insemnatatea istorica a unirii principatelor

8/18/2019 Insemnatatea Istorica a Unirii Principatelor

1/8

Insemnatatea istorica a unirii principatelor

Unirea Tarii Romanesti cu Moldova,infaptuita la 24 ianuarie1859,reprezinta actul politic care sta la baza Romaniei moderne si a formariinatiunii romaneImpre!urarile istorice nu au permis unirea simultana a celor

trei tari romane"Moldova,Transilvania,Tara Romaneasca#tatul national romans"a format treptat,incepand cu Unirea din 1859 si inc$eindu"se in 1918,candlupta de eliberare nationala a poporului roman va % incununata de victorie

Principatele Romane dupa revolutie

&upa inabusirea revolutiei din 1848,reactiunea interna si forteleinterventioniste dinafara au luat masuri de reor'anizare a re'imuluire'ulamentar restauratIn 1849 se inc$eie conventia de la (alta )iman intre Turcia,puterea suzerana si Rusia,puterea protectoare,care !usti%ca prezentatrupelor celor doua state in *rincipate pentru +a reprima orice miscare deinsurectionare*otrivit conventiei de la (alta )iman,s"au numit in ambeleprincipate alti domni pe timp de sapte ani-.ri'ore /le0andru .$ica inMoldova si (arbu #tirbei in MunteniaIn acesti ani s"au facut anumiteimbunatatiri in administratia *rincipatelor,mai ales in Moldova,undedomnitorul ducea o politica cu tendinte liberale/nii imediat urmatorirevolutiei se caracterizeaza prin rolul crescand al bur'$eziei,care cucerestepozitii noi in viata economica si politica/re loc o dezvoltare a productiei si asc$imbului de marfuri,lar'irea transporturilor rutiere si a

navi'atiei,intensi%carea le'aturilor economice intre diferite re'iuni/ceasta aavut ca urmare atenuarea particularitatilor locale,lar'irea sc$imburilorcomerciale dintre *rincipatele Romane,care se transforma treptat intr"ounitate economica*ietele locale,provinciale,s"au contopit astfel intr"o piataunicao etapa importanta a reprezentat"o des%ntarea vamii dintre Moldova si Tara Romaneasca,care a intrat in vi'oare la 1 ianuarie 1848In acelasi timpsunt ampli%cate le'aturile economoce ale *rincipatelor dunarene cu Transilvania,pre'atindu"se conditiile pentru desavarsirea formarii pieteinationale prin uni%carea intre'ului teritoriu locuit de poporul roman

Unirea Principatelor Romane - o necesitate legica

&atorita impre!urarilor interne si e0terne nefavorabile,poporul romana trait timp de secole in unitati statale si provincii distincte,%ecare cu o viatapolitica proprieici diviziunea statala,nici stapanirile straine n"au pututimpiedica dezvoltarea unitara si continuitatea poporului roman pe teritoriulpe care s"a format3l si"a pastrat nealterate limba siportul,traditiile,obiceiurile,%inta nationala

onstiinta comunitatii de ori'ine si limba a fost prezenta permanentla romani,de o parte si de alta a arpatilorIdeea ori'inii romanice amoldovenilor,muntenilor si transilvanenilor,a constiintei unitatii teritoriale si


2/8

a comunitatii poporului roman a fost puternic e0primata de cronicarii sicarturarii din secolele 6II"6III

7 caracteristica a dezvoltarii tarilor romane a constituit"opermanenta le'aturilor economice,politice,culturale intre cele trei tariromane

6ointa de unire a fost e0primata clar si puternic in timpul revolutieidin 1848

&upa revolutia din 1848,Unirea a devenit problemacentrala,dominanta,a vietii politice romanesti,punand in miscare cele mailar'i mase ale poporului

Fortele unioniste;lupta pentru Unire

Unirea era o cauza a intre'ului popor,dar in raport cu interesele lorde clasa,fortele sociale romanesti au inteles in mod diferit continutul ,sicaracterul Unirii

orta sociala principala in miscarea unionista au constituit"o maselelar'i populare de la orase si sate,care au actionat cu cea mai mare ener'ie si$otarare3le le'au de infaptuirea unirii si implinirea aspiratiilor lorsocialeTaranii urmareau in primul rand,ca prin Unire sa scape de claca si saobtina pamant,iar paturile orasenesti considerau ca prin Unire se va realiza

cadrul politic favorabil unor lar'i libertati democratice

(ur'$ezia,in plina ascensiune,socotea ca printr"un stat unitar se vorcrea conditii prielnice pentru prosperitatea ei economica si pentru obtinereaunei pozitii preponderente in viata politica a tarii

7 mare parte din boierime,cu interese apropiate de cele alebur'$eziei,s"a alaturat puternicelor forte nationale unionisteUnii din mariiboieri,de teama ca Unirea ar pune in prime!die privile'iile lor de clasa,s"au'rupat in partida antiunionista

.eneratia care a infaptuit marele ideal al Unirii din 1859 si careinfaptuise revolutia de la 1848 avea in frunte inacarati patrioti,ca-Mi$ail:o'alniceanu,6asile /lecsandri,ostac$e e'ri,/le0andru Ioan uza,6asileMalinescu,onstantin / Rosetti,fratii Ion si &im (ratianu,&imitrie(olintineanu,ezar (oliac,icolae 7rasanu sa arturari si oameni politici deseama,animati de idei inaintate,au adus o contributie pretioasa la pro'resul'eneral al tariiruntasii revolutionari din 1848,au intreprins o ampla actiunede propa'anda in favoarea Unirii atat in tara cat si in strainatateRaspanditiin diverse centre europene;6iena,ran


3/8

Unirea Principatelor Romane – problema europeana

In vara anului 185> izbucneste razboiul rimeii,inceput de Rusiaimpotriva Imperiului otoman,eveniment care aduce in prim plan politicinternational c$estiunea orientala,inclusiv situatia *rincipatelordunarene,unirea acestora %ind una din problemele importante ale

on'resului de pace de la *aris ;185?=

Reprezentantii statelor participante la on'res au luat la on'resatitudini diferite fata de viitorul re'im al *rincipatelor RomaneIn spri!inulUnirii s"au pronuntat ranta,Rusia,#ardinia si *rusiao impotrivire neta aumanifestat Turcia si /ustriafavorabila Unirii in timpul lucrariloron'resului,/n'lia va reveni ulterior la pozitia sa traditionala de spri!initoarea Imperiului otoman

/doptarea pozitiilor fata de problema *rincipatelor era determinatade anumita interese stataleranta lui apoleon al III"lea voia sa"si asi'ure insud"estul 3uropei un debuseu aconomic si un pion al inuentei salepoliticeRusia vedea in unire un mi!loc de a slabi Imperiul otoman#ardinia si*rusia,sustinand cauza romanilor,pledau indirect pentru uni%carea Italiei si.ermaniei/n'lia era interesata in mentinerea Imperiului otoman ca fortaopusa RusieiTurcia,puterea suzerana,se temea ca Moldova si Muntenia uniteisi vor dobandi si independenta politica,asa cum se va intampla dupa maiputin de doua decenii/ustria considera ca statul national roman ar duce laintensi%carea luptei de eliberare a romanilor din Transilvania,doritori sa sealature fratilor de peste arpati

&atorita pozitiilor diver'ente,on'resul din 185? nu a putut a!un'e laun acord asupra Unirii *rincipatelors"a creat insa posibilitatea ca poporulroman sa se pronunte in privinta viitorului luiTratatul de pace prevedea capopulatia *rincipatelor sa %e consultata prin intermediul unor /dunari;divanuri= ad"$oc ;special constituite in acest scop=Totodata s"a stabilit cacele doua tari,ramanand sub suzeranitatea Turciei,sa intre sub 'arantiacolectiva a puterilor semnatare ale Tratatului de le *arisse inlatura astfelprotectoratul unei sin'ure tariIn timpul constituirii ,si consultarii /dunarilorad"$oc %ecare din cele doua *rincipate urmau sa %e conduse de uncaimacam numit de *oarta

on'resul a $otarat ca sudul (asarabiei ;!udetelea$ul,Ismail,(ol'rad= sa reintre in componenta Moldovei&e asemeneaon'resul a stabilit unele masuri economice si !uridicese prevedealibertatea navi'atiei pe &unare si neutralitatea Marii e'rese aprobacrearea unei comisii europene a &unarii cu sediul la .alati

*e temeiul cererilor e0primate in /dunarile ad"$oc si al constatarilorfacute in *rincipate de o comisie speciala europeana de informare instituitade on'res,urma sa se convoace la *aris o conferinta a puterilor europenecare sa alcatuiasca o alta le'islatie in locul Re'ulamentului or'anic

Adunarile ad-hoc (185! ; "onventia de la Paris (1858!


4/8

*re'atirile si ale'erile pentru adunari s"au desfasurat in conditiidiferite in cele doua tari

In Tara Romaneasca ,caimacamul /le0andru .$ica,fostul domn,aadoptat o pozitie de intele'ere fata de partida unionistaInMoldova,caimacamul 6o'oride,a'ent al Turciei si al /ustriei,a recurs la la

un adevarat re'im de teroare pentru a zadarnici Unirea/stfel,au fostinterzise 'azetele favorabile Unirii si intrunirile politice,s"au facut destituiridin functii si arestari masive,s"au falsi%cat listele electorale si ale'erile diniulie 185@omisia de informare de la (ucuresti primea numeroasetele'rame,memorii si apeluriTurcia s"a vazut silita sa anuleze ale'erilefalsi%catenoile ale'eri au inre'istrat o victorie covarsitoare a candidatilorunionosti,care,cu doua e0ceptii au fost alesi pretutindeniRezultateasemanatoare se obtinusera si in Muntenia

In /dunarile ad"$oc au fost alesi toti fruntasii unionosti,revolutionaridin 1848-Mi$ail :o'alniceanu,ostac$e e'ri,/le0andru Ioan uza,6asile/lecsandri,6asile Malinescu,/nastase *anu,in Moldova, / Rosetti,fratii#tefan si icolae .olescu,/ . .olescu,fratii Ion si &umitru (ratianu,$r Tell,.$ Ma'$eru,in Muntenia*entru prima data,taranimea isi trimitea alesiisai intr"o adunare reprezentativa a tarii- Ion Roata,Tanaseonstantin,.$eor'$e )upescu,Mircea Malieru sa

/dunarile ad"$oc si"au inceput lucrarile in septembrie 185@,la Iasi sila (ucuresti&ezbaterile au prile!uit o manifestare puternica a coeziunii si afortei miscarii unioniste,o impresionanta demonstratie a vointei poporuluiroman de a"si fauri statul sau national

Intr"o atmosfera de mare avant patriotic,/dunarile ad"$oc auadoptat,in luna octombrie 185@,rezolutii asemanatoare,care cereau cu$otarare Unirea *rincipatelor intr"un sin'ur stat cu numele deRomania,respectarea drepturilor,a autonomiei si a neutralitatii acestui stat sio /dunare 7bsteasca care sa reprezinte +toate interesele natiei

$estiunea a'rara a fost prezenta in discutiile deputatilor din ambele/dunariIn !alba deputatilor pontasi moldoveni,al carei prim semnatar era IonRoata din tinutul *utnei,erau infatisate in ima'ini z'uduitoare stareataranimii si temeiul revendicarilor sale#e cerea ca +sateanul sa %e pus in

randul oamenilor,sa %e interzisa bataia,sa %e inlaturate boierescul;claca=,beilicurile si birul pe cap,iar satele sa"si aibedre'atorii alesi c$iar dinsanul lor&eputatul Tanase onstantin proclama in adunarea de la (ucuresti+dreptul neta'aduit al taranimii d"a lua parte la viitoarele adunari,care vorface constitutia tarii si le'iuirile din nauntru

Intrucat reprezentantii boierimii si c$ia unii e0ponenti ai bur'$eziei s"au opus ideii de improprietarire sub prete0tul mentinerii coeziunii miscariiunionoste sau au cerut amanarea discutarii acesteia,nu s"a putut trece laadoptarea unei $otarari in problema a'rara

Rezolutiile /dunarilor ad"$oc au fost trimise comisiei speciale/ceastaa alcatuit un raport,pe care l"a inmanat onferintei reprezentantilor celorsapte puteri,care s"au intrunit in mai 1858,la *arisonventia semnata la @


5/8

au'ust 1858,ca urmare a lucrarilor conferintei,prevedea ca cele doua tari sase numeasca *rincipatele Uite ale Moldovei si Tarii Romanesti,%ecare cu cateun domnitor,'uvern si adunare le'iuitoare proprie,in%intarea unei curti decasatie comune pentru ambele *rincipate,cu sediul la ocsanionventia maicuprindea o serie de prevederi care corespundeau intereselor bur'$eziei-des%ntarea privile'iilor si a ran'urilor boieresti ;deci e'alitatea tuturor

cetatenilor in fata le'ilor=,responsabilitatea ministeriala etcse recomanda,deasemenea,o noua re'lementare prin le'e a relatiilor dintre proprietari sitarani#tipulatiile electorale,trecute in ane0a conventiei,stabileaumodalitatea ale'erii membrilor /dunarii elective pe baza unui cens foarteridicat/ct international,noua conventie era totodata si o le'iuirefundamentala pentru *rincipate,ceea ce,de fapt,insemna incetareavalabilitatii !uridice a Re'ulamentului or'aniconventia va ramane invi'oare pana in anul 18?4

&eoarece puterile 3uropei nu indeplinisera dorinta fundamentala aromanilor,e0primata prin /dunarile ad"$oc,se impunea o actiune interna aintre'ului popor,care sa realizeze Unirea si sa puna 3uropa in fata unui faptimplinit

#n$aptuirea Unirii prin alegerea lui Ale%andru #oan "u&a ca domn al'oldovei si arii Romanesti

/le'erile de deputati in /dunarile elective s"au desfasurat sub

semnul unor inversunate infruntari intre fortele partidei nationale unioniste sifortele reactionare potrivnice Unirii

3lementele antiunioniste erau avanta!ate de sistemul de vot impusprin onventie,care restran'ea corpurile elective din cele doua tari la catevamii de ale'atori

In timp ce ale'erile din Moldova au adus in /dunarea lelctiva oma!oritate a partidei nationale,in Tara Romaneasca reactiunea a obtinutma!oritatea

In ziua de 5 ianuarie 1859,/dunarea electiva de la Iasi a ales ca domnal Moldovei pe candidatul partidei nationale,/le0andru Ioan uza&upaale'erea din Moldova ,privirile intre'ului popor roman erau atintite spre(ucuresti/dunarea electiva si"a desc$is lucrarile la 22 ianuarie 1859Inca dinprima zi,mii de oameni,mobilizati de tineri unionisti,se adunasera in fatacladirii unde avea loc adunarea3rau prezentitabacari,macelari,meseriasi,ne'ustori,tarani din satele !udetelor Ilfov si&ambovita,elevi ai claselor superioare si ai invatamantului despecialitateMultimea manifesta ve$ement impotriva partideireactionare,care sustinea ale'erea lui .$ (ibescu

In aceasta atmosfera,in noaptea de 2>A24 ianuarie,deputatii partideinationale au convocat o sedinta la $otelul +oncordia unde au $otarat sapropuna /dunarii ca domn al Tarii Romanesti tot pe /le0andru Ioan uza


6/8

In dimineata zilei de 24 ianuarie,ora 11,reprezentantii partideinationale au propus tinerea unei sedinte secrete pentru desemnareacandidatului*ropunerea facuta de 6asile (oerescu in persoana lui /l I uzaa fost acceptata in unanimitate,deputatii conservatori %ind nevoiti sa cedezevointei poporuluiTrecandu"se la vot,toate cele ?4 de buletine purtau numelecelui ales la 5 ianuarie in Moldova

*rin propriile"i forte,poporul roman realizase Unirea si intemeiasestatul sau nationalUnirea natiunea a facut"o avea sa declare M:o'alniceanu in 18?2Biua de 24 ianuarie se inscria pentru totdeauna inistoria patriei ca +Biua renasterii nationale*unand bazele Romanieimoderne,Unirea din 1859 a insemnat o etapa esentiala pe drumul unitatiinationale,a carei intre'ire deplina avea sa se infaptuiasca in 1918

"onsolidarea Unirii

Imediat dupa 24 ianuarie 1859,principalul tel al politicii lui uza a fostobtinerea recunoasterii de catre puterile 'arante a dublei sale ale'eri sidesavarsirea unitatii politice si administrative a tanarului stat national

In martie 1859,reprezentantii rantei,Rusiei,#ardiniei,*rusiei si /n'lieiau recunoscut o%cial pe uza ca sin'urul domn al *rincipatelorTurcia si/ustria si"au dat acordul abia in septembrie acelasi an&upa tratativeanevoioase, in noiembrie 18?1,Turcia a recunoscut unirea completa,cuacordul puterilor 'arante,dar numai pe timpul vietii lui uza

oordonate de uza,'uvernele celor doua *rincipate vor actiona inmod unitar pentru consolidarea Unirii,pentru aplicarea pro'ramului dereforme si crearea institutiilor statale bur'$eze/stfel,in timpul 'uvernelorinaintate conduse de Mi$ail :o'alniceanu si icolae .olescus"au uni%cat sistemul vamal si administratia tele'rafului,s"a interzis bataia lasate si au luat %inta !udecatoriile satesti,s"a in%intat Universitatea din Iasietc

/le0andru Ioan uza a dat o atentie deosebita uni%carii militareUnprim pas in acest sens a fost concentrarea unitatilor intr"o tabara militara

unica la loresti,in primavara si vara anului 1859/rmata uni%cata aveadatoria sa apere autonomia tarii impotriva unei eventuale interventii strainesi sa %e oricand pre'atita pentru obtinerea independentei nationale

In domeniul politicii e0terne se inre'istrau succese importante&esi instare de dependenta fata de Imperiul otoman,*rincipatele Unite duceau totmai mult o politica e0terna proprieIn anul 18?C se in%inteaza prima a'entiediplomatica romana ;la *aris= si se inc$eie conventia tele'ra%ca cu Rusia,ceadintai conventie internationala a *rincipatelor

Romania in anii 18)* – 18)5


7/8

&upa proclamatia lui uza din 11 decembrie 18?1,ambele /dunari dedeputati si"au inc$eiat lucrarile pentru a se intruni la 24 ianuarie 18?2 intr"o/dunare ationala la (ucuresti,care devine capitala tariiele doua 'uverneau demisionat pentru a se alcatui un 'uvern unic*rimul 'uvern al Romanieiera format din reprezentanti ai 'ruparilor conservatoare,in frunte cu (arbuatar'iu,adversar al improprietaririi taranilor

7stilitatea boierimii conservatoare fata de planurile domnitorului de arealiza reforma a'rara prin improprietarire si diver'entele ivite intre domn si'ruparea liberal"radicala condusa de I (ratianu si / Rosetti au dus lasfarsitul anului 18?2 si inceputul anului 18?> la alcatuirea unei intele'eripolitice,numita de contemporani +monstruoasa coalitie,care a facut oopozitie inversunata domnitorului,uneltind inlaturarea sa si aducerea unuiprint strain pe tronul Romaniei

Un act de mare importanta sociala si nationala infaptuit de 'uvernulcondus de Mi$ail :o'alniceanu a fost secularizarea averilormanastirestiMosiile secularizate reprezentau peste un sfert din suprafataintre'ii tari de atunci7 data cu aplicarea le'ii rurale,5519@? $a vor intra inproprietatea fostilor clacasi

In urma respin'erii de catre /dunare a proiectului de le'e ruraladepus de 'uvernul :o'alniceanu,uza,$otarat sa dea tarii cele doua le'ifundamentale D le'ea electorala si le'ea a'rara",a recurs la lovitura de statdin 2 mai 18?4,prin care /dunarea este dizolvatau spri!inul lui Mi$ail:o'alniceanu este supus rati%carii poporului,prin plebiscit,un +actdezvoltator al onventiei,numit statut,acceptat ulterior si de puterile

'aranteoua le'e electorala reprezenta un mare pro'res fata de trecut candcinci mii de ale'atori dispuneau de viata politica a tarii

*e temeiul noii onstitutii,la 14 au'ust 18?4 a fost decretata de catredomnitor le'ea a'rara#e proclama des%ntarea +de"a pururea a clacii,taraniidevenind proprietari liberi pe +locurile supuse stapanirii lor prin le'e si pebratele de munca/sadar,sarcinile feudale erau des%intate din punct devedere le'al,iar taranii clacasi improprietariti

7 alta realizare de seama a constituit"o or'anizareainvatamantului*rin le'ea Instructiunii publice din 25 noiembrie 18?4 s"au

stabilit trei 'rade de invatamant-primar,secundar si superior)e'ea proclamaca +instructiunea primara este obli'atorie si 'ratuita

In anul 18?4 au fost promul'ate le'ile privind or'anizareaadministratiei*rin le'ea comunala,satele si catunele se 'rupau in comuneruralemai multe comune formau o plasa,iar mai multe plasi,un !udet/dminstratia !udetelor si a comunelor se facea de consilii alese pe bazavotului cenzitarIn fruntea administratiei !udetului era un prefect,al plasii unsubprefect ;mai tarziu pretor=,iar al comunei un primar

Una din cele mai importante infaptuiri a fost reo'anizarea Eustitiei/uluat %inta urmatoarele instante !udecatoresti- !udecatoriile deplasa,tribunalele !udetene,curtile de apel,curtile de !urati si urtea deasatie,care era totodata si instanta de recursodurile penal,civil si


8/8

comercial au intrat in vi'oare din anul 18?5In acelasi an a fost inlaturatre'imul !urisdictiei consularecetatenii straini au intrat astfel sub !urisdictiale'ilor romanesti ceea ce a dus la intarirea autonomiei interne a statului

7 'ri!a deosebita a manifestat /le0andru Ioan uza pentru creareaarmatei nationaleIn anii 18?C"18?4 a sporit numarul unitatilor militare si s"a

inmanat acestora drapelul tricolor,a fost reor'anizat invatamantul militar sis"a in%intat /rsenalul armatei

Reformele din timpul domniei lui /le0andru Ioan uza au dus lacrearea si dezvoltarea unor institutii statale cu caracter bur'$ez,lamodernizarea statului roman,ale carui temelii le"a pus Unirea*rincipatelorele au contribuit la pro'resul 'eneral social"economic si political tarii

In noaptea de 1CA11 februarie 18??, /le0andru Ioan uza este silit saabdice si este e0pulzat din tara de monstruoasa coalitie#e stin'e din viata la15 mai 18@> la Feidelber'

insemnatatea istorica a unirii principatelor

Documents