incercari de incovoiere prin soc

5
INCERCARI DE INCOVOIERE PRIN SOC 1. Principii teoretice Încercările de încovoiere prin şoc, cunoscute şi sub denumirea de încercări pentru determinarea rezilientei servesc îa aprecierea tenacităţii materialelor metalice, precum şi a caracterului ruperii (ductilă sau fragilă). Încercările constau în ruperea prin şoc a unor epravete cu crestătură în formă de "U" sau "V". Epruvcta (1), aşezată liber pe două reazeme (2) este ruptă dintr-o singura lovitură, aplicată în faţa opusă crestăturii, cu ajutorul unui ciocan pendul (3) figura 1. Se determina energia consumata la rupere negijându-se pierderile de energie prin frecare, vibraţiile şi deformaţiile elastice ale aparatului. Sunt standardizate două tipuri de încercări: a) încercarea de încovoiere prin şoc pe epruvete cu crestătura în "U" la care rezilienţa notată cu KCU se defineşte ca fiind: W - reprezintă energia 1

Upload: alexander1

Post on 04-Aug-2015

148 views

Category:

Documents


8 download

TRANSCRIPT

Page 1: Incercari de Incovoiere Prin Soc

INCERCARI DE INCOVOIERE PRIN SOC

1. Principii teoretice

Încercările de încovoiere prin şoc, cunoscute şi sub denumirea de încercări

pentru determinarea rezilientei servesc îa aprecierea tenacităţii materialelor metalice,

precum şi a caracterului ruperii (ductilă sau fragilă).

Încercările constau în ruperea prin şoc a unor epravete cu crestătură în formă de "U"

sau "V". Epruvcta (1), aşezată liber pe două reazeme (2) este ruptă dintr-o singura

lovitură, aplicată în faţa opusă crestăturii, cu ajutorul unui ciocan pendul (3) figura 1.

Se determina energia consumata la rupere negijându-se pierderile de energie prin frecare,

vibraţiile şi deformaţiile elastice ale aparatului.

Sunt standardizate două tipuri de încercări:

a) încercarea de încovoiere prin şoc pe epruvete cu crestătura în "U" la care rezilienţa

notată cu KCU se defineşte ca fiind:

W - reprezintă energia consumată la

ruperea epruvtei măsurate în J;

S0 - aria secţunii transversale iniţiale

a epruvetei în dreptul planului de

simetrie a crestăturii cm3.

Forma şi dimensiunile. epruvetelor

sunt indicate în tabelul 1 şi figura 2.

1

Figura 1 - Schema de principiu la încercarea de încovoiere prin şoc

Page 2: Incercari de Incovoiere Prin Soc

Tabelul 1Dimensiunile Simbol Valoarea nominală Abateri Lungime 1 55 ±0,60 Grosimea - epruvete uzuale - epruvete subţiri - epruvete subţiri

b107,55

±0,11±0,09±0,11

Înălţimea a 10 ±0,11înălţime la baza crestăturii: - epruvete cu h = 5 mm- epruvete cu h = 3 mm- epruvete cu h = 2 mm

ac

578

±0,09±0,11±0,11

Raza de curbură la baza crestături

Re 1 ±0,07

Epruvetele subţiri (b = 7,5 şi 5 mm) se utilizează la încercarea produselor cu grosimi sub 12 mm. Prelevarea şi prelucrarea epruvetelor se face numai prin aschiere, pentru a se preveni încălzirea materialului.

Figura 2. Forma şi dimensiunile epruvetei cu crestătură în U" folosităla încercarea de încovoiere prin şoc

b) Incercarea de incovoiere prin soc pentru epruvete cu crestatura in “V”, la care se foloseste simbolul KV:

KV = W [J]

W – energia consumata la ruperea epruvetei;

2

Page 3: Incercari de Incovoiere Prin Soc

Forma si dimensiunile epruvetei folosite sunt indicate in figura 3.

Fig. 3. Forma şi dimensiunile epruvetei cu crestătură în "V" folosite la încercarea de încovoiere prin şoc

2. Utilaj şi aparatură

încercarea se face cu ajutorul unui ciocan - pendul Charpy, alcătuit din pendulul (1) ce poate oscila în jurul axului (2) sprijinit pe suportul (3) figura 4.Pendulul este ridicat la înălţimea H şi apoi prin cădere liberă loveşte epruveta (4). Dupa ruperea epruvetei ciocanul se ridica la inaltimea h. Energia consumata la ruperea epruvetei va fi definita prin energia potentiala initiala a ciocanului si cea finala:

W = G·H-G·h [J]

unde G- este greutatea pendulului.

Fig.4. Schema ciocanului pendul Charpy

3

Page 4: Incercari de Incovoiere Prin Soc

Aparatul este astfel construit, încât pe cadranul 5 să se citească direct în dreptul unui ac indicator energia consumată pentru ruperea epruvetei.Caracteristica de bază a unui ciocan pendul o constituie energia potenţială iniţiala W0 = GH care poate avea valori 300 J sau 150 J.În timpul executării cursei de lucru ciocanul pendul prezintă un deosebit pericol pentru operator şi persoanele din jur. Se va evita deci, traiectoria descrisă de pendul.

4