invatamant reforma

8/16/2019 Invatamant reforma

1/17

Educatia

Reforma in invatamant.

Bucuresti, 2016

Sistemul de învăţământ reprezintă subsistemul principal al sistemului de educaţie.Structura sistemului de învăţământ dinRomâniacuprinde: învăţământul preşcolar, învăţământul primar, învăţământul secundar inferior, învăţământul general obligatoriu, învăţământul secundsuperior, şcolile de arte şi meserii, şcolile de ucenici, învăţământul post liceal şi învăţămânsuperior. !upă "##$ a fost demarată reforma în educaţie, ca urmare a democratizării treptate şi a

infuziei fondurilor europene şi ale %ăncii &ondialeÎnvăţământul preşcolar

'n învăţământul preşcolar sunt incluşi copii cu vârste cuprinse între ( ani şi ) * ani. +ctivităţilse desfăşoară în grădiniţe cu program normal, prelungit sau săptămânal. 'nvăţământul preşcolaeste structurat pe două niveluri: nivelul ce urmăreşte socializarea copiilor cu vârste cuprin

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Rom%C3%A2niahttp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/1998http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/1998http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Rom%C3%A2nia


2/17

între ( şi - ani şi nivelul ce urmăreşte pregătirea pentru şcoală a copiilor cu vârste cuprinîntre - şi * ani.

Învăţământul general obligatoriu

'nvăţământul general obligatoriu este de zece clase, vârsta de debut a şcolarităţii fiind de * ansau de ) ani la cererea părinţilor. eoretic, vârsta de înc/eiere a învăţământului generaobligatoriu este de ") "* ani.

• Învăţământul primar

'nvăţământul primar cuprinde clasele 0 şi funcţionează numai ca învăţământ cu formă de

de regulă, cu program de dimineaţă. 0ârsta de înc/eiere a învăţământului primar este de "1 "ani.

• Învăţământul secundar inferior

'nvăţământul secundar inferior sau gimnaziul cuprinde clasele 0 0 şi funcţionează în geneca învăţământ cu formă de zi. Se finalizează cu susţinerea unor teze cu subiect unic în clasele0 a şi a 0 a. 0ârsta de înc/eiere a gimnaziului este de "2 "- ani.

• Învăţământul secundar superior

'nvăţământul secundar superior cuprinde liceele care organizează cursuri de zi, cu durata d patru ani 3clasele 4 4 5 şi cursuri serale sau fără frecvenţă. 6iceul este structurat pe filiere:filiera teoretică cu profilurile: real şi umanist7filiera tehnolo ică cu profilurile:e8ploatarea resurselor naturale, protecţia mediului, servicii şi te/nic şifiliera vocaţională cu profilurile: artistic, sportiv şi teologic. Studiile liceale se înc/eie cu un e8amen naţional d

bacalaureat.

Şcolile de arte şi meserii

'n funcţie de profilul şi comple8itatea pregătirii, şcolile de arte şi meserii organizează cursuri dzi şi serale cu durata de doi până la patru ani pentru absolvenţi de gimnaziu care au obţinu


3/17

certificat de absolvire. Studiile se înc/eie cu un e8amen de absolvire în urma căruia se obţine diplomă ce atestă pregătirea ca muncitor calificat în meseria aleasă. +bsolvenţii şcolilor de artemeserii au posibilitatea de a frecventa învăţământul liceal la forma serală.

9colile de ucenici funcţionează în cadrul şcolilor de arte şi meserii, iar studiile sunt prepondere practice şi au o durată de " ( ani, în funcţie de comple8itatea meseriilor. Se pot înscrie absolvede gimnaziu cu sau fără certificat de absolvire. Studiile se înc/eie cu un e8amen de absolvire îurma căruia se obţine o diplomă ce atestă pregătirea ca muncitor calificat în meseria aleasă.

Învăţământul post-liceal

'nvăţământul post liceal este organizat din iniţiativa &inisterului Educaţiei şi ercetării sau

cererea agenţilor economici. Studiile au o durată de " ( ani, în funcţie de comple8itate profesiilor. 'n învăţământul post liceal admiterea se face prin concurs.

Învăţământul superior

'nvăţământul superior se organizează în trei cicluri conform 6egii nr. ;$$ din;2

iunie ;112 privind organizarea studiilor universitare, respectiv studii universitare de licenţăstudii universitare de masterat şi studii universitare de doctorat. onform articolului 2, ciclulcuprinde studii universitare de licenţă, corespunzător unui număr cuprins între minimum "$1 dcredite 3licenţă ( ani5 şi ma8imum ;21 de credite 3licenţă 2 ani5, conform Sistemului Europede redite de Studiu ransferabile 3E S5. onform articolului $, ciclul cuprinde stuuniversitare de masterat care corespund unui număr de credite de studiu transferabile cuprins, regulă, între #1 şi ";1. 6a învăţământul de zi, durata normală a studiilor universitare de masteraeste de " până la ; ani. iclul cuprinde studiile universitare de doctorat care au, de regulădurată de ( ani.

'nvăţământul superior de scurtă durată, care s a desfăşurat în colegiile universitare e8istente data publicării 6egii nr. ;$$ din ;2 iunie ;112, s a reorganizat în studii universitare de licenţă, în

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/24_iuniehttp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/24_iuniehttp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/2004http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/24_iuniehttp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/24_iuniehttp://enciclopediaromaniei.ro/wiki/2004


4/17

domeniile e8istente sau apropiate, iar absolvenţilor cu diplomă de învăţământ superior de scurli s a dat posibilitatea de a continua studiile pentru a obţine licenţa în cadrul ciclului .

Structura efectivelor personalului din învă ământul preuniversitar, anul şcolar 201!"201#ț

!in totalul personalului din învăţământul preuniversitar, peste


5/17

$volu ia personalului didactic din învă ământul preuniversitar total pe niveluri deț ț învă ământț


6/17

Efectivele de personal didactic prezintă unele variaţii în funcţie de nivelul de învăţământ. +stfeîn cadrul învăţământului pre colar, primar 3de masă i special5, gimnazial de masă i postlicealș ș șînregistrează u oare cre teri faţă de anul colar anterior, iar la nivelul învăţământului speciș ș șgimnazial, liceal i profesional se înregistrează scăderi. Evoluţia acestui indicator se corelează șcea a numărului de elevi înscrişi în sistemul de învăţământ. &ăsura de introducere a clase pregătitoare, reorganizarea învăţământului profesional i politica de personal din sectorul publșe8plică, în principal, această evoluţie.

+naliza pe medii de reziden ă a numărului cadrelor didactice indică o cre tere în mediul urbaț șla nivelul învăţământului pre colar, primar 3de masă i special5, gimnazial de masă i postliceș ș ș'n mediul rural a crescut numărul de cadre didactice în special în învăţământul gimnazial dmasă. 'n analiză, trebuie să avem în vedere i faptul că reţeaua colară este inegal dezvoltată pș șmedii de rezidenţă în cazul învăţământului liceal, postliceal, cât i al celui special 3în defavoașmediului rural5.

&umărul de copii ce revin la un cadru didactic


7/17

>e niveluri de studiu, cel mai scăzut raport 3"" elevi?cadru didactic5 continuă să se înregistrezecazul învăţământului gimnazial, în timp ce învăţământul primar are cea mai ridicată valoare 3elevi?cadru didactic5.

&ediul de reziden ă rămâne un important factor de diferenţiere al acestui indicator, cu e8cepţțînvăţământului liceal şi profesional unde întâlnim în ambele cazuri un raport de "- elevi?cadrdidactic. 'n cazul învăţământului preşcolar media este sensibil mai ridicată în mediul rural, îtimp ce în învăţământul primar i gimnazial raportul se inversează în favoarea mediului urbaș!iferenţele pe medii de rezidenţă par să rămână constante în ultimii ani.

'ata a(andonului şcolar în învă ământul primar şi imna%ialț


8/17

>e fiecare nivel de studiu, se evidenţiază aspecte caracteristice. 'n învă ământul primațabandonul şcolar a crescut constant după momentul trecerii la "1 ani de şcolaritate obligatorisituaţia s a îmbunătăţit uşor în ultimii ani, a


9/17

ifrele pentru @E ;$ din ;1"; indică un număr de apro8imativ "1# milioane de pre colari, eleviși studen i înscri i în sistemul general de învă ământ, la toate nivelurile de educa ie, de lș ț ș ț ț

învă ământul pre colar la cel postuniversitar.ț ș

• Participarea la educa ie a copiilor de patru aniț

'n ;1"(, ponderea copiilor de patru ani care urmau o formă de învă ământ pre colar sau primarț șîn toate statele @E ;$ a fost de #",$ =. !e remarcat că vârsta legală de începere a sistemelor dînvă ământ variază considerabil de la un stat membru la altul: în 6u8emburg i rlanda de Aoț ș3Regatul @nit5, învă ământul obligatoriu începe la vârsta de patru ani, în timp ce în alte regițdin @E acesta începe între vârstele de cinci i apte ani. 'nscrierea în învă ământul pre colar esș ș ț șîn general, voluntară în maractic to i copiii de patru ani din multe regiuni din Bran a i Clanda au participat lț ț șînvă ământul pre colar sau primar.ț ș

+tena a avut rata de participare a copiilor de patru ani la învă ământul pre colar i primar ceț ș șmai scăzută.

• Abandonul scolar

'n ;1"2, o pondere de ""," = din persoanele cu vârste între "$ i ;2 de ani din @E ;$ aușrenun at timpuriu la educa ie i formare, cu 1,$ puncte procentuale mai mică decât în ;1"(.ț ț ș

'n @E, probabilitatea de a renun a timpuriu la educa ie sau formare este, în general, mai ridicaț țîn rândul bărba ilor 3";,*ț = în ;1"25 decât în rândul femeilor 3#,- =5 i, de asemenea, este maișmare în rândul anumitor grupuri socio economice, care cuprind: cei care s au născut străinătate 3;1," =5 sau cei care suferă de o dizabilitate fizică 3;-," = în ;1""5.

>onderea abandonului prematur al educa iei i formării profesionale cea mai scăzută sț șînregistrat în principal în estul @E3 >olonia, Republica e/ă i Slovacia, sud estul +ustrișSlovenia i roa ia5.ș ț

'n sc/imb, ponderile abandonului prematur al educa iei i formării profesionale cele mai mari sț șau înregistrat, adeseori, în regiunile sudice ale @E 3Spania, insulele italiene, &alta5, precum șanumite regiuni din %ulgaria i România.ș

Regiunile urbane au înregistrat adesea ponderi ale abandonului prematur al educa iei i formăț ș profesionale >onderea persoanelor care au renun at timpuriu la educa ie i formare în @E ;$ț ț șscăzut între ;11$ i ;1"2.+u e8istat doar trei regiuni în @E unde ponderea abandonului prematușal educa iei i formării profesionale a crescut cu mai mult de - puncte procentuale, între ;11$ ț ș ș;1"23regiunile Aord 0est i Sud Est din România i regiunea Severozapaden din %ulgaria5.ș ș

+imensiunea europeana

http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Glossary:EU-28http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Glossary:EU-28


10/17

!ezvoltarea unui invatatmant obligatoriu in Romania compatibil cu prioritatea stabilirii unuspatiu european e8tins al educatiei trebuie sa aiba simultan in vedere:

• Cbiectivele si continutul reformelor invatamantului obligatoriu din ultimul deceniu lnivel european7

• >erspectivele create de evolutiile recente in politica educationala promovata la niveeuropean.

Reformele in educatie la nivel european au vizat atat e8tinderea duratei cat si modificarestadiilor sau ciclurilor acestuia.+proape


11/17

%!( u2emburg ) 15 11!1 3alta 5 1 11!! 0orvegia 1 1(!& 4landa 5 1 11!) olonia # 1 %!5 ortugalia 15 %

+naliza comparativa efectuata pe un numar de (; de state europene conduce la urmatoareleconstatari concrete:

". >rivind debutul scolarizarii obligatorii e8ista o tendinta marcata de stabilire a verstei ddebut sub varsta de * ani. +stfel, in %elgia, Spania, Branta, rlanda, talia si >ortugadebutul invatamantului obligatoriu este stabilit pentru varsta de ) ani. n +nglia, Scotia sClanda pragul de varsta la care trebuie sa inceapa copiii invatamantul obligatoriu este d- ani, in timp ce in 6u8emburg sau in rlanda de Aord este de 2 ani. !ebutul scolarizariiobligatorii este stabilit la varsta de * ani in cazul Romaniei si %ulgariei, respectiv pentrunele state nordice.

;. Sub aspectul duratei, invatamantul obligatoriu este structurat pe un interval cuprins intresi "( clase, prezentand diverse stadii?cicluri de scolarizare. !in analiza efectuata nurezulta e8istenta unui model standard de structurare interna a invatamantului obligatorla nivel european. n aceasta privinta este esentiala amprenta diferitelor curente nationadezvoltate in ultima decada in mare parte conditionate de traditiile nationale, de resursde teoriile din domaniile psi/ologiei, sociologiei si pedagogiei agregate in politicileeducationale nationale.

(. >rivind varsta de finalizare a invatamantului obligatoriu, pentru marelungirea duratei invatamantului obligatoriu la "1 clase

n scopul valorificarii acestor optiuni strategice prin corectarea corespunzatoare a cadrullegislativ precum si prin elaborarea unui plan concret de actiune, &inisterul Educatiei s


12/17

ercetarii a supus spre aprobarea Duvernului Romaniei un memorandum privind invatamantobligatoriu din Romania. &emorandumul a fost aprobat in noiembrie ;11; de >rimul &inistru.

S ') $-.) +$ '$/ ' ) .& $+* ) .$ .& 3.4.*&$) +$43 5 )'.. +*')B.5$

&omentul actual in educatia romanesca este definit de un numar important de blocaRC%6E&+

Sistemul de educatie nu este organizat pentru a raspunde specific la nevoile de instruire alcopiilor, tinerilor, adultilor pe directiile lor de interes si conform cu capacitatile cognitive si cabilitatile naturale ale acestora. !e asemenea sistemul educativ nu este organizat spre a raspundla nevoile actuale si de perspectiva a pietei fortei de munca.

SC6@ E

E8istenta a doua piete separate necorelate a cererii si ofertei fortei de munca se poate rezolv prin mecanisme de mediere si diferentiere a cererii si ofertei prin urmatoarele masuorganizatorice:

"5 !iferentierea ofertei educative pe categorii de copii, tineri, adulti in functie de nevoilespecifice si de abilitatile specifice ale acestora.

n aceste directii de diferentiere vor fi incluse categoriile mari de varsta, copii, tineri, adul precum si categoriile mari de nevoi speciale. +ceste nevoi sunt:

de emancipare a personalitatii si de crestere a abilitatilor7

de performare intr un domeniu specific7

de cunoastere a noilor cuceriri stiintifice, te/nologice, artistice

de adaptare la o nisa de pe piata muncii7

de adaptare si la o alta cultura sau la un alt set de valori culturale7

de integrare7

de egalizare a sanselor de succes pe piata muncii7


13/17

;5 Crganizarea pietei muncii pe fise de competenta necesara obtinerii unei pozitii, aceastincluzand calificativele pe aplicarea cunostintelor specifice.

+ceste directii se vor respecta organizatoric prin introducerea de module de educare pentrcategorii specifice:

invatamant de masa diferentiat pe domenii de interes corespunzatoare cu dezvoltarea locala7

invatamant destinat categoriilor de copii, tineri,adulti cu nevoi speciale de educatie7

invatamant de performanta destinat copiilor, tinerilor, adultilor cu capacitati si abilitati inalte7

Solutiile propuse/implementate de institutiile publice

Obiective:

". resterea calitatii si eficientei invatamantului obligatoriu prin coborarea varstei scolarizarobligatorii7

;. +sigurarea educatiei de baza pentru toti conform cerintelor societatii si economiei bazate pcunoastere prin formarea competentelor de baza: abilitati de comunicare, scriere, citire si calcmatematic, alfabetizarea digitala si informationala, cultura stiintifica si te/nologica, culturantreprenoriala, comunicarea in limbi moderne de larga circulatie, cultura si conduita civiccetatenia democratica, gandirea critica, capacitatea de adaptare la situatii noi, lucrul in ec/ipinteresul pentru dezvoltarea personala si invatarea continua7

(. Bundamentarea invatarii pe parcursul intregii vieti pe educatia de baza prin formarea sorientarea corespunzatoare a elevilor in cadrul invatamantului obligatoriu7

2. +sigurarea insertiei sociale si profesionale prin calificarea profesionala in anii terminali ainvatamantului obligatoriu si respectiv ai invatamantului liceal, pe ruta de profesionalizare7

-. +sigurarea incluziunii si combaterea marginalizarii prin protectia sociala a familiilor care nisi pot sustine copiii in sistemul de invatamant pana la varsta legala de debut profesional 3") an

Structura propusa:

+ctiunile necesare pentru realizarea obiectivele propuse se bazeaza pe urmatoarele principii:

"5 onsiderarea concomitenta a conte8tului european si a situatiei e8istente in Romania7

;5 !esc/idere si fle8ibilitate pentru continuarea studiilor in sistemul formal7

(5 Eficienta raportului cost rezultate7


14/17

25 onsiderarea ciclurilor curriculare si respectarea criteriilor clasificarilor internationale nivelurilor educationale si a nivelurilor de calificare.

Solutiile propuse de noi:

n orice caz, nu, n as incepe de la salarii. 3%ine, de fapt as incepe de la concursuri si e8am+sta i c/estie aplicabila imediat, cu efect destul de rapid5. !aca angae urma le iau la puricat si le aleg pe cele mai bune, pentfiecare materie si fiecare an de studiu. !upa care, cel mai simplu, le traduc. Sau ii contactez pautorii respectivi, le e8plic cum e treaba pe la noi si i rog sa conceapa un manual si pentru min

&EA romanesc. Si o sa le zic sa sada linistiti, ei concep in limba lor materna, ma ocup eu traducere in romana. 3+m gasit ca manualele frantuzesti de limba franceza 3materna, adica5 sasa de misto facute, incat un copil din Romania ar putea bine mersi sa invete la romana dumanuale frantuzesti traduse, singura c/estie este ca ar invata despre &oliFre in loc de aragialedar va


15/17

intorc, ii transform in formatori G ii pun sa ia


16/17

G profesorii nu au voie sa primeasca cadouri, altele decat flori 3si dulciuri, fie57 cine incregula pleaca si nu mai are ce cauta inapoi7 parintii care ofera cadouri sunt dati urgent pe ma procuraturii, pentru dare de mita7

G profesorii nu au voie sa manipuleze?gestioneze bani pentru nevoile scolii?clasei. rebuie fac

imbunatatiri in clase Sa se inteleaga si sa discute direct +sociatia parintilor cudirectorul?inspectoratul?primaria sau cine o mai avea scolile in gri


17/17

Bi(lio rafie

+ttp677enciclopediaromaniei8ro7Sistemul9de9:*&:A nv:*):$&:*5:A&:*):$&m:*&:A!nt9din9"om:*&:A!nia

+ttp677;;;8ise8ro7;p-content7uploads7!(157(&7 ,' I*A

invatamant reforma

Documents