in perioada sarbatorilor

7/23/2019 In Perioada Sarbatorilor

1/15

In perioada sarbatorilor, aerul se umple de irezistibilul miros de prajituri,

martipan si fructe confiate.

Cea mai faimoasa prajitura dintre toate prajiturile traditionale de Craciun, dinItalia, este Panettone. Acesta este un fel de cozonac, presarat cu delicioase

bucatele de fructe, cum ar fi struguri, citrice si numeroase alte fructe confiate.

Din 1490, anul in care a fost conceputa, prajitura a aut un imens succes si

de!a lungul timpului, a fost considerata un lu" rezerat elitei restranse. De

aceea, la #ilano, oamenii de afaceri isi luasera obiceiul de a oferi prajitura

Panettone, drept cadou, clientilor importanti.

1)Targurile de Craciun.

Craciunul inseamna cumparaturi, iar orasele italiene sunt

pline de targuri traditionale unde se vand dulciuri si

obiecte artizanale. Majoritatea targurilor apar dupa 8

decembrie (ziua in care este sarbatorita Pogorarea

Sfantului Duh si sunt deschise pana pe ! ianuarie

("pifania. #nul dintre preferatele mele se afla in Piazza

$avona din %oma, cu jocurile sale de carnaval, bomboane

si standuri cu ieslea si figurine ale &efanei. Pentru ceva

mai deosebit opreste'te la uditorium pentru festivalul

ce tine o luna, cu jocuri, concerte, patinaj si teatre de

papusi. )n nord, la *enetia, targul anual din Campo Santa

Stefano tine din + noiembrie pana pe +- decembrie siacolo gasesti atat papusi facute de mana, obiecte

artizanale, cat si specialitati culinare locale.

2)Masa de Craciun.
http://www.utilecopii.ro/articole/traditii-sarbatori/craciunul/5063http://www.utilecopii.ro/articole/traditii-sarbatori/craciunul/5063


2/15

Pentru mine, iarna a inceput in momentul in care apar

comerciantii pe strazi, vanzand castane coapte. )a'te

dupa miros si cumpara o punga, costa +'- euro. Pandoro

specific *eronei si panettone milanez, se gasesc acum intoata peninsula si sunt deseori oferite prietenilor si

colegilor. )n $apoli, incearca strufoli, adica sunt

gramajoare de aluat prajit stropite cu miere si puse una

peste alta, ca o piramida.

3)Presepe (Scena Nasterii Domnului)

)n loc sa cauti luminitele de Craciun (desi sunt si de'

acestea din plin, poti sa iti petreci intreaga ecursie

cautand scene ale $asterii Domnului, amplasate in

diferite orase din )talia. ceste scene sunt cu atat mai

populare cu cat mergi inspre sud, fiecare macelar sau

brutar are cate una pusa in geam. )n %oma, opreste'te la

Santa Maria Maggioreca sa vezi una dintre cele mai vechi

scene din oras, sculptata in marmura. "vident, scena

enorma din Piata San Pietro nu trebuie ratata. De'

asemenea, poti merge la racoeli, in Piazza Campidoglio

sa vezi scena $asterii Domnului de acolo, iar din seara de

Craciun, poti vedea Santo &ambino. Copiii din %oma vin saaduca multumiri acestei sculpturi in lemn, reprezentandu'

l pe )isus Pruncul. )n $apoli, sigur trebuie sa vezi via San

/regorio rmeno in Spaccanapoli. ceasta strada


3/15

faimoasa este plina de sculptori ce creeaza scene ale

$asterii Domnului. 0rice, de la scenele clasice pana la

scene ce il prezinta pe &art Simpson in rolul pastorului,

poate fi gasit aici.

$n Italia, Cr%ciunul i obiceiurile de s%rb%toare ariaz% de la oregiune la alta, a a c% micu ii italieni nu! i primesc juc%riile &n acela i timp. $n anumite zone din nordul Italiei, #o Cr%ciun, numit Babo Natalesau micu ul Isus, c%ruia i se spune '(esu

)ambino*, ofer% cadouri copiilor, pe + decembrie. Prin alte p%r i,-anta ucia este cea care o face, pe 1/ decembrie.

$n capital%, la oma, 'la )efana* aduce juc%riile pe ianuarie. 2steorba despre o r%jitoare b%tr3n% i cumsecade, care zboar% pematur% i coboar% pe co , pentru a l%sa cadourile.

Italia este considerat% ara de origine a Cr%ciunului, conform uneiipoteze acceptate din ce &n ce mai mult &n ultima reme, acesteeniment form3ndu!se &n urma cre5tiniz%rii de c%tre )iseric%afestivalului Saturnalia6&nc7inat zeului -aturn8 5i a altor s%rb%torip%g3ne.

$n scolele III i I d.C7r., )iserica din oma se afla &ntr!o aprig%competi ie cu religiile populare p%g3ne i cultele misterelor, credin e

implic3nd, &n marea lor majoritate, o prosl%ire a soarelui. De lamijlocul lunii decembrie i p3n% &n prima zi din ianuarie, romanii sedesf%tau &n petreceri i orgii, s%rb%torind solsti iul de iarn% i aduc3ndu!le omagii zeilor lor.


4/15

$n anul +:4 d.C7r., &mp%ratul Aurelian a decretat + decembrie, ziuasolsti iului &n calendarul iulian, drept natalis solis invicti6;na tereainincibilului -oare*8, un festial dedicat zeului solar #it7ras. Astfel,

prin desemnarea zilei de + decembrie drept dat% a s%rb%toriina terii Domnului, cre tinii din oma au atacat &n mod direct p%g3nismul roman.

$n acela i timp, pentru a se asigura c% s%rb%toarea cre tin% a lua locul cultului lui #it7ra, ei au inocat un bogat simbolism biblic &ncare Iisus era %zut ca soarele drept ii i Dumnezeul adevratei

lumini, trimis &n mijlocul oamenilor pentru a risipi &ntunericul dinlume. $n acest fel, Cr%ciunul, s%rb%torit de!a lungul secolelor,continu% s% p%streze elemente p%g3ne originare, &n ciudasimbolismului conferit de )iseric%.

Odata cu 8 decembrie cind se sarbatoreste Immacolata Concezione

(sarbatoare catolica, una dintre diferentele dogmatice intre ortodoxie si

catolicism ) putem spune cu mina pe inima ca au inceput sarbatorile de

iarna ... Se vor sfirsii pe 6 ianuarie odata cu efana ..

!entru unii 8 "ecembrie este ziua in care se impodobeste bradul si casa.

#ltii mai traditionalisti asteapta a$unul craciunului. Insa cam de la aceasta

data incepe sa se simta in aer sarbatoarea iar prin case se pregatescgogosele din aluat crescut (faina, apa, dro$die si za%ar, cu sau fara ou)

pra$ite in ulei incins, reteta aproape identica cu cea de minciunele pe care

le pregatea mama si bunica mea si care poarta nume diferite de la o zona la

alta ( pittule in !uglia, castagnole in centru&nord). Cele fara dro$die


5/15

c%iacc%ere ( trad. birfe) sau frapole prin nord asemanatoare cu scovergile

din 'omania. Sau feliile de mere trecute prin aluat ca de clatite si apoi

pra$ite in ulei (frittelle) in centrul italiei . #ceste dulciuri vor acompania

serile de iarna si vor culmina intr&o explozie de retete, gusturi si culori in

perioada Carnavalului.

Craciunul se sarbatoreste in familie este dupa parerea mea cea mai

frumoasa dintre toate sarbatorile ... In Italia exista o vorba care spune atale con i tuoi, !as*ua con c%i vuoi+ ( Craciunul cu ai tai, !astele cu

cine vrei). Italienii au obiceiuri culinare destul de diferite de la nord la sud.

Sa fie influentele vecinilor si ale cuceritorilor de&a lungul timpului de vina

Sau poate c%iar clima destul de diferita in sud fata de nord.

Craciunul are doua componente si deci doua mese importante - Cina de

#$un (in seara de / decembrie) in general pe baza de peste si !rinzul de

Craciun (0 decembrie).


6/15

#$unul este bogat in retete care au ca ingredient principal pestele, in

general baccal1 ( merluciu sarat ) sau stoccafisso ( acelasi peste dar uscat )

si fructele de mare.

In ziua de Craciun in general persona$ul principal &in zona mea 2milia

'omagna& este cappone ( un cocos castrat cind implineste cca 63&43 zile

de viata si taiat cind a facut cam 6&4 luni si a atins circa 5g in greutate).

elul intii sunt tortellini in brodo di cappone+. rodo (supa) trebuie sa fie

filtrat bine inainte de a fierbe in el tortellini umpluti cu carnea de cappone

printre alte feluri de carne si mortadella, in farfurie va fii servit putin

brodo, multi tortellini iar fiecare isi va pune parmezan ras deasupra ...'etetele de tortellini difera de la familie la familie asa ca ne putem inc%ipui

cit de diverse sunt de la o provincie la alta. 7a felul doi isi pot face aparitia

partile mai importante din cappone sau alte bucati de carne de porc sau vita

fierte (asa numitul bollito+) sau insaccati+ ( ce aduc de departe cu

caltabosul romanesc) .

Insaccati isi merita pe deplin un paragraf special pentru ca sunt reprezentati

in centru si nordul italiei foarte bine. 'etetele lor difera ca si cele

romanesti de la o zona la alta dar si de la o familie la alta insa te%nica e


7/15

cam aceeasi. Carnea tocata, de obicei partile cele mai bune, impreuna cu

arome si in unele retete vin rosu introdusa in mateintestine de porc . 7a loc

de cinste sta in zona errara ('omagna) salama da sugo, carnea tocata de

porc la care se adauga limba, arome si vin rosu se introduc in intestinul

curatat, se leaga si se fierb apoi la foc mic si pt vreme indelungata pina

aromele se intrepatrund iar ingredientele se imprietenesc si se contopesc

intr&un gust unic si minunat. 9rmeaza, dar ordinea este aleatoare,

cotec%ino specific zonei :odena, asemanator cu salama da sugo dar diferit

prin ingrediente si arome... si el avind ca invelis extern un intestin. Si

zampone care este piciorul de porc ( partea de $os ...+ adidasul cum mai

era numit in gluma in 'omania) umplut cu amestec de carne tocata si

arome... #ctul sau de nastere se pare ca ar fii inregistrat prin indepartatul

;0;; la :irandola in timpul asediului orasului de catre trupele papei

l. 'eteta este foate vec%e si

apare in evul mediu cind era produsa de farmacisti ( numiti ?speziali?).

:ai tirziu insa au fost calugarii certosini cei care s&au ocupat de

producerea lui. Calugarii de la minastirea Certosa, azi cimitirul din

ologna, au inceput sa pregateasca acest dulce si au facut&o asa de bine ca

in scurt timp a prins numele lor.#ltii fac referire la denumire din numele


8/15

dialectal, adica piine speciala. Certosino a fost cunoscut si la curtea papei

dar nu a mai depasit limitele provinciei ologna. Insa se pot intilnii

dulciuri asemanatoare in 'omagna cu alt nume insa. "emult era pregatit in

familie, astazi insa sunt patiserii care respecta traditiile cei care il produc.

'eteta lui include- faina, miere, fructe za%arisite, migdale, ciocolata amara,

stafide, seminte de pin, unt, seminte de anason si scortisoara.

@raditia bradului e mai noua si mai puternica in nord si pare ca ar fii a$uns

in Italia abia prin sec ABII insa ramine tipica regiunilor la nord de riul

'eno ( care trece c%iar pe linga casa mea .. deci sunt la granita bradului de

Craciun). :os Craciun ( abbo atale) aduce daruri copiilor in seara de

#$un. Catolicii pentru multa vreme au considerat bradul de Craciun ca un

simbol protestant. Iar perioada maxima de raspindire in tot teritoriul italian

a fost abia dupa ;33. Inca in sud sunt mult mai legati de iesle ... acolo

c%iar dc acum impodobesc si bradul, ieslea in miniatura nu lipseste.. 2a e

amena$ata in a$unul craciunului, in general de copii, dupa imaginatia lor,

iar pruncul Isus este asezat in patut numai in noaptea /&0 decembrie cind

s&a nascut. #tunci, cel mai tinar membru in familie aseaza bebelusul la

locul lui in iesle ...

Ieslea poate fii o miniatura sau poate fii c%iar ?vie? reprezentata de oameni

adevarati in noaptea de Craciun la biserica.

@raditia impodobirii cu ieslele unii o atribuie dupa ;33 odata cu San

rancesco. Insa obiceiul trebuie sa fie mult mai vec%i si poate are c%iar


9/15

ceva radacini etrusc%e sau romane si legaturi cu cinstirea mortilor si a

zeilor casei ?larii?. Ieslea napoletana e mentionata prin secolul AI , cea

bologneza abia dupa ;033 , cea genoveza ;433 ... iar diferentele intre ele

sunt si din punct de vedere al artei de a modelasculpta miniaturile dar si

din punct de vedere al persona$elor adaugate, multe dintre ele fac parte din

traditia si obiceiurile locului.

'evelionul sau noaptea lui San Silvestru se sarbatoreste in aglomeratie,

invitind prietenii acasa sau la restaurant. Obiceiul de a arunca lucrurile

vec%i din casa pe geam la miezul noptii s&a pierdut dar au ramas alte

obiceiuri si traditii . In sud pocnitorile si artificiile sunt protagonistele

miezului noptii. "ar in toata peninsula ( incluse si insulele) dupa miezul

noptii petrecerea cam ia sfirsit.

!e masa de revelion isi au locul insaccati cu garnitura de linte care

reprezinta bogatia ( banii ) asa cum si fructele cu boabe cum ar fii rodia sau

strugurii ( in unele zone boabele trebuie sa fie obligatoriu albe.. dar astea

sunt mai mult superstitii decit traditii).

* Cum petrec italienii Craciunul?

$n Italia zilelor noastre, celebrarea Cr%ciunului este str%b%tut% de onot% autentic%, unic%, &n care se &mpletesc tradi iile pastorale, riturileculturale tradi ionale i influen e din nordul 2uropei.


10/15

Srbtorea Imaculatei Concepii, la < decembrie, desc7idefestiit%ile de iarn% &n Italia. Potriit dogmelor romano!catolice, esteziua c3nd =ecioara #aria, mama lui Iisus C7ristos, a fost conceput%

&n p3ntecul mamei ei Ana, f%r% p%catul originar. -%rb%toarea a fostinstituit% de Papa -i"tus I &n 14: 5i a fost declarat% dogm% decatre Papa Pius I> &n 1


11/15

@u lipsesc dulciurile specifice, ca biscuiii cu simbolurileCr%ciunului, il torrone, un preparat din ciocolat% cu alune saumigdale, dar 5i cozonacii numii panettone5i pandoroe"portate

5i &n om3nia. udele initate la mas% or aduce &n dar florile &ng7iece numite ;-tele de Cr%ciun* 6euphorbia pulcherrima, &nlatin%8, care &5i descoper% florile ro5ii &n aceast% perioad%.Italienii, mai ales cei din zona de nord a %rii, au obiceiul de adecora un brad&n mijlocul casei, dar, potriit tradi iei, copiii nu &iadreseaz% lui #o Cr%ciun scrisorile &n care &i cer acestuia s% leaduc% cadourile lor preferate, ci trimit epistole c%tre p%rin ii lor, &n

r3ndurile c%rora & i e"prim% dragostea fa % de cei care le!au dat ia %. Aceste scrisori sunt a ezate, de obicei, sub farfuria tat%lui lor, ele fiind citite cu glas tare imediat dup% masa din ajunul Cr%ciunului.i ora5ele se &mpodobesc discret cu brazi 5i jocuri de lumini, iaradministraiile locale organizeaz% concerte 5i spectacole &n pia%. $nziua de Cr%ciun, teleiziunea public% ai transmite &n direct slujbade la atican.

Ce este mai interesant, de i Babbo Natale6#o Cr%ciun8 i cadourile oferite de Craciun dein obiceiuri din ce &n ce maifrecente, ziua principal% pentru oferirea de cadouri este)oboteaza, ziua a 1+!a de Cr%ciun, atunci c3nd cei trei magi au datPruncului Iisus darurile lor.

$n Italia, cadourile sunt aduse de a Befana, o r%jitoare bun% care

noaptea umple ciorapii copiiilor cu daruri. Potriit legendei, cei treimagi s!au oprit s% o &ntrebe pe )efana &n ce direc ie ar trebui s% se

&ndrepte pentru a ajunge la )etleem i au initat!o s% li se al%ture.r%jitoarea i!a refuzat, la fel proced3nd i mai t3rziu, c3nd un p%stor


12/15

a &ndemnat!o s% mearg% &mpreun% cu el pentru a!l onora pe copilulIisus.Dup% c%derea nop ii, ea a z%rit o lumin% puternic% &n ceruri, lucru

care a f%cut!o s% se &ntrebe dac% nu cuma a gre it resping3ndoferta celor trei magi, a a c% a adunat mai multe juc%rii ale copiilorei pleca i de pe acesta lume i a fugit &ncerc3nd s% &i ajung% din urm% pe magi i pe p%stor. )elfana nu a reu it s% &i g%seasc%, dup% cum nu a aut succes &n a descoperi grajdul &n care se n%scuseDomnul. Din acest moti, &n fiecare an, ea se str%duie s% dea deurma lui Iisus, i, pentru c% nu reu e te s% &l g%seasc%, d%ruie te

cadouri copiilor cumin i i buc% i de c%rbune 6sau carbone dolce, obomboan% asem%n%toare unui c%rbune8 copiilor obraznici.

$nc% de la primele ore ale dimineii de Cr%ciun, se preg%te5tepr3nzul care poate aea 5i preparate din carne de porc, dar &ncantit%i mici. Pe toat% durata s%rb%torilor de iarn%, pe meseleitalienilor or fi permanent co5uri cu fructe uscate 6migdale,smoc7ine, prune8 dar 5i nuci, alune, ara7ide care se ofer%

oaspeilor. Pentru c% remea nu permite plimb%ri lungi, italieniiprefer% s% &5i petreac% serile &n cas% juc3nd c%ri sau tombola deCr%ciun, un joc de 7azard care poate aea ca premiu bani sauobiecte.

* Alte tradi ii i obiceiuri italiene:

Ceppo este o structur% din lemn de apro"imati un metru &n%l ime,&n forma unei piramide. Pe acest sc7elet se amplaseaz% mai multerafturi, partea de jos fiind, &ndeosebi, rezerat% unei scene din ziuana terii lui Iisus, iar partea superioar% fiind destinat% bomboanelor,fructelor i cadourilor. Ceppo, numit i ;arborele luminii*, este


13/15

decorat cu 73rtie colorat%, conuri de brad &nelite &n staniol i micistegule e. um3n%ri de dimensiuni reduse sunt fi"ate pe p%r ile ie ite &n afar%, iar &n 3rful piramidei se a eaz% o stea sau o mic%

p%pu %.!rna destinului reprezint% o ec7e tradi ie din Italia, &n cadrulc%reia fiecare membru al familiei trebuie s% e"trag% un cadouambalat dintr!un mare bol ornamentat, p3n% c3nd sunt &mp%r itetoate darurile din interiorul acestuia."ampo#nari i $iffera ! &n oma i &n &mprejurimile capitaleitaliene, locuitorii din mun ii Abruzzi, &mbr%ca i &n straie tradi ionale

din l3n% , purt3nd &nc%l %ri p3n% la genunc7i, ciorapi albi i lungi mantii negre, c3nt% din cimpoaie i fluiere, desf%t3nd mul imile adunate &n preajma bisericilor.

* Srbtorile de iarn din Italia:

$n calendarul tradi ional al italienilor, ziua de + decembrie nu estesingura care poart% o semnifica ie special% &n anotimpul rece. De!a

lungul &ntregii luni decembrie i p3n% la &nceputul lui ianuarie, sedesf% oar% o serie de s%rb%tori religioase foarte importanteE decembrie F 'a =esta di -an @icola* F -%rb%toarea

sf3ntului @icolae, patronul p%storilor, este celebrat% &n ora eprecum Pollutri prin aprinderea de focuri sub imense cazane &ncare este g%tit%fave, o m3ncare tradi ional% din fasoleG

< decembrie 'a immaculata Concezione* F Celebrarea

Imaculatei Concep ii @a terea #aicii DomnuluiG 1/ decembrie 'a =esta di -anta ucia* F -%rb%toare prilejuit%

de ziua -fintei uciaG +4 decembrie 'a igilia di @atale* F Ajunul Cr%ciunului

@a terii DomnuluiG


14/15

+ decembrie '@atale* F Cr%ciunul @a terea DomnuluiG + decembrie 'a festa di -anto -tefano* F Hiua -f3ntului

tefan, prin care se marc7eaz% estirea na terii Domnului i

sosirea celor / magiG /1 decembrie 'a =esta di -an -ilestro* F -%rb%toarea zilei

-f3ntului -ilestru, ajunul anului nouG 1 ianuarie 'Il Capodanno* F 'Capul anului*, prima zi a noului

anG ianuarie 'a =esta della 2pip7ania* F )oboteaza

efana sau 2pifania ( 6 ianuarie) asa cum spune si poezioara spusa de

copii - 2pifania le feste porta via ( 2pifania alungasfirseste toate

sarbatorile).. efana este numele unei vra$itoare mereu surizatoare care


15/15

aduce dulciuri in ciorapi copiilor cuminti si carbuni celor rai. #cum sunt

carbuni dulci deci si cei mai putin cuminti nu sunt c%iar foarte tare

pedepsiti.

-arbatoarea Craciunului tine trei zile in Italia 6+4, +, +8, din aceasta taraenind si il presepe F scena @asterii lui Iisus !, pe care familiile italiene oinstaleaza cu 9 zile inainte de Craciun. )radul de Craciun se face pe

in perioada sarbatorilor

Documents