imparateasa norilor - virginia carianopol (ilustratii de laurentiu sirbu, 1986).pdf

8/20/2019 IMPARATEASA NORILOR - Virginia Carianopol (ilustratii de Laurentiu Sirbu, 1986).pdf

1/32


2/32

I L U S T R A Ţ I AWUIRENTIIl SÎR Il

®SI RISill l REIM ÂNESI:

886


3/32

r ă i a undeva.intr-o cetate î n a l t ăsi albasm1. lamarg1nea lumii. un î m p ă r a tbAtrin sintelept . pe nurr.ele lui N o r î m p ă r a t .î m p r e u n ăcu sotia sa. Buni la sunet.erau iubiti in toaiJ î m p ă r ă ţ i a :sup u ş i ise bucurau tare mult cind a c e ş t i ase a r ă t a uin ile le de s ă r b ă t o a r esaucu prilejul llhor trcbi ale i m p l r ă t i e iiesindu -le in cale ş inso1ind alaiulcu u r ă r ide s ă n ă t a t esi ani mu]Ji devia[l.

Ce;• mai de p r e ţ c o m o a r ăeraî n s ă fiica lor. f r u m o a s ăcum nu seana alta pc acea lume. pina dincolode implrlt ia stelelor s chiar dincolode boltile cele m < ~ iinalte ale cerului.

Cit er 1 1 iua . fata se plimba de-alungul i m p ă r l t i e iprintre norii alb a ş t r i care. ca n iş t e s u p u ş icredinc i o ş iş iubit o ri. se d ~ de a u la o parte.ficîndu-i anume cale e t s ă t r e a c ă:alteori se a ş t e r ne au b picioarele ci.a l c ă t u i n dun covor pufos s moale.pe care pasul ei c ă l c aluneeînd usor.c u g i n g ă ş i e ş i ţ r a t i e .Timpull i torcea


4/32

lirul ş Luna. clei a ş a o chema.parci pe ce trc:ceau :rilele se lliceamai frumoasA la chip ş la sunetCe mai. ajunsne o m i n d r e ţ ede fata.Bucuria plrin1ilor era umbritA dincind in cind : ' tiau ci ce $tiau : pa·re-se ursita t ş o p t i s tc1 nu vorinchide O< hii Rn,a fatl : cAci tO< maiatunci cind ca va li în noarc:a virstei si frumusc1ii. intr-o seara. pentru ca

va veni o seara .. l u n a lunecind u ~ o ru ş o rva pleca de l inp ei :i dusA vafi pentru totdeauna. De aceea. cucît se fi1cca mai mîndri. mai frum o a s ă inimile celor d oi p ă r i n ţ isestringeau de am rtciullea clipei. ceş t i a uc ă va veni. od:ua :i o d a t ă

Se h o t ă r î r iintr-o :ri, sA-i spunalunei mîhnirea ce-i umb rea. rugînd-odin adincul sunetelor lor l k pArin i.ca niciodatA, dar nk:todatl , pasul eis nu c re cumva s c lce în afaracttltii. c ă c i atunci pierdut va l ipentru totdeaun a, lar ea, oricit armai vrea s se IntoarcA. nu va maigilsi calca niciodata . Darea li l i n i ş t e a

il acest lucru nu se v intimpl anicicind. pentru ll trebuie spus c6luna. pe lingi frumuse te. era inzestratA cu multii cumintenie ş muiales dragoste ra]l de parinti.

Dar ialli e l intr-o seanli ~scari mai altfel decil toale celelaltede pin l atunci, o vraji. parci pusestApinire pe cetate. Toall suflareadormea. chiar si strAjHii ce cu atîta


5/32

•

s t r i i ş n i c i ep ă z e a uintrarile ş i i ~ i r i l e .O singur camera era luminatA

aceea unde era Luna. Nici chip s ăd o a r m ăPrivirea i tînjea dincokl def e r e a s t r ă .spre inalta boltA a cerului.

unde stelele erau care mai de caremai strillucitoare. in rochiile lor lungide argint ş i beteall.

Cum sta a ş a . luna î ş i simti privirea p r i n s ăde o stea anume. micu]A.ce-i drept, dar ei i se pirea cea maifrumoasA ş i mai strAlucitoare din toate.Ceva. oe anume. nu ş t i a ,o imboldeaintr-un anume chip spre ea. A 8 cevanu o mai incercase p î n ă acum. Eraca o chemare f l r ă s n ~ i t .

Nu avea de unde s ă ş t i ec ă aceasta~ r a ste tU{I ei t sus. pentru care, totprivind-o, simtea o pornire. cum nui se mai intimplase. "Bine dat daca ... "Luna nu cuteza s A - ş iducA g î n d uJ . I I I I r ~, ,~ - l l . r" i i -pinl la c a p ă t •• Asta ar insemna..... _ _ , . . , . . . .or. p ă r i n t i . iîi s p u s e s e r ă... ş i ea . eapromisne... .,Ce sa faci ?" Se in

depArtA def e r e a s t r ă ,

incepu si se


6/32


7/32

pede. mai repede Trebuie sa m lg r ă b e s cs l am vreme s l ă ş i intorc".isi spunea .

Cetatea norilor rAmAsese demultîn urmA. Luna încerca s priveascainapoi. dar nu vlzu nimic din ceea ce

ur l putut s l semene cu i m p l r ă ţ i adih care plecase.Tr«use timp ş i Luna p ă ş c ~cit

putea mai repede. b mai grAbeapasul. b uneori chiar alerga. S i m ţ ila un moment dat e l incepuse s loboseascA . Se mai oprea cind ş i cînd :privea in sus - calea era l u n g ă .parca n e s l i r ş i l ăstelele striluceauî n c ă .chemind-o care mai de care ş ilmbiind-o : jos, dincolo de apele cerului B r ă margini. chipul ei frumosse oglindea suspinînd.

Mai trecea pe acolo cite un norrit.licit ş i pe p r i n ţ n ăo incerca citeo stringere de inimi amintindu-si dei m p i r . l i ţ i apArintilor, de tot ce l ă s a s eIn urm.li, de promisiunea f ă c u t aa lorei. pe care atit de u ş o ro inca cas e.

S i n g u r ăi n c e r c ăs l ş i f a c ă

curajca mai are inc.li p u ţ i nş i apoi. curindcurind, se va intoarce lingi ai ci.

Mai privi o d a l ăla steaua care ov r ă j i s e .dar mai apoi i n t o r c i n d u ş iochii spre boltA, nu o mai d e s l u ş idinmul1imea stelelor. Acum toate i sep ă r e a ula fel de frumoase. s t r ă l u -citoare. dar .. reci . . Oare. care o tis t e l u ţ amea. cea care m-a flcut s ă

plec de linga. ai mei ?" se intrebA ea ...A meritat oare s fac ceea ce amf ă c u t .s l m i pierd de l î n g ădragosteafierbinte a p t r i n ţ i l o r ?Ce-o fi fostcu mine? .. Am trecut prin atitealumi de stele, s-a f ă c u tatit de tirziuş i e atit de depart e .. "

P ă r e r i l ede rau o incercau lOt maimult : .. a c ă i-a fi ascultat pe ai

mei ş i n a şl p i ş i tn i c i o d a t ăinafarA.astlzi eram cu ei... Oare ce-or fif ă c l n d?". Probabil o c ă u t a upestetot. Ş oare n o r i ş o r i i3CC tia oe treceau atit de g r A b i ~pe lingi ea, nuerau tot s u p u ş i ilui N o r î m p ă r a t?...Ar fi vrut sl-i roa@ll: s se opreascAsa mai stea cu ea, ori s-o a ş t e p t e...

Dar norii treceau. treceau gr bitispre i m p l i r l i ţ i alor. neoprindu-se nici


8/32

mlcar o clipi. Luna isi dldu in curindseama ca singuri nu mai putm g ă s idrumul inapoi. Timpul tr«use ş î maiavea ă treaca i nd , pestt tot si toatedin jur, pestt ceruri. peste pAmint.ape... Dorul i i dldea tircoale totmai mult : s1 se fnto a r la ei. eraacum 1ingurul ei p:ind. Cit isi maidorea... Se opr ea . h1sindu·sc s ă Ju ~ dca1upra apelor adinci ş i firiide marpini. a p l e c i n d u - ş ifruntea cutristele ~ privind in luciul lor. a ş t e ptînd s i mai treacA pe acolo cite unnor. Poate a ş a .gindea ca. luind urmaunuia din ei, ar mai putea ajungela cei de lingi care plecase.

Dar norii treceau 1 11 cum o b i şnuiau ei dintotdeauna. risipindu-seprin inalturile cele adinci p i c r z i n d u - ş isinguri urma ş i risipindu-se ca unfum.

Pentru d i nu· i pierduse dorul de

p ă r i n j i ,de tot ce-i era drap:. de meleagurile pc care se nisc use ş i dincare venise atit de greu plnl aici.Luna incepu colindul luncclnd 'ici ş ;colo ţ 1 r i n t r enori. pinl-n marp:ini decer. cAutind flrt Incetare locul drap:.pierdut atit de u Ş I r .

De atunci a trecut vreme i vreme.dar Luna ş i a:zi mai cmindl n toatenopjile. t r l i b ă t i n dcerul i mArile lumiip i n ă · nzori.

Nor-imparat ş i impArAteasa IW numai sint de mult. dar ca crede cA aici tot o mai a ş t c a p t J ş i l u n c c ă .lu·n d pe toate drllrilc lum ii. C A i ă t o r i aei este Brt de ~ l i f ' i t; o ş t i u toates t e l ~ l ccerului. o ~ t i cnoap te a. ziua omm vede 1i ... .. inca spre zorii sii.o ş t i u tot cerul ş i pâmin tul Intreg.

Dar poate c ă nimeni nu cunoa tepovestea ei cea adcvc\ratl. pe c ~ t r c:tm incercat s i ~ spun ..


9/32

PEJVESTE R s-RllE IEI

e sp une c ăodali mai demult. Salcia era o fatafrumoasA. frumoas.l. l n a h ă .mllidioasa. c u pir lun g neasemuit de m A·t ă s o sc urgindu-i pîni l glezne .

En:a bunA la suflet ş i a s cu l t a to < ~ r cfa li de p ă r i n ~ş de t o ţ i ti din ju r .

C e m a r e b u c u r i e e r a i n s : i

cu fetele de a c e e a ş iv îr s t ă a riuAcolo s t ă t e a upe malul apei. c e ş ifrimînta valu ri le domol o ri repedela va le. spunind p o v e ş t is . ~ u prinz in d u ş i flori de cîmp in ple te . ju

cind u-stş i

hirjonindu-se. cu cele deseama sa .u timpuL riu l incepuse insa. s-o

i n d ră g e a s c ş i cînd fata s apltcadt11supra lui . i ş i limpezea de i n d a t ăog linzil e sale ca ea si se poata privi.sa u se g r ăb e a 5 ă i î m br ă ]i ş e z egleznas ub ţ i r eş i a lb a t r i m i ţ î n d u iunda sacea mai caldA ş i mingiietoar e.


10/32

1

Din toa te fetele ca re veneau pcmalul s u. riul o indr lli1ise mai multpc ea. iar do rin] a lui de a o vedeac r e ş t e ade ta o zi la alta. Fata prinsedrag

ş i

ea s i vini la riu , nu numaicu fetele de seam a ci. dar chiar ş is i n g u r ă .Anasc ea mai demult. dinbAtrini, e l rîul fusese cindva un nAclllumindru ş i frumos Î de cind 5tia acestlucru parci. m ai m u l t s e s i m ţ e a a tsp re el. Incepuse st -i aduci nori.l m p r l ş t i i n d u · l cpe unde le sale. ii spu ·nea povC ti. SI OJ iindea in eL inrriul. l a rindul s lu . prin zindu-i chipul.i 1 i m b r l l ] i ş . acu dra a.

Zilele trec ea u. iar fala se flcea tolmai frumoasA. RiuJ vedea aceasta ş ipe cît îi era de d ragi. ş t i a c i odatAodatA va v eni ş i clipa aceea cind fatase va duce la casa ci . dup un nAcAu.uilindu-1 cu totul. Va veni ca poate ş iatunci la d . d ar numai sA ia apAsau sA spelc cele treb uincioase casei

-ş t e r ~ a r e m l ş î

sau cineş t i e

oev l i n ţ a t o a ~act:Stc:a ·riul l in-lioru unda ş i se tulb ura pinA in adin-curile sa le cele mai a dinci .

Fata sim]ca uneori el el em maia l tfel ca de obic ei . CI· tu lbura apele.dupa t t mai inainte li arAta toatAfrumuse]e.. in o @.linda sa.

Intr-adevAr. trecu se t t va timp ş iveni ş i sorocul f e tei . u l ~ din nAcAii


11/32

satului dldeau tîrcoale. dar fata.parci nu avea ochi pentru nici unuldin ei. Ş i t o t u ş i- gîndea ea. ş i maiales plrintii care vroiau s i o vadi

la casa ei - . odatl. ş i odat.l va trebuis a - ş idea incuviin]area unuia din ei.Fata stia ş i tocmai de aceea amîna

mereu. Nu da nici unuia un semnanume. n·avea nici o pomire sauvreo vorbi mai dragi. din cart ar iputut sa traga nldtjde vreun nlidu.cum ca ar putea l alesul ei.

latA. Insi. ca se alsi un tin r maic h i p e şş i mai indrlznet dtt:it to]ic e i l a l ţ icare. prinzindu-i intr-ori mina.ii puse intlul in dep:et, smulgindu-ipromisiunea. Fata n-a spus nu. darin sunetul sau era tare indoitl. cleinu se vedea stindu-i vreodata alAturi.l a riu se ma i ducea. dar inima ii eraaltfel. Sim]ise ş i riul ca fata va p ·r ă s imalul curind. c o va vedea totmai rar sau poate. cu vremea, deloc.

De asta se temuse el cd mai mult.dar in zadar. nu-i putea sta impotrivA.v i a ~ aera de partea ei. iar ca trebuiasa-si urmeze drumul ş i ursita.

Totusi. lntr.o noapte. noapte d evara frumoasa. cind luna se ridicases t r ă l u c i n dpc bolta cerului. luminindtot in jur. fata it din c a m e r ă a a.ca la o chemare parci ş i porni spreriu. Ceva anume o flcuse s i ş ip:rl·

l


12/32

12

beascl p ş i iinlr-aeol o. 1 i i u ~mersulş i in graba mare apr o ape fugind.plrul sau frumos ş i lun g se despletipinA la glezne. i n r l şu r i n d ot o a t ăcubogljia ş i aurul s lu . Ajungind acolo.

se pleci peste unda aces tuia ş i privi.Riul se d ă d upcn lru o lipi mai lao parte de mal. apoi . n et e z i n d u ş iunda. din adinc In adînc . o llcu pefut ă a m u ţ e a s c ăde uimir e. De acolo.de j os. din adincur ile sal e. se ivichipul unui tinAr ·de o frumuse1e flraseaman ş i fa ta lnJekse pe daiA cAacela n ~ docil cl. r iul. fllcAu.J dea l l ă d a l l .cel


13/32

mic niciodata. ş i nimeni n-o maiputea d e s p A r ţ ide riu. locul ei eraacolo .. sA f.e cu el in adincurile celeadinci limpezi ş chemltoare. ş i scoase inelul din deget ~ i arunclndu-1 vru sl·i dea riului cea mai m ~dovadl a iubirii ş i credinJti salecoborind inspre adincurile sale.

Dar riului . riindu-i miii de tinere\ca ş i rrumu5e1ea sa de v i a ţ aeicea vie ş i ad ev arata. n-o primi setulbura de ind a tA ş i atunci .. tot ceeace vAzuse acolo jos. dispJru ş i ea numai ş t i udaci totul fusese precum i searatase. sau ai evea . lnchisc ochii ..

Nimic n ·ar mai i induplecat-oinsA s pleoe de-acolo de llngâel ş iasta pentru totdeauna. Nici vinturileaprige nici Upezile troieninde niciploile sau alli lde dogoritoare a le verilo r f i e r b i n ~n-au m ai putut-o desprinde de riu. 1n d ra gostea ei a rAmas acolo plnl a prin s radAcini.

Au trecut a no timpuri. ani. darsalcia credincioasl. pentru totdeauna

iubirii sale nu s-a mai d es prins nicicind din locul acela a l ei

Cind Î cind o cuprindea parc§dorul ~ i atunci. privind in a p ă inspreadincurile numai de ea ş t i u t ese lep n unduitor ş i m ingiia cu bra1 e1esale verzi fremltl to a re undele riului.atit de dra g ei.

l


14/32

T RMNfi

T ă i ao d a t ă .

demult de tot LI marginea unui satde oameni aospodari, un om slrac.s ă r a c .impr eun cu femeia lui. îm-p ă r ţ i n dcum spune vorba. s ă r ă c i apedin dou:l. Casa in c a r e ş iduceautraiul cu toti ai lor ajunsese un fel

14

de cocioab ; pr n crlpAt uri le f eres-trelor ş u ş i l o r .vara p ă t r u n d ccll-durn cea mare, d o [ l o r i t o a ~a soa relui.ş frigul n ă p r z n i ccu zJpada ş în-g h e ţ u lsiu iama .

e harnici. erau h a rn ici, omul ş

nevasla lui, dar pard n imic nu rodea


15/32

sub mina lo r . Una d u p ăalta. vitelele murised. de foame i pîni i ciineledin la nt plecase p ă r t s i n d u i

Ce mai. singura care le clica prispaeraslr lcia .

Viala fusese aspra cu ci. omul incepuse si.- piarda sptrantele. Numaifemeia li mai da oleacA de curaj..De. omule. poate in lst an ne-oclica i pe noi norocul " Dar aniitreceau unul dupA altul i omul nostrurimine tol mai sArac.

Unde grqcl nu se dumirca şpace; v i a ţ ai n s l ş îparca cl- i bltusejoc de el in toate cele ale casei imai ales in bucata de pAmint lasata

de taid-sau . Arunca el sAminta. darploile i i ocoleau ograda. iar loculraminea sterp. uscind tot ce se puneain el.

Cu frate-du. deh ern altceva .Bucata sa de op:or era rodi10arc.bosat.i in toate cele ale pamintului .Aiâ era deosebire a. nirl c i mai vred·nic decit el. nu era fratele sau . Siuite·a 8. an de a n : unul era tot maibogat. iar altul tot mai sArac. Frol·te-sau ajunsese om de seama in lumeasatului. gospodar de frunte. dar cutoate c ă avea din e l ş u gatîtea bunuri. tare era zp:irrit cu fratele sarac.Nu-l ajuta cu nimic. ha mai mult.nici nu-l prea primea pe la d prinogradA i nu-l cin stea cu nimK dinale sale. De o d r i t insa. i l oc ra mereu.

a nu m u n c e ş t edestul. d- i l e n e ş .şcite ş mai cite ..Bietul om. de atîta g r i j ă .sarAcie

ş oc a r fl ajunsese sa mearp incovoia t. incit la anii sli. nu prea multila numlr. pirca mai mult un m o ş -neap:.

ara era pe s f i r ş i t e .iarîncepea sa vina cu aurul şsale pe la portile tuturor

15


16/32

rilor satului . G r A b i ~de toamna carenu se lAsase prea mu lt a ş t e p t a t i .oamenii incepusert s i - ş istringi roa·deie u m p l i n d u - ş îhambarele ş i po-durile c aselor

Bruma de spcran\1 o mai avea,ce-i drept. crezind e l toamna 1-odtrui ş pe d cu ceva : oei citivapomi din livada din spa tek casei.ori poate cele citeva ş i r u r ide porumbdin O@:radl. Cit p t " i v e ş t cinsa hambarul ş podul casei aveau sJ rlmin igoale ş i In acest an.

Omul ş femeia lui mai roboteaupe afar', ba pe la un vecin, ba pe laaltul. A c e ş t i a .de atîta b e l ş u g .n-omai scoteau la capii singuri ş a ş acA cei doi se tocme au cu riua cindla unul. cind la altul.

Stringeau de ici ş de colo dteceva de-ale gurii pentru iaml e ldeh iarna avea s fie lungA ş pina

... la prim vari .. mai era .Se-ntorceau seara tirtiu. c iz:ind

f r i n ~de obosealA pe pri spa casei .Ziua incepuse acum s amurgeascamai repede. iar noaptea cldea de-ndatl . Cei doi stAteau ş ei o bucatide vreme s a - ş i tragA sufletul, maivorbeau de una, de alta. m u l u m i ţ iîn sinea lor a l o mini de 8jutor maiprimeau ş ei atit cit SI p o a t ărizbtpin-o da c o l ţ u lierbii .

Ş i iall a l intr-un amurg. cumsUI.teau ei a ş a pc prîspa casei.

gata de culat k calca pragulchiar TOAMNA.

16

Dar ei nu ş t i a ucine este, niQ deunde vine, sau Incotro se duct. Cumla poarta sAracului nimeni nu bate,cei doi se mirarl la început. a poilntrebindu-se din ochi o poftirt Incasl Luari venirea ei ca pe un semnbun. crezind ca poate i-o calca ş peei norocul.


17/32

P r i v i n d ~mai cu bip:art de ~ a m aoamenii vazurac i nu era o femeieoaro:are. v t Ş m i n t c l tii erau alese.iar vorba buni ş i calda. Era obosita.a ş a

e l oamenii o poftirAs

se odihncasd in patul lor. ca pc un oaspeteales, ei se intinsenll pc jos. inu-unungher.

Prea muhe nu-i puteau oferi. darse grlbinll st-i puna dinainte ce aveaudin bucatele lot sarace.

A doua zi. Toamna ii întrebAdeuna, de alta. dar ei la inceput co

dindu-se. apoi prinzind vorbi.ii

spuserAdin ofurilc s necazul lor : cumc ă munceau in fiecare an. se trudeau,

chinuiau. d ar pimlntul ramtneaneinduplecat In ~ l e din unn . Isipierdusert curajuJ s mai -mai c ă ar fivrut st pkce spre alte [email protected]. ,el de". spunea omul. ..schimbi locul.schimbi norocul".

Dar Toamna îi imbarbatA ş i te

dadu


18/32

umplurt de bunlt ile ş i e l ş u g u lei.a tit de repede ci t ei nici nu puteaugindi, sau visa . Fericirea le luasegraiul ş i parca nu gAseau nici uncuvint de multumire:. Ea le zlmbicald Î eu vorba ei bunA le flglduict de acum In ainte bogl\iile ei vor iin f i c c a ~an ş i penuu ei.

Atunci omul ş i femeia lui ti mul·1umirl din adincul sunetului. iar

18

Toam11 ş î lui ziua bun i grtbitas1 plece si spre alte melea guri. eudarurile S belsu,:ul ei .

In urma sa . m u l u m ţ din caleafarl. cei doi t lndeau cA dt-acumInai nte nu v r mai l ultimii dinsat. iar .,norocul nu·i va mai ocoli .v r ajunge cu vremea. prin munci ş ivrednicia lor. printre gospodarii defrunte ai satului.


19/32

1 RR.Nfi

oma ş a l a v i r s l a n u e ş l i n i c i t i n a r

nici bAtrin. Bun la sunet cinstitş i

drept. d ar de care nimic nu se prindeaş i nici el nu prindea cheag de ceva .Anii treceau ş i omul incepu se a ş idori o casa a lui. nevastA, copii. oogra d i m b e l ş u g l l l Acu tot ceea cese chema o ţ o s p o d l r i ein toatA puterea cuvintului.

Cum sta et a ş a iim-o searA igîndea la toate astea . aude pasi ş iiata. i se i v ş te inainlea lui o femeiecam bltrinl - daci te-ai li luatdupA p ă r u lsau nins - cu vorbacam aspra i scurt .

- O mule. j j spuse ea. î ţ camcunosc gindurile . Daci te t o c m e ş t ita mine cam cit stau eu pe aici, cAmei eu nu- s de prin p ă r ţ i l elocului.am sa-Ci implinesc intocmai vrcrilc,

dci am aceasta putere. Dar s ş t i iea la mine nu-i U 0T. iar daci-i rlzbi.a ş ava li precum jÎ·am spus.. O v o r b ănumai... si nu-mi pui multe intrebari

Om ul se învoi pe loc chibzuindc i n-o fi atit de g reu ~ el va izbuti .Poate 2 ll va putea avea ş i el familiai gospodAria sa. un rost ş i asta-i dt-

dea curaj ş i putere.

19


20/32


21/32

p loc. de ostcntt cr t r a. A doua zidnd se trtti. focul er a demult stins :in sobi. nici un tlciunt. iar de f r i ~

pinlş i

apa inahe1ase inc ă l d ă r i .

Pegeam norilc de ţ h c a j spuneau c ăiarna venise in toa tA puterea cuvintului. Omul nu stltu prea mult pcginduri ş i pomi s i v a d ăde ale casei.Mai rllminea d p locului. cind ş 1cind. c ă nu se prea dumirea : Cuma d i c ă ,mai teri. cind se intîlnise cus t ă p î n acasei. era vara. iar acum. pre1de O zi ş i o noapte. se ana in piiniiiaml ? .. Unde se afla oare ş i ce felde cad era aceasta. cine em stlpinalui la care nimerise cam tam-nisam ?Dar de. invoiala fusese BeulA i cu ·vlntuld a t .mcuvin t . . .

Trecuse timp . iar omul se b i ş n u i s ecu rosturile casei. le ş t i ade acwn pedinafarl. o t u ş i in singurltatc:a serilorde iamii. se gîndea adeseori la stiipina

21

sa. Nu avea nici o ş t i r e pe unde era.cef l cc:a ş i . m a i l e s . c f n d s - a r l n t o aŞ i iall ca. I n t r ~seara. cind tocmai se

întorsese de la pldu re. obosit tareş i înfrigurat. mai arunct un vreasc.doua pc: foc ş i clzu rlpus de oboscallpc a v i ţ i .PArca i incasa era mai frigca de obicei. i r norile de ghea\ii sea ş t e m u s e r i iatit de tare pe geam. canici vorbi s i mai poy vedea afail.S i m ţ e acJ. somnul il fur A poate obo-seala î ş i spuse. sau poate friguL.Atunci s i m ţ iceva moale i cald sub elş i uitindu-se m i aten t vlzu c i pelavi\ii era aruncat un cojoc. Dldusl-1 punA Intr-un cof1 aJ casei nedumerit al cui ş i dr: unde era. dar acolo.ce sA veti. dAdu peste altul... iar maiincolo un a ltul Ş altul... Ce erautoate acestea. oe se intimplase inlipsa lui ale cui erau i a pilli. d acaerau ale cuiva. de ce nu le luase. cadoar afarii era iarna ş i frig ?


22/32

Privi mai atent. pe jos se vedeauunne de z.lpadl. de parci cinevastrlinintra le in lipsa lui in casa.Oare ' ... Ş i nu continuA s · ş i slir$t8scl gindul. Zimbi in sinea lui ş il n ţ e l e s eel stl.plna. cea la care le toc·mise ast-varl i ca re ~ n i l ein lipsa sa.nu era alta decit IARNA, iar cojoa·cele ce le glsise pri-I ungherele camerei erau semne e l trecuse pe acoloodatA cu frigul din casa.. cu urmele dezApadAş i geamurile pline cu flori degheaJI .

- Dar oare o fi fost mulJumita. deceea ce a vazut. de ceea ce a glsit princa.Y. ş i pe a f a r ă ,prin ograda. pringrajd, pe la animale

li p ă r ur iu dl venise in lipsa lui ie l nu daduse ochi cu t3. I-ar fi pllcutsl o întilneascl ş i poate c ă lama i-arfi spus un cuvint bun. l$a. s l -i e r g ăl suflet sA-Itnd l zeascl. Prin pust iet l ţ i l eastea n-avea cu cine schimba ov o r b u l i ţ l .cit era ziua de mare. Semai Indemna d uneori. la munci. deunul singur. mai vorbea cu animalel e.dar deh, era altceva.

22

De atunci. omul se o b i ş n u is i punApe masl pe un ş t e r g r alb ca neaua,cele cuvenite ş i pentru stApina sa.C I poate iar o veni pe nepusi mas ,

asa oum a mai venit .. 'Cu vremea. cojo accle disp l rurl . azi

unul. miine altul... 1Î omul i n t R ăst lpina iar mai trecuse pe acolo.

lama era in to i, ninsea destul dedes. i el, grijuliu, da ntm eJii de z.lpad lla o parte c r o i n d u - ş ide fiecare datidrum pinAla animale. Uneori vintulsufla indirjit, ma i a les noaptea. gatasA s m u l g ăacoperi$Ul case i. intrind pesub u$1 sau pe la feres tre.

Toate ca toate,darlntr-o noapte sepuse s ă sufle un criviJ tare puternic.

VintuJ sufla din toa te pt,.,ile, spulberind zApada. ş u i e r i n dde mai-mai s iia casa pe sus. NC)IptCl plrea s i fielungii , iar focul incet -tncd începu s ise stinga. Zgribulit, omul incerca sAprindA somn In ungherul sAu.Adormiintr -un tirziu ş i visA... Parci blteacineva in fereastrA. St.ri din pat iute ş imerse sa deschid u ş a . Era ea. ins f i r ş i tlama care venise la casa ei.


23/32

ObositA. blluse ca le lungA pinA acoloş i . cum intrA. « ~ d minînce. Vilzuel. masa era pusi anume chiar pentruea. Nu·i spuse vorbe de multumire,dar omul k; s i m ţ iaproape ca s spuse.din c.lut11ura ochilor i. tntele:se de tndatl cum c i ~ u slu fusese pe placstapinii. Apoi lama mtrse sA 9e culcein Qdaia sa. care en t pregltitJ din timpş i o s t e n i t ăcwn era, adormi pe loc.Omul mai aruncA un vreasc, doua. pefoc, se inloane in ungherul slu. ş iadormi.

Noaptea se IAs ase parc mai adinca."De s·ar faoe mai repede ziuA , gin·dea omul. Oare stJpina ce-i va spune.

23

despre cum gospodlrise Ioa e ale casei.Nu c-ar fi a ş t e p t a lvorbe de laudA.. orim u l ţ u m i r edar a ş a mlcar un cuvîntcit de cit acolo. Apoi cAzu lnlr·unsomn adinc si donni pin la ziuA.

ParcA o voce li spuse: ..M -ai slujitbine ş i 1e-ai dovedit vrednie în toalecele ale casei. Ai avvt ari..il de tot ceţ i - a mlasat pe mini ş i nu te-ai plînsniciodatl. nici de sreul casei, nici deal iernii. Nu te-ai speria t de mine:. aiavut curaj ş i nu ai dat bir cu f u g i ţ i iatunci cind ţ i - a mlrinm n l m e ţ dezApadA c r i v l ţ u lsau l n g h e ţ u l .Te-aidovedit biruitor in Ioa te : p el larindul meu am si- :i Implinesc gindul


24/32

t iu cel adincpc care atit ti-I d o r e ş t ia ş acumne-a fost Invoiala atunci cindne-am n t i l n i t ~te-ai tocmit la mine ..••.

Se c:ripa binede ziuA. omulSit treziş i privi în jur In od aie nu mai era atitde frig. iarflorilede h e a ţ Adepc ge11mdisplrusert. rivi afart pc geam sivlzu c l l lpada n c e p u S ~ es l Sit topcaSU.Parci nici vorbAde iaml .

ln1elesecl nuvisase:u ş acaseieradescuiall ş i ci nd i e ş iin ogradA auziglas de femei ş i copii. Nu-i venis icreadl ochilor : se frecA la ochi ş i

24

v ă z uo lioll de copii veseli glllgio i.fugind incolosi incoace.iar ceva maiincolo.o femeie ttnArl vlzindu· ÎdetreabA pe lingA animale. Pricepu e llama t ş i ţ i n u s ec:uvlntulş 1 rAspiAtisepentru hArnicia ş i cura jul slu

D o r i n ţ ali fusese1mphnitA.iartotce~ ~ ~ ~ e ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~~ ~ t V ; d : ~ e :el acum rostul lui Avea o fanUiie ş io gospodAriecu e < ~ r ese putea mindri.

lama plecaseinsprealtemeleaguri.pesemnepe unde aveas mai rlminA.


25/32


26/32

t i ~ o rş i . fldndu-se d inca nu-i vedesau aude. începeasA-sivadli de-alesale.

In felul luiera un micstiipinal casei.ceea ce-i dAdeaun aer p.rav 1. semeiplin de importan Acu care pAscaprinfa"' i n t r ţ u l u ineammotaneg:din jur .Ce-i drept. rar ll l putut vedea piciorde motan str l in d k i n d prin cem cese chema•. ogradas : ~

Vara. tolanitsub umbrarul vilei devie c e - ş iimpktea verdele cu cel alcopacilordin jur, urcindprintrecrengile lor sau sus pe a c o p e r i ş ,iar ramurile caisuluiil ocr oteau de a r ş i ţ azilei:iarna la gur.a sobei. unde cAlduraîl flcea sAdormiteze-lenevos.îi fliceautraiul l i n i ş t i tş i departe de orice grijascutindu-1-de cea mai miel nepliicere.

Cindceiai ca seiilrlsfA aU.Maussi.fericit. le intorceamuiJumirtatorcindsatisllcut ş i uitindu·Sitcînd $Î dnd inochii celor c e ş itreceau mina rrinb Jni1a sa ckasl $Î moale. Cind cevalnsâ nu-i era pe plac. i ş i arcui::.m u ~ -t ă l i l el u n ~

de îOOataş i

se zburleaintr-un fel anume. Matanii de prin

.

nlte pArii ii cam ş t i a ude fricA.ceeace-l t'lctll s a - ş iinfoaie. cu seme\ÎC.o dat mni mullbltni\-'l. ş i sA m e a r g ăş i mai sij urpe el. mai n c p l ~ t o r .printoate c u r ţ i le veciniiM. pe toate gnr·durile ş i


27/32

de acum d r a g o s t e : ~Î aten1ia celordin casa nu vor mai i numai ale lui.ca mai-nainte. O p3ne din ele vor isi pentru noul v ~ i tSi a s t a ~indignapestf poate de mult

Abia trecusera vreo citevG zilt ş imica f i i n ţ apricilljill s tare ncajutonuacum era. pe linpj c prirnea mereudovezi de afectiune. clpltase ş i unnume. Neyrut . ce-i suna in urechi od a t ămai mult ca alint n toatA putereacuvintului . Ceva nou . cart se maia d ă u g ala toate celelalte.

N e m u l ţ u m i r e alui Maussi incepusa-si spunA cu vintul : din te miri ce.se-nfuria ş i ş i zbirlea spinarea deve

nind cam agresi v r a ~ de bietul mot ă n e l .

Ba-i ocupa u n ţ h t : r u l .ba se t o l ă n e ape locul cel mai bun din c a s ă .s ~ 1 umai riu. li r ă s t u r n a .d din gr*all l.blidul pus de stl lplnl l.

De liecare dat i insi. NeJI llt cel micse Bcea ă nu ba{tl de seaml. Oricums t i : ~si el c nmgul primului venit treb u i : ~respectat c ~ ce la urm3 urmeil n c c r c a s ă f a c l

27


28/32

Cum fumurilecu care-I întîmpinase.voind s ă Isperie pe Negrul c ă doardoar ş i - olua t ă l p i i . ş i l a .pAreau sA nu-lintimideze, Maussi renun A în scuntimp la ele.

Drepte ă nici N e g r u ţnu-i prea ieş e a

in cale.S t ă t e a

mai mult in ungherullui. i e ş e anumai cind cei ai casei ilchemau anume pentru ceva.

De-acum t r e c u s e r ăciteva zile buneş i Negrul incepuse sll p r i n d ăce\l d maimultA via în el : intii c ă mai crescuseş i apoi se mai o b i ş n u i s ecu cei dinjurul sAu, ca ş i cu toate locurile ş iungherele din preajmA.

Veni ş i vremea g r ă d i n i icelei verzi.fn cune, florile p r i m ă v e r i iincepusen'is ă - ş ietaleze care mai de care g i n g ă ş i aş i frumuse1ea culorilor. de tol felul.I-ar fi p l ă c u tş i motAnelului cel mic sase strecoare pe acolo, printre ierburiş i flori, printre tot felul de gize zumzAitoare, buburuze ş i g i n d ă c e i ,pecare ii intrezArea atunci cind u ş a erau ş o rintredeschisA.

Dar cum sa ajungA el acolo ? Ar fitrebuit - ş asta era cel mai mareobstacol - sa coboare treptele ş inu-i era deloc u ş o r . S t ă p î n a ,carep a r c ă - iinJelese oful. il l u ă intr-odiminea A ş i 1 duse in g r ă d i n i i . .

Lumina de a f a r ă .soarele, vinticelulce adia, g r ă d i n acu proaspetele mi

resme, toate erau ceva nou pentru elş i din cale a f a r ăde frumoase ş i minunate.

IncercA ciJiva p a ş iş se opn. p a r c ăr u ş i n a tde bucuria libertii.Jii ce o simJea, dar ş i de ceea ce vlzu dinainte-i.Chiar in fap sa. l r ă d ă c i n aunei tufesta t o l ă n i tMaussi, care-i simJise dejaş o v l . i a l ap a ş i l o rt n c ă de la primelem i ş c ă r i .

28

Ce-i drept dad i-i mai rAmasese ş i luiceva. care era numai al lui. apoiaceasta era curtea ş i g r ă d i n aîn care sesim1ea s t ă p î n .ş i unde p î n ăacum nuc ă l c a s enoul venit. Se mirase ş i el.Numai in c a s ă ,numai in c a s ă... Eracam ciudat Orice f i i n ţ ăar fi jinduitin aceste zile s ă i a s ă a f a r ă . Darmai ş t i i? - î ş i zicea el - ca miines t ă p î n ao s ă - if a c ăpe plac il.stuia mic".Dar uite e l de data asta clipa aceeavenise s i n g u r ă...

N e g r u ţc ă l c a î n s ăpe l ă b u e l e - imiciş i nesigure atit de incet ş i mai alesincerca pe cît putea s ă nu f a c ăvreunsemn spre a fi s i m ţ i t .Micul m o t ă n a şp a r c ă p ă r e aimpiedicat de CCV'd anumeş i nu mai î n d r ă z n e as ă p a . ş e a s c ă .

,.Oare atit de mult s ă se t e a m ădemine ? li impun eu asta ? S ă - ifie oareatit de f r i c ă?" î ş i zicea cu oarecaremindrie ş i s i g u r a n ţ ăin sine-si Maussi.

Negrut s t ă t uJocului a ş a un timpoarecare. uitindu-se mai mult in jurla ce vedea. apoi î ş i zise c ă poate eramai bine sa se î n t o a r c ă .In luminasoarelui, mai mult ca n i c i o d a t ă .Maussiîi p ă r e aun motan u r i a şş i cu el. nuera bine sa te pui De altfel. era atitde mic ş i neajutorat. bietul Negru .

Oricum pentru azi ii era de ajuns.Nici nu voia s ă - ş istrice ziua .care i sep ă r e ap a r c ăcea mai f r u m o a s ăde p î n ă

acum. pentru cîte v ă z u s ein jur. LIurma urmei, zilele n-au intrat in sac :l a s ă .or mai veni ş i altele. C ă doar nuin fiecare zi o s ă dea nas în nas cuMaussi ş i tocmai acolo. O s ă fte bineş i pentru el. Nu se poate ă nu fie bine.Acum are ş i el o c a s ă ,s t ă p î n i ,a venitş i p r i m ă v a r aL Iar la v a r ă .ce s ămai vorbim. o s ă a i b ăş i el col]ul luide ~ ă d i n ă .Poate chiar o tuB a lui


29/32

.,Eh. s nu-l ~ u p l a ri i zise el - pemotanul cel m a re--...

Maussi paret i inJelese gindul i.deschizind acum ochii. bine. l privipe furis. Negrul era gata si se intoa rcA. Sl r.c oart cu putini i ? Ceeac:e vedea era ad evilrat. Nu cumvalumina asta a soarclui n orbca intr·atita ? Ş i t o t u ş i... NcgruJ p ă ş e agreu.împiedicat. ş o n t î c ş o n t î c .Se r i d i c ăş iprivi m ai bine. B l g ăde seamA c ătrupul ind. fir av se clitina la fiecarepas. poticnindu-sc parci.

Dintr-o data i n ce l e s e d e c e s t ă p î n i i î la d u 5 e s e r ăla t sî 1 ocroteau atît de

mult pe Negru l ···O t de urit se purtase. ce egoist ş

infumurat f ~ Ba mai mult. de cîteori nu chibzuise cum ~ 1 faci sa-siia lumea în cap. 11 lnso1i cu privireape cel cu care altfet as l trebuit si sepoart e. acum ş e sim1ca dator s ă- iofere ocrotire ş i mai ales st-i arate unpic de bunitate. de care ta re mult

avea ncvo1e.Dintr-unsaltfuinpiciOilre ;mersul

poticnit al lui Negrut l1cea sa.nu i sesimta urma. Negrul se opri în fallJscarilor: la co borit fusese cum fusese.dar la urcat . . mai greu : mai era ş iu ş a . numai u ş o r u ş o cî n t r e d e s c h i s ă .pc care ar fi trebuit s i se strecoareî n ă u n t r u .

Se opriîn

fa taţ r e u l u i

ct--1a ş t e p t a .

Prea era n e s i ~ : u rpe el. iar a ş ade unulsingur .. Bine el. se deplriA d e privireapauunz.ltoare s ncprietmoasl a m ~anului cd mare. Cum s i nu se simtA

umilit. daci era atit dt neajuto ra t?sa fi fost i el altfel. ta fel ca ceilal1ide-ai lui macar. nu 8


30/32


31/32

l tlPRINS

f m p r a t~a s a no r o r

P o vestea sal c ici

To mna

l a t n

ei d o i

4

9


32/32

imparateasa norilor - virginia carianopol (ilustratii de laurentiu sirbu, 1986).pdf

Documents