INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �

INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �PUBLICAŢIE EDITATĂ DE PRIMĂRIA COMUNEI MĂLINI � Nr. 11 � Mai 2011

MALINI

DESTINE ÎN FURTUNA VIEŢII

ROSTUL TRECERIIPRIN LUME

PERSPECTIVE EUROPENE

INSTALAŢIA DE CANALIZARE DEVINE FUNCŢIONALĂ

Pe parcursul lunii mai s-au efectuat probelefuncţionale la instalaţia de canalizare. Toţi factorii re-sponsabili – proiectant, constructori, diriginte de şantier,reprezentanţi ai primăriei – s-au întâlnit pentru efectu-area verificărilor şi înlăturarea eventualelor probleme.Verificarea a avut în vedere ambele staţii de epurare.

Primăria invită toate persoanele care au gospodăriileamplasate în aşa fel încât să poată beneficia de instalaţiade canalizare să facă demersuri pentru încheierea con-tractelor privind folosirea serviciului respectiv. Invitaţiaeste valabilă atât pentru persoanele care au deja apăcurentă la bucătărie şi baie, dar şi pentru cele care auposibilitatea de a realiza aceste facilităţi într-un viitormai apropiat sau mai îndepărtat. În luarea acestorhotărâri, cetăţenii trebuie să ţină seama că există unproiect legat de realizarea alimentării cu apă curentă aunei importante părţi a comunei, proiect care urmeazăsă fie materializat într-un viitor apropiat. În urma rea-lizării lucrărilor necesare, vor beneficia de apă curentă

persoanele din zonele Pâraie, Mălini, Suha şi o bunăparte din Poiana Mărului.

Lucrările de branşare a gospodăriilor la instalaţia decanalizare se vor executa de personal calificat. Toate lu-crările vor fi verificate de reprezentanţii primăriei, carevor urmări corectitudinea şi calitatea acestora. În urmaverificărilor şi în funcţie de constatările făcute, se va avizafolosirea fiecărei instalaţii de branşare în parte.

Acolo unde va fi necesar să fie tăiată calea de acces(drumul, uliţa), operaţiunea va fi executată de persoanecare au avizul favorabil al primăriei.

Într-o situaţie specială se află cetăţenii care au am-plasate gospodăriile de-a lungul drumurilor comunalecare vor fi modernizate, asfaltate. Aceştia trebuie săhotărască acum dacă îşi vor branşa gospodăria la insta-laţia de canalizare, fiindcă odată asfaltate, tăierea aces-tor drumuri va fi absolut interzisă. Interzicerea tăieriidrumurilor după asfaltarea lor vine de la un motiv foartesimplu, furnizorul sumelor necesare efectuării moder-

nizării, Guvernul României, condiţionează înacest fel executarea lucrării: după fi-nalizarea modernizării drumurilor se interzicetăierea acestora, indiferent de scopul urmărit.

Cuantumul taxei pentru folosirea canalizăriise va fixa de primărie după o lună de la dareaîn funcţiune. La calculul acestei taxe se voravea în vedere costul energiei electrice consu-mate şi salariile persoanelor care vor asiguraexploatarea instalaţiei

În alte localităţi unde s-au realizat instalaţiide canalizare, primăriile au cedat exploatareaacestora unor firme private. Pentru a ţine subcontrol, la un nivel cât mai mic, valoarea taxeide folosire a instalaţiei de canalizare, primăriaşi consiliul local au luat hotărârea ca ex-ploatarea acesteia să se realizeze cu forţe pro-prii.

Brutăria din Mălini,aparţinând societăţiicomerciale „Arinul”, fa-brică produse de panifi-caţie şi patiserie din1998. În acel an, doi în-treprinzători, soţii Man-caş, preiau de laCooperativa de ConsumMălini o instalaţie depanificaţie nefuncţionalăşi o transformă până oaduc la un nivel propiceproducţiei. Afacerea,deşi la început, mergeamulţumitor, prezentaelemente favorabile dez-voltării. Dar mersulvieţii este imprevizibil.În august 1999, are locun accident în urmacăruia Maria Mancaş îşipierde soţul, iar fiul eisuferă leziuni deosebitde grave. Leziuni carevor necesita ani pentrutratare, ameliorare şirecuperare.

Iat-o pe Maria Mancaş, după o tragedie cumplită, singură în faţa vieţii,având în grijă un copil cu sănătatea grav afectată şi o afacere pe care tre-buia s-o continuie, cu orice preţ, având în vedere implicaţiile financiare şinu numai. A găsit puterea să continuie, să meargă mai departe. Şi să luptepe două fronturi: pe de o parte, pentru a-şi salva copilul, pe de alta – pen-tru a duce mai departe afacerea.

Dumitru AMARIEI(continuare în pagina 3)

Societatea comercială “ARINUL”: profesionalism, perseverenţă, curaj

VIAŢA CA O LUPTĂ…

Odată cu sosirea anotimpului cald pot să apară şiploi abundente, fenomen care poate conduce la debitemari ale cursurilor de apă, la inundaţii.

În această situaţie, primăria Mălini propune locuito-rilor o serie de măsuri care să prevină producereapagubelor cauzate de eventuale inundaţii.

Mai întâi trebuie evitată cu desăvârşire aruncareamaterialelor care rezultă după efectuarea curăţeniei îngospodării în albia sau pe malul râului Suha sau a

pâraielor afluent.Agenţii economici trebuie să evite depozitarea mate-

rialului lemnos în apropierea cursurilor de apă.În interiorul localităţilor, este necesară curăţarea şi

decolmatarea şanţurilor de pe marginile şoselei princi-pale şi ale drumurilor comunale. De asemenea, trebuieevitată cu orice preţ depozitarea materialelor de con-strucţie sau a materialului lemnos în şanţuri sau înimediata apropiere a acestora.

PENTRU PREVENIREA PAGUBELOR ÎN CAZUL UNOR EVENTUALE INUNDAŢII

A înflorit mălinul! Arborele care a împrumutat numele comuneinoastre “anunţă” fără pic de îndoială: „A venit primăvara!”

Unul dintre elementele foarte importante ale instalaţieide canalizare: staţia de epurare

Într-un timp foarte scurt s-a realizat asfaltarea drumuluijudeţean care pleacă din centrul comunei şi străbate, spre

Slatina, satul Pâraie. Primăria asigură locuitorii că în perioadaurmătoare va fi reparat în întregime drumul judeţean care stră-

bate satele Mălini, Suha, Poiana Mărului, Văleni - Stânişoara.Iar într-o etapă următoare vor fi modernizate (asfaltate) o serie

de drumuri comunale.

Inginera Maria Mancaş – un om cugrija semenilor săi

Am aflat aproape întâmplător că la Opera Naţională din Bucureşticântă un tânăr din Mălini: tenorul Teodor Ilincăi. „Este foarte talen-tat, mi s-a spus, este unul dintre tenorii de viitor ai operei din Româ-nia şi nu numai!”

Într-adevăr, Teodor Ilincăi a văzut lumina zilei în Mălini. Este me-zinul unei familii cu 13 copii.

Ana şi Nicolae Ilincăi au adus pe lume şi au crescut 13 copii – 3 feteşi 10 băieţi. Din păcate, Nicolae s-a stins la 55 de ani. I-a rămas Aneimisiunea să vegheze viaţa celor 13 suflete, să le nutrească valori, să lefie reperul cel mai important al trecerii lor prin lume. Doamna Anas-a căsătorit la 20 de ani cu Nicolae Ilincăi, un băiat din Petia, de lângăFălticeni. După 10 ani de vieţuire la Petia şi unul în Dobrogea, familiaIlincăi s-a stabilit şi şi-a făcut gospodărie la Mălini.

(continuare în pagina 4)Teodor Ilincăi - tenorul din Mălini

pentru scenele din toată lumea

2

Una dintre sărbătorile importante din calen-darul creştin ortodox este consacrată SfinţilorÎmpăraţi, întocmai ca Apostolii, Constantin şimama sa, Elena. De numele lor se leagă dez-voltarea creştinismului într-o perioadă în careadepţii acestei concepţii religioase erau asprupersecutaţi.

Cum a ajuns Constantin să îmbrăţişeze creş-tinismul de îndată ce şi el era păgân?

Se spune că Împăratul Constantin îşi propu-sese să elibereze Roma de sub tirania lui Ma-xenţiu. A strâns oaste şi a plecat spre Roma dinprovincia Imperiului Roman Britania. Constan-tin era îngrijorat în ceea ce priveşte soartaluptei cu oastea lui Maxenţiu. La un momentdat, însă, atât Constantin cât şi oştenii săi auvăzut pe cer o cruce luminoasă şi inscripţia„Prin acest semn vei învinge!”. Mulţi dintre os-taşii lui Constantin s-au speriat, pe vremeaaceea crucea era un semn damnat şi se temeaucă vor fi înfrânţi în luptă. În noaptea ce aurmat, Dumnezeu i S-a arătat în vis lui Con-stantin şi l-a sfătuit să pună semnul crucii pearme şi pe steagurile de luptă. Constantin aurmat acest îndemn şi, deşi avea o oaste maimică decât adversarul său, a învins. Dreptmulţumire pentru victorie împăratul Constan-tin a ridicat o cruce în mijlocul Romei. O crucepe care a scris „Prin acest semn mântuitor,cetatea aceasta s-a eliberat de sub jugul tiranu-lui”.

Devenind împărat peste întreg ImperiulRoman, politica sa în privinţa creştinilor seschimbă radical: prin Edictul de la Milan, din

anul 313, se oferă libertate religioasă creş-tinilor. Astfel, creştinii aflaţi în temniţe sunteliberaţi, iar cei ce se ascundeau de frica teroriis-au întors la casele lor.

Dar faptele de bun creştin şi conducător alelui Constantin nu se opresc aici. Astfel, el sta-

bileşte ziua de duminică drept zi de odihnăpentru întreg imperiul, permite numirea creş-tinilor în funcţii înalte, acordă ajutor sub-stanţial pentru ridicarea unor biserici, scuteştebisericile de dări, opreşte prin lege pedepsireacreştinilor şi interzice sacrificiile păgâne.

Împăratul Constantin cel Mare este cel care aconvocat primul Sinod Ecumenic de la Niceea,din anul 325, unde 318 episcopi din întreagalume creştină au dezbătut tendinţele ereticeapărute (rătăcirea lui Arie) şi primele şapte arti-cole din mărturisirea de credinţă ortodoxă,Crezul.

Tot de numele lui Constantin cel Mare se leagăconstruirea unui oraş nou, Constantinopol, carea fost inaugurat în anul 330 şi avea să fie capi-tala Imperiului Bizantin pentru mai bine de unmileniu. (În 1453, oraşul a fost cucerit de turci şieste actuala capitală a Turciei.)

Prin strădania Sfintei Elena, mama sa, în anul324 se descoperă crucea pe care a fost răstignitMântuitorul Iisus Hristos. Acest eveniment estesărbătorit în fiecare an pe 14 septembrie –Înălţarea Sfintei Cruci. Datorită evlaviei şi cre-dinţei Împărătesei Elena se ridică Biserica Sfân-tului Mormânt din Ierusalim, Biserica dinBetleem (zidită pe locul naşterii Mântuitorului),Biserica din Nazaret, precum şi alte sfinte lă-caşuri.

Constantin a fost primul împărat creştin şipentru faptele sale a fost denumit „cel Mare”.Biserica l-a aşezat aşezat în rândul sfinţilor, îm-preună cu mama sa, numindu-i „întocmai cuApostolii” sau „împăraţii creştinătăţii”. Ei suntprăznuiţi în fiecare an la 21 mai.

INFO M|LINI

� UNIVERSUL CREDINŢEI � UNIVERSUL CREDINŢEI � UNIVERSUL CREDINŢEI � UNIVERSUL CREDINŢEI � UNIVERSUL CREDINŢEI �

Pădurea este unul dintre bunurile de celmai mare preţ ale poporului român. Vorbeextraordinare au apărut de-a lungul timpuluipentru a înfăţişa relaţia dintre pădure şi oa-menii ei. „Codru-i frate cu românul!” – iată osintagmă care strânge în câteva cuvinte isto-ria convieţuirii multimilenare a omului de pemeleagul românesc cu pădurea. Basmele şi

legendele, cântecele şi poeziile populare netrimit la pădure ca la un loc fermecat şi bine-făcător. Acestea relevă legătura puternicădintre locuitorul satului şi pădurea vecină,martoră a simţirii, nădejdei şi suferinţei lui.Uneori, ca de exemplu în poezia lui Emi-nescu, pădurea transfigurată devine partene-rul pentru o mărturisire duioasă:

Am răspuns: „- Pădure dragă,Ea nu vine, nu mai vine!Singuri, voi, stejari, rămâneţiDe visaţi la ochii vineţi,Ce luciră pentru mineVara-ntreagă”

Aproape că nu există scriitor sau poetromân să nu fi consacrat pagini sau cuvinteca elogiu adus pădurii. Unul dintre ei, alnostru Nicolae Labiş, a înfăţişat-o în celemai diferite ipostaze. Iat-o aici într-un ta-blou atât de uman şi atât de cunoscut nouă,cei ce trăim sub Culmea Stânişoarei:

Curgeau din fluiere doinirile – argintii,Lin aburea laptele proaspăt în şiştare,Clipea - nstelarea răcoroasă în tării,Se clătinau pădurile nemuritoare.

Am scris aceste câteva fraze, poate preapatetice, prea romantice, ca o introducerela un lucru foarte concret, dureros deconcret: în timp ce statul, prin pârghiilesale administrative, face eforturi să prote-jeze pădurea, s-o îngrijească şi s-o ex-ploateze raţional, s-a dezvoltat, mai alesdupă anul 1990, un fenomen infracţionaldeosebit de periculos – furtul pădurii, de-vastarea sistematică a fondului silvic na-ţional.

Ce spune legea privind infracţionalitateasilvică?

Să luăm ce se prevede în primul alineatal articolului 108 din legea 46/2008(Codul Silvic): „Tăierea, ruperea, degrada-rea ori scoaterea din rădăcini, fără drept,de arbori, puieţi sau lăstari din fondul fo-restier naţional şi din vegetaţia forestierăsituată pe terenuri din afara acestuia, in-diferent de forma de proprietate, consti-tuie infracţiune silvică…”

În continuare se precizează modalităţide pedeapsă şi volumul acestora în funcţiede gravitatea prejudiciului adus pădurii.Astfel aflăm că, având în vedere pericolulinfracţiunii, făptuitorul poate face închi-soare de la 6 luni la 16 ani, dacă nu existăelemente agravante.

Direcţia Silvică Suceava, prin Inspecto-ratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vâ-nătoare, şi Inspectoratul de PoliţieJudeţean Suceava, prin Biroul de Comba-tere a Delictelor Silvice (Compartimentulde Analiză şi Prevenire a Criminalităţii)au realizat o foaie volantă care face cunos-cute elementele infracţiunilor silvice, felulîn care acestea sunt pedepsite, pericoluleconomic, ecologic şi social al produceriiacestora.

Rândurile de mai sus sunt inspirate deiniţiativa celor două instituţii şi le publi-căm cu speranţa că vor fi citite şi înţelesecorect de locuitorii comunei Mălini. Fiin-dcă, nu-i aşa?, pădurea înseamnă pentrunoi nu numai o mare bogăţie şi un puter-nic rezervor de sănătate, dar, îndrăznescs-o spun, şi o parte a fiinţei noastre naţio-nale, o notă constitutivă a sufletului deromân.

Dumitru AMARIEI

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

1. Fericiţi cei săraci cu duhul, că alor este împărăţia cerurilor.

2. Fericiţi cei ce plâng, că aceia sevor mângâia.

3. Fericiţi cei blânzi, că aceia vormoşteni pământul.

4. Fericiţi cei ce flămânzesc şiînsetează de dreptate, că aceia sevor sătura.

5. Fericiţi cei milostivi, că aceia sevor milui.

6. Fericiţi cei curaţi cu inima, caaceia vor vedea pe Dumnezeu.

7. Fericiţi făcătorii de pace, caaceia fiii lui Dumnezeu se vorchema.

8. Fericiţi cei prigoniţi pentrudreptate, ca a lor este împărăţiacerurilor.

9. Fericiţi veţi fi când vă vor ocărâşi vă vor prigoni şi vor zice tot cu-vântul rău împotriva voastră,minţind din pricina Mea. Bucuraţi-văşi vă veseliţi, că plata voastră multăeste în ceruri.

FERICIRILE- numite de Iisus Hristos

în predicile sale -

Ocolul Silvic Mălini, în parteneriat cu Primăria co-munei Mălini şi Şcoala „Nicolae Labiş”, a organizat oacţiune de împădurire în zonele Coasta Suhei şi Pojo-râta.

Elevi din clasele a opta şi a zecea au lăsat pentru câ-teva ore scrisul şi cititul şi, alături de lucrători ai Oco-lului Silvic, au plantat puieţi de salcâm şi ulm în zonaCoasta Suhei şi puieţi de molid în zona Pojorâta. Plan-taţia de la Coasta Suhei are ca scop şi regenerarea uneiimportante suprafeţe de pământ degradate în timp.

Elevii au deprins repede tehnica plantării puieţilor şis-au achitat în modul cel mai onorabil de sarcina carele-a revenit. Am remarcat la un moment dat strădaniaelevelor Georgiana Muscă şi Liliana Irimia care numă-raseră puieţii plantaţi şi îşi doreau să ajungă la o cifrăcât mai mare.

Profitând şi de o zi frumoasă, una din puţinele zilefrumoase din această primăvară, adolescenţii de la

Şcoala „Nicolae Labiş” au realizat un lucru importantpentru pădure şi pentru comunitate, pentru viitorulzonei.

„Este o frumoasă lecţie de viaţă – ne-a spus profe-soara Gabriela Gogan, directoarea şcolii „NicolaeLabiş”. Ne aflăm într-o zonă preponderent forestieră şie necesar ca şi elevii noştri să ştie cum şi de unde auapărut frumoasele păduri care ne înconjoară.”

Inginerul Ciprian Cimbru, seful Ocolului Silvic Mă-lini, a avut cuvinte de laudă privind participarea elevi-lor la acţiunea de împădurire şi ne-a informat că înanul 2011, Ocolul Silvic Mălini are în vedere pentru re-generare o suprafaţă de peste 144 ha. Regenerare carese va produce pe cale naturală pe o suprafaţă de 109,4ha, iar prin împădurit (plantare de puieţi) pe o supra-faţă de 34,9 ha. Oricum, prin acţiunea aceasta au avutde câştigat şi pădurea, şi adolescenţii de la şcoala „Ni-colae Labiş”.

LA ÎMPĂDURIT CU PUIEŢI ŞI... ADOLESCENŢI

SĂ OPRIM INFRACŢIUNILE SILVICE!

PĂDUREA. DE LA DRAGOSTE ŞI ELOGII - LA DISTRUGERE SISTEMATICĂ

Investiţie pentru viitorul pădurii

Afinele ne feresc de hipertensiune

Consumul de afine previne hipertensiunea, se relevă în urma unei cer-cetări efectuate la Universitatea ,, Harvard” din Anglia. Studiul a arătatcă unii compuşi din sucul de afine acţionează în mod pozitiv asupra ten-siunii arteriale, reducând cu 10 la sută riscul complicaţiilor bolii. Substan-ţele cu efect pozitiv sunt antocianinele, din categoria flavonoidelor, carese mai gasesc în cantităţi importante şi în struguri sau căpşuni. Pentru areduce cu 10 la sută riscul de hipertensiune, este necesar ca, săptămânal,să consumăm măcar o porţie de 250 de grame de afine.

Ciocolata neagră – utilă inimii

Ciocolata are efecte pozitive asupra inimii. Studii recente arată că 7până la 20 de grame de ciocolată consumate zilnic reduc riscul de infarctşi de accident vascular cerebral. O ciocolată benefică sănătăţii omului areo concentraţie de cacao de cel puţin 70 la sută.

Medicii ne recomandă să nu consumăm mai mult de 30 până la 40 degrame de ciocolată neagră pe zi, (aprozimativ două pătrăţele). Ciocolata,mai cu seamă cea neagră, este indicată şi în situaţiile în care apar stăriledepresive.

Şi nucile întâresc inima

Cine mănâncă în fiecare zi nouănuci şi ia o linguriţă şi jumătate deulei de nucă blochează atacurile dehipertensiune; mai ales în situaţiide stres. ,, Leacul” a fost descope-rit în urma unui studiu la care auparticipat studenţi americani. Su-biecţii au ţinut trei săptămâni ,,cura de nuci”, după care au fostsupuşi unor situaţii stresante (baieîn copci de ghiaţă, atacuri fiziceneprevăzute, zgomote infernale),fără ca să le crească tensiunea câ-tuşi de puţin.

Un … medicament foarte eficient: soarele

Cine iese din casă şi stă afară cel puţin 30 de minute pe zi îşi face unmare cadou pentru sănătate. Lumina soarelui favorizează formarea vita-minei D şi a unor hormoni importanţi. Efectele pozitive au loc şi dacăsoarele este ascuns după nori. Iată ce însemnă să te expui la soare celpuţin o jumătate de oră pe zi:� Vei avea oasele mai puternice, vitamina D favorizând depunerile de

calciu; � Vei avea mintea limpede, lumina zilei reducând formarea hormonu-

lui somnului – melatonina;� Vei fi bucuros, lumina soarelui favorizând formarea serotoninei şi a

dopaminei, aşa-numiţii hormoni ai fericirii;� Îţi vei întări sistemul imunitar şi vei fi apărat mai bine de gripă şi de

unele forme de cancer.

3

Osteoporoza este o boală carac-terizată prin reducerea densităţiiminerale osoase, asociată cu com-promiterea structurii osoase, ceeace predispune osul la fractură înurma unui traumatism de micăintensitate sau chiar în lipsa aces-tuia. Numele bolii provine din la-tină şi înseamnă “os poros”.

După vârsta de 35de ani pierderea dematerie osoasă depă-şeşte depunerea, unfenomen normal şinatural odată cuînaintarea în vârstă.Această pierdere de-vine o problemă se-rioasă dacă rezervaosoasa iniţială a fost prea micăsau dacă pierderea de substanţaosoasă se face prea repede.

Osteoporoza poate slăbi oaseletimp de ani de zile fără să fie de-tectată. Majoritatea oamenilornu-şi dau seama că e ceva în nere-gulă cu oasele lor decât atuncicând ceva se rupe. Pierderea înînălţime, chiar şi zece centimetri,precum şi curbarea spatelui ca ur-mare a tasării vertebrelor, repre-zintă simptome specificeosteoporozei.

Această boală acţionează la per-soanele în vârstă, în special după60-65 de ani, şi afectează maimult persoanele de sex feminin(aproximativ 80% dintre pacienţiicu osteoporoza sunt femei), maiales dacă acestea sunt la meno-pauză (cu atât mai mult cu câtaceasta, menopauza, a apărutînainte de vârsta de 45 de ani).

Osteoporoza are şi o compo-nentă ereditară putând fi afectaţişi alţi membri ai familiei; persoa-nele cu o constituţie subţire suntpredispuse la această boală, deoa-rece oasele au din start o densi-tate mai mică; intervenţiilechirurgicale afectează absorbţiasau utilizarea calciului de către

organism; anumite tratamentemedicamentoase – tratamente delungă durată cu medicamenteanti-inflamatorii sau excesul dehormoni tiroidieni pot afecta oa-sele; fumatul blochează capacita-tea estrogenilor de a protejaoasele, iar consumul excesiv dealcool poate bloca absorbţia cal-ciului şi reduce creşterea osoasă.

Oricum, indiferent de vârstă,este bine să se meargă la con-troale periodice pentru depistareadin timp a osteoporozei, iar dacăapare unul din factorii de riscspecifici acestei boli, trebuie con-sultat medicul specialist cât maiurgent posibil.

Diagnosticul de osteoporoză nuse pune doar prin simpla exami-nare a pacientului respectiv, decâtîn situaţia în care acesta are o de-formare caracteristică a coloaneivertebrale sau dacă a scăzut evi-dent în înălţime. Examinarea sân-gelui este necesară, iar oradiografie nu poate diagnosticaboala decât într-o fază avansată,aceasta evidenţiind una sau maimulte fracturi vertebrale. Singuramodalitate prin care se poatepune diagnosticul cu certitudineeste osteodensiometria.

Pentru prevenirea şi stopareaosteoporozei, în special în primaparte a vieţii, este vital ca tineriisă beneficieze de un aport adecvatde calciu. Totuşi, aportul generosde calciu nu este suficient. Pentruprevenirea acestei boli, este nece-sară şi vitamina D care asigurăabsorbţia şi fixarea calciului înoase.

Calciul poate fi găsit în iaurt,legume verzi, produse din soia(brânza tofu), fructe de mare,gălbenuşul de ou, ficat, peşte deapă sărată şi în seminţele desusan. Vitamina D este sintetizatăîn corpurile noastre prin expune-rea la soare. .

Exerciţiul fizic regulat ajută lamenţinerea densităţii osoase şi la

întărirea sistemu-lui muscular, scă-zând astfel risculaccidentelor. Celemai indicate exer-ciţii fizice care pro-tejează faţă deosteoporoză suntmersul pe jos, ur-carea scărilor, dan-

sul, adaptate fiecărui individ înparte şi efectuate sistematic.

Prevenirea căderilor care potproduce accidente, fracturi ale oa-selor, se adresează mai mult per-soanelor în vârstă şi urmăreşterezolvarea problemelor legate deiluminatul insuficient, podele alu-necoase, praguri, lipsa mânerelorla uşi, balustrade instabile,scaune prea joase, fără sprijinpentru coate etc. În plus, persoa-nele în vârsta trebuie sa rezolve şiproblemele medicale care deter-mină căderi, cum ar fi cele legatede acuitatea vizuală, tensiunea ar-terială, spondiloza cervicală şi al-tele.

Problema osteoporozei trebuiediscutată în primul rând cu medi-cul de familie, acesta putând eva-lua riscul de apariţie a bolii şi, înplus, recomandarea sa este nece-sară pentru efectuarea investiga-ţiilor de specialitate (de pildă ceadenumită osteodensiometrie).

În concluzie, indiferent de sexsau vârstă, osteoporoza poate fiprevenită printr-o activitate fizicăadecvată şi un aport de calciu co-respunzător.

Doctor Laura NEDELESCU

(urmare din pagina 1)

În 2006, apar norme noi privind si-guranţa alimentelor. Brutăria estemodernizată, ridicată la standarde eu-ropene de funcţionare.

Construieşte anexe, cumpără utilajenoi: cernător, malaxor, maşină derulat, dospitor, cuptor, maşini de fe-liat, precum şi utilaje noi pentru pati-serie. În ceea ce priveşte oamenii cucare lucrează, 21 de persoane, aceştiasunt din Mălini. La început a avutprobleme cu fluctuaţia personalului,dar ulterior totul s-a rezolvat, s-a rea-lizat o anume stabilitate.

În timp, Maria Mancaş obţine re-zultate şi pe celălalt front. Cu răbdare,dar şi cu perseverenţă reuşeşte să re-capete sănătatea copilului, să-l men-ţină la acelaşi nivel de pregătireşcolară cu colegii săi.

Deşi în panificaţie concurenţa estedeosebită, rezistă pe piaţă datorită se-riozităţii şi a menţinerii unei calităţisuperioare a produselor.

- Trebuie să cunoşti şi ceea ce cu-noşti să respecţi cu rigoare – spunedoamna Mancaş. Este necesar sămenţii standarde corespunzătoare înprocesul tehnologic, să urmăreşti fie-care operaţiune, să fii atent la fiecareamănunt.

În localităţile comunei Mălini mai

distribuie pâine încă 7-8 societăţi co-merciale, dar în pofida concurenţeiacerbe, „Arinul” rămâne cu rezultatebune pe piaţă. Perioada aceasta decriză a afectat activitatea. Puterea decumpărare a oamenilor din zonă ascăzut, dar s-au găsit forme şi mij-loace de a se continua chiar şi înaceste condiţii. Aşa se face că în 2010,societatea comercială „Arinul” a livratpieţii 150 tone de produse de panifi-caţie şi patiserie. Între altele, cele maiapreciate produse sunt colacul tradi-ţional şi cozonacul tradiţional reali-zate după reţete „ca la mama acasă”.

Făina de grâu, principala materieprimă, o procură din zona Moldovei,iar distribuţia produselor se face însatele comunei Mălini, dar şi în Sla-tina, Cornu Luncii, Sasca, Capu Câm-pului.

În discuţia pe care am avut-o cudoamna Mancaş înainte de a scrieaceste rânduri, dânsa a apreciat în câ-teva rânduri calităţile oamenilor cucare lucrează: inginera Laura Păiuş –tehnolog, Ionel Plăcintă – adminis-trator şi nu numai atât, Violeta Noro-cel şi Paraschiva Leonte – gestionare,Maria Buga, Mariana Oancea, Petro-nela Cristinaru şi Ion Muscăliţa –brutari. Oamenii aceştia şi colegii lorîşi respectă munca şi pe cei care ur-mează să beneficieze de rezultatele ei,

au o disciplină exemplară a muncii,dar şi una - foarte importantă – o dis-ciplină tehnologică şi sanitară. La in-trarea şi ieşirea din incintele deproducţie se trece printr-un adevăratfiltru sanitar. Hainele care se poartăla serviciu, evident albe, sunt spălateaici. Totul se măsoară – materiileprime, timpul operaţiunilor, tempera-tura din diferite puncte ale liniei teh-nologice. Totul este calculat şisupravegheat întru respectul deplin alcelui care va da bani pentru un produssau altul.

Sigur, peste tot „se vede mâna” unuiom priceput, a unei persoane echili-brate, cinstite, exigente, pătrunse despirit gospodăresc. Vorbesc despreMaria Mancaş, inginer în domeniulindustriei alimentare, născută aici, laMălini, un om greu încercat, dar unom puternic, ambiţios, un om care aînvins în această competiţie cumplităcare este viaţa. A pierdut, dar apoi aavut forţa şi curajul să-şi ia destinul înpropriile mâini, să spere, să lupte, sănu cedeze.

Şi iat-o acum pe Maria Mancaş, în-vingătoare în competiţia cu încercă-rile vieţii, bucuroasă că şi-a salvatcopilul, bucuroasă că a reuşit să păs-treze şi să dezvolte afacerea.

Fiul doamnei Mancaş a fost recupe-rat, şi-a revenit, a absolvit o facultate,

s-a căsătorit, are viaţa şi viitorul lui.Din perspectiva afacerii, firma

doamnei Mancaş, brutăria şi douămagazine, funcţionează în parametrioptimi, cu rezultate influenţate decontextul economic, dar cu rezultate,totuşi, bune.

- Am o reală satisfacţie că pot sădau, lună de lună, salarii la 21 de oa-meni – spune doamna Mancaş. Estebucuria care îmi dă măsura lucruluimeu, a preocupărilor mele de fiecarezi.

Ceea ce am înfăţişat mai sus estepovestea adevărată a unei femei desucces, cum se spune astăzi. Ce stă labaza realizărilor Mariei Mancaş? Des-igur, calităţile personale, priceperiprofesionale, capacitate intelectuală,forţă fizică şi mentală, tărie de carac-ter, generozitate. De ce generozitate?Fiindcă, iată, am aflat de la primarul

Petru Nistor, pâinea care se consumăzi de zi la Unitatea de Asistenţă Me-dico – Socială din comună este asigu-rată gratuit de societatea „Arinul”.

Gestul nu este singular, dardoamna Maria preferă să nu aducă îndiscuţie această caracteristică a acti-vităţii sale. Dar mai este ceva. Maiexistă un pilon al reuşitei. Acesta estecredinţa. În unităţile societăţii „Ari-nul” nu se lucrează duminica sau înalte zile de sărbătoare. Maria Mancaşmărturiseşte că îşi însoţeşte fiecareacţiune de rugăciune, de credinţă.

- Înainte de a face un pas, mă gân-desc mai întâi ca acest pas al meusă-i fie plăcut lui Dumnezeu – mi-aspus emoţionant Maria Mancaş.

Mi-e teamă că dacă aş mai adăugaceva la aceste rânduri a-şi săvârşi oimpietate.

Sfatul medicului Pic\tura de s\n\tate

Prevenirea osteoporozei

Societatea comercială “ARINUL”: profesionalism, perseverenţă, curajVIAŢA CA O LUPTĂ...

INFO M|LINI

Flux tehnologic - la standarde moderne

Deşi în iarna care a trecut, dinlipsa zăpezii, activitatea la pârtiade schi de la Pojorâta nu a fost unafoarte intensă, au fost zile în carezona a devenit deosebit de ani-mată. Lucrurile s-au desfăşuratîntr-o manieră care ne îndrep-tăţeşte să apreciem că pârtia a de-venit cunoscută, că sunt mulţiiubitori ai schiului (din localităţileapropiate, dar şi din judeţelevecine, Botoşani, Iaşi, Neamţ) careau ales Pojorâta pentru a practicasportul preferat. Lucrurile vor stacu totul altfel în iarna următoare,după ce vor fi instalate agregatelede producere a zăpezii. Acestea,agregatele de producere a zăpezii,

în număr de patru, au fost aduse lapârtie. Aşa zisele tunuri sunt defapt nişte turbine performante carepreiau apa sub presiune, o pulver-izează în particule foarte fine pecare le aruncă în aer. Particulele,în contact cu aerul rece (minus 3-5grade), se transformă în zăpadă.Odată puse în funcţiune, aceste in-stalaţii vor face ca pe pârtie să fiezăpada de calitate pe tot timpul se-zonului rece, iar activitatea săatingă cote importante.

În zilele din urmă a avut loc re-cepţia lucrărilor de modernizare apârtiei de schi, lucrări în valoarede 2.701.731 lei (aproximativ65.900 euro).

4 INFO M|LINI

(urmare din pagina 1)

Din toţi copiii aduşi pe lume îlare lângă ea doar pe Pavel, singurulcare a rămas în locul natal.

Împreună cu mama Ana şi cuPavel îi reperăm pe ceilalţi 12 mem-bri ai familiei.

Dumitru, băiatul cel mai mare,s-a stabilit la Rovinari, judeţulGorj. A lucrat în domeniul minier şia rămas acolo, în Oltenia. Tot laRovinari se află, cu familiile lor, Ni-culina şi Teodora.

Marcel trăieşte la Vereşti, judeţulSuceava. Este de meserie mecanicauto şi are mica sa afacere.

Alexandru, tehnician veterinar,se află de o bucată de vreme înItalia. Tot în Italia se află o altăsoră, Elena, împreună cu soţul.

Constantin este profesor de sportîn Bucureşti. Tot profesor, dar dereligie, este şi Petru, undeva în Dăr-măneşti, judeţul Suceava.

Eugen este preot la Iaslovăţ.Ciprian trăieşte în apropiere, la

Corlata – Berchişeşti. Are ogospodărie frumoasă – lucreazăpământul şi creşte vite.

Gheorghe Sorin este de puţintimp preot în Spania, în mijloculunei comunităţi româneşti. Iar,mezinul, Teodor Adrian, este, cum

spuneam, tenorul de succes şi deviitor al muzicii de operă dinRomânia.

13 copii! Cum este să aşezi omasă pentru 13 suflete?

- Te obişnuieşti – spune mamaAna. Făceam mâncare în oale maimari. Făceam mămăligă într-unceaun mai mare. Noi am avut noroccă bărbatul meu era şofer, lucra laFălticeni, şi ne cumpăra pâine.Mereu venea cu rucsacul plin depâine. Pe urmă, în vremea când ali-mentele se luau pe cartelă, noi,fiind o familie numeroasă, luammai multe decât alţii. Nu am avutnecazuri cu mâncarea. Ne-a ajunsîntotdeauna.

Bine, bine – îi hrăneşti, ei cresc,dacă mai sunt şi sănătoşi, totul e înregulă. Dar e nevoie să-i conduci înviaţă, să-i dai şi să-i întreţii la şcoli,să-i ajuţi să treacă de momenteledificile. Iată că în familia Ilincăis-au găsit resurse (şi sufleteşti, şimateriale) pentru ca evoluţia copi-ilor să fie una normală: cinci aufăcut studii superioare, şase au ab-solvit un liceu, iar doi au urmatşcoli profesionale. Au fost şi copiibuni, înţeleg de la mama Ana. Demici au mers la biserică, au cântatîn corul bisericii. Au avut şi darulacesta al muzicii.

„Eu m-am născut în muzică –mărturisea Teodor într-un interviu.Şi eu şi fraţii mei am cântat încă demici. Şi totul a plecat de la biserică,unde am cântat prima dată. Talen-tul îl avem de la părinţi, cât şi de labunici.”

De cântat, cântă şi Pavel-Iulian,dascăl la biserica din Mălini. Pavela rămas să cultive, să nutreascărădăcinile din satul natal. S-a căsă-torit în 1996 cu o fată frumoasă,Gabriela, şi au, împreună, doi copii– Ştefan şi Lucian. Pavel este spri-jinul cel mai apropiat al mameisale.

Îi întreb pe mama Ana şi pe Pavelcând s-au aflat împreună,ultimadată, toţi membrii familiei. Îşiamintesc că au fost împreună lanunta lui Sorin, preotul din Spania,şi la un spectacol al lui Teodor laOpera Naţională din Bucureşti, înmartie 2009, unde acesta juca rolullui Lenschi din „Evgheni Oneghin”.

Încerc să aflu ce este în sufletulmamei Ana – o femeie care a aduspe lume 13 suflete, care are acum35 de nepoţi şi 5 strănepoţi. Înochii ei, încă frumoşi şi luminoşi,citesc o linişte pe care ţi-o dau doarreuşitele vieţii, echilibrul sufletescşi respectul pentru tot ceea ce-iomenesc. Privesc în ochii ei şi zic:

iată un om care şi-a trăit viaţaaducând cu generozitate viaţă, for-mând, modelând destine, îm-

plinindu-şi cu desăvârşire rostultrecerii prin lume.

Dumitru AMARIEI

P.S. Despre tenorul Teodor Ilincăi vom publica un reportajîn ediţia următoare a publicaţiei noastre.

DESTINE ÎN FURTUNA VIEŢIIROSTUL TRECERII PRIN LUME

Redactor: Dumitru AmarieiProcesare texte: Ionela PanţiruTehnoredactare: Răzvan Guzu

Tipografia CELESTIN - Suceava

De la postul de Poliţie Mălini

O parte din problemele care aparîn circulaţia pe drumurile publice audrept cauză nerespectarea normelorlegale de către pietoni. Înţelegemprin pieton orice persoană care cir-culă pe jos pe o arteră străbătută şide vehicule. Căile de acces din co-muna Mălini sunt folosite atât depietoni (persoane de toate vârstele),cât şi de vehicule.

Având în vedere activităţile zilniceale locuitorilor, dar şi cele de naturăeconomică, apar situaţii în care cir-culaţia devine deosebit de intensă,iar drumurile foarte aglomerate. Cuatât mai mult participanţii la trafic(pietoni sau conducători de vehiculeşi autovehicule) trebuie să-şi spo-rească atenţia, să ia toate măsurilede protecţie şi autoprotecţie care seimpun.

În ceea ce îi priveşte pe pietoni, caparticipanţi la traficul pe drumurile

publice, legea stabileşte norme dis-tincte. Din aceste norme se evidenţi-ază obligaţia pietonilor să traversezedrumul numai prin locuri permise(marcate), iar în lipsa acestora să seasigure mai întâi că pot trece în sig-uranţă şi numai după ce stabilesc cănu există nici un pericol să facă acestlucru.

Se interzice traversarea drumuluipublic atunci când se apropie un au-tovehicul cu regim de circulaţie pri-oritară care are în funcţiunesemnalele speciale de avertizare lu-minoase şi sonore: autospeciale tip„salvare”, ale pompierilor sauautovehicule ale poliţiei.

De asemenea, pietonilor le este in-terzisă traversarea şoselei prinspatele sau prin faţa vehiculeloraflate în staţionare pe marginea căiide acces, cu excepţia cazurilor încare există treceri pentru pietoni,semnalizate corespunzător.

Indiferent dacă foloseşte pentrutraversare un loc special amenajatsau trece printr-un loc neamenajat,pietonul trebuie să efectueze acţi-unea într-un ritm normal, trebuie săevite oprirea sau întoarcerea dindrum.

Foarte important: pe timp denoapte, pietonii care circulă pepartea carosabilă a drumului trebuiesă aibă aplicate pe îmbrăcăminte ac-cesorii fluorescent-reflectorizantesau să poarte o sursă de lumină vi-zibilă din ambele sensuri.

Sunt situaţii în care pe drumurilepublice, au loc deplasări ale unorgrupuri de persoane. Indiferent denumărul celor care îl formează,grupul respectiv (un cortegiu fu-nerar, de pildă) trebuie să circule înformaţie de cel mult trei şiruri, pepartea dreaptă a carosabilului, însensul lor de mers, ocupând cel mult

o bandă de circulaţie. Conducătoriiunor astfel de grupuri sunt obligaţiprin lege să supravegheze perma-nent deplasarea, în aşa fel încât săasigure securitatea persoanelor cealcătuiesc grupul, dar şi circulaţianestânjenită a vehiculelor.

O categorie distinctă de pietonicare folosesc drumurile comuneinoastre o constituie şcolarii şi pre-şcolarii. Având în vedere vârstaacestora, lipsa lor de experienţă, eisunt foarte expuşi unor eventualeaccidente de circulaţie. De aceea,părinţii nu trebuie să înceteze nici oclipă să-şi avertizeze copiii asupraunor astfel de pericole. Nu trebuiesă existe dimineaţă când copilulpleacă la şcoală sau grădiniţă fără catata sau mama să nu-i aminteascăde ceea ce trebuie să facă în timpuldeplasării. Bine ar fi ca părinţii pre-şcolarilor şi ai şcolarilor din claseleîntâi şi a doua să-i însoţească pecopii atât la dus cât şi la întors.Aceasta pentru că nici un efort nu-iprea mare pentru protejarea vieţiicopiilor noştri.

La fel, cadrele didactice de la şcolişi grădiniţe trebuie să-şi găseascătimp pentru a le vorbi copiilor, pecât se poate în fiecare zi, despre ce şicum să facă pentru a nu deveni vic-time ale circulaţiei pe drumurilepublice. E o obligaţie morală, cetăţe-nească, dar şi una instituţională carele revine ca instructori şi educatoriai viitoarelor generaţii.

Agent şefConstantin GRIGORAŞ

O problemă: circulaţia pietonilor.Norme legale şi sfaturi

MODERNIZAREAPÂRTIEI DE SCHI

POJORÂTA

Odată cu sosirea primăverii începe activitatea lastâni. Primăria Mălini a avut iniţiativa de a pregăti dinvreme acest moment şi a organizat o acţiune pentrualegerea responsabililor de stâni şi stabilirea perime-trelor în care aceştia îşi vor desfăşura activitatea.

Astfel, în zona Răchitiş, se va afla stâna al cărei re-sponsabil va fi Dragoş Ungureanu; în zona Munceluvor fi două stâni: una condusă de Ion Bârsanu,cealaltă de Ion Vlăjincă; în Poiana Lungă vor fiinţa, deasemenea, două stâni : la una va fi responsabil Vasile

Holban, la cealaltă - Dumitru Tudosia; în ArşiţaNemţişorului se va afla stâna condusă de GheorgheMoraru; în zona Pojorâta îşi vor desfăşura activitateatrei stâni: la una va fi responsabil Vasile Agapie, la adoua - Gheorghe Harag, iar la a treia – Vasile Naiman.

Se estimează că, la cele nouă stâni, se vor strânge înjur de 2.500 oi.

De asemenea, în zona numită Smidă, se va organizao văcărie, al cărei responsabil va fi Gheorghe Buz-dugan.

Pe lângă cele şapte stâni construite în anii anteriori,în 2011, primăria Mălini va ridica încă o stână nouă înzona Muncelu 2. La fel, va continua şi în perioada ur-mătoare activitatea de reparare a saivanelor.

Vremea stânilor

Mama, bunica şi străbunica Ana Ilincăi bucurându-se de nepoata cu numărul 35, fiica lui Sorin –

preotul ortodox din Spania

Aşa arată “tunurile” pentru producerea zăpezii