ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR VITICOLE DE STRUGURI DE MASĂ

(GHID INFORMATIV)

2007

1

ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR VITICOLE DE STRUGURI DE MASĂ

(GHID INFORMATIV)

Ghidul informativ este elaborat în scopul susţinerii producătorilor mici şi mijlocii la înfiinţarea plantaţiilor viticole de struguri de masă şi în special a plantaţiilor viticole de struguri de masă fără seminţe (apirene). Ghidul informativ reflectă cerinţele mondiale faţă de strugurii de masă, potenţialul sectorului de producere, asortimentul de struguri de masă în Republica Moldova, precum şi evidenţiază aspectele tehnologice importante la înfiinţarea plantaţiilor tinere, necesităţile investiţionale la înfiinţarea plantaţiilor tinere de struguri de masă fără seminţe şi sursele de suport financiar.

Alcătuitor – Dan Plămădeală, USAID / PDBA

Acest material a fost elaborat şi publicat cu sprijinul financiar al Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID)

Opiniile exprimate aici aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia USAID.

© 2007

2

CUPRINS

CEREREA ŞI CERINŢELE MONDIALE FAŢĂ DE STRUGURII DE MASĂ 3

SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI POTENŢIALUL SECTORULUI DE PRODUCERE A STRUGURILOR DE MASĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

4

ASORTIMENTUL EXISTENT ŞI NOILE VARIETĂŢI DE STRUGURI DE MASĂ 6

ASPECTE IMPORTANTE PRIVIND ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR DE VIŢĂ DE VIE 8

Proiectul plantaţiei 8 Irigarea plantaţiilor viticole (analiza apei) 9 Alegerea materialului săditor 11 Schema de plantare 12 Timpul plantării 12 Organizarea teritoriului 12 Formarea butucului 12

INVESTIŢIILE NECESARE PENTRU ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR TINERE DE STRUGURI DE MASĂ

13

SURSE DE SUPORT FINANCIAR 14 BIBLIOGRAFIE 16

3

CEREREA ŞI CERINŢELE MONDIALE FAŢĂ DE STRUGURII DE MASĂ

În ultimii ani, multiplele schimbări în economie, stilul de viaţă şi conştientizarea consumatorilor au dus la majorarea cererii pentru diverse fructe şi legume în stare proaspătă. Cererea sporită pentru produse convenabile, precum şi creşterea populaţiei urbane creează oportunităţi imense pentru furnizorii de legume şi fructe, distribuitorii de produse alimentare şi prestatorii de servicii din acest sector.

Luând în consideraţie economia de piaţă, succesul industriei de struguri de masă depinde de cererea şi satisfacţia consumatorilor. În prezent, preferinţele globale pentru strugurii de masă pot fi generalizate în favoarea soiurilor fără seminţe, de culoare aurie sau roză, cu aromă de muscat şi cu pieliţă subţire. Pe lângă aceasta, strugurii trebuie să fie formaţi din bobiţe rotunde sau ovale mari. În final, unul din factorii de bază este trasportabilitatea.

Consumul strugurilor de masă pe piaţa mondială este în continuă creştere. Statisticile prezentate de Organizaţia Internaţională a Viei si Vinului arată că consumul global de struguri proaspeţi a crescut de la 12 mln. tone la 15,7 mln. tone în ultimii 10 ani. Piaţa globală a strugurilor de masă reprezintă o piaţă de desfacere a peste 2 mld dolari SUA. Din figura de mai jos, se observă că cei mai mari importatori sunt SUA şi Uniunea Europeană, fiind urmate de Canada, Hong Kong şi Mexic. Rusia este al şaselea importator de struguri de masă, totalizând 79 mln dolari SUA.

Figura 1: Importul mondial de struguri de masă pe ţări în 2004, mln dolari SUA.

62

17

18

19

22

37

41

43

54 73

79 94

131

235

655

680

0 100 200 300 400 500 600 700

SUA

UE15

Canada

Hong Kong

Mexic

Rusia

Polonia

Elveţia

Norvegia

China

Cehia

Singapore

Japonia

Indonezia

Coreea de Sud

Alte state

4

SITUAŢIA ACTUALĂ ŞI POTENŢIALUL SECTORULUI DE PRODUCERE A STRUGURILOR DE MASĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

În ultimii ani, volumul producţiei industriale şi suprafeţele plantate cu viţă de vie pentru struguri de masă s-au micşorat. Suprafaţa terenurilor utilizate pentru producerea strugurilor de masă s-a micşorat de la 27.9 mii ha în 1994 la 20.6 mii ha în 2005.

Pe parcursul perioadei de privatizare, dezvoltarea acestui sector a fost încetinită. Între anii 1996-2000, suprafaţa utilizată a constituit 19.2 mii ha, producţia totală – 73.5 mii ha, producţia medie – 4 t/ha şi exportul - 5.9 mii tone.

Volumul total al producţiei în anii 2001-2004 a atins în mediu cifra de 96 mii tone, ceea ce reprezintă 4.8 t/ha. Pe parcursul acestor ani, suprafaţa de cultivare a strugurilor de masă a crescut cu 9.2%, fiind aproape la acelaşi nivel în ultimii ani - 20.7 mii ha (13.7% din totalul de vii).

După analizarea condiţiilor de utilizare şi tăiere a plantaţiilor de struguri de masă înfiinţate înainte de 1995, putem concluziona că suprafaţa va fi redusă la 20 mii ha până în anul 2020. Pe lângă aceasta, conform Programului Naţional de Reabilitare şi Dezvoltare a Cultivării Viţei de Vie, în perioada 2002 – 2020, suprafeţele curăţate de plantaţiile vechi vor fi plantate cu noi soiuri de struguri, care corespund standardelor şi cererii internaţionale.

Moldova deţine un şir de avantaje în sfera producţiei horticole. Aceste avantaje includ clima moderată, solurile excelente, disponibilitatea resursele acvatice, experienţa seculară şi buna reputaţie a fructelor şi legumelor moldoveneşti pe pieţele de export (in special în ţările CSI), câştigată datorită calităţilor gustative deosebite. Cu toate acestea, pentru o reuşită pe piaţa globală sau europeană, producătorii din Moldova trebuie să îmbunătăţească calitatea şi selectarea produselor spre export.

Suprafaţa terenurilor în pantă cu expoziţia sud, sud-vest, vest şi sud-est favorabile pentru cultivarea viţei de vie, constituie cca. 380 mii ha dintre care la momentul actual sunt utilizate pentru plantaţii viticole cca. 105 mii ha. Astfel, perspectiva extinderii plantaţiilor şi sporirii producerii viticole este mare, rezervele naturale ampeloecologice fiind realizate numai la 1/4-1/3 din potenţial.

Resursele climaterice (suma temperaturilor active şi actuale, >10˚C) în Moldova permit cultivarea soiurilor ce se maturizează timpuriu în toate zonele, chiar şi în cea nordică. După cum relevă tabelul de mai jos, fiecare zonă e caracterizată după sub-zone. Diapazonul înălţimilor, temperaturilor totale şi minime sunt prezentate pentru fiecare zonă în conformitate cu orientarea pantei, pe lângă aceasta, concluziile pentru fiecare sub-regiune descriu corespunderea soiurilor de struguri.

Tabelul 1: Zonele şi sub-zonele agro-climaterice din Moldova

Panta Zonele şi sub-zonele

agro-climaterice Regiuni Poziţia Înălţimea

Temp. Sumară >10˚C

Minimum absolut, ˚C

Concluzii

1. Zona de Nord

Platoul Moldovenesc de Nord

Briceni, Ocniţa, Edineţ, Donduşeni

S 280 2780-2870 -23 ...-24 Soiuri foarte timpurii şi timpurii; consumate proaspete

Ridicătura Prenistreană Soroca, Camenca, Şoldăneşti, Rezina, Orhei

N S

V, E

300 2650-2530 2870-2980 2870

-23 ...-24 Soiuri foarte timpurii şi timpurii; consumate proaspete

Câmpia văluroasă Bălţeană

Râşcani, Făleşti, Glodeni, Donduşeni, Floreşti

N S

V, E

190 2750-2620 2980-3100 2870

-23 ...-24 Soiuri foarte timpurii şi timpurii; consumate proaspete local;

Câmpia de Nord a Prutului

Edineţ, Râşcani, Glodeni, Făleşti

N S

V, E

80 2080-2940 3360-3460 3210

-20 ... -19 Soiuri foarte timpurii şi timpurii, de maturizare medie; consumate proaspete

5

Panta Zonele şi sub-zonele

agro-climaterice Regiuni Poziţia Înălţimea

Temp. Sumară >10˚C

Minimum absolut, ˚C

Concluzii

2. Zona Centrală

Codrii centrali (raion de pădure)

Ungheni, Străşeni, Călăraşi, Nisporeni, Hânceşti

N S

V, E

330 2740-2610 2960-3080 2850

-23 ... -22 De la soiurile foarte timpurii la cele medii

Codrii centrali (raion de silvostepă)

Ungheni, Străşeni, Călăraşi, Nisporeni, Ialoveni, Teleneşti

N S

V, E

225 2900-2770 3150-3270 3020

-22 ... -21 De la soiurile foarte timpurii la cele medii

Codrii centrali (raion de silvostepă Gârneţ)

Ialoveni, Anenii Noi, Criuleni, Orhei

N S

V, E

170 3060-2910 3300-3410 3180

-22 ... -21 Soiuri foarte timpurii şi timpurii, de maturizare medie

3. Zona Sudică

Înălţimea Tigheciului (raionul de silvostepă Gârneţ)

Cantemir, Leova, Cahul, Comrat

N S

V, E

260 2950-2820 3190-3310 3070

-23 ... -22 Soiurile ce se maturizează în orice perioadă

Câmpia Basarabiei de Sud (câmpia Bugeacului; depre-siunea Dunării, subzona Prenis-treană de sud-vest

Cahul, Vulcăneşti, Taraclia, Ceadâr-Lunga, Basarabeasca

N S

V, E

60 3270-3190 3550-3610 3420

-20 ... -19 Soiurile ce se maturizează în orice perioadă (cea mai favorabilă sub-zonă)

4. Zona Estică

Platoul Podoliei Camenca, Râbniţa N S

V, E

200 2850-2710 3100-3230 2970

-23 ...– 22 Soiuri foarte timpurii şi timpurii, de maturizare medie

Câmpia ridicată (raionul de silvostepă)

Râbniţa, Dubăsari, Grigoriopol

N S

V, E

100 3000-2940 3250-3310 3130

-22 ... -21 Existenţa factorilor limitativi (lipsa uscării aeriene, etc.); este necesară selectarea micro-zonei (subliniat micro-zona Malovata – 1000 ha)

Câmpia prenistreană Grigoriopol, Cuciurgan, limanul Nistrului

N S

V, E

60 3080 3340 3220

Existenţa factorilor limitativi (frig şi ceaţă în perioada maturizării), este necesară selectarea micro-zonei

Sursa: Institutul Naţional al Viei şi Vinului În vederea atingerii potenţialului sectorului de producere a strugurilor de masă este necesară implementarea unui şir de măsuri organizaţionale, economice şi tehnologice printre care:

• Îmbunătăţirea tehnologiei de cultivare în vederea sporirii calităţii şi competitivităţii strugurilor de masă;

• Creşterea productivităţii plantaţiilor de struguri de masă prin implementarea clonelor libere de viroze a soiurilor tradiţionale şi noi;

• Îmbunătăţirea soiurilor de masă conform cererii şi cerinţelor pieţelor internaţionale. Cultivarea noilor soiuri de struguri de masă (in special a soiurilor fără seminţe) pentru a majora exporturile;

• Implementarea realizărilor şi practicilor ştiinţifice în câmp; • Dezvoltarea şi îmbunătăţirea facilităţilor de depozitare, asigurând păstrarea pe termen lung a

strugurilor de masă, etc.

6

ASORTIMENTUL EXISTENT ŞI NOILE VARIETĂŢI DE STRUGURI DE MASĂ

Lista soiurilor omologate pentru anul 2005 includ 74 soiuri, din care 30 sunt struguri de masă. Este important de menţionat faptul că soiurile noi sunt crescute pe suprafeţe mici. Principalele soiuri de struguri de masă cultivate în Moldova sunt Moldova, Ranni Magaracea, Chasselas Dore, Muscat Iantarnîi, Alb de Suruceni. Alte soiuri sunt cultivate pe suprafeţe de 100-500 ha. După soiuri, circa 70% din plantaţiile tinere sunt plantate cu Moldova, iar Cardinal, Alb de Suruceni, Regina Viilor şi Chasselas Dore constituie 5%.

Tabelul 2: Soiurile de struguri de masă omologate în registrul naţional de plante

Soi Perioada de maturizare

Greutatea unui

strugure, g

Transportabilitate Culoarea bobiţei

Muscat jemciujnâi Foarte timpuriu 250-300 Medie A Irsai Oliver Foarte timpuriu 140-180 Joasă A Perla de Csaba Foarte timpuriu 160-180 Medie A Frumoasa albă Mediu timpuriu 400 Medie A Codreanca Timpuriu 440 Înaltă N Prezentabil Timpuriu 350-500 Înaltă A Ranni Magaracea Timpuriu 200-270 Medie N Cardinal Timpuriu 140-210 Medie N Regina viilor Timpuriu 280-320 Medie A Chasselas dore Timpuriu 110-140 Medie A Chasselas musque Timpuriu 110-140 Medie A Chasselas rose Timpuriu 110-140 Medie R Leana Mediu 215 Bună A Startovîi Mediu 560 Medie A Muscat de Bugeac Mediu 310 Bună N Coarnă neagră Semi-târziu 170-200 Înaltă N Alb de Suruceni Semi-târziu 280 Bună A Muscat de Hamburg Semi-târziu 240-250 Medie N Caraburnu Târziu 350-400 Înaltă A Moldova Târziu 240-320 Înaltă N Iubilei Juravelea Târziu 420 Înaltă R Soiuri fără seminţe Kiş-miş lucistâi Timpuriu 375 Bună R Apiren roz Mediu 420 Înaltă R Apiren alb Mediu 450 Înaltă A Kiş-miş moldovenesc Mediu 600-1100 Bună R-N Apiren negru de Grozeşti

Mediu 225 N

Romulus Semi-târziu 300 Înaltă A

Sursa: Institutul Naţional al Viei şi Vinului

La finele anului 2005, Comisia de Stat pentru Încercarea Soiurilor de Plante a aprobat 23 de soiuri noi de viţă de vie care sunt admise pentru testare în condiţii de producţie, dintre care 16 soiuri de struguri de masă:

1. Loose Perlette 2. Flame Seedless 3. Beauty Seedless 4. Dawn Seedless 5. Summer Muscat 6. Thompson Seedless 7. Black Rose 8. Victoria

9. Exotic 10.Sublima Seedless 11.Monukka 12.Sultanina 13.Italia 14.Red globe 15.Niagara 16.Concord

7

În tabelul de mai jos sunt prezentate descrierile agro-biologice a soiurilor recent introduse în registrul soiurilor de plante al RM: Tabelul 3: Descrierea agro-biologică a soiurilor noi de viţă de vie, struguri de masă admise pentru testare în condiţii de producţie

Durata perioadei de

vegetaţie Bobul Rezistenţa la № Denumirea soiului

zile Σ t active

Mărimea strugurilor

culoarea forma gustul seminţe ger, °C mana oidium 1. Loose Perlette 105-110 2000-2100 medie sidefie slab oval armonios apiren -17 sensibil sensibil 2. Flame Seedless 115-125 2150-2300 medie roz sferic armonios apiren -20 sensibil sensibil 3. Beauty Seedless 120-125 2300-2450 medie albastru-

închis slab oval armonios apiren -17 sensibil sensibil

4. Dawn Seedless 120-125 2300-2450 medie alb slab oval armonios apiren -17 sensibil sensibil 5. Summer Muscat 120-125 2300-2450 medie alb oval tămâios apiren -17 sensibil sensibil 6. Thompson Seedless 135-145 2650-2750 mare alb oval armonios apiren -17 sensibil sensibil 7. Black Rose 145-155 2750-2800 mare albastru -

închis oval specific 1-2 -17 sensibil sensibil

8. Victoria 120-125 2300-2450 medie auriu oval-sferic armonios 1-2 -20 sensibil sensibil 9. Exotic 130-135 2400-2500 medie / mare albastru-

închis sferic armonios 1-2 17 sensibil sensibil

10. Sublima Seedless 130-135 2400-2500 medie / mare alb oval armonios apiren sensibil sensibil sensibil 11. Monukka 145-155 2800-2950 medie roz-închis oval armonios apiren -20 sensibil sensibil 12. Sultanina 135-145 2650-2750 medie / mare alb oval armonios apiren sensibil sensibil sensibil 13. Italia 155-170 2900-3050 mare alb oval tămâios 1-2 sensibil slab

sensibil slab

sensibil 14. Red globe 155-170 2900-3050 mare roz-aprins sferic armonios 3-4 -17 sensibil sensibil 15. Niagara 145-155 2750-2800 medie galben-

verzui sferic aroma

fructe, foxat

2-3 -28 sensibil rezistent

16. Concord 150-160 2800-2950 medie albastru - închis

sferic puternic foxat

3-4 -32 rezistent rezistent

8

ASPECTE IMPORTANTE PRIVIND INFIINŢAREA PLANTAŢIILOR DE VIŢĂ DE VIE Înfiinţarea unei plantaţii de vie reprezintă un sistem de măsuri în strânsă corelare, care include alegerea terenurilor şi aprecierea lor din punct de vedere pedologic şi agrofitotehnic. Plantaţia viticolă este o investiţie pe termen lung, care poate fi exploatată timp de 35-40 de ani. Durata exploatării eficiente depinde de corectitudinea înfiinţării plantaţiei viticole şi îngrijirea acesteia în primii ani după plantare. De aceea, la alegerea, proiectarea, pregătirea terenului, destinat pentru noile plantaţii, trebuie excluse orice greşeli. Proiectul plantaţiei În primul rând, o atenţie deosebită se acordă lucrărilor de proiectare a plantaţiilor viticole. Înfiinţarea plantaţiilor se face în baza proiectelor de organizare a teritoriului, destinat plantării cu viţe altoite sau pe rădăcini proprii, care corespund standardului SM-207:2000. În Republica Moldova, conform prevederilor legii Viei şi Vinului, înfiinţarea plantaţiilor viticole cu suprafeţe mai mari de 0,5 ha se face numai în baza proiectelor elaborate de instituţiile autorizate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Instituţiile autorizate pentru efectuarea lucrărilor de proiectare, în bază de contract prestează servicii de elaborare şi transfer în natură a proiectelor. Tabelul 4: Lista agenţilor economici, care posedă licenţă pentru proiectarea plantaţiilor viticole

Agentul economic Adresa Telefoane de contact

IM „Weis-MD vine Co” SRL or. Chişinău, str. Vlaicu Parcalab 35 22-04-82 Institutul Naţional al Viei si Vinului or. Chişinău, str. Grenoble 128 28-50-25, 78-77-67 FPC „Codru-ST” SRL or. Chişinău, str. Stefan cel Mare 33A 21-22-39, 22-73-66 ASP „SPM-Grup” or. Chişinău, str. Costiujeni 16 75-35-70, 78-75-12 Institutul de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului

or. Chişinău, str. Ialoveni 100B 72-35-70

„Tanjar-CO” SRL or. Chişinău, str. Academiei 8/2 72-45-70 Asociaţia Republicana de Stat pentru protecţia Solului

or. Chişinău, str. Grenoble 106 73-78-20, 73-50-33

Analiza solului Solul ca factor ecologic are o importanţă majoră pentru viţa de vie, determinând cantitatea şi calitatea recoltei. În cazul în care condiţiile climaterice influenţează în general asupra conţinutului de zahăr şi a acidităţii, atunci componenţa solului determină buchetul şi plenitudinea gustului. Cunoaşterea detaliată a parametrilor solului (fertilitatea, compoziţia mecanică, compoziţia chimică, etc.) permite luarea unei decizii corecte privind amplasarea plantaţiei, varietăţile, portaltoiul, etc. În continuare este prezentată lista laboratoarelor acreditate pentru perfectarea testelor solului. Tabelul 5: Lista laboratoarelor acreditate pentru perfectarea testelor solului

Denumirea laboratorului Adresa Telefoane de contact

Direcţia de observaţii asupra poluării Mediului Ambiant al Serviciului de Stat “Hidrometeo”

mun. Chişinău, str. Grenoble, 259

76-68-55

Laboratorul de încercări, Staţia de proiectări şi Prospecţiuni Chimice de la Nord

mun. Bălţi, str. P. Boţu, 83

0-231-3-21-88, 3-00-29

Laboratorul de testare a solului al SA “Tera – Serv”

raionul Edineţ, or. Cupcini, str. Chişinăului, 1 0-246-2-42-24

Laboratorul de testare a solului al Centrului de Deservire a Fermierilor al SA “Alfa – Nistru”

raionul Soroca, s. Voloviţa, str. E. Mărgineanu

0-230-2-34-44

9

Irigarea plantaţiilor viticole (analiza apei) Deşi viţa de vie este considerată o plantă tolerantă la secetă şi poate fi cultivată în regiunile cu sumă anuală mică de precipitaţii (250-350 mm), ea reacţionează foarte pozitiv la irigare şi suferă de secetă în regiunile viticole cu precipitaţii mai mici de 600 mm. In condiţiile Republicii Moldova rentabilitatea plantaţiilor viticole irigate este înaltă. Întrucât prin irigare pot fi satisfăcute cerinţele de apă ale plantei, eficacitatea ei este înaltă, roada sporind de 1.5-2 ori. Cu ajutorul irigării se măresc dimensiunile strugurilor şi a bobiţelor, sporeşte fertilitatea, conţinutul de zahăr, se îmbunătăţeşte aspectul exterior şi calităţile gustative ale strugurilor. Cerinţele viţei de vie faţă de umiditate variază în funcţie de perioada din ciclul anual şi de faza de vegetaţie. La începutul procesului de vegetaţie (la dezmugurit) cerinţele viţei de vie în umiditate sunt maxime, apoi la începutul înfloritului necesitatea în umiditate scade, iar în perioada înfloritului este minimă. Ulterior creşte, devenind cea mai mare în perioada umplerii boabelor, ca la începutul maturării depline a boabelor şi maturării accelerate a lemnului din nou să se micşoreze. Figura 2: Curba necesitaţii vitei de vie in umiditate in diferite faze de vegetaţie Irigarea viilor se poate efectua prin brăzdare, aspersiune, sisteme de irigare subterane si aersol, picurare, dar cele mai răspândite sunt irigarea prin brăzdare, aspersiune şi picurare. Irigarea prin picurare asigură folosirea cea mai raţională a apei şi îngrăşămintelor minerale, a forţei de muncă, distribuirea uniformă a apei în zona sistemului radicular şi obţinerea recoltelor mari de struguri. Sistemul de irigare prin picurare include sursa de apă, blocul de distribuire şi control, regulatorul de presiune, conducta subterană, distribuitorii şi 1-2 picurătoare la fiecare butuc, amplasate direct pe sol sau la înălţimea de 20 cm. Tabelul 6: Lista companiilor care comercializează sisteme de irigare COMAPNIA / Persoane de contact Informaţia de contact Tipul sistemului Originea

“Trio” SRL 43-23-16, 43-21-61 Picurare SUA, Ucraina „MOLDAGROCHIM” SRL 22-35-97; 22-47-82; 22-41-17 Aspersiune, Picurare SUA „Eco-Irigare” SRL 43-04-19; 44-13-35 Aspersiune Moldova; Austria „Agro-Logistica” SRL 22-31-91; 27-00-40 Aspersiune Rusia „Agrodor-Succes” SRL 59-64-76; 71-58-62 Picurare, Aspersiune Grecia „Agrofit-BONUS” SRL 27-97-37; 27-97-36 Picurare, Aspersiune Spania, Grecia „Strimedit” SRL 24-34-88; 22-27-42; 24-46-69 Picurare SUA, Ucraina „A.I.K.” SRL 79-39-63 Aspersiune, Picurare Ucraina „Agrimatco-Service” SRL 22-67-73; 21-09-60 Picurare SUA

Mişcarea sevei

Înfloritul

Umplerea boabelor

Maturarea boabelor

DA

NU

10

Criteriile principale care determină calitatea apei de irigare sunt: Concentraţia sărurilor solubile (mineralizarea) Conţinutul relativ de calciu, sodiu şi magneziu Reacţia pH Conţinutul de clor

Tabelul 7: Valorile parametrilor calităţii apei pentru irigare:

Criteriu Valorile admise

1 SAR (coeficientul de adsorbire potenţială a sodiului) <6 2 Calciu, % din suma Ca+Mg+Na 40-45 3 Sodiu, % din suma Ca+Mg+Na 30-40 4 Magneziu, % din suma Ca+Mg+Na 50 5 Mineralizarea, g/dm3 0.7-0.8 6 Reacţia pH 8.2 7 Clor, mg/dm3 105

În continuare este prezentată lista laboratoarelor acreditate pentru perfectarea testelor apei. Tabelul 8: Lista laboratoarelor acreditate pentru perfectarea testelor apei

Denumirea laboratorului Adresa Telefoane de contact

Laboratorul de încercări al Concernului Republican pentru Gospodărirea Apelor „Apele Moldovei”

MD 2068, mun. Chişinău, str. M. Costin, 7V 43-89-24

Laboratorul Central de control a calităţii apei potabile al SA “Apă – Canal, Chişinău”

mun. Chişinău, str. Studenţilor, 14 48-98-32

Laboratorul de încercări al Întreprinderii Municipale “Apă – Canal” din Ungheni

or. Ungheni, str. Naţională, 2 0-236-2-34-06

11

Alegerea materialului săditor Material săditor viticol se consideră viţele portaltoi, viţele de soiuri roditoare altoite sau pe rădăcini proprii, maturate de 1-2 ani sau vegetante. În Republica Moldova în conformitate cu cerinţele standardelor SM 206:2000 şi SM 207:2000, în funcţie de valoarea biologică şi starea fitosanitară a materialului de înmulţire şi săditor viticol acesta este clasificat în următoarele categorii biologice:

1. Materialul Amelioratorului - este destinat producerii materialului de înmulţire şi săditor viticol de categorie biologică „Prebază”.

2. Materialul Prebază - este destinat producerii materialului săditor pentru înfiinţarea plantaţiilor de preînmulţire, producătoare de material de înmulţire şi săditor viticol din categoria biologică „Bază”.

3. Materialul Bază - este destinat producerii materialului săditor pentru înfiinţarea plantaţiilor altoi şi portaltoi, producătoare de material de înmulţire şi săditor viticol din categoria biologică "Certificat”.

4. Materialul Certificat - este destinat producerii materialului săditor pentru înfiinţarea plantaţiilor producătoare de material de înmulţire şi săditor viticol din categoria biologică „Standard” sau pentru înfiinţarea plantaţiilor de producere a strugurilor.

5. Materialul Standard - este destinat producerii materialului săditor viticol pentru înfiinţarea plantaţiilor producătoare de struguri.

6. Materialul Obişnuit - ! producerea materialului săditor viticol de categoria biologică “Obişnuit” este interzisă începând cu 01.01.2006.

În continuare este prezentată lista agenţilor economici licenţiaţi în producerea şi comercializarea materialului săditor viticol. Tabelul 9: Lista agenţilor economici licenţiaţi in producerea si comercializarea materialului săditor viticol

Agentul economic Adresa Telefoane de contact

„Sauron” SRL Chişinău, bd. Stefan cel Mare 162, of. 1608 21-02-08, 23-86-28 IM „Weis-MD vine Co” SRL Chişinău, str. Vlaicu Parcalab 35 22-04-82 Institutul National al Viei si Vinului Chişinău, str. Grenoble 128 28-50-25, 78-77-67 FPC „Codru-ST” SRL Chişinău, bd. Stefan cel Mare 33A 21-22-39, 22-73-66 ”Salcuta” SRL Chişinău, str. Sciusev 53 24-52-52, 22-81-55 „Mercier Centru Europa” SRL Chişinău, str. Vasile Alecsandri 69/1 22-62-97 „Sadac Agro” SRL s. Sadaclia, Basarabeasca (297) 57702, 57340 „Mitarix” SRL s. Gura Galbena, Cimislia (241) 46350 „Vialtos” SA s. Larguta, Cantemir (273) 76218 „Vorniceni” CAPC s. Vorniceni, Straseni (237) 46294 „DimCairac-Agro” SRL s. Cairaclia, Taraclia (294) 66230 „Ghelir-Agro” SRL s. Chirsovo, Comrat (298) 51332 „Crocmaz Agro” SRL s. Crocmaz, Stefan Voda (242) 46230 „Vita Podgoreanu” SRL s. Cojusna, Straseni 0-691-11-618 „Elvitis-Com” SRL Chişinău, str. Sf. Nicolae 35 22-10-58 „Tomai-Vinex” SA S. Tomai, Ceadir-Lunga (291) 51507, 51007

Notă: Pentru a exclude efectuarea copcitului şi pentru a preîntâmpina afectarea plantelor tinere de Cancerul bacterian, viţele înainte de plantare se introduc în săculeţe izolatoare de polietilenă (cu grosimea – cel puţin 300 Mkm, lăţimea – 8-10 cm, înălţimea – 45-50 cm). Izolatorul trebuie să fie legat deasupra rădăcinilor bazale şi sub punctul de altoire cu aţă naturală.

12

Schema de plantare Suprafaţa de nutriţie a butucilor este determinată de gradul fertilităţii şi umidităţii solului, vigoarea butucilor, sistemului de formare a lor, nivelul de mecanizare a lucrărilor în vie. Suprafaţa de nutriţie determină distanţele între plante pe rând şi între rânduri. În Republica Moldova ele variază de la 2,5 până la 3,5 m între rânduri şi 1,25-2 m în rânduri. Pentru butucii cu creştere slabă şi mijlocie distanţa între rânduri este de 3 m, iar în rânduri pe soluri sărace de 1,3-1,5 m, pe cele fertile 1,5-1,75; pentru butci viguroşi – respectiv 3,0-3,5 m, 1,5-1,75 şi 1,75-2,0 m. În condiţiile de cultură protejată distanţa între rânduri este de 2,5-3,0 m, iar între plante în rând de 1,25-1,5 m. Timpul plantării În condiţiile Moldovei viţa de vie poate fi plantată în 3 perioade:

• Primăvara – în lunile martie-aprilie, imediat cum este posibilă ieşirea în câmp; • Vara – 15 mai – 30 iunie, se plantează material săditor viticol vegetant; • Toamna – în luna noiembrie (până la îngheţarea solului), imediat după scoaterea materialului săditor din

şcoala de viţe Organizarea teritoriului Organizarea unui sector viticol este un factor important pentru exploatarea cu succes a plantaţiei, de aceea este recomandat să se efectueze de un birou de proiectare experimentat. Organizarea teritoriului unui sector viticol trebuie să prevadă:

• Deservirea eficientă a plantaţiei; • Utilizarea raţională a solului şi a terenului agricol; • Utilizarea eficientă a autotransportului, tractoarelor şi maşinilor agricole; • Protecţia solului contra eroziunii; • Utilizarea eficientă a braţelor de muncă; • Utilizarea eficientă a investiţiilor capitale şi rambursarea lor mai timpurie.

Transferarea în natură a proiectului organizării teritoriului plantaţiei viticole se face de către biroul de proiectare utilizând dispozitivele geodezice corespunzătoare. Formarea butucului În vederea diminuării riscurilor de îngheţ şi obţinerea unei recolte maximale anual pentru soiurile de struguri de masă sunt recomandate formele protejate de conducere a butucilor pentru toate zonele viticole din RM, care prevăd îngroparea viilor în toamnă. Ţinând cont de volumul mare de lucru la îngroparea şi dezgroparea butucilor este recomandată formarea butucilor după sistemul evantai unilateral (Figura 3a) si moldovenesc de spalier unilateral (Figura 3b) cu braţe scurte sau lungi, oblice, în scopul înclinării lor spre sol.

Figura 3: Formele de butuc recomandate pentru viile protejate

a) b)

13

INVESTIŢIILE NECESARE PENTRU INFIINŢAREA PLANTAŢIILOR TINERE DE STRUGURI DE MASĂ Volumul investiţiilor capitale necesare pentru înfiinţarea plantaţiilor viticole includ cheltuieli ce ţin de pregătirea solului, plantare, instalarea spalierului şi îngrijirea plantaţiilor tinere până la intrarea pe rod. Volumul de investiţii depinde şi de distanţa de plantare, sistemul de cultură, forma butucilor, termenul intrării lor pe rod, prezenţa sau lipsa irigării, sistemul de protecţie a plantelor. În general, volumul investiţiilor constituie suma cheltuielilor directe şi indirecte începând cu pregătirea solului şi terminând cu îngrijirea plantaţiei viticole tinere până la intrarea în rod.

În continuare este prezentat un exemplu de calcul al investiţiilor necesare pentru înfiinţarea şi îngrijirea plantaţiilor tinere de struguri de masă, varietăţi apirene (fără seminţe), schema de plantare 3 x 1,5 m şi utilizarea irigării prin picurare.

14

Tabelul 10: Calculul investiţiilor necesare pentru înfiinţarea şi îngrijirea plantaţiilor tinere de struguri de masă

UM Canti-tatea

Preţ unitar

Pregatirea terenului

preplantare Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

1 Vanzări lei 15 60000 120000 180000 Struguri de masa kg 4000 8000 12000

2 Costul materialelor de producere 13332 60366.6 34463 1600 4790 4790 Material săditor unit. 2222 20 13332 31108

Săculeţe izolatoare de polietilena pt tulpina subterana unit. 2222 0.3 667

Echipament de irigare 1 21945 21945 Stâlpi de beton armat unit. 396 40 15840 Sarma de spalier (d=3 mm) t 0.3 14000 3864 Sarma de spalier (d=2.4 mm) t 0.6 12000 6912 Sisteme de ancorare ha 72.0 - 4650 2100 Sisteme de tensionare unit. 216 14.0 1008 2016 Material de legat kg 60 10 50 90 200 270 270 Apa la plantare m3 24 20 480 Îngrăşăminte minerale kg 111 18 2000 0 0 2000 2000 Insecticide şi fungicide kg / l 20 70 700 1400 1400 2520 2520 3 Costul lucrărilor mecanizate 2000 5946 3046 4060 4470 4630 Desfundarea cu scoaba (90 cm) ha 1 2000 2000 Arătura de toamna intre rânduri (25-30 cm) ha 1 700 700 700 700 700 700 Cultivarea intre rânduri (3, 4 ori) ha 4 250 1000 1000 1000 750 750 Irigarea prin picurare & fertilizare m3 250 2 250 500 500 500 Stropirea plantaţiilor ha 4 250 1000 1500 1500 Transportarea stâlpilor (10 km) t/km 210 4 840 Săparea gropilor pt plantare unit 2222 1 2222 Transportarea apei la plantare (10 km) t/km 121 4 484 Săparea gropilor pt stâlpi unit. 396 1 396

Transportarea producţiei din cimp (10 km) t/km 40-120 4 160 320 480

Îngroparea/dezgroparea coardelor ha 2 350 700 700 700 700 700

4 Costul lucrărilor manuale 0 7710 6560 8490 8560 9660 Plantarea viţelor, tasarea si muşuroirea om/zi 5 70 350 Prăsitul in rând om/zi 15 70 1050 1050 1050 1050 1050 Instalarea stâlpilor om/zi 14 70 980 Instalarea sârmei om/zi 14 70 980 Instalarea ancorelor om/zi 1 70 70 Formarea butucilor & tăierea in uscat om/zi 17 80 240 320 680 1360 Legatul in uscat om/zi 13 70 350 Plivitul lăstarilor om/zi 5 80 160 240 480 400 400 Legatul lăstarilor om/zi 20 70 140 630 630 630 630 Copilitul om/zi 27 70 420 630 Cârnitul om/zi 8 70 210 560 560 Îngroparea/dezgroparea coardelor om/zi 14 70 980 980 980 980 980 Recoltarea om/zi 30 70 840 1260 1680 Paza plantaţiilor om/luna 6 500 3000 3000 3000 3000 3000 5 Cheltuieli neprevăzute (10%) 1533 7402.26 4406.9 7415 1782 1908

6 TOTAL CHELTUIELI DE PRODUCERE 16,865 81,425 48,476 21,565 19,602 20,988 TOTAL PANA LA INTRAREA IN ROD 146,766

7 Taxe şi Impozite 600 600 600 600 600 600 Impozitul funciar ha 1 120 120 120 120 120 120 120 Fondul social ha 1 480 480 480 480 480 480 480

8 Profit Brut -17465 -82024.9 -49075.9 37835 99798 158412

15

SURSE DE SUPORT FINANCIAR Subvenţiile, acordate de către Guvernul Republicii Moldovei.

REPUBLICA MOLDOVA

PARLAMENTUL

HOTARIRE

de aprobare a

Regulamentului privind gestionarea mijloacelor fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole

nr. 14 adoptat: 09.02.2007 în vigoare: 09.02.2007

publicat în: Monitorul Oficial nr 029 din: 02.03.2007 articolul: 96

cod de clasificare: Limba rusă

Întru executarea art.31 alin.(16) din Legea viei şi vinului nr.57-XVI din 10 martie 2006,

Parlamentul adoptă prezenta hotărîre.

Art.1. - Se aprobă Regulamentul privind gestionarea mijloacelor fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole, expus în anexă.

Art.2. - Se abrogă Hotărîrea Parlamentului nr. 21-XVI din 8 aprilie 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea mijloacelor fondului de susţinere a înfiinţării plantaţiilor viticole şi a mijloacelor destinate utilizării pentru administrarea mărcilor proprietate de stat.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Marian LUPU

Nr.14-XVI. Chişinău, 9 februarie 2007.

Anexă

REGULAMENT

privind gestionarea mijloacelor fondului pentru susţinerea

înfiinţării plantaţiilor viticole

I. Dispoziţii generale

1. Prezentul regulament, elaborat în conformitate cu prevederile art.31 alin.(16) din Legea viei şi vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006, reglementează modul de gestionare (administrare şi repartizare) a mijloacelor fondului pentru susţinerea înfiinţării plantaţilor viticole (denumit în continuare fond) şi mărimea compensaţiei pentru acoperirea parţială a cheltuielilor de înfiinţare a plantaţiilor viticole producţie-marfă, inclusiv a plantaţiilor-mamă altoi şi portaltoi.

16

2. Mijloacele fondului sînt gestionate de Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin" în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu prezentul regulament.

3. Prevederile prezentului regulament se extind asupra persoanelor fizice şi persoanelor juridice, înregistrate în modul stabilit de legislaţia în vigoare, care activează în domeniul vitivinicol, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, cu excepţia unităţilor vinicole care înfiinţează plantaţii viticole conform obligaţiilor investiţionale incluse în contractul de vînzare-cumpărare a pachetului de acţiuni ale statului.

4. Cuantumul fondului se stabileşte anual în legea bugetului de stat.

5. Mijloacele fondului se acumulează la un cont trezorerial al Ministerului Finanţelor şi se utilizează conform devizului de cheltuieli şi planului de finanţare, aprobate de consiliul de administrare a fondului şi de Ministerul Finanţelor.

II. Administrarea mijloacelor fondului

6. Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin" gestionează mijloacele fondului prin intermediul unui consiliu de administrare (denumit în continuare consiliu), compus din 11 persoane, inclusiv preşedinte, vicepreşedinte şi secretar.

7. Din componenţa consiliului fac parte: directorul general al Agenţiei Agroindustriale "Moldova-Vin", în calitate de preşedinte al consiliului, trei reprezentanţi din partea acestei agenţii, unul dintre care este secretar al consiliului, cîte un reprezentant din partea Institutului Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie, a Ministerului Economiei şi Comerţului, a Ministerului Finanţelor, a uniunilor profesionale din viticultură şi din vinificaţie, a patronatului din complexul agroalimentar şi a federaţiei sindicatelor din ramură.

Componenţa nominală a consiliului se aprobă şi se modifică prin dispoziţie de Guvern.

8. Consiliul îşi organizează activitatea în baza unui regulament, aprobat la prima lui şedinţă.

9. De competenţa consiliului ţin:

a) aprobarea şi modificarea planurilor de finanţare;

b) stabilirea numărului de tranşe pentru compensarea parţială a cheltuielilor de înfiinţare a plantaţiilor viticole (în continuare - compensaţie), precum şi a cuantumului fiecărei tranşe;

c) stabilirea succesiunii în distribuirea mijloacelor fondului şi asigurarea transparenţei acestei distribuiri;

d) examinarea, în cadrul şedinţelor sale, a actelor prezentate de solicitanţi şi adoptarea deciziilor asupra lor;

e) controlul asupra corectitudinii calculelor şi distribuirii mijloacelor fondului.

10. Consiliul se convoacă în şedinţe ordinare şi extraordinare. Şedinţele ordinare se ţin, după caz, cel puţin o dată pe lună. Şedinţele extraordinare se convoacă de preşedintele consiliului sau la cererea a cel puţin 1/3 din membri. Data şedinţei se stabileşte de preşedinte şi se aduce la cunoştinţă tuturor membrilor cu cel puţin 3 zile înainte.

11. Şedinţa consiliului este deliberativă dacă sînt prezenţi cel puţin 2/3 din membrii lui.

12. Fiecare membru al consiliului, inclusiv secretarul, deţine dreptul la un singur vot, exercitat personal. Decizia se adoptă cu votul majorităţii absolute a membrilor consiliului prezenţi la şedinţă.

17

13. Şedinţa consiliului se consemnează în proces-verbal, întocmit în termen de 3 zile din data ţinerii ei, în 2 exemplare, semnate de toţi membrii consiliului.

14. Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin" asigură:

a) primirea de la solicitanţi a actelor, verificarea lor;

b) examinarea plantaţiilor viticole nou-înfiinţate;

c) pregătirea ordinii de zi a şedinţelor consiliului, organizarea lucrărilor de secretariat;

d) elaborarea şi modificarea planurilor de finanţare;

e) prezentarea, la solicitarea consiliului, de informaţii privind înaintarea documentelor, verificarea plantaţiilor viticole nou-înfiinţate şi acumulările de mijloace băneşti în fond;

f) întocmirea de rapoarte trimestriale privind cheltuielile curente, prezentarea lor în şedinţa consiliului;

g) efectuarea unor alte acţiuni în vederea gestionării eficiente a mijloacelor fondului.

III. Repartizarea mijloacelor fondului

15. Mijloacele fondului se utilizează:

a) 98 la sută pentru susţinerea înfiinţării plantaţiilor viticole;

b) pînă la 1,6 la sută pentru administrarea mărcilor proprietate de stat, pentru înregistrarea lor în ţară şi în străinătate;

c) pînă la 0,4 la sută pentru suportarea cheltuielilor de acordare a consultanţei, de verificare, monitorizare şi supraveghere de autor a plantaţiilor viticole nou-înfiinţate, mijloace care se alocă trimestrial Institutului Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie.

16. Mijloacele destinate administrării mărcilor proprietate de stat se vor folosi la:

a) plata taxelor de înregistrare în ţară şi în străinătate a mărcilor şi altor obiecte de proprietate intelectuală care aparţin statului, inclusiv a taxelor de depunere a cererilor de înregistrare, examinare, publicare, eliberare a titlului de protecţie, precum şi de efectuare a unor alte acţiuni cu semnificaţie juridică ce ţin de protecţia mărcilor;

b) plata serviciilor, prestate de mandatarii din ţară şi din străinătate, în vederea reprezentării, în faţa oficiilor pentru proprietate intelectuală, organelor de stat competente, instanţelor de judecată, a intereselor privind protecţia mărcilor şi altor obiecte de proprietate intelectuală care aparţin statului, soluţionarea litigiilor legate de această protecţie;

c) organizarea şi monitorizarea utilizării în ţară şi în străinătate a mărcilor şi altor obiecte de proprietate intelectuală care aparţin statului;

d) promovarea în ţară şi în străinătate a mărcilor şi altor obiecte de proprietate intelectuală care aparţin statului.

17. Mărimea compensaţiei, în anii 2006-2007, se stabileşte în sumă de 25 mii de lei pentru un hectar de suprafaţă utilă de plantaţie viticolă. La înfiinţarea plantaţiilor-mamă cu material săditor de categorii biologice ridicate ("prebază" şi "bază"), compensaţia se majorează cu 15 mii de lei, a plantaţiilor de producţie cu soiuri de struguri pentru

18

masă cu 10 mii de lei, a plantaţiilor cu soiuri pentru producerea vinurilor cu denumire de origine cu 5 mii de lei.

18. Se acordă compensaţie pentru plantaţiile viticole care au fost înfiinţate începînd cu primăvara anului 2004. Compensaţiile sporite pentru categoriile de plantaţii menţionate în pct. 17 se acordă începînd cu cele plantate în anul 2006.

19. Pot beneficia de compensaţie persoanele fizice şi persoanele juridice, indicate la pct.3, care au înfiinţat plantaţii viticole, inclusiv plantaţii altoi şi plantaţii portaltoi, conform proiectului de înfiinţare, cu material săditor, autorizat, de soiuri înscrise în Registrul soiurilor de plante, pe o suprafaţă compactă de cel puţin 5 hectare şi, respectiv, pe o suprafaţă compactă de cel puţin 1 hectar pentru plantaţiile viticole specificate la pct.20.

Se admit pentru acordarea compensaţiei şi suprafeţe mai mici, începînd cu 0,5 ha, în cazul în care acestea sînt amplasate compact lîngă alte plantaţii viticole, înfiinţate anterior, cu soiuri din aceeaşi grupă agrobiologică, cu vîrsta de cel mult 1/2 din durata de exploatare a categoriei respective de plantaţii, cu un grad respectiv de îngrijire, alcătuind împreună o suprafaţă de cel puţin 5 ha.

Compensaţia se acordă şi în cazul în care gospodăriile de fermier (ţărăneşti) şi întreprinderile individuale au înfiinţat plantaţii viticole pe o suprafaţă compactă de 5 ha sau mai mare, după un proiect comun sau după proiecte separate, cu soiuri din aceeaşi grupă agrobiologică.

20. Se acordă compensaţie parţială, începînd cu anul 2007, pentru o suprafaţă compactă cu soiuri de struguri pentru masă de cel puţin 1 ha ori pentru o suprafaţă amplasată compact lîngă plantaţii viticole înfiinţate anterior alcătuind împreună cel puţin 1 ha.

21. Pentru a beneficia de mijloacele fondului, solicitantul prezintă Agenţiei Agroindustriale "Moldova-Vin", după înfiinţarea plantaţiilor viticole:

a) actele, înregistrate potrivit legislaţiei, ce confirmă dreptul de deţinător al terenurilor agricole pe care sînt înfiinţate plantaţii viticole;

b) extras din proiectul de înfiinţare a plantaţiilor viticole;

c) actele ce confirmă procurarea, originea şi calitatea materialului săditor viticol;

d) actul privind plantarea materialului săditor, confirmat de autoritatea administraţiei publice locale de nivelul întîi şi de direcţia agricultură şi alimentaţie a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea;

e) certificatul de înregistrare şi atributele bancare.

Cooperativa agricolă de producţie membrilor căreia nu li s-au atribuit în natură (pe loc) cote de teren echivalent prezintă, ca acte ce confirmă dreptul de deţinător al terenului, hotărîrea adunării generale a cooperativei privind înfiinţarea plantaţiei viticole şi planul cadastral al plantaţiei nou-înfiinţate confirmat de primărie.

22. Documentele depuse de solicitanţi se înscriu într-un registru special, ţinut de Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin".

23. În termen de 30 de zile după prezentarea documentelor specificate la pct.21, plantaţiile viticole nou-înfiinţate se verifică pe teren de către o comisie, alcătuită din reprezentanţi ai Agenţiei Agroindustriale "Moldova-Vin", ai Institutului Naţional pentru Viticultură şi Vinificaţie, ai direcţiilor agricultură şi alimentaţie ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, ai autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întîi şi ai întreprinderii viticole. Rezultatele verificării se consemnează într-un act, de un model aprobat de consiliu.

19

24. Documentele prezentate de solicitanţi se examinează în şedinţa consiliului în cel mult 30 de zile după prezentarea actului de verificare pe teren a plantaţiilor viticole nou-înfiinţate.

25. Decizia consiliului privind acordarea compensaţiei, amînarea sau refuzul de a o acorda se aduce la cunoştinţă solicitantului, de către secretarul consiliului, în termen de o săptămînă din data întocmirii procesului-verbal al şedinţei lui.

26. Beneficiarilor de compensaţii cărora pepinieriile viticole autohtone le-au oferit material săditor viticol în avans, prin coordonare cu Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin", li se acordă integral, în anul plantării, sumele respective.

27. În baza deciziilor consiliului, înscrise în procesele-verbale respective, Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin" perfectează dispoziţii de plată trezoreriale, pe care le prezintă, în modul stabilit, Trezoreriei Centrale a Ministerului Finanţelor.

28. Pe măsura prezentării dispoziţiilor de plată trezoreriale, Ministerul Finanţelor transferă beneficiarilor de compensaţii sumele respective din fond, în funcţie de numărul tranşelor şi de cuantumul lor.

IV. Responsabilităţi

29. Responsabil de acumularea mijloacelor în fond este Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, iar de utilizarea lor la destinaţie, Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin".

30. Conducătorul şi contabilul-şef ai Agenţiei Agroindustriale "Moldova-Vin" sînt responsabili personal de corectitudinea şi legalitatea operaţiunilor efectuate.

31. Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin" prezintă trimestrial Parlamentului şi Ministerului Finanţelor dări de seamă privind utilizarea mijloacelor din fond, conform legislaţiei în vigoare.

20

Creditele sunt o sursă alternativă de finanţare a investiţiei necesare pentru înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie. Pe piaţa financiară a RM creditele sunt oferite de câteva categorii de instituţii financiare: bănci comerciale, instituţii de microfinanţare şi companii de leasing. Mai jos este prezentată lista instituţiilor de finanţare pentru care agricultura este considerată sector ţintă. Pentru informaţii detaliate asupra activităţii fiecăreia dintre instituţiile menţionate vă rugăm să studiaţi “Ghidul Produselor Creditare“ elaborat de către Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA). Tabelul 11: Lista instituţiilor financiare care acordă creditare sectorului agricol

Denumirea instituţiei financiare Adresa oficiu central Informaţia de contact

Bănci comerciale

BC "MOLDOVA - AGROINDBANK" S.A. MD-2006, mun. Chisinau, str.Cosmonautilor 9

22-27-70, 24-46-49 http://www.maib.md

BC "BANCA SOCIALA" S.A. MD-2005, mun. Chisinau, str. Mitropolit Banulescu-Bodoni 61

22-14-94, 22-14-81 http://www.socbank.md

BC "VICTORIABANK" S.A. MD-2004, Chisinau, str.31 August 141 23-30-65, 57-61-00 http://www.victoriabank.md

BC "MOBIASBANCA" S.A. MD-2012, mun. Chisinau, bd. Ştefan cel Mare si Sfint, 81a

54-19-74 http://www.mobiasbank.com

BC "Moldindconbank" S.A. MD-2012, or. Chisinau, str. Armenească, 38

57-67-82 http://www.moldindconbank.com/

Societatea pe Actiuni Banca de Economii MD-2012, mun. Chisinau, str. Columna 115

24-47-22, 24-04-70 http://www.bem.md/

BC "EuroCreditBank" S.A. MD-2001, mun. Chisinau, str. Ismail 33 50-01-01, 50-02-22 http://www.ecb.md

BC "UNIBANK" S.A. MD-2012, mun. Chisinau, str. Banulescu Bodoni 45

25-38-01 http://www.unibank.md

"Banca de Finante si Comert" S.A. MD-2012, mun. Chisinau, str. Puskin 26 22-74-35 http://www.fincombank.com/

BC "EXIMBANK" S.A. MD-2001, or. Chisinau, bul. Stefan cel Mare 6

27-25-83 http://www.eximbank.com/

BC "INVESTPRIVATBANK" S.A. MD-2001, or. Chisinau, str. Sciusev 34 27-43-86 http://www.ipb.md

BC "Universalbank" S.A. MD-2004, mun. Chisinau, bul. Stefan cel Mare 180

29-59-00 http://www.universalbank.md

BC "ENERGBANK" S.A. MD-2012, mun. Chisinau, str. Vasile Alexandri 78

54-43-77 http://www.energbank.com

Instituţii de microfinanţare

Corporaţia de Finanţare Rurală MD-2004, mun. Chişinau, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 180, oficiul 906

29-53-05, 29-53-06 http://www.microfinantare.md

“GARANTINVEST” SRL MD-2004, mun.Chişinău, str.31 August 1989, 98, oficiul 411

23-49-70 http://www.garantinvest.md

Proiectul Investiţii şi Servicii Rurale (RISP) MD-2005, mun. Chişinău, 9 Cosmonautilor Street, office 544

22-24-65, 22-24-67 http://www.capmu.md

Microinvest MD2012, mun. Chişinau, str. Puskin, 16 22-99-04, 22-99-03 ProCredit MD-2004, Chişinău, Bulevardul Ştefan cel

Mare şi Sfânt, 65, oficiul 900 27-14-19 www.procredit.md

Federaţa Asociaţiilor de Economii şi Împrumut MD-2004 Chişinău, bd. Ştefan cel Mare 180, oficiu 1110

Companii de leasing

MAIB Leasing

MD-2001, mun.Chişinău, str.Tighina, 49/4 20-36-16, 20-36-17 http://www.leasing.md

IMC Leasing MD-2045, mun. Chişinău, bd. Moscovei 20 49-84-44, 49-93-17, 44-97-65 http://www.imcleasing.md/

Euro Leasing

MD-2001, mun. Chişinău, str. Ismail 33 27-27-09, 50-02-44 http://www.euroleasing.md

Galas Leasing

MD-2012, mun.Chişinău, str. A.Diordita, 2 21-34-50, 21-34-46, 21-34-47

BS Leasing Grup

MD-2045 mun. Chişinău, bd. Moscovei, 21 44-10-44, 44-10-96

21

BIBLIOGRAFIE

N. Perstniov, V. Surugiu, E. Morosan, V. Corobca – Viticultura. Chişinău 2000.

V. Corobca, P. Apruda, Ch. Nicolaescu – Afaceri in viticultura. Chişinău, ACSA, 2004.

A. Overcenco – Agricultural Atlas. Chişinău, version January 2006.

Academia de Ştiinţe a Moldovei – Uvologie şi Enologie. Chişinău 2006.

Ю. А. Родин – Виноград и Виноградарство. Полное руководство по выращиванию, уходу и переработке винограда. Краснодар, Когорта, 2004.

В. М. Стеценко, Н. В. Держаков – Виноградарство по-новому. Москва 2006.

Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA), CNFA – Studiu de piaţă: Strugurii moldoveneşti pe piaţa Rusiei. Davis Fresh Technologies, Mai 2005.

Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA), MEPO – Raportul mesei rotunde: Oportunităţi de dezvoltare a sectorului competitiv de producţie a strugurilor de masă in Moldova. Chişinău, Mai 2005.

Implementarea Proiectului de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA) este posibilă graţie suportului generos oferit de poporul american prin intermediul Agenţiei Statelor Unite pentru

Dezvoltare Internaţională (USAID)

Pentru informaţii suplimentare vizitaţi www.cnfa.md sau contactaţi oficiul CNFA în Chişinău la tel. 577930,

sau la adresa str. Bulgară 33/1.