izvoarele dreptului administativ

7/23/2019 Izvoarele Dreptului Administativ

http://slidepdf.com/reader/full/izvoarele-dreptului-administativ 1/14

REFERAT

LA

DREPTADMINISTRATIV :

Izvoarele dreptului administrativ

Administratia publica, in cadrul statului de drept, trebuie sa seconformeze, in activitatea sa, normele juridice (cuvantul norma este echivalentcu cel de regula, respectiv de regula de conduita). Norma juridica fiind, de altfel,definita ca regula generala si obligatorie de conduita, al carei scop este acela dea asigura ordinea sociala, regula ce poate fi adusa la indeplinire pe cale statala,in caz de nevoie, prin constangere.

Pe aceasta cale, administratii sunt aparati impotriva arbitrarului siabuzului la care ar putea fi expusi daca administratia publica, prin autoritatile sifunctionarii sai, nu ar fi obligata sa actioneza in conformitate cu regulile de dreptstabilite sau, mai precis, prestabilite.

Regulile de drept asigura, ca atare, coerenta actiunii administrative, care,altfel, este amenintata de instabilitate si dezorganizare, daca autoritatile si

functionarii publici ar actiona dupa bunul lor plac.



e altfel, regula de drept opereaza sinteza si echilibrul intre exigentelelibertatii administratilor si eficienta activitatii administratiei publice.!n acelasi timp, prin regula de drept actiunea administrativa isi gaseste izvorul

activitatii cat si limita acesteia.

Izvorul sau sursa actiunii administrative, intrucat regula de drept,stabilind componentele, confera fiecarei autoritati si respectiv functionarului

public temeiul juriic ce ii da dreptul sa actioneze, ii precizeaza obiectivele pecare trebuie sa le realizeze si, in sfarsit, ii determina atributiile corespunzatoare.

"imita actiunii administrative o privim in sensul ca administratia publicanu poate sa realizeze nimic impotriva regulii (normei) de drept, cu alte cuvinte,in afara cadrului legal.

rept urmare, se impune, in continuare, precizarea naturii regulilor (normelor) juridice potrivit carora administratia publica trebuie sa seconformeze, adica a surselor izvoarelor dreptului adminitrativ, precum si arespectarii principiului legalitatii.

Analiza izvoarelor dreptului realizata de #eoria generala a dreptului, punein evidenta doua acceptiuni ale notiuni$ izvor e re!t "en" material si izvor

e re!t in "en" formal#

Prima acceptiune reprezinta conditiile materiale$ realitatile exterioare aledreptului sau izvoare reale, adevarate %dat%&uri ale acestuia, care determinaactiunea legiuitorului sau dau nastere unor reguli izvorate din necesitatile

practice. 'le reprezinta factorii ce dau continut concret dreptului pozitiv,concentrand nevoile reale ale vietii si relevandu&le legiuitorului sub forma unor comandamente sociale.

ea de&a doua acceptiune, reprezinta o forma juridica de exprimare aregulii de drept si anume forma exterioara, in fapt, o forma juridica de exprimarea vointei guvernantilor, ele fiind denumite si surse (izvoare) formale sau legale.

at priveste notiunea de izvor al dreptului administrativ, aceasta trebuieinteleasa ca fiind acele procedee prin care se elaboreaza regulile de drept.

Izvoarele re!tului amini"trativ re!rezinta$ in ace"t "en"$moalitatile e e%!rimare a normelor &re'ulilor( re!tului amini"trativ

care na"c$ moifica "au "tin' ra!orturi e re!t amini"trativ.

Asemenea procedee sunt identificate, in gemeral, in literatura juridica, prin izvoare "cri"e si izvoare ne"cri"e.Prima categorie de izvoare este elaborata de catre autoritatea publica, care lefinalizeaza in norme (reguli) scrise, de aici si denumirea lor de izvoare "cri"e, alcarui prototip este, de altfel, legea.

u privire la cea de&a doua categorie,elaborarea lor este mult mai nuantata,astfel$



unele norme (reguli) sunt elaborate spontan si sunt concretizate in regulicutumiare, ele fiind si denumite izvoare nescrise cutumiare

altele norme sunt elaborate de catre instantele judecatoresti, formandregulile jurisprudentiale.

Aceasta categorie de izvoare a devenit in prezent, in contextulconstitutional actual, in mod cert, o sursa de care trebuie sa se tina seama indreptul administrativ romanesc.

e asemenea, in acelasi cadru, credeam ca o potentiala sursa, un izvor nescris al dreptului nostru administrativ, ar putea sa devina si principiilegenerale ale dreptului constitutional si regulile generale.

at privete doctrina, ne raliem autorilor care considera ca aceasta, chiar daca nu constituie un izvor e drept, comporta o necesara prudenta, totusi ea are oinfluenta decisiva asupra jurisprudentei servind ca un indreptar pentru judecator

si legiuitor.Referitor la "ur"ele "cri"e ale dreptului , subliniem ca acestea sunt izvoareale dreptului admnistrativ aca cu!rin juriice 'enerale$ obli'atorii in "fera

relatiilor "ociale ce com!un obiectul re!tului amini"trativ#

Asemenea norme sunt stabilite sau recunoscute de stat, de catre autoritateaconstituita si abilitata in acest sens, autoritatile publice statale si respectiv,autoritatile administrative locale autonome, ele fiind susceptibile de a fi aduse laindeplinire, in caz de necesitate, prin forta de constrangere a statului.

Normele de drept administrativ sunt cuprinse in cele mai diverse acte juridice, adica ele se pot materializa in cele mai variate forme.#ocmai pentruacest fapt, norma de drept administrativ nici nu trebuie confundata cu actuladminitrativ, cu toate ca acesta este forma pe care o imbraca cel mai adeseanorma de drept administrativ. Actul de drept administrativ, putand desigur sacuprinda si alte norme juridice, decat cele administrative, ca de pilda, norme dedrept civil si altele asemenea.

Avand in vedere pozitia autoritatii publice de la care emana, si implicitforta lor juridica, aceste izvoare sunt$

)# *+NSTIT,TIA R+MANIEI$ este izvorul fundamental al dreptului

administrativ, intrucat ofera o forta juridica de ordin constitutional normelor dedrept administrativ. Altfel spus, normele constitutionale reglementeaza relatiispecifice si altor ramuri de drept (raporturi cu dubla natura juridica), legeafundamentala constituind, in acelasi timp, izvor al dreptului constitutional, dar siizvor principal al celorlalte ramuri de drept, in cazul nostru, al dreptuluiadministrativ.

a atare in onstitutie vom gasi norme privitoare la organizarea sifunctionarea autoritatilor administratiei publice, de la Presedintele Romaniei,*uvern, administratia publica centrala de specialitate, adminstratia publica

locala (consiliul local si judetean si primarul) ca si norme referitoare ladrepturile si indatoririle fundamnetale ale cetatenilor, pana la norme privind



raporturile autoritatilor administratiei publice cu alte autoritati publice si cu altecetatenii.

-# LE.EA#

!n conformitate cu dispozitiile art.+, alin. (-) si () din onstitutie,Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare. 'leconstituie al doilea izvor, cel mai important, dupa onstitutie, al dreptuluiadministrativ, desigur, insa, ca numai atunci cand ele contin norme de dreptadministrativ care statornicesc deci reguli generale si obligatorii cereglementeaza relatiile sociale din sfra administratiei publice.

/iind opera Parlamentului, organul reprezentativ suprem al poporului romansi unica autoritate legiuitoare a tarii, legea este actul sau juridic care reprezintaexpresia directa a vointei poporului, elaborat in conformitate cu onstitutia,

potrivit unei proceduri prestabilite si care reglementeaza relatiile sociale celemai generale si mai importante.

Le'ile or'anice sunt cele pe care onstitutia le declara astfel ele precizeazaorganizarea si functionarea autoritatilor publice, explicand sau dezvoltand

principiile si regulile constitutionale si au ca obiect relatii sociale fundamentale."egile organice sunt izvoare de drept administrativ in masura in care

reglementeaza organizarea si functionarea autoritatilor administratiei publice,cum sunt, de pilda, cele stabilite de art. +, alin. () din onstitutie.

!n acest sens, sunt reglementate prin legi organice $ organizarea *uvernului sia onsiliului 0uprem de Aparare a #arii (lit.d) regimul starii de asediu si al celei

de urgenta (lit.e) statutul functionarilor publici (lit.i) contenciosuladministrativ (lit.j) organizarea generala a invatamantului (lit.m) organizareaadministratiei locale a teritoriului, precum si a regimului general privindautoritatea locala (lit.o) infiintarea autoritatilor administrative autonome(art.--1, alin. () din onstitutie) structura sistemului national de aparare,organizarea armatei, pregatirea populatiei, a economiei si a teritoriului pentruaparare. Precum si statutul cadrelor militare (art.--+, alin. () din onstitutie) organizarea si functionarea politiei, serviciilor de informatii ale statului, precumsi a celorlalte componente ale fortelor armate (art.--+, alin. () din onstitutie),

si ele sunt izvoare de drept administrativ.Le'ile orinare sunt izvoare de drept administrativ in masura in care

reglementeaza relatii sociale din sfera administratiei publice, as cum sunt, deexemplu $ legile de organizare a ministerelor (art. --1, alin. (-) din onstitutiei).

"egile ordinare, atunci cand contin norme ce reglementeaza raporturi dedrept administrativ, sunt izvoare ale acestei ramuri de drept. at fiind faptul caintr&o lege, ca de altfel in orice act juridic, pot fi cuprinse norme juridicereglementand raporturi sociale de natura diferita, o anumita lege poate fi izvor aldreptului administrativ, dar in acelasi timp poate fi izvor si al altor ramuri de

drept. Asa, de pilda "egea ne 23-4+ privind administrarea fondului locativ sireglementare raporturilor dintre proprietari si chiriasi cuprinde atat norme ce



stabilesc drepturile si obligatiile organelor administrative de repartizare afondului locativ de stat& norme de drept administartiv &, cat si norme cereglementeaza raporturile de locatiune, de drept civil.

/# DE*RETELE *+NSILI,L,I DE STAT sunt izvoare al dreptuluiadministrativ in masura in care au caracter normativ si cuprind norme de dreptadministrativ. ecretele normative pot cuprinde norme cu putere de lege, dacasunt emise in exercitarea unor atributii ale 5arii Adunari Nationale. aca insaun decret este emis in exercitarea unor atributii proprii, permanente aleonsiliului de 0tat, el cuprinde norme cu forta juridica inferioara legilor sicelorlalte acte ale 5arii Adunari Nationale.

0# DE*RETELE PRE1IDENTIALE# Presedintele Romaniei emite,inexercitarea atributiunilor sale, decrete (art.44, alin. (-) din onstitutie).0ub aspectul naturii lor juridice decretele prezidentiale sunt acte administrative,care au caracter individual, dar si normative.'le pot fi izvoare ale dreptuluiadministrativ numai in masura in care au caracter normativ si reglementeazaraporturile sociale din sfera administratiei publice. !n acest sens, Presedintele,conform art.4, alin. (-) din onstitutie, poate emite decrete prin care instituie,

potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta, in intreaga tara ori in unelelocalitati.

2# 3+TARARILE SI +RD+NANTELE .,VERN,L,I sunt izvoare ale

dreptului administrativ numai in masura in acre sunt acte administrativenormative.

6otararile si ordonantele se emit in temeiul art.-7+,alin (-) si (), respectivart.--8, alin. (-) din onstitutie.

6otararile se emit pentru organiozarea si functionarea ministerelor si aorganelor centrale de specialitate ale administratiei publice, de exemplu,infiintarea de organe de specialitate in subordonarea *uvernului (art.--1,alin.()) si sunt in acest caz izvoare de drept administrativ.

9rdonantele pot fi adoptate numai in acele domenii care nu fac obiectul

legilor organice, deci in materiile in care se adopta legi ordinare si atata timp catisi pastreaza caracterul de act administrativ.

4# +RDINELE SI INSTR,*TI,NILE MINISTRIL+R SI ALE

*+ND,*AT+RIL+R *EL+RLALTE +R.ANE *ENTRALE ALE

ADMINISTRATIEI P,5LI*E# Acestea sunt izvoare de drept administrativcand au caracter normativ, atat in domeniul lor de activitate, dar si in altedomenii, in functie de sfera subiectelor de drept care intra in raporturi ce se nasc,se modifica sau se sting in baza normelor administrative emise (de exemplu,

ordinul ministrului de finante).



6# A*TELE EMISE DE *+ND,*AT+RII SERVI*IIL+R P,5LI*E

DES*ENTRALI1ATE &DES*+N*ENTRATE( ALE MINISTEREL+R SI

*EL+RLALTE +R.ANE *ENTRALE DE SPE*IALITATE &decizii,ordine si dispozitii ale directiilor, inspectoratelor judetene si ale prefectului).

0unt izvoare de drept administrativ, in masura in care au caracter normativ (ingeneral, ele au insa un caracter individual).

7# A*TELE ADMINISTRATIVE AD+PTATE SA, EMISE DE *ATRE

A,T+RITATILE ADMINISTRATIVE P,5LI*E L+*ALE (hotarari aleconsiliilor locale si judetene si dispozitiile primarilor). 0unt izvoare ale dreptuluiadministrativ numai cand ele au caracter normativ. !n cele mai multe cazuri, potfi hotarari ale consiliilor locale si judetene si numai in cazuri de exceptie,dispozitii ale primarului. Aceasta situatie de exceptie o regasim atunci cand

primarul trebuie sa ia masuri corespunzatoare pentru prevenirea si limitareaurmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor.

8# TRATATELE SI *+NVENTIILE INTERNATI+NALE. 0unt izvoareale dreptului administrativ numai daca se aplica in mod direct si nemijlocit inordinea juridica interna. !n acelasi timp, tratatele si conventiile internationale pentru a produce efecte

juridice in ordinea juridica interna, trebuie ratificate, potrivit prevederilor constitutionale. esigur, aceste tratate si conventii internationale trebuie sa indeplineasca o

conditie esentiala, si anume, sa cuprinda reglementari ale relatiilor sociale carefac obiectul dreptului administrativ.

!n ceea ce priveste tratatele internationale, ca izvoare de reptadministrative, probleme trebuie privita in mod diferentiat.

5ai intai, trebuie facute urmatoarele precizari$Pentru ca un tratat international sa fie izvor de rept administartiv, el

trebuie sa indeplineasca mai multe conditii, si anume$-. sa fie tratat legal, adica sa fie in conformitate cu normele dreptului

international

. sa fie incheiat si ratificat de catre organele competente, potrivit legislatieiinterne a statelor partii la acel tratat

. sa reglementeze relatii sociale ce facd obiectul de reglementare areptului administrativ, de exemplu, tratatele cu privire la frontiereledintre doua state

8. sa fie de aplicatie directa in dreptul intern al statului2. Romania sa fie parte la acel tratat.

#ratatele internationale devin deci izvor de drept administrativ numaiatunci cand sunt executorii direct in ordinea juridical interna, ca urmare a

ratificarii.



!n ceea ce priveste tara noastra, tratatele internationale ratificare de catreParlament sunt parte componenta a dreptului international al acestuia, asa incatnu mai este necesara adoptarea unui act de transpunere a tratatului in dreptinternational, tratatul constituind astfel izvor de drept pentru tara noastra.(art.--,

al(), onstitutie ). !n acest context, pentru dreptul administrativ romanesc sunt considerateizvoare $ onstitutia europeana a drepturilor omului din -427, #ratatul de laRoma din -42+ si #ratatul de la 5aastricht din -44, onventia europeana aautonomiei locale (harta autonomiei locale), semnata de Romania la 8octombrie -448 si ratificata de Parlament in anul -44+ si multe altele.

#ratatul de la Roma, creator al omunitatii 'conomice 'uropene,devenita, ulterior, :niunea 'uropeana, stabileste organelor si institutiilor comunitare dreptul de a emite acte cu forta juridica, acre se adreseaza subiectilor de drept din spatiul comunitar. Acestea sunt $ re'ulamentele$ irectivele "i

eciziile.Re'ulamentele sunt acte adoptate de consiliul :niunii 'uropene,

Parlamentul 'uropean, omisia 'uropeana si ;anca entrala 'uropeana, acreau aplicabilitate generala si sunt obligatorii pentru toti subiectii de drept dinspatiul comunitar. onform art.-4- din #ratatul '', regulamentele intra invigoare numai dupa publicarea lor in <urnalul 9ficial al omunitatilor 'uropene.

Directivele sunt acte emise de institutiile comunitare in baza #ratatelor constitutive ale ale acestora, adr care se adreseaza numai unora dintre subiectii

comunitari, caracterul obligatoriu operand numai pentru destinatar, cumentiunea ca in atingerea scopului imperativ stabilit la nivelul :niunii'uropene, statele destinatare au la latitudinea alegerea mijloacelor pentruobtinerea finalitatii stabilite in acdrul directivelor. irectivele joaca un rolimportant in !roce"ul armonizarii le'i"latiei "tatelor membre ale :niunii'uropene, fiind o!ozabile eo!otriva "i "tatele caniate la aerare#

Deciziile sunt acte emise de institutiile europene, in baza dispozitiilor #ratatelor constitutive. 'le trebuie sa fie notificate celor carora le sunt adresate(de regula statelor, dar nu numai), in caz contrar acestea neputand intra in

vigoare. Aceasta conditie reiese din specificul deciziilor care nu sunt actecomunitare de aplicabilitate generala, intrucat ele au destinatari precisi, si caatare, acestora le sunt o!ozabile numai !rin notificare#

!n afara acestora, institutiile comunitare mai emit si recomandari si

avize , care, insa, nu au forta juridica, exceptand unele situatii stabilite in modexpres in normele comunitare.

#oate aceste norme juridice sunt sau pot deveni izvoare ale dreptuluinostru intern, in masura in care Romania ratifica tratatele "i conventiile

internationale$ !recum "i !rotocoalele aitionale ale ace"tora.



!n acest sens, edificatoare este Conventia europeana a autonomiei

locale, care, este, deja, un izvor al dreptului nostru administrativ ea definesteconceptul de autonomie locala, principiu, de altfel inscris si in onstitutiaRomaniei (art.--4), ce sta la baza organizarii si functionarii administariei

publice locale.Principiul autonomiei locale este inclus intre principiile stabilite de "egea

administratiei publice locale, nr.-2377-, unde, in alte prevederi aleonstitutiei europene a autonomiei locale.

Izvoarele ne"cri"e ale re!tului amini"trativ#

in aceasta categorie fac parte $ regula cutumiara, doctrina, jurisprudenta, principiile generale ale dreptului,contactul normativ si actul normativ.

Re'ula cutumiara se aplica in dreptul administrativ in cazurile destul derare. 'a este acceptata ca izvor de drept numai daca indeplineste doua conditii $ -.o practica indelungata. convinge cetatenilor asupra caracterului sau obligatoriu.

Prima conditie se impune ca o necesitate a completarii unei lacune a legii,cea de&a doua, presupune ca atat autoritatile publice cat si cele administrative saaiba convingerea ca prin regula cutumiara le&au fost conferite adevarate drepturisi obligatii juridice.

!n acest sens, ne reliem opiniei exprimate in literatura juridica, potrivit

careia in Romania este posibila aparitia unor reguli cutumiare ce urmare aevolutiei autonomiei locale, practic acesta constand in recunoasterea, atat decatre instantele judecatoresti, cat si de catre cetateni, a caracterului de reguli

juridice pentru autoritatile administratiei publice a unor practici administrative,impuse de anumite conditii deosebite (geografice, demografice, obiceiuri etc.).un exemplu este oferit de practica multor autoritati locale, conform careia,

primarul si functionarii publici, sambata si duminica oficiaza casatoriile. esi nuexista o prevedere legala care sa oblige aceste autoritati sa presteze acestserviciu, totusi aceasta practica, devenita regula, functioneaza.

=n epoca medieval> num>rul cutumelor a sporit ?i mai mult @nct s&a pus problema sistematiz>rii lor. 0unt cunoscute asemenea culegeri de cutume cum ar fi B9glinda saxon>C din -7 B9glinda svab>C -+&-D BA?ez>mintele lui"udovic cel sfntC -+7.

9biectul, de?i extrem de rar, mai continue ?i @n zilele noastre, mai ales @nstatele ce Ein civilizaEia juridic> romano&germanic>.

Doctrina &"tiinta juriica( cuprinde analizele, investigatiile,interpretarile pe care specialistii @n drept le dau fenomenului juridic.octrinaformeaza stiinta juridica al carei rol teoretic este indiscutabil, att @n privinta

explicarii si interpretarii stiintifice a materialului normativ, ct si @n opera de



legiferare, @n procesul de creare a dreptului,ct si @n activitatea practica deaplicare a dreptului.

!n dreptul actual, doctrina nu este considerata izvor de drept, @nsa acestlucru nu @mpieteaza cu nimic asupra rolului indispensabil pe care ea @l are @n

procesul legislativ si @n procesul practicii juridice. 0olutiile si interpretariledoctrinare sunt @ntodeauna fondate pe cazuri practice, pornind de la fapte reale, pe care apoi le generalizeaza, le interpreteaza si le explica teoretic.

octrina a avut un deosebit rol @n procesul de creare a dreptului. Astfel, @ndreptul roman, opiniile jurisconsultilor Papinian, :lpian, Paul erau considerateca avnd forta legii. !n 'vul 5ediu, doctrina a jucat, de asemenea, un rolimportant, datorita obscuritatii si nesigurantei dreptului cutumiar, astfel ca

judecatorii cautau solutiile @n comentariile juristilor.9data cu codificarea cutumei si cuprinderea normelor juridice @n legi,

rolul doctrinei a scazut, fara ca el sa dispara. !n Nian, :lpian, Paul erauconsiderate ca avnd forta legii. !n 'vul 5ediu, doctrina a jucat, de asemenea,un rol important, datorita obscuritatii si nesigurantei dreptului cutumiar, astfel ca

judecatorii cautau solutiile @n comentariile juristilor.

9uri"!ruenta &!ractica juiciara "i !receentul juiciar($ adicamodul cun sunt interpretate legile de catre autoritatile judecatoresti (instatntele),acestea nu poate sa constituie un izvor formal al dreptului. ar instantele, avanddreptul sa interpreteze legea, in mod indirect o creeaza, caci nimeni nu contestarolul imens pe care il joaca jurisprudenta in dezvoltarea dreptului, cautand

intentia legiuitorului, sublinind sau completand acasta intentie.Practica judiciar> denumit> @n dreptul clasic ?i jurisprudenE> & este

alc>tuit> din totalitatea hot>rrilor judec>tore?ti pronunEate de instanEele judec>tore?ti de toate gradele.

6ot>rrile judec>tore?ti, cu caracter de @ndrumare, date de urtea0uprem> de <ustiEie ?i care au forE> obligatorie pentru cazurile similare ce vor urma, poarta numele de precedente judiciare.

Rolul jurisprudenEei este acela de a interpreta ?i a aplica legea la cazuriconcrete deduse judec>Eii instanEei. Activitatea judec>torului de interpretare ?i

aplicare a dreptului este guvernat> de dou> mari principii metodologice de oimportanE> deosebit>$& cu ocazia soluEion>rii unei cauze concrete, el se pronunE> doar @n cauza

pe care o judec>, neavnd dreptul s> stabileasc> dispoziEii generale @n afaraspeEei particulare ce se deduce @n faEa sa (art.8 .civ.)

& judec>torul, potrivit regulilor de organizare judec>toreasc> din Earanoastr>, nu este legat @n hot>rrea pe care o d> de o cauz> similar> sau de un

proces similar judecat anterior de el @nsu?i sau de o alt> instanE>, deoareceactivitatea jurisdicEional> este opera de convingere intim> a judec>torilor.

Atitudinea de rezerv> faE> de cunoa?terea caracterului de izvor de drept a jurisprudenEei este fundamentat> ?i pe principiul separaEiei puterilor in stat.



0tatul de drept presupune crearea legilor de c>tre organe legiuitoare, @n timp cesarcina aplic>rii legii @n cazuri complete este de competenEa organelor

judec>tore?ti. Practica judiciar> este cazuistic>, @ntruct ea nu se ridic> niciodat> pn> la constituirea unei norme, a unei reguli generale ?i impersonale, astfel c>

precedentul judiciar serve?te ca model @n speEe care se succed, f>r> a avea puterea ?i forEa unui principiu.e?i sistemul nostru de drept nu concede nici jurisprudenEei, nici

precedentului judiciar statutul de izvor de drept, @n practic> de cele mai multe orise ajunge la soluEii unitare @n aplicarea ?i interpretarea textului de lege, iar @naceast> privinE> un rol important revine urEii 0upreme de <ustiEie care aredreptul s> tran?eze @n mod suveran conflictele dintre instanEele inferioare ?i s>impun> o anumit> interpretare.

!n prezent, in Romania, consideram, alaturi de alti autori, in consinanta cutraditia democratica romaneasca, ca practica judiciara sa fie un izvor de drept,ceea ce trebuie admis si pentru conteciosul administrativ.

Princi!iile 'enerale ale re!tului con"titutional "i re'ulile 'enerale#

:nii autori straini si romani considera izvor nescris de drept administrativsi principiile generale ale dreptului constitutional si regulile generale.

!n acest sens, se apreciaza ca principiile constitutionale stau la bazaformarii intregului sistem de drept, enumerandu&se, printre alte principii, pe celal puterii suverane al poporului, al pluralismului, la legalitatii, al suprematieionstitutiei, la autonomiei si al descentralizarii serviciilor publice. e

asemenea, alaturi de aceste principii, in onstitutie se regasesc si anumite reguliimperative, generale, cum ar fi, de pilda, ca legea dispune numai pentru viitor (art.-2, alin. () din onstitutia Romaniei).

!n ceea ce priveste calitatea principiilor dreptului de a fi izvoare derept administrativ, se pot ivi situatii$

-) Principiul de drept este consacrat intr&un anume act normative.e exemplu, principiul neretroactivitatii legii este consacrat in onstitutiaRomaniei (art.-, al ). !n acest caz, izvorul de drept nu este principiul, ci actulnormative in care este consacrat acel principiu.

) !n cazul in care un principiu de drept se desprinde prin generalizare dinmai multe acte normative, el fiind continut in diferite acte normative, izvorul dedrept este insusi acel principiu. e exemplu, principiul revocabilitatii actelor administrative, care nu este consacrat intr&un anume act normativ, eldesprinzandu&se prin generalizare, din mai multe acte normative.

*ontractul normativ este @n principiu un act juridic individual, operavointei a doua sau mai multe persoane, care convin cu privire la nasterea,modificarea sau stingerea unor raporturi juridice concrete, din care rezulta

drepturi si obligatii ale partii.'xista totusi o anume categorie de contracte, care nu privesc nemijlocit



drepturile si obligatiile unor subiecte de drept determinate, ele nereglementndraporturi juridice concrete, ci au @n vedere reglementarile cu caracter generic.Acestea sunt contractele normative si @n aceasta calitate sunt considerate caizvor de drept, cu deosebire @n dreptul constitutional, dreptul international public

sau dreptul muncii si protectiei sociale.!n materia dreptului constitutional, contractele normative pot ficoncretizate pe scheletul tratatelor @ncheiate @ntre statele ce urmeaza sa compunao federatie, constituind izvor de drept @n organizarea si functionarea structuriifederative a statelor.

!n dreptul constitutional, contractele normative pot aparea sub formatratatelor internationale, care reprezinta expresia consimtamntului statelor semnatare si @n aceasta masura este considerat izvor de drept. !n dreptul muncii si securitatii sociale, contractul normativ apare subforma contractelor colective de munca @n care se prevad conditiile generale aleorganizarii procesului muncii, iar pe baza lor se @ncheie contractele individualede munca.

Actul normativ sau legea are @n prezent cea mai mare importanta @nsistemul izvoarelor de drept. upa ce a @nceput actiunea de codificare, legea acapatat o importanta deosebita. Prin Blegea ca izvor de dreptC nu vom @ntelegenumai normele elaborate de organul reprezentativ & Parlamentul, ci orice regulide drept cu caracter obligatoriu cuprinse @n diverse acte normative elaborate deorganele statului abilitate sa elaboreze acte normative. #otalitatea actelor

normative alcatuiesc dreptul scris.Actul normativ cuprinde norme generale obligatorii a caror aplicare poate

fi realizata si prin intermediul fortei de constrngere a statului. Pozitia predominanta a actului normativ in izvoarele de drept din statele moderne estedeterminata de necesitatea de a se asigura securitatea si stabilitatea raporturilor sociale. Principiul legalitatii implica subordonarea neconditionata a

participantilor la raportul juridic fata de dispozitiile normative, @nsa pentru caaceasta conformare sa poata deveni realitate, este necesar ca destinatariinormelor sa&si cunoasca intr&o maniera clara si neechivoca drepturile si

obligatiile, ceea ce se poate realiza doar cnd normele juridice sunt cuprinse @nacte normative scrise.

"a noi sistemul actelor normative este alcatuit din legi, decrete, hotarri,ordonante, regulamente si ordine, precum si decizii ale organelor administratiei

publice locale. !ntre acestea, legile ocupa locul central, fiind elaborate de puterealegislativa, care exprima vointa si interesele alegatorilor. elelalte actenormative trebuie sa se subordoneze legilor, fiind elaborate pe baza lor si @nvederea executarii acestora."egea se remarca prin cteva trasaturi de baza$

&Are o procedura de elaborare speciala&Are caracter normativ si impersonal



&Reprezinta o reglementare primara si originara @n sensul ca relatiilesociale trebuie sa&si gaseasca oglindirea normativa in continutullegilor si nu al altor acte normative care au menirea de a dezvolta,explica si nuanta reglementarile cuprinse @n legi.

upa forta de aplicare, legile pot fi$ constitutionale, organice si ordinare."egile constitutionale & 9N0#!#:#!A & au cea mai mare forta juridicadeoarece acestea fixeaza regulile esentiale de organizare si functionare a ordiniide stat."egile organice reglementeaza domeniile expres prevazute @n onstitutie si au o

procedura speciala de adoptare presupunnd o majoritate calificata a organuluilegiuitor.

Principalele trăsături ale legii :

& competenEa emiterii legii aparEine puterii legiuitoare.=n Romnia unicul organ legiuitor este Parlamentul. 9rdonanEele emise de

*uvern pe baza unei deleg>ri legislative trebuie supuse ratific>rii parlamentare,f>r> care devin caduce. 'le nu pot viza sectoare de activitate ce fac obiectullegilor constituEionale sau organice ?i nu pot dep>?ii, sub aspectul forEei juridice,legea.

/orEa juridic> suprem> a legii reprezint> apanajul statului de drept ?i Einede esenEa exigenEelor democraEiei. "ege este, a?a cum stipula eclaraEiadrepturilor omului din -+D4 Fexpresia voinEei generale ?i toEi cet>Eenii au dreptulsa concureze personal sau prin reprezentanEii lor la elaborarea saC. (art. 1)

& legea reprezint> principalul izvor de drept"egea consfinEe?te juridic sistemul politic al unei societ>Ei, d> legalitate

structurii etatice, formei de guvern>mnt, regimului politic, drepturilor ?ilibert>Eilor cet>Eeanului, instituEiei propriet>Eii, bugetului statului, infracEiunilor ?i pedepselor.

elelalte acte normative au o natur> derivat> faE> de lege, de aceea @nteoria dreptului se vorbe?te de acte normative propriu&zise, cum este legea ?iacte normative derivate, secundare.

"egea este adoptat> dup> o anumit> procedur>, distingndu&se de celelalte

acte normative. Procedura de adoptare a legii, din care ea @?i trage forEa,superioar> faE> de celelalte acte ale Parlamentului, presupune dou> etape, fiecareavnd mai multe faze$ prima etap> vizeaz> iniEiativa legislativ>, avizarea

proiectului de lege, dezbaterea sa, votarea, trimiterea actului pentru dezbatere ?ivotare celeilalte camere, medierea divergenEelor, @n cazul @n care exist> a douaetap> vizeaz> @ndeplinirea formelor posterioare adopt>rii, semnarea actuluinormativ de c>tre pre?edinEia celor dou> camere, promulgarea legii de c>trePre?edintele Romniei ?i asigurarea opozabilit>Eii faE> de cet>Eeni prin

publicarea ei @n 5onitorul 9ficial al Romniei, partea !.

& legea are @ntotdeauna caracter normativelelalte acte ale organelor executive pot avea att caracter normativ, ct ?i



caracter individual. Normativitatea presupune generalitatea, impersonalitatea,tipizarea, abstractizarea ?i obligativitatea,@ntruct @n absenEa acestei obligativit>Eio lege nu ar fi dect o petiEie, o declaraEie de principii lipsit> de vreo eficienE>

juridic>.

BIBLIOGRAFIE:

urs de drept administrativ. Partea generala, 5ircea Preda,'ditura asa 'ditoriala alistrat 6ogas, ;ucuresti -442

rept administrativ , !oan Alexandru , 'ditura 'conomica ,;ucuresti 77



rept administrativ. #ratat elementar,Gol !, orneliu 5anda,"uminalex ;ucuresti 77

rept administrativ ! , Antonie !orgovan , 'ditura 6ercules-44

rept administrativ si elemente ale stiintei administratiei , r.!lie!ovanas, 'ditura didactica si pedagogica , ;ucuresti -4++

rept administrativ roman , umitru ;rezoianu , 'ditura All;ecH , ;ucuresti 778

#ratat de drept administrativ roman , Galentin !.Prisacaru,olectia <uridica, 'ditura All, ;ucuresti -441

izvoarele dreptului administativ

Documents