pl. Siretul-d.-s.,com. Boghicea, spre E. de satulBoghicea.

Curateti, sat, jud. Ilfov. Faceparte din com. rur. Tariceni,pl. Oltenita. E situat la S. de

Tariceni, pe malul drept alvaieT Mostistea.

Se intinde pe o suprafatade 4058 hect., cu o populatiede 44o locuitorr.

StatuluT apartin 3843 hect.,din carT cultiva prin arendasilsal 1700 hect. (moo sterpe,1143 izlaz si padure). Locuitorilati 216 hect.

Posed o biserica cu hramulSf. Nicolae ; o scoall mixta fre-cuentata de 20 elevI si eleve,cu intretinerea Oreja judetulsi comuna cheltuesc 1330 leTanual.

Numarul vitelor ciad e de335 si al celar micT de 833.

Comerciul se face de 3 cir-ciumarT. Are o baila.

Curiteti, trup de mofie, nelo-cuit, pendinte de comuna Epu-resti a statuluT, pl. alnistea, jud.Vlasca.

Curteti, peldure, pl. Oltenita,jud. Ilfov, de 500 hect. E pro-prietatea statuluT.

Curteti-Chirculeti, trupnelocuit, comuna Sta-

nesti - Chirculesti, plasastea, jud. Vlasca.

Cur'tura. VezT Pltiniul, deal,jud. Suceava.

Curitura, /arin i finete, pe se-sul SiretuluT, pe locul unde marinainte se afla satul Dolhasca,jud. Suceava.

Curatura-lul-Ciolovic, pddure,judetul Bacati, pl. MunteluT, incom. Podurile. E proprietatea fa-milieT Crupenski. Este foloasa(fag, stejar); e in intindere de550 hect. si e supusa regim luTsilvic.

Curtura-Mnstirei, deal, la

8

CUNUNX (DEALUL CU-) 17 CURXTURA-MXNXSTIRET

www.dacoromanica.ro

V. de satul Rachitoasa, plasaStanisesti, jud. Tecuci, MigaManastire.

Curtura-Strigoiului, loc izolat,comuna Modoia, plasa Cerna-d.-s., jud. Vilcea.

Curiturile, sat, jud. Arges, pl.Pitesti. Face parte din comunarumia. Mosoaia.

Curturile, sat, spre S. de sa-tul Ciurea, com. Ciurea, pl. Co-drul, jud. Iasi. E situat pe po-disul i coasta dealuluT Oita.Are o populatiune de 33 familiT,sal 158 suflete, carT se ocupa.cu agricultura si cu crestereavitelor, cu transportul lemnelorsi cultura viilor si a livezilor.

Vite sunt 166 capete, dincarT: 116 vite marT cornute, 20cal i 30 rimatorT.

Curiturile, sat, face parte din co-muna rurala Govora, plasa O-colul, jud. Vilcea. Are o po-pulatie de 98 locuitori (52 bar-batT si 46 femeI).

Curturile, deal, judetul Vilcea,prelungire a culmeT Barbatesti,care de la S. comuneT Barba-testi intsa in regiunea dealu-rilor.

Curfiturile, pisc, pe creastaruluT de dealurl ce brazdeazain lung si lat com. Costesti,jud. Vilcea, plaiul Horezul. A-cest sir de dealurl se prelun-geste pe toata partea de E. acom, in stinga riulul Costesti.

Curiturile, pisc. VezT Tirsa, jud.Vilcea.

Curfiturile, loe izolat, com. Go-lesti, jud. Muscel, pl. Podgoria.

Curturile, localitate, in Tolesti,

jud. Suceava, e bogata in t'Ana-turT.

CurAturile, loc izolat, jud. Vil-cea, pl. Cerna-de-Sus, com. Po-pesti.

Curfiturile, loc de fine/e, jud.Vilcea, pl. Ocolul, comuna Bu-nesti.

Curturile, mlaftinii, in parteade S.-V. in padurea satului O-raseni, jud. Botosani, comunaCurtesti.

Curturile, poiand, la N.-E. com.5erbanesti, jud. Vilcea, plasaMijlocul.

Curturile, poneare, in padurespre V. de satul Oraseni, jud.Botosani, pl. Tirgul, com. Cur-testi.

Curiturilor (Pirlul-). Vezrtinisul, jud. Suceava.

Curturilor (Valea-), vale, jud.Vilcea, plaiul Horezul, comunaBodesti.

Curturita, loc izolat, jud. Vil-cea, plaiul Cozia, com. Olanesti.

Curbanul, ezer, in j ud. Braila, lun-ca DunareT din com.Tichilesti, in-tre privalul Porcul i Filipoiul.Comunica cu Porcul printr'unmic prival in partea de V. '

Curbanul, priva', jud. Braila.Ese din ezerul Deciu si e situatin stinga FilipoiuluT mai susde privalul PorculuT.

Curbanuul, japse, jud. Braila.Ese din Deciu, da in privalulCurbanul ; impreund cu Por-cul se varsa In stinga FilipoiuluT.

Curca, pise, spre N. de com.

Cornatelul, plasa Oltul-de-Sus,jud. Olt.

Curcani, com. rur., jud. Ilfov, pl.Oltenita, situata la S.-E. de Bu-curesti, pe malul sting al riuluiArges, unde balta Luica sevarsa in acest ria ; e la 51 kil.departare de Bucuresti. Prinmijlocul com. trece soseaua ju-detiand Bucuresti-Oltenita.

N'are niel un catun alipit.Se intinde pe o suprafata. de

3409 hect. ; e proprietatea insurd-teilor. Are o populatie de 790locuitorl, carT traesc In 159 casesi 28 bordee.

Comuna numara 201 contrib.,cu un buget de 2879 leT la ve-nituri si 2777 leT la cheltueli.In anul 1885 eraa 158 contrib.

Posea o biserica deservid. de2 preotT si o scoala mixta fre-cuentata de 18 elevi si 3 eleve,cu intretinerea carda judetqlcomuna cheltuesc 1530 leT anual.

Vite sunt : 507 (go caT si epe,bol, 298 vad i viteT, 4

taurT, 15 bivolT i bivolite) si alcelor micT de 395 (95 porcT,si ro oT.

Dintre locuitorT, 142 sunt plu-garr, 5 meseriasT, 4 aa diferiteprofesir.

Aratura se face cu 47 plu-guri : 25 cu bol si 22 cu cal.LocuitoriT ati 81 care si carute.

LocuitorT improprietariti 158.Comerciul se face de 7 cir-

ciumarT.

Curcanul, brat (priva, in jud.Ialomita, pl. Borcea, insula Baltacom. Dichiseni.

Curc (M o vila-lui-), movildspreN. de com. Leul, jud. Romanati,pl. Ocolul. Face parte din ungrup de movile atzate in sir.

Curca (Riul-lui-), phig, izvo-reste di satul ipote1e, jud.

CURATURA-STRIGOIULUI 18 CURCA (R1UL-LUI-)

www.dacoromanica.ro

Iasi, pl. Bahluid, si se varsA inpiriul Miletinul.

Curok (PirIul-luI-), mic a.fluental piriulur Boldesti, com. Vds-cani, jud. Suceava.

Curcneti, sub - divizie a cAt.Lunca-FrumoasI din com. l'ir-scov, jud. BuzAti.

Curchea-Mare, ca riere de pia-tr, in jud. Mehedinti, plasaOcolul-de-Sus, pe proprietateastatului Bresnita.

Curchea-Mica, carier de pia-tr, in jud. Mehedintis plasa O-colul-de-Sus, pe proprietatea sta-tulur Bresnita, in apropiere deCurchea-Mare.

CurciI(Drumul-), drum, ce plea-c. din pldurea OrbuluI, com.GherAseni, si merge la BrAdea-nul, jud.

Curcubata, munte, in jud. R.-SArat, plaiul Maulle, com. Bi-soca, la hotarul judetuluI spre

lingA riul Rimnic ; e a-coperit cu pAdurf.

Curcubata, pitia, in jud.SArat, plaiul Rimnic, comunaBisoca. Izvoreste din munteleCurcubata, udA Vestul comunersi se varsA in Rimnicul-SArat.

Curcubeta-Mare, munte, cunos-cut prin inltimea i stincile dincare e format, in com. MinzIi-lesti, la N. de schitul Glvanul,jud. BuzAil. Poalele sale suntimbrAcate de brazT secularr, larvirful din stincr goale i inac-cesibile.

Curcubeta-Mick munte, in jud.BuzAti, com. MinzAlesti, spreS.-V. de muntele CurcubetaMare, de aceeasT constitutiune

si frumusete. Are o lungA ra-mificatie spre V., formatA din-tr'o vastA stincl, numit5.: Pia-tra-Lu ng5..

Curcubeul, sat, face parte dincom. rur. Balta-Doamner, jud.Prahova, pl. Cimpul.

Curcubeul, ezer, jud. BrAila; si-tuat in ostrovul lapa, la V.de ezerul Milea.

Curcudela, baila, pe teritorialmosier HApAT, com. Virful-am-puluT, pl. Berhometele, judetulD

Curcuiati, sat mic, in jud. R.-Sd-rat, pl. Rimnicul-d.-j., despdr-tire a cb.tunulur Zoita, din com.Costieni-Marl.

Curcusul-Mare, virf de deal,In jud. si pl. Tulcea, pe teri-toriul com. rurale Bes-Tepe, sianume pe acela al cAtunulursati Pirlita, situat in partea cen-trald a plAsei i vestic a co-muna Este unul din virfuriledealuluT Beili. Are o indltime dei8o m., dominind asupra satulurPirlita si vdier Curcusul - Mare.Este acoperit cu finete.

Curcusul-Mic, deal, vecin cuCurcusul - Mare, situat in par-tea centralA a plAser si a jude-tulur Tulcea i cea vestica acom. Bes-Tepe. Are o indltimede 155 m., dominind asupra dru-muluI comunal Malcoci-Pirlita.

Curcusului - Mare (Valea-),vale, in jud. si pl. Tulcea, peteritoriul comuner rurale Bes-Tepe si anume pe acela al cA.-tunulur sAU Pirlita. Se desfacedin poalele nordice ale Dealu-lur-Mare ; se indreapt. spre N.tuteo directie generall de laS.-E. spre N.-V., brAzdind par-

tea central a plAser si cea ves-ticA a comuner; curge pe lapoalele Dealulur-Beilicului 11 seuneste cu valea Sofular, spre ase vArsa in bratul Sf. Gheor-ghe, pe dreapta, mal sus de satulPirlita.

Curd-Liman, parte din stufurilesatuluI Sfistofca, pl. Sulina, ju-detul Tulcea, pe malul drept albratulur Chilia.

Curdeli, deal, in jud. Constanta,pl. Silistra-NouA, pe teritoriulcomuneT rurale Lipnita, i anu-me pe acela al cAtunulurCoslugea. Se desface din culmeaCoslugea; se indreaptA spre E.,avind o directiune generall dela V. spre E., printre vAileGrvan i Galia sad Scorci,brAzdind ast-fel partea vesticAa pldser si cea sudicl a comu-na Are o inAltime de 122 M.,

este acoperit cu finete, pA-sunT i citl-va arborT risipitI, res-turr din intinsele pAdurT ce-1acoperea9 odinioarA. Pe la poa-lele lur nordice trece drumuljudetean Ese-Chioi-Lipnita.

Cut.. eaua, numire data unur plicde pdure, de pe mosia statu-luT Piclele si Urlatori, din jud.BuzAA, pAdure care s'a alipitpAdilrer Plclele-Banulur.

Cureaua - cu - Pricin, pdure,jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, co-muna DrAnicul, la marginea cl-reja se intinde com. DrAnicul.Din dreptul acester pAdurr in-cepe hotarul de V. cAtre mosiaDomeniulur Coroaner Segircea.

Cureaua-din-Bogdneqti, mo-fie, a statulur, jud. Vilcea, fostApendinte de Episcopia Rimnicul.

Cureaua-din.-Bogdneti, pd-

CURCX (PIRIuL-Luf-) 19 CUREAUA-DIN-BOGIANEM

www.dacoromanica.ro

dure, a statulur, in intindere det5 hect., pendinte de comunaBogdgnesti, piala Cozia, jud.Vilcea.

Cureaua-din-Creteni,pltdure, astatuluI, in intindere de 30 hect.,pendinte de com. Cretesti, pl.Oltul-d.-j., jud. Vilcea.

Cureaua-din-Mldireti, pi-dure, a statulur, in intindere de8 hect., pendinte de com. Mal-daresti, plaiul Horezul, judetul\rama.

Cureaua-Roaba, mo,sie, a statu-luI, jud. Dolj, plasa Balta, com.Valea-StanciuluI, arendata, de la1893-98, pe 10150 ler anual.Suprafata acester mosil este de250 hect. Din ea s'aa dat inloturr 627 hect.

Curecea, mahala, in com. rur.Izvorul-Birzer, pl. Ocolul-d.-s.,jud. Mehedinti.

Curecea, chnpie, in com. rur.Izvorul-Birzer, pl. Ocolul-d.-s.,jud. Mehedinti.

Curecea, deal, in com. rur. Iz-voru/-Birzer, plasa Ocolul-d.-s.,jud. Mehedinti.

Curecea, vale, in com. rur. Iz-vorul-BirzeT, plasa Ocolul-d.-s.,jud. Mehedinti.

Curechitea, sat, in com. Gru-mgzesti, plasa de Sus-Mijlocul,jud. Neamtu. Se mar numestesi Curechistea-d.-s.

Impreuna Cu locurile vecinasece-1 apartin, are o intindere camde 300 hect., cu o populatiunede 156 suflete, sati 40 familiI,9 Ocluye, 6 nevolnicr, totT Ro-m'id, carl se indeletnicesc cuagricultura si cresterea vitelor.

In acest sat se afla o bise-

rica, deservitg de 1 preot si 2eclesiarcI.

Sunt 26 contribuabilT.Vite sunt 130, dintre carT :

24 bol, 15 yac, 50 o!, 6 car,8 rimatorT, 6 juncr, 5 junce siII vier.

Curechitea, trup de sat, in co-muna Petricani, pl. de Sus-Mij-locul, jud. Neamtu. Se mal nu-meste si Curechistea-d.-j.

Curechitea, mofie, in comunaPetricani, pl. de Sus-Mijlocul,jud. Neamtu. Este proprietateastatului.

Curechitea, pdclure, pe cuprin-sul mosier cu acelasT nume, incom. Petricani, jud. Neamtu. Areo intindere cam de loo hec-tare.

Curechitea,poenitel, in padureaRuncul, situatg pe teritoriul co-mund Silistea, pl. Bistrita, jud.Neamtu.

Curechitea-de-Jos. Vezr Cure-chistea, sat, in com. Petricani,jud. Neamtu.

Curechitea-de-Sus. Vezr Cu-rechistea, sat, in com. Grumg-zesti, jud. Neamtu.

Curecul, deal, in com. rur. Ba-lotesti, pl. Ocolul-d.-s., judetulMehedinti.

Curelari, vechie suburbie a ora-sulur Cimpulung (1831), judetulMuscel. Coprindea toata parteadin jos de Bughea. In el in-tra si Ochesti.

Cureloi, prival, care pleaca dincanalul Vilciul, de la hotarulnordic al comuner Bertesti-d.-j.,si se uneste cu privalul Val-ciasi.

Cureti, mo)sie nelocuitg, in jud.Ialomita, pl. Borcea, comunaRasa, este proprietatea statnlursi inainte de secularizarea mg-nastirilor inchinate depindeade mangstirea Glavacioaca. Areo suprafatg de 65o hect.

Curiacul, deal, numit si Bobocul,la N. de com. ampina, plasaPrahova, judetul Prahova. Ser-ia de pgsune si loc de aratura.

Curiacul, lac, la N. de orasulCimpina, plaiul Prahova, ju-detul Prahova. Acesta este la-cul despre care vorbeste Bo-lintineanu in romanul sga Elenasi pe care il descrie asa: Lamarginea despre muntr a ora-suluI (Cimpina), pe muchia unurdeal inalt, trece o cale ; subacest mal este un lac limpedesi linistit, inchis intre doug dea-lurr. Se crede cg e de o adin-cime fabuloasg. Fata laculureste la citr-va stinjenT mar susde platoul Prahover, etc.v

Curiganul, loc izolat O sting deor, in com. Padina, pe mosiaMacoveiul, jud. Buzaa.

Curila, deal, in pl. Ocolul-d.-s.,judetul Mehedinti, pe teritoriulproprietater statului Piatra-Albg.Este acoperit cu vil si pgdurr.

Curila, phi:7, in jud. Mehedinti,plasa Ocolul-d.-s. Izvoreste dinpoala dealulur Curila si se var-sg in Topolnita, pe partea stingl.

Curita-Brtanul, vale, jud.Ilfov, asezata la S. de catunulBrgasani. Se varsa in valea Mos-tistea. Pe coasta dealulur estesituat satul Bratasani, din co-muna Cglareti- einoaia, plasaNegoesti.

Cuita, sat, judetul Bacga, plasa

CUREAUA-DIN-CRETENE 20 CUR1TA

www.dacoromanica.ro

Trotusul, al comunei Casinul,situat pe 011E11 Curia, la o de-prtare de 3420 m. de satul Ca-sinul. Din acest cAtun, in 1891,n'a urmat la scoalA nicI un co-pil, din ce! 53 in virstA de

Acest cAtun, impreunAcu un altul numit LArguta, for-ma o comunA aparte : com.Curita. DupA 1874, cAtunul Cu-rita fu alipit de com. Casinul.Are o bisericA de lemn, deservitAde i preot si 2 cintAretl; are hra-mul Sf. Nicolae ; se ziceIn vechime ar fi fost schit decAlugArr; este clAdia de aproape200 anT.

Are 121 familil saii 495 su-flete, in mare parte mocanT.Sunt 2 cfrciumr.

Vite sunt : 6 caT, 44o vitemarT cornute, 83 porcI si 21capre.

Curia, Ah*, jud. Bac, plasaTrotusul, ce izvoreste de subpoalele MAgureT, de la loculnumit Poiana-Cirlanulur. Curgepe teritoriul comunelor Mdnl-stirea-Casinul, Calma si Bog-dAnesti si se vars in piriulCasinul, pe stinga, dupA cese incarcd pe partea dreaptA cupiriiasele Bluidisul, Sirbul, BrA-duleasca, Corbul i LArguta, sipe stinga cu apele Piriulur-SArat.

Curia, vale, judetul Baclii, pl.Trotusul, formatA de pirlul cuacelasT nume.

Curmtura, sat, jud. BacAd, pl.Bistrita-d.-j., al com. Fundul-RAcAciuni, situat pe piriul cuacelasT nume. Are 34 familir

r suflete.Vite sunt: 29 vite marl cor-

nute, II pordi si 9 capre.

Curmtura, cdtun, al cora. PAI-tineni, jud. Buz, situat pe

&fui Cdtiasul. Are 200 locui-toff si 52 case.

Curmtura, deal, pe mosia Bd-luseni, corn. Baluseni, pl. Tir,guluT, jud. Botosani.

Curmtura, colin, in judetulBuzAO, com. Mlajetul, cdtunulStAnila.

Curmtura, in jud. Bu-zAti, com. Boziorul, la E. deschitul GAvanele.

Curmtura, inoyild, jud. Dolj,pl. Balta, com. Giurgita, de lacare se spnne cA sTar fi luatnumele satul Giurgita-Curma-tura.

Curmtura, deal, in jud. Pra-hoya, com. Gura-VitioareT, pl.Teleajenui ; servA de pAsunevitelor.

Curmtura, ',mute, in jud. Pra-hoya, com. Drajna-d.-j., plasaTeleajenul, acoperit cu pAdurl se-culare de fag si brad. Are bogate Ostia

CurmAtura, vil!, al munteluiRuncul-MAdeiulur, jud. Suceava.

Curmtura, deal, in jud. Vil-cea, comuna Mihlesti, plasaOltul-d.-s.

Curmtura, lac tes, Ruga Piatra-ClosanuluI, pe u nde trece po-teca ce leagA satul Motrul-Marecu satul Motrul-Mic, judetulMehedinti, plaiul Closani, com.rur. Closani.

Curmtura, loe In COM.CocorAsti-Misli, plaiul VArbilAul,jud. Prahova, intre gira Dof-tAnetul i Va:lea-Sea:,

Curmtura, pddure, jud. Vas-

in partea de N.-E, a co-mune! Poiana-CirnuluT, in hotarcu comuna Buciumi, din jud.

Curmtura, pa-dure particularl,supusl regimuluT silvic, in in-tindere de 230 hect., pe mosiaMuntele - CurmAtura , comunaRimesti, plaiul Horezul, judetulVilcea.

Curmtura, pirtiaf, jud. Bacau,pl. Bistrita-d.-j., com. Fundul-RAcAciuni, care se vars5. Inprtiaul Cprianul.

Curmtura, pirliat format peteritoriul comunel Tulnici,Vrancea, judetul Putna. Se varsAIn riul Putna.

Curmtura, mic afluental piriulur Borca, jud. Suceava.

Curmfitura, pichet de graniiii,In jud. Mehedinti, plaiul Closani.

Curmtura-Blriel, obigia Bu-dAceluluT, in jud. Suceava, com.Bogddnesti.

Currnitura-CrasneI, mute, inpartea de N. a comunel Star-Chiojdul, pl. Teleajenul, judetulPrahova, acoperit cu pAdureizlaz.

Curmtura-Juga, ruptura dea-lului CurmAturile, de d'asuprasatuluT oldAnesti, pe mide ducedrumul la SpAtAresti, judetulSuceava.

Curmtura-LazaroT, munte, Injud. Neamtu, la hotarul Tran-

situat intre munteleMeleghava i Arsita-TArcuti!,de care se desparte prin &aleleBolohAnosul i Foldtisztpatac.

Curmtura-lui-Clrlig. Vez! Mu-chea-luI-Cirlig, jud. Buzla.

CUR1TA. 21 CURMXTURA-LULCIRLIG

www.dacoromanica.ro

CURMATURA-MARE 22 CURSELE

Curmfitura - Mare, tiietureidealului Harangiul, pe mosiaCatamaresti, pl. TirguluT, com.Cocoreni, jud. Botosani.

Curmtura-Mick tdeturd a dea-Iza Harangiul, pl. TirguluT, jud.Botosani.

Curnatura-Muierusul, deal, injud. Bacati, plasa Tazlaul-d.-s.,com. Comanesti, de pe granita,de unde izvoreste pirlul Muie-rusul.

Currnatura - Oltetulu, munte,In jud. Gorj, plaiul Novaci. Esituat la N. com. Polovraci. Din-teinsul izvoreste piriul Oltetul.

Curmatura-PinteculuI, munte,jud. Neamtu, la hotarul Transil-vanieT, situat intre piriul Bis-tricioara i afluentul sati piriulPintecul i piciorul de munte Chi-cerul (Chicserei).

Curmfitura-Dealuluf, in com.Golesti, pl. Riurile, jud. Muscel.

CurmfitureI (Malul-), loc izo-lat, com. Teisani, pl. Teleajenul,jud. Prahova.

CurrnatureI (Valea-), vale, comuna Bajesti, pl. Riurile, jud.Muscel.

Curmatureni, numire ce se malda 'no ief Catiasul, a mosnenilordin com. Paltineni, jud. Buzau.

Curmturile, deal, pe mosia Al-masul, in com. Dobreni, plasaPiatra-Muntele, jud. Neamtu,situat in prelungirea dealuldTAlasmanul. Se maT numestePoiana-Curmaturile.

Curmturilor (Dealul-), deal,cultivabil, de asupra satuluTdanesa, jud. Suceava.

Curmaturilor (Fata-), km izo-lat, jud. Prahova, pl. Teleajenul,com. Teisani.

Curmejisul (Conacul), l'es mare,spre E. de com. VIddila, jud.Romanati, pl. Ocolul.

Curpinul, loc izolat, jud. Mus-cel, pl. Riul-Doamner, comunaDirmonesti.

Curpfiselul, virf de munte, jud.BacAti, pl. Munteld, com. VA-siesti, in culmeaR.uncul-Stinelor.

Curpselul,pddure, de brazT, pinT,moliftl i putin stejar, proprieta-tea luT Gr. Ghica, jud. Bacati,pl. Munteld, in com. Vasiesti.Are o intindere de loo hect.si este supusa regimuld silvic.

Curpselul, vale, jud. BacAO, pl.MunteluT, situata futre sateleStraja i Asaul ; are izvoare cuape sarate.

Curpenul, cdtun, al com. VAlariTdin plaiul Vulcan, jud. Gorj,situat spre E. de comuna si pemalul sting al apeT t.isita. Areo suprafata de 68 hect, din carl30 hect. arabile, io hect. vie,28 hect. prunT, izlaz i finete,si o populatie de loo fam.cu 578 suflete, din carl 87 con-

Locuitorli posea 16plugurT, 31 care cu bol si vacT,8 stupT, 81 vite marl cornute,IO ca!, 8o o!, 60 capre i 50rimatorl.

Comunicatia cu catunele ve-cine se face prin drumurl decare.

In catun stint : 4 morT peapa usita, 4 puturT si 3 fintinT.

Are o biserica zidita in 1830acum deservita de un cintaret

si de preotul de la VAlariT.

Curgenul, altun, al com. Valaxil,

din plaiul Vulcan, jud. Gorj,situat spre V. de comuna sipe malul drept al riuld

Are o suprafata de 94 hect.,din carT 54 hect. arabile, 10hect. vie, 30 hect. livezT cu prunT.

Are o populatie de 90 fam.,sati 270 sufl., dintre carT 78contribuabilI.

Lo cuitorir poseda : i 8 plugurT,32 care cu bol si yac!, 6 stupT,82 vite marl cornute, 10 cal',120 oT, 65 capre si 50 rimatorr.

Comunicatia cu catunele ve-cine se face prin drum de care.

In catun sunt : 3 morT peapa usitel, 3 puturI si 3 fintinr.

CAtunul are I biserica, facutain anul 1820 si deservitd depreot si i cintaret.

Curpenul, mahala, in jud. Me-hedinti, plasa Motrul-d.-s., com.rur. Govodarva.

Cursasca, pira Izvoreste dinipotul-lur-Filip, ce se afla spre

N. de satul Cursesti, jud. Vas-luir', pl. Racova, com. Cursesti.Curge spre S.; trece prin mij-locul satuld Cursesti, despAr-tindu-1 in dota pArtI, apoI sevarsa in 0.1111 Racova.

Cursei (Valea-), vale, jud. Mus-cel, pl. Podgoria, comuna Ciulnita.

Cursele, munte, in com. Goidesti,la infuratura BisceI-Marl cuBisca-MicA, jud. BuzA0. Are 1276metri inaltime. E acoperit cupinT, bracp, fagT i mesteacad.Serva ca izlaz, unde pasc anual300-400 oT, 350 yac! si 60cal. In partea de S. are fru-moasa coasta Sulivastru.

Cursele, mo,cie, in com. Goidesti,pe muntele Cursele, jud. BuzAti,Are 1690 hect. pAdure, fineata

putine curaturl. Este pro-

www.dacoromanica.ro

prietate mosneneasca In devAl-masie cu familia Boranescu.

Cursesti, com. rur., la mijloculpl. Racova, jud. Vaslui, la odistanta de 27 kil. de orasulVasluiti, si de 4 kil. de Pun-gesti, resedinta plsel, asezatpe mal multe dealurI si vil.

E formata din satele : Cur-sesti-Razesi, Cursesti - Sofronie,Toporasti, Hordila si Rapa,pe o suprafata de 2462 hect.,din carl: 1033 hect. padure si151 hect. loe de cultura, finat,imas, ale proprietateT, lar r728hect. ale locuitorilor. Vie secultiva pe 28 hect. Are o po-pulatle de 400 fam. saa 1599sufl., parte razesI si parte cid-casI, improprietaritI dupa legeadin 1864, ocupindu-se cu agri-cultura si cresterea vitelor, apofcu cultura viilor si livezilor.

In comuna sunt treI bisericI,deservite de 3 preoff si 4 d'u-taretI, si 2 circiume. Comertulse face de 4 rominr.

Budgetul e de 2034 le!, 84banI la veniturr si de 2017 le!,8o batir la cheltuelI.

Statul incaseaza 1194 le! dela 199 contribuabilI.

Vite : 667 vite marI cornute,93 cal, 913 o! si 195 rimatorI.

Locuitorif poseda : 53 plugurl,116 care cu bol, II cgrute cucal si 8o stupr.

Curseti, deal, in partea de N.-E. a com. Pungesti, jud. Vas-luiti, pl. Racova; desparte aceastacomuna de com. Rafaila si Cur-sesti.

Cursesti-Razesi, sat, din com.Cursesti, jud. Vasluiti, pl. Ra-coya. SI-a luat numele de la pi-riul Cursasca ce trece prin sat.Are o pozitiune frumoasa, fiindasezat pe dealul Cursesti.

Satul e despartit in doua de

pirtul Cursasca. Partea din stin-ga piriuluI se numeste Cursesti-Razesi, iar partea din dreaptase numeste Curse.sti - Sofronie.Ambele partI, de si sunt la odepartare cam de un kil, unade alta, formeaza lusa un sin-gur trup numit Cursesti.

Este resedinta com. Are osuprafata de 514 hect, din mil:357 hect. padure si 21 hect.acoperite cu vil si livezI, pro-prietatea razesilor. Populatiaeste de 136 fam. sai.1 536 su-flete.

Are o biserica, deservita de1 preot si i cintaret, fcuta la1839 de obstea locuitorilor.

Vite sunt : 231 vite raid cor-nute, pm o!, 35 cal si 75 11-mtorl.

LocuitoriI posea : 16 plugursi 36 care cu bol, 8 carute cucal. si 50 stupI.

Cursesti-Sofroni, sat, jud. Vas-luii1, despartit de Cursesti-Razesiprin piriul Curseasca (v. Cursesti-Razesi), pe o suprafata de 617hect., din care 125 hect. padure si343 hect. loe de cultura, flnat,imas, ale proprietateI cu 2 hect.vie. Populatia este de 8o fam.sati 338 sufleie.

Are o biserica deservita de1 preot si un eclesiarc ; o cit.-ciuma.

Vite sunt: 120 vite marl cor-nute, 113 oI, 16 cal si 20 ri-raltort

LocuitoriI posea : 7 plugurlcu bol, 15 care si 3 carute cucal.

Cursul-ApeI, loc istoric, undeStefan-cel-Mare a batut pe Radu-cel-Fru mos, in j ud. R.-Sarat. VezIpartea istoric a jud. R.-Sarat.

Curt-Bair, deal, in j id. Tulcea,pl. Macin, pe teritoriul com.rurale Cerna. Este o prelungire

Sud-Estica a dealuluI Priopcea.Se intinde spre S., avind o direc-tiune generala de la N.-V. spreS.-E., brazdind partea centralaa plaseI si cea Nord-Vestic a co-mune!. Se prelungeste spre S.-E.prin dealul Para-Bair, la ale cardpoale este asezat satul Cerna.La E. curge valea Megina. Seridica pana la o inaltime de 300m. E punct trigonometric de ob-servatie de rangul 3-lea. StaIn legatura cu dealurile Bujorsi Caracicula. De o parte si dealta a luI merge drumul jude-tean si cel comunal Cerna-Greci.Este acoperit cu pasunI si pela poale cu semanaturI.

Curt-Balic, vale insemnata, Injud. Tulcea, pl. IstruluI, pe teri-toriul comuneI Beidant si anumepe acela al catunuluI sla Sari-Ghiol. Se numeste si Rimnicul, Iz-voreste din dealul Caragea-Pu-nar, si poarta numele de Curt-Ba-Be dela izvor si pina in satul Rim-nicul, de unde la numele deRimnicul.

Curt-Be!, insuld, in lacul Razelm,dependinte de comuna Jurilovca,pl. Babadag, jud. Tulcea. Estenumita Curt-Lup, din cauza nu-merosilor lupI ce se aflail ininsula. Este acoperita cu ver-deata. Are o lungime de 8'o kil. si o intindere de 75hect. In capul sati Estic se aflaruinele une! cetatuie numitaBisericuta.

Curt - Culac, vale, in judetulConstanta, plasa Medjidia, peteritoriul comunelor rurale Ma-mut-Cuius si Enige, carora leserveste si ca hotar despartitor.Pleaca din dealul Orta-Burun-Bair ; se indreapta spre N., lo-teo directie generala de la S.spre N., prin dealurile Caceamac-Orman-Bair pe dreapta, yi Buiuc-

CURSETI 23 CURT-CULAC

www.dacoromanica.ro

Mezarlic-Bair pe stinga; se des-chide, dup. un drum de 4 kil.,in valea Ghiordumgi-Orman, pestinga, nu departe de ruinele sa-tulur Sapunar; e tliatA de dru-mul comunal Caceamac-Mamut-Cuius.

Curt-Orrnan, rAmA$itele uneI in-tinse peidurf, ce acoperea odi-nioar o suprafatA de 800 hect.in jud. Constanta, plasa Silistra-Noud, comuna Lipnita, la E.de ctunul Co$lugea, $i din cariazr a rAmas numar upo hect. pemalul nordic al lezerulur Oltina.

Curtaul, lac izolat i aria' Incom. SAgata, jud. Buz5.5.

Curte (Iazul-dela-), ias, in co-muna arligi, pl. Piatra-Muntele,jud. Neamtul; se nume$te ast-fel din pricinA cA este situatinain tea porter caselor pro -prietAre$tr; este alimentat deapele pirlia$ulur DubArca.

Curte (Pirlul-de-dup-),0112,in jud. Suceava, com. Stolniceni-PrAjesculur. Afluent al Piriulur-din-Bahn5..

Curtea, sat, face parte din com.ruralA DIe$ti, plasa Oltul-d.-s.,jud. Vilcea. Are o populatie de208 locuitorr (137 brbatr131 femel) ; ca populatie qco-larA are 43 copir (24 MetT19 fete).

Curtea, lac, jud. Dolj, pl. Ocolul,comuna Co$ove_ni-d.-s., a$ezatin partea de V. a raionulursatuluT. Lung de 140 st. i latde 20 st.

Curtea-de-Arge, vraf, judetulArge$ la 484 m. d'asupra nive-luluT mriT, cu o populatiunede 575 familiT saii 4000 suflete,locuind in 7X5 case. Situat pe

malul sting al riulur Arge$, la28 kil. depArtare spre N. dePiteqti. Este scaunul EpiscopierArgesulur i re$edinta pl4eIArge$ulur. Are un seminar cu251 seminari$tr; o $coalA primarde bletT (t68 $colarr) $i unade fete (40 eleve); statia finalAa linier ferate Pite$ti-Curtea-de-Arge$, pus5. in circulatie in 1898;un biuroti de posta i telegrafal arta venit pe 1896-97 afost de 7986 ler, 70 banT; ojudecAtorie de ocol $i un spitalCu 20 paturr. Ora$ul are 7 bi-sericr, dintre care una, Biserica-DomneascA, Cu hramul SfintaFilotea, ziditA, se zice, de Radu-Vod5.-Negru, intre anir 12441264. Biserica-DomneascA esteunul din cele mar vechT mo-numente:religioase. E construitin stil vechia bizantin din pia-trA qi crAmida netencuitA. Ininteriorul bisericeT este zugrvitca ctitor Radu-Negru.

In aceastA bisericl se pAstrea-zA $i moa$tele Sfinter Filotea,fAcAtoaxea de minunr. Tot aicT sepretinde c5. ar fi ingropat Radu-Negru. Biserica aceasta estedeservitA de 4 preotr, 2 cin-tiretT i i paracliser. Se in-tretine din propriul sla fond.La marginea estic5. a ora$u-luT, pe o inAltime care dominaora$ul $i valea Argesulur suntincA in picioare ruinele une!capele catolice, flcutA se zicede Radu-VocIA pentru Doamnasa, care era catolicl. Ceva marla N. de Curtea-de-Arge$, camla vre-o 3 kil, este vestita mAnAs-tire a Argeplur, unicA n feluleT in toat Rominia. Curtea-de-Arge$ are mar multe sate alipitecum : Busaga, Groapele, Maha-laua-Poqter, Valea-Sasulur i Plo-pisi. NumAr5. 514 contribuabilf.Bu dgetul comuner la veniturr estede 36250 le! $1 la cheltuel1 de35308

NumArul vitelor din aceastcomunA era la anul 1887 de1909 vite marT, (1771 boryac!, 121 ca! $1 17 bivoll) $1 de2520 vite mrunte (tI To o!,417 capre $i 993 rimdtor.

Anual se tin ale! doul bil-ciurl mar!, la Sf. Pantelimon(27 Iulie) $i la Sf. Maria-Mare(15 August). Curtea-de-Arge$a fost intemeiat5. de Radu-Ne-gru, care a avut ad i a doua sare$edint5. (dupl Cimpul-Lung)intre anir 1244-1264. In Ar-chivele Statule se gAsesc marmulte chrisoave domne$tr, da.tate din Curtea-de-Arge$, pre-cum : de la Dan Basarab (1383),Mircea Basarab (1387), Dan Ba-sarab (1421) i altele.

Curtea - de - Arge 03iserica-Episcopali-de cel marfrumos mo n u m en t de arhitecturAbizantinl din Rominia.

Biserica Curtea-de-Arges a fostfondatl intre anir 1512-1517 decatre Neagoe-Voevod-Basarab,pe temelia vecher MitropoliT, siprimul er Episcop a fost IosifSevastias.

Neagoe fiind foarte evlavios,ca fiu sufletesc al PatriarhulurNifon, a petrecut mar tot tim-pul vieter sale cu ingrijirea delucrurr sfinte, co inflorirea Bi-sericeT Romine ; acluse in tarmoaqtele Patriarhulur Nifon dela Muntele Athos, introducindmulte servicir religioase, dupluzul Bisericer Constantinopoli-tane. Cu Turcir, de $i se gAseain legAturile cele mar bune, stainsA gata pentru cazul cind cre-qtinir ar fi pornit rAzboi0 contralor. La 1519 el trimise un solla Papa Leon X, in Roma, casd-T cearl bine-cuvintarea pentruel $i pentru fiir sAT, TeodosiePetre, i s5.-1 roage in numelesaa i al tul tefan-cel-Tindr,Dornnul Moldover, ca in alianta

CURT-ORMAN 24 CURTEA-DE-ARGE

www.dacoromanica.ro

CURTEA-DE-ARGES

statelor crestine contra Turci-lor, Papa sa. numere i celedoua Principate Romine, careasteapta din zi in zi ocaziuneade a scutura jugul Turcesc.

Neagoe muta scaunul Mitro-polieT de la Curtea-de-ArgesJa Tirgoviste, sfirsind Mitropoliadin acest oras, care se trice-puse de Radu-cel-Mare. Tiparicarp' bisericesti, intre altele E-vanghelia, cu o ingrijire deose-bita. El cheltui su me mari de banTcu infrumusetarea i inzestrareasfintelor locasurr, nu numaT dinTara - Romineasca, dar si dinMoldova si Transilvania, a tu-tulor manastirelor grecesti dinmuntele Athos, din Constatino-pole, din Sinai, din Ierusalim ;gin toate laturile, de la rasaritpana la apus, si de la miaza-zipana la miazd-noapte, sfintelebisericT le ajutora, si multa milapretutindenT da, si mal virtosspre ceT ce se instrainati prinpustia, i prin pestere, si prinschiturT, fara de nici o scum-pete 'T hranea ; si nu numaicatre crestini fu bun, ci i carepagini..

Dar monumentul destinat a-Tface pomenirea in seco!! esteBiserica de la Curtea-de-Ar-ges.

Numal cind citeste cine-vainvataturile asa de folositoaresi virtuoase scrise pentru fiul sagTeodosie, precum i inscriptiu-nile compuse de dinsulpate pre cele doul lespezi dinfatada vestica a Bisericei, ase-menea si documentele oficialevenite din timpul s pana lanoT, poate intelege in destulmarimea sentimentelor i fer-binteala Dumnezeiasca ce hra-nea un suflet plin de credintaca al lu.

Reproducem aci cele douainscriptiT din afara, despre par-tea dreapta a intrareT, traduse

68878. Margie Diofienar Googralio. Poi. III.

21i CURTEA-DE-ARGE;

din slavoneste, fiind de mareimportanta :

India inscriNiune. (CIV cu DuhulluY Dumnezeti se poviguesc, sunt fil al laDumnezeii. lat $i ell robul DomnuluiDumnezeului nostru Iisus Hristos, ThanNeagoe Voevod, adusu-mi-am aminte Dom-nia mea, cum cd multi Impftrati intrulmprdia aceasta s'ail s1dluit, ci puOnlpe cea cereascii impritie o ad mostenit-o.De aceea dar iati si ed nu numaI cim'am sirguit a ermui aceastii impritie,ci i pe Domnul din tot sufletul a-1 iubiimpreuni Cu fapte bune. Drept aceea, amcunoscut si noi, cii eel fosti tnainteanoastri stiptnitori, adici Impiratt, aces-tea ascultindu-le si cele pmintesti bineintocmindu-le, pe cele ceresti le-ail do-bindit, si cele pimIntestI piimIntestilorle-ad lIsat, dupi glasul fericitului proo-roc, intro Impirafi i Dumnezeescutrinte David : Fericit brbatul ce railuestesi In toati ziva de Domnul se Indulce;te ;

iarisi : preeum Cu milostenie se cu-rigeste picatele. Aceste dar vizIndu-le

nol, si de dorinti si de osirdie fiindcondusi catre sfintele si Dumnezeestelebiserici a le zidi, Inft4a i Infrumusemprecum le-ad gent i tniltat i infrumu-seVt.t al nostri Intru sfinfi rposati mosl

strimosl i sad ficut ctitorI, cinstitebune biserici, ad inilmt i Infrumusemt;asemenea si noi, urmlnd lor, cu dorintit,si osirdie avInd ciltre acest dint Dum-nezeesc templu i 115cas al Prea sfinteicurateI i prea bine cnvIntatel Stpinelnoastre de Dumnezeil Niscitoarel i pu-rurea fecioarel Maria a prea cinstiteiAdormir!, pe care am gisit-o Domniamea la Curtea-de-Arges, drimatit

prin darul DumneLeesc i cuinspirmia acestei Prea cinstite Maicei bom-nului, deschis ochii inimei noastresi am hotirlt acest mai sus pomenit tem-ple de la temelie a-I zidi i a-I Inilta,

a-1 intiri, si am druit sate sicu peste si ydmi i vase de stir

si de argint i mirgritar i pietre nepre-Drept aceea, dupii a noastri pe-

trecanie, pe cine /si va siege DomnulDumnezed si fie uns i urma i stipinal smeritel Domniel mete al toateiUngro-Itomtne, pe acela il conjurim cuDomnul Dumnezeil, ficiitorul ceruluial pimintuluT i cu prea curata sa

rugim pe Dumnealui: Mare singurstiipruitorule fi de Dumnezeil iubituleDomnule, i unsule, te rugim no! pentruacest noil zidit templu, pe care l'amin-niltat In cinstea si slava Stlipinului Hris-tos, ca pe acesta al nu-1 Iasi si fie spre

pustiere, ascultInd pe unfi ril grlitoricare tine, 0 al nu se atingi mina tade ma sus comorile si vasele si le MI,co Inci bine i domnia-ta dupi puteres adaugi, pentru ca si nu fie spre ba-jocura limbelor striine, t locuinta ani-malelor si a plisirilor, si a gidinelorsi a oamenilor rid ; ci fi aim el mi-lostiv i intocmitor l pzitor al M011ahilor locuitori Intrinsul bine-ficitor ; casill' fie si Domniei-tale ctitoria deg-

precum i noui, carl am trecutdin aceast lume desarti ; pentm cd clacivoeste mina ta sit se atingi a lua, adu-

aminte si nu iai, nu te ve! In-cerca, ci clacli vel gindi ci le MI dela Prea curata Maica DomnuluI nu ve!loa; dar daci ye! voi si de la tine si&mesa dupii putere la templul acestasi fil bine-cuvIntat de Domnul Dumne-zed, fa'citorul cerului si al piimtntulta,si de Prea cumta Maim su ; pentru citeft, Domnule i unsule, dupil moarteamea nu astept de