issn 1857-0798 1 mic.pdf · 2017. 4. 12. · {i omul are un sf`r[it. g`nde[te-te bine, fr=\ioare,...
TRANSCRIPT
ISSN 1857-0798
REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I
ianuarie
1, 2 017FLORILE DALBE, FLORI DE M+R
Irina POSTIC+, 10 aniChi[telni\a, Telene[ti
Azi vreau s= zbor!}n ]naltul raiului, pe bolta cerului.Chiar dac= m`ine m= voi pr=bu[i...
pag. 1-5
Toat= virtutea, pornind de la cre-din\= [i termin`nd cu dragostea, se cultiv=, se cre[te [i se dob`nde[te prin trud=. E nevoie de o educa\ie religioas= constant= ]n cei [apte ani de acas= [i dup= ace[tia.
pag. 14-15
Oricum, dup= toate acestea, cerul s-a umplut de vr=bii ce-au ]nv=\at s= zboare sus [i s= devin= r`ndunele. De acolo de sus, de la ]n=l\imea zbo-rului lor, to\i cei care au dezn=d=jduit nu se mai v=d.
pag. 17-20
}n ]ntreaga istorie a civiliza\iei noastre terestre, au fost elaborate [i realizate p`n= ]n prezent patru pro-iecte de transmisie a unor radiome-saje interstelare.
pag. 30-31
NOI
antologie nOi
CE SUNT ANII?Ce sunt anii? Frunze b=tute de v`nt,Clipe gr=bite, pe l`ng= noi alerg`nd, Frumoase secunde, momente topite, nesavurate [i irosite.
Cum apa curge dintr-un izvor,A[a [i omul e trec=tor, Cum florile s-au ofilit,{i omul are un sf`r[it.
G`nde[te-te bine, fr=\ioare, C= via\a ta e un segment,C= nu-i o dreapt= ]n continuare,Ci doar un simplu element.
}n lume toate-s trec=toare{i omul este efemer,{i totul se va pierde-n zare,Tot va r=m`ne un mister.
F=-\i via\a ta o liturghieSau un izvor cu ap= vie –De omu-i bun, e limpede, curat=De omu-i r=u [i apa-i poluat=.
Iosif CAZACENCO [i Ruslana CABURGAN, cl. a IX-aCioburciu, {tefan-Vod=
UN MESAJ CURIOSValerie TUDOR
2017, ianuarie nOi
capriciile muzei
1
N elea GOG}LNICEAN (B=l\i). Antologic= aceast= poezie de dragoste – T=cere zgomotoas=.
Felicit=ri!Irina DIACONU, cl. a X-a (Ungheni). Am ales pen-
tru publicare Post-scriptum [i un fragment din Stan-dard. Portativ-ul se pare c= e doar ]n elaborare.
M=d=lina PRIP+ (Pelinia, Drochia). ne-ai co-ple[it cu mai multe poeme. E o abunden\= de g`n-duri, idei, imagini, care ]ns= nu ]ntotdeauna creea-z= discursuri poetice distincte. Rezist= c`teva fragmente. {i, desigur, eseul.
Ruslana CABURGAN, Iosif CAZACENCO, cl. a IX-a (Cioburciu, {tefan-Vod=). E greu de ]nchipuit cum a\i creat ]mpreun= poemul Ce sunt anii?. Ori-cum, e o lucrare bun= [i binevenit= acum, la hotarul dintre ani. Se remarc= [i poezia Ruslanei Fericirea.
Maria REVENCU, cl. a XI-a (Cobani, Glodeni). Doar Promisiune [i un fragment din Mi-e dor.
Maria CARAMAN, 16 ani (Ursoaia, C=u[eni), Livia CATAN, cl. a VII-a (Susleni, Orhei), Evelina SCHIN, cl. a VIII-a (Cuhne[ti, Glodeni), Elena GONCEAR, cl. a VIII-a (Tab=ra, Orhei). Autori a c`te o poezie. Dar bun=.
Iana CHISELIOV, Ariana JALB+, cl. a VII-a, Valeria SOCICAN, cl. a VIII-a, Vasilina BUZDU-GAN, cl. a IX-a (Obreja Veche, F=le[ti). Se simte fervoarea unui serios atelier poetic care activeaz= la Obreja Veche. nu am ales spre publicare toate textele voastre, dar ]n toate, f=r= excep\ie, sunt pre-
zente g`ndul [i sentimentul n=sc=toare de poezie. A[tept=m [i alte lucr=ri.
Tamara BIVOL (Ia[i, Rom`nia). Aceast= c`n-tare a copil=riei – U[a spre copil=rie – este du- ioas= [i nostalgic=, dar [i plin= de ]n\elepciune [i senin=tate. }ncearc= s= abordezi [i alte teme, eventual, din realitatea imediat=, s= faci ni[te ob-serva\ii fugare, s= notezi ni[te pagini de jurnal.
Nicoleta GU|U, cl. a VIII-a (Obreja Veche, F=-le[ti). Tema Patriei este tema temelor ast=zi, c`nd ne-am [i risipit ]n bun= parte prin lume. Ai tratat-o cu brio.
Simona COTE|, cl. a X-a (Coliba[i, Cahul). Povestirea este cursiv=, beneficiaz= de un limbaj elevat, men\ine tensiunea discursului [i vine franc cu surpriza deznod=m`ntului. Captiveaz=, fiind ancorat= ]n realitate. Deosebit de expresiv sunt surprinse scenele/ dialogurile eroinei cu fratele s=u. Totodat=, personajele sunt schi\ate sumar, probabil, c`nt`nd mai mult fabula, ac\iunea.
Lucr=ri interesante, dar care mai necesit= efort pentru a fi publicate ne-au trimis Mirela ANTON (Cobani, Glodeni), Gheorghe CEBAN (Pu\intei, Orhei), Victoria SAVA, 15 ani (Bardar, Ialoveni) [i Magdalena CARAIVAN, cl. a X-a (Coliba[i, Cahul).
nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau mo-deste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.
V= dore[te inspira\ie [i succesLeo BORDEIANU
U{A SPRE LITERATUR+
DE CE?
PARADOX
GLASUL MAMEIDe ce-n ad`ncul meu te simt aproape?La tine m= g`ndesc, f=r= s= vreau,Te simt mereu aproape-n dep=rtare,nu pot s= pl`ng, nu faci nimic gre[it...
Devin nebun=, dar de dorul t=uVisez la nesf`r[ita noastr= pace.De ce mi-e dat s= te iubesc mereu?De ce vreau s= te simt aproape?
Evelina SCHIN, cl. a VIII-aCuhne[ti, Glodeni
nu risc=m s= fim ferici\i din nou,fiind ]ngrijora\i de ]nc= o lacrim=prelins= pe fereastra ochilor.Suntem cuprin[i de spaimade a mai vedea o dat= disperarea.{i pl`ngem ore-n [ir, [i r`dem.
M=d=lina PRIP+, 17 ani Pelinia, Drochia
Glasul mameiE cules din cel mai frumos copac,Glasul mameiM= ]nc`nt= ]n tot ceea ce fac.
Glasul mameiE-un izvor infinit de cuvinte,Glasul mameiM= ]ndeamn= s= merg ]nainte.
Glasul mameiEste al meu minunat tezaur,Glasul mamei –O frumoas= podoab= de aur.
Glasul mameiE aidoma unui ocrotitor zeu,Glasul mameiL-am mo[tenit [i eu.
Livia CATAN, cl. a VII-aSusleni, Orhei
nOi, ianuarie 20172
cap ri ci ile mu zei
MI-E DOR
MAMA
* * *
IERT
AZI VREAU S+ ZBOR!
MAMA
ULTIMA FRUNZ+
nu-mi ceri iertare...Dar eu te-am [i iertat,iert, fiindc= n-ai [tiutCe simt cu-adev=rat.nici chiar lacrima Ce s-a uscat pe pleoap=S= nu-\i mai duc= dorul,C=ci murmurul tr=d=rii |i-a-ncremenit pe buze {i din tumultul vremiiVa reveni ]n brize. Atunci voi fi departe.
Valeria SOCICAN, cl. a VIII-a Obreja Veche, F=le[ti
Azi vreau s= zbor!}n ]naltul raiului, pe bolta cerului.Chiar dac= m`ine m= voi pr=bu[i...
Vreau s= tr=iesc, s= cresc, s= ]nfloresc!
S= fiu tot ce am vrut [i tot ce ]mi doresc.
Chiar dac= m ine o s= m= ofilesc...
Vreau s= renasc din soare, s= radiez culoare!
S= luminez hotare [i s= dansez ]n zare.
Chiar dac= m`ine doare...
}n pas de c=prioar= s= sar peste maidane,
S= navighez pe mare.{i m`ine s= m= ]nec ]n alt= stare...
Maria CARAMAN, 16 ani Ursoaia, C=u[eni
Florile care-au crescut Mamei toate-am s= le-aduc{i-am s=-i spun c= o iubesc {i c= n-am s-o p=r=sesc.Dragostea pe care-o amMamei i-o aduc ]n dar C-un dulce s=rut curatPentru c= m-a leg=nat, Pentru c= doar mama [tieOdora[ii s=-[i aline.inima mereu m=-ndeamn=S= stau l`ng= tine, mam=.
Iana CHISELIOV, cl. a VII-a Obreja Veche, F=le[ti
Cu ceai mi-e plin= cea[ca, e ferbinte,
Prin geam privesc t=cut= [i cuminte,Privesc cum plou=, v`ntul bate,La p=m`nt c=zut-au frunzele toate.Doar o frunz= sus pe ram a mai
r=mas {i se zbate, strig= f=r= glas. — O! nu vreau eu la p=m`nt s= cad,Vreau s= fiu ca frunzele de brad.iat= ]ncolo-ncoace trec umbrele,Dar nu aud a frunzei jele {i-atunci frunza se desprinde
dus=-n v`nt {i se-a[terne moart= la p=m`nt.
Ariana JALB+, cl. a VII-a Obreja Veche, F=le[ti
CU G~ND BUN LA ULTIMA GAZD+Daniel BARAN
Centrul de Crea\ie Speran\a, Soroca
VREME RECEMihaela BORDIANU, cl. a VII-a
{coala de Arte, Coste[ti, R`[cani
{i \i-a[ spune c`t mi-i dor,{i \i-a[ spune c`t m= doare,Dar ce [tie un suflet gol,Ce dureri pe suflet are?
{i \i-a[ cere s= te-ntorci,{i \i-a[ sta din nou ]n cale,Te-a[ cuprinde din puteri,Dar ce rost acum mai are?
Maria REVENCU, 17 aniCobani, Glodeni
Mam= scump=, mam= drag=,Te-oi iubi o via\=-ntreag=Pentru binele f=cut,Pentru c= tu m-ai crescut.
Mul\umesc lui DumnezeuC= l`ng= mine e[ti mereu.Dac= nu te-a[ mai avea,Tare greu m-a[ descurca.
Eu pe tine te iubesc{i cu drag ]\i mul\umesc.Tu m-ai ]nv=\at mereuCe e bine, ce e r=u.
Elena GONCEAR, cl. a VIII-aTab=ra, Orhei
Figuri ]n tot ce ne-nconjoar=,pline de via\= [i de dor,lipsite ziua de lumin=,noaptea umplute de amor.Str=pung [i lumea-ntunecat=,str=bat [i marea lateral[i c`nd ajungi din nou la d`nsul,te sim\i un fluture banal.Z`mbe[ti, chiar de nimic nu \i-a
r=mas,vorbe[ti, de[i ai vrea s= taci,[i c`n\i p`n nu mai ai nici glas,iube[ti chiar de nu vrei s-o faci.
Vasilina BUZDUGAN, cl. a IX-a Obreja Veche, F=le[ti
2017, ianuarie nOi 3
} nc= simt mirosul copil=riei. }nc= ]i simt r=suflarea ]n ceaf=, c`nd mai tare, c`nd abia, abia, dar
m= alin cu g`ndul c= este acolo. A[teapt= copil=ria s=-mi fac timp [i pentru ea. A[teapt= s= ]i arunc m=car o privire nostalgic=, ca s= nu se simt= p=r=sit=. De fapt, eu sunt cea p=r=sit=. Ea s-a ]n-dep=rtat, a r=mas ]n urm= [i merge cu pa[i nesi-guri ]n spatele meu pe drumul vie\ii. Ea e cea fri-coas=, pentru c= nu g=se[te curajul de a \ine pasul cu mine. De ce vrea s= m= lase s= merg singur=? De ce nu vine s=-mi c`nte cu vocea suav= a mamei la ureche? De ce nu ]mi reaminte[te cum s= m= bucur de fiece clip=?
nu te idolatrizez, nu am cum, nu ai fost perfect=. nu am avut niciodat= cele mai frumoase p=pu[i [i nici prietene c=rora s= le ]mp=rt=[esc [optind se-crete la col\ul blocului. Tocmai pentru asta, ]\i mul\u-mesc, Copil=rie! }\i sunt recunosc=toare c= m-ai lipsit de superficialitate. Erai ]nc= al=turi de mine c`nd puneam iarna nuci pe sob= la copt. }nc= mai simt acel miros care aduna toat= familia ]n jurul mesei cu trei picioare. L`ng= nuci, pe suprafa\a incandescent= ][i picurau sucul c`teva mere. Cinci
mere coapte ]nsemnau o cas= vie. Cinci mere [i un bol de nuci coapte erau apogeul fericirii noastre ]n serile geroase de iarn=. Ar trebui totu[i s= spun „seri c=lduroase de iarn=”, c=ci la gura sobei ui-tam de viscolul de-afar=.
— Mam=, ce e fericirea? Ce e ]mplinirea?— O s= afli singur= r=spunsul [i ]l vei ]n\elege
abia atunci c`nd vei fi lipsit= de ele, ]mi r=spundea ea cu ochii sclipind ]n lumina palid= a nop\ii.
{i aveai dreptate, copil=rie! Soba au distrus-o. Din nucul de la poart= a r=mas doar ciotul. M=rului ]i cad fructele ]nc= ]nainte s= se coac=. iar eu am plecat, copil=rie! Mi-am ]ntins ramurile spre noi orizonturi, l=s`ndu-mi ]n urm= r=d=cinile, l=s`n-du-te pe tine ]n urm=.
Acum am ]n\eles ce ]nseamn=, de fapt, fericirea pentru mine – erai tu, copil=rie. Te-am l=sat cu a ta c=ldur=, cu galbena gutuie de la geam [i cu iarna de dup= acesta. Am plecat, ai plecat, dar te rog s= la[i deschis= u[a dintre noi. Las= s= treac= m=car amintirile.
Tamara BIVOL, cl. a IX-a Colegiul Na\ional Ia[i, Rom`nia
U{A SPRE COPIL+RIEC
OLI
ND
+TO
RI.
UN
PO
RTR
ET
CO
MU
NM
ag
da
lena
CU
{N
IR, 1
4 a
ni{
coa
la d
e A
rte
Pla
stic
e N
. Moi
sei,
Tele
ne[t
i
4 nOi, ianuarie 2017
cap ri cii le mu zei
DR
UM
DE
SZ
+PE
ZIT
And
reea
MO
LDO
VAN
U, c
l. a V
III-a
Pia
tra
, Orh
ei
SE
M+
N+
TOR
IIC
aro
lina
NE
GR
U, 1
6 a
niH
`rt
op, C
imi[
lia
PATRIAP atria ]ncepe cu prima raz= de soare care mi-a
m`ng`iat obrajii diminea\a, cu prima frunz= desprins= din pom, pe care ]ncercam s-o prind; cu ]nt`iul fulg care mi se topea ]n m`ini; cu acea c=r=ru[= pe care o str=b=team c`nd m= duceam la gr=dini\= [i cu colindele melodioase pe care le c`ntam la s=rb=tori.
C`nd aud cuv`ntul PATRiE, involuntar, ]n fa\= ]mi apare un c`mp verde ]nflorit, o ograd= cu mul\i copii care se joac= de-a mijatca, o livad= cu mere aurii, un [es cu mioare [i un strugure mare ]n poa-la bunicii.
Am ferma ]ncredere c= nimeni nu m= va contra-zice c= „patria” este echivalentul „mamei”. ne sim- \im bine ]n leag=nul p=m`ntului natal precum ne sim\im ]n bra\ele mamei. Vorba marelui scriitor Grigore Vieru: „Cobor`m din bra\ele mamei direct ]n bra\ele p=m`ntului”.
Mai \in minte v=zduhul cristalin sp=lat de roua dimine\ii, potecile sfin\ite de-o ploaie ciob=neasc= de var=. iar dup= ploaie alergam descul\ s= ajung r`ndunelele ce ]ncercau s= prind= stropii sfio[i re]n-tor[i ]n bra\ele izvoarelor. Evoc clipele c`nd cu su-fletul la gur= a[teptam s= apar= curcubeul pe cerul senin, pentru a-i num=ra culorile, ca nu cumva soa-rele s=-i fi furat vreo una. Apoi dup= ce ploaia ]n-ceta, adunam p=p=dii pentru a le ]mpleti ]n coroni\e ]n speran\a c= soarele ][i va vedea reflec\ia [i va str=luci [i mai tare.
De mici avem admira\ie pentru tot ce e frumos, dragoste pentru casa p=rinteasc=, respect pentru s=rb=torile l=sate din str=mo[i, pasiune pentru iile brodate manual, rug=ciuni sfinte pentru s=n=ta-tea p=rin\ilor la icoana ]mbrobodit= dibaci de un prosop ce poart= ]n\elepciunea str=mo[ilor.
Mul\i poate ]mi vor pune ]ntrebarea de ce iubesc aceast= \ar=, eu le voi r=spunde: una din cele zece porunci spune a[a: „Cinste[te-l pe tat=l t=u [i pe mama ta, pentru ca s= \i se lungeasc= zilele ]n \ara pe care \i-o d= Domnul Dumnezeu”. Dum-nezeu este cel care a vrut ca eu s= m= nasc anume aici [i ]n aceast= perioad= de timp.
Doar aici voi sim\i c= sunt ]n largul meu, voi sim\i cum inima ]mi bate mai tare, cum un v`nt pri-m=v=ratic adie u[or, ]mpr=[tiind aroma florilor de m=r. Voi sim\i spicele de gr`u auriu care ]mi m`n-g`ie picioarele atunci c`nd cutreier bog=\ia plaiu-lui natal.
Nicoleta GU|U, cl. a VIII-a Obreja Veche, F=le[ti
S unt un pesc=ru[. Ador marea, cerul [i infinitul. noi, pesc=ru[ii, suntem deseori admira\i de
oamenii care ][i petrec zilele de var= pe plaja lung=, admir`nd vapoarele zgomotoase [i savur`nd cli-pele de relaxare. Spre satisfac\ia ochilor concentra\i asupra mea, planez pe albastrul [ters al cerului ad`nc, ]nfierb`ntat de soarele palid [i el, f=c`nd oamenii s= uite m=car pe pu\in timp de ar[i\a co-ple[itoare.
Prefer s= escaladez misterele zborului la apus, atunci c`nd razele ce au ]nc=lzit toat= ziua apa str=vezie a m=rii, duc lumina zilei ]n alt= parte a globului, fiind ]nlocuite de lumina trandafirie a apu-sului. Atunci zbor pentru mine, sim\indu-mi aripile desf=cute m]ng`iate de v=zduh. Simt [i golul ]nalt de sub mine. Sunt fascinat de glasul netulburatei t=ceri, ]nso\it= ]n accente misterioase de sunetul ritmic [i lini[tit al m=rii.
M= gr=besc spre acel glob ro[u, dup= care pare a fi o alt= lume, ]ncerc s= ]nving ]ntinderea f=r= de hotar a m=rii, dar de fiecare dat= sunt prins de cea\a nop\ii, care cuprinde p`n= [i hotarele cele mai ]n-dep=rtate ale nesf`r[itului...
Cristina CATANOI Ursoaia, C=u[eni
METAMORFOZ+
52017, ianuarie nOi
sarea g`ndirii
P o\i seca m=ri de lacrimi cu o singur= ]mbr=\i-[are.
Anton VANLIGHT
O ]mbr=\i[are e ca un bumerang: o prime[ti ]na-poi imediat.
Bil KEANE
Frica este doar sim\=m`ntul c= ai nevoie de o ]m-br=\i[are.
Danielle SANCHEZ-WITZEL
Unii pa[i se aud odat= cu ritmicitatea inimii, alte ]mbr=\i[=ri ating sufletul ce ][i uit= culoarea.
Gabrielle PIERRE
Am ]nv=\at c= ]n fiecare zi ar trebui s= ]ntinzi m`na [i s= atingi pe cineva. Oamenii au nevoie de o ]mbr=\i[are c=lduroas= sau doar de o b=taie u[oar= [i prieteneasc= pe um=r.
Maya ANGELOU
C`t de mult conteaz= o simpl= ]mbr=\i[are atunci c`nd ai nevoie de ea... e ca [i cum cineva \i-ar lua sufletul ]n bra\e [i l-ar urca direct ]n Rai...
Andrei LASL+U
O ]mbr=\i[are e frumoas= ca o convorbire ]ntre dou= inteligen\e, ]n care nici un moment una nu pierde ]n\elegerea cu cealalt=, sau ca o carte citit= cu pasiune, ]n care fiecare am=nunt e priceput [i justificat.
Camil PETRESCU
}n unele momente, po\i spune mai multe printr-o ]mbr=\i[are dec`t prin 1000 de cuvinte. Fii acolo cu tot sufletul c`nd cineva are nevoie de tine pentru c= atunci e momentul ]n care po\i dovedi cu ade-v=rat c`t de mult ]\i pas= de acea persoan=.
Pera NOVACOVICI
Dac= po\i s= iei pe cineva de m`n=, s=-l ]mbr=\i-[ezi sau doar s=-l ba\i pe um=r, bucur=-te, nicio-dat= nu te vei sim\i singur.
Octavian PALER
F amilia este un col\ de rai ]n care fiecare suflet r=nit se refugiaz=. Acolo primim r`vn=, res-
pir=m iubire [i ne ]nec=m ]n speran\e. Stropi de dragoste sunt p=rin\ii, iar noi copiii suntem plan-tele crescute cu ace[ti stropi nem=rgini\i de iubire, iertare [i fericire. Sunt candele aprinse spre a ne lumina ]n c=l=toria vie\ii, mai ales atunci c`nd ]n drum apar obstacole care nasc dezn=dejde.
noi, copiii, le suntem raza de soare, c`ntec [i z`mbet. Mi-e sf`nt= familia, e un dar dumneze-iesc. Este col\i[orul unde m= refugiez c`nd via\a m= pune la ]ncercare. Este sprijinul care ne ]nal\= [i locul unde ne hr=nim suflete[te.
Rosa LUPAN, cl. a X-aColiba[i, Cahul
} nv=\=tura este ca aurul [i are pre\ oriunde. Un bagaj bogat de cuno[tin\e este o avere, o va-
lut=, valabil= oriunde ai fi. }nv=\`nd, elevul cu-noa[te, deprinde [i se dezvolt= multilateral. Cu-no[tin\ele acumulate la [coal= elevul le aplic= ]n via\=. Anume acestea ]i ghideaz= cariera [i ]i aduc succes.
}nv=\=tura ofer= omului instrumente de dez-voltare personal= [i integrare social=. Formarea elevului ca personalitate ]ncepe de pe b=ncile [colii primare [i continu= p`n= pe b=ncile univer-sit=\ii. Deci, cuno[tin\ele [i abilit=\ile sunt averea pe care nimeni nu \i-o poate fura niciodat=.
Valeria DIACONU, cl. a IX-aR=denii Vechi, Ungheni
MAI MULT DEC~T 1000 DE CUVINTE...
IAR
+{
I S
ING
UR
Va
leri
e D
AM
IAN
, cl.
a V
-aL.
T. M
. Sa
dov
eanu
, H`
nce
[ti
SPRIJINUL MEU
NECESITATEA }NV+|+RII
nOi, ianuarie 2017
cu ta re r`nd mu[ c=
6
Fiecare om poart= ]n existen\a lui cam trei sau patru genera\ii.
P=rintele Teofil P=r=ian
GENERA|IA MEA
D e-a lungul timpului oamenii cu min\i lucide au fost ]n=-
bu[i\i de oamenii care se aflau la conducere. Fac parte dintr-o so-cietate, care ]n=bu[= aceste min\i ]nainte ca ele s= ajung= sus. F=-c`nd compara\ie cu genera\iile din alte timpuri pot deduce c= acum este lips= de responsabili-tate. C`ndva adolescen\ii doreau s= ]nve\e, s= lucreze pentru a-[i ajuta p=rin\ii, dar acum ei nu-[i mai propun s= fac= aceste lu-cruri, deoarece cred c= p=rin\ii ]i vor ]ntre\ine.
Pentru a deveni o genera\ie cu succes, avem nevoie de schimba-rea atitudinii fa\= de societate. Trebuie s= fim mai buni [i pozi-tivi unul fa\= de altul [i fa\= de \ar=. Chiar dac= nu avem multe privilegii ]n propria \ar= [i posibi-lit=\ile ne sunt limitate, trebuie s= o iubim [i s= ]ncerc=m schimba-rea ei. M= mir= faptul c= mul\i dintre adolescen\i nu citesc [i prefer= s= petreac= timpul dis-tr`ndu-se, f=r= a deschide vreo carte. Cu a[a atitudine nu vom putea schimba ceva spre bine.
Omul trebuie s= fie de[tept nu numai ]n [coal=, ci [i ]n via\=. Pri-vind ast=zi ]n jur, v=d o genera\ie plin= de laud= care tr=ie[te pe spatele p=rin\ilor [i strig= c= au [coala vie\ii.
Elena MUREA, 16 aniCuhure[tii de Jos, Flore[ti
D e cur`nd am citit romanul Te-m= pentru acas=. Capodo-
pera m-a impresionat p`n= la la-crimi. Sim\eam c= am ]n fa\= un ghid care m= ]ndrum= cum s= tr=iesc, cum s= iubesc [i s= mor f=r= remu[care. La un moment dat chiar, am avut impresia c= sunt [i eu undeva la Kolma, al=-turi de Mihai Ulmu [i Maria R=ze[u dup= gardurile de s`rm= ghimpat=...
Unele pasaje le-am citit [i reci-tit cu ochii umezi, suferind ]mpre-un= cu eroii, pe care ]i sim\eam
al=turi. Revenirea lui Mihai Ulmu acas=, la Poiana, de m`n= cu b=-iatul s=u, g=sit ca prin minune la orfelinat, inevitabil te face s= ver[i o lacrim=. Re]nt`lnirea profeso-rului cu fo[tii s=i elevi [i lec\ia cu tem= pentru acas=, reluat= du-p= treisprezece ani, are o puter-nic= ]nc=rc=tur= emo\ional=.
Este dificil s= cite[ti o carte, dar [i mai complicat e s= tr=ie[ti evenimentele descrise pe propria piele.
Daniela SAVIN, cl. a VII-aV=sieni, Telene[ti
V asile Romanciuc – poetul meu de suflet, f=uritor de frumos
[i un maestru al cuvintelor. L-am descoperit ]nt`mpl=tor, ]ntr-o dup=-amiaz=, fiind cufundat= ]n uni-versul poeziei, iar de atunci mi-a r=mas ]n inim= prin versurile: C`nd vine ziua norocoas=-a mea/A[ vrea s= cred c= m-a visat o car-te... Am reu[it s=-l cunosc prin prisma operelor sale. O fire mo-dest=, ]n a c=rei expresie se as-cunde un me[ter onest fa\= de st=p`nul s=u – Cuv`ntul –, care ne ]ndrum= prin art=: S=-\i fie-at`t de drag cuv`ntul,/ }nc`t, atunci
c`nd ]l roste[ti,/ S= crezi c= ]nsu[i Eminescu/Ascult= ce [i cum vor-be[ti...
Prin poezie Vasile Romanciuc a demonstrat c= este insistent, deoarece fiecare vers insufl= pa-triotism, ne duce cu g`ndul la cas=, \ar=, limb= – valorile cele mai im-portante – pe care nu ]nceteaz= s= le promoveze, muncind. Da, este muncitor, ]ntruc`t el ]nsu[i consider= c= talentul s=u nu e doar o binecuv`ntare, dar [i o res-ponsabilitate, o soart=. Simt cum tr=ie[te cu poeziile, simt c`t de generos e cu ele, d=ruindu-le su-fletul, via\a sa, devenind un poet al problemelor existen\iale.
Sever fa\= de sine, tandru fa\= de soart=, evlavios fa\= de cititori [i integru fa\= de art=. O caracte-rizare care nici nu ]ncape ]n c=-ma[a unui om simplu. {i, pe l`n-g= toate, este, ]ntr-o oarecare m=sur=, pedant, fiind punctual c`nd vine vorba de simboluri, mereu atent la fiecare cuv`nt, la fiecare expresie.
A[ putea s=-l descriu f=r= opri-re. E lumin= pentru mine, e poe-tul care ]n via\a real= nu se deo-sebe[te de eroul liric al fiec=rei crea\ii. Simplu, dar ]n acela[i timp – complicat. Plin de enigm= [i vor-be calde, gata s=-[i ia zborul.
La mul\i ani, Maestre!
Alexandra BEREGOI, cl. a X-a L. T. Ion Pelivan, R=zeni, Ialoveni
IMPRESII
DE ZIUA TA, MAESTRE!
OGLINDIREAurica LUPU{OR, 17 ani
Cobani, Glodeni
2017, ianuarie nOi 7
noi [i voi
1. Ce ]nseamn= pen-tru tine un profesor bun?
2. Ce alte abilit=\i [i cuno[tin\e (]n afara materiei predate) apreciezi la profeso-rii t=i?
3. C]nd treci printr-un moment dificil, obi[-nuie[ti s= te apropii de vreun profesor s=-i spui necazul?
4. Dar profesorii se intereseaz= de via\a ta personal=?
5. Ce factori crezi c= influen\eaz= o comu-nicare sufleteasc= din-tre profesor [i elev?
6. Po\i fi stresat uneori de vreun profesor? De ce?
7. }n ce rela\ii e[ti cu copiii profesorilor t=i?
8. }mprumu\i c=r\i de la profesori?
9. Mergi cu uratul [i colindul pe la casele dasc=lilor t=i?
10. Comenteaz= afir-ma\ia }mi plac pro-fesorii care ]\i dau pe l`ng= obi[nuitele teme [i ceva de g`ndit pentru acas= (Lily Tomlin).
CHESTIO NAR
CURCUBEU DE LACRIMIL acrimile dor. Uneori fac bine. Alteori le risipim ca s= prindem la puteri. Unii
pl`ng foarte repede atunci c`nd emo\iile plutesc ]n aer la petreceri aniversare, la ultimul sunet de clopo\el sau la anun\uri umanitare, al\ii scap= lacrimi mai rar ori nu ][i amintesc c`nd au pl`ns ultima dat=, crez`ndu-se c= au inim= de piatr=.
Din ce categorie fac parte cititorii no[tri sensibil de frumo[i [i cum fac fa\= unor evenimente ]nc=rcate emo\ional, afl=m din r=spunsurile la chestionarul din nr. 10, 2016, Arme emo\ionale. A[adar, \in batista la ]ndem`n=.
PROFESORUL T+U DRAG
1. Sunt foarte sensibil= [i cel mai des pl`ng de dor. nu [tiu cum se face, dar mereu duc dorul cuiva. Mereu a[tept pe cineva. 3. Am pl`ns la toate dramele [i trage-diile pe care le-am vizionat. Mai ales c`nd m= reg=seam ]n unul dintre per-sonaje, ]i tr=iam at`t de intens rolul, ]nc`t nu m= puteam ab\ine s= dau fr`u liber emo\iilor.4. }n general nu-mi place s= fiu conso-lat=, pentru c= nu pl`ng ca s= atrag aten\ia cuiva, dar pentru a m= elibera de povara durerii.5. Cred c= oricui i s-a ]nt`mplat s= pl`ng= f=r= vreun motiv ]ntemeiat. }n unele zile putem fi ferici\i f=r= motiv, alteori s= pl`ngem f=r= explica\ie. 6. }mi amintesc de aniversarea mea din acest an. C`nd m-am trezit, eram ]n-conjurat= de oamenii dragi, to\i ferici\i [i plini de entuziasm ]mi c`ntau La mul\i ani!. M-a surprins at`t de mult gestul lor, ]nc`t lacrimile de fericire nu s-au l=sat a[teptate.
Maria REVENCU, cl. XI-aCobani, Glodeni
2. Pl`ng rar, dar dac= mi se ]nt`mpl=, o fac atunci c`nd sunt batjocorit. nu suport acest lucru.4. C`nd sunt sup=rat, vreau s= fiu l=sat ]n pace, astfel ]n\eleg mai bine tot ce mi se ]nt`mpl=.6. Am pl`ns de bucurie c`nd glumeam cu prietenii mei.
Petru CEBAN, 12 aniBat`r, Cimi[lia
7. nu m-am pref=cut c= pl`ng av`nd scopuri meschine ca s= ]mbunez cum-va inima p=rin\ilor mei, deoarece ]i iu-besc enorm [i ]i respect, iar minciuna nu are loc ]ntr-o asemenea formul=, provoc`nd durere [i dezam=gire.11. Am constatat c= zicala a pl`nge cu lacrimi de crocodil nu este doar o hi-perbol=, ]nsemn`nd a pl`nge pref=cut, a se manifesta cu f=\=rnicie. Din surse suplimentare am aflat c= [i crocodilul l=crimeaz=... ]n timp ce ][i devoreaz= prada. Aceasta se datoreaz= mu[chilor maxilarului, care ]n timpul mastica\iei storc umezeala din glandele lacrima-
le, dar ]n nici un caz nu este legat de vreun regret cauzat de victim=.
Andreea GOREACII, cl. a VIII-aClocu[na, Ocni\a
9. Unii actori pl`ng cu u[urin\=, emo\ia fiind cea care ]i sensibilizeaz= p`n= la lacrimi. Al\ii apeleaz=, probabil, [i la anumite trucuri, cum ar fi aducerea-aminte a evenimentelor sensibile prin care au trecut sau folosesc anumite substan\e care le provoac= starea de l=crimare.10. iat= de ce este bine s= pl`ngi, be-neficiile lacrimilor fiind urm=toarele: protejeaz= – o enzim= con\inut= ]n la-crimi are ac\iune antibacterial= [i an-tiviral=; elibereaz= – dup= pl`ns, ten-siunea [i respira\ia se regleaz=, iar mu[chii devin relaxa\i; hidrateaz= – globul ocular [i pleoapele se cur=\=, prevenind deshidratarea membrane-lor mucoase; se elimin= din organism toxine [i hormoni de stres etc.
Emilia CIOCANU, 14 aniCostuleni, Ungheni
8. Savan\ii ne spun c= fetele au tendin\a de a pl`nge mai des dec`t b=ie\ii.11. Cercet=torii din Florida au aflat c= aligatorii au glande lacrimale [i le fo-losesc atunci c`nd stau pe uscat o pe-rioad= mai mare de timp. Explica\ia ar fi urm=toarea: crocodilul are dou= ple-oape [i o membran= care acoper= o-chiul ]n ap=, precum o lentil= de con-tact. C`nd reptila se afl= pe uscat ]ns=, globul ocular are nevoie de un lichid care s= ]l lubrifieze [i astfel se for-meaz= lacrimile. }m mod cert, a[a-zi-sul pl`ns nu are implica\ii psihologice ca la oameni.12. Expresia O lacrim= ]ntotdeauna are r=d=cini mai ad`nci dec`t un z`m-bet (E. Cioran) m= face s= ]n\eleg c= lacrima nu-[i are originea la supra-fa\=, ci izvor=[te din suferin\= adunat=, durere f=r= margini sau dezam=gire profund=. Un om care pl`nge nu tre-buie ocolit, deoarece el are nevoie de ajutor [i de grij=.
Gabriela CECAN, 15 aniStr=[eni
A [tept=m r=spunsurile voastre ]n decurs de 20 de zile de la apari\ia revistei. Autorii celor mai interesante r=spunsuri la chestionar vor fi desemna\i [i premia\i ]n
num=rul 12, 2017. Succes [i inspira\ie s= ave\i!
nOi, ianuarie 20178
poezie
N=scut: 14 septembrie 1955, ]n comuna Lipnic, Dondu[eni.Licen\iat al Facult=\ii de Filologie, sec\ia Jurnalistic=, a Universit=\ii din Chi[in=u
(1981).Redactor la revista pentru tineret Orizontul, la ziarele Tineretul Moldovei, Lite-
ratura [i arta [. a., ]n prezent redactor-[ef adjunct la S=pt=m`na.Volume de versuri: Cuvinte [i t=ceri (Editura Literatura Artistic=, 1989; Editura
Cartier, 2015), Istoria geloas= (Editura Hyperion, 1990), Cuvintele dintre t=ceri (Edi-tura Cartier, 2002) [. a.
Vsevolod CIORNEI
Au obosit boii. ne ]njug=m la care.ini\iem o nou= perioad= de glorie.Plec=m spre viitorul care acum ne calc= pijamalele.Avem de trecut un pod. Lung. De lemn. {ubred.
ne dor pl=m`nii de exces de respira\ie [i retoric=.ne dor femeile de poft= nepoftit= pline.Vin ni[te nave din noapte [i ne arunc= ancorele-n cap.Vin babecloan\e [i ne provoac= dureri de stomac.
Le jour de gloire tot n-arive [i n-arive pas.V= previn: ceea ce scriu eu nu este scris de mine.(}ncerc s= evit c=l=toria spre pu[c=rie.Aiurea. Pu[c=ria e pretutindeni).
}n afar= de c=ldur= mai exist= ceva, dar nu numai frigul.
ne cheam= [eful la el. De mii de ani ne tot convoac=s= vorbim despre finan\e [i investi\ii.Fire[te, nu facem fa\= sarcinilor.
St=m l`ng= case mici cu ferestrele ]nchise.}i scriu numele pe perete [i ei m= ]ntreab=: cine e ea? {i nu [tiu la cine-i dosarul [i cine va renun\a s=
m= cru\e –dar ce s-ar fi schimbat dac= [tiam?
Vara potole[te r=scoalele [i arde podurile.Trecutul iese din gropi, vede prezentul [i se
]ngroap=-napoi.Mai a[tept=m un secol-dou= p`n= se coace procesul[-apoi vine progresul. Cum s= nu vin=?
Cum, vorba ceea, s= cad= frunza?
|ap libidinos, faraon tiranic, rege lene[,ceva material [i brusc m= ap=r= de pericole inventate.Judec=torii corup\i ][i pierd prin dosare sicilienii,c=ci apele romane sunt dulci, [i femeile dulci, [i-ame\ite de vin astea toate...
Literatura se ]mpiedic= de faptul divers [i cade.Din fr`nturi de vise [i realit=\i zdrelite chipul iubitei se contureaz=.Degeaba cau\i un cal ca s= fugi – las= urme [i caii,[i mai las= ceva ce men\ine mereu inspec\ia sanitar= treaz=.
Ce pot s= fac? m= ]ntreb gramatical ]ntre ghilimele,s=-i mu[c degetele de la picioare [i s= m= trag=-n p=cat r`su-i brutal?Totul se carbonizeaz=. Chiar [i urmele s=rut=rilor mele,cenu[a amestec`ndu-se cu f=ina ]ntr-un co[mar de brutar.
}n pa[aport cet=\enia ]mi e scris= cu cerneal= neagr=.}ncerc s= c`nt, dar vocea ]mi fuge ]ntr-un g`tlej de pop=.Sistemul falimentar gesteaz= r=zboiul, ]l na[te, [i-apoi reciproc se reneag=.Pieptul nu-mi mai tresare. Uit s= ap=s pedala. nu mai g`ndesc la propriu.
Vin oameni noi. Repun ]n discu\ie principiile tradi\ionale.Tuturor \=rilor li se pare c= sunt mari [i se ]nghesuie toate pe hart=.Mor de dorul scrierilor protestatare suveranii tr=da\i de osanale. {tiu ce-o s= se ]nt`mple. iar cel ce [tie – ]n\elege. Ceea ce nu echivaleaz= cu „iart=”.
FOAIE VERDE {I-UN PROGRES
UIT S+ AP+S PEDALA
2017, ianuarie nOi 9
Violeta ZABULIC+
BULETIN
IARN+ HR+NIT+ ARTIFICIAL
Butucul m= a[teapt=, de[i-i p=cat de cap.Avea [i el ceva ]n sfera lui turtit=.Are [i c=l=ul sl=biciunile lui: colo o partid= de [ah,dincolo un ceai cu turti\=.
Trece destinul meu pe trotinet=pe diagonala unei table cu mat etern[i-i cade roata din urm= ]n groapa cu demisiaministrului din plan extern.
Cel=lalt [i-a b=ut ceaiul [i-[i ascute toporul.Jos capul, cu tot cu creier!Tr=iasc= poporul!
JOS {I TR+IASC+
C=ldura-i exilat= ]n rumoare,iar eu – pe c`mpul luptei de idei.Stau ]ntr-o parte, dar nu [tiu ]n care[i-ncerc un cuplu s=-l ]mpart la trei.
Cad haine la podea cum cade prada.}njur un jug [i nu mai zic nimic.intrarea ]n antreu este treptat=,Para[utat= dinspre inamic.
E versu-ngust, [i l`nced, [i-anacronic.Stau [i-l a[tept s=-[i pun=-un punct final.Pun seara pe c`ntar. M=sor micronii.}nnebunesc. C=ci m= ]nec pe mal.
Tr=iesc prea pu\in pentru a p=c=tui pu\in.Poate vine nemurirea s=-mi compun= un mit personal?Timpul e prea ur t ca s=-\i vin= pe limb= cuv`ntul fericire.Toate sculele care fac fericirea au ruginit [i le-am pus
]n penar.
E prea mult cer pentru dou= urechi [i doi ochi.Binele acestei vie\i este clandestin [i urm=rit de
securitate.De fric= s= nu devin genial]mi scriu poeziile gata scurtate.
Cenzura trece pe l ng= mine [i se face a nu m= vedea.Exegetul ]mi atribuie ni[te influen\e post-factum.Dac=-mi va face ochi dulci vreo duduie excesiv de
optimist=]i voi ceda colec\ia mea de stupefac\ii.
Sunt sigur c= m= va l=sa ]n pace [i se va apuca probabil de cro[etat.
Au mai f=cut-o [i altele. Port pulov=re p`n= [i vara.Talentul este multe procente de transpira\ie[i-un procent de mucegai pe vioar=.
Acestea am vrut s= \i le spun cu ocazia sosirii toamnei.Dac= nu e[ti de acord cu ceva, adreseaz=-mi
oficial un protest:doar [tie toat= \ara c= vreau s= schimb guvernul[i protestul t=u va fi pentru asta cel mai potrivit
pretext...
Transmitem ultimele [tiri.De fapt, ultima [tire:FOC!
Bate v`ntul. Scaiul s-a uscat.Probabil [i iarna asta va fi f=r= ninsoare.Casa asta a naufragiat ]ntr-un anotimp corcit]n care nu exist= nimic [i totul doar se n=zare.
}ntre decembrie [i ianuarie plutesc epaveleunei existen\e zgribulite de frig sau poate de fric=.Va fi totu[i un Revelion cu rituri populare [i r`turi betecare ]n fine vor m`nca scrumbie cu fri[c=.
Tr=im o iarn= de iluzii al=ptat=.La mul\i ani, amicii mei, las-c= va ninge alt= dat=.
}NTR-O PARTER+VA{ ROSTIT CU CERNEAL+ SIMPATIC+
10 nOi, ianuarie 2017
pa uz= de g`ndi re
DRAGI }NV+|+TORI, CEREM SINCERITATEA st=zi ]mi amintesc cu mare drag de primii pa[i f=cu\i cu sfial= ]n
clasa ]nt`i. G`ndul c= acele momente sunt ireversibile m= ]ntris-teaz=, iar dorin\a de a reveni [i a sta la sfat cu cei care mi-au des-chis u[ile ]n tumultul vie\ii este ]nc= vie. Oare au regretat vreodat= ceva privind genera\ia [i clasa noastr=? Oare au descoperit ceva deosebit la noi? A[ vrea s= pot s=-i ]ntreb, ]n special pe prima mea ]nv=\=toare, multe lucruri interesante ce \in de noi, cei care am ]nv=- \at ]n clasa B [i care ]mi p=reau c=-s cei mai buni, dar nu [tiu dac= ]i mai g=sesc pe acas=.
Elevi alde mine care ar vrea s=-[i intervieveze ]nv=\=torii mai sunt. {i cei ce ]nva\= acum ]n clasa a XII-a „A” [i a XII-a „B” la Liceul Teo-retic Ion Creang=, Cimi[lia, sunt gata s= stea m=car un sfert de or= s= reasculte vocea primei lor ]nv=\=toare.
DANIEL PAN|~RU: Dup= o re-vedere at`t de pl=cut= cu prima mea ]nv=\=toare, a[ ]ntreba-o dac= m-am schimbat [i dac= es-te vizibil acest lucru.
Adriana MOCANU: Draga mea ]nv=\=toare, care au fost clipele memorabile din cei patru ani c`nd ne-a\i format ca oameni, pe care le p=stra\i [i acum ]n sufletul dvs.?
C=t=lina BLONSCHI: Sper c= primei mele ]nv=\=toare nu ]i pare r=u niciodat= de profesia pe care a ales-o, dar a[ vrea s= [tiu dac= a regretat vreodat= faptul c= am fost clasa ei.
Victoria COB~LEANSCHI: Da-
c= a[ avea posibilitatea s= dis-cut cu prima mea ]nv=\=toare, i-a[ adresa o singur= ]ntrebare: Ce sentimente a\i avut la prima noastr= ]nt`lnire?
Olesea PANCHIV: |ine\i min-te prima poezie pe care v-am de-dicat-o? Cum am recitat-o?
Sofia FRUNZE: {tiind c= at`-tea genera\ii bune ies din m`inile dvs., cum v= sim\i\i atunci c`nd ne revede\i peste ani at`t de mari?
Veronica CRE|U: Prima mea ]nv=\=toare este o femeie deose-bit de r=bd=toare. A[ vrea s= o ]ntreb ce n=zb`tii de-ale noastre a me-morizat din cei patru ani. Cum a
reu[it s= le rabde pe toate, [tiin-du-ne foarte neast`mp=ra\i.
Dumitru CAZACU: Ce impre-sii v-a l=sat experien\a cu clasa noastr=? Am fost mai buni sau mai pu\in buni dec`t altele?
Victoria SARAJAN: A[ cere sinceritate din partea ]nv=\=toarei mele. Care au fost punctele mele forte [i cele slabe? A[ vrea s= lu-crez la ele.
Olesea GLUHOVSCHI: Sunt curioas= s= aflu ce fel de copil am fost eu ]n clasele primare, cum ar=tam ]n acea vreme, prin ochii ]nv=\=toarei mele.
Pentru NOI – Olesea COSOICimi[lia
PRIETENUL MEU CEL MAI BUNP rietenia este unul dintre cele mai de pre\ lucruri pe care le po\i
avea ]ntr-o via\=. Ea c`nt=re[te foarte mult ]n balan\a bog=\iilor vie\ii. Un prieten adev=rat este necesar oric=rui dintre noi, indife- rent c`t de siguri [i st=p`ni pe noi ]n[ine ne-am considera. Un lucru frumos este [i mai frumos dac= ai un prieten cu care s=-l ]mpar\i, a[a cum un lucru ur`t e mai u[or de suportat dac= ai un prieten c=ruia s= te confesezi. Un prieten este ca un ]nger p=zitor, de aceea trebuie s=-l accept=m cu bune [i rele. A[adar, s= vedem ce calit=\i apreciaz= la prietenii lor elevii de la Liceul Teoretic Universum din S=rata Gal-ben=, H`nce[ti.
Ana-Maria LOZOVOI, cl. a VIII-a: Prietenul meu cel mai bun nu m-a tr=dat niciodat= [i nu spune ni-m=nui tainele prieteniei noastre. El m= accept= a[a cum sunt, m= ajut= c`nd sunt ]ntr-o situa\ie difi-cil=. Este ]nc=p=\`nat [i haios, ceea ce-l face deosebit de ceilal\i.
Alexandru MERIU|A, cl. a VIII-a: Prietenul meu este onest, darnic [i obiectiv. Este unul dintre cei mai glume\i amici din ga[ca noas-tr=. Este puternic, ]nc=p=\`nat [i perseverent, de aceea ]n orice si-tua\ie se descurc= de minune.
Mihaiela PASCARU, cl. a VIII-a: Eu mi-am ales cea mai bun= prie-ten= dup= urm=toarele calit=\i: sim\ul umorului [i prietenia ade-v=rat= pe care mi-o ofer=. Av`nd aceste calit=\i, sunt sigur= c= re-la\ia noastr= este trainic=.
Veronica BARBANEAGRA cl. a IX-a: Cea mai relevant= calita-te a prietenului meu cel mai bun este c= ]n clipele grele m= face s= z`mbesc [i s= g`ndesc pozitiv.
Alexandru COSTIUC, cl. a IX-a: Calitatea care ]l face pe prietenul meu deosebit de ceilal\i este in-
diferen\a lui fa\= de bunuri, bani [i lucruri materiale, pun`nd ac-cent pe valorile moral-spirituale.
Amelia Florentina SOLOMON, cl. a VII-a: Prietenul meu cel mai bun este deosebit de al\ii printr-o calitate de pre\ – dragostea pe care mi-o ofer= atunci c`nd trec prin momente dificile. }ntr-o priete-nie adev=rat= nu conteaz= c`t de frumos e[ti la chip, ci la suflet.
Pentru NOI – Anastasia BANCU
S=rata Galben=, H`nce[ti
2017, ianuarie nOi 11
PRIORIT+|ILE MELEO clas= de elevi, ca s= func\ioneze, are nevoie de disciplin= [i res-
ponsabilitate, care, de multe ori, sunt o provocare pentru cei care alc=tuiesc acest colectiv. Activit=\ile paralele pe care un elev le are ]n grija lui la [coal= sunt c=i prin care acesta ][i descoper= pasiunile, aptitudinile [i ][i antreneaz= deprinderile de a colabora cu semenii lui, stimul`nd, totodat=, formarea de noi leg=turi [i sediment`nd mai intens cuno[tin\ele acumulate deja. Ce responsabilit=\i au la nivelul clasei sau al [colii [i cum ]i ajut= aceste sarcini vom afla de la elevii din clasa a VII-a [i a VIII-a de la Gimnaziul Todire[ti, Ungheni.
Maria ROMA{CU, cl. a VII-a: Fiind [efa clasei, m= bucur c= ]mi pot ajuta colegii ]n anumite situa\ii. Am prins la curaj [i astfel reu[esc s=-mi exprim liber opinia proprie.
Oxana ZADOROJN}I, cl. a VIII-a: Am fost numit= responsabil= de catalog, iar aceast= sarcin= de r=spundere m= face s= ]n\eleg c= diriginta are ]ncredere ]n mine,
lucru care m= oblig= s= fiu corect= ]n tot ceea ce fac.
Ion LIVI|CHI, cl. a VII-a: Per-sonal, fac parte din departamen-tul cultur=. }mi ajut colegii la preg=tirea discursurilor pentru diferite concursuri. Citesc [i f=r= un vocabular pe m=sur= nu am cum face fa\= acestei provoc=ri.
Cristina CALIGA, cl. a VIII-a: La [coal= am responsabilitatea de a fi elev= disciplinat= [i de a-mi respecta profesorii. E un climat pl=cut, dasc=li de excep\ie [i co-legi prieteno[i sunt ni[te factori extrem de importan\i, care ne ajut= s= ne autodep=[im.
Grigore LIVI|CHI, cl. a VII-a: Sunt „poli\istul” clasei noastre –
veghez disciplina, f=r= b=taie [i vorbe ur`te. Acest rol m= oblig= s= fiu atent la ce spun [i cum m= comport ]n locurile publice.
Alina TIMOFTICA, cl. a VIII-a: }mi place cur=\enia, iat= cum am ajuns s= fiu responsabil= de ser-viciu ]n clasa noastr=. nu este u[or s= urm=re[ti acest proces,
s= faci observa\ii dac= este cazul sau s= dai o m`n= de ajutor.
Alina SULA, cl. a VII-a: M= im-plic activ ]n organizarea concer-telor, prezint materialele necesa-re, c`ntece, poezii, care, evident, trebuie s= fie pe placul colegilor [i al profesorilor. E o sarcin= de-loc u[oar=, dar dac= ]\i reu[e[te, te sim\i ]mplinit.
Valentina IANACHI, cl. a VIII-a: Sunt cu ochii pe îngrijirea manu-alelor. Un elev trebuie s= aib= manualele ]n regul=, iar eu nu admit neregularit=\i la acest ca-pitol. Disciplina ]ncepe chiar de la respectul pe care ]l por\i oame-nilor, dar [i c=r\ilor.
Mihail CALIGA, cl. a VIII-a: Fac parte din grupa de sport a [colii, iar pentru aceasta trebuie s= fiu ]n form=. Sportul ]\i ia mult timp, dar te [i disciplineaz=.
Silvia OSTROPOVICI, cl. a VIII-a: Statutul de [ef= a clasei m= ajut= s= m= organizez, s= am o list= de priorit=\i, s=-i respect pe ceilal\i, s= nu-i ]ncarc cu emo\ii negative pe cei din jurul meu etc. Sunt si-gur= c= aceste aspecte ]mi vor prinde bine pe viitor.
Constantin MOSCOVEI, cl. a VII-a: Florile din clasa noastr= sunt ]n grija mea. Tot ce \ine de lumea florilor m= intereseaz=.
Dan TIMOFTICA, cl. a VIII-a: Domeniul de care m= fac respon-sabil este cel cultural [i mai fac parte din comisia ecologic=. Pe l`ng= aceasta, sunt funda[ ]n echi-pa de fotbal [i membru al echipei de volei. }n timp ce [coala pune bazele unei educa\ii solide, acti-vit=\ile pe care le mai fac sunt de-finitorii pentru succesul meu.
Pentru NOI – Daniela CODREANUTodire[ti, Ungheni
}N CULISEValerie TUDOR
nOi, ianuarie 201712
Continuare ]n pag. 24
Rubric= sus\inut= de Ion MELNICIUC, doctor ]n filologie, conferen\iar universitar
VENI, VIDI, VICI
calea spre Olimp
ETAPA a IV-aI. Extrage\i substantivele care trebuie scrise
cu cratim=. Formula\i regula. {tefan Vod=, Statu Palm= Barb= Cot, Ileana
Cos`nzeana, cas= muzeu, redactor adjunct, Va-dul lui Vod=, [coal= internat, Euro Asia, Orheiul Vechi, patria mam=.
II. Identifica\i gre[elile comise [i propune\i va-riantele corecte.
1) Ca s= modific=m articolul 13 din Constitu\ia Republicii Moldova, e nevoie s= petrecem un re-ferendum.
2) A fost aprobat noul Regulament de atestare al cadrelor didactice.
3) }n e[antion au fost incluse 40 mii persoane.4) Eu cred ]n tot ce zic astrele.
5) {i ]n prezent se mai duc discu\ii ]n jurul acestei probleme.
III. Numi\i c`te o poezie a cinci poe\i basara-beni dedicat= lui Mihai Eminescu.
IV. Scrie\i un microeseu (0,5 pag.), intitulat Te-a[ g=si [i orb, Moldov=,/ Pe acest p=m`nt ]ntins. (Gr. Vieru).
R=spunsurile sunt a[teptate ]n decurs de 20 de zile de la apari\ia revistei.
V= dorim succes!Not=: Lucr=rile plagiate, mai exact eseurile,
vor fi eliminate din concurs.R=spunsurile corecte la etapa I:
i. Sunt admise de normele literare variantele: adineaori – adineauri, (clasa) ]nt`i – ]nt`ia, di-sear= – desear=.
ii. Variantele corecte: 1) Culoarea mea preferat= este cea roz.2) To\i p=rin\ii ][i iubesc copiii lor.3) Mircea ]nsu[i m`n=-n lupt= vijelia-ngrozitoare.4) Al nostru e Pactul azi [i m`ine, Precum al nostru acrul r=m`ne.5) Zice o vorb= ]n\eleapt=: „Un cap e bun, dou=
capete – [i mai bune”.iii. Versurile apar\in lui Tudor Arghezi, poezia
Ex-libris.
iV. AURUL TOAMNEI MOLDAVEToamna a intrat ]n drepturile ei. A ]mpodobit
acest plai mioritic ]ntr-o mantie cu sclipiri de aur, ]nv=luindu-l p`n= la zarea lumii. Te ]mbat= aro-mele coapte [i dulci ce se desprind din viile [i li-vezile ]mbr=cate ]n culorile toamnei.
Toamna a pictat ]n diverse nuan\e miraculoa-se ce bucur= ochiul [i inima. }mi place atunci c`nd frunzele, ]n culori fantastice ale sezonului, se joac= cu razele palide ale soarelui [i fiind ame- \ite de melodia v`ntului se prind ]n dans, ]n ulti-mul dans… Pretutindeni oamenii harnici adun= roadele ]mbel[ugate. Podgoriile rumene seam=n= cu ni[te furnicare. |=ranii str`ng cu bucurie aurul toamnei. Prin aerul curat mai vibreaz= ecoul c`ntecelor duioase [i luminoase ale culeg=tori-lor.
natura acum ne r=sfa\= pentru tot binele pe care i l-am f=cut prin roadele sale bogate. nucul sun= din crengi s= se ]nc=lzeasc=. P`n= toamna t`rziu fream=t= [oapta lui senin= [i cald=. Adie a miresme de nuci coapte. Pe ramurile nucilor sunt numeroase vr=biu\e guralive care urm=resc spec-tacolul toamnei, ciripind agitate. Ce basm!
Valeria MINCIUN+, cl. a IX-aCorjova, Criuleni
Rezultatele etapei I:
30 de puncte (0,10,10,10) au acumulat: Danie-la MICLEU{ANU, Micleu[eni, Str=[eni; Valeria MINCIUN+, Corjova, Criuleni; Maria JARDAN, Lozova, Str=[eni.
29 de puncte (0,10,10,9): Andreea PANFILII, Holercani, Dub=sari; Alina JUMIR, Ulmu, Ialo-veni; Mihaela TONU, Bardar, Ialoveni.
28 de puncte (0,8,10,10): Mihaela PLUGARU, Ecaterina HER|A, Bardar, Ialoveni; Alina PLE{CO, Orhei; Andreea POPA, Ciripc=u, Flore[ti; Nicoleta ARN+UT, V=sieni, Telene[ti; Ionu\ GROMA|CHI (0,10,10,8), Burl=ne[ti, Edine\; Elena GHERMAN (7,6,10,5), |ipala, Ialoveni.
27 de puncte: Diana STRAH (0,10,10,7), R`bni\a; Mihaela TALP+ (0,8,10,9), B=l=ne[ti, Nisporeni; Marinela LUPU{OR (0,8,10,9), Cobani, Glodeni; Ionela JARDAN (0,8,10,9), Lozova, Str=[eni; Eca-terina POPU{OI (0,8,10,9), Holercani, Dub=sari; Livia CATAN (0,8,10,9), Susleni, Orhei.
26 de puncte: Vlada SANDU (0,6,10,10), Alexan-drina BATR}NCEA (0,8,10,8), Holercani, Dub=sari; Alina CALBASIUC (0,6,10,10), Cobani, Glodeni; Diana GABOR (0,8,10,8), Iez=renii Vechi, S]ngerei; Liuba VORNICESCU (0,8,10,8), Lozova, Str=[eni; Maria PLUGARU (0,8,10,8), Bardar, Ialoveni; Nico-leta V}LCU (0,10,10,6), Ulmu, Ialoveni.
25 de puncte (0,6,10,9): Valeria ROMAN, Chi[in=u; C=t=lina DAVID, Bardar, Ialoveni; Mihaela DODI, Susleni, Orhei; Maria REVENCU, Cobani, Glo-deni; Livia S}RBU (0,8,10,7), Nuc=reni, Telene[ti.
24 de puncte: Ludmila V+LEANU (0,6,10,8), Nispo-reni; Emilia CIOCANU (0,8,10,6), Costuleni, Ungheni;
2017, ianuarie nOi 13
Continuare ]n pag. 24
Rubric= sus\inut= de Larisa BOGDEA, doctor ]n biologie
ˇSOL LUCET OMNIBUSETAPA a IV-a
I. Unde sunt localizate organele fotoreceptoa-re ]n scara animal=?
II. Care sunt factorii interni ce influen\eaz= in-tensitatea respira\iei la plante?
III. Vectori ai bolilor emergente – explica\i suc-cint expresia respectiv= [i prezenta\i exemple.
A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei. Lucr=rile autorilor care vor sem=na ca dou= pic=turi de ap= nu vor fi eva-luate.
R=spunsurile corecte la etapa I:
i. {op`rlele apode (f=r= picioare) [i-au pierdut ]n cursul evolu\iei membrele, se deosebesc ]ns= de [erpi prin urm=toarele caracteristici:
• au corpul acoperit cu o piele c=rnoas=, ]n-gro[at= ce formeaz= solzi mici, iar [erpii au solzii duri [i tari;
• au c`te doi pl=m`ni, iar [erpii – doar c`te unul singur;
• datorit= adapt=rii speciale pe care o au la ni-velul maxilarelor, cele dou= jum=t=\i ale f=lcii in-terioare a [erpilor sunt unite printr-un ligament foarte elastic, ceea ce le permite s= deschid= gura enorm [i s= ]nghit= prada cu un diametru mult mai mare dec`t diametrul r=pitorului, f=r= a o mesteca sau a o rupe buc=\i;
•au limba sub\ire, iar [erpii – bifurcat= [i lung=;•au pleoapele mobile, iar [erpii – unite, care
sunt, de fapt, solzi modifica\i ]n membrane trans-parente;
•au deschideri externe pe post de urechi, iar [erpii nu aud, detect`ndu-[i prada prin infraro[u, cu receptorii senzitivi termici;
• ][i limiteaz= locomo\ia doar la mu[chii de pe laterale, mai pu\in flexibili, deplas`ndu-se prin ar-cuiri, iar [erpii, utiliz`nd [i mu[chii abdomenului, se deplaseaz= ]n zig-zag;
• spre deosebire de [erpi, ][i pot l=sa coada ]n caz de primejdie, av`nd capacitatea de regenerare;
• spre deosebire de [erpi, au stern;• ating lungimi de circa 20-50 cm, iar [erpii
p`n= la c`\iva metri; • sunt, de regul=, insectivore, iar [erpii se
hr=nesc cu animale de diferite m=rimi (de la [oa-reci p`n= la mamifere de talie mare).
ii. Dup= deschiderea corolei, ]ntr-o parte sau alta a zilei, ]n func\ie de intensitatea luminii, florile se ]mpart ]n trei categorii mari: plante matinale, care ]nfloresc dis-de-diminea\=; plante heliofile – amatoare de ore toride; plante vesperale, care ][i ]ncep activitatea odat= cu amurgul.
Din prima categorie fac parte florile de dovleac, macul ro[u, zorelele, care ][i deschid florile la ora
05.00 diminea\a, susaiul, p=p=dia [i cicoarea, ca-re se deschid la 06.00, podbalul [i vulturica la 07.00 [i coada-calului – la ora 08.00 diminea\a. Majoritatea plantelor matinale ][i ]nchid corola ]ntre orele 12.00 [i 14.00, deoarece ][i feresc gin-ga[ele organe generative de insola\ia prea puter-nic= ce le-ar ofili.
Din cea de-a doua categorie fac parte plantele heliofile, care ][i deschid corola spre pr`nz, pre-fer`nd razele fierbin\i ce usuc= repede s=cule\ii staminelor, astfel asigur`nd autopolenizarea; e vorba de m=cri[, petunie, gladiole, veronic= [i [o-p`rli\= [. a.
Plantele vesperale ][i deschid corolele ]n urm=-toarea ordine: la ora 18.00, laurul-porcesc, la ora 19.00 – osp=\elul de noapte, iar la ora 20.00 – regi-na-nop\ii. Orele t`rzii de deschidere a florilor sunt ]n leg=tur= cu adaptarea la oaspe\ii nocturni (flu-turi ce au aparatul bucal dotat cu o tromp=), care le ajut= la polenizare. Cu ajutorul acestor plante a fost alc=tuit ceasornicul floral, care este o gr=din= botanic= ]n miniatur=.
iii. Migra\ia pe vertical= a organismelor acvati-ce este o consecin\= a altern=rii zilei (luminii) cu noaptea (]ntunericul), fiind determinat= de acomo-darea lor la diver[i factori fizici ai mediului (tem-peratur=, lumin=), corelat= cu necesit=\ile proprii ale organismelor. Pe vertical= fitoplanctonul co-boar= p`n= la ad`ncimi la care ]nc= se mai poate efectua fotosinteza, adic= p`n= acolo unde canti-tatea de substan\= organic= produs= prin asimila\ie clorofilian= este mai mare dec`t cea care se con-sum= prin procesul de dezasimila\ie (respira\ie).
Zooplanctonul este legat de fitoplancton prin hr=nire [i nu poate cobor] mai jos ca acesta. Zoo-planctonul urc= la suprafa\= ]n amurg [i coboar= ]n timpul zilei. }n ecosistemele acvatice produc\ia fotosintetic= (algele, plantele submerse, [. a.) se regleaz= ]n timpul zilei, iar consumul fitoplancto-nului de c=tre zooplanctonul fitofag are loc noap-tea. Aceast= alternan\a este specific= unui fenomen care are denumirea de „migra\iune a zooplancto-nului”.
Zooplanctonul se men\ine noaptea ]n orizontu-rile superficiale, ]ns= ziua migreaz= spre ad`ncimi mai mari, ceea ce permite fitoplanctonului s= se dezvolte [i s= se ]nmul\easc=. Zooplanctonul revi-ne spre suprafa\=, consum`nd fitoplanctonul dez-voltat ]n exces. }n urm=toarea zi, biomasa vegetal= constituit= din alge microscopice se va regenera [i astfel, se repet= acest ciclu periodic. Temperatura este unul dintre factorii regulatori ai distribu\iei verticale, gr=bind sau ]ncetinind func\ia organelor de locomo\ie, sau m=rind ori mic[or`nd ]n mod in-direct densitatea [i viscozitatea apei.
nOi, ianuarie 201714
nimic altceva
OMUL NU POATE TR+I F+R+ DE DUMNEZEU
S -a n=scut la 3 iu-nie 1977, Drochia.
A absolvit Liceul Teore-tic B. P. Hasdeu din ora[ul natal, apoi Aca-demia Teologic= din Chi[in=u (1999), Uni-versitatea de Stat din Oradea, Facultatea de Teologie Ortodox= (2000), USM, Facultatea de Asisten\= Social=, So-ciologie [i Filozofie (2006), USM, Faculta-tea de Litere (2009), Uni-versitatea L. Blaga, Fa-cultatea de Teologie Ortodox= A. {aguna, Sibiu (2010).
A fost corespondent al publica\iei periodice Clopotni\a Moldovei, redactor-[ef al publi-ca\iei periodice Altarul credin\ei, lector la Aca-demia de Teologie Ortodox= din Chi[in=u, lector superior la Facultatea de Arte Plastice din cadrul Academiei de Muzic=, Teatru [i Arte Plastice, spe-cialist principal al Serviciului de Stat pentru Pro-blemele Cultelor de pe l`ng= Guvernul Republicii Moldova, consilier, Serviciul de pres= al Mitropo-liei Chi[in=ului [i a }ntregii Moldove. Este primul conferen\iar universitar ]n domeniul teologiei.
}n prezent este preot-paroh al Bisericii }nt`m-pinarea Domnului ]n cadrul USM, administrator al Bisericii Sf. Ierarh Petru Movil=, Dumbrava, preot capelan al Academiei de Poli\ie {tefan cel Mare, pre[edinte al Asocia\iei Studen\ilor Cre[tini-Or-todoc[i, director executiv al Centrului Social al Bi-sericii Ortodoxe din Moldova Agapis, conferen\iar universitar ]n cadrul USM, conferen\iar universi-tar ]n cadrul Universit=\ii de Studii Politice [i Eco-nomice Europene C. Stere.
Este autorul a zeci de studii [i articole de specia-litate, al volumului De la suflet la suflet, 2015, fon-datorul Serilor duhovnice[ti organizate ]n cadrul Bisericii }nt`mpinarea Domnului [i al Bibliotecii de Carte Religioas= de la Facultatea de Litere, USM, precum [i al portalului Moldova ortodox=.
— Preacucernice P=rinte, p`n= a deveni preot a\i fost copil. Cum a fost copil=ria Sfin\iei voastre?
— Zbuciumat=! Copil=ria mea a fost pe final de regim sovietic, iar ]n perioada adolescen\ei am in-trat ]n primii ani ai democra\iei. Era totul tulbure, nesigur... un adev=rat haos ]n societate. Totodat=, erau ambii p=rin\i acas=, toate rudele, aveam ]n jur o mul\ime de copii [i prieteni. Era vesel, interesant [i cu multe-multe peripe\ii. Cred c= a fost o copil=rie fericit=!
— Ce eveniment din copil=rie V-a marcat [i de-spre care a\i vorbi la nesf`r[it?
— Mereu ]mi amin-tesc de [otiile pe care le f=ceam ]mpreun= cu semenii mei. }mi amin-tesc cum furam ma-z=re de pe lan, cum spu-neam minciuni c= merg la bibliotec=, dar de fapt zburdam prin parc... Acest lucru ]l voi repeta continuu, am fost rebel [i am vrut s= fiu liber, tr=ind dup= legile li-bert=\ii, nu ale casei. Strada mi-a fost un fac-tor mai puternic dec`t [coala sau familia.
— Ce v= pl=cea s= citi\i ]n copil=rie? V= aminti\i de prima carte?
— {tiu sigur c= nu-mi pl=cea cartea. De[i pove[tile le ascultam cu mult drag. Prima poveste a fost Capra cu trei iezi. Ulterior, citeam pentru c= m= obliga mama, care pe atunci ]mi preda limba [i literatura rus=. Era foarte exi-gent= cu mine. Astfel, ceea ce am citit mai ]nt`i e din literatura clasic= rus=. Primul roman care m-a impresionat a fost Dama cu camelii de Al. Dumas-fiul.
— Cine V-a ]nv=\at prima rug=ciune? Ce a\i sim\it c`nd a\i rostit-o?
— nu-mi amintesc s= m= fi rugat vreodat= cu p=rin\ii. Str=bunicile m= luau cu ele la biseric=. Zburdam prin curtea l=ca[ului sf`nt… S= m= rog ]ns= am ]nceput mult mai t`rziu. Eram prin clasele primare c`nd m-am trezit ]ntr-o duminic= diminea\a [i i-am zis tat=lui meu s= m= duc= la biseric=. Atunci am sim\it setea de cele sfinte, ]ns= r`vna a durat c`teva luni [i am revenit pentru ani buni la o via\= f=r= de Dumnezeu.
— Cum a\i ajuns la credin\=? Ce ]nseamn= preo\ia pentru Dvs.?
— Prin minune. Eram ]n clasa a Xii-a, ]n culmea c=derilor ca mul\i dintre cei afla\i ]n perioada com-plicat= a hotarului dintre adolescen\= [i tinere\e. }ns= Dumnezeu nu m-a l=sat, ci m-a chemat s=-i slujesc, ]nc`t dup= aceasta am devenit student la teologie.
— E dificil s= fii preot? Ce sacrificii presupune aceast= slujire?
— A fi cre[tin ]nseamn= a r`vni o via\= jertfelnic=, pentru Dumnezeu [i aproapele. Oricare ar fi che-marea noastr=, trebuie s= urm=m o dragoste care se d=ruie. Cu at`t mai mult dac= e[ti preot!
— Mai mul\i ani a\i sus\inut rubrica lumin= din lumin= ]n revista NOI. Ce urme V-a l=sat aceast= experien\=?
— M-a ajutat s= revin imaginar ]n perioada
DE VORB+ CU OCTAVIAN MO{IN, PREOTUL-PAROH AL BISERICII }NT~MPINAREA DOMNULUI A UNIVERSIT+|II DE STAT DIN MOLDOVA
Fotografie din arhiva personal=
2017, ianuarie nOi 15
copil=riei [i adolescen\ei. Am cunoscut cititorii re-vistei prin intermediul ]ntreb=rilor. Am analizat cum g`ndesc, care le sunt preferin\ele... Am ]ncercat s= merg cu pasul celor mici [i s= redescop=r lucrurile.
— Cum ar trebui s= ]n\eleag= tinerii de ast=zi no\iunea de Biseric= [i de Dumnezeu?
— Omul trebuie ajutat s= ]n\eleag= ni[te realit=\i ]nc= din primele clipe ale vie\ii. Astfel, misiunea ma-turilor e s=-L descopere pe Dumnezeu pentru copila[ii lor, care au nevoie de El [i care cresc altfel cu El ]n suflet. De aceea, tinerii trebuie s= con[tientizeze, ]n-druma\i, desigur, de cei mai mari, c= Biserica e locul unde ne ]nt`lnim cu Dumnezeu prin sfintele rug=ciuni.
— E anevoios drumul c=tre Dumnezeu. Cum s=-i ]mprietenim pe copii cu credin\a?
— A fi cre[tin e un curaj mare, chiar o jertf=. Toat= virtutea, pornind de la credin\= [i termin`nd cu dra-gostea, se cultiv=, se cre[te [i se dob`nde[te prin trud=. E nevoie de o educa\ie religioas= constant= ]n cei [apte ani de acas= [i dup= ace[tia. De cele mai multe ori ]i apreciem [i-i catalog=m pe copii dup= cele exterioare, dar nu apuc=m s= discut=m cu ei [i, astfel, s= le descoperim partea cea bun= [i fru-moas= a sufletului.
— Se zice c= a copia e un p=cat... — Da, e o manifestare a furtului, a minciunii, a
lenei, a neseriozit=\ii etc. Acest fenomen trebuie dezr=d=cinat.
— Mul\i tineri a[teapt= Serile duhovnice[ti pe care le organiza\i la Biserica }nt`mpinarea Dom-nului de la USM. }n ce constau acestea?
— Mai bine de un deceniu, miercuri seara or-ganiz=m seri duhovnice[ti dup= slujba Acatistului Sf. Duh, aduc=tor de ]n\elepciune [i de luminare a min\ii, pentru ]nv=\=cei. A fost o perioad= c`nd am ]n-cercat s= abordez o tem= legat= de Biseric= [i socie-tate. }ns= pentru a face o schimbare [i a le varia din punctul de vedere al con\inutului, am hot=r`t s= invit=m periodic c`te un preot, un profesor sau un bun cre[tin, care s= vin= cu un mesaj inedit, cu o abordare specific= domeniului ]n care activeaz=. Tinerii sunt foarte curio[i, pe unii invita\i ]i ]ndr=gesc, ]i imit=, stabilind apoi rela\ii amicale. Participan\ii la serile duhovnice[ti se cunosc ]ntre ei – astfel, s-au ]ntemeiat circa 200 de familii cre[tine. Cred c= e ceva salutar.
— Sunte\i fondatorul Bibliotecii de Carte Reli-gioas= de la Facultatea de Litere, unic= ]n Repub-lica Moldova. Cine are acces la aceste c=r\i?
— Acum trei ani am donat biblioteca mea per-sonal= USM. Pe atunci num=ra circa 2000 de titluri de carte religioas= [i teologic=. }ntr-adev=r, este unica bibliotec= religioas= amenajat= conform stan-dardelor moderne. Este accesibil= [i online, unde pot fi g=site toate titlurile, dar [i o parte din c=r\i scanate. De[i, ini\ial, a fost prev=zut= pentru studen\i [i profesori, ast=zi avem peste 300 de cititori din toat= \ara. }n prezent biblioteca num=r= peste zece mii de titluri.
— Suntem ]ntr-o contradic\ie de ani buni ]n ceea ce prive[te stilul nou [i stilul vechi al s=rb=torilor cre[tine. Cum e corect s= proced=m ]n acest sens?
— Problema calendaristic= se acutizeaz= anume ]n toiul s=rb=torilor de iarn=, fiind legat= ]n special
de Revelion, care r=m`ne a fi o s=rb=toare pur laic=. }n \ara noastr= majoritatea bisericilor se conduc dup= calendarul iulian, care e cu 13 zile mai t`rziu dec`t cel civil de ast=zi. De aceea pentru cre[tinii din zona noastr= e bine s= [tie c= s=rb=torile urmeaz= a fi \inute dup= cum recomand= Biserica locului.
— Care este ]nsemn=tatea postului pentru ti-neri? Exist= o compatibilitate ]ntre aceast= ne-voin\= [i studii?
— Postul a fost mereu, ]n primul r`nd, ab\inere. Sf`ntul Teodor Studitul ne spune: „Postul adev=rat este ab\inerea de la orice lucru r=u. Problema nu este ]n produsele alimentare, care ]n timpul postului [i dup= acesta r=m`n acelea[i. Problema rezid= ]n poftele noastre [i ]n puterea de a le ]nfrunta. }ncerc=m s= postim trupe[te, pentru a cre[te duhovnice[te [i pentru a dezr=d=cina relele din noi! Postul devine post doar dac= are loc aceast= schimbare l=untric=, dac= dezr=d=cin=m p=catele [i cultiv=m virtu\ile. Acest proces este de ne]nchipuit f=r= de rug=ciune [i fapte bune. Postul e recomandat [i tinerilor. Pe m=sura cre[terii omului se intensific= [i postul.
— }l pot g=si tinerii pe Dumnezeu ]n mediul on-line? Poate servi internetul drept surs= de a de-veni un bun cre[tin?
— De[i Dumnezeu nu e ]n lumea virtual=, ci ]n cea real=, observ=m c= ]n internet se vorbe[te tot mai mult despre El. De acolo po\i afla foarte multe despre via\a duhovniceasc=, te po\i inspira din diferi\i autori [i diverse surse. Dar, trebuie s= preciz=m c= credin\a nu este doar cunoa[tere, ci [i tr=ire.
— Ce trebuie s= ]n\elegem prin no\iunea de duhovnic?
— Un duhovnic este mai mult un medic de suflet, un dasc=l, un prieten... Tinerii av`nd un preot la care se m=rturisesc [i pe care ]l aleg ]n calitate de duhovnic, uit`ndu-se la el, trebuie s=-l vad= pe Dumnezeu. De aceea, trebuie c=utat cu aten\ie. Perfect ar fi dac= duhovnicul unui t`n=r ar fi desco-perit ]n familia sa. E bine ca o familie s= aib= un singur duhovnic, care s= fie al ]ntregii familii. }n caz contrar, trebuie c=utat [i cu siguran\= ]l va recunoa[te, c=ci va sim\i c= anume acesta e sor-tit s=-l asculte [i s=-l pov=\uiasc= oric`nd.
— Se zice c= oamenii au ]nceput s= frecventeze tot mai mult biserica. Cum crede\i, ce ]i determin= s= fac= acest lucru?
— Omul nu poate tr=i f=r= de Dumnezeu. Mai devreme sau mai t`rziu, fiec=ruia ]i vine aceast= sete [i chiar foame de Dumnezeu. }ns= acest lucru se ]nt`mpl= la v`rste [i ]n moduri diferite. Via\a de-parte de Dumnezeu ]l face pe om nimic mai mult dec`t o necuv`nt=toare, ]l face mort suflete[te [i orb fa\= de lumea nev=zut=.
— Ce le lipse[te cel mai mult oamenilor de ast=zi?
— Dragostea.— }n final, v= invit=m s= adresa\i un ]ndemn
c=tre cititorii revistei NOI.— Citi\i, comunica\i cu oameni demni, asculta\i
de p=rin\i [i ve\i afla Adev=rul.
Pentru NOI – Olesea COSOI
nOi, ianuarie 201716
FUGA }N EGIPTV = propunem o povestire de Emil G]rleanu – Floa-
rea lacrimilor – inspirat= din acest subiect biblic.irod, regele iudeei, a poruncit uciderea tuturor
pruncilor din Bethleem, sper`nd ca printre ace[tia s= fie [i iisus, copilul c=ruia i se ]nchinaser= cei trei Crai de la R=s=rit.
}n vremea aceasta, iosif str=b=tea pustiul, duc`nd de c=p=stru asinul pe care c=l=torea Ma-ria cu iisus ]n bra\e.
Fugeau de urgie. Spaima ]i gonea. Ar[i\a le to-pea puterile. n=dejdea ]i chema. }n miezul zilei, soarele pr=jea nisipul. Asinului i se muiar= genun-chii. iosif ]l opri o clip=, o ajut= pe Maria s= se co-
boare [i o sf=tui s= se o-dihneasc= c`teva clipe la umbra rar= a unor spini.
Maria se a[ez= jos s= hr=neasc= Pruncul. iosif r=-mase ]n picioare, cu privi-rile la copil. iar asinul se apropie, adulmec`nd cu bo-tul umed spre Sf`nta Fe-cioar=, ca [i cum ar fi miro-
sit [i el izvorul laptelui binef=c=tor.Pruncul sugea dormind. }i era obrazul fraged,
gura rumen= ca m=rgeanul. De sub scufi\a alb=, p=rul galben ca aurul ]i ie[ea, arunc`nd parc= o cunun= de raze ]mprejurul capului.
{i cum ]l privea, ochii M=riei se umezir=.„Ce le f=cuse Pruncul oare? Cu ce le gre[ise?
De ce-L prigoneau?”Ridic`ndu-[i privirile, Maria [i le a\inti ]n zare.
Dar acolo, departe, ele ]nt`lnir= o vedenie grozav=. Mama tres=ri din ad`ncul m=runtaielor ei [i, f=r= s= spun= un cuv`nt, izbucni ]ntr-un pl`ns sf`[ietor.
C=z`nd pe obrazul Copilului, lacrimile fierbin\i ]l trezir=. Z`mbind, iisus ][i duse atunci m`nu\a la obrazul mamei. iar iosif o ]ntreb=:
— De ce pl`ngi tu, Marie?Femeia nu r=spunse, dar fiindc= nu avea cu ce
s=-[i [tearg= lacrimile, lu= scufi\a Copilului [i o duse la ochi. }ntr-un t`rziu, c`nd s= plece iar la drum, Maria v=zu c= scufi\a e ud= de lacrimi. {i, c=ut`nd, z=ri tulpina uscat= a unui spin [i puse scufi\a ]n v`rful ei, s= se usuce.
iosif m`ng`ie asinul [i o ajut= apoi pe Maria, dar, c`nd Maria se ]ntoarse s= ia scufi\a, r=mase uimit=. Tulpina spinului se pref=cuse ]n lujer verde [i-n locul scufi\ei str=lucea o floare alb= ca z=pada, deschis= ca un potir de cristal.
{i Pruncul iar z`mbi, Maria l=s= pe iosif s= po-triveasc= ]nainte c=p=strul asinului [i nu-i spuse nimic despre floare, de team= s= n-o rup=.
Maria ][i desf=cu p=rul, care parc= luase ceva din mireasma neasemuit= a florii, [i feri capul lui iisus ]n umbra lui.
{i de atunci p`n= azi, crinul culege ]n floarea lui cele dint`i lacrimi de rou= ale dimine\ii.
Rubric= sus\inut= de Daniela PREA{CA
VORBE{TE CA S+ TE CUNOSC
cei şapte ani de-acas=
Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU
lumin= din lumin=
CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXFEBRUARIE
5 Duminica Vame[ului [i a Fariseului.12 Duminica Fiului Risipitor. Soborul Sfin\ilor
Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul [i Ioan Gur= de Aur.
15 }NT~MPINAREA DOMNULUI.19 Duminica l=satului sec de carne.26 Duminica l=satului sec de br`nz=.
V orbire frumoas=, elocven\=, expresivitate – toa-te aceste no\iuni ne inspir= spre a folosi cuvinte,
expresii, mimici, ]n a crea emo\ii pl=cute ]ntre vor-bitori. Un proces de comunicare ]ncepe la na[tere [i continu= s= se dezvolte pe parcursul ]ntregii vie\i. Cei mai dornici ]n a ]nv=\a cum s= comunice sunte\i, voi, copiii.
Este important s= realiz=m faptul c= ]ntr-o con-versa\ie sunt implicate dou= p=r\i. Abilitatea de a asculta este vital= ]ntr-o comunicare interperso-nal= [i depinde de c`t de empatic sau de sensibil e[ti cu al\ii. C`nd e[ti mai mic, mesajul ]\i iese ne-cenzurat, direct de pe buze, av`nd scopul de a ob\ine ceva concret sau a produce sunete. Cu v`rsta, me-sajele sunt spuse deja ]ntr-un context social anu-me [i cu scopul de a induce anumite emo\ii. De exemplu, ]ntre copii voi discuta\i ]ntr-un fel, iar cu profesorii ave\i o alt= manier= sau chiar utiliza\i un alt vocabular. De re\inut este c= ]n orice situa\ie sunte\i ]ncuraja\i s= v= g`ndi\i asupra mesajului ]nainte de a-l transmite.
Mie mi-au pl=cut ]ntotdeauna personalit=\ile care vorbeau frumos, conving=tor, argumentat, pe ]n\elesul tuturor. Conti-nuu s= ]nv=\ s= fac acest lucru [i v= ]n-demn [i pe voi s= gus-ta\i din ORATORIE. Pentru aceasta se fo-losesc ni[te trucuri:
Cele cinci litere de C din limba englez=:
Clarity (claritatea – construie[te enun\ul clar [i planific= tot ce spui); Conviction (convingerea – spune ce g`nde[ti [i g`nde[te ce spui); Confidence (]ncrederea – simte [i ac\ioneaz= firesc ]n fa\a oric=rei audien\e); Control (control – asum=-\i controlul scenei [i al situa\iei, asum`ndu-\i rolul afl=rii tale acolo); Cus-tomization (personalizare – modific= con\inutul [i personalitatea mesajului conform situa\iei [i audi-toriului);
Cele 5 litere de E:Eye contact (contactul vizual – nu citi doar de pe
foaie discursul t=u, stabile[te un contact vizual cu cel pu\in o persoan=); Engage your audience (an-gajament – distreaz=, educ=, l=mure[te auditoriul, fii interactiv!); Enjoy the experience (ob\ii pl=cere din experien\= – nimeni nu va dori s= asculte o voce [i o fa\= trist= [i dezinteresat=. Z`mbe[te!) Explore the options (exploreaz= op\iunile – nu te ]n-cleia de foi, ci fii flexibil [i improvizeaz=!); Expre-ssion (expresivitatea – succesul t=u de vorbitor se bazeaz= pe felul cum transpui cuvintele [i ideile ]n via\=; folose[te varietatea de accente [i pa[i pen-tru a preveni plictiseala).
Alexandru DIMITROV
2017, ianuarie nOi
1/8/
Da
n PU
RIC
—Da
, ]nt
r-a
dev
=r,
est
e o
ches
-tie
per
icul
oas=
ref
ugie
rea
a
sta
]n tr
ecut
! spu
ne fi
loso
ful.
— E
ste
ca u
n d
rog
ca
re t
e fa
ce
s= n
u m
ai v
ezi r
ealit
ate
a. R
om`
nia
a
zi s
e tr
ans
form
=, t
reb
uie
s= fa
cem
fa
\= la
cee
a c
e vi
ne!
— D
eci,
ar
treb
ui o
ma
i m
are
a
ten\
ie d
at=
pre
zent
ului
? ]l
]ntr
e-ru
pse
mo
der
ato
rul
TV
pe
filo
sof
pent
ru o
clip
=.
— E
vid
ent,
a t
r=i
]n p
reze
nt...
relu
= d
ialo
gul
filo
sofu
l, a
-i co
nfer
i
toa
t= a
ten\
ia, a
sta
te f
ace
des
chis
la
cee
a c
e es
te n
ou,
te f
ere[
te d
e in
er\ia
tre
cutu
lui,
trec
ut c
e nu
ma
i po
ate
inf
luen
\a c
u ni
mic
clip
a d
e a
cum
!...
Apo
i ]n
cet,
]nce
t, d
iscu
\ia c
elor
d
oi a
int
rat
]ntr
-o c
ea\=
. n
u-i
ma
i a
scul
tam
. Te
levi
zoru
l d
isp=
ruse
un
dev
a d
epa
rte.
}n
fa
\a o
chilo
r ]m
i a
p=ru
d
intr
-od
at=
im
ag
inea
ca
sei
de
la \
ar=
, lo
cul
und
e a
m
copi
l=ri
t.A
m
pa
isp
reze
ce
an
i,
fra
tele
]nv=
\at s
= z
boa
re s
us [
i s=
dev
in=
r`
ndun
ele.
De
aco
lo d
e su
s, d
e la
]n
=l\i
mea
zb
orul
ui lo
r, to
\i ce
i ca
re
au
dez
n=d
=jd
uit n
u se
ma
i v=
d. S
e ve
de
doa
r pe
nsio
naru
l, ce
l ca
re-i
d=
dea
f=r`
m=
turi
vr=
biu
\ei.
FRIC
A C
EA B
UN+
—Cum
aju
ngea
i la
[co
al=
din
sa
tul
t=u
p
rin
p
=d
urea
a
sta
, toc
ma
i ]n
cel=
lalt
sat?
... l-
am
]n
treb
at e
u pe
pri
eten
ul m
eu, p
oe-
tul
ba
sara
bea
n n
icol
ae
Da
bija
, ca
re m
= i
nvita
se ]
ntr-
o zi
s=
-i v=
d
locu
l min
una
t al c
opil=
riei
.—
M=
i, D
ane
, o lu
am
pe
pote
c=
cu g
hioz
d=ne
lul ]
n sp
ate
[i c
am ]n
-tr
-o o
r= d
e m
ers
era
m a
colo
! ]m
i r=
spun
se
ar=
t`nd
u-m
i cu
m
`na
d
irec
\ia.
— C
`\i
ani
ave
ai c
`nd
te-a
i dus
la
[co
al=
?—
{a
se!..
. Od
at=
, ia
rna
, am
]n-
t`ln
it pe
c=
rare
[i u
n lu
p!—
{i n
u \i
-a f
ost
fric
= d
e el
?…l-
am
]ntr
eba
t eu,
cur
ios.
— B
a d
a! m
i-a r=
spun
s n
icol
ae,
d
ar
ma
i fr
ic=
mi-a
fos
t d
e d
omnu
l ]n
v=\=
tor
c= s
e su
p=r=
pe
min
e c=
n-
am
ven
it la
[co
al=
!—
{i-
atu
nci
ce
ai
f=cu
t? l
-am
]n
treb
at
eu, s
urpr
ins
de
ace
st r
=s-
puns
.—
Ce
s= f
ac?
!...
mi-a
r=
spun
s,
l-am
oco
lit ]n
cet,
p`[,
p`
[, c
u gh
ioz-
d=
nelu
l ]n
m
`n=
, pr
in
z=pa
da
p`
n= l
a g
enun
chi
[i m
-am
dus
la
[c
oal=
.A
poi
am
mer
s t=
cu\i
am
`nd
oi
prin
p=d
ure.
ne-
am c
ufun
dat ]
n ea
.—
C`n
d er
am m
ic, r
upse
t=ce
rea
n
icol
ae,
cre
dea
m c
= p
=d
urea
ast
a
a f
ost
f=cu
t= d
e D
umne
zeu
c`nd
er
a [
i el c
opil.
— D
e ce
? l-a
m ]n
treba
t z`m
bind
.—
Pen
tru
c= n
u es
te c
a t
oate
p=
dur
ile.
Mer
gi
ce m
erg
i [i
deo
-d
at=
, pr
intr
e fa
gi,
stej
ari
, d
ai
de
un c
ais
, de
un c
ire[
, a[a
, c`
nd n
ici
nu te
a[t
ep\i!
Mi-a
pl=
cut
mul
t a
cea
st=
im
a-
gin
e. P
arc
=-l
[i v
edea
m p
e D
um-
neze
u m
ic,
copi
l, ca
re ]
n „n
epri
-ce
pere
a”
lui
f=ce
a t
ot m
inun
i. ia
r n
icol
ae
era
[i e
l tot
o m
inun
e, p
en-
tru
c= o
bse
rva
se a
sta
.—
{tii
, n
icol
ae!
am
]nc
eput
eu
de
da
ta a
sta
dis
cu\ia
. Tu
ai
avu
t fr
ica
cea
bun
=!
— C
`nd
? m
=-n
treb
= e
l cur
ios.
— A
tunc
i cu
lupu
l! i-a
m r=
spun
s.—
De
ce?!
m=-
ntre
b= e
l din
ce
]n
ce m
ai s
urpr
ins.
— P
entr
u c=
\i-a
fos
t m
ai
fric
=
de
]nv=
\=to
r d
ec`
t de
lup.
— {
i d
e ce
fri
ca a
sta
est
e b
u-n=
?… — P
entr
u c=
n-a
i con
fund
at p
la-
nuri
le,
nic
ola
e, a
i f=
cut
ord
ine-
n lu
crur
i! i-a
m
r=sp
uns.
D
ac=
d
e un
dev
a a
scun
s d
up=
cop
aci
i =
ia
plin
i de
z=pa
d= te
-ar f
i v=z
ut a
tunc
i E
min
escu
, a
r fi
spus
exp
resi
a l
ui
favo
rit=
: „U
ite c
orpu
l m
ora
l im
pe-
netr
ab
il a
l \=
rii!”
.—
Ce
vrei
s=
spu
i?...
m=
-ntr
eb=
n
icol
ae
din
ce
]n c
e m
ai a
muz
at.
— C
opilu
l d
in t
ine
a r
eca
pitu
-la
t f=
r= s
= [
tie,
]n f
rac\
iuni
de
se-
cund
=,
toa
t= a
titud
inea
pop
orul
ui
rom
`n
]n l
ume.
C=
ci [
i ne
am
ului
=
stui
a i-
a ie
[it ]
n ca
le d
e a
t`te
a o
ri
lup
ul-i
stor
iei,
da
r lu
i i-a
fos
t m
ai
fric
= d
e }n
v=\=
tor,
ca
[i
\ie,
dec
`t
de
bes
tia lu
mii
c=zu
te.
Va
urm
a.
(Fra
gm
ente
din
ca
rtea
Fii
dem
n)
S-a
n=
scut
la
12
feb
rua
rie
1959
, B
uz=
u, R
om`
nia
. E
ste
ab
solv
ent a
l Uni
vers
it=
\ii d
e A
rt=
Tea
tra
l= [
i Cin
e-m
ato
gra
fic=
din
ora
[ul n
ata
l [i a
act
iva
t la
Tea
trul
din
B
oto[
ani
(19
83-1
988)
, p
entr
u ca
ap
oi s
= f
ie a
nga
jat
al
Tea
trul
ui N
a\i
ona
l din
Buc
ure[
ti.
De-
a lu
ngul
tim
pulu
i a in
terp
reta
t rol
uri p
rim
e ]n
pie
se
de
Ari
stof
an,
Sha
kesp
eare
, Gol
don
i, G
ogol
, Ca
rag
iale
, B
lag
a,
Urm
uz,
Eft
imiu
, C
. Th
. Po
pes
cu e
tc.
Toto
da
t=,
a r
egiz
at
film
e [i
sec
ven\
e p
ublic
ita
re p
entr
u te
levi
zi-
une
la L
aus
ann
e, E
lve\
ia, a
tra
c\ia
sa
c=
tre
pa
ntom
im=
co
ncre
tiz`
ndu-
se ]n
sp
ecta
cole
pre
zent
ate
]n r
egie
pro
-p
rie
pe
scen
ele
tea
trel
or d
in B
oto[
ani
[i
Buc
ure[
ti,
da
r [i
la
Cen
trul
C
ultu
ral
Eur
opea
n, f
iind
ap
laud
at
deo
pot
riv=
la
Vie
na,
Nov
i S
ad
, V
ene\
ia,
Bud
ap
esta
, S
ofia
, Li
sab
ona
, Ph
enia
n, N
ew Y
ork,
Chi
cag
o,
Toro
nto,
Mon
trea
l. D
e a
sem
enea
, a s
us\i
nut
rolu
l p
rinc
ipa
l ]n
tr-o
co-
pro
duc
\ie
rom
`no
-s`
rb=
]n r
egia
Ma
riei
Ma
rek.
Din
200
1 es
te s
ocie
tar
al
Tea
trul
ui N
a\i
ona
l B
ucur
e[ti
, act
ivit
ate
a
sa f
iind
]nc
unun
at=
cu
Prem
iul
I la
Fes
tiva
lul
de
Film
din
Cos
tine
[ti
(198
7),
Prem
iul
spec
ial
la F
esti
valu
l Pa
ntom
imei
– S
t. C
roix
, Pr
emiu
l p
e 19
96 la
Chi
cag
o A
rtis
ts In
tern
ati
ona
l Pro
gra
m, P
rem
iul C
onst
ant
in
T=na
se l
a F
esti
valu
l U
mor
ului
, Pr
emiu
l U
NIT
ER
con
feri
t d
e A
soci
a-
\ia
Inte
rna
\ion
al=
a C
riti
cilo
r d
e Te
atr
u (1
999)
, Pre
miu
l pen
tru
per
for-
ma
n\=
]n
tea
trul
non
verb
al ,
Ma
rele
Pre
miu
al
Fund
a\i
ei A
nast
asi
a
(200
2) [
. a. }
n 20
00 i
s-a
con
feri
t O
rdin
ul S
tea
ua R
om`
niei
]n g
rad
de
Ca
vale
r.
Pub
lica
\ii:
Cin
e su
ntem
, sa
u d
esp
re t
ain
a i
den
tit=
\ii
per
sona
le [
i co
mun
ita
re tr
=it
= [
i exp
rim
at=
]n s
=li
pri
n p
erso
ana
aut
orul
ui (2
008)
, D
esp
re o
mul
fru
mos
(20
09),
Fii
dem
n (2
011)
, S
ufle
t ro
m`
nesc
(20
14),
Dul
ci –
Jurn
alu
l unu
i c`
ine
scri
s d
e un
Pur
ic D
an
(201
5).
AC
UM
nOi, ianuarie 2017
2/7/
meu, cincisprezece. Pe pa
tul din
dorm
itor tata
st= rezem
at pe coa
te. U
ndeva
]n aer tim
pul copil=riei [i
cel al b
=tr`
ne\ii se confruntau.
— Pune\i-v=
p=l=
ria m
ea, pe
r`nd
! spune deod
at=
tata
.—
De
ce?
am
]ntre
ba
t no
i a
muza
\i.—
Pentru c= vrea
u s= v=
v=d
cum
ve\i fi la pa
truzeci de a
ni, c`
nd eu nu voi m
ai fi! r=
spunse ta
ta.Pe
r`nd
ne-a
m
pus p=
l=ria
, z`
mb
ind [i r`
z`nd
unul de a
ltul. Ta
ta ne privea
. Und
eva ]n col\ul
ochiului avea
o lacrim
=.
Apoi, via
\a a
trecut peste noi. Ta
ta s-a
retras d
iscret din via
\a
asta
, a
[a
cum
a
tr=it.
noi
am
crescut m
ari. n
u-mi a
duc a
minte
ca vreunul d
intre noi s= fi pur-
tat
p=l=
rie. {
i, totu[i,
am
intirea
aceea
a r=
ma
s ne[tears=
. nim
eni [i nim
ic n-o poate schim
ba
. Ce a
u oa
re anum
ite am
intiri ]n ele c=
nu pot fi uitate? Pesem
ne c= sunt
ni[te buc=
\i de suflet ce te-nso\esc
mereu!D
in nou, ca d
in neant, vocea
celor d
oi de la
televizor reveni.—
Deci, a
ceast=
penibil=
]ne-ca
re ]n
trecut este
echivalentul
unei sinucideri, ia
r cei care pro-
movea
z= a
[a ceva
nu fac d
ec`t s=
exercite o ped
ag
ogie periculoa
s=
cu acest popor. R
om`
nia cunoa
[te un d
eplin proces de tra
nsforma
re, ea
trebu
ie s= se a
da
pteze d
in m
ers, ra
pid,
l=s`
nd
la
o pa
rte a
cest ba
last sentim
ental a
l unui trecut [i a
[a nu prea
glorios. n
e-fiind
prezen\i ]n acest „a
cum” ris-
c=m
s= tr=
im ]ntr-o penib
il= tele-
novel= a
unui trecut de ca
re deja
a
m spus c=
nu prea ne onorea
z=
ca \a
r=, ]ncheie filosoful.
„nu prea ne onoreaz=...” expre-
sia
asta
m
i-a
r=m
as
]nfipt=
]n inim
=. D
ar, d
e undeva
de d
eparte,
privirea trist= a tat=lui meu m
= o-nora
, ]m
i tra
nsmitea
un
fel d
e d
emnita
te am
ar=
. {i d
in nou nu i-a
m m
ai a
uzit pe cei de la
televi-zor. G
`nd
urile mele zb
urau spre
alte z=
ri. Era
m pe stra
d=
, avea
m
opt ani, m
= \inea
de m
`n=
na[ul
meu.—
Sta
i, stai pu\in s=
respir, ]mi
spuse el.—
De ce s=
respiri?! l-am
]n-treb
at eu m
irat.
—
O
clip=!
]mi
r=spunse
el tr=
g`
ndu-[i respira
\ia cu g
reu. M=
uita
m la
el cum se b
ucura d
e fie-ca
re gur=
de a
er.M
ergea
m ]ncet [i totu[i ob
osise a
[a reped
e.—
n-a
m d
ec`t un sing
ur pl=-
m`
n! reu[i n=[icu’ ]ntr-un t`
rziu s=
articuleze.
Apoi t=
cu. Se a
uzea d
oar v`
ntul lin d
e var=
cum se strecura
printre frunzele plopului [i respira
\ia lui
n=[icu’. Pa
rc= v`
ntul ]l ajuta
s=
respire.Privea
undeva
depa
rte. Ochii
lui alb
a[tri ved
eau ceva
dincolo
de prezent. D
e la a
cea privire, d
e d
incolo de prezent, precum
[i de
la la
crima
tat=
lui meu a
m m
o[tenit a
ceast=
gra
\ioas=
desprind
ere din
„acum
”.MO
ARTEA
V
~N
+TO
RULUI
Era
m m
ic, s= tot fi a
vut vreo [ase
ani, c`
nd unchiul m
eu, venit de
la B
ucure[ti, mi-a
ad
us ]n da
r o bi-
trolet=. C
e este o bitrolet=
? Este o
trotinet= fa
ntastic=
... cu cauciucuri
ce se umfla
u, cu fr`n=
de m
`n=
[i d
e picior, o bijuterie, ce m
ai!
}n spa\iul sa
tului s=ra
c de m
unte ]n ca
re tr=ia
m totul a
devenit in-
stanta
neu o minune. C
obora
m ]n
vitez= cu ea
pe drum
ul pr=fuit, sub
ea ved
ea zilnic lum
ea. Pe a
lee, pe sub
casta
n se plimb
au oa
menii.
— U
ite o pereche de ]nd
r=g
osti\i! ][i spuse b
ucuroas=
vr=b
iu\a.
}ntr-ad
ev=r,
acolo
jos o
fat=
t`
n=r=
[i un b=
iat se \inea
u de
m`
n=
. B=
iatul s-a
uitat cu g
rij=
]mprejur, s-a
asig
urat c=
nu-i ni-m
eni, apoi s-a
uitat ]n ochii fetei [i
a s=
rutat-o.
— A
[a se iub
esc oam
enii! ][i spuse vesel=
vr=b
iu\a. A
poi cei doi
au pleca
t. Aleea
de sub
casta
n a
r=m
as pentru un tim
p singur=
. nu
trecu, totu[i, vreme m
ult= [i ni[te
pa[i
ce venea
u ]ncet
se f=
cur=
auzi\i. C
u greu a
p=ru [i st=
p`na
lor, o b
=tr`
nic=. A
bia
merg
ea, cu
privirea-n jos [i cu o pla
s= g
oal=
ce flutura
]n v`nt.
— E
b=
tr`ne\ea
! ][i spuse ]ntris-ta
t= vr=
biu\a
.A
poi n-a m
ai trecut nim
eni. O
lini[te profund=
se a
[ez=. D
oar
ad
ierea lin=
de va
r= a
v`ntului se
f=cea
sim\it=
. Vr=
biu\a
se pomeni
cumplit d
e singur=
. V`
ntul care-i
ridica
]ncet puful de pe piept era
sing
ura
ei m
`ng
`iere.
G`
nduri
triste o str=b
=tea
u: Oa
re de ce nu
poate [i ea
s= zb
oare m
ult? De ce
]i este da
t s= nu poa
t= ved
ea [i
ea a
lte \=ri? S
-a n=
scut aici [i a
ici pesem
ne avea
s= m
oar=
! Cum
o fi oa
re ]n \=rile ca
lde?
Dar ]ntreb=rile astea m
ari n-aveau r=
spuns ]n
inima
ei
pl=p`
nd=
. A
poi, ad
ormi. }ncet, ]ncet ]ncepu
s= viseze. S
e f=cea
c= zb
oar=
sus d
e tot, la m
are ]n=
l\ime. E
ra a
t`t
de fericit=
. niciod
at=
nu ajunsese
]n ]naltul cerului. C
e mici se ve-
dea
u oam
enii! {i cu ce vitez=
zbu-
ra. „Pa
rc= a
[ fi o r`nd
unic=!”, ][i
spuse ea trem
ur`nd
de fericire. n
u se m
ai s=
tura d
e ]n=l\im
e. Zb
ura
sus de tot [i d
e acolo ved
ea lu-
cruri pe care nu le v=
zuse nicio-d
at=
: ora[e, r`
uri, poduri... Toa
te
p=rea
u dintr-od
at=
mult m
ai m
ici, ia
r ea se sim
\ea m
ult ma
i puter-nic=
. Viteza
devenea
am
e\itoare.
Aici b
unicul se opri din poves-
tit. }ntinse m`
na trem
ur`nd
= d
up=
paha
rul cu ap=
ca s=
poat=
s=-[i ia
m
ica pa
stil= d
in cutia lui d
e medi-
camente.
nepo\elul
se uita
la el
ner=b
d=
tor pentru a a
fla sf`
r[itul pove[tii.
— {
i cu vr=b
iu\a ce s-a
-nt`m
-pla
t? ]ntreb=
nepo\elul. Ce s-a
-n-t`
mpla
t cu ea m
ai d
eparte, s-a
trezit d
in vis?—
nu! r=
spunse bunicul, nu s-a
m
ai trezit niciod
at=
! A zb
urat a
t`t
de sus ]nc`
t visul ei a d
evenit rea-
litate! a
poi bunicul t=
cu.V
ia\a
a
trecut.
Bunicul,
]ntre tim
p, se retr=sese ]ncet d
in via\=
, intr`
nd ]n filele d
e carte a
le altei
pove[ti. }n schimb
, nepo\elul acum
era
un om m
are. C
rescuse, avea
fa
milie, copii, ][i tr=
ia via
\a ca
to\i ceila
l\i d
in jur,
neobserv`
nd
c=
via\a
lui sem=
na izb
itor de m
ult cu via
\a vr=
biu\ei d
in poveste. Se
mul\um
ea
cu f=
r`m
=turile
vie\ii. D
ar ]ntr-o zi, pesem
ne atunci c`
nd
a rea
lizat ce se-nt`
mpl=
, s-a d
us cum
plit d
e tulb
urat
la
prietenul s=
u cel ma
i bun s=
-l ]ntrebe:
— C
rezi c= se m
ai poa
te face
ceva?
— n
u! ]i r=spunse a
cesta. S
un-tem
conda
mna
\i!C
a un tr=
snet c=zu ]n sufletul
lui r=spunsul prietenului s=
u. nu
spuse nimic, se-ntoa
rse aca
s= p=
-truns d
e o cumplit=
triste\e.{
i totu[i ]n inima
lui sim\i cum
cre[te o for\=
fanta
stic= [i a
tunci [ti\i ce a
f=cut?... A
scris povestea
asta pe care voi tocm
ai a\i citit-o acum!
Se
spune c=
d
e a
tunci orice
copil care cite[te a
ceast=
poveste ca
p=t=
o for\= ta
inic=.
Oricum
, d
up=
toate
acestea
, cerul s-a
ump
lut de vr=
bii ce-a
u
2017, ianuarie nOi
3/6/
C`
te lu
crur
i uci
sese
m d
intr
-o d
at=
!Io
nel M
OR
AR
U
p=r=
sit
[i p
e =
sta
nev
ast
a a
cum
d
ou=
lun
i. E
ra d
e a
[tep
tat.
Ma
i t`
n=r=
cu
dou
=ze
ci d
e a
ni.
Bin
e c=
n-a
u co
pii.
El,
ur`
t ca
dra
cul!
Eu,
]n lo
cul e
i, n-
a[
fi st
at n
ici o
se-
cund
=. D
ar
sunt
une
le fe
mei
pro
fi-to
are
. D
up=
ave
re.
Se
pare
c=
l-a
g
=si
t pe
unul
ma
i bog
at!
nu
[tia
m c
um s
= s
cap
de
noua
po
vest
e [i
am
]nc
erca
t cu
tim
idi-
tate
s-o
]ntr
eb:
— C
um a
[ pu
tea
ave
a c
art
ea?
— C
hia
r a
cum
! ]m
i spu
ne b
ibli-
otec
ara
. Est
e un
ma
re s
criit
or, d
ar
a fo
st c
urva
r! r
e]nc
epe
ea.
Pent
ru m
ine
oric
um t
impu
l ]n
-ce
puse
s=
aib
= a
lt= s
emni
fica
\ie.
Zd
rob
it, c
=zu
sem
pra
d=
pla
sei d
e p=
ianj
en c
are
m=
-nf=
[ura
per
vers
[i
con
tinuu
]nt
r-o
imen
s= p
oves
te
infin
it=.
{i
totu
[i
Dum
neze
u nu
m
-a l
=sa
t. C
inev
a t
rim
is d
in c
er
m=
sa
lv=
.—
ier
ta\i-
m=
, d
oam
n=,
dom
nul
dir
ecto
r m
ai e
ste
la b
irou
? Tr
ezit=
ca
din
tr-u
n vi
s, b
iblio
te-
cara
r=
spun
se:
— n
u, e
ste
plec
at d
e o
jum
=ta
te
de
or=
la
spi
tal
la m
am
a d
um-
nea
lui
care
a f
=cu
t un
pus
eu d
e te
nsiu
ne.
Ave
a d
e ze
ce a
ni t
ensi
-un
e os
cila
nt=
. C
e s=
-i fa
ci?!
Fie
-ca
re a
vem
c`
te c
eva
. {
i eu
am
te
nsiu
nea
sc=
zut=
. F=
r= o
ca
fea
d
imin
ea\a
nu
-s
bun
=
de
nim
ic,
cont
inu=
doa
mna
bib
liote
car=
.A
m p
rofit
at
c=-[
i g=
sise
o n
ou=
vi
ctim
= [
i, re
nun\
`nd
la c
art
e, m
-am
]n
dep
=rt
at ]
ncet
, ]nc
et. A
vea
m s
en-
timen
tul
c= i
es c
a d
intr
-un
c`m
p m
ina
t. A
m i
e[it
pe v
`rf
ul p
icio
a-
relo
r ]n
str
ad
=,
era
m t
ran
spir
at.
Parc
=
dez
am
orsa
sem
o
bom
b=
. G
lasu
l ei
, a
l d
oam
nei
bib
liote
-ca
re,
nu s
e m
ai
auz
ea.
Pe s
tra
-d
= o
am
enii
mer
gea
u lib
eri,
vese
li sa
u pr
eocu
pa\i.
Am
sim
\it c
= a
m
ren=
scut
. D
in i
nstin
ct,
m-a
m p
ier-
dut
]n m
ul\im
e f=
r= s
= m
ai p
rive
sc
]na
poi.
Sc=
pase
m! D
ar c
u ce
pre
\?!
„Tot
ul a
r fi
fost
at`
t d
e si
mpl
u!”,
m
i-am
spu
s. T
otu[
i nu
era
dec
`t o
si
mpl
= a
dre
s=.
VR+
BIU|
A
—Ce
frum
oas=
e[t
i! sp
use
vr=
-b
iu\a
r`
nd
un
icii
. C
e ta
lie
supe
rb=
ai
[i c
e ne
gru
cu
iriz
=ri
d
e a
lba
stru
, ce
alb
cur
at p
e pi
ept,
ce a
ripi
sup
erb
e [i
cu
ce v
itez=
zb
ori!
Ce
mul
t a
[ vr
ea s
= f
iu [
i eu
, r`
ndun
ico,
ca
tin
e, s
= m
=-n
al\
p`n=
sus
, s=
zb
or [
i eu
]n
\=ri
le
cald
e!R
`nd
unic
a n
u sp
use
nim
ic, a
[a
c= ]n
tr-u
n t`
rziu
vr=
biu
\a c
ontin
u=:
— {
tii, e
u a
m d
oi p
riet
eni,
cas-
tanu
l din
par
c, c
are
m=
ad=p
oste
[te
c`n
d p
lou
=,
are
fru
nze
ma
ri [
i m
= p
ot a
scun
de
[i u
n pe
nsio
nar
care
-mi
ad
uce
f=r`
m=
turi
. V
ine-
n fie
care
dup
=-a
mia
z=.
nu
[tiu
ce
m-a
[ fa
ce f
=r=
el.
Vin
[i
ni[t
e po
-ru
mb
ei s
=lb
atic
i, ca
re m
= a
lung
=,
da
r, to
tu[i
, m=
las=
s=
m=
n`nc
la
ma
rgin
e. U
ite,
da
c= v
rei,
]ntr
-o z
i m
erg
em ]m
preu
n= s
= m
`nc
=m
, ]\i
da
u d
in f
=r`
m=
turi
le m
ele,
num
ai
s= m
=-n
ve\i
[i p
e m
ine
s= z
bor
ca
tin
e la
-n=
l\im
e!R
`nd
unic
a ]
[i a
[ez=
cu
cioc
ul,
pu\in
, fu
lgii
fini
din
pie
ptu-
i a
lb,
apo
i, f=
r= s
= s
pun=
nim
ic, s
e ri
di-
c= p
recu
m o
s=
gea
t= ]n
]na
ltul c
e-ru
lui. — C
e su
s zb
oar=
! m
urm
ur=
ca
pe
ntru
sin
e vr
=b
iu\a
. Apo
i ca
pul ]
i c=
zu tr
ist p
e pi
ept.
— O
are
de
ce n
-a v
rut
s= v
or-
bea
sc=
cu
min
e? s
e-nt
reb
= e
a.
— P
oate
pen
tru
c= s
unt u
r`t=
?!...
Pe
ntru
o c
lip=
se
uit=
la p
enel
e ei
. U
n ce
nu[i
u m
esch
in d
e cu
loa
rea
a
sfa
ltulu
i.—
Da
, sun
t ur
`t=
! su
spin
= v
r=-
biu
\a. A
poi ]
[i lu
= a
v`nt
[i z
bur
= [
i ea
p`
n=-n
ca
sta
n. D
e a
colo
de
sus
nOi, ianuarie 2017
4/5/
privirile n=ucite a
le copiilor. Ei, ca
[i m
ine, nu ma
i v=zuser=
a[a
ceva!
„Las=
-i s= se uite, [i tu joa
c=-te!”,
m-a
sf=tuit cineva
care m
-a v=
zut u[or jena
t de propria
-mi b
ucurie. S
im\ea
m ]n jur a
t`ta
suferin\=! E
ra
suferin\a lor c=
nu puteau s=
aib
=
[i ei a[a
ceva. O
chii lor doritori [i
tri[ti ]n acela
[i timp era
u primele
piroane ca
re m-a
u crucificat.
F=r=
d
e ei
bucuria
m
ea
nu putea
exista. {
i atunci a
m f=
cut ceva
ce sem=
na cu-n strig
=t d
e lib
ertate. Le-a
m d
at b
itroleta pe
r`nd
tuturor.
}i ved
eam
cum
se
bucura
u, iar eu a
bia
atunci era
m
fericit. „Au s=
\i-o strice!”, ]mi stri-
ga
u oa
menii
ma
ri. D
ar
eu nu-i
auzea
m. D
e-atunci a
m r=
ma
s cu sufletul \intuit pe b
ucuria celui d
e l`
ng=
mine. A
poi, cresc`nd
ma
i m
are, le-a
m d
at lor, celor ce m
=
priveau
de
dup=
g
ard
, sufletul
meu. iar ei ]l d=deau de-a dura prin
colbul vie\ii [i m
i-l ]napoia
u stri-vit, lovit [i f=
r= d
e via\=
. Trist, ]mi
luam
propriul suflet ]n bra
\e [i-l m
`ng
`ia
m. A
poi, c`nd
se ref=cea
, m
= p=
r=sea
z`m
bind
[i se arun-
ca na
iv ]n bra
\ele pofticioase a
le celor d
in jur. {i d
in nou zdrob
it d
e valurile vesele, d
ar necunos-
cute ale vie\ii, se-ntind
ea ob
osit la
picioarele m
ele, spun`nd
u-mi c=
este pentru ultim
a oa
r=. D
e atunci
]mi ]ng
rop [i dezg
rop propriul zbor
sufletesc ca pe un b
lestem.
Pe la cinci a
ni, copiii de pe m
a-
lul G`
rli\ei, micul r`
u ce str=b
=tea
n
ehoiu, m=
]nv=\a
u s= a
runc cu pietre d
up
= p
=s=
ri. }nn
ebu
ni\i,
form`
nd cete d
e v`n=
tori, arun-
cam
cu
pietre d
up=
gra
\ioasele
codob
aturi
sau
dup=
a
ristocra-
\ii l=stuni. D
ar viteza
lor fa\=
de
pietrele noastre era
uria[=
. Asta
ne
descura
ja
cel m
ai
tare.
no-
roc cu bietele vr=
biu\e, m
ult ma
i m
odeste ]n zb
or, care se rid
icau
cu o anum
it= ]nt`
rziere de la
sol. A
ceasta
ne f=cea
s= n=
d=
jduim
c=
]ntr-o zi vom v`
na una
. {i ia
t=
c= m
iracolul s-a
produs. }ntr-o zi,
singur pe d
rumul d
e \ar=
ce trecea
prin fa\a
casei m
ele, ]ntr-un dud
, o pa
s=re frum
oas=
, ma
re cum nu
ma
i v=zusem
p`n=
atunci, c`
nta.
Avea
ciocul portocaliu [i pena
jul neg
ru. Era
at`
t de frum
oas=
! {i ce
ciuda
t c`nta
. Totul p=rea
at`
t de
trist! Era
singur=
cu dud
ul. Cu ochii
\int= la
ea a
m ]ntins m
`na
]n praful
str=zii. C
=uta
m ]nfrig
urat o pia
tr=.
}n sf`r[it a
m g
=sit-o! E
ra o pia
tr=
ma
re, o sim\ea
m ]n pa
lm=
. Apoi,
cu o mi[ca
re puternic=, a
m a
run-ca
t-o spre ea, spre pa
s=re. A
tunci s-a
-nt`m
plat
ceva
cutremur=
tor. Pia
tra a
lovit ]n sf`r[it pa
s=rea
. Trupul a c=zut fulger=tor, iar trilul reteza
t a f=
cut loc unei lini[ti ]n-sp=
im`
nt=
toa
re. O
o
mo
r`sem
! Trupul ei frum
os z=cea ne]nsufle\it ]n colb
ul drum
ului de \a
r=. A
[a ceva
nu
mi
se m
ai
]nt`m
plase
p`n=
a
cum. A
runcasem
dup=
p=s=
ri [i toa
te zbura
u. Da
r cea d
e acum
, nu! M
-am
apropia
t ]ngrozit. n
ici o b
ucurie nu se instala
se ]n sufletul m
eu de v`
n=tor victorios. Lini[tea
d
in jur ]mi spusese c=
ucisesem
c`ntecul.
Cerul
gol
]mi
spunea
c= a
m ucis zb
orul, iar copa
cul ]mi
spunea c=
am
ucis mierla
, prie-tena
lui. Copa
cul se-mprietenise
dem
ult cu ea. E
l ]i oferea d
ude,
o crac=
bun=
pe care s=
stea, ia
r ea
, mierla
, c=ci a
[a se n
umea
frum
oasa
pas=
re pe care tocm
ai
o om
or`sem
, ]i
c`nta
. C
`te
lu-cruri ucisesem
dintr-o d
at=
! Da
r ceva
necunoscut
]mi
spunea
c=
moa
rtea m
ierlei ucisese la r`
ndul
ei v`n=
torul din m
ine. M=
ma
turi-za
sem b
rusc. O triste\e profund
=
m=
apuc=
de suflet [i m
= f=
cu s=
c=l=
toresc rapid
prin via\=
. Era
m
b=
tr`n
. ia
r b
=tr`
nul
din
m
ine
m=
]nv=\a
rapid
cum s=
sap cu
m`
inile tremur`
nde ]n c`
mpul d
in a
propiere o groap=. M`inile scorm
o-neau p=m
`ntul, anii mei se derulau
]n viteza cu ca
re s=pa
m. A
poi am
a
[ezat-o ]ncet. C
orpul ei asculta
cum
inte, se l=sa
moa
le, parc=
che-m
at d
e p=m
`nt. }ncrem
enit, nu-mi
venea s-o ]ng
rop. Cum
s=-ng
rop trup
ul acela
frumos, ochii a
ceia
]nchi[i?! Ce r=
u ]mi f=
cuse mie
pas=rea aceasta, ca s-o ucid? nu-m
i repro[a
nimic. A
t`rna
]n m`
inile m
ele mici ca
[i cum ]m
i d=
dea
un s=
rut de a
dio. A
m ]ng
ropat-o ]ncet.
Apoi b
=tr`
nul din m
ine a d
esenat
pe movili\=
o cruce. O la
crim=
a
c=zut ]n m
ijlocul ei. Murea
specia
din m
ine [i se n=[tea
omul. D
e a
tunci sufletului meu ]i este h=
r=zit
s= c`
nte [i s= zb
oare, d
ar s=
[i fie lovit d
e moa
rte. De a
tunci ]mi ]n-
grop ve[nic sufletul ucis. D
ar ce
ciuda
t, de d
ata
acea
sta, cu fieca
re ]nm
orm`
nta
re devin
ma
i t`n
=r.
Da
, pas=
rea m
ea d
e vis m-a
iertat.
Prin moa
rtea ei nevinova
t= a
ucis v`
n=torul d
in mine.
BIBLIOTEC
ARA
(O sim
pl= a
dres= ]n R
om`
nia
sau cum
era s=
m=
pierd ]n pro-pria
-mi \a
r=)
Acu
m m
ul\i a
ni, c`
nd
eram
elev, a
m ]ntreb
at-o pe d
oam
-na
bib
liotecar=
unde se g
=se[te o
alt=
bib
liotec=, d
eoarece ]n cea
a
[colii, cartea
de ca
re avea
m ne-
voie nu exista.
Am
ab
il=, d
oam
na s-a
apuca
t s=
-mi explice:
— C
um ie[i\i d
e la noi, o lua
\i la
st`ng
a, p`
n= la
alim
entara
din
col\. {ti\i u
nd
e este alim
entara
nou=
?E
u o p
riveam
aten
t. Ea
con-
tinu=.
— A
limenta
ra! A
colo unde este
st`lpul a
cela ]nd
oit de la
accid
en-tul d
e acum
o lun=! C
`nd
au m
urit cei d
oi! So\ [i so\ie! E
l profesor, ea
casnic=
. Exces d
e vitez=! P=
cat,
au l=
sat d
oi copii pe drum
uri. A[a
d
eci, de la
alim
entara
, nu prima
intersec\ie, ci a
doua
, la covrig
=rie
la d
omnu’ G
recu. {ti\i, cu sca
n-d
alul d
e s=pt=
m`
na trecut=
. Ce
nesim\i\i!... D
ar a
sta-i via
\a. A
[a-i
Rom
`nia
! Plin= d
e turn=tori. C
=
nu-i arestea
z= pe =
[tia ca
re fur=
milioa
ne. Te ia pe tine c=
iei un covrig
... Deci, trece\i d
e covrig=
rie, intra
\i ]n buleva
rd [i d
e acolo, nu
prima
, nici a d
oua... a
treia... a
pa
tra... nu, a
[asea
str=d
u\= pe
drea
pta, intra
rea U
lmului, m
erge\i
drept ]na
inte [i o s= ved
e\i o cas=
vech
e b
oiereasc=
, n
-are
nici
o firm
=
dea
supra,
c=
s-au
muta
t d
e cur`
nd.
Acolo
este b
ibliote-
ca. }ntreb
a\i d
e doa
mna
Mioa
ra
[i spune\i c= v-a
m trim
is eu. S=
vorb
i\i ma
i tare, c=
nu aud
e bine.
Prin c`te a
trecut [i femeia
asta
! S
o\ul, mort. C
opiii nu ma
i vor s=
[tie nimic d
e ea. S
= nu te a
[tep\i niciod
at=
la recuno[tin\a
lor. }i faci,
]i cre[ti, te sacrifici [i a
poi ei ][i iau
zborul. U
nii p`nd
esc s= m
ori, ca
s=-\i ia
ga
rsoniera... D
ar d
e fap
t, d
e ce carte a
ve\i nevoie? m
-a-
ntreba
t doa
mna
]ntr-un t`rziu. E
u i-a
m spus titlul c=
r\ii pe care o
c=uta
m, ea
s-a uita
t la m
ine sur-prins=
[i mi-a
spus:—
P=i o a
vem a
ici!—
Und
e? am
]ntreba
t mira
t, c=
eu nu am
g=
sit-o pe nici o fi[=!
— n
u [ti\i s= c=
uta\i! m
i-a r=
s-puns ea
. Bine, [i serta
rele astea
sunt f=
cute ana
poda
. Le-a f=
cut un t`
mpla
r din G
iurgiu. Parc=
noi, aici
]n Bucure[ti, n-a
m a
vea m
e[teri. D
ar a
avut o pil=
prin ad
ministra
-torul d
e aici. D
ar la
s= c=
nici Dum
-nezeu nu d
oarm
e ]n cizme. L-a
2017, ianuarie nOi 21
calea spre Olimp
HISTORIA EST MAGISTRA VITAERubric= sus\inut= de Alina FELEA, doctor ]n istorie, conferen\iar cercet=tor
Continuare ]n pag. 25
ETAPA a IV-a1. Nume[te \ara/regiunea care era numit= Per-
la Coroanei Britanice [i explic=.2. Identific= tipografia din Basarabia [i nu-
me[te prima carte tip=rit=, ]n prefa\a c=reia scria:
Drept aceia de trebuin\= am socotit a ar=ta aicea de ob[te la to\i, iar= mai ales Preo\ilor carii slujesc ]n limba Rum`neasc=, c= afl`nd ]ntr-a-ciast=... oare[i care cuvinte ]ntr-alt chip t=lm=cite, nu precum s= afl= ]n cele mai denainte Rum`ne[te tip=rite... s= nu se mire de aciasta, nici s= soco-teasc= a fi gre[al=, ci mai v`rtos s= [tie, c= iaste ]ndreptare celor mai ]nainte f=cute gra[ale.
3. Nume[te principalele tipuri de colaci pentru nunt=. Descrie semnifica- \ia/destina\ia unui tip de colac.
A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei. Suc-ces!
R=spunsurile corecte la etapa I:
1. Ordinului Templierilor (1119-1312). Cauza: Dup= prima Cruciad=, din nevoia de a le oferi pro-tec\ie pelerinilor cre[tini din |ara Sf`nt=, mai mul\i nobili, ]n special descenden\i ai unor vechi familii flamande [i burgunde, au ]nfiin\at un ordin militar religios, denumit ini\ial Pauperes commilitones Christi Templique Solomonici (Solda\ii s=rmani ai lui Cristos [i ai Templului lui Solomon – latin=), denumire prescurtat= apoi ]n templieri.
Consecin\e: Templierii au schimbat radical in-stitu\ia monahal= occidental=, introduc`nd con-ceptul de „c=lug=r-r=zboinic” [i au revolu\ionat via-\a economic= medieval=. Cavalerii erau nu doar „c=lug=ri-r=zboinici”, ci [i bancheri, comercian\i, constructori, proprietari de terenuri [i de cor=bii, diploma\i, consilieri ai capetelor ]ncoronate [i Su-veranilor Pontifi etc. Ordinul a dob`ndit mii de pro-priet=\i, terenuri, sate, p=duri, m=n=stiri, porturi etc. at`t ]n Occident, c`t [i ]n statele cruciate din Orient. Marea bog=\ie de care se bucura Ordinul l-a trans-format ]ntr-o \int= pentru regele francez Filip al iV-lea, care a complotat ]mpreun= cu papa Clement al V-lea pentru distrugerea acestuia. La 13 octom-brie 1307, to\i templierii din Fran\a au fost aresta\i, urm`nd unul dintre cele mai r=sun=toare procese desf=[urat ]ntre 1307 [i 1314, c`nd a fost ars pe rug ultimul Mare Maestru templier, Jacques de Molay. Cavalerii au fost acuza\i de peste o sut= de crime: erezie, sodomie, idolatrie, precum [i de lep=darea de Hristos. Acuza\iile se bazau preponderent pe
m=rturiile informatorilor regelui [i pe confesiunile smulse sub tortur=.
2. a) Sf`ntul Daniil Sihastrul, duhovnicul lui {tefan cel Mare, a c=rui chilie se afla ]n \inutul Su-ceava, valea r`ului Vi\=u, un km de la Putna. b) B=-t=lia de la Valea Alb=, 26 iulie 1476, ]ntre osta[ii |=rii Moldovei sub comanda lui {tefan cel Mare [i armata imperiului Otoman condus= de Mehmed al ii-lea. c) La ]ndemnul Sihastrului, potrivit tradi- \iei, {tefan cel Mare pune temelia M=n=stirii Putna ]n 1466 [i dup= ]nfr`ngerea de la Valea Alb=, c`nd {tefan zdrobit vine la chilia pustnicului, la sfatul sihastrului ]ncepe construc\ia M=n=stirii de la Vo-rone\.
3. Arborele vie\ii – unul dintre motivele simboli-ce des r=sp`ndit pe covoarele rom`ne[ti este po-mul vie\ii, numit [i arborele ]n\elepciunii sau po-mul neamului ]n diferite variante, ce ]ntruchipa for\a roditoare a naturii vii, reprezentat integral: cu ramuri simetrice, care se termin= la capete cu flori [i muguri, cu petale ]n form= triunghiular= sau romboidal=; cu trei r=d=cini; copac cu ghiveci sau f=r=; cu florile orientate ]n sus sau lateral; ori ca un butuc de vie, o creang= de brad, o floare sau un pom ]n ghiveci cu ramuri pe care apar p=s=ri, ani-male [i personaje stilizate. Simbolul arborele vie\ii este r=sp`ndit la toate popoarele.
Rezultatele etapei I:
Se acord=: 5 puncte din oficiu, c`te 10 puncte pentru fiecare ]ntrebare, c`te un punct la fiecare ]ntrebare pentru complexitate.
C`te 37 de puncte (5,10,10,10,2) au acumulat:
Diana TAHARI, Mire[ti, H`nce[ti; Elena PORU-BIN, Chi[in=u; Mihaela DODI, Orhei; M=d=lina ABABII, Ani[oara ABABII, V=sieni, Ialoveni; Ione-la JARDAN, Maria JARDAN, Adelina JARDAN, Ta-mara ISTRATI, Alina ISTRATI, Lozova, Str=[eni.
36 de puncte: Daniela MICLEU{ANU (5,10,9,10,2), Micleu[eni, Str=[eni; M=d=lina B}TC+ (5,10,9,10,2), Nisporeni; Nicoleta V}LCU (5,10,10,10,1), Ulmu, Ia-loveni.
35 de puncte: Nadina D+N+IL+ (5,10,9,10,1), Lozova, Str=[eni; Lumini\a ANTON (5,10,9,10,1), Balatina, Glodeni; Alexandra C}RLIG (5,10,9,10,1), Nisporeni; Daniela GU|U (5,10,10,10), Ulmu, Ia-loveni; Cristian TALPIS (5,10,10,10), V=rz=re[ti, Nisporeni; Daniela BISTRI|CHI, Adriana CO-DREANU (5,10,10,10), Chiperceni, Orhei; Livia S}RBU (5,10,9,10,1), Nuc=reni, Telene[ti.
34 de puncte: Alina JUMIR (5,10,9,10), Ulmu, Ia-loveni; Ecaterina POPU{OI (5,10,8,10,1), Holercani,
nOi, ianuarie 201722
Carul-Mic
C hiar dac= sunt mai mici dec`t caii, chiar dac= a[teapt= s= fie ]mpin[i din urm= de fiecare
dat= c`nd devin lene[i, m=garii sunt mai puternici dec`t caii de aceea[i m=rime. Ace[tia nu se dau b=tu\i [i lupt= cu via\a, tr=ind peste 50 de ani. Ei sunt capabili s= recunoasc= zone ]n care au fost [i al\i m=gari pe care i-au ]nt`lnit timp de aproape 25 de ani. Ba mai mult, ]n de[ert, m=garii pot auzi r=getul semenilor la o distan\= de 100 km. Sin-gur=tatea nu le este pe plac, de aceea, deseori, aleg s= tr=iasc= ferici\i printre capre. nici ploaia nu le este prieten=, deoarece ]n cazul ]n care ni-meresc sub apa rece a ploilor, ei se pot ]mboln=vi repede.
M=garii sunt renumi\i pentru ]nc=p=\`narea lor, aceasta fiind rezultatul faptului c= au un sim\ de autoconservare dezvoltat. Este foarte dificil s= for- \ezi un m=gar s= fac= ceva ce ]i pare contrar inte-resului s=u. Ei sunt mai independen\i ]n g`ndire dec`t caii [i vor lua o decizie doar dup= ce vor cu-geta despre siguran\a lor.
S e consider= c= una dintre cele mai vestite ju-c=rii, Matrio[ka, este o reproducere dup= o p=-
pu[= japonez= asem=n=toare ce ]l reprezenta pe zeul Fukumura. P=pu[a japonez= era alc=tuit= din cinci figurine ce intrau una ]n alta. Ru[ii aveau [i ei un obicei de a fabrica ou= de Pa[ti viu colorate, realizate din lemn [i goale ]n interior pentru a pu-tea include ou= mai mici ]n ele. Astfel, la sf`r[itul secolului XiX, pictorul rus Serghei Maliutin a venit cu ideea de a realiza o juc=rie nou= [i haioas= prin combinarea p=pu[ii japoneze cu oul rusesc. Maliutin a rugat pe un cunoscut cioplitor ]n lemn s= fac= un set de p=pu[i de lemn dup= indica\iile sale, dup= care le-a pictat ]n culori vii reprezent`nd o feti\= ]mbr=cat= ]n sarafan rusesc. Cea mai mare dintre p=pu[i \inea ]n bra\e un coco[ negru, iar cea mai mic= era pictat= ca un bebelu[.
Primul muzeu dedicat p=pu[ii Matrio[ka s-a des-chis ]n Moscova, ]n octombrie 2001. Cl=direa mu-zeului, un fost atelier [i magazin de manufactur=, ad=poste[te o colec\ie de aproximativ 14000 de exemplare.
De bun augur sau de r=u augur sunt expresii ca-re ][i au originea ]n antichitatea roman=,
c`nd anumi\i preo\i – numi\i auguri – prevesteau viitorul sau interpretau voin\a zeilor, ghid`ndu-se dup= zborul [i c`ntecul p=s=rilor sau dup= m=-runtaiele diverselor animale sacrificate.
}n timp, sensul cuv`ntului augur s-a extins, de-numind tot felul de semne dup= care cei supersti- \io[i se orienteaz= pentru a ]ntreprinde sau nu ceva, expresia pierz`ndu-[i semnifica\ia strict reli-gioas=.
A[adar, a fi de bun augur/a fi de r=u augur ]n-seamn= a fi semn bun/a fi semn r=u, a exista sau nu premise ca un lucru s= se desf=[oare/sf`r[eas-c= ]n mod favorabil/nefavorabil.
A jut=-mi, Doamne, s= fiu ]ntotdeauna ascul-t=tor [i cinstitor lor, precum Tu ne-ai porun-
cit, c`nd ai zis: Cinste[te pe tat=l t=u [i pe mama ta, ca s=-\i fie bine [i s= tr=ie[ti ani mul\i pe p=m`nt. Rogu-Te, Doamne, \ine cu bine pe p=rin- \ii mei [i le d=ruie[te har, mil=, s=n=tate, voie bu-n=, putere, iubire, r`vn= sf`nt= [i toate cele de trebuin\= [i de folos, ca s= ne creasc= bine pe noi ]n adev=rul T=u, ]n respect de cele Sfinte [i spre binele ob[tesc. Amin!
RUG+CIUNEA COPIILOR PENTRU P+RIN|II LOR
}N NOAPTEA DE SF~NTUL VASILE
}n noaptea Sf`ntului Vasile,Se zice c= bl`ndul iisusCu juc=rii [i daruri multeCoboar= pe p=m`nt, de sus.{i vizit`nd cas= cu cas=,Copiilor, care-au fost buni,El pune-n ghete, la fereastr=,Frumoase daruri [i cununi.Copii s=rmani, voi care pe lumeA\i fost ursi\i a suferi,Cumin\i de-\i fi, tot n-ave\i parteDe-aceste sfinte bucurii.C=ci darnicul iisus c`nd vrea-vaS= v= dea ca la al\i b=ie\i,Oh!, unde-ar pune-a sale daruri, –C`nd voi nici ghete nu ave\i?
NU INSISTA|I. E }N ZADAR
Ilie IGHEL DELEANU
2017, ianuarie nOi 23
Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI
T ot urc`nd coasta, Br=dule\ ajunse la jum=tatea muntelui, acolo unde se sf`r[ea p=m`ntul [i ]n-
cepea st`nca. Mai sus de-acolo n-ar fi putut sui. Piatra stearp= n-ar mai fi avut din ce s=-i hr=neasc= r=d=cinile, s=-i trimit= din ad`nc sucul humei ne-gre, laptele gras din care se ]nfrupta copacul [i bu-ruiana...
Zilele de iarn= erau c`nd senine, lini[tite, lumi-noase, cu lic=riri de piatr= scump=, ]n z=pada proasp=t= c=zut=, c`nd acoperite de fumul criv=\u-lui, care purta n=me\i din munte-n munte [i r=sturna copacii b=tr`ni [i putrezi.
„Oare voi ]mb=tr`ni, voi putrezi [i eu, m= vor tr`nti v`nturile, m= vor culca mort, la marginea co-drului, f=r= s= mai v=d vreodat= nici p=m`ntul, nici cerul? Eu sunt mai sus dec`t fra\ii mei din p=dure, sunt singur, f=r= sprijin, descoperit, [i pot fi mai u[or r=pus. Mult mai u[or dec`t al\ii, voi c=dea prad= pieirii, eu, cel ce-am n=zuit s-ajung ]ntre stele, s= m= lumineze stelele!... noaptea, br=dule\ul se ruga [i de stele s= vie p`n= la el m=car dou=-trei, s= i se anine de ramuri... Stelelor nu le trebuie nici ap=, nici varz=, nici nuci, nici alune, nici lo-bod=, nici trifoi, nici lucern=. Stelele se hr=nesc cu azur [i visele oamenilor.
— Suntem prea departe, Br=du\ule! Ca s= ajungem p`na la tine, ne-ar trebui o ve[nicie!
— nu se va ]ndura nimeni de mine, niciodat=, s=-mi \in= tov=r=[ie; ofta [i suspina pomi[orul crescut ]ntre piatr= [i p=dure.
Ba da! S-a ]ndurat de el un mo[neag care ve-nea ]n zbor din slava cerului, Mo[ Cr=ciun. Trec`nd pe l`ng= Br=dule\, ]i auzi suspinele [i se opri.
— Ce-i cu tine, b=iete, de ce oftezi?— Sunt singur, nici iepura[ii, nici veveri\ele, nici
stelele nu au vrut s=-mi \in= de ur`t ]n pustietatea asta.— Dar cu copiii n-ai vrea s= te joci?— M-a[ juca, dar copiii sunt departe-departe,
nu pot ajunge p`n= aici, sus ]n munte, [i ]nc= pe vreme de iarn=.
{i-n sinea lui, Mo[ Cr=ciun ][i zicea: „Pomule\ul acesta nu e la fel ca al\ii! Ramurile lui, de culoarea argintului, lumineaz= de parc= ar fi f=cute din f=-r`mituri de stele. Se vede c= a curs pe el, l-a hr=nit [i l-a sc=ldat lapte de lun=... Cetina care l-a ]m-br=cat e ]mb=ls=mat=... nu e f=cut s= stea ]n ar[i\= [i-n vifore, s=r=cu\ul. Mai bine ar sta cu copiii oa-menilor la un loc, l`nga vatr=, s= umple odaia [i s= fac= din ea o s=rb=toare. Ar fi p=cat s=-l las s= piar= aici, singur-singurel, f=r= s=-i vad= [i al\ii fru-muse\ea”.
Br=dule\ era tare bucuros, pricep`nd g`ndurile mo[neagului! „Te pomene[ti c= m-o lua de aici [i m-o duce cu el, s= v=d [i alt= lume, [i din acea lume s= pornesc ]n alta, [i apoi ]n alta [i, la urm=, s-ajung ]n ]mp=r=\ia stelelor!”
Voia puiu\ului se ]mplini.Mo[ Cr=ciun ]l urc= pe umeri [i cobor] cu el pe
p=m`nt... Era o zi plin= de soare [i soarele aprin-dea m=rgele de argint ]n z=pada proasp=t nins=.
— Mo[ule, nu ai vrea s= ne dai nou= br=dule\ul acesta? ]l ]mbiar= pe Mo[ Cr=ciun c`\iva drume\i.
— Ca s=-l pune\i pe foc?— Se poate a[a ceva? Asemenea minune e de
pus pe foc? Dimpotriv=. Vrem s=-l ]mpodobim cu juc=rii, cu lum`n=rele, cu nuci poleite [i cu lan\uri de h`rtie, cu mingi de \ipl=, cu p=pu[i, cu iepura[i de turt= dulce, cu ursule\i de puf, s= se bucure copila[ii no[tri, s= bat= din palme, s= c`nte [i s= joace, s= se aprind= [i s= scapere r`uri de sc`ntei, s= aducem veselie [i voie bun= feti\elor [i b=ie\a-[ilor no[tri, s= ne veselim [i noi cu ei odat=. Haide, mo[ule, ]ndur=-te [i d=ruie[te-ne pomule\ul aces-ta, c= avem copii silitori [i ascult=tori.
Mo[ Cr=ciun le-a d=ruit br=du\ul.Visul cop=celului din mun\i se ]mplinise.n-a mai fost singur. Puiul cetinei se ]nfr=\ea
acum cu puii de om [i se bucura laolalt= ]n caldul ad=post, departe de urletele lupilor [i de buciume-le criv=\ului. {i, de atunci, ]n fiecare sf`r[it de an, a ]nceput s= se aprind= pe la mai toate casele pomul de iarn=, greu de-at`tea daruri, cu sute [i cu sute de lumini, plin de stele care scap=r= focuri mici, sc`nteietoare de azur [i de aur, la fel cu cele din v=zduhul nop\ii, stele care aduc cerul pe p=m`nt.
VREAU S+ TR+IESC PRINTRE STELE
Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC
(fragment)
Victor EFTIMIU
nOi, ianuarie 201724
Rubric= sus\inut= de Lidia CODREANCA, doctor ]n filologie
calea spre Olimp antiquitas recidiva
Urmare din pag. 12
Urmare din pag. 13
P ythagoras (c.580-c.500 ].Hr.), filosof [i matema-tician grec, s-a n=scut la Samos, ]n Asia Mic=.
A fost cel mai mic fiu al negustorului Mnesarchos. A fost primit de Androcles, care i-a ]ncredin\at ad-ministrarea casei sale. Diogenes relateaz= c= An-drocles l-a adoptat pe Pitagora, care de mic era ]nzestrat pentru orice [tiin\=. Mai ]nt`i l-a dat s= ]nve\e la un chitarist, la un paidotrib [i la un pictor. A studiat matematica, geometria [i astronomia la Anaximandros din Milet. Dup= care a ]ntreprins lungi c=l=torii de studii ]n iudeea, Persia, Fenicia, Egipt, Sparta [i Creta.
Este fondatorul [colii Hemiciclul lui Pitagora, unde se adunau cet=\enii din Samos pentru a dis-cuta treburile publice ]n vremea tiranului Poly-crates. }n 531 ].Hr. emigreaz= la Crotona, ]n italia meridional=. Acolo, numai dup= o singur= confe-rin\=, a c`[tigat aten\ia a peste dou= mii de audi-tori. Fondeaz= o comunitate religioas= [i politic=, datorit= c=reia cetatea Crotona, devenit= „cetate ideal=”, ob\ine suprema\ia politic= ]n regiune. Ur-m=rind [i scopuri politice, adep\ii lui [i-au atras invidia, iar filozoful a fost obligat s= se exileze ]n Metapont, unde a murit.
Pitagora nu a l=sat nimic scris. }nv=\=tura lui a fost transmis= prin tradi\ie de la discipolii s=i. De-spre el afl=m din scrierile lui Aristotel, Sextus Em-piricus, Diogenes [. a. Pitagora avea un fizic fru-mos de atlet, era ]nalt de statur=, deosebit de fermec=tor prin timbrul vocii sale. Avea un suflet curat, evita criminalii, ocolea m=celarii [i v`n=torii. El nu f=cea r=u animalelor [i impunea acela[i lu-cru [i discipolilor s=i. Avea un regim alimentar ri-guros. }ntotdeauna avea o comportare demn= [i ]n\eleapt=. P=stra mereu aceea[i stare de spirit, nu-[i eviden\ia nici bucuria, nici durerea, nici plic-tiseala, nici pl=cerea. }[i aprecia mult prietenii, spun`nd c= prietenul este un alter ego. Pitagora ]ndruma: s= nu distrugi o plant= comestibil= care are fructe; s= nu ucizi sau s= r=ne[ti vreun animal care nu este periculos; dac= cineva \i-a ]ncredin\at un tezaur (nu neap=rat de bani, ci [i de cuvinte), p=streaz=-l cu credin\= pentru cel care \i l-a dat etc.
Pitagora este primul g`nditor care a denumit [tiin\a filozofie, incluz`nd aici aspecte foarte di-verse [i atribuind un loc important matematicii. El a g=sit leg=tura dintre num=r [i muzic=, descope-rind baza matematic= a intervalelor muzicale. Fi-ind surprins de ritmicitatea loviturilor de ciocan pe nicoval= ale unui fierar, a f=cut s= vibreze ni[te corzi de aceea[i grosime, la fel de ]ncordate, dar de lungimi diferite. Astfel a observat c= sunetele depind de num=rul de vibra\ii [i, calcul`ndu-le, a stabilit c= muzica este o rela\ie numeric= ]ntre aceste vibra\ii, m=surat= dup= intervalul dintre ele. „Chiar [i t=cerea este o muzic= pe care urechea nu o poate percepe pentru c= este continu=, nu are in-tervale”.
PITAGORA SPUNEA C+ T+CEREA
ESTE O MUZIC+
Ana-Maria URBINELLI, Ana RUGIN+ (0,6,10,8), Cobani, Glodeni.
23 de puncte: Ana-Maria DARII, Andreea CU-RECHERU (0,4,10,9), V=sieni, Ialoveni; Ilinca VA-SILACHI (0,6,10,7), Coliba[i, Cahul; Nadina D+N+IL+ (0,6,10,7), Lozova, Str=[eni.
22 de puncte: Olga CHIRLIC (0,6,10,6), Criuleni, Corjova; Alina LUCHI|A (0,7,10,5), Bardar, Ialo-veni; Elena GU|AN (0,10,10,2), B=l\i; Romina POSLAVSCHII (0,8,10,4), Ciripc=u, Flore[ti; Maia HARITONOV (0,4,10,8), Chi[in=u; Andreea TUL-BURE (0,8,10,4), Nisporeni.
21 de puncte (0,4,10,7): Victoria SAVA, Bardar, Ialoveni; Irina BAHTIN, Chi[in=u.
20 de puncte (0,2,10,8): Ionela B}RDAN, Lozo-va, Str=[eni; Ana DOMENTI, R`bni\a.
19 puncte: Nicoleta SANDULESCU (0,2,10,7), Holercani, Dub=sari.
18 puncte: Gabriela ALBOT (0,8,10,0), Cobani, Glodeni.
17 puncte: Mihaela COJOCARU (0,4,10,3), R`bni\a.16 puncte: Emanuela ROBU (0,3,10,3), R`bni\a.
Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat minimum 16 puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de puncta-jul tuturor participan\ilor.
Punctajul acumulat de participan\i la etapa I:
30 de puncte (10,10,10) au acumulat: Tamara ISTRATI, Adelina JARDAN, Alina ISTRATI, Lozova, Str=[eni; Daniela MICLEU{ANU, Micleu[eni, Str=-[eni; Andreea PANFILII, Elena PORUBIN, Alexan-drina BATR}NCEA, Alexandrina G}LC+, M=d=lina S}RBU, Holercani, Dub=sari.
29 de puncte: Anastasia S}RBU, Maria C}RNA|, Ana BATR}NCEA (9,10,10), Holercani, Dub=sari; Mihaela DODI (9,10,10), Susleni, Orhei; Ionela JARDAN (10,9,10), Lozova, Str=[eni.
28 de puncte: Bianca SCURTUL (9,9,10), Chi[in=u.27 de puncte: Maria GOTONOAGA (9,10,6), Ulmu,
Ialoveni; Marinela SAJIN (9,9,9), Susleni, Orhei; Vanesa ADAMACHI (7,10,10), Holercani, Dub=sari; Nadina D+N+IL+ (10,9,8), Ionela B}RDAN (7,10,10), Lozova, Str=[eni.
26 de puncte: Maria JARDAN (7,9,10), Lozova, Str=[eni; Ecaterina HER|A (9,9,8), Bardar, Ialoveni.
24 de puncte: Elena GU|AN (7,8,9), B=l\i; Lumi-ni\a ANTON (9,9,6), Cobani, Glodeni.
21 de puncte: Alina CARAMAN (7,9,5), Chi[in=u.19 puncte: Alina JUMIR (3,8,8), Ulmu, Ialoveni;
Ecaterina POPU{OI (10,8,1), Holercani, Dub=sari.
Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat minimum 19 puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.
2017, ianuarie nOi 25
calea spre Olimpdrepturile tale
Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANU
C itesc primele versuri ale unui poem scris de natalia Pociumban [i inclus ]n antologia de
poezii tras= pe h`rtie de revista nOi odat= la trei ani: „Am ]nv=\at s= lupt... pentru c= via\a e o lupt=/ {i nu lupt pentru a c`[tiga, ci lupt pentru a nu pierde.”
E bine scris, e bine g`ndit [i e bine de \inut min-te [i de urmat de-a lungul anilor.
{i pentru c= acest concurs e [i el o lupt=, haide\i s= nu pierdem, chiar dac= nu vom ]nvinge.
ETAPA a III-a
1. Cine a fost primul pre[edinte al Comitetului Na- \ional Olimpic din Republica Moldova? (5 puncte)
2. Cine a fost cel mai bun marcator al Campio-natului European de Fotbal edi\ia 2016? (4 puncte)
3. Cine a ap=rat poarta na\ionalei Republicii Moldova ]n meciul de fotbal cu selec\ionata Geor-giei (noiembrie 2016)? (3 puncte)
A\i re\inut? ...Chiar dac= nu vom ]nvinge!
A[tept=m r=spunsurile voastre timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.
SECURITATE ASIGURAT+ CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!
Rubric= sus\inut= de Tatiana CRESTENCO, jurist specializat ]n drepturile copilului
F =r= s= vreau, am fost martor la o b=taie ]ntre colegii mei. Acum sunt chemat de poli\istul de
sector s= fac declara\ii. Este obligatoriu s= m= pre-zint? Subliniez, am 16 ani.
Andrei, Chi[in=uDrag= Andrei, potrivit procedurii penale, marto-
rul este obligat s= se prezinte la citarea organului de urm=rire penal=, ]n cazul t=u la inspectoratul de poli\ie, pentru a depune declara\ii. Martorii minori sunt audia\i ]n condi\ii speciale, ]n prezen\a repre-zentantului legal: p=rin\i, tutori sau specialistul de la organul de tutel= [i curatel=. }n caz de neprezen-tare la citarea organului de urm=rire penal= poate fi dispus= aducerea for\at= a martorului.
N u vreau s= mi se fac= vaccinul, care spun ei c= este obligatoriu. Chiar e obligatoriu?
Maria V., 13 ani, Cahul
Drag= Maria, exist= un Program na\ional cu pri-vire la vaccinarea obligatorie a popula\iei, dar este [i dreptul t=u la s=n=tate. Vaccinurile obligatorii sunt ]mpotriva: hepatitei virale B, tuberculozei, poli-omielitei, infec\iei cu rotavirus, infec\iei Hib, infec\iei cu pneumococi, difteriei, tetanosului, tusei convulsi-ve, DTP, rujeolei, oreionului, rubeolei. Vaccinarea cu diferite vaccinuri depinde de v`rsta persoanei. La 15-16 ani vaccinul administrat este ]mpotriva dif-teriei [i tetanosului, rujeolei, oreionului [i a rubeolei [i este administrat separat cu diferite seringi [i ]n diferite locuri anatomice.
D e ce nu ni se permite ca ]n timpul orelor, dar [i ]n timpul pauzei s= p=r=sim incita [colii [i nici
curtea [colii f=r= permisiunea profesorului de servi-ciu? Exist= vreun document care s= confirme aceast= interzicere?
Vasile G., 17 ani, {tefan-Vod=
Potrivit Codului de etic= al cadrului didactic, ]n rela- \iile cu elevii, copiii, cadrele de conducere, cadrele di-dactice [i cadrele didactice auxiliare, sunt respon-sabile de supravegherea permanent= a elevilor pe tot parcursul activit=\ilor ]n [coal=, precum [i ]n ca-drul celor organizate de institu\ia de ]nv=\=m`nt ]n afara acesteia, ]n vederea asigur=rii depline a se-curit=\ii tuturor celor implica\i ]n aceste ac\iuni. Ca-drele didactice poart= r=spundere pentru integri- tatea elevilor, din acest considerent se interzice p=r=sirea nesupravegheat= de c=tre elevi a institu\i-ei de ]nv=\=m`nt.
Nota redac\iei: Dac= ave\i ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa revistei NOI.
Urmare din pag. 21
Dub=sari; Ana-Maria DARII (5,10,8,10,1), V=sieni, Ialoveni.
33 de puncte: Livia CATAN (5,8,10,10), Susleni, Orhei.
32 de puncte: Mirela COVALI (5,9,8,10), Nisporeni.30 de puncte: Mihaela NECULA (5,10,5,10),
V=rz=re[ti, Nisporeni; Alexandrina BATR}NCEA (5,10,5,10), Holercani, Dub=sari.
27 de puncte: Renata DAMIAN (5,10,10,0,2), Bujor, H`nce[ti.
26 de puncte: Vladislav DRAGOMIR (5,10,9,2), Cetireni, Ungheni.
25 de puncte: Gabriela DAMIAN (5,10,10,0), Bujor, H`nce[ti; Ecaterina HER|A (5,10,5,5), Bar-dar, Ialoveni.
24 de puncte: Maria CARAGIA, Loredana PRO-FIRE (5,7,7,5), V=rz=re[ti, Nisporeni.
Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat minimum 24 de punc-te. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punc-tajul tuturor participan\ilor.
Dragi elevi! V= amintim: r=spunsurile trebuie s= fie individuale, originale [i complexe.
Aten\ion=m: r=spunsurile colective [i/sau iden-tice nu vor fi punctate.
nOi, ianuarie 201726
pa gi na mu ze lor
PIOTR MAMONOV
R ecent ascultam un interviu cu c`teva celebrit=\i din Rusia. }ntreba\i fiind ce este crea\ia, munca
artistic=, am re\inut urm=toarele de la Piotr Ma-monov: Dar dac= motivul unei crea\ii este s= sluje[ti oamenii, atunci acest lucru devine un mijloc de m`ntuire. Eu sunt actor, lucrez ]n teatru de mult [i [tiu: de cum vei ie[i ]ncrezut, puternic, ]nfloritor, cu rolul la degetul mic – gata, va fi un spectacol prost. iar dac= ie[i cu sfial=, nesigur, te ui\i apoi pe video [i te g`nde[ti: de unde a ap=rut aceasta?! Trebuie s=-L la[i pe Dumnezeu s= lucreze. Cum? S= te smere[ti, s= cedezi: Doamne, singur nu pot nimic, numai Tu m= po\i ajuta s= le fac. M-a marcat acest lucru [i am decis s= reamintesc, poate, cititorilor de-spre acest actor, muzician [i chitarist rus, cu o rod-nic= activitate, cunoscut mai ales pentru rolurile din filmele Taxi Blues, Ostrov [i |arul.
S-a n=scut pe 14 aprilie 1951, ]n Moscova. }n 1983 ]ntemeiaz= trupa rock Sunetele Mu. Din anul 1992 ]ncepe s= joace pe scena Teatrului Dramatic C. S. Stanislavski din Moscova. Tot ]n aceast= perioad= ][i ]ncepe activitatea actoriceasc= [i ]n filme, printre care: Acul, Taxi blues, Ostrov (2006, film care a luat [ase premii Vulturul de Aur, inclusiv pentru cel mai bun rol), |arul (2009). Piotr Mamonov este cunoscut [i ca scriitor prin lucr=rile: Poe\ii rockului rus, Pa-s=rea Zu [i }nflorituri.
Fost component al unei trupe de rock, Mamonov s-a retras ]n ultimul timp din via\a aglomerat= a
ora[ului, prefer`nd s=-[i caute lini[tea sufleteasc= ]ntr-o localitate mai izolat= din Rusia. Schimbarea a survenit probabil [i ]n urma rolului de excep\ie pe care l-a jucat ]n filmul Ostrov, cel al unui monah care se c=ie[te pentru o crim= din trecut. Ostrov este o produc\ie care a trezit at`t interesul criticilor, c`t [i al cinefililor, ajung`nd s= fie difuzat chiar [i ]n bi-serici, dup= terminarea Sfintei Liturghii, caz unic ]n Rusia! Filmul d= o replic= pe m=sur= cinematografiei occidentale, con\in`nd valori pe care Occidentul nu a mizat prea mult ]n arta cinematografic=. Acest personaj tr=ie[te vina de a-[i fi ucis c=pitanul ]n r=zboi, ]nc`t tr=ie[te o via\= plin= de remu[c=ri, rug`ndu-se ne]ncetat cu rug=ciunea inimii. Fa\= de ceilal\i fra\i din m=n=stire, Anatoli pare un exaltat, un nebun, trezind critici mai ales din partea c=lug=rului iov, care ]l acuz= de nesupunere, lips= de igien=, ceaiuri [i taifasuri cu mirenii etc. De-abia pe final, p=rintele iov ]l va cunoa[te cu adev=rat pe Anatoli. Finalul filmului, aparent disforic prin moar-tea protagonistului, este unul fericit, deoarece Ana-toli a avut [ansa de a afla c= cel pe care ]l ]mpu[case supravie\uise ]n mod miraculos. Ostrovul este un film care ]ntr-adev=r poate schimba viziunea de-spre lume cu care este ]n general obi[nuit omul zi-lelor noastre.
Ana CEAP+
2017, ianuarie nOi 27
LIN DAN
D e fiecare dat= c`nd merg la odihn=, la un pic-nic cu prietenii, trebuie s= verific dac= am luat
mingea [i echipamentul pentru badminton. nu sunt o profesionist= ]n a \ine rachetele [i a bate flutura[ul, dar pentru c= to\i acolo suntem necalifica\i, m= descurc de minune. Chiar dac= fileul lipse[te, ]l im-proviz=m [i d=m startul unui joc care m= \ine cu sufletul la gur=, lucru pe care pot s=-l declar cu cer-titudine, c= ]l fac [i c`nd m= al=tur virtual vreunui juc=tor, favorit, ]n timpul meciurilor de badminton. La prima vedere pare a fi un sport mai pu\in difu-zat, dar nu uitat de tot de cei care ]l prefer=. nu este uitat nici de Dan Lin, unul dintre cei mai buni ju-c=tori de badminton din toate timpurile.
S-a n=scut pe 14 octombrie 1983 ]n Longyan, Fu-jian, China. De mic copil a fost ]ncurajat de c=tre ambii p=rin\i s= c`nte la pian. }ns= la v`rsta de cinci ani lucrurile au luat o ]ntors=tur= [i Lin Dan a ]nceput s= joace badminton, p=rin\ii d`ndu-[i ast-fel seama c=, de fapt, fiului lor ]i este sortit s= devin= sportiv. Cei 12 ani ai s=i ]i aduc o victorie personal=, c`[tig`nd Campionatul na\ional de Badminton, fi-ind prima ]n proasp=ta lui carier=. Or, adev=rata pl=cere a profesionalismului Lin a sim\it-o prin 2001-2003, c`nd acesta a ]nceput s= participle la campionatele care p`n= la acea vreme ]i erau str=-ine, c`[tig`nd pentru ]nceput c`teva dintre ele, cum ar fi Campionatul de Badminton din Asia [i cel din
Coreea. Pe l`ng= multele victorii pe care a ]nceput s= le adune a avut ani la r`nd [i ]nfr`ngeri, lucru care nu l-a dezam=git [i pe care nu l-a dezmin\it niciodat=. De fiecare dat= a recunoscut orice c=-dere, ridic=rile fiindu-i astfel mai pl=cute.
Din 2006 sportivul revine ]n fruntea clasamente-lor [i ]nscrie victorie dup= victorie. }nregistreaz=, dar nu ]nt`mpl=tor, un record uimitor, c`[tig`nd o serie de titluri importante, nou= la r`nd, dou= me-dalii de aur la JO de la Beijing [i la JO de la Londra [i dou= medalii de aur consecutive la Jocurile Asi-atice. Marele juc=tor s-a dovedit a fi [i un bun p=s-tr=tor de titluri, deoarece de\ine cinci titluri de cam-pion mondial, dintre care trei le-a ob\inut trei ani la r`nd. De atunci la toate televiziunile, pe toate afi-[ele [i ziarele se spune c= Lin Dan a fost poreclit Super Dan sau Regele badmintonului.
JO de la Rio nu-i aduc bucuria mult a[teptat=, deoarece este ]nvins, dar nu [i uitat de toat= lu-mea. Lin Dan declar= frumos [i demn de un sportiv care a \inut piept la toate p`n= acum: Vreau s= in-spir copiii din toat= lumea [i s= transform badmin-tonul ]ntr-un sport major la nivel mondial.
nu [tiu ce vei face tu, drag= cititorule, dar eu a[-tept cu ner=bdare aceast= realizare a sa. Lin Dan ai sus\inerea mea!
Olesea CURMEI
time-out
28 nOi, ianuarie 2017
P e vremuri se credea c= lumina are vitez= infinit=. Mai t`rziu Gali-lei, care avea dubii la acest capitol, chiar puse la cale un experi-
ment pentru a determina viteza luminii. Aceasta le-a reu[it savan\ilor mai t`rziu, ]n a doua jum=tate a sec. XVii. F=r= rezerve, este accep-tat= viteza de 300 000 km/secund= ]n vid (exact – ceva mai pu\in). Ceva mai mult de o secund= i-ar fi necesar unei raze s= ajung= la Lun=! Dar c`t ar fi str=b=tut dac= ne-am aminti de versul marelui Eminescu din poezia La steaua: „C= mii de ani i-au trebuit/ luminii s= ne-ajung=?”
E mult o secund= sau pu\in? Pe P=m`nt nu avem repere pentru a evalua distan\a parcurs= de lumin=. Poate, s= amintim c= lumina ]n acest interval ar ]nconjura globul la ecuator (de s-ar deplasa pe cerc) de 7,5 ori.
Cercet=torii au ]ntreprins eforturi sporite pentru a ]nregistra schim-b=ri foarte rapide ]n scopul dezv=luirii mecanismelor diferitelor pro-cese, fenomene. De la origini p`n= recent tehnica fotografic= a reali-zat un salt colosal la viteza de ]nregistrare: de la zeci de minute pentru a ]nregistra un peisaj, un obiect nemi[cat, p`n= la 6-10 poze pe secund=. Dar ]n scopuri tehnice [i [tiin\ifice este nevoie de viteze mult mai mari. S= amintim, de exemplu, func\ionarea unui motor cu ardere intern=, ]n care ]n fiecare secund= au loc [i 10, dar [i 150 de microexplozii ale amestecului de combustie. Cu tehnica foto- [i video- obi[nuit= nu ar fi posibil= o fixare a fiec=rei etape a proceselor de ardere, ce este foarte important pentru optimizarea acestor motoare. Sau s= urm=rim ]n detalii interac\iunea undei de [oc cu fuzelajul avi-onului supersonic ]n momentul dep=[irii vitezei sunetului. Pentru ast-fel de situa\ii au fost construite aparate fotografice rapide. Una dintre cele mai cunoscute fotografii, realizate de profesorul Harold Edger-ton de la institutul Tehnologic din Massachusets (SUA), reprezenta un glon\ care iese dintr-un m=r imediat dup= ce l-a str=puns. impre-sionant=, cu o detaliere perfect=. Mult timp aceasta a fost un etalon al utiliz=rii tehnicii rapide de ]nregistrare. }ntre timp au ap=rut noi tehnologii, lumea mai c= a uitat de aplicarea peliculei fotografice, a aparatelor voluminoase, a proceselor ]ndelungate de realizare a ima-ginilor. }n prim-plan s-au aliniat tehnologiile digitale, asistate de mini- [i microcomputere de o ]nalt= performan\=. Chiar [i telefoanele mobile moderne dispun de caracteristici de invidiat pentru fotografiere [i filmare. Dar nu [i ]n cazul fenomenelor foarte rapide pentru care se cere tehnic= dedicat=, cu aplicarea computerelor ultrarapide [i a sensorilor foarte sensibili. iat= aici din plin este pus ]n eviden\= geniul uman!
De la ]nceputul mileniului trei au tot fost anun\ate aparate cu viteze mari de fotografiere – un milion de imagini pe secund=, zece mili-oane, un miliard. Parc= mai ieri se zvonea deja de un trilion (o mie de miliarde), iar ]n 2014 un grup de cercet=tori japonezi a anun\at con-struirea unei camere foto, care poate ]nregistra 4,4 trilioane de ima-gini ]ntr-o singur= secund=! Desigur, tehnologia fotografierii este una mai special=, cu implicarea laserelor [i cu o stocare [i procesare a informa\iei conform unor programe dedicate. Posibilit=\ile acesteia sunt inimaginabile. Dar [i una mai pu\in rapid=, de „doar” 1 trilion de imagini pe secund=, realizat= de un grup de cercet=tori de la faimo-sul institut Tehnologic din Massachusets (MiT), condus de profesorul Ramesh Raskar, a permis s= fie ]nregistrat= deplasarea unui flux de lumin= printr-o butelie de plastic, plin= cu ap= (aici viteza luminii este ceva mai mic= dec`t ]n vid). Un impuls ultrascurt de lumin=, de doar 1 mm lungime, a fost ]ndreptat spre sticla cu ap= [i fotografiat ]n timp ce se mi[c= – de parc= ai fotografia o piatr= aruncat=! O singur= po-z= prezint= o avansare a fluxului luminos cu doar 27 cm! Recent sa-van\ii italieni din Milano au reu[it s= fotografieze reac\ia chimic= a interac\iunii luminii cu receptorii ochiului – una din cele mai rapide, cunoscute ]n natur=, pe care se bazeaz= vederea. iar o echip= de savan\i din Elve\ia au ]nregistrat „portretul” luminii, ]n care se v=d at`t propriet=\ile ei de und=, c`t [i de particule! Omul tot mai mult „]m-bl`nze[te” lumina!
Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e
„}MBL~NZIREA” LUMINII
aventura cunoa[terii
Violeta ZABULIC+
292017, ianuarie nOi
anticamera fotografiei alb-negru
Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR
ACAS+
LA CUMP+NA VREMURILOR
30 nOi, ianuarie 2017
dincolo de aparen\e
PRIMUL RADIOMESAJ COSMIC AL COPIILORA cum 15 ani, ]n cadrul proiectului „Salut, Ga-
laxie”, a fost transmis ]n cosmos primul radi-omesaj interstelar al copiilor de pe planeta P=-m`nt, adresat civiliza\iilor extraterestre.
Oricare dintre noi, de la copii la adul\i, este fas-cinat de frumuse\ea [i splendoarea cerului nocturn cu miriade de stele. C`nd afl=m, la [coal=, c= aces-tea nu sunt altceva dec`t ni[te „sori”, la fel ca Soa-rele nostru, ]n jurul c=rora se rotesc planete care
pot fi asem=n=toare cu P=m`ntul nostru, ne pu-nem ]ntrebarea: exist= oare pe acele planete fiin\e inteligente? {i dac= dorim s= afl=m r=spunsul, de ce s= nu le trimitem extratere[trilor un mesaj?
}n ]ntreaga istorie a civiliza\iei noastre terestre, au fost elaborate [i realizate p`n= ]n prezent patru proiecte de transmisie a unor radiomesaje inter-stelare.
Primul radiomesaj, cunoscut ca mesajul lui F. Drake (SUA) sau mesajul Arecibo, a fost trans-mis la 16 noiembrie 1974 cu ajutorul celui mai mare radiotelescop din lume, Arecibo, av`nd dia-metrul antenei de 305 m, situat ]n Puerto Rico. Me-sajul cu durata de 3 minute, adresat civiliza\iilor extraterestre din galaxia noastr=, Calea Lactee, a fost trimis spre roiul stelar globular M13 din con-stela\ia Hercules. Acesta con\ine cifrele sub form= codificat=, numerele atomice ale unor elemente chimice, schema moleculei de ADn (acid dezoxiri-bonucleic) [i num=rul atomilor din ea, imaginea stilizat= a unui om [i num=rul popula\iei de pe P=m`nt, structura schematic= a sistemului nostru solar [i schema radiotelescopului care a transmis mesajul.
}n 1999 (24 mai, 30 iunie, 1 iulie) a fost trimis al doilea mesaj interstelar, denumit Apelul Cosmic 1 (Cosmic Call 1), alc=tuit de asemenea ]n SUA. Me-sajul, av`nd durata total= de 960 de minute a fost transmis c=tre patru stele asem=n=toare cu Soa-rele cu ajutorul unui radiotelescop cu diametrul antenei de 70 m de la Centrul na\ional de Control [i Testare a Sistemelor Spa\iale al Ucrainei (]n tre-cut – Centrul de Comunicare Spa\ial= al URSS) din Eupatoria (Crimeea). Acest mesaj con\ine date din astronomie, biologie, geografie, cosmologie, caracteristicile blocului de radioemisie [i ale ante-nei radiotelescopului care l-a transmis, precum [i invita\ia adresat= extratere[trilor de a trimite p=-m`ntenilor un mesaj de r=spuns.
Cel de al treilea mesaj, denumit Mesajul copii-lor (Teen-Age Message), a fost transmis la sf`r[itul lunii august – ]nceputul lunii septembrie 2001 (29 au-gust, 3 [i 4 septembrie) cu ajutorul aceluia[i radar planetar de la Eupatoria. Mesajul cu durata total= de 366 de minute a fost orientat c=tre [ase stele alese de copii, foarte asem=n=toare cu Soarele nostru. Aceste stele se afl= ]n constela\iile Ursa-Mare, Gemenii, Hidra, Fecioara, Delfinul [i Drago-nul, la distan\e cuprinse ]ntre 46 [i 68 de ani-lumin= de noi. Pentru compara\ie, distan\a p`n= la cea mai apropiat= stea, Proxima, din constela\ia Centau-rul, este de circa patru ani-lumin=.
Mesajul con\ine o scurt= formul= de salut ]n lim-bile rus= [i englez=, un mic dic\ionar de no\iuni ]n imagini care, ]n opinia copiilor, sunt cele mai im-portante pentru ei, dar [i pentru civiliza\ia terestr= ]n ansamblu, [apte fragmente din crea\ii muzica-le, precum [i emblema mesajului cu descrierea fragmentelor. Pentru a transmite extratere[trilor [i
Radiotelescopul RT-70 din Eupatoria, Crimeea
312017, ianuarie nOi
abonament
NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE
D rag= prietene, Te-ai bucurat din plin de s=rb=torile de iarn=
al=turi de cei dragi. Sigur, \i-au adus [i niscai bani ]n pungu\a ta. Dac= ]nc= nu te-ai abonat la revista nOi, rezerv= 165 de lei pentru a face un abona-ment pentru urm=toarele 11 luni ale anului 2017.
Fiecare dintre colegii t=i merit= un abonament la revista nOi. }ndeamn=-i s= se aboneze!
Ar fi bine ca ]n fiecare clas= s= fie cel pu\in un abonament la revista nOi.
Abon`ndu-te la nOi, te asiguri cu un adev=rat ghid pe t=r`mul crea\iei [i al autorealiz=rii. Po\i miza pe echipa redac\ional=, pe speciali[tii aso-cia\i [i pe to\i cititorii care sunt gata s= te asculte, s= te ]n\eleag= [i s=-\i dea un sfat.
Colaborarea noastr= este una deschis= – ]n pa-ginile revistei pute\i g=si: literatur= [i spiritualita-
te, ecologie [i investiga\ii tehnice, profesii [i pro-bleme psihologice, teatru, muzic= [i cinema, sport [i curiozit=\i... nOi este revista care poate vorbi simplu despre lucruri complicate. Cite[te num=r cu num=r [i via\a ta va deveni mai frumoas= [i mai interesant=.
Revista nOi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.
Pre\ul unui abonament pentru 11 luni este de 165 de lei.
Indicele PM 31239.
Abonamentul la revista NOI poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.
Mesajul Arecibo 1974sursa:https://luis40pr.wordpress.com/the-chilbol-
ton-arecibo-message-formation/
numerele zecimale 1-10
num=rul de nucleotide ADn
Sistemul Solar(planeta a treia eviden\iat=)
Diametrul telescopu-lui (2,430 unit=\i de lungime de und=)
Telescopul Arecibo
Popula\ia P=m`ntului
Statura omului
Spirala dubl= ADn
Omul
Formule pentru zaharuri [i baze din nucleotide ADn
numerele atomice pentru
1=Hidrogen 8=Oxigen6=Carbon 5=Fosfor7=nitrogen (Azot)
emo\iile umane, în cosmos au fost trimise pentru prima dat= [i imprim=ri de muzic= dintr-un concert, de la c`ntece la Simfonia a 9-a de Beethoven.
Al patrulea mesaj, Apelul cosmic 2 (Cosmic Call 2), cu durata total= de 900 de minute, a fost transmis la 6 iulie 2003 cu radarul de la Eupatoria, c=tre cinci stele de tipul Soarelui. Acesta este primul ra-diomesaj interna\ional. El include fragmente din cele trei mesaje anterioare.
Deocamdat=, r=spunsul la toate aceste mesaje ]nt`rzie...
{tefan D. TIRON,cercet=tor [tiin\ific, A{M
32 nOi, ianuarie 2017
Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU
ex-libris
CRISTALE DE MEMORIE. Varvara-Valentina Corcodel. Chi[in=u: Cuv`ntul-ABC, 2016, 312 p. Copert= de Ruxandra Gu\u.
M=rturisiri despre Golgota siberian=, timp imortalizat ]n fotografii, cronici ale basara-benilor care au fost supu[i represiunilor [i deporta\i, scri-sori de dor [i suferin\= rup t=cerea a nu [tiu c`ta oar=, red`nd zbuciumul [i calvarul anilor 1940-1958. „}n via\a mea nu am avut nici o victorie, dar nici nu am fost ]nvins nicio-dat= – acesta ar fi imnul nerostit al unei genera\ii, i-a[ zice Genera\ia Sacrificat=. Sau Genera\ia Sacrifica\ilor. Este genera\ia bunicilor [i p=rin\ilor no[tri, cei cu destine la r=scruci de istorie, de vremi, de lumi, de civiliza\ie” (Acad. n. Dabija). „Se spune c= ]n cristale ]ncremene[te t=cerea, c= ecourile sunt sonore ca [i cristalul. Acestea fac s= se ]ntre-vad= t=cerea celor deporta\i [i celor persecuta\i de regimul stalinist, truda r=bd=rii [i iert=rii, dar toto-dat= [i ecourile vie\ii lor chinuite, ale sinuozit=\ilor destinelor rom`nilor basarabeni – o varietate de cuar\, adic= curaj [i demnitate”(V.-V. Corcodel).
POM }NAURIT. GHICITORI POPULARE CALENDARISTICE. Edi\ia a II-a. Selec\ie de Ser-giu Moraru, ilustra\ii de Lic= Sainciuc, Chi[in=u: Cartier co-dobelc, 2016, 32 p.
Descoper= pomul ]naurit al lunilor anului ]mp`nzit de ghi-citori fel de fel, drag= cititorule, de la mai c=ldu\ la frig, de la culoare la ninsoare, de la mic la mare [i tot a[a, juc`ndu-ne cu ghicitorile genera\ii ]ntregi. E momentul potrivit, la gura sobei, s= v= da\i cu p=rerea dup= gerul prins la s=niu[, dezghe\`nd obrajii [i degetele, ce e al-b=, rece [i pufoas=, pentru c`mp e hain= groas= sau cine vine de la munte cu stelu\e albe-n frunte?... Succes la dezlegat misterul!
ATLAS. PE{TII APELOR
MOLDOVEI. Adrian Usat]i, Marin Usat]i, Ion Todera[, Nicolae {aptefra\i. Chi[i-n=u, 2015, 192 p.
Rezultatele cercet=rilor [tiin\ifice complexe efectua-te de c=tre institutul de Zoo-logie pe parcursul ultimelor decenii asupra biodiversit=\ii ihtiofaunei din Re-publica Moldova le g=si\i aici. Ve\i descoperi prin-cipalele specii de pe[ti autohtoni [i invazivi care populeaz= ecosistemele acvatice naturale de la noi [i o serie de curiozit=\i din via\a acestora ]n arealul lor de r=sp`ndire: aspectul exterior, r=s-p`ndirea (marcaj pe harta hidrografic=), habitatul, particularit=\ile biologice [i ecologice, reproduce-rea, frecven\a [i starea de conservare. Atlasul este dedicat at`t speciali[tilor ]n domeniu, c`t [i pu-blicului larg.
punctul de pornire
O MINTE S+N+TOAS+ }NTR-UN CORP S+N+TOS
—C `nd ai sim\it pasiunea pentru kickboxing [i c= este o parte important= din via\a ta?
— De mic ]mi place sportul, ]ndeosebi luptele. De kickboxing am aflat ]n 2013 de la prietenii mei care deja ]l practicau. Mi s-a p=rut interesant [i am ]nceput s=-l practic. Dup= primul antrenament am observat c=-mi place tot mai tare [i ]l a[teptam cu ner=bdare pe urm=torul.
— Cum au loc antrenamentele, c`t timp ]\i iau dintr-o s=pt=m`n=?
— Am pe s=pt=m`n= trei antrenamente, unul dureaz= 3-4 ore, iar ]nainte de competi\ii num=rul lor se dubleaz=. M= antrenez sub egida antreno-rilor Roman Butnaru, Altair Apostol [i Dumitru But-naru, care m= ajut= s= ob\in rezultate frumoase.
— Ai emo\ii mari la competi\ii?— }nainte de lupt= simt o tensiune, dar care dis-
pare dup= prima lovitur=.— Ce altceva ]\i place s= faci?— Sunt pasionat de dansul popular, de muzic=,
deoarece am absolvit [i o [coal= de muzic= [i de Street Workout.
— }n Republica Moldova exist= poten\ial ca s= excelezi ]n acest domeniu? Viitorul t=u e legat nemijlocit de pasiunea dat=?
— Exist=, pentru c= ]n Republica Moldova sunt federa\ii de kickboxing puternice, care te pot pro-mova. Deocamdat= nu am planuri mari ca sportiv, dar dup= terminarea studiilor totul se poate schimba.
— Cum reu[e[ti s= le ]mbini pe toate?— }mi organizez minu\ios timpul. Mi-e drag
modul de via\= calculat.— Ce sfat le-ai da tinerilor de v`rsta ta, dar [i
celor mai mici?— Pe liceeni, dar [i pe cei mai mici i-a[ ]ndemna
s= practice sportul, indiferent ]n ce domeniu [i s= nu-[i iroseasc= niciodat= timpul liber, pentru c=: ]ntr-un corp s=n=tos e [i o minte s=n=toas=.
Pentru NOI – Ana CEAP+
Damian SANDU, cl. a XI-a, Liceul Teoretic M. Eminescu, F=le[ti. Locul III la campiona-tul din Ungaria Hungarian kick-boxing world cup Budapesta 2016; premiul I la campionatul Republicii Moldova k-1 Amator wak-1F 2016; premiul I [i de\i-
n=torul cupei, multiplu campion al Republicii Mol-dova la kickboxing.
332017, ianuarie nOi
fii s=n=tos!
GAZUL UCIGA{
poft= bun=!
E ram prin clasa a patra c`nd, ]ntr-o iarn=, am mers cu sem=natul prin mahala. La una din case,
st=p`na, printre nuci [i bomboane, mi-a strecurat ]n buzunar ceva necunoscut de mine p`n= atunci. Erau dou= fructe nu prea mari, [i ceea ce mi-a tras cel mai mult aten\ia a fost aspectul lor zb`rcit. }ntoars= acas=, le-am pus pe mas=, dar curiozitatea m-a ]ndemnat totu[i s= gust unul. Era at`t de dulce [i aromat, ]nc`t l-am m`ncat ]ndat= [i pe cel=lalt. Ast=zi, de fiecare dat= c`nd cump=r smochine, ]mi amintesc de ziua ]n care am cunoscut aceste fructe extraordinare.
Sunt printre primele fructe pe care le-a consumat omul, at`t pentru faptul c= sunt hr=nitoare, c`t [i pentru propriet=\ile lor curative. Se [tie c= smochinele erau fructele preferate ale Cleopatrei. Le recuno[ti u[or – sunt pline de semincioare crocante, au o arom= [i un gust unic, pe care nu-l po\i confunda cu cel al altor fructe. Surse excelente de energie [i de revigorare pentru ]ntregul organism, se con-sum= at`t proaspete, c`t [i uscate, cele din urm= fiind ]ntotdeauna disponibile.
Smochinele au o compozi\ie chimic= destul de bogat=. Este vorba de proteine, glucide, celuloz=, vi-tamine [i minerale esen\iale: fier, calciu, magneziu. Mineralele din compozi\ia smochinelor ajut= la ]nt=rirea oaselor, a danturii, la ]mbun=t=\irea ve-derii [i la protejarea pielii. Prin con\inutul sporit de calciu [i fosfor, de dou= ori mai mult dec`t laptele, consumul de smochine poate preveni osteoporoza, fi-ind recomandat co-piilor afla\i ]n peri-oada de cre[tere. Doza de potasiu (element de baz= pentru s=n=tatea inimii) dep=[e[te 400 mg ]n fructele smochinului. Toto-dat=, acestea sunt surse foarte bune de magneziu, un mineral indispensabil sistemului nervos, dar [i de fier, necesar pentru formarea globulelor ro[ii [i pentru transportul oxigenului ]n \esuturi. Datorit= enzimelor [i fibrelor alimentare, smochinele sunt de mare ajutor pentru digestie. Consumul a trei smochine furnizeaz= cinci grame de fibre [i ajut= astfel la func\ionarea s=n=toas= a intestinului.
C`t despre mine, ]n fiecare sear=, cu c`teva ore ]nainte de somn m=n`nc c`teva smochine. Tripto-fanul, prezent ]n ele, induce un somn lini[tit [i ajut= la ]nl=turarea insomniei. }n acela[i timp, ]mi asigur [i o imunitate bun=. }n timpul epidemiilor de grip=, dac= sunt consumate cu lapte [i miere, smochinele ac\ioneaz= eficient ]mpotriva inflama\iilor gurii [i a g`tului.
Smochinele se ]ntrebuin\eaz= ca atare (crude sau uscate), sub form= de infuzie sau past=. Sunt utile [i ca ingrediente ]n preparate culinare – pr=jituri, jele-uri, gemuri, dar se mai servesc [i al=turi de carne.
Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN
O dat= cu ]nceputul sezonului de ]nc=lzire, anual au loc zeci de cazuri de intoxicare cu monoxid de
carbon. Pentru a ne asigura un confort ]n cas= pe timp de iarn=, apel=m la orice mijloace, numai s= ne fie cald [i bine. Econome, defecte, improvizate – le exploat=m f=r= s= ne g`ndim c`tu[i de pu\in la urm=rile dramatice la care suntem supu[i.
Monoxidul de carbon este un gaz incolor, f=r= miros, greu de detectat, care se acumuleaz= ]n spa\ii ]nchise, cum ar fi casele [i ma[inile. Odat= inhalat, acesta p=trunde ]n s`nge prin respira\ie, ]mpiedic`nd transportul oxigenului spre creier. Totodat=, monoxi- dul de carbon mai are [i un efect toxic direct, ]n spe-cial asupra celulei nervoase.
Tabloul clinic al intoxica\iei cu monoxid de car-bon const= ]n respira\ia dificil=, dureri de cap, ame\eli, vedere sl=bit=, oboseal=, gre\uri. }n unele cazuri se pot ]nregistra pierderea memoriei sau tulbur=ri se-vere ale b=t=ilor inimii, ritmul cardiac cresc`nd con-siderabil, p`n= la 150-160 de b=t=i pe minut. O acu-mulare mare de monoxid poate fi mortal=.
nu exist= un remediu casnic pentru acest tip de intoxica\ie. Exist= doar m=suri de profilaxie ]mpo-
triva ei. Av`nd ]n ve-dere c= principalele surse de monoxid de carbon sunt sobele, [emineele [i alte dis-pozitive de ]nc=lzire defecte sau improvi-zate, gazele de ma[i-n= sau cele emise de aparatura cas-nic=, acestea trebuie
supuse anual test=rii. }ncep`nd cu aragazul, de fie-care dat= c`nd ]l folosim, este esen\ial s= fim aten\i la flac=r=. Flac=ra trebuie s= fie albastr=. Dac= este portocalie, iar aerul din ]nc=pere se simte mai con-densat, exist= pericolul de intoxicare cu monoxid de carbon.
Cuptoarele din buc=t=rie, ]n special cele cu gaz, nu se folosesc la ]nc=lzirea locuin\ei; u[ile mici ale sobelor sau ale cazanelor nu se ]nchid ]nainte ca focul s= fie stins complet; nu se recomand= folosirea gr=tarului ]n spa\ii ]nchise; nu se recomand= pre-zen\a l`ng= o persoan= care fumeaz=, ]ntr-o ca-mer= prost ventilat=.
{i totu[i, ar fi bine ca fiecare s= [tie cum s= se salveze pe sine [i cum s= acorde primul ajutor altor victime ]ntr-o astfel de situa\ie periculoas=. Cele mai multe cazuri de intoxica\ie cu monoxid de carbon au loc noaptea, c`nd aerisirea nu este posibil=. Dac= te-ai trezit din somn cu simptome de intoxica\ie, primul lucru pe care trebuie s=-l faci este s= te a[ezi c`t mai repede la p=m`nt [i s= te t`r=[ti p`n= la ie[ire. Concentra\ia de gaz toxic ]n organism scade dramatic de-a lungul unei ore dup= p=r=sirea me-diului contaminat.
Solicit= ajutor dac= au mai r=mas persoane ]n=-untru [i merge\i imediat la spital.
PREFERATELE CLEOPATREI
34 nOi, ianuarie 2017
abc-ul Af ro di teisimbolistica gesturilor
VALORI UMANEP rincipiile de via\= [i valorile
noastre ne reprezint= cel mai bine. Ele pot fi bune sau rele, ]n func\ie de situa\ie. E suficient s= observ=m bunele inten\ii ale unei persoane [i vom ]n\elege c= ]n cale ne-a ie[it un om bun. Des-coperim ]ns= c= cel de l`ng= noi umbl= cu fof`rlica [i nu-i mai d=m crezare niciodat=. Omul este o fiin\= mult prea complex= [i are nevoie s= se ghideze de fiecare verig= care ]nsumeaz= umanitatea.
}nsu[irea de a fi integru, co-rect, cinstit se afl= ]n topul celor mai importante valori umane. Doar respect`nd acest principiu vital putem tr=i armonios, av`nd ]ncredere unii ]n al\ii. Respectul, una dintre cele mai des men\io-nate valori, st= la baza rela\iilor interumane, fie c= e vorba de respectul de sine sau despre sti-ma fa\= de al\ii.
iubirea – valoare fundamen-tal= uman= – o c=ut=m [i o d=ruim. Sacrificiile ]n acest sens ][i au rolul lor imens. Falsa impresie c= tr=ie[ti o sim\i c`nd iubirea nu are s=la[ ]n inima ta. }n\elep-ciunea nu e o trufie, ci o mare valoare. Vine odat= cu experien\a [i trecerea anilor. O po\i culege [i cultiva de timpuriu, de la bu-nici [i p=rin\i, de la dasc=li iscusi\i. La fel e [i cu bun=tatea, genero-zitatea, compasiunea. nimic nu cade par= m=l=ia\=. Totul se ]nva-\=, se dob`nde[te cu mult= s`rgu-in\=, d=ruire [i dragoste de via\=. Astfel ajungi s= te bucuri de ]n-crederea ]n tine [i ]n cei din jurul t=u. Legi frumos, cu grij= rela\ii sincere de prietenie [i te sim\i bogat cu adev=rat.
Sistemul personal de valori ]n care crezi trebuie s= coincid= cu cele conform c=rora tr=ie[ti. Altfel apare un conflict de valori, care duce la frustrare, ne]mplinire [i, ]ntr-un final, la dezechilibru. D=-\i silin\a [i tr=ie[te ]n concordan\= cu ele. Dar, mai ]nt`i, f=-\i o ima-gine de ansamblu [i g`nde[te-te care e lista ta de posibile valori...
P. S. Lista de valori nu e o spe-
rietoare.
ABANDON
AMENIN|+TOR
AMBI|IOS
AGRESIV
S ubsuorile sunt sediul optimis-mului, ]n opozi\ie cu pesi-
mismul. Motivul: un tic gestural foarte curent, care const= ]n pla-sarea m`inii sub um=r – m`na dreapt= sub um=rul st`ng, m`na
st`ng= sub um=-rul drept. M`inile ascunse la sub-suori tr=deaz= ]ntotdeauna fri-ca de a fi p=-r=sit, at`t ]n ca-zul optimistului, c`t [i ]n cel al pesimistului.Exist= o varian-t= a ]ncruci[=rii
bra\elor, ]n care palmele prote-jeaz= p=r\ile laterale ale corpu-lui. Este o atitudine care confirm= incapacitatea de a iubi a per-soanei ]n cauz=. Este un gest care ]l tr=deaz= pe abandonic. Protejarea cu palmele a p=r\ilor laterale ale corpului sugereaz= c= persoana care face acest gest nu are convingerea c= este iu-bit= la r`ndul ei.
F ii atent! iat= un avertisment care nu poate s= renun\e la
ar=t=torul amenin\=tor. Acesta este ar=tat din profil, ca s=-[i p=s-treze toat= credibilitatea de a-r=t=tor plin de furie. El sublini-az=, subtitreaz=, semnific= [i d= greutate cuvintelor pe care le ]n-so\e[te, atunci c`nd nu le pre-ced=. Acest a-r=t=tor mai este numit [i „al lui Lagardere”, „cel care pune ]n gard=”, mo[te-nitorul unei s=-bii uitate, al c=rei t=i[ era prezen-tat ]n acela[i mod. Ar=t=torul drept sau ar=-t=torul st`ng? Amenin\area cu ar=t=torul st`ng este, evident, mai matern= dec`t amenin\area cu cel drept, mai autoritar=.
C ombina\ia m inilor ]ncruci[ate [i ]ncle[tate este tipic= per-
soanelor ambi\ioase. Combina\ia dintre degetele ]ncruci[ate [i m`i-nile ]ncle[tate duce la patru profiluri spe-ciale, care sunt u[or de repe-tat ]n contex-tul unei con-versa\ii sau al unui interviu. Trecerea degetelor ]ncruci[ate la postura m`inilor ]ncle[tate este o secven\= gestural= clasic= a c=rei apari\ie este iminent= de ]ndat= ce un individ se simte examinat ori se afl= ]ntr-o situa- \ie de excep\ie. Ambi\iosul are un temperament hot=r`t [i per-severent. Posed= o bun= capaci-tate de finalizare, dac= urmeaz= o voca\ie sau o meserie care co-respunde competen\elor sau ta-lentelor sale ]nn=scute.
} [i pune degetul ar=t=tor la gur=, ca [i cum [i-ar da, ]n
sinea sa, or-dinul de a t=cea. De-getul ar=-t=tor drept indic= o ne-voie nevro-tic= de afir-mare ]ntr-o discu\ie ]n contradictoriu. Este un deget a-gresiv al protagonistului, care ][i refuleaz= agresivitatea pecetlu-indu-[i buzele. S= nu v= l=sa\i niciodat= ]n[elat de calitatea z`mbetelor sale. De fapt, a\i pier-dut deja, doar c= nu [ti\i.
Joseph MESSINGERDic\ionar ilustrat al gesturilor,
Editura Litera
352017, ianuarie nOi
ABARTH — LEGEND+ LA P+TRAT
ieri [i azi
FEBRUARIED ac= o vezi eventual pe stra-
d=, neap=rat o vei urm=ri, ]n-demnat de sunetul r=sun=tor al motorului. De parc= ar da de ]n-
\eles celorlal\i: „nu v= uita\i c= sunt mic= – o s= v= ar=t cine e cel mai tare ]n parcare!”. „Bi-juteria” din Pie-monte, italia, are
o istorie colorat= [i plin= de sub-stan\=. La fel ca [i biografia „p=rintelui” ei, legendarului Karl Abarth. Acesta, n=scut ]n 1908, ]n zodia Scorpionului, ]n Austria, a fost pasionat din copil=rie de teh-
nic=. Avea 17 ani c`nd a plecat ]n italia, la Milano, pentru a proiec-ta [asiuri de motociclete [i bici-clete. }n scurt timp, ]nt`mpl=tor, devine pilot de curse mo-to-, [i nu unul de r`nd, ci campion ]nn=scut. }n [a-ua unei motociclete el ]n-trece trenul rapid pe ruta Ostend (Belgia) – Viena (Austria), de 1370 km. iar la volanul automobilelor sportive a devenit de [ase ori campion al Europei! Cu siguran\=, genele ]i erau de campion, fiind o legend= vie.
Dup= retragerea din competi- \ii, ]n 1949 a fondat compania A-barth&C, care producea tobe de e[apament, arcuri, cutii de viteze [i alte componente pentru auto-mobile. Apoi, ]ntr-un parteneriat
cu cei de la FiAT din Torino, pe baza unor componente ale mo-delului popular Fiat 500, cons-truie[te Abarth 595 [i ]n c`\iva ani produce peste 100 000 de exemplare. Filozofia companiei „mici, agresive, sportive, perfor-mante, accesibile” s-a manifes-tat din plin ]n toate modelele lan-sate, p`n= ]n 1971, c`nd Karl Abarth s-a retras de la conduce-re. Firma, cu tot cu uzin=, a fost achizi\ionat= de FiAT, iar la noua diviziune automobile sportive s-au produs p`n= ]n 1983. }n 2006 FiAT a decis s= reia producerea automobilelor cu sigla cu scorpion. Deja ]n 2007 este lansat Abarth
Grande Punto, urmat ]n 2008 de Abarth 500. Reve-nirea legendei i-a bucurat pe amatorii de senza\ii tari din ]ntreaga lume.
}n 2016 a fost prezentat Abarth 124 Spider, cu mo-tor de 1,4 l [i 173 c.p., i-a 100 km/or= ]n 6,8 secun-de, oprindu-se la 230 km/or=. Modifica\ia Abarth
124 Spider R-GT e [i mai iute gra\ie motorului de 300 c.p. De-signul expresiv [i elegant [i fia-bilitatea recunoscut=, cu certitu-
dine, sporesc num=rul celor ce-[i doresc un automobil cu caracter. Deja pot fi contemplate [i con-ceptele pentru anii 2018-2019. Legenda brandului Abarth conti-nu= s= d=inuie.
Iurie SCUTARU
65 de ani de la na[terea lui ion DASC+L, dirijor, muzician, acordeonist [i pedagog (2 febr. 1952).
85 de ani de la na[terea Mi-oarei AVRAM, lingvist= rom`n=, profesor universitar, doctor ]n fi-lologie (4 febr. 1932 – 11 iul. 2004).
70 de ani de la na[terea lui Simion H+MURARU, pictor, gra-fician [i profesor (7 febr. 1947).
360 de ani de la na[terea lui Bernard Le BOUViER DE FOn-TEnELLE, scriitor francez, istoric al matematicii [i filosofiei, pre-cursor al enciclopedi[tilor (11 febr. 1657 – 9 ian. 1757).
460 de ani de la na[terea lui Alfonso FOnTAnELLi, compozi-tor, scriitor, diplomat al Rena[terii italiene (15 febr. 1557 – 11 febr. 1622).
100 de ani de la na[terea ioa-nei RADU, c`nt=rea\= rom`n= de muzic= popular= [i roman\e (17 febr. 1917 – 18 sept. 1990).
70 de ani de la na[terea lui Valeriu RUDiC, savant, specia-list ]n domeniul microbiologiei, biotehnologiei, biomedicinii, doc-tor habilitat ]n biologie, profesor universitar, inventator, membru titular al Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova (18 febr. 1947).
85 de ani de la na[terea lui Alexandru CiUBOTARU, doctor habilitat ]n [tiin\e biologice, pro-fesor universitar, membru titular al Academiei de {tiin\e a Repu-blicii Moldova (20 febr. 1932).
70 de ani de la na[terea Va-lentinei COJOCARU, c`nt=rea\= de muzic= popular= (20 febr. 1947).
65 de ani de la na[terea lui Gheorghe DUCA, chimist, doctor habilitat ]n chimie, profesor uni-versitar, academician, politician, pre[edintele Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova, membru de onoare al Academiei Rom`ne (29 febr. 1952).
100 de ani de la fondarea la Chi[in=u a publica\iei Cuv]nt mol-dovenesc: Revist= de cultur= ba-sarabean= (febr. 1917 – 26 dec. 1921).
calendar
nOi, ianuarie 201736
un de dai [i un de crap=
Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU
ORIZONTAL:1. Dep=[e[te m=rimea obi[nuit= – Mere! 2. Complice la o uneltire – Zece sutare. 3. }nc`nt=tor. 4. indiferent ce – Ere! 5. Raluca Albu – Con\ine erori. 6. Exemplar rar. 7. Se cite[te. 8. Acolo se vinde [i se cump=r= – Aluminiu. 9. Fructe cu culpe – Extrem de repede. 10. Posed – Vatra satului (pl.).
VERTICAL: 1. C=prar – Mai! 2. Vorb= care mustr= – Chestionar. 3. Papagal cu coad= lung= – Gr=mad= de trunchiuri . 4. Po[t= (pl.) – Concep\ie fals=. 5. Prelucrarea fierului... la ]nceput! 6. Atei! – Sufix ce acord= ceva – Galaction Leanc=. 7. Apar\in zenitului. 8. Supranatural. 9. Oaie mai t`n=r= – Mare la ru[i – net! 10. Defel cald – M=tu[=.
Cuv`ntul manco ]nseamn=:1. Lips= de bani; 2. Pierdere la o marf=;
3. Terci.
R=spunsurile corecte – nr. 11, 2016
ORIZONTAL: 1. Comunicate. 2. Ular. Par. 3. Va. Agasat=. 4. }not=tori. 5. neto\i. 6. ir. Optat. 7. Arc. Una. R. U. 8. Reel. Ale[i. 9. El. Aflate. 10. Epolet. na.
VERTICAL: 1. Cuv`ntare. 2. Olane. Rele. 3. Ma. Otice. 4.
Cuv`ntul palmet= ]nseamn= motiv ornamental; pomi sus\i-nu\i pe spaliere.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
fr=m`nt=ri de minte
trei variante – un r=spuns
trei variante – un r=spuns
fr=m`nt=ri de minte
A\i aruncat o minge, iar ea s-a ]ntors ]napoi, f=r= a se lovi de ceva sau f=r= a nimeri ]n m`inile cuiva. E posibil?
cuvinte ]ncruci[ate
Caissa
Albul ]ncepe [i d= mat ]n dou= mut=ri.
cuvinte ]ncruci[ate
C `teva repere esen\iale din istoria [ahului: 1813: Revista britanic= Liverpool Mercurz include ]n paginile ei prima rubric= de [ah. 1851: Are loc primul mare turneu interna\ional de [ah. 1867: La
un turneu de [ah din Dundee se face remiz= pentru prima oar=. }nainte, partidele cu rezultat indecis trebuiau s= fie rejucate p`n= la stabilirea unui c`[tig=tor.
Caissa1. Dh7 Rg1. 2. nc5X, sau 1. Dh7 f5. 2. Da7X.
Ur=tor. Lao. 5. Gat. Fl. 6. ira\io-nale. 7. So. Palat. 8. Aparat. E.T. 9. Ta\i. Arsen. 10. Er=. Etui.
ochiul al treilea
DIN NUM+RUL URM+TOR:
Peder Mørk MØNSTED (1859-1941): O ZI }NSORIT+ DE IARN+
Pictor realist danez, peisagist renumit pentru claritatea luminii spe-cifice epocii de aur a picturii daneze. De-a lungul vie\ii sale, Mønsted a continuat s= picteze ]ntr-o manier= romantic=, tehnica sa de a picta ]n aer liber deta[`ndu-l de ceilal\i arti[ti. La fel a fost remarcat [i pentru grandoarea [i aspectul monumental al peisajelor din Elve\ia, italia [i Africa de nord, cu un accent remarcabil pe detaliu [i culoare.
Preg=tirea lui Mønsted l-a ajutat s= asimileze tehnici de o mare virtuozitate din naturalismul academic pe care le-a transformat ]ntr-un stil artistic realist, cre`nd adev=rate fotografii, ceea ce i-a adus re-cunoa[tere [i apreciere.
Lucr=ri: DECEMBRiE, CAnALUL Din VEnE|iA, REFLEC|ii DE PRiM+VAR+, APUS DE SOARE PESTE P+DURE, PEiSAJ RURAL.
De vorb= cu campionul olimpic nicolae JURAVSCHi, pre[edintele Comitetului na\ional Olimpic.poezie: versuri de iurie COLESniC.calea spre Olimp: r=spunsurile corecte [i punctajul acumu-lat de participan\ii la prima etap= ]n concursul Citius, Altius, Fortius!.time-out: nico ROSBERG.pagina muzelor: Michael DOUGLAS.
FON DA TOR:Mi niS TE RUL EDUCA|iEi
Fondat 1930Serie nou= 1990
Re dac tor-[ef:Va le rie VO LOn TiR
Valeria PRODAnsecretar responsabil
Leo BOR DEiAnUre dac tor de sec\ie
Olesea CURMEire dac tor ar tis tic
Valentin GU|Ustilizator
Daniela CODREAnUco rec tor
Alina BODROVAcontabil-[ef
Ana CEAP+ope ra tor
Sergiu FRUnZ+[ofer
Co man da 1836For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.
WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers
AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta nOi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: [email protected]/ Revistanoi noiwww.revistanoi.md
Ti pog ra fia EdituriiUniVERSUL
}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713
V= ru g=m s= in di ca\i la sf`r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v`rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-
ple t=, nu m= rul de te le fon.Materialele cu tematic= ecologic= apar cu suportul financiar al
Ministerului Mediului (Fondul Ecologic Na \ional).
indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 15 lei
ITINERARValerie VOLONTIR