AwArdofExcEllEncE

Ind

Ex

ActuAlItAtE........................2 MApAMond..........................6 publIcItAtE.....................9-13 obsErvAtor......................16EvEnIMEnt........................3,5 sport.................................7 AgEndă...........................14EconoMIE...........................4 spEcIAl...............................8 MAgAzIn..........................15

auditat de Biroul Român de Audit al Tirajelor membru al Biroului Internaţional de Audit al Tirajelor

COTIDIAN INDEPENDENT®marcă înregistrată

ISSN

12

21‑4

914

Adresa redacţiei: str. Domnească nr. 68

TEL 460 620, FAX 471 028redactie@viata‑libera.ro

Publicaţie ce beneficiază de rezultate de audienţă conform Studiului Naţional de Audienţă măsurate în perioada ianuarie 2010 ‑ ianuarie 2011

74.000 de cititori zilnic

www.viata‑libera.ro

vInErI2 dEcEMbrIE 2011

viaþaviaþaviaþaliberã

Fondat 1989Fondat 1989

[[[

vAlutA

MEtEo

Galaþi]

1o 6o

Parţial înnorat

Euro 4,3539 leiDolar 3,2764 lei

† Sf. Proroc Avacum; Sf. Mc. Miropa; Sf. Solomon,

Arhiep. Efesului (Post)

MAxIME

sInAxAr

”Un gram de spirit propriu face cât o tonă din a altora.

(Sterne)

g A L A ţ I ® R O M â N I A î N T O T D E A U N A , P R I M I I ! ©

IntErIor

COTIDIAN INDEPENDENT

roMânIA, Anul xxII, nr. 6732 16 pAgInI + MAgAzIn + progrAM tv, 1,5 lEI

Nu, mulţumesc. Nu vreau să cumpăr cratiţa. Sunt în toiul unei aniversări, m‑a invitat ora‑şul la ziua lui.

Nu, mulţumesc. Nu doresc pătura miţoa‑să. Cred că va fi destul de dificil să asist la concert cu ea în spinare.

Nu, mulţumesc. Nu probez haina din pie‑le. Ştiţi, nu obişnuiesc să vin la o petrecere publică cu toată leafa la mine.

Nu, mulţumesc. Nu opresc la tarabe, nu mă trage nimic înspre ele. Sufletul comer‑ţului e prea ocupat să moară înăbuşit sub pereţii din cuverturi.

Nu, mulţumesc. Nu vin la concertul în aer liber de căldură. Cumva, îmi este greu să mă distrez la patru grade Celsius.

Nu, mulţumesc. Nu ies să iau o gură de aer festiv. Fumul gros de grătar are tendinţa să‑mi dezorienteze nările.

Nu, mulţumesc. Nu particip la Serbările galaţiului. Personal, le găsesc total lipsite de bun‑gust şi de ori‑ginalitate.

Am stat de vorbă zilele trecute cu o mână de oameni din diverse colţuri ale lumii. I‑am întrebat cum obişnu‑

iesc să‑şi celebreze comunitatea concetăţenii lor. Am aflat astfel că mâncare, concerte şi aglomeraţie sunt şi la ei. Totuşi, mâncarea o găsesc, de regulă, la restaurante şi la terase, nu în buza trotuarului, cum se întâmplă la noi. Concertele durează tot atât cât durează şi festivi‑

tăţile, nu două‑trei ore, cât ţin la noi. în acelaşi timp, oamenii au numeroase alte posibilităţi de a se distra, nefiind obligaţi să meargă la concerte precum mieii la tăiere. într‑o metropolă din Brazilia, de exemplu, sunt organizate spectacole de teatru în parcuri şi expoziţii cu intrare liberă. Ceva mai la est, într‑un orăşel din Spania, au loc spectacole de orchestră pe străzi şi demonstraţii de dans în pieţe. Şi într‑un loc, şi în celălalt, spiritul de sărbătoare cuprinde, cu adevărat, întreaga comunitate

pentru că manifestările împânzesc, pur şi simplu, loca‑litatea. Totodată, aceste „insule de distracţie”, spre care lumea se îndreaptă după preferinţe, împart mulţimea în mulţimi mai mici şi împiedică astfel apariţia aglomera‑ţiei. Ele reprezintă, dacă vreţi, antidotul pentru călcatul

pe bocanci de la noi.Cel mai important aspect pe care l‑am re‑

marcat în dialogul cu străinii este prezenţa unor particularităţi în modul în care ei îşi celebrează comunităţile. Zilele oraşelor lor sunt puternic legate de tradiţii sau simboluri locale şi au ten‑dinţa să devină branduri de sine stătătoare. în orăşelul spaniol de care vorbeam puţin mai de‑vreme, de exemplu, zilele comunităţii se încheie cu o cursă cu tauri pe străzile localităţii, care nu

numai că îi conferă unicitate întregului eveniment, dar atrage şi câteva zeci de mii de turişti. Noi, în schimb, nu avem nici măcar de unde cumpăra nişte amărâte de suveniruri în timpul Serbărilor galaţiului. Este ceva fun‑damental.

încă ceva. în fiecare dintre comunităţile cu ai căror reprezentanţi am vorbit, zilele oraşului au loc în anotim‑pul cald. Aici, noi trebuie să stăm la adăpost. Afară sunt temperaturi scăzute. Şi Serbările galaţiului.

La adăpost de Serbările Galaţiului

EconoMIE/4

EvEnIMEnt/3

EvEnIMEnt/3

foto

Bog

dan

Codr

escu

foto

@vi

ata-

liber

a.ro

Chilipiruri de contrabandă

[ De la Dacia şi Lada până la

BMW şi Mercedes, autoturisme

scoase la vânzare de DGFP Galaţi

[ Numai în acest an

au fost vândute 29 de maşini,

de pe urma cărora statul

a încasat 307.000 de lei

[ În Vamă, peste 100 de maşini

confiscate de la contrabandiştii

de ţigări îşi aşteaptă rândul

pentru a fi scoase la mezat

[ În topul preţurilor se află

o Mazda, un Volkswagen şi un

Hyundai EconoMIE/4

În centrul oraşului

Defilare militară memorabilă

Pentru prima oară în 20 de ani, parada militară de la Galaţi s-a desfăşurat pe strada Brăilei, motiv de mare bucurie pentru miile de gălăţeni care s-au aliniat pe cele două trotuare.

obsErvAtor/16

Rodica Mişcalencurodica@viata-libera.ro

Edit

ori

al

Serbările Galaţiului care „este”

Paradă de doi caifrumoşi

EvEnIMEnt/3

Florin Melinte, „alungat”

de la alegorie

Incident

foto

Sor

in P

ană

foto

@vi

ata-

liber

a.ro

EvEnIMEnt/3

Cu ziarul de astăzi gratuit

progrAM tv plus

MAgAzIn

Pentru atitudine şi altitudineTiberiu Pintilie a primit „Vrednicia Andreiană”

Ieri, de Ziua Marii Uniri, în Catedrala Apostolului Andrei din Galaţi, Înalt Prea Sfinţitul Casian al Dunării de Jos a acordat dis-tincţia „Vrednicia Andreieană” unui român care a purtat steagul României pe cele mai înalte vâr-furi ale Europei şi ale lumii.

Dansez pentru 60.000 de euroPepe şi Andreea Toma, în marea finală

Începând din această noapte, viaţa talentatei dansatoare ori-ginare din Galaţi Andreea Toma, s-ar putea schimba definitiv în bine.

1 Decembrie, între hotarele ţăriiRomânisme de Ziua Naţională

Preşedintele Traian Băsescu nu a ratat ocazia de a face „o baie de mulţime” la Arcul de Triumf, dar atât el cât şi premierul Emil Boc, la Alba Iulia, au fost huiduiţi de o parte a celor prezenţi la ma-nifestări.

EvEnIMEnt/5

spEcIAl/8

IntErIor

Incredibil!

Nicio sancţiune pentru poluarea DunăriiAleşii au spus „Da”

Se reiau lucrările la Penny MarketAlegeri la Universitatea „Dunărea de Jos”

Săptămâna viitoare se votează pentru Senatul universitar

Contribuabili informatizaţi

Declaraţii fiscale prin internetDupă selecţia personalului

ANIF va produce 139 de şomeri, la Galaţi

La Centrul de Plasament ”Radu Negru”

Clubul Kiwanis şi ”Darurile Sfântului Andrei”Vor decide trei magistraţi

Falimentul Apaterm se va judeca pe 7 decembrie

EvEnIMEnt/5

„Salon auto” cu maşini din confiscări

foto

Sor

in P

ană

foto

@vi

ata-

liber

a.ro

ARH

IVA

"V.L

."

[ActuAlitAteVineri, 2 Decembrie 2011

2viAţA liberă

www.viata-libera.ro

Viaþ

a înRo

mân

ia

Monica Zanetmonicazanet@yahoo.com

LAZ

I

Monica Zanetmonicazanet@yahoo.com

paginã realizatã de

surse: Mediafax

În continuareOlanda se opune aderării României la Schengen

România şi Bulga­ria ar fi trebuit să ad­ere la spaţiul Schen­gen în primăvara lui 2011, dar aderarea lor a fost respinsă de Franţa şi Germania, din cauza corupţiei şi crimei organizate. În septembrie, Finlanda şi Olanda s­au opus stabilirii unei date pentru aderarea ce­lor două ţări.

Atitudinea Olandei faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen nu s-a modificat încă, a de-clarat ministrul bulgar de Externe Nikolai Mladenov la Bruxelles.

Întrebat dacă extin-derea zonei Schengen va fi discutată la reuniu-nea miniştrilor Justiţiei şi Afacerilor Interne din cadrul UE care va avea loc în decembrie, Mladenov a declarat că atitudinea Olandei pe acest subiect “nu a evoluat încă”. Olanda rămâne ultimul stat membru Schengen care se opune strict aderării Bulgariei, după ce Finlanda şi-a revizuit atitudinea la jumătatea lui noiembrie. Finlanda susţine că va accepta o aderare în etape a celor două ţări dacă raportul CE de la începutul lui 2012 va fi unul pozitiv.

Ministrul olandez al Imigraţiei şi Azilului, Gerd Leers, a declarat în urmă cu o săptămâ-nă, la Bruxelles, că exis-tă riscul ca în Bulgaria să se repete scenariul Greciei, care nu reu-şeşte să respingă imi-granţii clandestini ce încearcă să intre în UE din Turcia. “Trebuie să ne asigurăm că ce se întâmplă în Grecia nu se va întâmpla în Bulgaria”, a explicat acesta.

La Miercurea Ciuc şi JoseniCea mai scăzută temperatură

Cea mai scăzută temperatură din acest sezon, minus 16 grade Celsius, a fost înregistrată ieri-dimineaţă la Miercurea Ciuc şi Joseni. Ger a fost şi la Topliţa, unde meteorologii au consemnat minus 15 grade Celsius, iar la Odorheiu Secuiesc s-au înregistrat minus 11 gra-de. Cea mai ridicată valoare termică din judeţ s-a înregistrat la Staţia Meteo Bucin, unde minima a fost de minus 4 grade Celsius.

Judeţul AlbaTrafic feroviar blocat

Circulaţia feroviară între Alba Iulia şi Vinţu de Jos a fost a fost în-treruptă ieri-dimineaţă după ce o porţiune din şina de cale ferată s-a fisurat din cauza gerului. Patru trenuri au avut întârzieri. Din această cauză, ruta respectivă a fost blocată timp de aproximativ o oră.

Un avion de mici dimensiuni încărcat cu 3.750 de pachete cu ţigări de contrabandă a fost des-coperit, în noaptea de miercuri spre joi, în apropierea graniţei dintre Republica Moldova şi România, pe teritoriul moldo-venesc, aparatul de zbor fiind pregătit pentru a decola către România. Potrivit unui comuni-cat al Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră (IJPF) Iaşi, lucrătorii sectorului Poliţiei de Frontieră Ţuţora au auzit, în tim-pul unei misiuni de patrulare, un zgomot de motor specific unui aparat de zbor de mici dimensi-uni, fiind anunţaţi imediat grăni-cerii moldoveni. “Au fost anun-ţate autorităţile de graniţă ale statului vecin, care în urma verifi-cărilor au depistat în apropierea localităţii Costuleni - Republica Moldova, în apropierea unei pă-

duri, un motodeltaplan şi canti-tatea de 75.000 de ţigarete”, se arată în comunicatul IJPF Iaşi. Potrivit poliţiştilor de frontieră ieşeni, autorităţile din Republica Moldova au declanşat o anchetă pentru a stabili cui aparţine apa-ratul de zbor şi care era destina-ţia ţigărilor de contrabandă.

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, a declarat marţi, la Iaşi, că în acest an s-au înregistrat cel puţin zece “violări de spaţiu aerian românesc” din partea traficanţilor de ţigări din Ucraina şi Republica Moldova. Igaş a spus că, la începutul anului viitor, va avea loc o întâlnire a mi-niştrilor de interne din România, Republica Moldova şi Ucraina, cel mai probabil la Cernăuţi, în cadrul căreia va fi abordată şi această problemă.

În proiect

Contribuţie mai mare a UE la dezvoltarea regională

Doliu în lumea cineaştilor români

A murit Andrei Blaier

România ocupă locul 75 în clasamentul Transparency International pe anul 2011 privind percepţia corupţiei, cu 3,6 puncte, fiind în coborâre cu şase poziţii faţă de anul precedent. În 2010, România ocupa locul 69 în clasament, cu 3,7 puncte şi locul 25 între cele 27 de state membre UE, în urma sa fiind Bulgaria (3,6 puncte) şi Grecia (3,5 puncte). În cadrul Uniunii Europene, România devansează şi în acest an Grecia (locul 80 cu 3,4 puncte) şi Bulgaria (locul 86 cu 3,3 puncte).

Clasament Transparency International

România, afectată de corupţie

Potrivit clasamentu-lui, la nivel global, România este la egali-

tate cu China, fiind devansată de Croaţia (locul 66 cu 4 puncte) şi Macedonia (locul 69, la egalita-te cu Italia, cu 3,9 puncte), am-bele ţări candidate la UE. Chiar înaintea României, pe locul 73, se află, la egalitate, Brazilia şi Tunisia, cu 3,8 puncte. Republica Moldova se află pe locul 112 cu 2,9 puncte. Somalia şi Coreea de Nord ocupă împreună locul 182, ultima poziţie a clasamentului, fiind percepute ca cele mai co-

rupte ţări, cu un punct. La celă-lalt capăt al clasamentului, Noua Zeelandă ocupă primul loc, cu 9,5 puncte, devansând trei ţări nordice, şi anume Danemarca (9,4), Finlanda (9,4) şi Suedia (9,3), urmate de Singapore (9,2).

Aproximativ două treimi din-tre cele 182 de ţări ale acestui clasament au note mai mici de 5, pe o scară de la 0 (nivelul corup-ţiei percepute ca cea mai puter-nică) la 10, ceea ce arată, potrivit organizaţiei neguvernamentale, că mai sunt multe de făcut în ca-drul luptei împotriva corupţiei.

Corupţia adânceşte criza euro

Corupţia adânceşte criza da-toriilor în Europa, apreciază Transparency International, care insistă asupra poziţiei ocu-pate de Italia şi Grecia în rapor-tul său anual publicat ieri.

Potrivit organizaţiei, difi-cultăţile economice cu care se confruntă zona euro sunt “în parte legate de incapacitatea puterilor publice de a comba-te corupţia şi evaziunea fisca-lă, care figurează între cauzele

principale ale crizei”, se arată în raport.

Franţa şi Germania, în care mulţi îşi pun speranţa rezolvării problemelor zonei euro, se cla-sează pe poziţiile 25 şi, respec-tiv, 14.

Statele Unite se află pe po-ziţia 24, cu un loc deasupra Franţei, iar China se clasează pe poziţia 75, în timp ce Rusia, cu nota 2,4, face parte dintre ţările cele mai corupte, situându-se pe locul 143.

“Fie că sunt din Europa, afec-tată de criza datoriei, sau din lu-

mea arabă, la începutul unei noi ere politice, liderii trebuie să ia în considerare necesitatea unei mai bune guvernanţe”, sublinia-ză Huguette Labelle, din cadrul Transparency International, cu sediul la Berlin.

Pentru a realiza acest clasa-ment, care reflectă doar per-cepţia corupţiei, Transparency International se bazează pe date colectate prin 13 instituţii internaţionale, între care Banca Mondială (BM), băncile asiatice şi africane de dezvoltare sau Forumul Economic Mondial.

Pentru România

Contrabandă cu avionul

Parlamentul European a apro-bat ieri creşterea temporară a contribuţiei UE de la 85 la 95 la sută pentru proiectele de dez-voltare regională finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE) pentru anumite state. Pe lista statelor care vor beneficia de noua mă-sură UE se află şi România, alături de Ungaria, Letonia, Portugalia,

Grecia şi Irlanda. Practic, noul re-gulament adoptat prevede creş-terea temporară cu 10 puncte procentuale a contribuţiei euro-pene în proiectele comunitare. Dacă până acum cofinanţarea României pe un astfel de proiect era de 15 la sută din totalul su-mei, de acum aceasta se reduce la 5 la sută, restul de 95 la sută urmând să fie acoperiţi de către Uniunea Europeană. Este o mă-

sură care vine în ajutorul benefi-ciarilor şi care doreşte să sprijine dezvoltarea regiunilor mai săra-ce şi predispuse să fie afectate în continuare de criza economică şi financiară.

Pentru a intra în vigoare, după ce a fost votat de Parlamentul European, acest Regulament va fi votat în Consiliul Uniunii Europene pe 6-7 decembrie.

De­a lungul carierei, Andrei Blaier a realizat zeci de filme, atât de ficţiune, cât şi docu­mentare. Andrei Blaier a fost mai mult decât un regizor şi un scenarist, el fiind renumit atât pentru creaţiile sale, la care a colaborat de­a lungul anilor cu nume mari ale cinemato­grafiei, cât şi pentru activita­tea sa de profesor universitar care a format noi generaţii de regizori de film şi televiziune.

Regizorul şi scenaristul ro-mân Andrei Blaier a încetat din viaţă joi, la vârsta de 78 de ani. Sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Andrei Blaier va fi depus astăzi la capela Cimitirului Bellu Catolic, ceremonia de înmormântare urmând să aibă loc, sâmbătă, de la ora 12.00. Andrei Blaier a înce-tat din viaţă în jurul orei 8.00, în locuinţa sa, după o lungă şi grea suferinţă.

Născut la 15 mai 1933, în Bucureşti, Andrei Blaier a absolvit cursurile Institutului Naţional de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1956. În paralel cu filmele de ficţiune, el a realizat multe pro-ducţii documentare şi utilitare în cadrul Studioului cinemato-grafic Bucureşti. Andrei Blaier a regizat numeroase filme, dar şi seriale de televiziune, pre-cum “Dimineţile unui băiat cu-minte” (1967), “Cireşarii” (serial TV, 1972), “Ilustrate cu flori de câmp” (1975), “Prin cenuşa impe-

riului” (1976), “Lumini şi umbre” (film TV, 1979 - 1982), “Fapt di-vers” (1984), “Vacanţa cea mare” (1988), “Divorţ din dragoste” (1991), “Crucea de piatră” (1993), “Terente - regele bălţilor” (1995), “Dulcea saună a morţii” (2003). El a desfăşurat şi o bogată activita-te de scenarist, cu filme precum “Ora H” (1956), “Ilustrate cu flori de câmp” (1975) şi “Vacanţa cea mare” (1988).

Pentru “Ilustrate cu flori de câmp”, considerat de critica de specialitate drept un “film sur-prinzător, original”, Blaier a pri-mit premiul Asociaţiei Cineaştilor din România (ACIN). Distincţii de la ACIN au primit şi pelicu-lele “Prin cenuşa imperiului”, în 1976, “Lumini şi umbre”, în 1982, “Bătălia din umbră”, în 1986.

Cunoscutul regizor nu s-a limitat însă la a-şi realiza pro-priile producţii, ci s-a implicat şi în educarea şi instruirea unor noi generaţii de regizori de film şi televiziune, Andrei Blaier nu-mărându-se printre fondatorii Facultăţii de Cinematografie din cadrul Universităţii Media din Bucureşti. Andrei Blaier era decan onorific al Universităţii Media.

Nici controversele nu au lipsit din jurul marelui regizor. În aprilie 2011, Andrei Blaier a fost acuzat de CNSAS că ar fi fost recrutat de Securitate încă din 1956 şi că ar fi dat mai multe note scrise care au dus la arestarea unor persoane. Andrei Blaier, care ar fi avut nu-mele de cod “Brateş”, ar fi turnat actori, scenarişti şi regizori.

Baia MareExplozie într-un bloc

Două persoane au fost rănite în urma unei explozii produse, ieri, într-un aparta-ment dintr-un bloc din Baia Mare, în urma deflagraţiei fi-ind afectate opt apartamen-te din imobil. Explozia a avut loc într-un apartament de la etajul al doilea al unui bloc cu patru etaje. Deflagraţia s-a produs din cauza unei acumulări de gaze, după ce proprietarul a uitat araga-zul deschis miercuri seara. Ieri-dimineaţă, el a vrut să-şi aprindă o ţigară şi a provocat explozia, care nu a fost ur-mată de incendiu. A fost ră-nit bărbatul din cauza căruia s-a produs accidentul, dar şi un alt bărbat aflat în acelaşi apartament. În urma explo-ziei nu a fost necesară eva-cuarea locatarilor. Pagubele înregistrate au fost uşi şi gea-muri distruse.

Veneau din FranţaS-au răsturnat pe câmp

Cinci persoane au fost ră-nite, dintre care – două grav, ieri, într-un accident petre-cut pe DN 58, între Reşiţa şi Caransebeş, după ce micro-buzul în care se aflau a pă-răsit partea carosabilă şi s-a răsturnat de mai multe ori pe câmp. Toţi ocupanţii autove-hiculului veneau din Franţa, iar din primele informaţii re-zultă că şoferul ar fi adormit la volan. Ceilalţi trei ocupanţi ai maşinii au scăpat cu răni uşoare. Microbuzul a intrat în ţară prin judeţul Timiş şi se îndrepta spre Mehedinţi.

VasluiAccidentată de un fost poliţist de la ”rutieră”

Un fost şef al Poliţiei Rutiere Vaslui a acroşat cu maşina personală o femeie care traversa regulamentar, pe trecerea de pietoni. În urma accidentului, produs miercuri seară, în Vaslui, vic-tima, în vârstă de 55 de ani, a suferit o fractură la mână. Autorul accidentului, fostul poliţist Marinică Zărnescu, s-a pensionat pe caz de boa-lă în 2006, la vârsta de 46 de ani. La două săptămâni după pensionare, nu a dat priorita-te unui autobuz şi a intrat în plin în acesta. Atunci, permi-sul i-a fost suspendat pentru 90 de zile. În 2011, Zărnescu a fost trimis în judecată pentru braconaj, după ce, împreu-nă cu două persoane, ar fi împuşcat ilegal un cerb şi un căprior într-o pădure din Vaslui.

Centrul din RădăuţiSolicitanţi de azil în greva foamei

Trei solicitanţi de azil ca-zaţi în Centrul pentru refu-giaţi din Rădăuţi au intrat în greva foamei, miercuri după-amiază, cerând să li se proceseze mai repede cere-rea de azil, starea sănătăţii lor fiind monitorizată de per-sonal medical din Serviciul Judeţean de Ambulanţă Suceava. Cei trei sunt din nordul Africii. Potrivit au-torităţilor, nu a fost depăşit termenul de 30 de zile în care urmează să le dea un răspuns. Cei trei ar fi urmat să primească răspuns la ce-rerea lor cel târziu săptămâ-na viitoare sau chiar în cursul zilei de vineri. În Centrul de azil Rădăuţi sunt cazaţi 78 de solicitanţi de azil.

ARH

IVA

"V.L

."

www.viata-libera.ro

[EvEnimEntVineri, 2 Decembrie 2011

3viaţa libEră

Viaþ

a la z

i

Ultima strigareUşurel cu legalitatea pe scări!

Doar până la finele acestui an construcţiile executate fără autoriza-ţie mai pot intra în lega-litate. Începând de anul viitor, orice construcţie realizată fără acte, chiar şi pe teren proprietate per-sonală nu mai poate ob-ţine intrarea în legalitate şi va fi demolată. Pe ulti-ma sută de metri rămasă, gălăţenii se grăbesc să-şi facă actele pentru ceea ce au făcut de capul lor. Acesta este motivul pen-tru care, la recenta şe-dinţă a Consiliului Local, aleşii au dat undă verde pentru nu mai puţin de opt intrări în legalitate. În mare parte este vor-ba de extinderi de spaţii comerciale şi de locuinţe, modificări interioare, bal-coane şi garaje realizate fără acte.

Anca Melinte

Aleşii au spus „Da”Se reiau lucrările la Penny Market

La recenta şedin-ţă a Consiliului Local, aleşii au spus „Da” Planului Urbanistic Zo-nal depus de SC Rewe Projectenwicklung Ro-mânia SRL pentru inves-tiţia Penny Market care a fost începută pe stra-da Regiment 11 Siret. După cum v-am anunţat, Poliţia Locală a impus în urmă cu puţin timp sis-tarea lucrărilor la super-marketul Penny de lângă Centrul de Transfuzii de-oarece a descoperit că Rewe nu are autorizaţie de construire şi a amen-dat compania cu 5.000 de lei. Unda verde dată de consilieri ar trebui să grăbească lucrurile.

Anca Melinte

Un bărbat de 35 de aniA intrat în comă în urma unei tamponări

Miercuri seară, la Tecuci, a avut loc un accident ruti-er soldat cu doi răniţi, unul dintre ei aflându-se în comă la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei”. „Un tânăr de 19 ani din Tecuci, aflat la vo-lanul unui Hyundai, nu a acordat prioritate unui alt autoturism, marca Logan, şi a intrat în coliziune cu acesta. În urma impactu-lui, şoferul Loganului a fost rănit grav, iar o femeie în vârstă de 58 de ani, pieton, a fost rănită uşor”, ne-a de-clarat Aurelian Ropotan, purtătorul de cuvânt de la Poliţia Rutieră.

Şoferul Loganului, în vârstă de 35 de ani, a fost transportat la Spitalul de Urgenţă în stare de comă şi se află sub supraveghe-rea medicilor. Cercetările sunt continuate de poliţiş-tii rutieri.

T. Miron

La FârţăneştiColiziune din cauza neatenţiei

Un bărbat de 21 de ani, aflat la volanul unui Opel, a intrat în coli-ziune cu un camion parcat regulamentar pe marginea drumului. În urma impactului, şoferul a fost rănit uşor. „Accidentul a avut loc pe drumul 242, pe raza comunei Fârţăneşti şi a fost provocat de neaten-ţia şoferului”, ne-a spus Aurelian Ropotan, purtătorul de cuvânt de la Poliţia Rutieră.

T. Miron

Alegeri la Universitatea „Dunărea de Jos”Săptămâna viitoare se votează pentru Senatul universitar

Alegerea Senatului u ni versitar de la „Dună rea de Jos” se va desfăşura la începutul săptămânii vii-toare, marţi, pe 6 decem-brie. Pe 15 decembrie, ur-mează şedinţa de valida-re a noului Senat, dizolva-rea celui vechi şi alegerea preşedintelui Senatului. După acest pas impor-tant în constituirea noii conduceri a Universităţii, va urma alegerea recto-rului. Candidaturile se vor depune între 22 de-cembrie 2011-10 ianuarie 2012, urmând ca alege-rile să se desfăşoare pe 25 ianuarie 2012. Până pe 18 februarie, rectorul va fi confirmat de către MECTS pe funcţie, abia în martie putând să aibă loc şi numirea prorectorilor. Tot din martie anul viitor, fiecare facultate va intra în fierbere pentru că în-cepe alegerea decanilor.

R. A. P.

Comisarii de mediu nu au pu-tut sancţiona pe nimeni pentru poluarea apelor Dunării cu rezi-duuri petroliere! Deşi Mihai Turcu, şeful Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, vorbea iniţial chiar şi de posibilitatea deschide-rii unui dosar penal făptuitorului, oficialul a constatat ulterior că nu poate aplica nici măcar o amendă. Motivul? „Nu am putut identifica poluatorul. Noi am ajuns acolo la câteva zile după ce petele de pe-trol au fost observate prima dată şi, din această cauză, nu am putut stabili cu exactitate sursa poluă-rii”, a declarat Mihai Turcu. Petele de petrol au fost observate în Port

Bazinul Nou la sfârşitul săptămânii trecute de mai multe persoane, care au sesizat Garda de Mediu. Comisarii instituţiei au inspectat zona abia luni şi au făcut cercetări urmând două piste. Prima era ace-ea că reziduurile petroliere ar fi fost deversate în Dunăre de unul dintre echipajele de pe trei nave sub pavilion străin care încărcau fier vechi în Port Bazinul Nou. A doua era aceea că o conductă a societăţii Minersort ar fi constitu-it sursa poluării. Vinovatul risca o amendă cuprinsă între 50.000 şi 100.000 de lei şi dosar penal.

Rodica Mişcalencu

Întunecate, sărăcăcioase şi de încropeală. Aşa au arătat anul acesta Serbările Galaţiului. A fost, poate, ceva mai bine decât în anii trecuţi, dar kitschul cu le-duri, „ruletele” de tip alba-nea-gra, „nemuritoarele” oale de lut, baloane, mititei, vin fiert, turtă dulce şi colac secuiesc de pro-venienţă îndoielnică au domnit. Ieşiţi din case, flancuri-flancuri ca să se distreze, gălăţenii au crezut că au nevoie de oftal-molog. Era la fel de întuneric pe străzi ca în orice altă seară. Iar puţinele ghirlande (rămase de anul trecut) care luminau câteva zone erau incomplete, smoto-cite de vânt şi ploi, revărsând o strălucire de SH.

O alegorie, două alegorii

Galaţiul trebuia să fie mai tare decât „Mioriţa”, cu două alegorii, una după alta. Prima care trebuia să plece era Alegoria „Sfântului Andrei”, dar în spiritul specificei noastre „bune desfăşurări” a eve-nimentelor, a pornit a doua. „Car alegoric, alai, trăsuri, roleri cu făclii, paiaţe, manechine Genis Models”, aşa suna optimist pro-gramul. La cinci trecute fix, din faţa Teatrului Dramatic au pornit în viteză patru tineri pe role, cu făclii în mâini, urmaţi de două trăsuri, prima trasă de un cal alb, a doua trasă de un cal negru. Cap de coloană şi vizitiu – pitorescul Renato, costumat de carnaval, iar în caleşti, înghesuite şi înfrigura-te câteva modele. Caii o luaseră binişor la trap când din faţa tea-trului s-a urnit şi carul alegoric, în formă de cetate, plin ochi cu fotomodele în preţioase rochii de epocă. În vârf, Aureliu Bâtcă pe post de Napoleon. Numai că organizarea s-a dezorganizat rău, odată ce alegoria a intrat în trafic. Trăsurile s-au îndepărtat şi două autobuze s-au intercalat în

alaiul sărbătoresc. Cele trei paia-ţe n-au putut ţine pasul cu caii lui Renato şi nici cu caii putere şi, gâfâind, au rămas în urmă, scoţându-şi ostenite, transpirate şi nervoase măştile uriaşe de pe cap. Nici dacă ar fi vrut gălăţenii nu s-ar fi putut ţine după carul alegoric la viteza cu care se de-plasa. Cei care nu ştiau de ale-goria laică se hlizeau pe seama alaiului „de doi cai frumoşi”. În zăpăceala creată în traficul de pe Brăilei, şoferii au avut parte de jongleuri care le scuipau flăcări în parbrize. Alaiul a devenit ceva mai vesel când prima trăsură a început să răspândească în jur, din boxe, ritmuri populare.

„E vie sau statuie?”

La Păpădie, spectacol inedit: statuile umane aduse tocmai de la Constanţa făceau deliciul gălăţenilor care îşi făceau cu ele poze după poze. „Mama, e vie?”, întreba câte un copilaş nedu-merit de încremenirea actorilor. Nici directorul Dramaticului, Vlad Vasiliu, n-a ratat ocazia de a se fotografia cu una dintre bizarele şi strălucitoarele arătări, urcate pe picioroange. Vasiliu era însă nervos pe tarele alaiului, dar mulţumit că, în premieră, a reuşit să ofere Galaţiului şi un altfel de spectacol.

Ca în Evul Mediu

Impresionantă a fost însă nava ale-gorică, având ca velă tricoloră icoa-na Sfântului Andrei, care a navigat pe Domnească, Brăilei şi Prelungirea Coşbuc şi răspândind în jur bocănit de toacă şi acelaşi cântec du-hovnicesc dedicat patronului spiritual al Galaţiului. Drumul era deschis de coloa-na maşinilor poliţi-ei. Alaiul format din seminarişti şi artişti ai Muzicalului, costu-maţi în străjeri, ţărani şi daci, care însoţeau arca pe roţi a Sfântului Andrei era urmat de un adevărat fluviu de oameni care a străbătut atâta drum pe jos. Spectacolul a părut uşor macabru, ducând cu gândul la alaiurile religioase din Evul Mediu.

Hai cu distracţia!

Pe scena înghesuită, joasă, aproape imposibil de văzut, falseturile au fost la ele acasă până să urce Andra. Deşi era, după cum a mărturisit, „mega

răcită”, vedeta a făcut specta-col alături de sexy-dansatoa-re cântând piese noi precum „Something new” sau consa-cratele „Vreau sărutarea ta” şi „Dragostea rămâne”. Pentru că între scandările publicului „Andra-Andra”, aplauze şi pie-se, câte un curios o întreba „Ce face Măruţă?”, artista a anun-ţat că îşi va petrece ziua de 1 Decembrie la „Happy Hour”. Dornici să vadă ceva din ce se petrecea pe scenă, gălăţenii au călcat în picioare spaţiul ver-de – oricum ce fusese verde se uscase deja – şi şi-au lungit gâturile ca struţii. Ironia sorţii, pentru gălăţenii mai mici de statură: cum găseau o „fantă” prin care să vadă scena, cum venea câte o pălugă şi li se pos-ta în faţă.

Horia Brenciu şi orches-tra au făcut show de zile mari. Cover-urile s-au împletit cu refre-ne adaptate precum „fetiţe dulci ca în Galaţi în toată lumea nu găseşti”, „Jingle Bells” şi melodii de suflet ca „Septembrie, luni”. Încălzit de atmosferă, de dans şi de continua ţopăială, Brenciu a renunţat la haină şi a cântat mai

bine de jumătate de spectacol îmbrăcat doar în tricoul alb. Brrr! Asta în ciuda temperaturii şi a umezelii care cochetau cu zero grade şi îţi „cimentuiau” reuma-tismul în oase. La ceas târziu de noapte, marea de lume care a asistat la concertul lui Brenciu s-a distrat pe cinste şi a cântat în gura mare, dirijată de show-man-ul Horia, „Deşteaptă-te ro-mâne!” şi… „Floricele pe câmpii, hai să le-adunăm copii!”.

Spectacol de lumini pe apă

Ora la care ar fi trebuit să în-ceapă focurile de artificii a fost depăşită: cine îl poate opri pe Horia Brenciu când se dezlănţu-ie? Lansate din mijlocul Dunării, exploziile de artificii s-au oglindit în apă, dând senzaţia unui dublu spectacol de lumini şi strălucire în apă şi pe cer. Nu ştiu altora, dar mie mi-au plăcut! Odată încheiat show-ul, gălăţenii au plecat spre case lăsând în urmă un covor des şi gros de gunoaie. Până la anul, distracţie plăcută, fiecare cum poate!

Foto: Sorin Pană şi Anca Melinte

În ultima zi a mandatului său de director al Teatrului Muzical, Florin Melinte, aflat (chipurile) în concediu medical, nu a putut sta departe de evenimentul pe care în ultimii ani l-a organizat, coordonat şi regizat: alegoria Sfântului Apostol Andrei – co-rabia uriaşă care, însoţită de cântece bisericeşti defilează pe Domnească şi Brăilei. Vă re-amintim că anul trecut, pentru a se încadra în alaiul de perso-naje care însoţeau carul alego-

ric, Florin Melinte, maestru de ceremonie, s-a îmbrăcat în strai popular, cu căciulă de miel bru-măriu pe cap şi dădea comenzi şi indicaţii de la microfonul pe care-l ţinea în mână. Apariţia lui Florin Melinte (îmbrăcat civil, într-un pulover), în momentul ultimelor pregătiri pentru star-tul alegoriei religioase a stârnit nemulţumire şi revoltă în sufle-tele artiştilor cărora le-a făcut zile fripte. Câţiva dintre artiştii Muzicalului au ameninţat chiar

că nu vor intra în dispozitiv dacă Melinte va prelua coordonarea. N-a fost însă cazul de împotrivi-re pentru că, după cum am aflat pe surse, în urma unui telefon şi a unei scurte discuţii între Florin Melinte şi maestrul de cor Eugen Dan Drăgoi, fostul mana-ger s-a făcut nevăzut de la „lo-cul faptei”, mulţumirile pentru spectacol primindu-le public maestrul Drăgoi.

Anca Melinte

Marfa a fost confiscată Ţigări de contrabandă în Ţiglina I

Poliţia Locală a confiscat de la gălăţeanca Marilena Camelia S. (47 de ani) 32 de pachete de ţigări de contrabandă, provenite din Republica Moldova. Femeia comercializa ţigările în Complexul co-mercial Tiglina I şi a fost sancţionată cu un avertisment scris.

M.C.

În perioada 5-9 decembrie, Biblioteca Judeţeană ”V.A. Urechia” organizează gratuit cea de-a doua serie a cursului de iniţiere în utilizarea calcula-torului şi a internetului pentru vârstnici, după succesul avut, în luna noiembrie, cu prima grupă de vârstnici. După cum declară Florina Diaconeasa, şef serviciu

Relaţii cu publicul, „cursul se va desfăşura pe parcursul celor cinci zile, câte trei ore pe zi, în cadrul Centrului de Formare al Bibliotecii Judeţene şi îi va avea ca formatori pe bibliotecarii Titina Maricica Dediu şi Gabriel Manea. Seniorii vor învăţa să utilizeze internetul, să comuni-ce prin Yahoo Messenger şi prin

e-mail, precum şi să redacteze un text. Biblioteca Judeţeană îşi propune ca şi anul viitor să orga-nizeze astfel de cursuri pentru doritori”.

Pentru detalii şi înscrieri, per-soana de contact este Dediu Titina Maricica, tel: 0236.411037/ interior 104.

A.Ribinciuc

Serbările Galaţiului nu vin doar cu muzică, vin fiert şi meşteri po-pulari, ci şi cu petrecăreţi care ajung la spital. Cinci oameni au ajuns la Urgenţe în cursul zilei de miercuri, după ce au fost victime ale diverselor tipuri de agresiuni. Un tânăr de 20 de ani din comuna gălăţeană Şendreni a fost adus la Spitalul Clinic de Urgenţă din Galaţi cu faţa tumefiată de la lo-viturile primite. După acordarea primului ajutor, tânărul a fost tri-mis la clinica de Neurochirurgie a Spitalului Judeţean, pentru o su-praveghere medicală mai atentă. Un alt bărbat, de 28 de ani, din comuna Iveşti, a ajuns la spital cu faţa plină de urme de lovituri. Pentru că starea sa nu a necesitat internarea, a fost lăsat să plece acasă, nu înainte de a primi în-grijirile medicale necesare. Nu la fel de norocos a fost un bărbat de

29 de ani, din localitatea Băleni, care a fost internat la secţia de Chirurgie Vasculară după ce a fost adus la spital cu traumatisme în zona capului şi în cea toracică. Un alt gălăţean, de 31 de ani, s-a prezentat la Urgenţe miercuri seara, cerând îngrijiri medicale, după ce a fost bătut pe stradă. După ce i-a fost acordat primul ajutor, pentru că starea sa era destul de bună, bărbatul a fost lă-sat să plece, probabil pentru a-şi putea continua distracţia.

Personalul de gardă de la Urgenţe a trebuit să-i acorde în-grijiri medicale şi unei femei, din Galaţi, în vârstă de 36 de ani, care a venit la spital după ce fusese bătută. Gălăţeanca a refuzat să dea mai multe amănunte despre ce i s-a întâmplat, alegând să ple-ce acasă.

Remus Basalic

Miercuri spre joiAccident rutier la Pechea

Un gălăţean de 38 de ani a fost adus la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Galaţi de un echipaj al Serviciului Judeţean de Ambulanţă, după ce a fost implicat în-tr-un accident rutier, joi, în cursul nopţii.

„Un apel la numărul unic de urgenţă 112 ne-a solicitat să intervenim în cazul unui bărbat care fu-sese rănit într-un accident de maşină. Un echipaj al Ambulanţei s-a deplasat pe raza comunei Pechea, unde avusese loc acciden-tul şi a preluat rănitul, care se afla în stare de comă”, ne-a informat dr. Mihai Polinschi, şeful Serviciului de Ambulanţă Galaţi.

Remus Basalic

Săptămâna trecută, în Galaţi71 de societăţi comerciale amendate

Controalele efectua-te săptămâna trecută de Poliţia Locală la societă-ţile comerciale din Galaţi s-au soldat cu 71 de sanc-ţiuni contravenţionale, în valoare de 3.000 de lei. Autorităţile au confiscat mărfuri în valoare aproxi-mativă de 270 de lei.

M.C.

Serbările Galaţiului care „este”

Anca Melinteancam@viata-libera.ro

Agresiuni cu iz de sărbătoare

Paradă de doi cai frumoşi

În cazul petelor de pe Dunăre

Nicio sancţiune pentru poluare

Incident Florin Melinte, „alungat” de la alegorie

La „V.A.Urechia”

Vârstnicii şi messengerul

Bătuţi de Sf. Andrei

Vlad Vasiliu şi statuia umană

ARH

IVA

"V.L

."

www.viata-libera.ro

Viaþ

a fir

mel

or[EconomiEVineri, 2 Decembrie 2011

4viaţa libEră

Ovidiu Amãlineiovidiu@viata-libera.ro

foto Sorin Panãfoto@viata-libera.ro

Cu hârtiile de preaviz în mână, cei 206 angajaţi din judeţul nos-tru ai defunctei Administraţii Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare tremură în aşteptarea criteriilor de selecţie stabilite chiar acum la centru. În baza acestora, 67 dintre ei vor fi an-gajaţi la nou-înfiinţata Agenţie Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare. Selecţia va avea loc, cel mai probabil, luna asta. Cei care nu o vor trece, 139 la număr, vor intra în şomaj.

Acest val de concedieri co-lective va creşte şi mai mult numărul şomerilor din judeţul nostru, care este deja unul dintre cele mai mari din ţară. Potrivit ultimelor statistici făcute publi-ce de Agenţia Judeţeană pen-tru Ocuparea Forţei de Muncă, Galaţiul avea, la 31 octombrie, 14.676 de şomeri, iar rata şoma-jului era de 7,16 la sută. Indicii, în creştere faţă de luna septembrie, plasau judeţul nostru între terito-riile cele mai afectate de şomaj. Cu rata de 7,16 la sută, Galaţiul se situa la finele lui octombrie pe lo-cul opt pe ţară şi departe de me-dia naţională, care în acea lună era de 4,93 la sută.

Este de aşteptat ca disponi-bilizările programate la ANIF să producă modificări şi în statisti-cile naţionale legate de şomaj, în condiţiile în care 3.500 dintre cei 5.000 de angajaţi de la nivelul în-

Atenţie, aterizează investitorii!Zonă VIP pe Aeroportul Băneasa

Aeroportul Băneasa va avea o clădire desti-nată curselor charter şi VIP, care va presupune costuri de 2,5 milioane euro, pentru ca investi-torii “să aibă un loc unde să aterizeze”, a declarat ministrul Transporturilor, Anca Boagiu. “Este prima etapă de modernizare a Aeroportului Băneasa, care îşi va schimba destinaţia. Cei care vin să investească în România vor avea un loc unde să aterizeze, să vină să îşi investească banii”, a spus Boagiu, după o vizită de lucru la şantierul noii clădiri. Capacitatea termi-nalului va fi de 30.000 de pasageri pe an şi va fi pus în funcţiune înainte de Crăciun, urmând ca finali-zarea lucrărilor să aibă loc în februarie anul viitor. La parterul clădirii va exista o zonă destinată prelucrării fluxurilor de pasageri, iar la etaj o zonă multifunc-ţională, care va cuprinde o sală de consiliu pentru întâlniri de afaceri, una pentru prezentări şi vizio-nări, o zonă de relaxare şi un spaţiu pentru organiza-rea conferinţelor de presă. Totodată, va fi amenajată o parcare auto în zona dedi-cată VIP. Boagiu a afirmat că aceia care sunt nemul-ţumiţi de mutarea zboruri-lor low cost pe Aeroportul Otopeni “nu au niciun motiv”, întrucât preţuri-le biletelor nu vor creşte. “Românii care vor utiliza Aeroportul Otopeni vor avea ocazia să aştepte într-un aeroport civilizat, nu în-tr-unul care arată ca o ae-rogară de provincie”, a afir-mat Boagiu. Licitaţia pen-tru elaborarea studiului de fezabilitate în vederea transformării Aeroportului Băneasa într-unul dedicat zborurilor business va fi lansată în decembrie.

O.A.C.

Contribuabili informatizaţiDeclaraţii fiscale prin internet

Începând din această lună, declaraţiile 100, 300 şi 710 se vor putea depu-ne doar pe noile versiuni de soft, publicate pe por-talul ANAF, pentru perioa-da de raportare începând cu noiembrie 2011, se arată într-un comunicat de presă al DGFP Galaţi. În document se mai pre-cizează:

„Depunerea prin inter-net va putea fi făcută doar pe pagina de upload cre-ată iniţial pentru decla-raţia 112, accesibilă prin portalul www.e-guverna-re.ro, după autentificarea cu certificat digital cali-ficat. Contribuabilii care nu au un certificat digital calificat pentru semnarea declaraţiilor le vor putea depune la ghişeul orga-nelor fiscale, în format PDF cu fişier .xml ataşat, pe suport CD, însoţite de declaraţia listată, semna-tă şi ştampilată.

Pentru perioadele de raportare anterioare lunii noiembrie 2011, decla-raţiile 100, 300 şi 710 vor putea fi depuse doar la ghişeu, pe suport de hâr-tie, cu cod de bare sau cu fişier .txt pe suport elec-tronic, generate prin pro-gramele de asistenţă ac-cesibile pe portalul ANAF, secţiunea Asistenţă con-tribuabili - Programe utile - Declaraţii fiscale.

Noile versiuni ale pro-gramelor de asistenţă (Soft A şi Soft J) pentru declaraţiile 100, 300 şi 710 pot fi descărcate de pe portalul ANAF, secţiu-nea Declaraţii electronice - Descărcare formulare, unde se regăsesc şi pre-vederile legale, precum şi instrucţiuni / documenta-ţie de ajutor.” Scopul aces-tei platforme tehnologice este de a uşura efortul contribuabililor la depu-nerea declaraţiilor. Forma electronică prin internet reduce atât timpul de de-punere a declaraţiilor, cât şi timpul de răspuns după verificarea documentelor.

O.A.C.

Autostrada minunePromisiuni la drumul mare

În vara anului viitor se va putea circula pe autostradă de la Bucureşti la Constanţa pentru că lucrările pe sectoarele Cernavodă-Medgidia şi Medgidia-Murfatlar sunt în grafic, susţine ministrul Transporturilor, Anca Boagiu. Întregul drum va putea fi parcurs în aproximativ două ore, potrivit evaluărilor ministeriale.

O.A.C.

Fuziunea fondurilor de pen-sii facultative (Pilonul III) admi-nistrate de BRD Pensii Private, Generali Pensii Private şi Onix Asigurări (fosta OTP Asigurări) a fost definitiv autorizată de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Astfel, fondurile de pen-sii administrate de BRD Pensii Private, BRD Primo şi BRD Medio au fuzionat, ultimul fiind fond absorbant. În celălalt proces de fuziune, Fondul Stabil, adminis-trat de Generali Pensii, a preluat OTP Strateg (fond absorbit), aflat în gestiunea Onix Asigurări (fos-tă OTP Garancia Asigurări). La finele lunii octombrie, conform datelor CSSPP, BRD Primo şi BRD Medio aveau 6.805 clienţi şi acti-ve nete de 9,88 milioane de lei, iar Stabil şi OTP Strateg numărau 3.964 clienţi şi active nete de 3,41

milioane de lei. “După obţinerea autorizării definitive a fuziunii, administratorii implicaţi în fu-ziuni efectuează atât transferul participanţilor care nu sunt de acord cu fuziunea şi care au so-licitat transferul la un alt fond de pensii facultative, cât şi transfe-rul participanţilor de la fondul de pensii absorbit către fondul de pensii absorbant. Totodată, ad-ministratorii şi depozitarii active-lor fondurilor de pensii implicate în fuziune sunt responsabili cu transferarea tuturor activelor şi pasivelor, drepturilor şi obligaţi-ilor, datelor şi documentelor”, se arată într-un comunicat al CSSPP. Pe Pilonul III sunt autorizate 13 fonduri de pensii, administrate de 11 societăţi, cu 252.283 clienţi şi active nete de 413,59 milioane de lei.

O.A.C.

Puse la un loc, maşinile con-fiscate la frontieră de la contra-bandişti formează un veritabil „salon auto”. Skoda, Audi, BMW, Mercedes, dar şi autohtonele Dacii se regăsesc pe „lista nea-gră” a maşinilor parcate într-un spaţiu special amenajat chiar în apropiere de sediul Vămii din Giurgiuleşti. În acest inedit parc auto pot fi exemplifica-te pe viu şi metodele care mai de care mai diverse folosite de contrabandişti pentru a ascun-de încărcăturile de ţigări, dar uneori şi de alcool sau droguri: rezervoare modificate, ascun-zători disimulate prin interiorul caroseriei, al banchetelor, al boxelor şi uneori chiar al mo-torului!

„În cazul în care maşina a fost special modificată pentru a ascunde, de exemplu, ţigări, atunci ea este confiscată. Dacă maşina nu a fost modificată, ţigările se confiscă oricum, iar persoana responsabilă este amendată. În acest caz, dacă

amenda este plătită pe loc, persoana poate să plece mai departe cu maşina, dacă nu, maşina este reţinută până la plata amenzii. Dacă un proces-verbal întocmit de noi este con-testat, atunci instanţa decide ce se întâmplă mai departe cu autoturismul. În cazul în care procesul-verbal nu este con-testat în 15 zile, dacă amenda nu este plătită, maşina intră în 60 de zile în proprietatea statu-lui”, ne-a explicat şeful Biroului Vamal de la Giurgiuleşti, Petrică Munteanu.

Ţigări pe filiera Bulgaria

În acest an, numai în vama de lângă Galaţi s-au confiscat 97 de autoturisme, iar 39 de maşini au fost reţinute pentru plata amenzilor. Uneori, chiar şi acestea din urmă sunt abando-nate, pentru că amenda pentru contrabanda „motorizată” este cuprinsă între cinci şi zece mii de lei! Prin urmare, şi riscuri-

Chilipiruri de contrabandă

„Salon auto” cu maşini din confiscări!

[ De la Dacia şi Lada până la BMW şi Mercedes, autoturisme scoase la vânzare de DGFP Galaţi [ Numai în acest an au fost vândute 29 de maşini, de pe urma cărora statul a încasat 307.000 de lei [ În Vamă, peste 100 de

maşini confiscate de la contrabandiştii de ţigări îşi aşteaptă rândul pentru a fi scoase la mezat [ În topul preţurilor se

află o Mazda, un Volkswagen şi un Hyundai

Pensii private

Fuziuni pe Pilonul IIIDupă selecţia personalului

ANIF va produce 139 de şomeri, la Galaţi

tregii ţări ai fostei regii vor fi con-cediaţi şi doar 1.500 vor fi preluaţi de noua instituţie.

Amintim că reorganizarea ANIF se face prin desfiinţarea Regiei Autonome Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare şi înfiinţarea Agenţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare, instituţie publică subor-donată Ministerului Agriculturii. Agenţia nu va mai administra digurile şi barajele de apărare, care vor trece la Administraţia Naţională Apele Române, şi va rămâne cu lucrările de desecare,

de combatere a eroziunii solului şi de irigaţii, pentru care va per-cepe o taxă nouă, taxa IF. Sumele colectate cu titlu de taxă IF vor finanţa investiţiile instituţiei, în timp ce tarifele percepute deja şi fondurile bugetare vor asigura finanţarea ei.

Pentru executarea lucrărilor rămase în portofoliu, este posibil ca Agenţia să facă anual, din pri-măvară până în toamnă, angajări sezoniere.

Rodica MişcalencuFoto: Bogdan Codrescu

le pe care contrabandiştii şi le asumă sunt destul de mari. Singura metodă de a reduce pierderile este de a ascunde ţigările în maşini nu foarte scumpe. „O maşină la mâna a doua înmatriculată în Bulgaria sau R. Moldova este mai ieftină decât una înmatriculată la noi. Am găsit maşini burduşite şi cu 700 de pachete de ţigări. Dacă o astfel de persoană ar fi reu-şit să treacă de două, trei ori şi eventual să plaseze ţigările mai departe, în Vest, atunci şi-ar fi scos numai din asta preţul ma-şinii”, ne explică şeful Biroului Vamal. Uneori se mizează chiar şi pe maşinile scumpe şi pe per-soane ce par deasupra oricăror bănuieli.

„Când intră pe pistă persoa-ne foarte elegante, la cravată, cu maşini performante - cu un «X5» sau un «Touareg» - cum să fie vorba de contrabandă? Dacă, de exemplu, cum am avut zilele trecute o maşină de lux, cu două doamne elegante, cu doi copii, poţi să te legi de ele? Când colo, la verificări am

dat peste ditamai rezervorul burduşit de ţigări!”, ni se poves-teşte din isprăvile de la vamă.

„Preţuri fără concurenţă”

Misiunea de a valorifica ma-şinile confiscate revine Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Galaţi. În acest an s-au vândut 29 de maşini, de pe urma cărora s-au scos 307.000 lei. Dar lista rămâne în continuare des-chisă. Biroul Valorificare Bunuri al DGFP Galaţi pune la dispoziţia amatorilor de chilipiruri auto nu mai puţin de 45 de maşini, din-tre care 21 sunt înmatriculate în Bulgaria, iar 10 în Republica Moldova. Ce-i drept, unele auto-turisme nu mai sunt bune decât pentru piese de schimb sau pen-tru a fi recondiţionate ca „maşini de epocă”, precum o Lada Vaz scoasă la vânzare cu doar 1.050 lei, un Volkswagen cu 1.200 lei sau chiar un Mercedes 124, vete-ran din 1994, ce poate fi adjude-cat cu 1.875 lei.

La polul opus, cea mai scum-pă maşină scoasă la vânzare de

DGFP Galaţi este o Mazda din 1998, la preţul de 16.110 lei. Pe locurile următoare se află un Volkswagen Passat din 1999, cu numere de Bulgaria, pentru care Finanţele cer 16.020 lei şi un Hyundai moldovenesc scos la vânzare cu 13.500 lei. Pentru locurile patru şi cinci concurează un Audi A6, ce poate fi cumpărat cu 11.400 lei, şi o Dacia Logan, din 2005, ce poate fi achiziţiona-tă cu 11.070 lei.

Pentru cine preferă să ruleze la categoria grea, DGFP Galaţi pune la dispoziţie microbuze şi autocare provenite, desigur, tot din confiscări. Cele mai scumpe sunt două autocare Neoplan, ce pot fi adjudecate cu 54.000 lei, respectiv, 31.500 lei, precum şi un microbuz Mercedes 312 D, scos la vânzare cu 31.500 lei.

Singura problemă a celor de la Vamă este că Finanţele nu apucă să valorifice maşinile în ritmul în care ele sunt confiscate de la contrabandişti. Dar, deocam-dată, aviz amatorilor, în parcul auto de la Giurgiuleşti se mai pot găsi câteva locuri.

Studiu de piaţăCeva mai îngrijiţi

Piaţa produselor de înfrumuseţare şi îngrijire personală din România a crescut cu 3,2 la sută în acest an, de la 3,94 miliarde lei anul trecut la 4,07 miliarde lei, potrivit unui studiu al companiei britanice Euromonitor. Pentru anul următor se anticipează un avans de 4,5 la sută, la 4,25 miliarde de lei, pe fondul reluării expansiunii în retail.

O.A.C.

La Vama Giurgiuleşti, un adevărat parc auto

Peste 200 de an-gajaţi de la ANIF au primit preaviz

ARH

IVA

"V.L

."

www.viata-libera.ro

[EvEnimEntVineri, 2 Decembrie 2011

5viaţa libEră

Viaþ

a la z

i

Ion Zimbruredactie@viata-libera.ro

Nec

Plu

s

Ultra

Mesajul Ligii Navale Române GalaţiUrări de prosperitate

Întregirea Statului Român, dorinţa a zeci de generaţii de români, s-a constituit democratic, cu numeroase adunări plebiscitare, care, în final, au dus la înfăptuirea Marii Uniri. Cu prilejul Zilei Naţionale a României, Liga Navală Română Galaţi, care încearcă să evoce marile lupte navale şi abnegaţia ostaşilor şi marinarilor atât din marina mi-litară, cât şi din cea civilă, transmite gălăţenilor cele mai calde urări de prosperitate.

Preşedinte, cpt. ing. Alexandru Harbuz

În “Zodiar”Târg de articole ”handmade”

Târgul de articole lucrate manual „Handmade by us de Moş Nicolae” are loc în perioada 2-4 decembrie, în club “Zodiar”. Publicul interesat de obiecte originale va găsi cadouri, bijuterii pentru femei şi bărbaţi, haine, articole de decor, poşete, toate realizate manual. Târgul poate fi vizitat între orele 11 şi 19, iar intrarea este liberă.

Mihaela Gîdei

Moto: “Dacă există Dumnezeu, nu poate fi decât femeie” (Ioanid Romanescu)

După ce magistraţii Tribu-nalului au declarat falimentul Apaterm, societatea de distri-buţie a apei calde şi a căldurii a declarat recurs împotriva de-ciziei, acesta înregistrându-se pe 30 noiembrie la Curtea de Apel. Potrivit portalului acestei instanţe calea de atac a societă-ţii se va judeca pe 7 decembrie. Reamintim că pe 15 noiembrie, Tribunalul a spus că Apaterm nu are un plan de reorganizare viabil, dar şi că lipsa societăţii Electrocentrale din tabelul achi-tării cu prioritate a datoriilor a fost o bilă neagră, taxată de ju-decători. Asta pentru că termo-centrala reprezenta creditorul care avea cea mai mare datorie de recuperat şi trebuia să fie luat în seamă atunci când nu a votat planul de reorganizare. Tot prin

decizie a fost desemnat şi lichi-datorul judiciar Insol Constanţa, filiala Galaţi, care urmează a în-locui administratorul judiciar RomInsolv. Reamintim că Insol Constanţa, condusă de Corina Curutz, este firma agreată de Electrocentrale, lucru recunoscut de termocentrală în acţiunile pe care le-a făcut în instanţă. Dacă la Curte lucrurile vor rămâne aşa cum le-a stabilit Tribunalul, atunci Insol va deveni, prin ho-tărârea a două instanţe, firma care se va ocupa de falimentul Apaterm, lucru care implică şi preluarea celor aproape 1.000 de procese pe care societatea de distribuţie a apei calde şi a căldu-rii le are în instanţă cu asociaţiile datornice.

Maria Fabian

Ieri, clopotele Catedralei Galaţilor - asemenea celor de la Alba Iulia şi de la Bucureşti - au sunat în ritmul unităţii de cre-dinţă şi de ţară, de drag pentru tot ce este românesc. De această dată la Galaţi, semn bun; în Ziua Marii Uniri, Catedrala nu a mai fost goală. Între creştinii prezenţi la “Te Deum” se aflau şi autorită-ţile locale şi judeţene, senatori, deputaţi; toţi au venit să se roa-ge pentru mântuirea ctitorilor care au înfăptuit Marea Unire de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. Erau de faţă soldaţii şi reprezentanţii Armatei, dar şi Arhiereul locului, preoţii şi diaco-nii Catedralei.

Înalt Prea Sfinţitul Părinte Casian al Dunării de Jos a mul-

ţumit lui Dumnezeu şi a cerut ca toţi cei care au luptat pentru Unirea României cu Transilvania să fie aşezaţi în rândul celor drepţi.

Arhiereul Dunării de Jos a readus în atenţie faptul că fun-damentul Unirii Mari de la 1918 a pornit de la cel al Unirii de la 1859, conceput şi la Galaţi de domnul Alexandru Ioan Cuza şi Vlădica Melchisedec Ştefănescu - Arhiepiscop al Dunării de Jos. „Nu este un loc mai indicat de a-i cinsti pe Marii Eroi ai neamului decât în Biserică, acolo unde ne adună Dumnezeu din credinţă. Doar în Biserică suntem una, fi-indcă întotdeauna credinţa ne adună în unitate şi nu ne lasă pradă dezbinării, ne cheamă la

dragoste de neam, de limbă şi de ţară. Nu există patrie, nu ai mamă, fără credinţă”, a mai spus I.P.S. Casian.

De asemenea, acesta a mai subliniat faptul că nu de mult timp, la Alba Iulia, au fost scoase la iveală ruinele celei mai vechi biserici din Cetatea Marii Uniri, o Biserică Ortodoxă de influenţă bizantină, ridicată în jurul anului 950. „Până nu demult, din lipsa mărturiilor materiale, se susţi-nea ideea că cel mai vechi locaş din Alba Iulia aparţine Bisericii Romano-Catolice. Acum există şi mărturia materială că spaţiul unde s-a realizat Marea Unire a românilor de la Alba Iulia este parte din trupul României Mari”.

Maria Stanciu

Ieri, de Ziua Marii Uniri, în Catedrala Apostolului Andrei din Galaţi, Înalt Prea Sfinţitul Casian al Dunării de Jos a acordat dis-tincţia „Vrednicia Andreiană” unui român care a purtat steagul României pe cele mai înalte vâr-furi ale Europei şi ale lumii. E vor-ba de alpinistul gălăţean Tiberiu Pintilie, cel care la mijlocul lu-nii octombrie 2011 a escaladat Munţii Himalaya. „Când ai atitu-dine ajungi la altitudine, motiv pentru care am luat hotărârea de a-i acorda tânărului gălăţean Tiberiu Pintilie cea mai înaltă dis-tincţie a Arhiepiscopiei Dunării

de Jos. El a făcut performanţa nu numai de a escalada cele mai înalte vârfuri înzăpezite din lume, ci acolo unde a ajuns nu s-a sfiit să spună că este român, că este gălăţean de la Dunărea de Jos”, a spus Arhiereul locului.

Tiberiu Pintilie a urcat în anul 2010 pe Korjenevskaya, la 7105 metri altitudine (masiv situat la graniţa dintre Tadjikistan cu Kârgâzstan), iar în octombrie 2011, a cucerit vârful Cho Oyo, înalt de 8201 metri, din Munţii Himalaya. Pe acest vârf, Tiberiu a arborat Drapelul României, stea-gul echipei „Oţelul” şi al ziarului

„Viaţa liberă”. Ce este demn de reţinut în

atitudinea lui Tiberiu Pintilie este faptul că fiecare rezultat de excepţie pe care l-a înregis-trat l-a dedicat „gălăţenilor de la Dunărea de Jos”.

Tot ieri, Tiberiu Pintilie a mul-ţumit lui Dumnezeu că l-a ajutat să cucerească Himalaya, echipei Oţelul pentru susţinere, repre-zentanţilor Armatei din Galaţi şi tuturor celor care l-au încurajat.

Maria StanciuFoto: M. Stanciu

Din FranţaUn gând pentru România

În urmă cu câteva luni publicam scrisoarea tine-rei Nicoleta Dima, care ne mărturisea că „Viaţa libe-ră” înseamnă foarte mult pentru ea şi îşi lua rămas bun de la tot ceea ce în-semna „acasă”, urmând să meargă, cu o bursă de un an, la studii în Franţa. Ieri, am primit un nou mesaj de la gălăţeanca noastră: „În ultimele zile sufletul meu a fost de-parte de trup, de Franţa,

de micile bucurii trăite aici: el a evadat din mine şi a fugit pe malul Dunării pentru a simţi sărbă-toarea Sfântului Andrei şi ziua de 1 Decembrie. În Bourgogne am găsit acel mediu care mă aju-tă să mă dezvolt atât pe plan profesional, cât şi personal, am întâlnit oa-meni amabili care între timp mi-au devenit buni prieteni, însă sentimen-tul de apartenenţă la o altă cultură rămâne viu. Nu ezit să îmi afirm cu mândrie originea, deşi sunt perfect conştientă că imaginea noastră în Europa nu e una tocmai bună. Înainte de toate îmi iubesc ţara pentru că reprezintă locul în care am văzut pentru prima dată lumina soarelui, pentru oamenii dragi care mă aşteaptă, pentru că sărbătorile sunt trăite intens… pentru că oa-menii răspândesc iubire în jurul lor. Poate că sunt idealistă, însă visez încă la ziua în care vom avea locul pe care îl merităm deoarece, în definitiv, nu suntem decât un po-por care a primit lovituri consecutive de-a lun-gul istoriei. Drumul spre mai bine aşteaptă să fie străbătut de către elevii şi studenţii noştri… de tineri ca mine. Oare vom avea curajul de a ne asu-ma această responsabi-litate? Tuturor românilor le transmit un călduros «La mulţi ani!» şi cele mai frumoase gânduri! Nicăieri nu e ca acasă!”.

Îi mulţumim Nicoletei Dima pentru gândul bun din Franţa şi îi dorim să găsească în ea curajul de a străbate acel drum spre mai bine, aici, în România.

A.Ribinciuc

Membrele Clubului Kiwanis din Galaţi şi-au propus să in-augureze şirul evenimentelor caritabile premergătoare anu-lui 2012 cu acţiunea “Darurile Sfântului Andrei”.

Kiwanienele, împreună cu elevii Liceului de Artă “Dimitrie Cuclin”, au mers la Centrul de Plasament “Radu Negru” pen-tru o întâlnire de suflet care le-a încălzit tuturor inimile cu spi-ritul sărbătorilor. Evenimentul

a debutat cu un mic moment muzical vocal - instrumental şi a continuat cu un concurs de pictură cu premii. În plus, mem-brele clubului au pregătit pentru fiecare dintre cei 80 de copii de la Centrul de Plasament câte un mic dar.

“Mulţumim doamnelor profe-soare Jana Andreescu şi Liliana Negoescu care i-au îndrumat pe elevii Liceului de Artă şi au organizat acest moment deose-

bit de frumos. Toţi participanţii la concursul de pictură au fost răsplătiţi cu diplome şi premii. Mulţumim directoarei Centrului de Plasament, Cristina Săraru, şi personalului care a mobilizat un număr impresionant de copii şi i-a supravegheat îndeaproape. Ne-am bucurat pentru aceşti copii defavorizaţi de soartă, care au avut ocazia să se simtă în centrul atenţiei: au pictat, au aplaudat, s-au bucurat şi la iniţiativa ini-mosului lor îndrumător, Cătălin Fălcaru, au prezentat şi o surpriză muzicală pentru oaspeţi. La fina-lul serbării, membrele Clubului Kiwanis au simţit că şi-au realizat încă o dată scopul, acela de a le aduce măcar un strop de bucurie copiilor care îşi caută un drum în viaţă” , ne-a declarat preşedinta clubului, Viorica Macovei.

Text şi foto: R. A. P.

Artă şi bani, la Galaţi35.000 de lei pentru Zilele Teatrului Studenţesc

Municipalitatea a alocat de la bugetul local suma de 35.000 de lei Universităţii „Dunărea de Jos”, pen-tru realizarea Festivalului „Zilele Teatrului Studenţesc la Galaţi”, în perioada 10 – 13 decembrie 2011. Evenimentul este organizat de departamentul de Teatru din cadrul Facultăţii de Arte a Universităţii. Având în ve-dere faptul că prima ediţie, care a avut loc în anul 2008, la care au participat stu-denţi, profesori, dar şi actori din ţară şi străinătate, a avut succes, Facultatea de Arte doreşte continuarea eve-nimentului şi în anul 2011. Suma alocată va fi folosită la tipărituri, transport intern pentru profesorii invitaţi la atelierele de actorie şi co-locviu, cazare, masă şi ono-rarii.

Anca Melinte

Dansez pentru 60.000 de euroPepe şi Andreea Toma, în marea finală

Începând din această noapte, viaţa talentatei dan-satoare originare din Galaţi Andreea Toma s-ar putea schimba definitiv în bine. Tânăra de numai 15 ani ar putea avea o casă în locul celei din Galaţi, pe care a trebuit să o părăsească. Tatăl şi fratele ei s-ar putea întoarce acasă, n-ar mai fi siliţi să muncească din greu în Marea Britanie. Andreea n-ar mai fi nevoită să accep-te să-i cumpere Pepe haine groase de iarnă şi cizme căl-duroase, pentru că a prins-o iarna în pantofi, n-ar mai fi silită să danseze cu un picior desculţ pentru că pantoful de dans îi sare din picior în timpul concursului şi, mai mult decât toate, ar avea şansa să ajungă la toate competiţiile internaţio-nale la care până acum n-a putut decât să viseze din cauză că nu avea bani de deplasare şi de rochii. Iar numele ei, si-nonim deja cu performanţa în dans sportiv, ar deveni şi mai cunoscut lumii întregi. Toate acestea ar putea de-veni realitate dacă Andreea Toma şi Pepe ar lua marele trofeu la „Dansez pentru tine” – 60.000 de euro. Visul Andreei depinde însă nu doar de execuţia extraordi-nară a dansurilor, ci şi de vo-turile telespectatorilor care au de ales între povestea Andreei şi alte două poveşti înduioşătoare de viaţă şi de reuşită.

În această seară, pe rin-gul visurilor de la Pro Tv se va da bătălia finală a acestui sezon „Dansez pentru tine”. Decorul şi spectacolul vor fi de basm. După cum a dez-văluit Pro Tv, va fi un ade-vărat Bal al Iernii în care şi fulgii vor fi prezenţi. Seara magică a finalei va fi desă-vârşită de cele trei dansuri în care echipele se vor între-ce: un spectaculos musical, un retro hip-hop demn de anii ’90 şi un nou dans plin de farmec, pasiune, senzu-alitate şi ritm – flamenco. Noi am spune că acest ul-tim dans este special ales pentru latin-loverul Pepe! Voturile telespectatorilor vor decide cum va arăta podiumul şi cine va primi marele premiu de 60.000 de euro. Pepe şi partenera lui pot fi votaţi trimiţând printr-un SMS textul „Pepe” la 1322 sau la numărul de telefon 0900.760.408. Noi le ţinem pumnii! Succes!

Anca Melinte

Nicoleta Dima

Pentru atitudine şi altitudine

Tiberiu Pintilie a primit „Vrednicia Andreiană”

[ Cea mai înaltă distincţie a Arhiepiscopiei Dunării de Jos a fost acordată, ieri, de Înalt Prea Sfinţitul Părinte Casian

Ieri, la Catedrală

Rugă pentru ctitorii Marii UniriVor decide trei magistraţi

Falimentul Apaterm se va judeca

pe 7 decembrie

Din colecţia ”Poezii descoperite după cum urmează”

O chestiune de timp şi vreme rea(procedură completă)

noi ne iubim ca două emisfereîndrăgostite la ecuator,tragem de timp ca sclavii de galere,ca vremea rea de somnul cel uşor!

când întâlnim meridianul zerone sărutăm fraudulos şi sfânt…unde-s barbarii, unde este nerosă ne aprindă romele din gând?!

La Centrul de Plasament “Radu Negru”

Clubul Kiwanis şi ”Darurile Sfântului Andrei”

Copiii de la ”Radu Negru” le-au oferit oaspeţilor o surpriză muzicală

ARH

IVA

"V.L

."

www.viata-libera.ro

Viaþ

a înlu

me

[MapaMondVineri, 2 Decembrie 2011

6viaţa liberă

Trãsnaia Zilei

Ovidiu Amãlineiovidiu@viata-libera.ro

An

ali

ză

Monica Zanetmonicazanet@yahoo.com

paginã realizatã de

surse: Mediafax

BruxellesA fost aprobată aderarea Croaţiei la UE

Parlamentul European a aprobat ieri aderarea Croaţiei la UE, cerând însă Zagrebului să depună efor-turi suplimentare pentru a combate corupţia şi cri-ma organizată. Aderarea Croaţiei la UE a fost aprobată cu 564 de voturi „pentru”, 38 „împotrivă” şi 32 de abţineri. Acordul Parlamentului era ultimul obstacol juridic îna-inte de semnarea tratatului de aderare prevăzut la sum-mitul liderilor europeni din 8 şi 9 decembrie, la Bruxelles. Tratatul urmează să fie apoi ratificat de fiecare dintre cele 27 state ale UE. La încheierea acestui proces, fără îndoia-lă la 1 iulie 2013, Croaţia va deveni cel de-al 28-lea stat membru al UE.

UcrainaA început procesul Iuliei Timoşenko

Procesul în apel al fostu-lui premier ucrainean Iulia Timoşenko, aflată în prezent în opoziţie şi condamnată la şapte ani de închisoare în octombrie, a început ieri la Curtea de Apel din Kiev, în absenţa acesteia, care invo-că probleme de sănătate. Aceasta a fost o audiere “pre-liminară”, în care s-au exami-nat probleme de procedură, în special cererea avocaţilor ca acuzata să fie pusă în li-bertate pe durata procesului. Timoşenko suferă de dureri puternice de spate şi nu poate merge, potrivit avocaţilor săi, care evocă şi probleme cardi-ace. Autorităţile au declarat iniţial că Timoşenko nu suferă de nicio boală gravă şi poate rămâne în celula sa. Marţi, opozanta a fost transferată la infirmeria închisorii, pentru a primi îngrijiri. Jurnaliştii au fost autorizaţi să urmărească procesul într-o sală a tribu-nalului în care audierea era transmisă în direct.

Încarcerată în august, Timoşenko a fost condam-nată la şapte ani de închisoa-re în octombrie pentru că în perioada în care era premier a încheiat acorduri cu Rusia privind furnizarea de gaze care au fost considerate defa-vorabile ţării sale. Timoşenko a făcut apel la această hotă-râre judecătorească pe care o consideră motivată politic. Ea este vizată de o serie de alte anchete judiciare. Acest caz a provocat o criză gra-vă între Ucraina şi Uniunea Europeană.

Replică controversatăUn nou Stonehenge

Un bărbat a constru-it o replică a celebrului Stonehenge şi a stârnit ne-numărate controverse cu gestul său. Joe McNamara, în vârstă de 42 de ani, a construit replica monu-mentului pe insula Achill din Irlanda. Construcţia, înaltă de 4,5 metri, are 30 de metri în diametru şi o circumferinţă de aproape o sută de metri şi este alcătui-tă din 39 de pietre. Bărbatul nu are însă autorizaţie pen-tru monumentul său, aşa că va trebui să se prezinte în faţa unui tribunal pentru a da unele răspunsuri. Se cre-de că planificarea construc-ţiei a durat mai mult de şase luni, însă monumentul a fost ridicat în doar o săptă-mână. Nu se cunoaşte încă scopul pentru care bărba-tul a construit replica mo-numentului.

Pe fondul vizitei lui Joe BidenAtacuri în Irak

18 persoane au fost ucise şi alte 30 au fost ră-nite ieri, într-un atentat cu maşină-capcană şi un atac împotriva caselor liderilor unei miliţii care luptă îm-potriva Al-Qaida, în provin-cia Diyala. Aceste atacuri coincid cu vizita în Irak a vicepreşedintelui american Joe Biden într-un moment în care armata americană se pregăteşte să se retragă după mai mult de opt ani de prezenţă în această ţară.

Între Mexic şi SUATunel clandestin descoperit

Un nou tunel lung de 600 de metri, echipat cu un sistem de iluminat, ascensor şi vagonete destinate trans-portului de droguri, a fost descoperit marţi la fronti-era dintre Mexic şi Statele Unite. Tunelul face legătura între oraşele Tijuana (nord-vestul Mexicului) şi San Ysidro (California), trecând pe sub aeroportul din ora-şul american. În tunelul să-pat la 15 metri adâncime au fost descoperite trei tone de marijuana. Peste 150 de tuneluri clandestine au fost descoprite din 1999 şi până în prezent la frontiera din-tre Mexic şi Statele Unite, potrivit unor date aparţi-nând autorităţilor america-ne, difuzate în septembrie de ziarul El Universal.

Marea BritanieSalvare cu surprize

Pompieri şi muncitori britanici s-au străduit timp de 24 de ore să scoată o pisică blocată într-un container metalic, dar în momentul în care au reuşit să ajungă la ea au constatat că animalul era de pluş. Alerta a fost dată de un trecător. Acesta a auzit un mieunat în interi-orul containerului folosit pentru colectarea hainelor uzate destinate reciclării. Bărbatul a crezut că este vorba de o pisică a unor proprie-tari dată dispărută. Pisica de pluş salvată era dotată cu un dispozitiv care imita mieunatul.

Cu chiu, cu vai, Grecia a primit o nouă gură de oxigen financiară după ce miniştrii de Finanţe europeni au aprobat

deblocarea unei noi tranşe de opt miliarde de euro din împrumutul convenit cu UE şi FMI. După cum se ştie, puţin a lipsit ca Grecia să nu mai primească niciun cent după extravaganta idee a ex-premierului Georgios Papandreou de a supune unui referendum planul de austeritate convenit cu oficialii europeni… Desigur, cu opt miliarde nu a trecut şi criza. În schimbul noii tranşe, liderii europeni şi FMI s-au ales deocamdată doar cu o scrisoare de bune intenţii din partea noului premier, Lucas Papademos, un document cu valoare mai degrabă simbolică decât practică. Documentul ar trebui, teoretic, să fie o garanţie scrisă a punerii în aplicare a planurilor convenite la summitul european din 26 octombrie. Dar cu toate că Papademos conduce un guvern de uniune naţională, nu toate forţele sunt dispuse să-l sprijine până la capăt. Unii merg pe principiul de a se face frate cu instituţiile UE numai până se eliberează banii şi se şterg o parte din datorii, unii merg chiar mai departe şi se

gândesc deja la organizarea de alegeri anticipate. Dincolo însă de opţiunile politicienilor, mai importantă este capacitatea grecilor de a accepta noile curbe de sacrificiu prevăzute în planul de austeritate pe anul viitor. Iar în prezent semnele nu sunt foarte încurajatoare. Pe lângă faptul că grecii au ratat toate ţintele fixate prin angajamentele financiare anterioare, exact în timp ce premierul grec semna garanţii destinate creditorilor, în ţară se declanşa o nouă grevă generală. De această dată, e vorba de transporturi şi servicii publice, sectoare unde sunt prevăzute noi reduceri de cheltuieli şi personal. Dar aceleaşi sentimente sunt împărtăşite de angajaţii din toate ramurile de activitate. În aceste condiţii, austeritatea promisă de Papademos ar putea rămâne doar pe hârtie. Dar probabil că, deocamdată cel puţin, liderii europeni sunt mulţumiţi că în următoarele două săptămâni în Grecia nu vor fi surprize majore. În această perioadă se joacă viitorul zonei euro, iar Atena a mai primit opt miliarde de euro dacă nu pentru a se redresa, măcar pentru a nu mai încurca lucrurile.

O nouă grevă generală în Grecia a afectat ieri transportu-rile maritime şi serviciile publice. Vapoarele au rămas ancorate ieri-dimineaţă în portul Pireu din apropiere de Atena, iar funcţio-narii publici au lucrat cu program redus din cauza grevei declanşa-te de sindicatele din sectoarele privat şi public. Au avut loc ma-nifestaţii în centrul Atenei şi la Salonic, sub sloganul “Nu buge-tului de austeritate”.

Proiectul de buget pe 2012, care prevede reducerea cheltu-ielilor publice şi creşterea taxe-lor cerute de creditorii ţării, UE şi FMI, urmează să fie adoptat marţi în Parlament.

Este vorba despre prima gre-vă împotriva noului guvern de uniune naţională al lui Lucas Papademos, format la 11 noiem-brie, după demisia precedentu-lui Guvern socialist al lui Giorgios Papandreou, şi a şasea grevă ge-nerală de la începutul anului în Grecia.

Din mai 2010, când a început criza datoriilor în Grecia şi mo-mentul în care ţara a fost con-strânsă să recurgă la ajutorul financiar al UE şi FMI, sindicatele au organizat 14 greve generale

în total împotriva politicilor de austeritate.

În afară de circulaţia vapoa-relor şi reţeaua feroviară a ţării a fost paralizată. În schimb, trans-porturile aeriene au funcţionat normal, precum şi Bursa din Atena. Autobuzele şi troleibuzele nu au circulat timp de trei ore în cursul dimineţii, fiind oprit apoi după ora locală 21.00. Metroul a funcţionat însă normal la Atena.

Greva îi implică în special pe funcţionarii publici, al căror sin-dicat, Adedy, denunţă tăierile bu-getare prevăzute pentru 20.000 de persoane până la sfârşitul lui decembrie şi care vor afecta 150.000 de salariaţi ai sectorului public până în 2013.

Angajament pe hârtie

Grecia s-a angajat în scris faţă de creditorii săi, UE şi FMI, să adopte “toate măsurile nece-sare” pentru aplicarea planului european de redresare a econo-miei sale. “Guvernul va lua orice măsură necesară pentru a pune în aplicare deciziile summit-ului zonei euro de la 26 octombrie şi să realizeze obiectivele progra-mului de redresare a economiei,

Austeritate pe datorie

Foto Mediafax/ Louisa Gouliamaki

Grevă generală în Grecia

˝Nu˝ bugetului de austeritate[ Statul elen s-a angajat în scris să adopte

măsuri pentru realizarea planului UE

crucial pentru ameliorarea vieţii în Grecia”, a anunţat Papademos într-o scrisoare adresată liderilor Uniunii Europene (UE) şi Fondului Monetar Internaţional (FMI). Scrisoarea a fost trimisă marţi li-derilor UE Herman Van Rompuy, Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso, zonei euro Jean-Claude Trichet, Băncii Centrale

Europene (BCE) Mario Draghi şi FMI Christine Lagarde.

Zona euro a decis în noaptea de 26 spre 27 octombrie un al doilea plan de ajutorare a Greciei, care vizează ştergerea a 50 la sută din datoria ţării, prin participarea voluntară a creditorilor privaţi la un schimb de obligaţiuni gre-ceşti. Acest plan prevede, de ase-

menea, un nou împrumut pentru ţară, în valoare de 130 de miliarde de euro, dintre care 30 de miliar-de de euro sunt destinate recapi-talizării băncilor greceşti.

Un consiliu de miniştri restrâns a avut loc ieri la prânz pentru a pregăti summitul european din 8 şi 9 decembrie şi noile măsuri pe care le prevede Grecia.

Cele şase partide angajate în negocieri au încheiat miercuri seara un acord de principiu care deschide calea formării unui Guvern condus de socialistul francofon Elio Di Rupo, după 535 de zile de criză politică în Belgia, a anunţat ieri o sursă apropiată negocierilor. “Există un acord global asupra reformei statu-lui, domeniului socio-economic şi programului de guvernare”, a precizat sursa. Elio di Rupo a plecat de la negocieri zâmbind, dar fără să facă vreun comenta-riu, a constatat presa belgiană prezentă la faţa locului. “Chiar dacă există un acord cu privire la

tot, nu este comunicat în această seară (miercuri), pentru că mâi-ne (joi) se va mai efectua o lec-tură”, a subliniat sursa. Potrivit presei belgiene, documentul re-spectiv are peste 180 de pagini. “Acordurile vor fi prezentate la congresele partidelor, în acest sfârşit de săptămână, pentru a fi aprobate oficial. Iar spre sfârşitul weekendului va avea loc o re-partizare a portofoliilor, cu o po-sibilă anunţare a guvernului luni sau marţi.” Noul Guvern belgian ar urma să obţină învestitura în Camera Deputaţilor săptămâna viitoare. Belgia nu are un Guvern deplin din aprilie 2010.

Criză politică depăşită

Belgia va avea guvern

Parlamentul European (PE) a adoptat ieri Codul de conduită pentru eurodeputaţi, care va in-tra în vigoare la 1 ianuarie 2012 şi care defineşte conflictul de interese şi prevede posibilitatea sancţionării europarlamenta-rilor, inclusiv prin suspendarea sau chiar retragerea mandatului. Codul arată clar că membrii PE nu pot primi bani sau avantaje în schimbul votului sau activităţii legislative sau politice din cadrul Parlamentului European. În plus, potrivit noilor reglementări, eu-roparlamentarii trebuie să depu-nă o declaraţie de interese finan-ciare, în care să precizeze, printre altele: activităţile profesionale din ultimii trei ani dinaintea preluării funcţiei în Parlament; orice activitate periodică remu-nerată exercitată de deputat în paralel cu exercitarea funcţiilor, ca salariat sau ca lucrător inde-pendent; orice activitate externă ocazională remunerată (inclusiv

scrierile de autor, conferinţe sau expertize), în cazul în care remu-neraţia totală depăşeşte 5.000 de euro pe an calendaristic; partici-parea la comitete sau consilii de administraţie din întreprinderi, organizaţii neguvernamentale, asociaţii sau orice organism cu personalitate juridică, ori exer-citarea altor activităţi externe, remunerate sau nu; orice alt inte-res financiar care ar putea avea o influenţă asupra exercitării func-ţiilor de deputat.

Cazul Severin

Codul de conduită va intra în vigoare la 1 ianuarie 2012, iar europarlamentarii trebuie să actualizeze declaraţiile de in-terese potrivit noilor prevederi până la sfârşitul lui martie 2012. Declaraţiile vor fi publicate pe pagina web a Parlamentului European.

Adoptarea acestui Cod ur-

mează scandalului în care a fost implicat europarlamentarul Adrian Severin.

În primăvara acestui an, re-porterii de la Sunday Times au în-registrat o discuţie cu europarla-mentarul PSD Adrian Severin, în biroul acestuia de la Strasbourg, material video-audio în care eu-rodeputatul vorbeşte despre demersurile făcute pentru intro-ducerea unui amendament la o directivă europeană. Reporterii ziarului britanic le-au propus mai multor deputaţi – printre care şi românul - să le plătească 100.000 de euro în schimbul unor amen-damente a căror adoptare ar putea-o obţine. Cei trei deputaţi au acceptat. Adrian Severin, fost vicepremier român, a trimis un e-mail falşilor lobbyişti, afirmând: “Doar ca să ştiţi că amendamen-tul pe care îl vreţi a fost depus la timp”. La scurt timp, el a trimis o factură de 12.000 de euro pentru “servicii de consiliere”.

Unul dintre sistemele de se-curitate considerate printre cele mai sigure din lume nu mai este de încredere.

Tăietorul de hârtie a devenit unul dintre cele mai cunoscute “sisteme” de securitate împotri-va hoţilor care fură informaţii, însă un concurs organizat de agenţia de apărare americană (DARPA) a dovedit că dispozi-tivul nu oferă protecţia pentru care a devenit faimos. Cu doar o săptămână înainte de încheie-

rea concursului, ce are ca premiu 50.000 de dolari, doar o piesă din puzzle rămâne un mister. Concursul conţine 5 puzzle-uri, în care numărul de piese şi me-toda de tăiere diferă şi sunt din ce în ce mai dificile. Una dintre echipele participante la concurs, intitulată “Toate tăieturile voas-tre ne aparţin”, susţine că a creat o metodă computerizată pentru a asambla piesele. Grupul este asociat clanului 4Chan, un forum pe internet folosit de grupul de

hackeri Anonymous. Dacă meto-da folosită de grup funcţionea-ză, înseamnă că oamenii nu se vor mai putea baza pe tăietoa-rele de hârtie pentru a distruge documente importante, cum ar fi extrasele de cont de la bancă. DARPA speră ca, odată cu acest test, să găsească o metodă com-plet automată, pentru a le per-mite soldaţilor americani să re-constituie documente găsite pe teren. Concursul se încheie pe 4 decembrie.

O reclamă la lenjerie intimă Marks & Spencer a fost interzisă în Marea Britanie din cauza plângeri-lor primite pe seama ei, fiind consi-derată “prea sexy”. Fotografia, apli-cată pe partea laterală a autobu-zelor etajate, reprezintă o femeie îmbrăcată în lenjerie intimă stând pe un pat cu picioarele desfăcute,

ţinând o mână deasupra capului, iar cu cealaltă atingându-şi coap-sa. 15 oameni au depus plângeri referitoare la reclamă, motivând că aceasta “tratează femeile ca pe obiecte” şi nu ar trebui afişată pe autobuze deoarece ar putea fi văzută de copii. Rezultatul a fost interzicerea reclamei deoarece nu

este potrivită pentru afişarea în spaţii exterioare şi este iresponsa-bilă social. Reprezentanţii magazi-nului nu consideră că reclama este ofensatoare sau prea sexuală şi afirmă că aceasta face parte dintr-o campanie majoră care conţine atât promovarea lenjeriei intime, cât şi a altor articole de îmbrăcăminte.

Parlamentul European

Cod de conduită pentru eurodeputaţi

Puzzle imposibil, la un pas de rezolvare

˝Toate tăieturile voastre ne aparţin˝

Reclamă interzisă pentru că este prea sexy

FranţaSarkozy, acuzat de socialişti

Partidul Socialist a denunţat cheltuieli din “fonduri publice” an-gajate de preşedintele Nicolas Sarkozy în cursul deplasărilor sale în Franţa, care reprezintă, în opinia formaţiunii, “acte de propagandă” ce intră în cadrul alegerilor prezidenţiale din aprilie-mai 2012. Sarkozy, care probabil va candida la un al doilea mandat, încă nu a anunţat candidatura în mod oficial.

ARH

IVA

"V.L

."

Vineri, 2 Decembrie 2011

7viaţa liberă

www.viata-libera.ro

Viaþ

a cajo

c]

Sp rt]

Sp rtviaþaviaþa

Din Sportul

gãlãþean

[Competiţii[ştiri[rezultate

CS Mioveni, la a şasea schimbare de antrenor

FOTBAL. Tehnicianul Marian Pană este noul antrenor principal al echi-pei de fotbal CS Mioveni, după ce a semnat un con-tract pe un an şi jumătate. Primul meci al lui Pană ca antrenor la Mioveni va avea loc, astăzi, la Cluj Napoca, unde argeşenii vor întâlni echipa CFR, în etapa a XVI-a a Ligii I. Echipa CS Mioveni a ră-mas pentru a cincea oară în cele 15 etape disputate până acum fără antrenor, după ce Mihai Stoica şi-a reziliat, ieri, contractul cu gruparea argeşeană după numai o etapă în care a fost “principal”.

CUPA DAVIS. Jucătorul Rafael Nadal, locul 2 ATP, îl va întâlni, astăzi, pe Juan Monaco, locul 26 ATP, în primul meci al fi-nalei Cupei Davis, care se va disputa, la Sevilla, între Spania şi Argentina. Programul complet al finalei este următo-rul: Rafael Nadal - Juan Monaco şi David Ferrer - Juan Martin Del Potro (astăzi); Feliciano Lopez/Fernando Verdasco - David Nalbandian/Eduardo Schwank (sâm-bătă); Rafael Nadal - Juan Martin Del Potro şi David Ferrer - Juan Monaco (du-minică).

PROTEST. Directorul sportiv al Universităţii Cluj, Felix Grigore, a de-clarat că meciul din de-plasare, de sâmbătă, cu Voinţa Sibiu, va începe cu 10 minute întârziere faţă de ora anunţată, în semn de protest faţă de greşe-lile de arbitraj din ultima perioadă. Propunerea acestui protest a venit din partea oficialilor de la Voinţa Sibiu. Partida din-tre Voinţa Sibiu şi „U” Cluj se va juca sâmbătă, de la ora 13:00 şi contează pen-tru etapa a XVII-a a Ligii I.

BASCHET. Campioana României la baschet femi-nin ICIM Arad şi CSM Satu Mare au obţinut victorii, în penultimele meciuri din grupele Ligii Europei Centrale, calificându-se la Turneul Final Four, în care se vor duela în semifina-le. La Arad, ICIM a învins Slovanka MB, cu 104-41 (53-23), trecându-şi în cont a cincea victorie din Grupa B. CSM Satu Mare a învins în deplasare formaţia slo-vacă ZBK Poprad, scor 62 - 83 (27-46), trecându-şi în cont al patrulea succes din Grupa A. Deţinătoarea trofeului este campioana României, ICIM Arad.

TRANSFER. Managerul echipei de baschet mas-culin BC Timişoara, Adrian Vermeşan, a declarat că a perfectat transfe-rul pivotului sârb Nikola Jovanovici. Acesta a înce-put sezonul în prima ligă greacă, la Kavala, iar îna-inte a evoluat în Germania şi Polonia.

VOLEI. Echipa femini-nă Ştiinţa Bacău a învins, în deplasare, formaţia austriacă Asko Linz Steg, cu scorul de 3-1 (26-24, 25-23, 20-25, 25-14), în man-şa tur a şaisprezecimilor de finală ale Cupei CEV. Partida retur va avea loc la Bacău, în 7 decembrie, câştigătoarea urmând a se califica în optimile de fi-nală. În aceeaşi zi, Dinamo Bucureşti va juca pe te-ren propriu returul cu Igtisadchi Baku, contând tot pentru şaisprezecimile Cupei CEV. În tur, echipa azeră s-a impus cu 3-0.

Grupaj realizat deMarian Căpăţînă

(din surse Mediafax)

A pornit să cucerească lumea din sufrageria unui apartament din cartierul “Dunărea”, acolo unde a început să joace hand-bal cu sora sa mai mare - Diana, cu mingi făcute din bureţi şi cio-rapi. A fost aproape de a reuşi acum patru ani, când a pierdut finala mică a Campionatului Mondial. „Atunci, în Franţa, am avut şapte goluri avans şi am pierdut în prelungiri în faţa Germaniei. Cât de mult aş vrea să dau timpul înapoi, să rejoc acel meci!”, regretă Adina Meiroşu Fiera.

Este singura gălăţeancă din echipa României care parti-cipă de mâine, în Brazilia, la Campionatul Mondial. La ple-carea de acasă şi-a strâns în pumn singura sa medalie ob-ţinută cu echipa naţională de

senioare - cea de bronz de la “Europenele” de anul trecut, promiţându-şi că nu o va mai lăsa stingheră, în camera în ca-re-şi ţine trofeele. „Vreau să-i aduc o soră mai mare, dar o să mă bucur şi dacă o să fie una la fel. Totul depinde doar de noi, dacă suntem unite şi jucăm la capacitate maximă putem bate pe oricine. O să tragem cu din-ţii de un rezultat bun”, a mărtu-risit Adina Fiera.

Schimbări importante de regulament

Spre deosebire de ultimele ediţii, când se începea în gru-pe preliminare, apoi urmau grupele principale şi meciurile eliminatorii abia din semifinale, la acest “Mondial” va fi o sin-

Echipa Rapid Bucureşti a fost învinsă pe “Arena Naţională”, cu scorul de 3-1 (3-1), de formaţia isra-eliană Hapoel Tel Aviv, într-un meci contând pentru Grupa C a Ligii Europa, din care formaţiile PSV Eindhoven şi Legia Varşovia sunt deja calificate în 16-imile compe-tiţiei. Giuleştenii nu au câştigat ni-ciunul din cele trei meciuri de pe teren propriu. Antrenorul Răzvan Lucescu a pus această nouă înfrân-

Patricia Ţig - debut victorios în Antalya

* Gălăţeanca Patricia Maria Ţig (Clubul de Tenis I.C.M.R.S) a debutat cu o victorie surprinzătoare în Turneul Internaţional din Antalya (Turcia). Patricia a învins-o deta-şat, cu 6-1, 6-4, pe Dalila Jakupovic (Slovenia), fa-vorita nr. 1 în turneul de 10 mii de dolari. Şi colega sa, Sabina Lupu, merge mai departe, după victoria asupra lui Sarah - Rebecca Sekulic (Germania).

*Federaţia Română de Patinaj a oferit o deplasa-re în străinătate sporti-vilor din secţia de artistic a C.S.Municipal Dunărea Galaţi. Astfel, Adelina Pintilie, Graţiano Dinu, Daniel Patrichi şi Andreea Caranfil însoţiţi de antre-noarea lor, Ramona Dinu - s-au deplasat la Budapesta unde vor participa la Turneul Internaţional dotat cu ‘’Trofeul Santa Klaus’’.

*Viorel Radu (Dunărea Galaţi) continuă să condu-că în clasamentul portarilor din Divizia A la hochei pe gheaţă. Viorel, care a jucat în acest sezon 11 meciuri (611,26 minute), a primit 22 de goluri, realizând un pro-centaj impresionant al şutu-rilor apărate - 91,5 la sută.

*După evoluţia foarte apreciată la Bologna (Trofeo V.Colombo), dansatorii Clubului Fantezia Galaţi au concurat la Austrian Open de la Viena. Raul Faliboga / Loredana Buţea s-au cla-sat pe locul 5 la Junior II Standard, iar Cosmin Lupoaie / Maria Radu - 11 (Juvenile, 6 dansuri) şi Ştefan Gagu / Andra Radu - 14 (Junior, 6 dansuri ).

*Ieri au debutat la Galaţi (Colegiul Tehnic “Radu Negru” - fostul Liceu “Traian”) meciurile unui turneu special de şah, do-tat cu “Cupa Moş Nicolae”. Întrecerile continuă astăzi şi mâine, şi se vor încheia duminică.

*Echipele gălăţene de baschet - Divizia B vor sus-ţine, în acest week-end, ur-mătoarele meciuri: BC Time Bucureşti - Phoenix şi CSM Focşani - CS Universitatea.

*Handbalistele juni-oare ale CSS şi Clubului Handbal Art joacă în aces-te zile, pe Litoral. Cele şase echipe ale Seriei B vor susţine până duminică meciurile celui de-al treilea turneu.

*Pentru completa-rea grupelor de copii de la categoriile de vârstă 2004, 2005, 2006 şi 2007, FC Oţelul organizează se-lecţii – sub îndrumarea cunoscutului antrenor Ion Morohai – Moro (telefon 0764.288287). Selecţiile au loc la Sala „Ancora” – marţi, miercuri şi joi, orele 16.30 – 18.00 şi Sala „Siderurgistul” – sâmbătă (orele 13.30 – 14.00) şi duminică (orele 13.30 – 15.00).

Gh. ArsenieM. Petrescu

După echipa de copii de 9 ani, a Şcolii de Fotbal Juniori Galaţi (antrenori Ionuţ Niculcea şi Marius Cosoreanu) - care a obţinut calificarea la turneul fi-nal al “Memorialului Gheorghe Ola” - în acest weekend au loc meciurile etapei de zonă pentru copiii de 8 ani.

Începând de astăzi şi până du-minică, în localitatea Techirghiol se vor desfăşura jocurile etapei de zonă pentru această catego-rie de vârstă. Galaţiul este re-prezentat de echipa F.C. Oţelul, care s-a clasat pe locul întâi în faza judeţeană.

La turneul de la Techirghiol (din cadrul “Memorialului Gheorghe Ene”) participă cinci echipe, fiecare urmând a juca cu fiecare. Copiii noştri - antrenaţi de Cezar Ancerenco (pe care îi

pregăteşte de doi ani, după ce i-a preluat de la regretatul Zoly David), vor juca, în ordine, cu: Junior Călăraşi şi Stars Brăila - as-tăzi, de la orele 10,00, respectiv, 16,00, sâmbătă - cu Academia Gheorghe Hagi, iar duminică, cu Delta Tulcea. Echipa clasată pe locul întâi se califică pentru tur-neul final, programat în a doua parte a acestei luni.

Lotul gălăţean s-a depla-sat ieri spre Litoral. Iată nu-mele competitorilor: Victor Cvitenco, Sebastian Butunoiu - Dan Sîrbu, Cosmin Mereuţă, Mădălin Grădinaru, Cosmin Popa, Robert Stroiu, Alexandru Buhăescu, Laurenţiu Neamţu, Octavian Irimia, Robert Paruschi şi Ştefan Farcaş.

Gh. Arsenie

Cinci autocare disponibile pentru VasluiFanii Oţelului, pregătiţi de marele derbi

Conducătorii Peluzei Nord a Stadionului „Oţelul” anunţă că sunt gata pentru marea provocare de la Vaslui, acolo unde campioana României va întâlni marea rivală finanţată de Adrian Porumboiu. „Avem cinci autocare pentru fani. Transportul este gratuit, trebuie doar să-şi plătească biletul de intrare la meci. Îi aşteptăm duminică, la ora 13.00, la stadion”, anunţă Dan Neculcea „Jancker”, liderul galeriei roş-alb-al-bastre. Partida de la Vaslui va avea loc duminică, 4 decembrie, de la ora 18.00, în etapa a XVI-a a Ligii I.

Dănuţ Lungu

Katarina Witt s-a născut la 3 decembrie 1965, în localitatea Staaken, Germania. A avut o carieră de excepţie în patinajul artistic, primul succes înregis-trându-l în anul 1981, când a devenit campioană naţională în fosta Republică Democrată Germană. A păstrat acest titlu timp de şapte ani consecutiv (1981-1988). În anul 1982, cuce-reşte titlul de vicecampioană mondială, iar doi ani mai târziu - pe cel de campioană mondia-lă, titlu adjudecat şi în anii 1985, 1987 şi 1988. La vârsta de 19 ani debutează la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Sarajevo (1984), unde obţine medalia de aur, succes reeditat şi la următoa-rea ediţie a Jocurilor Olimpice, cea de la Calagri, în anul 1988.

Ulterior acestor succese de-osebite, Katarina şi-a continuat cariera profesionistă în patina-jul artistic. Împreună cu patina-torul american Brian Boitano a întreprins un turneu de trei ani în SUA cu spectacolul „Patinaj cu Witt şi Boitino”, după care au urmat şi alte spectacole în SUA, precum „Stele pe ghea-

ţă” sau „Campioni pe gheaţă”, spectacole ce au fost pre-zentate ulterior şi în Europa. Pasul de la patinaj la film l-a făcut la vârsta de 25 de ani, în 1990, când a interpretat rolul principal în filmul „Carmen pe gheaţă” – pentru care a primit Premiul Emmy; în anul 1995 a fost protagonista filmului de televiziune „Prinţesa ghe-ţii” – film nominalizat la ace-laşi Premiu Emmy; cu actorul american Tom Cruise a jucat în „Jerry Maguire”, iar cu Robert de Niro, în serialul de televizi-une „Ronin”. În calitate de co-mentatoare sportivă a prezen-tat (pentru postul german de televiziune ZDF), Campionatul Mondial de patinaj artistic des-făşurat în anul 1991, la Munchen şi la postul american de televi-ziune CBS, Jocurile Olimpice de Iarnă de la Albertville, din 1992. În anul 1993 a publicat cartea autobiografică „Meine Jahre Zwischen Pflicht und Kur”, urmată, în anul 2005 de romanul „Only with Passion”. În anul 1999 s-a numărat printre cei 34 de membri fondatori ai

M-am aruncat prea tare la biletul de alaltăieri, poate şi de aceea am făcut confuzia Catania – Cesena când am vorbit despre actualul loc de muncă al lui Mutu. Exact cum fac băieţii de afară când vorbesc despre Bucureşti. Zic că-i în Ungaria. Apoi, jocurile alese au fost varză aproape toate. Alkmaar n-a putut învinge în Suedia, Tottenham s-a făcut de râs cu PAOK (chiar pe teren propriu, domnilor!), iar Man. United a intrat în prelungiri cu Crystal Palace. Urât, dar ne revenim după această serie impresionantă de gherle!

Prea multe gherle

Argumentaţie

Înainte de a ne îndrepta atenţia asupra meciurilor din cuponul zilei, un nou sfat: dacă vrem să pariem pe un anume eveniment, este bine să aplicăm cât mai devreme posibil deoarece până la ora de start pot interveni tot felul de piedici: scade cota, meciul este blocat ş.a.m.d. Aşadar, astăzi, avem cinci partide de fotbal la o cotă generală de 6.43, cu CFR-ul care trebuie să învingă la măcar două goluri distanţă, cu Heracles şi Plzen, favorite clare pe teren propriu, şi cu Marseille căreia i-am oferit două şanse din trei la Caen. Jocul principal va avea loc la Leverkusen. Bayer nu-şi poate demonstra forma bună prin care trece decât cu o victorie. Noroc bun!

Dănuţ Lungu

CFR Cluj – CS Mioveni (H 0-1) 1 (cota 1.72) Heracles – Venlo 1 (cota 1.28)Bayer Leverkusen – Hoffenheim 1 (cota 1.80)Caen – O. Marseille X2 (cota 1.30)Viktoria Plzen – Bohemians 1905 1 (cota 1.25)

biletul zilei

Gălăţeanca Adina Meiroşu Fiera, start cu echipa României la Campionatul Mondial de handbal

Spre prima medalie

mondială[ Echipa naţională de handbal debutează în competiţie mâine, de la ora 19.00 [ Partidele vor fi televizate în direct doar de canalul Dolce Sport

Primul meci - cu TunisiaLa Campionatul Mondial din Brazilia, România va juca în Grupa C, la Sao Paolo,

alături de reprezentativele Franţei, Braziliei, Tunisiei, Cubei şi Japoniei. Programul meciurilor României este următorul: România-Tunisia (3 decembrie, ora 19.00 – ora României), România-Cuba (5 decembrie, 19.00), România-Japonia (6 decembrie, 21.15), România-Brazilia (8 decembrie, 23.45) şi România-Franţa (9 decembrie, 21.15).

Lotul României deplasat în Brazilia este format din următoarele jucătoare: Talida Tolnai, Tereza Pâslaru, Denisa Dedu (portari) - Valentina Ardean Elisei, Iulia Curea, Oana Manea, Florina Chintoan, Carmen Cartaş, Daniela Băbeanu, Eliza Buceschi, Adina Fiera, Mihaela Tivadar, Aurelia Brădeanu, Oana Chirilă, Carmen Amariei, Cristina Vărzaru, Adriana Nechita şi Ramona Farcău.

gură fază a grupelor. Primele patru clasate din fiecare grupă (a câte şase echipe) se vor ca-lifica în optimile de finală (me-ciurile fiind programate în 11-12 decembrie), fază eliminatorie, la fel ca sferturile de finală (14 decembrie), semifinalele (16 de-cembrie), urmate de finale (18 decembrie).

Noul sistem nu este deloc pe placul Adinei Fiera: „Era mai bine cu o a doua fază a grupe-lor, ca înainte. La sistemul elimi-natoriu, din optimi încolo, dacă prinzi o singură zi proastă, s-a dus totul. Munceşti, munceşti şi la un meci s-a năruit toată su-doarea ta. Aşa, în grupă pierdeai un meci, le câştigai pe celelalte şi aveai timp să te reabilitezi”.

Pe lângă sistemul compe-

Adina Meiroşu

Fiera, singura gălăţeancă din lotul României la acest

˝Mondial˝

tiţional, vor fi şi alte schimbări importante ale regulamentului. Antrenorii vor putea trece pe foa-ia oficială de joc 16 handbaliste, în loc de 14 ca până acum. Apoi, tehnicienii vor putea solicita trei time-outuri pe meci, cu unul mai mult decât până acum. O echipă poate avea maximum două time-

outuri pe repriză, iar în ultimele cinci minute ale meciului, antre-norul nu poate cere întreruperea jocului decât o singură dată. O altă schimbare, cerută de televizi-uni, e mărirea pauzei între reprize la 15 minute, în loc de 10 până acum.

Marian Căpăţînă

“Memorialul Gheorghe Ene”

Copiii FC Oţelul - la zona de la Techirghiol

Fără victorie pe “Arena Naţională”

Rapid s-a făcut de râs în Europa League

gere pe seama lipsei de experienţă, deşi are în lot fotbalişti care au ju-cat în carieră foarte multe meciuri în cupele europene, precum Pancu sau Daniel Coman. “Am traver-sat cinci zile urâte, iar acum avem obligaţia să luptăm ca să depăşim acest momente. Aceste absenţe din ultimii ani din cupele europe-ne au contat, s-a văzut că Rapid nu are experienţă în cupele europene, pentru că fiecare greşeală pe care am făcut-o a fost taxată”, a declarat Răzvan Lucescu

Pancu: „Un coşmar”

Atacantul Daniel Pancu (foto) a declarat că, pentru Rapid, ultimele două meciuri disputate, cel cu Pandurii, în campionat, şi cu Hapoel Tel

Aviv, din Liga Europa, au fost de coşmar. “Sunt trist, am pri-mit iar trei goluri. Am avut două meciuri de coşmar - cu Pandurii în campionat şi cu Hapoel în Liga Europa. Se mai întâmplă în viaţa unei echipe şi astfel de momente. Acum trebuie să arătăm că avem caracter puter-nic, iar duminică avem ocazia să ne revanşăm. Da, în ultimele trei meciuri am primit nouă go-luri, asta nu prea s-a întâmplat în ultimul timp la Rapid, dar este vina noastră, a tuturor, nu doar a fundaşilor. Primul meci, cu Sportul, în campionat, este absolut necesar să-l câştigăm, o victorie duminică va întoar-ce totul în favoarea noastră”, a spus Pancu.

Marian Căpăţînă

Cea mai bună patinatoare din lume în anii ’80

Katarina Witt

Academiei Mondiale de Sport. Cu prilejul unei ceremonii or-ganizate la Hamburg, (luna iunie, 2004), fostul preşedinte rus Mihail Gorbaciov i-a înmâ-nat Katarinei distincţia „World Business Award”.

Frumoasa Katarina Witt este şi un prosper om de afaceri. Ea a lansat pe piaţă, cu zece ani în urmă, colecţia de bijuterii „Katarina Witt feelings”.

V. Guruianu

[ Echipa lui Răzvan Lucescu a fost învinsă, la Bucureşti, de modesta echipă Hapoel Tel Aviv [ Giuleştenii au încasat

nouă goluri în ultimele trei meciuri

ARH

IVA

"V.L

."

www.viata-libera.ro

Viaþ

a la

faţalo

culu

i[SpecialVineri, 2 Decembrie 2011

8viaţa liberă

Printr-un logo specialGoogle a celebrat Ziua Naţională a României

Motorul de căutare Google a afişat pe pagina lui principală de ieri un nou logo special, dedicat Zilei Naţionale a României - 1 Decembrie.

Google a inclus în logoul său de ieri două perechi de dansatori, îmbrăcaţi în cos-tume naţionale româneşti, care înlocuiesc cele două li-tere “O” ce alcătuiesc cuvân-tul “Google”.

Site-ul îşi modifică frec-vent logoul pentru a omagia personalităţi ale culturii uni-versale sau pentru a marca momente speciale din istoria lumii.

La fabrica unui actor ajuns patron de croitorie 10.000 de steaguri făcute pentru 1 Decembrie

Sibianul Alexandru Bălan, actor de meserie, visa la pro-pria afacere, iar când agenţia de spectacole deschisă de el nu a mers, a ajuns, din întâm-plare, să deţină o croitorie. În acest an, fabrica sa, născută din acel vis, a confecţionat aproximativ 10.000 de stea-guri tricolore pentru Ziua Naţională a României. “Am avut comenzi de steaguri destul de mari în perioada asta. Ziua Naţională a stimu-lat interesul, şi al instituţiilor, şi al oamenilor. Şi partenerii noştri, deveniţi tradiţionali, au venit şi au comandat se-turi noi de steaguri ca să le arboreze. Sunt localităţi, mai mari sau mai mici, care au considerat că trebuie să cinstească aşa cum se cuvi-ne Ziua Naţională şi au făcut comenzi la noi”, a afirmat Alexandru Bălan.

El a spus că fabrica a înce-put, încă din octombrie, să lucreze steaguri pentru Ziua Naţională, în total fiind con-fecţionate aproape 10.000 de drapele, de toate dimen-siunile.

“Trebuie să vă spun că steagul naţional, prin lege, nu are nişte dimensiuni, ci are nişte proporţii şi, respec-tându-le, poţi să faci orice fel de dimensiune. Noi lucrăm de la steguleţe mici de birou până la steaguri foarte mari, cel mai mare steag pe care l-am făcut fiind de dimensi-unile unei jumătăţi de stadi-on”, afirmă Alexandru Bălan.

Cadou pentru fraţii de peste PrutS-a lansat Radio Chişinău

Ziua Naţională a României a fost celebrată şi în Republica Moldova. Societatea Română de Radiodifuziune, în parteneri-at cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, a lansat postul românesc Radio Chişinău. Noua staţie FM de peste Prut se adresează pu-blicului tânăr, educat, intere-sat de actualitatea culturală, de ştiri şi divertisment. „Noul post de radio va contribui la consolidarea democraţiei în Republica Moldova, pro-movarea valorilor europene şi a spiritului românesc”, au menţionat iniţiatorii proiec-tului.

Evenimente culturale Ziua României, în lume

1 Decembrie - Ziua Naţio-nală a României – a fost mar-cată şi în afara ţării printr-o serie de evenimente cultu-rale.

George Enescu, în Italia

La Roma s-a organizat ulti-ma etapă a turneului „George Enescu în Italia”, sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României şi sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui Republicii Italiene.

Concertul s-a desfăşurat ieri-seară, în Sala „Petrassi” a Academiei Naţionale „Santa Cecilia” din Roma şi i-a avut ca solişti pe violonistul Remus Azoiţei, directorul artistic al „Societăţii Enescu” de la Londra, şi pe pianis-tul Eduard Stan, fondatorul “Festivalului Enescu” de la Heidelberg/Mannheim.

Cu această ocazie, Gianni Alemanno, primarul capitalei Italiei, a transmis un mesaj de salut organizatorilor eveni-mentului: „Sunt cu adevărat onorat să adresez tuturor sa-lutul meu şi al întregii Rome. Cunosc foarte bine impor-tanţa pe care o are pentru poporul român un compo-zitor ca George Enescu, mu-zician de talie internaţională care a făcut cunoscute nu doar în Europa, ci în întreaga lume creativitatea şi geniul artistic al poporului vostru. Italia şi îndeosebi Roma sunt puternic legate de România, «ultima fiică a Romei», aşa cum împăratul Traian a de-numit ţara voastră”.

Muzică românească şi colinde în Germania

Până duminică (4 decem-brie), în Germania, se săr-bătoreşte Ziua Naţională a României prin concerte de muzică clasică, muzică româ-nească, momente coregrafi-ce şi colinde. Ieri, la Essen, a avut loc un recital al sopra-nei Nelly Miricioiu, acom-paniată de ChorForum din Essen. Sâmbătă, “ArtKammer Orchester”, formaţie care cuprinde unii dintre cei mai valoroşi instrumen-tişti ai Operei Naţionale din Timişoara, va concerta la Sala de Teatru a Artiştilor Plastici din Düsseldorf (Malkasten).Duminică, aceeaşi formaţie “ArtKammer Orchester” va susţine un concert de muzi-că românească şi colinde.

1 Decembrie 2011, Ziua Naţională a României, nu a depăşit tiparele anilor trecuţi. Aleşii au fost prezenţi ori la Alba Iulia, unde pe 1 Decembrie 1918 a fost proclamată Unirea Ardealului cu Regatul României, ori la Bucureşti. S-au lansat aceleaşi mesaje politice şi s-au manifestat aceleaşi conflicte între putere şi opoziţie. Preşedintele Traian Băsescu nu a ratat ocazia de a face „o baie de mulţime” la Arcul de Triumf, dar atât el, cât şi premierul Emil Boc, la Alba Iulia, au fost huiduiţi de o parte a celor prezenţi la manifestări.

Parade militare la Bucureşti, Timişoara, Braşov sau Cluj- Napoca, depuneri de coroane de flori la statuile lui I.I.C. Brătianu şi Iuliu Maniu din Alba Iulia, slujbe Te Deum, dar şi îmbrânceli la corturile unde s-a împărţit mâncare, militari leşinaţi şi un tânăr decedat, toate acestea s-au petrecut de Ziua Naţională. Un mesaj de respect faţă de România şi în acelaşi timp realist a transmis sportiva Sorana Cîrstea.

Deputaţii comunişti au denunţat felicitările adresa-te cu ocazia Zilei Naţionale a României în cadrul şedinţei Parlamentului moldovean de către grupurile parlamentare liberal şi liberal-democrat, ca-talogându-le drept antistatale şi naziste.

Între opoziţie şi membrii

Alianţei pentru Integrarea Europeană au avut loc schim-buri de replici tăioase. “Este lipsă de respect faţă de poporul moldovenesc. Sunt nişte decla-raţii antistatale şi nu aveţi drep-tul să le faceţi în Parlament. Aici nu este şedinţă de partid. Ceea ce faceţi este antidemocratic şi antieuropean. Impuneţi majo-

rităţii absolute a populaţiei altă identitate”, a declarat deputatul comunist Eduard Muşuc.

“Prostia nu are margini şi m-am convins că ea pătrunde şi în Parlament”, a replicat depu-tatul liberal Ion Hadârcă.

La rândul său, deputatul PL Corina Fusu a precizat că România este ţară membră a UE.

“Insultând România, egalând România cu fascismul, ofensaţi tot spaţiul Uniunii Europene. Să vă fie ruşine”, a spus parlamen-tarul.

“Domnule Voronin, opriţi-vă tinerii aceştia ca Şaricov. Dacă felicităm poporul german de ziua naţională aceasta înseam-nă că felicităm naziştii şi fasciş-

tii?”, a declarat şi liberalul Mihai Ghimpu.

În cele din urmă a intervenit şi preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, care a decla-rat: “Acesta este Parlament? Noi cu ce ne ocupăm în sală? Transformăm Parlamentul în aş spune ce... . Luaţi loc în sală şi să trecem la lucru”.

Aproximativ 150 de membri ai organizaţiei Noua Dreaptă care au scandat “Limba română, unica stăpână” au participat, ieri, la Sfântu Gheorghe şi Miercurea Ciuc, la manifestările dedicate Zilei Naţionale a României, la care au asistat peste 700 de lo-calnici.

Manifestările dedicate Zilei Naţionale a României au început cu o slujbă Te Deum la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe, urmată de un marş până la sta-

tuia lui Mihai Viteazul din centrul municipiului, unde au avut loc ceremoniile oficiale.

La marş au participat, alături de câteva sute de localnici, şi aproximativ 150 de membri ai Noii Drepte, care au avut steaguri tricolore şi au scandat “Harghita, Covasna - pământ românesc”, “Limba română, unica stăpână” sau “Voi sunteţi români”.

Forţele de ordine au suprave-gheat permanent manifestarea, pentru a evita orice incident.

Festivităţile s-au încheiat cu o paradă militară, un spectacol folcloric şi cu un cockteil oferit de Prefectura Covasna. La mani-festările oficiale nu a participat nici primarul municipiului, Antal Arpad, şi nici preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor.

Membrii Noii Drepte au pără-sit municipiul Sfântu Gheorghe după încheierea manifestărilor, tot ieri după-amiază ei parti-cipând la evenimentul de la Miercurea Ciuc.

1 Decembrie, între hotarele ţării

Românisme de Ziua Naţională

Băsescu şi Boc, sancţionaţi de populaţie

Parada militară organizată în Capitală a durat aproape două ore şi s-a desfăşurat fără inciden-te. La eveniment au participat aproximativ 7.000 de persoa-ne. La final, preşedintele Traian Băsescu a făcut o baie de mulţi-me ca în vremurile sale bune. El a dat mâna cu zeci de persoane. Un bărbat i-a şi pupat mâna, în Piaţa Obor. Au fost însă şi oa-meni care i-au adresat reproşuri, precum şi unii care l-au huiduit.

Prezent la Alba Iulia, şi premi-erul Emil Boc a avut parte de hui-duieli cu repetiţie. Prima dată, când a depus o coroană de flori la statuia lui Mihai Viteazul a fost huiduit de persoane din mulţi-me, acestea strigând “Hoţii!”. În paralel, câteva zeci de membri ai PDL au încercat să acopere huiduielile, strigând “România, România”, iar unii dintre aceştia s-au îndreptat spre cei care hui-duiau, spunându-le să înceteze. Mai târziu, la parada militară,

Boc a fost huiduit în timp ce i s-a dat onorul.

Contre putere - opoziţie

Delegaţia PSD, în frunte cu liderul partidului, Victor Ponta, a părăsit, ieri, Sala Unirii din Alba Iulia, unde s-a desfăşurat cere-monialul de primire a soliilor din Cetăţile de Scaun ale Unirii, după ce edilul municipiului, Mircea Hava (PDL), a afirmat că “unii au venit la Alba Iulia doar ca să fie văzuţi”.

Înainte de începerea ceremo-nialului de primire a soliilor din Cetăţile de Scaun ale Unirii, între reprezentanţii PDL ai administra-ţiei locale şi judeţene şi membrii delegaţiei PSD au existat discuţii în contradictoriu din cauza fap-tului că membrii PSD au ocupat cea mai mare parte a sălii.

Mesajele principalilor actori politici

Bineînţeles că politicienii nu au uitat să li se adreseze româ-

Politicienii ar putea să se inspire „Sunt româncă în fiecare zi a anului,

nu numai de 1 Decembrie”

Jucătoarea de tenis Sorana Cîrstea a postat, ieri, pe Facebook, un mesaj de Ziua Naţională, în care afirmă că este româncă nu numai de 1 Decembrie, ci în fiecare zi a anu-lui şi când intră pe terenul de tenis. “Nu m-a întrebat nimeni când m-am născut, din ce ţară sau familie vreau să fac parte. Însă acestea două mi-au format caracterul, principiile în viaţă şi datorită lor sunt cine sunt azi. România este acasă, România

este ţara mea, ţara care mi-a dat o identitate, o responsabili-tate, o conştiinţă după care mă ghidez zilnic şi datoria de a fi un bun exemplu ca om şi ca spor-tiv! Sunt româncă şi nu doar de 1 Decembrie, ci în fiecare zi a anului şi de fiecare dată când intru pe terenul de tenis. Te iubesc, România! La Mulţi Ani! Sori”, a scris Cîrstea pe pagina sa de Facebook. Mesajul a fost scris atât în limba română, cât şi în limba engleză.

180.000 de euro, cheltuieli la Alba IuliaÎmbrânceli la corturile cu mâncare

Aproximativ 2.000 de per-soane care au participat, ieri, la parada militară care a avut loc de Ziua Naţională în municipiul Drobeta Turnu Severin au luat cu asalt cele patru corturi amplasa-te de Primărie în centrul oraşu-lui, pentru a obţine o porţie de fasole cu cârnaţi şi un pahar cu vin fiert. Oamenii s-au îmbrâncit în speranţa că vor ajunge mai repede în faţă pentru a primi câte o porţie de fasole sau câte un pahar cu vin fiert sau ţuică fiartă.

Autorităţile din Alba Iulia au pregătit pentru cei care au participat la manifestările dedi-cate Zilei Naţionale a României

o masă populară la care au fost distribuite gratuit, alături de un pahar cu vin, peste 6.000 de porţii de friptură şi cârnaţi.

Câteva zeci de bucătari au pregătit porţiile de mâncare, autorităţile punând la dispozi-ţie peste 600 de kilograme de carne de porc, aproximativ 600 de cârnaţi, muştar şi peste 6.000 de chifle. Guvernul a alocat, în acest an, pentru manifestările de la Alba Iulia dedicate Zilei Naţionale suma de 800.000 de lei (aproximativ 180.000 de euro), jumătate din sumă fiind primită de Prefectura Alba, iar cealaltă jumătate de administra-ţia locală din Alba Iulia.

nilor. Indiferent de situaţia de moment în care se află – la gu-vernare sau în opoziţie – toţi au promis că viitorul va fi mai bun.

“Iubesc România în primul rând pentru oamenii pe care îi are, pentru căldura, pentru su-fletul, inima şi ospitalitatea de care au dat dovadă întotdeauna. Viitorul ne duce către prospe-ritate chiar dacă prezentul este mai dur”, a transmis premierul Emil Boc. “Suntem o naţiune ge-neroasă, un popor care iubeşte viaţa şi preţuieşte echilibrul. Românii sunt oameni cu cre-dinţă în Dumnezeu, obişnuiţi să ierte multe, chiar şi prostia sau ignoranţa, dar nu-i uită nicioda-tă pe cei care le fac rău cu aspri-me şi brutalitate. Oricât de grea este acum viaţa de zi cu zi, ori-câte revoltă aţi acumulat în faţa nedreptăţilor, aveţi încredere că vor veni în curând vremuri mai bune”, au transmis liderii USL, Victor Ponta şi Crin Antonescu.

“Pe 1 Decembrie s-au întâm-plat lucruri extraordinare în România acum 93 de ani, însă acum este un moment aproape la fel de greu, că aşa este situa-ţia peste tot în lume. Ar trebui să fim cel puţin la fel de tari”, a con-cluzionat preşedintele Traian Băsescu.

Doliu la Oradea

Un adolescent de 16 ani din localitatea bihoreană Budoi care a participat la un cros orga-nizat la Oradea cu ocazia Zilei

Naţionale a murit la Spitalul Municipal “Gavril Curteanu” din municipiu, unde a fost dus după ce i s-a făcut rău la scurt timp de la terminarea cursei. Directorul Direcţiei Judeţene pentru Tineret şi Sport Bihor, Sorin Buhaş, a afirmat că ado-lescentul avea adeverinţa de participare la concurs, elibera-tă de un medic, care menţiona că băiatul este apt. Ulterior, s-a descoperit că, de fapt, adoles-centul suferea de mai multă vreme de astm bronşic. La cros au participat aproximativ 300 de concurenţi.

Parada militară organiza-

tă la Braşov nu a fost lipsită de emoţii, însă din fericire finalul nu a fost la fel de tragic precum la Oradea. În timpul paradei la care au participat militari din toate structurile MApN şi la care au asistat aproximativ o mie de localnici şi turişti, doi militari s-au simţit rău. Unul dintre ei a cerut să se retragă când a simţit că i se face rău, iar altul a fost la un pas să cadă, fiind prins de co-legi. Cei doi au ieşit din forma-ţie şi au fost preluaţi de medici, care le-au acordat îngrijiri la faţa locului. Cei doi militari şi-au re-venit în scurt timp şi şi-au reluat locul alături de colegi.

Oficialităţile locale de etnie maghiară nu au fost prezente

Manifestări la Sfântu Gheorghe şi Miercurea Ciuc

Felicitările adresate României, considerate mesaje „antistatale”

Scandal în Parlamentul Republicii Moldova

George Enescu, un simbol al României

Marius Chiriliucchiriliuc@viata-libera.ro

paginã realizatã de

surse: Mediafax

ARH

IVA

"V.L

."

[ImobIlIareVineri, 2 Decembrie 2011

9vIaţa lIberă

Atenţie! Pentru mare publicitate contactaţi DEPARTAMENTUL PUBLICITATE:Galaţi, str. Domneascã nr. 68, tel: 0236 460719 e-mail: pub@viata-libera.ro, www.viata-libera.ro VREŢI SĂ VĂ FACEŢI RECLAMĂ? SUNAŢI LA Tel. 460 719, Fax 460 875

PROGRAM MICA PUBLICITATE ZILNIC 800-1700

SÂMBĂTĂ 800-1200

DUMINICĂ 830-1230

Important!

Cartele PrePay: Orange la cele mai bune preţuri, prin cea mai mare reţea de difuzare din Galaţi

Orange PrePay

7 C12 C

4 C 17,7 RON31 RON53 RON

Pachet Orange17,7 RONdoar

orange

22 RON 37 RON

62 RON

24 RON (5 euro)

- gars., TIGLINA 1, 4/4, UM,T,G, F, P,AC,mobilat si utilat 70.000 LEI- gars., TIGLINA 2, 7/7, P, F,UM, balcon 60.000 LEI - 1 cam., M20, 4/10, renovat, T,UM,G,F,P, liber 95.000 LEI- 1 cam., M20,8/8, bloc nou, 42 mp, T,F,G, liber 90.000 LEI- 2 cam. dec., CENTRU, 1/8, simplu 135.000 LEI- 2 cam. dec., ICF, 3/4, simplu 120.000 LEI- 2 cam semidec., TIGLINA 1, 1/4, simplu, 2 balc. 29.000 EURO - 2 cam semidec., TIGLINA 2, 1/4, 2 balcoane, liber 35.000 EURO- 2 cam dec., CENTRU, 1/8, simplu 135.000 LEI - 2 cam dec., SDV, 2/4, P, G, F, UM, balcon 36.000 EURO - 2 cam. dec., MAZEPA 2, CT,T,AC, 2 balcoane,lux 50.000 EURO- 2 cam semidec, MAZEPA 1, 4/4,CT,AC,G,F 130.000 LEI - 2 cam dec, PC, p/4,CT,F,G 40.000 EURO - 2 cam dec, MAZEPA 2, 2/4, simplu 38.000 EURO - 2 cam dec, MAZEPA 1, 4/4, 2 balcoane, CT,T,G,F,P 38.000 EURO - 2 cam. dec., M20, 9/10, T,F, G, P, UM 110.000 LEI- 2 cam. dec., M17, 8/8, T int si ext., 2 balcoane, bloc nou 145.000 LEI- 2 cam. dec., M18, 5/10, P,G,F,T 36.000 EURO - 2 cam dec., M17, 4/4, 2 balcoane, F, G, AC 120.000 LEI - 2 cam semidec., M16, 2/4, CT,T, G, F, P, UM 130.000 LEI- 2 cam semidec, M19, 9/10,CT, balcon sufrag si dormitor 110.000 LEI

- 2 cam dec, SDV, 2/4, 2 gr.s., lux 53.000 EURO - 2 cam dec, M17, p/4, CT,T,G,F,P,balcon 35.000 EURO- 2 cam dec, M18, 3/9, T,G,F,P,balcon 35.000 EURO- 3 cam. dec., PC, 4/4, simplu 130.000 LEI- 3 cam. dec., ICF, 4/4, 2 gr.s., 2 balcoane, AC,T,G,F,P 165.000 LEI - 3 cam. dec., SDV, 4/4, G, F, P, T, 2 gr. s., 2 balc. 170.000 LEI - 3 cam. dec., SDV, 4/4,CT,T,G,F,P,UM,2 balcoane, 2 gr.s. 46.000 EURO - 3 cam. dec., M20, 5/8, bloc nou, T, 2 gr. s., simplu 48.000 EURO - 3 cam semidec, TIGLINA 2, 2/4, 2balcoane, simplu 37.000 EURO - 3 cam dec, TIGLINA 1, 8/8, 2 gr.s.,T,P,G,F 145.000 LEI - 3 cam dec, M18, 7/10, 2 balcoane, CT,T,G,F,G 47.000 EURO - 3 cam dec, M17, 4/4, T,UM,G,F,P, 2 balcoane 130.000 LEI- 3 cam dec, M21, 4/4, 2 balcoane, 2 gr.s., T,G,F 155.000 LEI - 3 cam. dec., M20, 8/8, simplu, bloc nou 160.000 LEI - 3 cam. dec., M17, 4/4, CT,T,P,G,F,2AC 45.000 EURO - 3 cam. dec., ICF, 4/4, 2 gr.s., simplu 145.000 LEI - 3 semidec., MAZEPA 1, 1/4, 2 balcoane, P,T,G 46.000 EURO - 4 cam. dec., MAZEPA 1, 8/10, 2 gr.s., 2 balcoane, CT,T,AC,F,P,G 53.000 EURO- 4 semidec., M21, 3/4, 2 balcoane, G,F,P,T 41.000 EURO - 4 cam. dec., M18, 6/10, CT,F,P,2 gr.s. 50.000 EURO - 4 cam. dec., TIGLINA 1, p/4, 2 gr.s., simplu 48.000 EURO

Gars TIG 1, I-uri, et 1/10, simpla, libera 65.000lei

1 cam M13B, parter, bl. mixt, 34mp, Um, f+g+p 80.000lei

1 cam MAZ 1, Salcia, et 4, hidroiz. buna, balcon, UM 84.000lei

1 cam PORT, et 3/4, g+f+p, Tp, AC, bl mixt 90.000lei

1 cam Centru, la casa, 38mp, parter, Tp, UM, g+f+p 29.000E

2 sdec M 40-stradal, et 1/4, liber, 41mp, simplu, balcon 21.000E

2 sdec CENTRU, et 4/4, liber, 2 balc, 47mp 24.000E neg

2 sdec CENTRU, et 1/4, liber, simplu 115.000lei

2 dec ICF, S-uri, et 3/4, simplu, 50mp 120.000lei

2 sdec CENTRU, et 3/4, Tp, parchet, 50mp, AC, liber 28.000E

2 dec M 39C, C-uri, et. 2/4, simplu, 54mp 123.000lei

2 sdec M 16, A-uri, et. 3/4, g+f+p, UM, AC, 2 balc 130.000lei

2 dec M 20, B-uri, et 1/4,bl 1984, simplu 130.000lei neg

2 dec M 17, parter, g+f+p, Tp, balcon, CT 35.000E

2 dec SID, SD-uri, et 1/4, liber, 2 balc., 57mp 145.000lei

2 dec M 18, et 1/10, g+f, 2 balcoane, 57mp, liber 145.000lei

2 dec MAZ 2, LC-uri,et 3/4, liber, 2 balcoane, 38.000E

2 dec MAZ 1, L-uri, et. 1/8, liber, parchet, 56mp 40.000E neg

2 dec PC, A-uri, et 5/7, Tp, UM, AC, parchet, 67mp 41.500E neg

3 sdec M 38, Y-uri, et 3/4, g+g+p, Tp, UM, AC 135.000lei

3 sdec M 17, B-uri, et 2/4, liber, geam la baie, 62mp 140.000lei

3 dec M 20, C-uri, et. 3/4, simplu, 2 bai, 70mp, liber 150.000lei

3 dec M 19, et. 8/9, UM, simplu, conf. 1, 64mp 36.500E

3 sdec TIG 2, C-uri, et 3/4, parchet, AC 38.000E

3 dec M 18, C-uri, et. 2/10, liber, 2 bai, 2 balc 38.000E neg

3 dec ICF, K-uri, et. 4/4, Tp, AC, 2 bai, 2 balc, 74mp 165.000lei

3 dec IREG, et. 3/4, liber, simplu, 2 bai, 70mp 40.000E

3 dec M 18, et 9/10, Tp, UM, g+f+p, mob si utilat nou 40.000E

3 dec PC (Str. Vultur), et. 2/4, g+f+p, TP 185.000lei

3 dec M 18, et 7/10, CT, Tp, UM, g+f+p, 72mp 44.000E

3 dec ICF, L-uri, parter, g+f+p, Tp, 2 gr sanit 45.000E

3 dec MAZ 2, LC-uri, parter, CT, TP, g+f+p 55.000E

4 sdec M 13B, C-uri, et. 1/4, liber, 2 bai, 2 balc, 85mp 165.000lei neg

Casa Str Gradina Veche, 2 cam+baie+bucatarie+hol, utilitati Su=70mp, ST=110mp, necesita renovare 18.500E

Vânzãri4 - 5 camere

• Duplex, 5 camere, construcţie 2009,

Sc-174mp, lux, la cheie, negociabil, 0742471351. (11/11gc34/NC-344276)

CumpãrãriCase

VânzãriGarsoniere

Vânzãri1 cameră

Vânzãri2 camere

Vânzãri3 camere

CumpărăriGarsoniere

Cumpărări1 cameră

Cumpărări2 camere

Cumpărări3 camere

• Vând garsonieră M19, 19000 lei. 0754364732. (004220/NC-348030)• Garsonieră la I1, Ţiglina 2, lux. 0753704477. (004384/NC-348326)• Vând garsonieră Micro 19, bl. G4, etaj 2, preţ 17.000 lei. Tel. 0722694001. (004406/NC-348469)• Garsonieră Micro 40, 25000 lei neg. 0747943263. (004539/NC-348547)• Vând garsonieră Viaduct, et. 2, cu baie, liberă, superîmbunătăţită, to-tul nou, 450 mil. neg. 0757128090. (004561/NC-348600)• Vând garsonieră Viaduct, et. 2/4, grup sanitar nou, liberă, preţ negocia-bil. 0756289282. (004484/NC-348653)

• 1 camera, Tig. 1, etaj 2/4, neg., im-bunatatit, 0728928192. (11/11/gc/17/NC-345721)

• P.f. vând ap. 1 cam. et. 4/4, ICFrimu, tp, f, g, um, curat, 75.000 lei neg. Tel. 0745959456. (004285/NC-348112)• Vând apartament 1 cameră Micro 20, 84000 lei negociabil. 0755125572. (004462/NC-348409)• 1 cam., parter, gaze, 15000 euro. 0746474992. (11/11/bc/7/NC-348420)• Vând ap. 1 cam., zona IIRUC. 0751115994. (004476/NC-348458)• Apartament 1 cameră, IREG, libe-ră, simplă, 80000 neg., 0745655818. (12/11/cs/08/NC-348607)• 1 camera, Mazepa, etaj 2, gresie, fa-ianta, termopane, AC, 31mp, parchet, deosebit, 0756-800608 (11/11gc45/NC-348711)• 1 decomandată I.C.Frimu, etaj 4, amenajat, 75000 lei. 0753315163. (0132245/NC-348720)• Vând apartament o cameră în Bucureşti, Sector 3, zona Mall Vitan. 0760335481. (004657/NC-348773)• 1 cameră Port, gresie, faianţă, termo-pane int. +ext., parchet, AC, 20 mp, la cămin. 0756640821. (vl/NC-348788)

• Decomandate, ICFrimu, îmbună-tăţit, etaj intermediar, 145.000 lei. 0747708566. (07/11/bc/28/NC-170692)• 2 camere Ţiglina II, etaj 4, LIBER, sim-plu, 92.000 Ron. 0745/526231. (12/11/cs/06/NC-327799)• PF, 2 camere, central, 51mp, et.1/4, la cheie, totul nou, izolat, liber, certificat energetic, accept credite 0742-471351 (1011gc25/NC-341333)• 2 cam. +1 cam. separat, central, renovat, semimobilat, izolat, CT. 0740151365. (002666/NC-345273)• Ocazie!!! 2 camere, M21, langa Billa, 75000 lei, 0745361207. (11/11/gc/12/NC-345720)• P.f. vând apartament 2 camere Mazepa 2. Tel. 0742393763. (003371/NC-346530)• P.F 2 sdec. Micro 19, p/4, stradal, mo-bilat, utilat, renovat, nou. 0747839571. (003791/NC-346977)• Vând apartament 2 camere ultracen-tral, simplu. Tel. 0746455288. (003703/NC-347111)

• Societate comercială vinde apar-tamente situate în bloc cu 4 etaje, în zona Gării CFR (str. Al. Davila). Relaţii la telefon 0745345290 sau 0236460519. (11/11/ext/47m/NC-347850)• Vând 2 decomandate Micro 19, etaj 2, 98000 lei. 0746551187. (004157/NC-347918)• Vând apartament 2 cam. ultraîm-bunătăţit, balcon 14 metri, Micro 40, stradal, str. Năruja, 27000 neg. 0757383041. (004265/NC-348088)• Vând apartament 2 cam. Micro 17. Tel. 0742271593. (004292/NC-348163)• P.f. vând apartament 2 camere se-midecomandat, et. 1, Micro 19, lângă piaţă. Tel. 0742572561. (004331/NC-348240)• P.f. vând apartament 2 camere ultra-central, simplu. 0741065868. (004358/NC-348284)• Vând apartament 2 cam. decoman-date, Micro 18. Relaţii tel. 0745252661. (004429/NC-348353)• 2 dec. PS11, et. 3/4. 0769741552. (004439/NC-348390)• Vând /schimb ap. 2 cam. sdec., stradal, etaj 1, contorizat, Micro 40, 98000 neg. 0727456574. (004461/NC-348410)• Vindem apartament I.C.Frimu. 0744363189. (004456/NC-348414)

• 2 cam. confort I, centrală, 125000 lei. 0742686917. (11/11/bc/7/NC-348417)• Persoană fizică vând 2 decomandate Mazepa, etaj 3, 2 balcoane, negociabil. 0758600524. (11/11/bc/7/NC-348418)• Particular vând ap. 2 camere sdec., Micro 21, et. 4/4, J-uri, preţ 80.000. Tel. 0730643333. (004499/NC-348501)• P.f. vând ap. 2 camere Micro 13B, îmbunătăţiri, g,f,p,t,AC, preţ 35000 E negociabil. Tel. 0746959287. (004560/NC-348641)• P.f. vând apartament 2 cam., et. 2, preţ 150000 negociabil, zona General. Tel. 0749290392. (004613/NC-348680)• Vând ap. 2 camere Piaţa Centrală. Tel. 0751016731, 0741900149. (004627/NC-348693)• Două decomandate, etaj 3, L4, 65000 lei. 0753355590. (004641/NC-348708)• 2 camere, Ţiglina 2, 2 balcoane, 55mp, 0756-640821 (11/11cg23/NC-348712)• 2 camere Faleză. 0753315168. (0132245/NC-348716)• 2 decomandate Micro 18, etaj 1, 2 bal-coane, simplu, poziţie bună, 145000 lei. 0753315163. (0132245/NC-348719)• 2 decomandate Piaţa Centrală, etaj 4, cu centrală termică, 35000 euro. 0753315168. (0132245/NC-348724)• 2 decomandate Micro 19, etaj in-termediar, 23500 euro. 0753315165. (0132245/NC-348725)• 2 semidecomandate Micro 38, etaj intermediar, simplu, 20500 euro. 0753315165. (0132245/NC-348727)• 2 sdec., 4/4, centru, simplu, liber. 0764470621. (004606/NC-348759)• 2 sdec Ţiglina1, 98000 lei, 0748867345. (12/11/cs/05/NC-348769)• Vând ap. 2 cam. Siderurgiştilor, et. 2, 1,4 mld. Tel. 0753376319. (004665/NC-348792)

• Trei decomandate, termoizolat, Centru, bloc Albatros, fără interme-diari. Telefon 0236415038. (002910/NC-345877)• Ţiglina 2, et. 2, centrală, lux. 0753704477. (004384/NC-348325)• Trei camere, balcon, parter, Micro 39B. 0754737252. (004411/NC-348373)• 3 decomandate, amenajat total, etaj 2, centrală, 41000 euro. 0747708566. (11/11/bc/7/NC-348419)• Vând 3 cam. Parfumul Teilor, et. 3/4, g,f,t, jaluzele ext., parchet, uşi int. noi, preţ 43.000 E neg. Tel. 0755348222. (004481/NC-348495)• Vând apartament 3 camere Mazepa, îmbunătăţit. Telefon 0758899686. (004520/NC-348533)• ICFrimu, 3 decomandate, parter, 2 băi, îmbunătăţiri, liber, 0745655818. (12/11/cs/08/NC-348612)• Vând 3 camere Ţiglina I, et. 3, curat, preţ 130.000 lei. Tel. 0742501462. (12//gc//NC-348621)• 3 camere Ţiglina II, convenabil, 0722317309. (12/11/cs/03/NC-348633)

• 3 camere Micro 38, etaj intermediar, îmbunătăţit, 138000 lei. 0753315162. (0132245/NC-348718)• 3 camere Faleză, IC-uri, 175000 euro. 0753315168. (0132245/NC-348722)• 3 camere Ţiglina II, parter, pretabil spaţiu comercial, birouri. 0753315168. (0132245/NC-348723)• 3 semidecomandate Micro 21, etaj intermediar, 29000 euro. 0753315165. (0132245/NC-348726)• Ultracentral ap. 3 cam., parter, CT, boxă, plus multiple îmbunătăţiri, garaj în curtea interioară a blocului, preţ dis-cutabil la vizionare. Tel. 0731538248, 0236319332. (004382/NC-348754)• Vând 3 camere dec., Micro 17. 0766741811. (004631/NC-348764)• 3 decomandate Faleză mobilat,utilat lux, 0748867345. (12/11/cs/05/NC-348767)

• 4 decomandate Micro 17, 110 mp, 60000 euro. 0746551187. (004157/NC-347917)• Vând apartament 4 camere Micro 20, et. 2. Tel. 0742011542. (004348/NC-348292)• Penthouse bloc Vega. 0746016571. (004443/NC-348383)

• Proprietar vând 4 camere, 100 mp, ICFrimu, etaj 1, superdotat, rog seriozitate. Tel. 0753698775. (004489/NC-348490)

• Garsonieră sau apartament 1 ca-meră, banii cash. 0742686917. (01/10/bc/28/NC-160697)

• Urgent!!! Cash, indiferent zonă, etaj. 0236436101, 0730617129. (07/10/bc/30/NC-174945)• Cumpăr o cam. fără agenţie. 0771742117. (004490/NC-348489)• Cumpăr 1 cameră Mazepa, Centru. Ofer pe loc 16-17000 euro. 0742731701. (12/11/cs/39/NC-348793)• Cumpăr apartament. Ofer imediat 15000 euro, fără agenţii. 0236433066. (12/11/cs/39/NC-348794)

• Persoană serioasă cumpăr aparta-ment orice zonă. 0724055420. (01/11/bc/25/NC-737)• Urgent, 2 camere, orice etaj, banii cash. 0747708566. (01/10/bc/28/NC-161029)• Urgent!!! Orice zonă, 2-3 camere. 0747700547, 0236436101. (03/10/bc/45/NC-174941)• Urgent! Cumpăr 2,3 camere, cash. 0753805054. (01/11/bc/26/NC-250367)• Cumpar 2-3 camere Preiau datorii 0754521983. (1210gc08/NC-298222)• P.f. cumpar urgent 2-3 camere, plata pe loc, 0745361207. (11/11/gc/12/NC-345722)• Cumpăr apartamente 2 camere de-comandate, conf. 1, etaj intermediar, plata cash. Tel. 0749557261. (004373/NC-348270)• Cumpăr apartament decomandat, exclus ultimul etaj. Ofer preţul zo-nei. Fără agenţii. 0236433066. (12/11/cs/39/NC-348795)

• Apartament 3-4 camere, banii cash. 0742 686917. (01/10/bc/28/NC-163347)

• Cumpar garsoniera, orice zona, preiau datorii. Tel.0754-521983 (12/10gc07/NC-308278)

• P.f. cumpar casa, plata cash, pe loc, 0745361207. (11/11/gc/28/NC-345719)

ARH

IVA

"V.L

."

[ImobIlIareVineri, 2 Decembrie 2011

10vIaţa lIberă

Atenţie! Pentru mare publicitate contactaţi DEPARTAMENTUL PUBLICITATE:Galaţi, str. Domneascã nr. 68, tel: 0236 460719 e-mail: pub@viata-libera.ro, www.viata-libera.ro VREŢI SĂ VĂ FACEŢI RECLAMĂ? SUNAŢI LA Tel. 460 719, Fax 460 875

Gars. Tg-1 p/4 Lux 85.000 ron neg Gars. Tg-1 p/4 Simpla 70.000 ron neg Gars. M-40 3/4 WC,Simpla 50.000 ron neg2 sdc Tig-1 1/4 Simplu 26.000 E neg2 dec Port 5/5 UM,AC,t,g,f,Liber 125.000 neg 2 sdc Mz-1 4/4 Simplu 25.000 E2 dec Mz-2 2/4 Simplu Curat 38.000 E2 dec PC 2/4 CT,UM,g,f,t,iz.ext 43.000 E neg 2 sdc M-16 1/4 UM,t,g,f,p 120.000 ron neg2 sdc M-16 2/4 UM,CT,2 balcoane 130.000 ron 2 dec M-16 2/4 g,f,p,t 33.000 E2 sdc M-16 3/4 p,g,f 115.000 ron neg2 dec M-17 4/4 Simplu 115.000 ron neg2 dec M-18 4/10 balc.mare,t,Liber 36.000 E neg2 dec M-18 4/10 UM,2 balcoane 145.000 ron neg2 dec M-18 4/10 Simplu Liber 135.000 ron neg2 dec M-19 10/10 Simplu 54 mp 110.000 ron neg2 dec M-21 5/8 UM,g,f,t 140.000 ron neg 2 dec ICFr 2/4 UM,t,g,f,p 150.000 ron neg 2 sdc M-40 3/4 Simplu, balcon 95.000 ron neg2 dec M-40 1/4 Simplu Liber 18.000 E2 dec M-38 2/4 UM,Simplu 120.000 ron neg

3 Camere3 dec Centru 1/4 C.T,g,p, Liber 44.000 E neg 3 sdc Centru 1/4 t,g,f,2 balcoane 42.000 E neg3 sdc M-16 3/4 CT,AC,64mp 40.000 E neg3 dec Sid.V 2/4 CT,AC,UM,g,f,t 55.000 E neg3 dec NL 2/4 g,f,t,p 55.000 E 3 dec ICFr 2/4 2 balcoane, 2 gr.sanit 180.000 neg3 dec M-20 8/9 UM,gaze sep. 160.000 ron neg 3 sdc M-38 1/4 3 balc,termop. int/ext 45.000 E 4 sdc M-17 4/4 90mp,g,f,p Liber 150.000 ron neg

CasaCasa Sid.V St-500mp, D-31mp 6 cam, 2 bucatarii2 Garaje 150.000 E sau 2 apartam. + diferenta

Oferte Inchirieri Camera Faleza F-uri 4/8 ,mob/util 150 E2 dec Mz-2 et.1 nemobilat 150 E2 dec Sid.V et. 3 mob/itilat 200 E neg3 dec P.C V-uri 4/7 CT,mobilat 250 E neg

INCHIRIEM APART. MOBILATE NEMOBILATE IN ORICE ZONǍ

EXCLUSIV: 2 sd., Tig. 2, et. 4, 95.0000 lei

Gars M 40 P/4 21MP,balc 47.000 Lei Gars Port ,et.2/7, apa, 36.000Lei Gars M 19,et.2,tm,g,f,p, 65.000Lei nGars M 19 3/4, balc, wc 35.000 LeiGars Tig 1,et.1 25 MP,p, 63.000 Lei1 M 38 et.2,balcon 72.000 Lei n1 c M 40, et.1,bl mixt,F,G 62.000 Lei1 c ICF ,et.2 , liber 77.000 Lei1c M 40,et.4,g,f,p,tm 48.000 Lei1 c ICF ,3/4 28mp 83.000 Lei n1c NL ,1/4 42mp,imb 115.000 Lei1 C Port p/4,imb,balc 80.000 Lei2 dec M 40 48mp,imb, 85.000 Lei2 D M 19 3/4 tm,g,f,p, 70.000 Lei 2D ICF 4/4, G,F,TM, 110.000 Lei 2D M 19,2/4, balc 95.000 Lei 2D M 20, et.1, g,f,p, 129.000 Lei2 M 17,3/4,balc,liber 118.000 Lei 2D Sid V p/4 G,F,P.TM 33.000 E2 D M 21,et.3,g,f,p,tm,ac 135.000 Lei2SD Tig 3,2/4,TM,G,F,P, 115.000 Lei 2D M 17, 2/4 ,tm,G,F,P 140.000 Lei N2D ICF et.2,imb 54mp 145.000 Lei2D M 39,et.2,imb,54mp 122.000 Lei

2SD Tig 1, et.4, 2 balc 90.000 Lei2sd Tig 2,4/4,1 balc 95.000 Lei3sd M 40,P/4,balc, 95.000 Lei neg3sd M 19,3/4,balc 115.000 Lei neg3D ICF et.int imb 155.000 Lei NEG3D Sid, 2/4. balc,2gs 45.000 Euro3D M 17, 4/4F,P,G,TM 130.000 Lei neg3SD M 17, 2/4, p, balc 135.000 Lei 3D M 39 ,et.2,2 gs 165.000 Lei4D M 13,et.1,simplu,80mp 158.000 Lei

VANZARI CASE ŞI TERENURI-Casa Smardan 1300mp- 110.000 Lei-Casa Smardan 500mp- 80.000 Lei Neg

INCHIRIERI OFERTEGars Tig 1,mob-utilata 450 Lei1cam Centru,mobilat-utilat 160 E2 cam M 16 mob-utilat 600 Lei2dec PC , semimob 550 Lei2dec Sid mobilat 450 Lei3dec Sid Vest mobilat lux 250E

CumpãrãriTerenuri

VânzãriCase

SchimburiImobiliare

Închirieri - CereriApartamente

Închirieri - OferteApartamente

Închirieri - OferteSpaţii comerciale

• Urgent vilă, demisol+parter+etaj, toate utilităţile, st-520mp, deschidere 14mp, zona Masnita 135.000E, 0742-471351. (1111gc25/NC-342585)• Casă nouă Şendreni. Tel. 0757474190. (003393/NC-346583)• Vilă Vânători, la gri, utilităţi, 58.000 euro. 0740087567. (003391/NC-346584)• Vând sau schimb casă în Jigălia (Suletea), jud. Vaslui, cu garso-nieră 50.000 neg, exclus agenţii. 0746075165. (003388/NC-346860)• Vând sau schimb casă în Galaţi cu două camere separate, cu toaletă în interior, 80.000 neg. Exclus agenţii. 0746075165. (003388/NC-346861)• Vând casă nouă, Şerbeştii Vechi, cartierul nou, toate utilităţile, preţ negociabil. 0742390615. (003907/NC-347459)• P.f. vând casă, toate utilităţile, st=430 mp. Tel. 0755305610. (004133/NC-347844)

• Vând casă construcţie nouă, 350 mp, suprafaţă teren 1550 mp, sat Costi. Contact: 0733166512. (004132/NC-347845)• Casă 2 camere, baie, bucătărie, 6 Martie, 200000 lei. 0746551187. (004157/NC-347919)• Vând casă în loc. Soveja, jud. Vrancea. Relaţii 0746128921. (11/11/bc/15/NC-347958)• Vând vilă Smârdan la şosea, 40.000 E. 0751538653. (004197/NC-347991)• Vând casă nouă în cartier de vile Şendreni, zonă excepţională, toate utilităţile, preţ neg! Tel. 0753104134. (004223/NC-348027)• Casă p+etaj zona McDonald´s, nouă, liberă, variante. 0747777655. (0042489/NC-348079)• Casă 5 cam. +teren 12 ari de vânzare, com. T. Vladimirescu, 85000 lei nego-ciabil. Tel. 0746495803. (004435/NC-348375)• Vând casă sau schimb cu aparta-ment +diferenţă. Nr. tel. 0753027739. (004400/NC-348471)• Vând casă la roşu P+1, str. Alexandru Cernat 223. Tel. 0748202669. (004485/NC-348493)• Vând casă str. Feroviarilor, la schimb cu apartament plus diferenţă. Tel. 0746045213. (004492/NC-348502)

• Vând urgent casă Movileni, 22.000 E neg. Tel. 0751170245. (004519/NC-348534)• Vând casă M. Eminescu 145. Tel. 0752192639. (004572/NC-348639)• Vând casă Tuluceşti, DN27, p+m, utili-tăţi: apă, gaze şi electric. 0740028092. (004491/NC-348654)• Vând casă com. Şendreni. 0742957895. (004587/NC-348660)• Vilă I.C.Frimu, p+1, nouă, la cheie, 135000 euro neg. Tel. 0742522703. (004590/NC-348661)• Vând casă în Galaţi, 70000 euro. 0753315168. (0132245/NC-348721)• Vând vilă p+m Şendreni, su=230 mp, st=1000 mp, teren proprietate. 0753315165. (0132245/NC-348728)• Vând urgent casă comuna Schela. Telefon 0746931571. (004609/NC-348760)• Casă s+p+2, teren 400 mp, zonă centrală, str. Alexandru Cernat, Galaţi. 0744796070. (004380/NC-348259)• Vând vilă 2011 Arcaşilor, Club Viva, toate utilităţile. 0722387376. (004568/NC-348595)

• Vilă p+e+m, zona bănci, con-strucţie 2010, 350 mp, pretabi-lă locuinţă, cabinet, birou, va-riante. 0745779691. (004105/NC-347894)

• Schimb casă sat Vameş, cu ap. 0749011528. (004454/NC-348465)

• Schimb 2 ap. semidecomanda-te, situate în Mazepa I, parter şi 4/4, pt. ap. 3-4 camere în aceeaşi zonă. Ofer/ solicit 3.000 lei/ mp pt. diferenţă de suprafaţă. Tel. 0744778850. (0132679/NC-345138)

• Persoană serioasă închiriez apar-tament, termen lung. 0740123014. (05/11/bc/25/NC-693)

• Închiriez apartament, 100 euro, plata lunar. 0752556879. (01/10/bc/25/NC-151257)• Apartamente 1 cameră lux, Faleză, regim hotelier. 0744793223. (002887/NC-154734)• 2 decomandate I.C.Frimu, etaj 1, ne-mobilat, 100 Euro. 0745/526231 (12/11/cs/06/NC-327797)• 1 cameră mobilată şi utilat, centrală termică, 500 Ron. 0754/267318. (12/11/cs/06/NC-327798)• Închiriez apartamente şi garso-niere mobilate/ nemobilate. Tel. 0742407235, 0756633251. (10/11/bc/22/NC-341756)• Apartament o cameră lux, regim hotelier. 0754788946. (001389/NC-343099)

• Ap. o cameră lux, regim hotelier. 0746753713. (001389/NC-343100)• Închiriez apartament mobilat/ ne-mobilat. Tel. 0756383689, 0742634633. (11/11/bc/21/NC-344216)• P.f. inchiriez, vila 6 camere, zona cen-trala, la cheie, 600 E/luna, 0745361207. (11/11/gc/27/NC-345718)• Închiriez apartament cu o cameră, nemobilată. 0754326894. (003408/NC-346627)• Preţuri mici!!! Apartament regim hotelier. Tel. 0742102102. (003413/NC-346629)• Primesc în gazdă doi studenţi sau stu-dente, lângă Facultatea de Mecanică. Tel. 0236416969. (003683/NC-347428)• Închiriez 4 cam. 100 mp, CT, AC, re-cent renovat, mobilă nouă, toate do-tările, M18. 0730647148. (004217/NC-348033)• Închiriez apartament o cameră, et. 1, Micro 20, mobilat şi utilat, 150 euro /lună şi garanţie 300 euro. Tel. 0740112751. (004440/NC-348101)• Închiriez casă mobilată, cu utilităţi. Tel. 0740834066. (004340/NC-348247)• Ap. 1 cameră, regim hotelier, Ţiglina 1, lux, 90 lei/zi. 0758243110. (004437/NC-348392)

• Ofer spre închiriere casă la curte, cu centrală termică, mobilată, pe termen lung. Tel. 0749048221. (004472/NC-348446)• Închiriez apartament o cameră, cen-tral, parter, foarte spaţios, amenajat pentru birou, cabinet medical sau alte servicii. Tel. 0749111698. (004318/NC-348476)• Închiriez apartament o cameră, mo-bilat, la BR. 0770932742, 0770625320. (004487/NC-348492)• Vilă camere mobilate, regim hote-lier, 50/ zi. 0726561232. (004536/NC-348550)• Cameră mobilată băiat salariat, 200 lei. 0236480928. (004536/NC-348551)• Închiriez ap. 3 camere,. mobilat, utilat, PS-uri, Ţig. I. Tel. 0728109545. (004578/NC-348609)• Închiriez 1 cameră lux, în bloc nou. Tel. 0762293243. (12/11/gc/12/NC-348622)• Închiriez ap. 2 camere. Tel. 0744779364. (004617/NC-348677)• 1 cam. nemobilat, S-uri, N. Leonard, 2/4, renovat. 0745914848. (004620/NC-348689)• Primesc în gazdă 2 fete. Tel. 0740856438. (004619/NC-348690)• Ofer pentru închiriere ap. 1 came-ră, nemobilată, curată, Mazepa. Tel. 0766267089. (004634/NC-348702)• Apartament mobilat şi utilat com-plet în Mazepa, 700 lei. 0754/267318. (12/11/cs/06/NC-348743)• Persoană fizică închiriez apartament o cameră lux. Telefon 0748466768. (004618/NC-348762)• Apartament curat, mobilat, nemo-bilat. 0722612683. (12/11/bc/8/NC-348766)• 3 camere Faleză, mobilat lux, 0748867345. (12/11/cs/05/NC-348770)• Garsonieră Ţiglina 1, mobilată, 450 lei, 0748842152. (12/11/cs/05/NC-348771)• Apartament o cameră, mobilat, deco-mandat, modernizat, centrală termică, parter, ICFrimu, familie. 0726293296. (004658/NC-348789)• Închiriez spaţiu 32 mp Micro 21, lân-gă Şcoala 3, 0742731701. (12/11/cs/39/NC-348799)• Rar pe piaţă, 2 camere ultracentral, complet, 250 euro. 0741051229. (004310/NC-348177)

• Spaţii depozitare, birouri, sup. 20-550 mp. Tel. 0745594763. (0132608/NC-345268)• 80 mp Complex Continental, etaj, deasupra Billa3. Tel. 0745594761. (0132608/NC-345269)• Închiriez spaţii birouri, zona Tribunal. Tel. 0753609150. (003965/NC-347539)• Închiriez spaţiu comercial 130 mp, pretabil birouri, depozit, dotat cu toa-te utilităţile, 380 V, rampă parcare, str. Ionel Fernic 33, C120, lângă Mic.RO. 0744517233. (004045/NC-347666)• Ofer spaţiu, etaj, 100 mp. 0722206752. (004168/NC-347908)• 15 mp, apă, WC, Micro 19. 0741242588. (004261/NC-348082)• Spaţiu comercial 80 mp, zona IREG, amenajat birouri, cabinet, neg. 0721414445. (004328/NC-348237)• Închiriez spaţiu comercial parter, bloc zona Două Babe. Tel. 0755744714. (004367/NC-348277)• Spaţiu de închiriat 12 mp, în Micro 17, intrare separată, 400 lei/lună. Tel. 0758570412. (004409/NC-348299)• Închiriez spaţiu comercial Complex Ţiglina I, fost Distrugătorul, 104 mp. 0726700966, 0730707214. (0132300/NC-348380)• Închiriez spaţii: birouri, producţie, de-pozitare, restaurant. Tel. 0749207428. (004496/NC-348511)• Spaţiu 50 mp, cu utilităţi, vizavi Neacşu, str. Brăilei. 0723347357. (004625/NC-348696)• Închiriez garaj Ţiglina I, curent, mi-nim 3 luni. 0756540166. (004635/NC-348765)• Spaţiu comercial cca 35 mp, în Centru, str. Brăilei, bl. H, parter. Tel. 0722616552. (004666/NC-348791)• 55 M, AMENAJARI PREMIUM, SIDERURGISTILOR NR.16, STRADAL, PARTER, DISPONIBIL IMEDIAT, PROPRIETAR. 0734219459. (sms//348803)

• ÎNCHIRIERE SPAŢIU COMERCIAL 450 MP, STRADA BRĂILEI, STRADAL, OPEN SPACE, CONSTRUCŢIE NOUĂ. 0727730748, 0723918603. (10/11/ext/01m/NC-340927)

• Închiriez spaţiu comercial. Tel. 0749112905. (004243/NC-348066)

• Închiriez spaţiu, utilităţi, Drumul de Centură, vad excelent. Tel. 0744709520. (0132231/NC-348652)

• Cumpăr teren agricol în judeţele Galaţi, Vaslui, Brăila, Tulcea. Telefon 0755462662. (004300/NC-348174)• Cumpăr teren agricol 7 ha, comu-nele: Nămoloasa, Vlădeşti, Fârţăneşti, Suceveni, Târgu Bujor, Oancea. Tel. 0746014505, 0336105406. (004557/NC-348749)• Cumpăr teren arabil 7 ha, în comu-nele: Şendreni, Traian, Braniştea. Tel. 0746014505, 0336105406. (004557/NC-348751)• P.F. CUMPĂR TEREN SAT COSTI, STR. ARCAŞULUI, LILIACULUI, TURTURELELOR, COŞARELOR ŞI FORTURILOR. 0757739682. (003289/NC-346854)AR

HIV

A "V

.L."

[ImobIlIareVineri, 2 Decembrie 2011

11vIaţa lIberă

www.viata‑libera.roAtenţie! Pentru mare publicitate contactaţi DEPARTAMENTUL PUBLICITATE:Galaţi, str. Domneascã nr. 68, tel: 0236 460719 e-mail: pub@viata-libera.ro, www.viata-libera.ro VREŢI SĂ VĂ FACEŢI RECLAMĂ? SUNAŢI LA Tel. 460 719, Fax 460 875

Cătălin Barcan 0731240401

Sorin Cara 0731240400

Geanina Cristache 0731240402

Laurian Popa 0729550315

Ştefan Stan 0724500283

Departament publIcItate

VânzãriSpaþii comercialeVânzãri

Terenuri• Loturi 1000 mp, Drum Centură, 14 euro. 0751314709. (000756/NC-330823)• VÂND TEREN 7000 MP, VÂNĂTORI. TELEFON: 0741041331. (12/11/cs/14/NC-336663)• Sat Costi, vând loturi 500/ 1000 mp, 14 euro/ mp. Tel. 0744492266. (009439/NC-340163)• Vând loturi case sat Costi, cu utilităţi. 0749466018. (003285/NC-343193)• Teren intravilan Poiana Sărată şi Slănic Moldova, lângă pârtie schi, va-riante auto. 0741015075. (002636/NC-345238)• Vând teren Arcaşilor, cu utilităţi. 0745506564. (003250/NC-346306)• Proprietar vând lot casă Arcaşilor. 0749466018. (003285/NC-346363)• Teren 614 mp, Micro 17. Tel. 0742512162, după 15,30. (003273/NC-346490)

• Spatiu comercial, 110mp, la cheie, zona buna, 75.000E, 0742-471351 (10/11/ext/45/NC-342854)• Vând bar Ţiglina II. 0755200705. (004139/NC-347838)• Vând 6400 mp Tuluceşti, cu hale, atelier +anexe (1400 mp constru-iţi), platformă betonată, utilităţi, 20 euro/mp negociabil, posibilitate rate. 0744559651. (0132254/NC-347942)• Spaţiu comercial, zona bănci, 200 mp construiţi, teren proprietate. 0752951473. (004244/NC-348065)• Vând spaţiu comercial 400 mp, de-pozit, magazin, casă tip apartament. 0749864411, 0746043666. (004262/NC-348182)• Vindem /închiriem hală termoizo-lantă pe piloni metalici, 500 mp. Tel. 0720517327. (004425/NC-348358)• Vând /închiriez 2 hale Bariera Traian. Tel. 0745361164. (0132249/NC-348387)• Vând /închiriez 2 spaţii Piaţa Centrală. Tel. 0745361164. (0132299/NC-348388)

• Vând spaţiu comercial, birouri, cabinet etc., amenajat la cheie (inclusiv alarmă), s=110 mp. Tel. 0737512742. (004232/NC-346003)

• Vând lot casă sat Costi. 0755525417. (003117/NC-346855)• Vând 2,5 ha Galaţi. 0743513793. (003555/NC-346895)• Vând loc de casă 10 ari, Slobozia Conachi, negociabil. 0749569536. (003729/NC-347136)• Vând teren 600 mp, toate utilităţi-le, curte separată, intrare comună. 0752303301. (003805/NC-347279)• Teren intravilan cu hale, 10.000 sau 5.000 mp, zona Metro, deschide-re 100 m, ideal cartier rezidenţial. 0754476884. (003879/NC-347404)• Vând teren zona sat Costi, suprafaţă 2900 mp. Tel. 0751024540. (003935/NC-347490)• Vând vetre casă, Vânători. 0751183715. (003957/NC-347883)• Urgent 50000 mp Smârdan, 2 euro/mp, lângă case. 0755750036. (004157/NC-347916)• Teren intravilan 500 mp, comuna Smârdan, accept schimb auto sau preţ negociabil. 0740009351. (004287/NC-348181)• Teren sat Costi, str. Turturelelor. 0760664506. (004355/NC-348289)

• 1700 mp Tuluceşti, deschidere DN26. 0753704477. (004384/NC-348327)• 3 loturi 500 mp, sat Costi. 0753704477. (004384/NC-348328)• Proprietar, intravilan, 1000 mp M. Kogălniceanu (Smârdan). 0740300515. (004422/NC-348361)• Loturi casă Fileşti, 5000 euro, utilităţi. 0754737252. (004411/NC-348372)• Teren şi hale 7020 mp, 800 mp con-struiţi, Centura Brateş. 0749457839. (004443/NC-348382)• Vând teren Şendreni, preţ 5.000 E. Tel. 0751170245. (004519/NC-348535)• Vând teren 250 mp, Micro 17, str. Braşov. 0744630357. (004515/NC-348541)• Vând teren intravilan sat Şerbăneşti, comuna Lieşti. Telefon 0753325445. (004537/NC-348549)• Vând teren şi casă în Cişmele, la şosea, negociabil. Tel. 0745299020. (004534/NC-348552)• Vânători, cartierul nou, 500mp, cu utilităţi, 0745655818. (12/11/cs/08/NC-348614)• 1000 mp Vânători, 10000 lei. 0753315165. (0132245/NC-348717)

• Avantajos, integral, 1800 mp teren intravilan, Ţiglina 3, posibilităţi con-strucţii. 0745072066. (004448/NC-348739)• Vând teren cu casă 1.000 mp. Telefon 0743459511. (004448/NC-348745)• Vând 1700 mp intravilan, cu vie de masă coacere I-V. Tel. 0756924127. (004506/NC-348746)• Loturi 500-1000 mp, cartier vile Smârdan. Tel. 0741677350. (004653/NC-348778)• Vând teren 180 mp, str. Alexandru cel Bun, utilităţi, apă, canalizare, curent, gaze. Telefon 0749500793. (004663/NC-348783)• Vând 8000 mp intravilan Şendreni, utilităţi, ideal construcţii case, po-sibilităţi lotizare, minim 6000 mp. 0742731701. (12/11/cs/39/NC-348796)• Vând 25 ha pădure la Scânteieşti. 0742731701. (12/11/cs/39/NC-348797)• Vând 125 mp teren Mazepa II, des-chidere pe 2 laturi. 0742731701. (12/11/cs/39/NC-348798)• Teren 1000 mp Centură. 0744796070. (004380/NC-348260)

• TEREN DE VÂNZARE GALAŢI, 700 MP, BDUL GEORGE COŞBUC, STRADAL, ULTRACENTRAL. 0727730748, 0723918603. (10/11/ext/01m/NC-340928)

• Teren 500-550 mp, str. Basarabiei, ICFrimu, utilităţi, 170 E/ mp. 0721331373. (004554/NC-348605)

• Vând urgent 2000 mp, intravilan. Relaţii 0744164757. (004612/NC-348668)

CumpãrãriDiverse

Diverse

Pierderi

VânzãriDiverse

• Vila Classic-Restaurant vă oferă ser-vicii catering (20-400 persoane), nunţi (130-150 lei), botezuri (80-100 lei), aniversări (35-45 lei), meniul zilei (10 lei). Rezervări la telefon 0722236156. (10/11/bc/53/NC-342283)• Restaurantul DelMar Faleza Dunării organizează Revelion, 175 lei. Detalii 0744703505. (0132246/NC-348729)• Consiliul Județului Galați anunță pu-blicul interesat asupra deciziei ARPM Galați de încadrare fără evaluare de mediu şi fără necesitatea întocmirii stu-diului de evaluare adecvată a Planului de management al Ariei Naturale

Protejate Pădurea Gârboavele, cu amplasamentul pe teritoriul adminis-trativ al comunei Tuluceşti, județul Galați. Motivele care au stat la baza luării acestei decizii au fost: obiectivul general al planului este îmbunătățirea şi menținerea într-o stare de conser-vare favorabilă a habitatelor existen-te şi a populațiilor de specii rare şi periclitate, conservarea, promovarea biodiversității şi a diversității cultura-le pentru dezvoltarea durabilă a re-giunii; prin obiectivele sale specifice, planul nu propune proiecte concrete de dezvoltare, neexistând intenția de a crea un cadru în ceea ce priveşte amplasamentul, natura, mărimea şi condițiile de funcționare pentru vii-toare proiecte de infrastructură sau alte activități economice cu potențial impact semnificativ asupra mediului; toate acțiunile care se propun pentru atingerea obiectivelor specifice ale planului urmăresc îmbunătățirea stă-rii de conservare a speciilor şi habita-telor de interes comunitar; în confor-mitate cu H.G. nr. 1076/2004, art. 11 şi luând în considerare criteriile pentru determinarea efectelor semnificati-ve potențiale prevăzute în Anexa 1 a aceluiaşi act normativ, implementarea obiectivelor planului nu prezintă efec-te probabile negative asupra factori-lor de mediu şi asupra zonei din veci-nătatea amplasamentului studiat; din parcurgerea listei de control pentru etapa de încadrare conform Ord. MMP nr. 19/2010, rezultă că obiectivele pla-nului sunt în concordanță cu obiecti-vele ariei naturale protejate, iar imple-mentarea acestora nu va avea efecte negative asupra speciilor şi habitate-lor de interes comunitar. Observațiile publicului se vor primi în scris la sediul ARPM Galați, str. Regiment 11 Siret nr. 2, în termen de 10 zile calendaristice de la data publicării anunțului. (11/11/ext./62m/NC-348772)

• Certificate energetice clădiri şi apartamente. Rapid şi ieftin! Tel. 0749183564. (0132293/NC-348738)

• Vând curcani 14-20 kg, 15 lei/ kg viu, 17 lei/ kg tăiat. 0745660391. (008357/NC-337963)• Pomi fructiferi certificaţi vă ofe-ră pepiniera Tecuci. Nr. 0723287855, 0768137989. (0132926/NC-343224)• Garaj Mazepa I, cu subsol, 10000 E. 0741676090. (003284/NC-346364)• Vând loc veci dublu 7,99 mp, Cimitir Eternitatea. Telefon 0748073832. (003438/NC-346851)• Vând cocoşi, curcani, crescuţi la cur-te. 0720044910. (003676/NC-347080)• Vând urgent garaj Micro 20, avanta-jos. 0742531041. (003692/NC-347107)• Vând două perechi schiuri Italia. Tel. 0723985032. (004035/NC-347856)• Vând garaj zonă centrală, negociabil. 0743254849. (004174/NC-348008)• Urgent vând garaj cu beci, 22,5 mp, preţ avantajos. Tel. 0744764085. (004205/NC-348046)• Urgent vând garaj auto, proprietate privată, str. Română 230, Mazepa 2. 0724208555. (004240/NC-348049)• Donez pui de pisică vârstă 2 luni. 0745184083. (004284/NC-348113)• Vând mobilier birouri, casă mar-cat, noi. 0722646706. (0132285/NC-348231)• Vând vaci şi viţei. 0743627253. (004326/NC-348239)• Porci 8 lei/kg, neg. şi purcei, asigur transport la domiciliu. 0742799581. (004335/NC-348244)• Vând tauri şi juninci gestante. Relaţii la telefon 0743864376. (004345/NC-348248)• Vând bucătărie, şifonier, canapea, soldat haine, fotolii, măsuţă rotun-dă, lustre, masă, scară solidă 5 m. 0751148026. (004438/NC-348391)• Vând porci crescuţi la curte, greu-tate aproximativ 100 kg, asigur con-diţii de sacrificare. Tel. 0756379692, 0236424064. (004503/NC-348498)• Vând pui Shih-Tzu, vârsta 8 săptă-mâni, vaccinaţi şi carnete sănătate. Tel. 0740072249. (004525/NC-348529)• Vând tăuraşi 150-300 kg. 0740090012. (004513/NC-348544)• Vând sobe GPL, cântar electronic, portbagaj auto, preţuri mici. Tel. 0742040301. (004446/NC-348643)• Genţi damă material textil şi pie-le, en-gross, 15-35 lei. 0722246678. (004602/NC-348646)• Tablou realist vechi 50 ani, dimensi-uni 2/1 metri. 0741394661. (004605/NC-348672)• Vând Labrador negru, 8 luni, jucă-uş, cu carnet sănătate, 600 lei. Tel. 0336112657. (004626/NC-348694)• Vând porţi garaj duble, mari, me-tal vopsit, preţ negociabil. Tel. 0336112657. (004626/NC-348695)• Vând control baby şi premergă-tor Chicco, noi. Telefon 0741239258. (004360/NC-348741)• Vând 200 l vin Băbească Negră, cali-tate, 4 lei/ l. Tel. 0756924127. (004506/NC-348748)• Vând viţel 300 kg, porc 140 kg. Tel. 0743402791. (004423/NC-348755)• Vând doi ţapi. Telefon 0754668958. (004695/NC-348782)

• Anvelope sh Germania şi Olanda. 0753802563. (vl/NC-348449)

• Vând porci crescuţi la ţară. 0754917871. (004512/NC-348514)

• Magazin antichităţi achiziţionează: tablouri pictori români şi străini, obiec-te decorative, diverse. 0236315033, 0740562770. (03/11/bc/23/NC-97183)• Cumpăr dosare despăgubiri Legile 10, 18, 290, fondul proprietatea. Telefon 0786935178. (009455/NC-339862)• Cumpăr fier vechi de la domiciliu. 0757081950. (002884/NC-345647)• Societate cumpără deşeuri revalori-ficabile (fier vechi, hârtie, plastic) de la domiciliu. 0744515479, 0236310809. (0132252/NC-347042)

• Pierdut certificat constatator activi-tăţi la beneficiar PFA Ghiarasim Petru Cristinel. Se declară nul. (0132248/NC-348780)AR

HIV

A "V

.L."

[PublicitateVineri, 2 Decembrie 2011

12viaţa liberă

Societăţile comerciale şi persoanele fizice autorizatecare solicită publicarea unor anunţuri la rubricile:-LICITAŢII -LICHIDĂRI -CONVOCĂRI (Adunări generale) -CITAŢII (Chemări în judecată) trebuie să prezinte la ghişeele de Mică Publicitate o adresă, în original, cu:- Antetul firmei; Numărul de înregistrare; Datele de apariţie solicitate; Textul înaintat spre publicare; Semnătura autorizată; Ştampilă.

imPortant!

Atenţie! Pentru mare publicitate contactaţi DEPARTAMENTUL PUBLICITATE:Galaţi, str. Domneascã nr. 68, tel: 0236 460719 e-mail: pub@viata-libera.ro, www.viata-libera.ro VREŢI SĂ VĂ FACEŢI RECLAMĂ? SUNAŢI LA Tel. 460 719, Fax 460 875

Cartele Pre Pay: Orange, Vodafone, Romtelecom la cele mai bune preţuri, prin cea mai mare reţea de difuzare din Galaţi

Împreună

pentru

comunicareCartele telefonice: 10 RON

Cartele telefonice: 15 RON

preţuri valabile în reţeaua de

difuzare a ziarului Viaţa liberă

10,50 RON

15 RON

PrestãriServicii

Oferte deServiciu

• EXPERT CONTABIL ÎNTOCMIM, CU ÎNALT NIVEL PROFE SIONAL, EVIDEN­ŢE CONTABI LE COMPLETE. CEREM, OFE RIM SERIOZITATE MAXIMĂ. 0722171111, 0744650252. (0132835)

• Execut instalaţii electrice, repa-raţii electrice şi electrocasnice Tel. 0236318624, 0745162625. (009772)

• Execut instalaţii încălzire, insta-laţii sanitare şi reparaţii. Telefon 0745162625. (009772)

• Filmări video, DVD, muzică nunţi (DJ), fotografii, decoraţiuni evenimente, baloane heliu. 0744533119. (09.11.gc.19/NC-437)•Reparaţii frigidere, maşini spălat automate congelatoare, domiciliul clientului, garanţie. 0236496406, 0722421075, 0741984870. (004598/NC-439)• S.C. CASA TA S.R.L. execută la termen lucrări de AMENAJĂRI INTERIOARE pentru locuinţe, spa-ţii comerciale, birouri la PREŢURI ATRACTIVE. Asigurăm garanţia lu-crării. Tel.: 0236434078, 0744705850. (02/10/BC/22/NC-1121)• Amenajări spaţii comerciale, ex-tinderi balcoane, zugrăveli aparta-mente, gresie, faianţă, garduri+ porţi, rigips, decupaje pereţi+ transport. 0742111307. (06/11/gc/37/NC-3330)• Regizor, cameraman cu experi-enţă, filmez nunţi, DJ, sonorizări. 0723239187. (002478/NC-85129)• Electrician autorizat execuţii, repa-raţii, dosare "Electrica". 0741114619. (004204/NC-90050)• ELECTRICIAN AUTORIZAT - execuţii, reparaţii, proiecte "Electrica", automa-tizări porţi, interfoane. 0726534069. (004204/NC-90102)• REPARAŢII FRIGIDERE, COMBINE FRIGORIFICE, MAŞINI SPĂLAT, congelatoare, lăzi-vitrine frigorifi-ce. Domiciliul clientului, GARANŢIE. Telefon 0740167887, 0720256788. (03137/NC-112909)

• Echipă cu experienţă (antialcoolici) execută zugrăveli, rigips, faianţări, şape, tencuieli,izolaţii polistiren,inst. sanitare, apartamente, case la cheie. 0740536715. (004588/NC-158992)• Reparaţii maşini spălat automate, frigidere, congelatoare domiciliu, garanţie. 0763772722, 0741580988, 0336809021. (004598/NC-161483)• Jaluzele, rulouri exterioare, izolare termică-fonică deosebită. 0236436785, 0722248732, 0741793039. (0132780/NC-184444)

• ELECTRICIAN AUTORIZAT execut, repar, modific instalaţii. 0746045199. (004563/NC-199025)• Decupaje pereţi, găuri hote, mon-taj boilare. 0723434777,0756780318. (003994/NC-214145)• Parchetari, montăm, raşchetăm, re-condiţionăm parchet clasic, maşini profesionale aspiraţie. 0744694623. (002563/NC-232732)• Spălătoria SPIRIDON speciali-zată perne puf şi COVOARE - spă-lat, surfilat, transport gratuit. Tel. 0236464104, 0741421697. (0132702/NC-237803)• ALPINIŞTI utilitari executăm termoi-zolaţii, tâmplărie Al-PVC, demolăm-zi-dim balcoane. 0745209979. (0132525/NC-311423)• Romtopinstal intervenţii sanitare, termice non-stop, branşări individua-le, subsoluri, apometre. 0743042562, r o m t o p i n s t a l @ g a l a t i - i n s t a l . r o . (0132709/NC-326279)• Cumpăr fier vechi de la domiciliu. Tel. 0757081950. (002884/NC-335090)• Expert contabil întocmesc eviden-ţe contabile, avantajos. 0744504470. (0132619/NC-345368)• Autorizat execut lucrări de amena-jări interioare, tâmplărie PVC şi Al, totul la termen. 0755385459. (002851/NC-345583)• Instalatori montaje, reparaţii, pre-ţuri avantajoase. Tel. 0758294335. (0132639/NC-345584)• Psiholog, ofer asistenţă profesiona-lă, recuperare autism. 0740093445. (003162/NC-346190)• Amenajări interioare, la preţ de iarnă fără concurenţă. 0745209979. (0132525/NC-346322)• Zugrăveli, glafuri, instalaţii, faian-ţări, izolaţii, parchetări, termopane. 0747167721. (003665/NC-347062)• Parchetar autorizat montez, raş-chetez, lăcuiesc parchet clasic. 0752973208. (003650/NC-347076)• Execut puţuri forate. 0742196408, 0761509243. (003713/NC-347128)• Execut reparaţii instalaţii sanitare, subsoluri, montări centrale, boilere, calorifere. 0749669436, 0742593544. (003726/NC-347140)• Parchetari montăm, şlefuim, lăcu-im parchet clasic, maşini aspiraţie. 0754243022. (003809/NC-347276)• Execut puţuri forate şi denisipări. 0747847652, 0748960103. (003859/NC-347350)• Curse interne aeroport, non-stop, Mercedes. 0744181070. (003941/NC-347486)• Persoană cu experienţă în străină-tate execut lucrări de amenajări in-terioare la preţuri convenabile. Tel. 0744572471. (004042/NC-347669)• Reparaţii interioare, urgente, zugră-veli, gresie, faianţă, instalaţii sanitare. 0747634086. (004109/NC-347889)

• Ocazie. Termopane ieftine. 0745516410. (004164/NC-347913)• SC execută termoizolaţii exterioare, cu schelă şi alpinişti utilitari, amena-jări interioare, preţuri avantajoase. 0752478758, 0757439119. (0132252/NC-347933)• SC execută la termen lucrări de amenajări interioare şi exterioare pentru locuinţe, spaţii comerciale, bi-rouri, asigurăm garanţia lucrării. Tel. 0724594141. (0132258/NC-347984)• SC execută amenajări interioare, termoizolaţii exterioare şi construcţii diverse. Tel. 0767578162, 0746569547. (0132261/NC-347994)• Execut tractări auto non-stop, ra-piditate şi seriozitate. 0743155177, 0740033454. (004020/NC-348000)• Executăm zugrăveli, faianţări, rigips, parchet. Oferim calitate şi seriozitate. 0755504881. (003889/NC-348006)

• Confecţii metalice inox, fier forjat. Tel. 0740551841. (004254/NC-348075)• Bucătării, dresinguri, dormitoa-re, debarale, preţuri convenabile. 0740852292. (004290/NC-348162)• Reparaţii televizoare. Tel. 0741486120. (004319/NC-348229)• Efectuez curse interne. 0744136954. (004327/NC-348238)• Transport marfă, 1,2 lei/km. Tel. 0764891571. (004344/NC-348249)• Reparaţii televizoare, domiciliu, surse calculatoare. Tel. 0747524025. (004369/NC-348275)• Instalator autorizat sanitare încăl-zire, reparaţii garanţie. 0744937241. (004387/NC-348320)• Zugrav particular execut zugră-veli, tencuieli, gresie, faianţă. Tel. 0732245884, 0745671839. (004432/NC-348349)• Ofer servicii de curăţenie la domiciliu. Tel. 0756320496. (004432/NC-348350)• Gresie, faianţă, zugrăveli, rigips, inst. electrice, sanitare, tencuieli, decorative etc., asigurăm calitatea. 0751944828. (004418/NC-348364)

• Particular zugrăveli, tapet, instalaţii sanitare, electrice, f+g, rigips, lambriu etc. 0744291422. (004445/NC-348381)• Electrician autorizat execut in-stalaţii electrice interioare. Telefon 0740966746. (004531/NC-348559)• Montez instalaţii sanitare, maşini de spălat, calorifere. 0744599515. (004529/NC-348561)

• Execut zugrăveli, tencuieli, ri-gips, lambriuri, glafuri. 0746294427. (004545/NC-348562)• Curse aeroport. 0755544166. (004546/NC-348575)• Transport persoane şi colete România -Italia, 80 E; Italia -România, 100 E, colete 1,00 E/kg. Tel. 0754545828, 03891416039, (004594/NC-348662)• Faianţă, şape, rigips, zugrăveli, par-chet, lambriu. 0742921235. (004642/NC-348730)• Execut zugrăveli, gresie, faianţă, par-chet, la preţ de criză. Tel. 0740578250. (004624/NC-348763)• Profesionişti amenajări, zugrăveli, faianţări, rigips, polistiren, parchet. 0747223364. (004661/NC-348785)• Reparaţii frigidere, congelatoare la domiciliu, garanţie. 0742170898. (003997/NC-348158)

• Înfiinţări societăţi SRL, PFA, II, ieftin şi foarte repede. Telefon 0752904043. (0132322/NC-347673)

• Şcoala Naţională de Meserii deschide cursuri calificare, acreditate, recunos-cute internaţional, cu posibilităţi an-gajare: frizer-coafor-manichiură-pedi-chiură, stilist-protezist unghii, bucătar, ospătar (barman), măcelar, lucrător comercial, cosmetician, constructor, agent pază (atestat), preţuri minime, plata în rate. 0740806501. (0132721/NC-344618)• Angajez vânzătoare magazin ali-mentar, obligatoriu caracterizare. 0752428939, 0746218736. (003710/NC-347121)• Angajez farmacist/ farmacistă dirigin-te pentru lanţ de farmacii Bacău-Iaşi, contact 0755086195, fax 0234513808. (0132369/NC-347188)• Studio profesionist videochat recru-tează personal. Comisioane între 50%-70%, discreţie, bonusuri suplimentare. Tel. 0744891977. (003851/NC-347343)

• Angajăm, cu contract de muncă, perioadă nedeterminată, pentru lu-crări în Mittal, macaragii pod rulant, tăietori oxigaz, sudori autogen. Vizavi Autogară. (0132392/NC-347352)• Angajez frizer şi coafeză, cu expe-rienţă minimă, închiriez posturi lu-cru, salariu mediu. Tel. 0741366480. (003905/NC-347461)• Angajez 2 coafeze şi un maseur, cu experienţă, urgent, supersalarizare. 0743567657, 0724559779. (0132398/NC-347531)• Salon Micro 19 angajează cu ex-perienţă coafeze. Tel. 0745362964. (004156/NC-347920)• Angajăm operatoare jocuri elec-tronice şi ruletă cu experienţă. Tel. 0752302980. (004218/NC-348032)• Angajăm fotograf, bune abilităţi co-municare, constituie avantaj maşină proprie. CV la office@promotur.ro. (0132264/NC-348047)

• Angajăm agenţi publicitate orientaţi spre clienţi. Constituie avantaj maşi-na proprie. CV la office@promotur.ro. (00132264/NC-348048)• Soc. com. amenajează sudori el. +aut. exp. SIDEX. Interviul zilnic între 8,00-15,00, pe bdul G. Coşbuc nr. 432, vizavi de Galmopan sau relaţii la tel. 0236461751. (0132949/NC-348074)• Angajez vânzătoare pentru gră-tar mici. 0743579239. (004259/NC-348083)• Caut barmaniţă, ospătăriţă şi dansa-toare pentru bar de noapte în Arad, sa-lariu atractiv plus cazare. 0748634243, 0721361508. (004098/NC-348160)• Angajez cofetari, cu experienţă, 1800 lei minim. 0747770255. (004347/NC-348254)• Pizzeria Amadeus angajează ajutor de bucătar, barmani şi ospătari. Relaţii la 0748226460. (004370/NC-348274)• Angajez maşinist utilaj plasă gard. 0740510953. (004393/NC-348312)

• Familie care locuieşte în Urziceni ca-ută fată în casă, curată, dinamică, fără obligaţii, disponibilă imediat. Oferim cazare şi masă. Telefon 0754323690. (11/11/ext/58/m/NC-348329)• SC angajează informatician cu con-tract part-time. CV la e-mail: larisater-mo@yahoo.com. (004436/NC-348348)• Angajez bonă pentru copil de 1 an, cu program flexibil şi disponibilitate pentru weekend. Tel. 0753557980. (004430/NC-348352)

• Angajez barman -ospătar sau barma-niţă -ospătăriţă club Ping-Pong biliard. 0754552325. (0132297/NC-348355)• Societate comercială angajează lăcă-tuşi şi necalificaţi. Telefon 0740303803. (004416/NC-348366)• Angajez vânzătoare magazin alimen-tar. 0754745665. (004414/NC-348368)• New Life Cafe angajează ospătăriţe. Cerinţe: curs de igienă, cu sau fără ex-perienţă. Tel. 0755735225, 0744122064. (004452/NC-348394)• Angajăm coafeze, frizer, manichiu-ristă, cosmeticiană corporal şi facial, cu experienţă minim 1 an în câmpul muncii. 0236495402, 0744139390. (004493/NC-348486)• Manichiuristă unghii gel +simplă, salon înfrumuseţare. 0740351660. (004532/NC-348555)• Angajez bonă cu experienţă pt. copil 2 ani. Sunaţi după ora 10,00. 0723442006. (004550/NC-348572)• Staţie distribuţie carburanţi anga-jează operator pompă. Se oferă sala-riu net 750 lei şi contract de muncă. Program în ture. Se cer: seriozitate maximă şi responsabilitatea locului de muncă. CV la e-mail metale@anghel-ng.ro sau la staţia Peco Anghel Oil, si-tuată pe bdul George Coşbuc. (11/11/bc/53/NC-348586)

• Angajez pizzar, pe vatră, urgent. 0753880393. (004573/NC-348592)• Angajez manichiuristă cu experien-ţă. Sunaţi la 0751304281. (0132223/NC-348604)• Brutărie angajează cocător, cu expe-rienţă în domeniu. Tel. 0236311905. (004600/NC-348648)• Caut dansatoare pentru club în Germania, ofer contract de mun-că şi salariu atractiv. Relaţii la tel. 0756408188. (004599/NC-348649)• Angajăm mecanici reparaţii utilaje de construcţii, posesori ai permisului de conducere categoria C. 0728113301. (0132236/NC-348669)

• Nelfiacom Impex SRL angajează pen-tru punctul de lucru din com. Vânători (se asigură transportul din oraş), lu-crători patiserie -panificaţie cu şi fără experienţă şi ambalatori manuali. Tel. 0747057572. (0132235/NC-348670)

• Angajăm personal spălătorie auto, cu experienţă. 0752849876. (004637/NC-348703)• Magazin alimentar angajează vânză-toare cu experienţă minim 1 an. Relaţii la telefon 0758069002. (12/11/bc/5/NC-348707)• Firmă angajează AGENŢI VÂNZĂRI -panouri radiante, economizoare de apă şi curent. Se oferă salariu fix + co-mision. Persoanele interesate pot ti-mite cv-ul la e-mail ecotermik@yahoo.com (12/11/cs/37/NC-348732)

• SC Dierre Macchine Agricole SRL angajează contabilă cu experien-ţă minim 3 ani, cunoştinţe program Saga, internet, Excel, Office, carnet de conducere obligatoriu, condiţii de muncă foarte bune, cerinţe: maximă seriozitate şi profesionalitate. resor-se.umane@gruppodieselricambi.eu (0132222/NC-348734)

ARH

IVA

"V.L

."

[PublicitateVineri, 2 Decembrie 2011

13viaţa liberă

Societăţile comerciale şi persoanele fizice autorizatecare solicită publicarea unor anunţuri la rubricile:-LICITAŢII -LICHIDĂRI -CONVOCĂRI (Adunări generale) -CITAŢII (Chemări în judecată) trebuie să prezinte la ghişeele de Mică Publicitate o adresă, în original, cu:- Antetul firmei; Numărul de înregistrare; Datele de apariţie solicitate; Textul înaintat spre publicare; Semnătura autorizată; Ştampilă.

imPortant!

Atenţie! Pentru mare publicitate contactaţi DEPARTAMENTUL PUBLICITATE:Galaţi, str. Domneascã nr. 68, tel: 0236 460719 e-mail: pub@viata-libera.ro, www.viata-libera.ro VREŢI SĂ VĂ FACEŢI RECLAMĂ? SUNAŢI LA Tel. 460 719, Fax 460 875

Cătălin Barcan 0731240401

Sorin Cara 0731240400

Geanina Cristache 0731240402

Laurian Popa 0734330592

Ştefan Stan 0724500283

DePartament Publicitate

• S-au scurs 15 ani de la moartea ful-gerătoare a fiului nostru

CIOBOTARU IULIAN-IONEL.

Lacrimi şi flori pe mormântul tău. Nu te vom uita. Mama, tata, sora şi nepo-ţelul. (004592/NC-348758) • La 11 ani de la plecarea în ceruri a dragului nostru

CERNAT NICOLAE,

soţ, tată şi bunic fără seamăn, model de dăruire umană, de optimism şi aleasă nobleţe sufletească, retrăim dureroasa despărţire, rugându-l pe bunul Dumnezeu să-l odihnească în pace. Să-ţi fie somnul lin şi îngerii aproape! Ai tăi îndureraţi, soţia, copiii şi ginerele. (004615/NC-348761)

• Cu multe lacrimi, regrete şi du-rere în suflet amintesc că a trecut anul de când m-a părăsit buna, blânda mea soră

BREBULEŢ VIRGINIA.

Dumnezeu să o odihnească! Lalu, soră. (004364/NC-348740)

Mica Publicitate

Decese

Comemorări

• Asistentul principal Tofan Tănase, autorizat pentru

ÎMBĂLSĂMĂRI, răspunde solicitărilor prin 0236418264, 0744477943. (009534)

• SC VILLMAR SRL Servicii funerare complete. Transport intern ‑ internaţi‑onal. Autofunerare speciale. Foto ceramică alb-negru şi co-lor. Preţuri avantajoase, str. Cezar nr. 23, Micro 39, vizavi benzinăria Petrom. 0236319390, 0722474704. (0075378/NC-187291)

CumpãrãriAuto

VânzãriAuto

Oferte deServiciu

Matrimoniale

Meditaþii

Cereri deServiciu

AdunãriGenerale

VânzãriElectronice

Citaţii

Propuneri deAfaceri

Cursuri

VânzăriUtilaje agricole

DiversePrezicătoare

• SC Dierre Macchine Agricole SRL an-gajează secretară cu abilităţi de comu-nicare, abilităţi de operare calculator, cunoştinţă limba italiană/ engleză.re-sorse.umane@gruppodieselricambi.eu. (0132222/NC-348735)• SOCIETATE COMERCIALĂ ANGAJEAZĂ VÂNZĂTOARE MAGAZIN COMERCIAL. TELEFON: 0740255550. (12/11/cs/02/NC-348753)• Angajez vânzătoare cu experienţă tarabă legume -fructe Piaţa Centrală. Tel. 0747889091. (004649/NC-348781)• ANGAJEZ AGENT VANZARI PAINE SI PRODUSE DE PANIFICATIE CU EXPERENTA. 0757028488. (Sms//348801)

• SOCIETATE COMERCIALA ANGAJEAZA MASINISTI POD RULANT SI TAIETORI CU AUTOGEN. RELATII LA TEL. 0729007022. (SMS//348802)• Şcolarizăm agenţi pază. Tel. 0236471740. (11/11/bc/63/NC‑345574)• Angajăm electrician pentru utila‑je confecţii metalice. 0721240822. (0132333/NC‑347789)• Angajez barmaniţă cu experienţă. Nr. tel. 0758893439. (004206/NC‑348044)• Societate comercială angajează electronist. Relaţii şi CV‑uri la tel./ fax 0236421010. (11/11/bc/82/NC‑348103)• Restaurant Cornelius anga‑jează ospătari, cu experienţă. 0743186884. (004394/NC‑348311)

• Angajăm vânzătoare magazin pa‑tiserie, cu sau fără experienţă, sa‑lariu 800 lei, carte muncă. Telefon 0742070766. (0132241/NC‑348678)• Societate comercială angajează zidari şi zugravi. Tel. 0371428477, 0728957939. (0132249/NC‑348790)

• FAMILIE ANGAJEAZĂ MENAJERĂ INTERNĂ, FĂRĂ OBLIGAŢII, GOSPODINĂ, NEFUMĂTOARE, CALMĂ, PENTRU GĂTIT ŞI MENAJ, APARTAMENT 4 CAMERE ÎN BUCUREŞTI. CAZARE, MASĂ, SALARIU. 0727088488. (0132364/NC-347181)

• Restaurant Monarch angajea-ză ospătari cu experienţă. Tel. 0740308020. (0132259/NC-347997)

• I Credit România, instituţie fi-nanciară non-bancară, recrutează în regim part-time sau full-time consultanţi credite pentru oraşul Galaţi. Se caută persoane respon-sabile, comunicative şi orientate către lucrul cu clienţii. Oferim cele mai bune comisioane de pe piaţa de profil, training şi suport perma-nent. CV-ul se trimite la adresa de e-mail: ginghina.carmen@icredit.co.ro sau la sediul societăţii din str. Regiment 11 Siret, bloc I2 (lângă Tribunal). (0132275/NC-348191)

• Società italiana di telecomuni‑cazioni ricerca operatori PC per la sede di Galati. Si richiede una buona conoscenza della lingua italiana, inviare CV all´indirizzo e‑mail r.alexa@comdata.it. Per informazioni 0236313120, 0733699015. (11/11/ext./40m/NC‑347200)

• Angajez frizer, cosmeticiană, manichiuristă şi coafeză. Tel. 0744837106. (0132233/NC-348647)

• Vega ´93 angajează conducători auto cu experienţă, pentru trans-port persoane. În acest sens soli-cităm un dosar care să conţină: CV (cu număr de telefon); cazier auto; carte de muncă - copie; carte iden-titate; permis auto; card tahograf; atestate profesionale. Dosarele se depun la SC Vega´93 SRL, serv. Mecanizare (Auto) Galaţi, str. Siderurgiştilor nr. 7, clădire Vega Holding, tel. 0236473105, int. 611. (0132234/NC-348698)

• SC Anghel NG SRL, cu sediul în Şendreni, angajează pentru parcul auto format din maşini de mare tonaj şef coloană auto (maistru auto). Se cer: experien‑ţă semnificativă pe un post simi‑lar, bune abilităţi de planificare, organizare, coordonare, flexibi‑litate şi disponibilitate la pro‑gram prelungit. Salarizare moti‑vantă, contract de muncă. CV‑ul se trimite la fax 0236826536. (11/11/bc/53/NC‑348203)

• Angajăm cusătoreasă maşină electrică pentru fabrică de ma‑rochinărie în Galaţi, care să ştie şi faze de pregătire. Program 8,30‑16,30, salariu bun, carte de muncă. Telefon 0745623336. Complex Flora, parter, la fos‑tul sediu Vega, Micro 16, lângă Stadionul Oţelul. (0132243/NC‑348768)

• Angajez vânzătoare magazin, cu experienţă. Tel. 0236444569. (004660/NC‑348786)

• Folie auto omologată RAR, cel mai ieftin! Manoperă, garanţie, factură. 0754376650. (0132535/NC-346400)• Passat 2006, 1,9 TDI, înscris, perfec-tă stare. 0754313733. (004181/NC-347951)• Vând Ford Focus 2005, diesel, în-matriculat, unic proprietar. Telefon 0745636776. (004229/NC-348190)• Mercedes 2008 C220, Passat 2009, Audi A3 Automat 2002, Ford Transit 8+1. 0744639142. (0132288/NC-348242)• Vând Solenza 2004 +îmbunătăţiri, 2100 E negociabil. Tel. 0749590854. (004340/NC-348246)• Vând Ford Fiesta 2007, 1,4, TDCI, impecabil, preţ neg. Tel. 0749319444, 0746372096. (004379/NC-348261)• Vând Tico sau Cielo, proprietar. 0744247701. (004398/NC-348307)• Vând Dacia Solenza, 1,4 MPI, 2003, roşie, 94000 km, AC, servo, geamuri electrice faţă, 8800 lei negociabil. 0769671612. (11/11/cs/01/NC-348331)• Achiziţionez vouchere, plata pe loc. 0755044866. (11/11/cs/01/NC-348332)• Vând Mercedes E200 CDI, 2000, ne-gru, 274000 km, climă bizonă, ABS, ESP, geamuri automate faţă +spate, reglaj electric, scaune piele, 6 viteze manu-al, 4300 euro negociabil. 0769671612. (11/11/cs/01/NC-348333)• Dacia Logan diesel, 2006, AC, ABS, full. 0746088865. (004420/NC-348363)• Autoutilitară Peugeot Expert 2006. 0746016571. (004443/NC-348385)• Superocazie. Cielo 1997, full, întreţi-nut, 54 mil. 0742521692. (004442/NC-348386)• Vând Opel Zafira 2003, diesel, AC, proprietar. 0740133391. (004437/NC-348389)• Vând Fiat Bravo 2001, stare impecabi-lă, 67000, unic proprietar, 0758708451. (004463/NC-348408)• Vând Ford New Mondeo, 2009, 1,8 TDCI, 125 CP, garanţie 2013, 32.000 km, climatizare bizonă, ESP, geamuri elec-trice etc. Tel. 0745122933. (004473/NC-348463)

• Logan 2008, 23500 km, carte service, AC. 0748776215. (004450/NC-348466)• Logan 2010, Laureate, metalizat, unic proprietar. 0745363930. (004450/NC-348467)• Vând VW Touran Facelift, 2007, pro-prietar. Tel. 0746015334. (004504/NC-348497)• Vând Dacia 1998. 0752556939. (004497/NC-348503)• Vând Renault Clio, 2007, 4.000 euro, variante auto, cutie automată. 0722494959. (004522/NC-348531)• Vând Daewoo Matiz, an fab. 2006, proprietar, AC, geamuri electrice, servodirecţie, proiectoare ceaţă, 29.000 km, carte service, 2500 E neg. 0756571463. (004518/NC-348536)• Vând VW Touareg, 2008, stare nouă, carte service. 0722387376. (004568/NC-348596)• Vând Opel Corsa 1,0, an 2002, 5 uşi, 2250 euro. Rel. la tel. 0757051771. (004567/NC-348598)• Fiat Bravo diesel, 1,8 cmc, fabrica-ţie 2000, accept variante, înmatri-culat, preţ 38 mil. negociabil. Tel. 0754329335. (004410/NC-348642)• Vând Dacia Break, pe injecţie. Tel. 0726284854. (004586/NC-348656)• VW Skoda, Renault, Peugeot, Opel, Dacia, cu garanţie, posibil în lea-sing. www.autogeist.autovit.ro. 0756093505. (0132228/NC-348658)• Audi A4 2009, BMW 320D 2008, Citroen XSara Picasso 2007, variante. 0766518339. (004629/NC-348691)• Vând Ford Focus, 1800, diesel, an 2002, 3450 euro, unic proprietar. 0749198250. (004646/NC-348731)• Renault Megane I, 1,6, benzină +GPL, an 2000, AC, ABS, airbag, 3500 E neg. Tel. 0766336823. (004396/NC-348737)• Vând Seat Leon 1.9 tdi, mai 2007, 83.000 km, recent adus în ţară. RAR efectuat. 0755 361 065. (12/11/cs/38/NC-348747)

• Mercedes Vito, 6 locuri +marfă. 0753802563. (vl/NC-348447)

• Ford Mondeo 2001, unic propri-etar, impecabil. 0753802563. (vl/NC-348448)

• Ford Transit 2008, cat. B, 35000 km reali. 0755798777. (004643/NC-348714)

• Cumpăr Dacii, Nova, Super Nova, Solenza, Logan, avariate pentru dez-membrat. 0744108878. (002741/NC-61707)• Cumpăr autoturisme,după 2000, rog seriozitate. 0745208845. (004321/NC-293284)• Cumpăr Dacia. 0746290871. (003816/NC-347287)• Cumpăr autoturisme funcţionale, plata imediat. 0742757503. (004215/NC-348035)• Preiau leasing auto orice tip cu avans. 0748334398. (004544/NC-348563)• Cumpăr orice tip autoturism, după 2001. 0741211335. (004541/NC-348568)• Cumpăr autoturisme orice tip 2002-2011. 0742030440. (004568/NC-348597)

• Angajez barmaniţă şi debarasatoare café-bar. Telefon: 0745363241. (12/11/cs/12/NC-348733)

• OFERTĂ: maşini de spălat -299, fri-gidere -350, vitrine verticale -499, televizoare -250, aragaz -520. Tel. 0745353977 (08/11/gc/13/NC-322406)

• Domn, 40 ani, doresc cunoştinţă doamnă serioasă pentru o relaţie se-rioasă. Tel. 0758343173. (004510/NC-348516)• Văduv, 165/75 locuiesc la ţară, doresc o femeie credincioasă. Tel. 0751600938. (004596/NC-348651)• Tânăr 31/ 1,90, drăguţ, nefumător, îmi caut adevărata jumătate pentru rela-ţie prietenie -căsătorie. 0754869541. (004325/NC-348742)• Bărbat, 44, doresc cunoştinţă doam-nă 37-42 ani, relaţie de lungă durată, dacă nu-i posibil, orice tip de relaţie. 0744207926. (004553/NC-348752)

• 32 ani experienţă BE, CE, DE, card atestat marfă, persoane, solicit an-gajare. Tel. 0743654445. (004194/NC-347995)• Şofer B,C,D,E, cu atestate marfă, per-soane şi agabaritice, experienţă şi me-canic maşini utilaje, solicit angajare. 0731852453. (004250/NC-348187)

• Cedez afacere la cheie, salon înfru-museţare, în funcţiune, central, su-perofertă. 0743567657, 0724559779. (0132398/NC-347530)• Vând afacere la cheie, fast-food, pi-zzerie, cu vad format. 0744840641. (004465/NC-348406)• SC preia societate SRL, fără datorii. 0741301217. (0132222/NC-348736)

• În temeiul art. 23, puntul 8, din sta-tutul CAR Profamilia I.F.N. Galaţi se convoacă conferinţa C.A.R. de dare de seamă anuală, pentru data de 15.12.2011, ora 14,00, la sediul din str. 1 Decembrie 1918 nr. 4, bl. S7B, ap. 3, Galaţi. În cazul în care la prima convo-care conferinţa nu este legal constitu-ită, adică nu participă cel puţin 50% din numărul membrilor fondatori şi reprezentanţi luaţi împreună, precum şi un număr nelimitat de membri cu drepturi depline, conferinţa se recon-voacă pentru data de 16.12.2011, ora 14,00, în acelaşi loc. Consiliul director. (0132226/NC-348757)

• Reclamanta Pastiea Valentina, din com. Fundeni, sat Hanu Conachi, jud. Galaţi, îl cheamă în judecată, pentru pensie de întreţinere, la tribunalul Lieşti, jud. Galaţi, pe data de 7.XII.2011, pe pârâtul Bohoci Marian, din comuna Fundeni, sat Hanu Conachi, jud. Galaţi. (003341/NC-348744)

• Profesor engleză grad 2 meditez ori-ce nivel (domiciliul cursantului) mate-riale didactice asigurate. 0742234321. (001755/NC-343715)• Română şi franceză, orice nivel. Telefon 0236469164. (004080/NC-347832)• Meditez avantajos la domiciliul elevului, engleză sau română I-XII. 0749397116. (004166/NC-347911)

• Aveţi necazuri în dragoste, sănătate, căsnicie sau afaceri?

Tămăduitoarea Maria rezolvă garan-tat. 0748774926. (004556/NC-348603)

• Vând tractor U650. Tel. 0752969282. (004595/NC-348665)

• CELE MAI MICI PREŢURI!!!!! OPERATOR PC (INCEPE 03.12.2011), ITALIANA (INCEPE 06.12.2011), Contabil, Inspector Resurse Umane, Engleza, Spaniola, Germana. Plata în rate, certificate avizate. Tel. 0236498120, 0752238714, în incinta Casei de Cultură a Sindicatelor. (12/11/gc08/NC-69028)• CFPDR Galaţi organizează cursuri de calificare: contabil, bucătar, electrici-an, tâmplar, sudor, cofetar, tehnician în construcţii. Relaţii în str. Brăilei, bl. A4, ap. 21, telefoane 0236419110 sau 0735333259. (11/11/ext./10m/NC-345179)• Ilnebo Group organizează, în muni-cipiul Galaţi, cursuri de detectivi parti-culari, cu durata de trei luni, începând cu data de 5 ianuarie 2012. Detalii la nr. de telefon 0757312120, 0745128002. Adresa e-mail: privateinvestigation-sag@yahoo.com; pd_agency@yahoo.com. (004542/NC-348567)• Cursuri gratuite de limba engleză. Înscrierile: sâmbătă, 3 decembrie, între orele 12,00‑13,00. Cursurile: 6 decembrie la ora 17,00 şi sâmbătă la ora 12,00, str. Nicolae Bălcescu nr. 4. 0753058878. (004538/NC‑348548)

• Cu durere în suflet, familia anunţă decesul celei care a fost mamă şi bu-nică

COMAN ZAMFIRICA.Corpul neînsufleţit este depus la Capela Bisericii Sf. Ana, Micro 19. Înmormântarea va avea loc sâmbătă, 3 decembrie, ora 13,00, la Cimitirul Cătuşa. (004662/NC-348784)

• Firul vieţii s-a sfârşit pentru

RUBICĂ DIDINA,

de astăzi sufletul ei se va odihni într-un loc mai luminos şi liniştit. Dumnezeu să o odihnească în pace. Copiii şi nepoţii. (004656/NC-348774)

• Păstrez în suflet tristeţe şi durere că ai plecat prea devreme dintre noi, draga mea soţie

RUBICĂ DIDINA.

Dumnezeu să-ţi odihnească sufle-tul bun. Nu te voi uita niciodată. Soţul. (004656/NC-348775)

• La împlinirea a opt ani de la plecarea celui care a fost

BARONESCU DUMITRU

ne înclinăm frunţile în faţa lui cu dor de zâmbetul său. Dumnezeu să-l ier-te şi să îi lumineze nemurirea. Familia. (004494/NC-348756)

• Cu durere în suflet şi neputincios în faţa destinului anunţ decesul ce-lei care a fost o bună soţie

STANCU ELISABETA, 72 ani.

Înmormântarea va avea loc la Cimitirul Sf. Lazăr, astăzi, 2.12.2011, ora 11,00. Trupul neînsufleţit se află depus la Capela Bisericii Adormirea Maicii Domnului "Mavromol". (004652/NC-348776)

• Cu inimile zdrobite de durere re-gretăm nespus plecarea dintre noi a unei fiinţe cu totul speciale,

STANCU ELISABETA, 72 ani,

o mamă şi o bunică iubitoare. Dumnezeu să-i lumineze calea veşniciei. Fiica, ginerele şi nepoţii. (004652/NC-348777)

• Regrete eterne celei care a fost o bună vecină şi prietenă

STANCU ELISABETA.

Dumnezeu să o odihnească în pace. Fam. Căpăţână. (004650/NC-348779)

• Cu tristeţe anunţăm celor care l‑au cunoscut că s‑a stins din viaţă un om bun, FILIMON GHEORGHE, 76 ani. Corpul ne‑însufleţit este depus la Biserica Sf. Vasile. Înmormântarea sâm‑bătă, 3 decembrie, Cimitirul Eternitatea. (004659/NC‑348787)

ARH

IVA

"V.L

."

[AgendAVineri, 2 Decembrie 2011

14viAţA liberă

www.viata‑libera.ro

Viaþ

adi

n carn

et

Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Galaþi Str. Domneascã nr. 191, Galaþi; Tel.: 0236/412262; fax: 0236/415151; e‑mail: galati@ajofm.anofm.ro.

Bursalocurilor de muncã

S‑a întâmplatpe 2 decembrie

FilmelaTV 2 decembrie

Glume Glume

Vasile Ghica

Cernavodă - 171 cm - 1 cmHârşova - 72 cm staţ.Brăila 22 cm staţ.

GALAŢI 40 cm + 1 cmIsaccea 26 cm + 2 cmTulcea 15 cm + 3 cm

Cotele apelor Dunãriidin 1 decembrie

Viaþa Horoscop

2 decembrie

Virgil Guruianu

Carnet cultural

ReŢeTA zilei

Scorpion23 octombrie ‑ 21 noiembrie

Fecioarã23 august ‑ 21 septembrie

Balanþã22 septembrie ‑ 22 octombrie

Capricorn22 decembrie ‑ 19 ianuarie

Leu23 iulie ‑ 22 august

Rac22 iunie ‑ 22 iulie

Vãrsãtor20 ianuarie ‑ 18 februarie

Sãgetãtor22 noiembrie ‑ 21 decembrie

Taur21 aprilie ‑ 21 mai

Peºti19 februarie ‑ 20 martie

Gemeni22 mai ‑ 21 iunie

Berbec21 martie ‑ 20 aprilie

Spicuiri din presa locală interbelică

Despre viaţa politică locală

Persoanele interesate de ocu-parea locurilor de muncă vacante şi de înregistrarea ofertei de locuri de muncă vacante sunt aşteptate la sediul AJOFM Galaţi, pe stra-da Domnească nr. 191 (Apollo) de luni până vineri, între orele 8,30-16,30.

Detalii pe: galati@ajofm.ano-fm.ro

LISTA LOCURILOR DE

MUNCĂ VACANTE 2.12.2011Administrator imobile; agent

de asigurare; agent de pază inter-venţie şi ordine; agent imobiliar; agent securitate; agent vânzări; bucătar; cameristă hotel; coafor; consilier economic; cosmetician; electrician întreţinere şi reparaţii; inginer mecanic; inginer produc-ţie; inspector asigurări; lăcătuş confecţii metalice; lucrător bucă-

tărie (spălător vase mari); lucrător comercial; manichiurist; mecanic auto; ospătar (chelner); tehnician catv; vânzător.

Locuri de muncă în străină-tate prin reţeaua EURES, oferi-te la nivel naţional: REPUBLICA CEHIA: 1 post operator maşină de găurit orizontal; NORVEGIA: 1 post tehnician (inginer) de transmisii; 1 post tehnician (in-

giner) radio; 21 posturi inginer. BELGIA: 5 posturi asistent me-dical. DANEMARCA: 25 posturi stagiar-lucrător calificat în ferme (creştere animale, sere, cultivare legume/fructe). GERMANIA: 1 post responsabil transport/logis-tică; 2 posturi asistent medical generalist; 1 post inginer - specia-litate toleranţă distrugere; 1 post inginer proiectare aerostructuri;

1 post manager senior validare STRESS (Airbus); 1 post senior in-giner STRESS; 1 post şef echipă STRESS.

MALTA: 1 post manager de restaurant; 1 post personal de aş-teptare în restaurant.

Detalii pe: www. eures.anofm.ro.

1535 - Încetează din viaţă THOMAS MORUS (n.1478), sa-vant umanist britanic, beatifi-cat în 1886; Papa Pius al XI-lea i-a atribuit în 1935, prin can-onizare, titlul de ˝Sfânt˝.

1804 - Napoleon Bonaparte este încoronat împărat al Franţei.

1814 - Încetează din viaţă DONATIEN ALPHONSE FRANCOIS (Marchizul de SADE) (n. 1740), scriitor, filosof francez.

1841 - Se naşte PETRU PONI (m.1925), chimist, membru, preşedinte (1898-1901; 1916-1920) al Academiei Române.

1845 - Se înfiinţează, la Paris, “Societatea Studenţilor Români” în frunte cu Ion Ghica (preşedinte), C.A.Rosetti şi Scarlat Vârnav (secretari), ce a militat pentru unitatea politică a Ţărilor Române.

1849 - Se constituie, la Paris, “Asociaţia română pen-tru conducerea emigraţiei”, condusă de un comitet for-mat din Ion Ghica, Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu şi Dumitru C. Brătianu.

1859 - Se naşte GEORGE SEURAT(m. 1891), pictor fran-cez, cel care a influenţat pic-tura fovistă şi cubismul.

1864 - Al.I.Cuza promulgă Codul penal, alcătuit după modelul celui francez (din 1810) şi al celui prusian (din 1851), având la bază şi unele legi penale autohtone. (Intră în vigoare la 1 mai 1865).

1901 - King Camp Gilette (SUA) a inventat primul apa-rat de ras, cu lamă dublă, ce-i poartă numele.

1911 - Se naşte IERONIM ŞERBU (m. 1972) prozator, me-morialist, publicist, eseist.

1916 - Se naşte, la Galaţi, LUCIA-ECATERINA COSMESCU (m. 1969), pictoriţă, grafician.

1918 - Încetează din viaţă EDMOND ROSTAND (n.1868), scriitor francez.

1923 - Se naşte MARIA CALLAS (m. 1977), soprană americană.

1931 - Încetează din viaţă VINCENT d’INDY (n. 1851), compozitor, organist, dirijor, pedagog francez.

1935 - Se naşte NICOLAE LABIŞ (m.1956), poet.

1936 - Se naşte MITICĂ POPESCU, actor de teatru şi film; prezent şi pe micul ecran, în emisiuni de divertisment şi nu numai.

1940 ‑ Se naşte CORNEL FUGARU (m.2011) compozi-tor, solist vocal, instrumentist, laureat cu mai multe premii muzicale.

1942 - Încetează din viaţă ARTUR ENĂŞESCU (n. 1889), poet.

1944 - Încetează din viaţă FILIPO TOMMASO MARINETTI (n. 1876), scriitor italian.

1946 - Se naşte GIANNI VERSACE (m. 1997, împuşcat în faţa casei sale din South Beach, Miami, Florida, SUA), celebru stilist italian, lau-reat cu Premiul “American Fashion Oscar” (Oscarul Modei Americane), cu alte premii naţionale şi internaţionale.

1950 - Încetează din viaţă DINU LIPATTI (n.1917), pianist, pedagog, compozitor, unul dintre străluciţii interpreţi contemporani.

1972 - Ilie Năstase câştigă, la Barcelona, pentru a doua oară consecutiv, Turneul Campionilor la tenis. (În 1971 câştigase pentru prima oară turneul, la Paris).

1974 - Ambasada Franţei la Bucureşti înmânează acad. prof. dr. ANA ASLAN titlul de Cavaler al Ordinului “Les Palmes Academiques”, confe-rit de Guvernul francez.

1975 - Se naşte, la Galaţi, FLORINA ZAHARIA, poetă, laureată cu mai multe premii literare la festivaluri naţionale şi internaţionale, cu Premiul Uniunii Scriitorilor.

1978 - Se desfăşoară la Galaţi (2-9 decembrie), ediţia a III-a a Colocviului despre Arta Comediei.

1982 - Are loc, în SUA, pri-ma operaţie de implant a pri-mei inimi artificiale.

1998 - Încetează din viaţă ILIE CLEOPA (n. 1912), arhiman-drit, mare teolog, scriitor.

Nu este o zi bună pentru afaceri sau întâlniri cu priete-nii. În schimb, relaţiile cu par-tenerul de viaţă merg bine.

Sunteţi nervos şi este po-sibil să aveţi reacţii necon-trolate faţă de colegi şi de persoana iubită.

Ar fi bine să vă petreceţi după-amiaza în familie şi să nu ieşiţi nicăieri. Puteţi re-zolva o problemă financiară care nu vă dă linişte.

Dimineaţă s-ar putea să fiţi indispus/ă şi chiar pesimist/ă, din cauza lipsei banilor. Vă recomandăm să nu dezarmaţi.

Aveţi de făcut mai mul-te drumuri scurte în interes de serviciu. S-ar putea să vă loviţi de dificultăţi, probabil birocratice.

S-ar putea să fiţi dezamă-git şi neliniştit/ă din cauza unor probleme de familie. Partenerul de viaţă reuşeşte să vă îmbărbăteze.

Nu este exclus să vă ener-vaţi serios pentru că nu vă iese o afacere. Ar fi mai bine să o treceţi la capitolul pier-deri.

Vă sfătuim să nu alergaţi după câştiguri necuvenite. Există riscul să intraţi în con-flict cu autorităţile.

La serviciu, nu este mo-mentul să vă revendicaţi drepturile. Este puţin proba-bil să aveţi succes.

Un prieten o să vă propu-nă o afacere care v-ar ajuta să vă redresaţi financiar. Vă recomandăm să nu luaţi de-cizii pripite.

Nu este exclus să aveţi discuţii cu persoana iubită, pentru că acordaţi prea mul-tă atenţie activităţii profesio-nale.

Cremă de sfeclă roşieIngrediente: 500 g sfeclă roşie, 200 ml smântână groasă (există şi de post),

2 linguri muştar, sare, piper, ulei de măsline.Sfecla roşie se curăţă, se taie în bucăţi şi se fierbe în aburi. Apoi se pune

în blender, se adaugă sare şi piper şi se pasează. La pasta obţinută se adaugă smântână, ulei de măsline şi muştar.

V.P.

- Păi, domnule, dragă, nu puteam să dorm. Un tânăr mi-a spus să în-chid ochii.

- Şi? Ai adormit?- Da. Dar când m-am trezit îmi lip-

seau două oi.

[- Aveţi informaţii noi din zooteh-

nie?- Da. În vămile din România nu

mai e nimic de muls.[

- Care e misiunea soţiei?- Să cheltuiască atâţia bani, încât

să nu-i mai rămână soţului nimic pentru amantă.

Expoziţii

- Muzeul de Artă Vizuală – „Chipul” – Raul Popa, expoziţia Sava şi Ioana David şi cele per-manente.

- Sala „Nicolae Mantu” a Galeriilor de Artă – expozi-ţia Tudor Meiloiu – Constantin Bichescu (grafică şi pictură). Intrarea liberă.

- Muzeul Judeţean de Istorie – expoziţiile „Generalul Berthelot la Galaţi”, „Mărturii arheologice. Situl Negrileşti – Curtea Şcolii”, „Dunărea şi Marea Neagră în cartografie”. Casa Colecţiilor (Farmacia Ţinc) – expoziţiile Maksay, Smaranda Brăescu, Artă decorativă – sec.

XIX-XX, Comisia Europeană a Dunării. Casa Cuza Vodă, ex-poziţiile permanente. Casa Memorială „Costache Negri” (com. Costache Negri), Casa Memorială „H.P. Bengescu” (com. Iveşti), Casa Rurală „Ioan Avram Dunăreanu” (com. Suhurlui) - expoziţiile perma-nente.

- Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii – „Chihlimbarul, varietate şi culoa-re”, Strategii de supravieţuire în lumea insectelor”, „Migraţia în lumea animală”. Mai puteţi vedea Grădina Botanică, Acvariumul şi Observatorul astronomic.

- Centrul Cultural „Dunărea de Jos” – expoziţia de fotogra-

fie „Jurnal de vacanţă”, de Paula Mihailopol.

- Sediul “Vieţii libere” – Galeria „Umor la etaj”, „Galaţi - Exerciţii pe arhitectură şi ape”, Florian Doru Crihană (expoziţie de pictură – tipărituri).

Biblioteci - Biblioteca Judeţeană

„V.A.Urechia” – program de la 9,00 la 20,00 pentru toate sec-ţiile, cu excepţia Sălii de lectură pentru colecţii speciale (8,00 – 16,00).

- Biblioteca Franceză “Eugène Ionesco“ este închisă astăzi.

Angela Ribinciuc

Cu o săptămână în urmă, în cadrul acestei rubrici, semna-lam, printr-un text apărut în ziarul „Acţiunea” din 23 noiem-brie 1937, despre deschiderea campaniei electorale în vederea alegerilor: pentru Cameră, la 20 decembrie, pentru Senat, la 22 decembrie, pentru reprezentan-ţii consiliilor comunale [consiliile locale de astăzi], la 28 decembrie şi pentru Camerele profesionale, la 30 decembrie 1937. (din care reiese faptul că statul beneficia de fonduri deosebite pentru a aduce electoratul în faţa urnelor la date diferite, ceea ce astăzi…). Odată începută această cam-panie, ziarul inaugura, aşa cum promisese la data sus-menţiona-tă, că va inaugura o „pagină poli-tică”, în care va prezenta aspecte ale luptei electorale ce va avea loc în oraşul şi judeţul nostru. Dintr-o astfel de pagină, redăm, astăzi, parţial, textul apărut în coloanele ziarului Acţiunea din data de 2 decembrie 1937, cu titlul:

Aspecte şi evenimente în preajma alegerilor

Lupta locală este în toi. Organizaţiile politice din ora-şul nostru au deschis campania electorală cu mult entuziasm. În special în rândul opoziţiei dom-neşte un desăvârşit optimism. Zilele astea s-au înregistrat eve-nimente politice locale destul

Marioneta(dramă, Franţa-Germania-Anglia, 2010)

Naţional TV, ora 20.15Cu: Ewan McGregor, Pierce Brosnan, Kim Cattrall

Titlu original: The Ghost Writer

Scriitorul (Ewan McGregor) sim-te că ceva nu e în regulă încă din primul moment când acceptă să scrie autobiogra-fia lui Adam Lang (Pierce Brosnan). Asta pentru că, deja, scriitorul din umbră care fusese angajat înaintea lui, un colaborator de cursă lungă al prim-ministrului, e mort - apa-rent, s-a sinucis. Scriitorul merge tot mai adânc în trecutul charisma-ticului politician, iar ceea ce descoperă e cu mult mai şocant decât acuzaţiile care i se aduc în prezent.

Van Helsing(acţiune, SUA-Cehia, 2004)

Antena 1 TV, ora 20.20Cu: Hugh Jackman, Kate Beckinsale, Richard Roxburgh

Aşa cum ne-au obişnuit atâtea ver-siuni, profesorul Van Helsing este singurul ce poate să-l înfrunte pe Contele Dracula şi să-i reziste. Noua călătorie spre Europa de Est este, bineînţe-les, mult mai palpi-tantă, mai modernă şi mai plină de efecte speciale. În plus, el trebuie să lupte îm-

potriva mai multor monştrii, jumătate parcă luaţi din “Liga”, jumătate parcă din “X-Men”.

Majestic(dramă, SUA-Australia, 2001)

Prima TV, ora 20.30Cu: Jim Carrey, Bob Balaban, Laurie Holden

Titlu original: The Majestic

Peter Apple-ton (Jim Carrey) este un scena-rist din anii ‘50 care după primul lui mare succes cade victimă co-misiei de tristă amintire pen-tru Investigarea Activităţilor Anti-Americane. Bănu-it de simpatii co-muniste în vremea studenţiei şi chemat în faţa respectivei comisii, Appleton nu apucă să ajungă să depună mărturie că e concediat pe loc şi privit ca un ciumat de studioul pentru care lucra. Pe scurt, după ce Appleton pierde totul, ajunge într-un orăşel în care e primit cu braţele deschise. Motivul? O să-l descoperiţi urmărind filmul.

Baladă pentru Jack şi Rose (dramă, SUA, 2005)

Pro Cinema, ora 22.15Cu: Daniel Day-Lewis, Camilla Belle, Catherine Keener

Titlu original: The Ballad of Jack and Rose

Jack locuieşte pe o insulă împreună cu fiica lui, Rose, în vâr-stă de 16 ani. Pentru un bărbat care a trăit motivat de principii ecologiste şi alte ca-uze altruiste, venirea pe insulă a lui Marty Rance este un motiv de furie. Rance este un constructor care vrea să ridice pe insulă un complex rezidenţi-

al. Când Jack o invită pe Kathleen împreună cu cei doi fii ai acesteia, Rodney şi Thaddius, să locuiască cu ei, Rose se simte trădată şi cre-ează haos în jurul ei. Pentru că pierde controlul asupra propriei vieţi, Jack este forţat să ia măsuri...

de importante, pe care le vom evidenţia aici, în limita posibili-tăţilor noastre de informare.

Întrunirile opoziţiei

Partidul Naţional-Ţărănesc a convocat la Galaţi pe toţi re-prezentanţii comunelor, şefi ai sectoarelor şi organizaţiilor din judeţ la o importantă consfă-tuire care a avut loc săptămâ-na trecută. Au luat parte peste 300 de delegaţi. Tutora le-a vorbit d. Grigore Gafencu, şeful Organizaţiei, care într-o vibran-tă cuvântare a evidenţiat dem-nitatea d-lui Ioan Mihalache cu ocazia crizei din guvern, impor-tanţa venirei în fruntea parti-dului a d-lui Iuliu Maniu şi a dat semnalul luptei pentru izbânda cauzei ţărăneşti. Sătenii, impre-sionaţi adânc de cuvintele d-lui Gafencu, i-au făcut o caldă mani-festare de simpatie. Au mai vor-bit d-nii Haralamb Şerbănescu, conducătorul şi animatorul ca-drelor ţărăneşti din Covurlui, I. E. Vasiliu, Alecu Roman şi avoca-tul Const. Dinescu, care a rostit o cuvântare impresionantă. În esenţă, d. Dinescu a spus că din criza politică de acum câteva zile, liberalii au ieşit învinşi, iar naţional-ţărăniştii învingători, oricât de paradoxal ar părea aceasta. Subliniază faptul că d-l Manolache, prin activita-tea sa demnă, a ridicat Partidul Naţional-Ţărănesc la o culme ne-

bănuită de nimeni. Combinaţiile liberale au eşuat, căci vaidismul [formaţia lui Vaida Voievod] s’ a descompus, iar opinia publică respinge listele guvernamentale. Pentru a putea obţine 40 la sută din voturi, guvernul va comite toate ilegalităţile. Pentru a îm-piedica însă guvernul de a fura prima electorală, d-l Maniu s’ a adresat tuturor partidelor poli-tice de opoziţie în vederea unui acord de sprijin reciproc în faţa pericolului comun. D-sa relevă impresionanta schimbare de ati-tudine a ziarului „Universul” care are cele mai admirabile cuvinte pentru d-nii Mihalache şi Maniu, după 19 ani de permanentă de-nigrare a lor. D-sa cere şefilor de organizaţii locale să-şi tragă toate puterile de luptă din mân-dria de a fi şefi, pentru a apăra drepturile tuturor sătenilor lu-minându-i asupra necesităţii de a se înlătura actuala falsificare a practicei constituţionale. A ur-mat apoi o masă la restaurantul „Canellos” oferită ţăranilor din judeţ, la care au luat parte d-nii Gafencu, Plesnilă, Şerbănescu, I. E. Vasiliu, Panait Drăgănescu, P. Vârtosu, prof. Papagheorghe, Ştefănescu-Bereşti, Gogu Vasiliu etc. Au vorbit d-nii C. Portase – Smulţi, fost prefect, învăţătorul Bâgu din Găneşti, Ghiţă Tănase, învăţătorul A. Stoica din Pechea etc. D. Gafencu a închinat pentru M.S. Regele căruia sătenii i-au fă-cut o manifestare de simpatie.

[ În următoarea intervenţie

vom afla despre modul în care liberalii se pregătesc de luptă în această campanie electorală.

Pentru conformitate,V. Guruianu

Sunteţi foarte bine dispus/ă şi optimist/ă, în ciu-da unei atmosfere nu tocmai vesele. Va recomandăm să nu vă detaşaţi prea mult.

Actorul britanic Daniel Rad-cliffe, starul filmelor din franciza “Harry Potter”, va interpreta rolul poetului Allen Ginsberg, un repre-zentant de seamă al curentului Beat din literatura americană, în filmul “Kill Your Darlings”. Filmul este regizat de John Krokidas pe baza unui scenariu propriu.

Proiectul cinematografic a fost anunţat în 2009, cu Jesse Eisenberg distribuit iniţial în rolul poetului Allen Ginsberg, iar Chris Evans şi Ben Whishaw urmau să joace rolurile celorlalţi doi repre-zentanţi de seamă ai curentului li-

Pregătiri pentru Marele Ecran

Daniel Radcliffe, în rolul poetului Allen Ginsberg

terar Beat - Jack Kerouac şi Lucien Carr. Nu se ştie deocamdată dacă Evans şi Whishaw au rămas în dis-tribuţia filmului.

Lungmetrajul “Kill Your Darling”, ce are ca sursă de inspi-raţie evenimente reale, descrie re-laţiile dintre Ginsberg, Kerouac şi Carr. Allen Ginsberg, homosexual declarat, a fost o figură marcantă a Generaţiei Beat din New York-ul anilor 1940 şi 1950, un curent lite-rar extrem de critic la adresa ma-terialismului american, a cenzurii şi a conformismului.

M.Z. (Mediafax)

ARH

IVA

"V.L

."

www.viata‑libera.ro

Viaþ

a ca

leid

osco

p[MagazinVineri, 2 Decembrie 2011

15viaţa liberă

Telefoane Utile

Dispecerat Urgenţe ‑ 112Ambulanţă non‑stop (VITAL MED) ‑ 0236/462222Pompieri ‑ 981; ‑ 0236/460441Centrala Inspectoratului Judeţean de Poliţie ‑ 0236/407000Poliţia Transporturi ‑ 0236/418460Secţia 1 de Poliţie ‑ 0236/419966Secţia 2 de Poliţie ‑ 0236/460854Secţia 3 de Poliţie ‑ 0236/413400Secţia 4 de Poliţie ‑ 0236/468490Secţia 5 de Poliţie ‑ 0236/416945Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră ‑ 959Centrul de prevenire şi consiliere antidrog ‑ 934; ‑ 0236/461800Jandarmi ‑ 956Poliţia comunitară ‑ 0236/316000; 0236/314000Prefectură ‑ 0236/312100Consiliul Judeţului ‑ 0236/411099Primărie ‑ 0236/307799Protecţia civilă ‑ 982; 0236/411456; fax ‑ 0236/413219Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Galaţi ‑ tel. verde: 0800828674 ‑ 0236/477900; fax: 0236/325530Garda de Mediu ‑ tel.: 0236/311333‑ fax: 0236/413170S.C. ECOSAL PREST S.A. ‑ 0236/312282Informaţii CFR ‑ 0236/460643Rezervare bilete tren‑ 0236/496000Agenţia CFR ‑ 0236/472420Autogara ‑ 0236/412683Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului ‑ 0236/413929; 0236/460355.

Deranjamente ‑ intervenţii:APATERM: dispecerat ‑ 0236/311018, 0236/473100/120;relaţii cu publicul ‑ 0236/473151; APA‑CANAL: dispecerat ‑ 0236/463294, 0236/473380;DISTRIGAZ SUD (Sucursala Galaţi) ‑ 0236/9281 ELECTRICA (Galaţi) ‑ 929(număr unic cu apel gratuit pentru toţi clienţii indiferent de zona de reşedinţă)

SpitaleDe Urgenţă ‑ 0236/301111, 0236/301112, 0750/121111, 0750/121112Municipal nr.1 ‑ 0236/479401Boli Infecţioase ‑ 0236/334022, 0236/334032De Copii ‑ 0236/469849, 0236/320406Militar ‑ 0236/423983TBC ‑ 0236/460712CFR ‑ 0236/460795Interne ‑ 0236/475768Maternitatea Municipală ‑ 0236/413131 Farmacii non‑stop:Hygeia (vizavi de Spitalul Judeţean) ‑ 0236/473013

Copierea oricãror elemente grafice ale acestei publicaţii va fi sancţionatã prin lege

Cristina COCU Director general

Anca SPÂNU Redactor şef

Dan Cătălin PREDESCUEditor coordonator eveniment

Marius ŢUCAEditor coordonator print

Tudor NEACşUEditor coordonator on-line

[ DeParTaMenT CalCUlaTOare / Camelia LUPU, Adrian BARBU, Andra AMĂLINEI, Dan CABURGAN, Lili CRÃCIUN, Mihaela MINEA, Constantin POPA, Tiberiana PRISACARIU, Carmen ROPOTAN, Luminiţa CHIRILÃ, Vasilica PRODAN, Camelia NEDELCU, Elena ARGHIR, Dana AXENTE, Cristina CHIPER, Ramona COTÂRLEŢ ‑ Echipamente livrate de ROMLOTUS

Pãnuţ HAGHIAC, Nicuşor CRÃCIUN, Nãstase VÂRLAN, Silviu PĂDURARU, Cătălin BOGHIAN, Vasile STAVĂR, Marius CĂLMUC, Mihai PĂTRAŞCUUnica tipografie din zona Galaţi ‑ Vrancea ‑ Brãila, care tipãreşte un ziar cotidian, la calitate de nivel naţional! 0236/413111

auditat de Biroul Român

de Audit al Tirajelormembru al Biroului

Internaţional de Audit

al Tirajelor

ISSN

122

1‑49

14m

arcă

înre

gist

rată

CO

TiD

ian

inD

ePen

Den

T®

viaþaviaþaviaþaliberã

Fondat 1989Fondat 1989

[[[

[ eCOnOMiC / Ovidiu AMãLINEI, Cristinel LUCA, Rodica MIŞCALENCU [ eveniMenT / Ştefan DIMITRIU, Maria FABIAN, Gabriel KOLBAy, Teodora MIRON [ SOCial / Roxana ARTENE PENCIU, Remus BASALIC, Cristina CARP (C.M.), Victor CILINCÃ, Mihaela GîDEI, Elena PARAPIRU (C.M.), Angela RIBINCIUC, Maria STANCIU [ POliTiCă - aDMiniSTraţie / Maria MĂNDIŢĂ, Anca MELINTE [ SPOrT / Dănuţ LUNGU, Marian CĂPĂŢîNĂ [ neWS-DeSK / Marius CHIRILIUC, Monica ZANET, Marian MIRON [ FOTO / Bogdan CODRESCU, Sorin PANÃ [ SeCreTariaT De reDaCţie/ Gheorghe ARSENIE, Vasile CABURGAN [ ReDactoRi colaboRatoRi / Alina COMŞA DURBACÃ, Virgil GURUIANU, Dan PLĂEŞU, Ion TRIF PLEŞA, Ion ZIMBRU

REDACŢIA şI ADMINISTRAŢIA: Galaţi, str. Domneascã nr. 68 / SeCreTariaT tel. 0236/460620, fax 0236/471028 /birOU COOrDOnaTOri tel: 0372/363643 / POliTiC, neWS-DeSK tel. 0372/363625 / eCOnOMiC, eveniMenT, SOCial tel. +0372/363631, 0372/363633 / SPOrT tel. 0236/411644 / TeHnO tel. 0372/363626 / PUbliCiTaTe tel. 0236/460719, fax 0236/460875 / MiCa PUbliCiTaTe tel. 0236/463664 / DiFUzare tel. 0236/460395

Echi

pa d

e se

rvic

iu:

Secr

etar

de

reda

cţie

: Vas

ile C

abur

gan;

Co

rect

ura:

Dan

a A

xent

e, C

ristin

a Ch

iper

;Ca

p lim

pede

: Rox

ana

Penc

iu.

TrUSTUl De PreSă „DUnărea De JOS“

[ DireCTOr DezvOlTare-PrOMOvare / Mioara MĂNĂILĂ [ DireCTOr vÂnzări PUbliCiTaTe / Laurian POPA

R

R® Radu MACOVEIGrigore LAZAROVICI

Katia NANU

MeMbri Fondatori

România Sud‑Est 2 decembrieMeteo

Bucureşti-2*/8*

Brăila0*/7*

Galaţi1*/6*

Braşov-2*/8*

Galaţi: Soarele ‑ răsare: 7:24 am‑ apune: 4:26 pm

Brăila: Soarele ‑ răsare: 7:24 am‑ apune: 4:26 pm

Litoral1*/8*

Sfaturi

Şcoala iubitorilor de animale

Anca Melinteancam@viata-libera.ro

TV

ma

nia

Scopul acestei cărţi – ţine să precizeze Florin A. Sava, coordonator ‑ este de a oferi specialiştilor, stu‑denţilor sau pasionaţilor de psihologie, deopotrivă, o introducere în această temă actuală, precum şi un ghid practic despre cum pot fi implementate concret aceste măsurători implicite în practică sau în cercetare (spre deosebire de metodele explicite de investigare a personalită‑ţii, bazate pe mecanisme de tip deliberativ, care pot fi controlate de indi‑vidul analizat, metodele implicite recurg la procese automate, de detectare a unor conţinuturi psihice). Pentru atingerea scopului propus, volumul, structurat în şapte capitole, conţine reflecţii‑le autorilor cu privire la avanta‑jele şi dezavantajele măsurilor implicite. Astfel, primul capitol, Abordarea implicită în evaluarea personalităţii şi comportamen‑tului uman, îşi propune să de‑scrie specificul abordării implici‑te şi diferenţele existente faţă de abordarea explicită. Scopul celui de‑al doilea capitol, De la teste proiective la măsurările implici‑te ale personalităţii: o incursiu‑ne în evoluţia măsurilor asupra personalităţii, este de a oferi o privire retrospectivă asupra teh‑nicilor proiective de investigare psihologică. Capitolul al treilea, Evaluarea personalităţii prin metoda raţionamentelor condi‑ţionale, este menit a surprinde aspecte implicite ale motivaţiei şi ale trăsăturilor de persona‑litate. în capitolul al patrulea, Evaluarea personalităţii prin tehnica amorsării, se trece de la metode de tip creion‑hârtie pre‑cum raţionamentele condiţio‑nale la probe de derulare pe cal‑culator, accentul punându‑se pe

La 2 decembrie 1936 s‑a născut, la Bucureşti, Mitică Popescu. A absolvit, în anul 1967, Institutul de Artă

Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti, după care a jucat pe scena Teatrului din Timişoara, apoi pe scena Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ; din 1973, este angajat la Teatrul Mic din Bucureşti, unde a debutat în piesa „Philadelphia eşti a mea”, de Brian Friel, regia Sorana Coroamă‑Stanca şi pe scena căruia este prezent şi astăzi. în

anul următor a jucat în spectacolul „Matca”, de Marin Sorescu, în care a interpretat rolul logodnicului, alături

de Leopoldina Bălănuţă, cu care s‑a şi căsătorit. Tot pe scena teatrului căruia i‑a rămas fidel a impresionat publicul

şi, deopotrivă, critica, în piese precum: „Cititorul de contor”, de Paul Everac, „Să îmbrăcăm pe cei goi”, de L. Pirandello,

„Maestrul şi Margareta”, de Bulgakov, „Nişte ţărani”, de Dinu Săraru, „Pescăruşul”, de Cehov, „Sonata fantomelor”, de

A.Strindberg, „Şcoala femeilor”, de Moliere, „Slugă la doi stăpâni”, de Carlo Goldoni, „Alex şi Morris”, de

Michael Elkin (alături de Ştefan Iordache), „Coloana îngerilor”, de Ştefan Caraman ş. a.

Ca mulţi alţi actori din generaţia sa şi, nu numai, Mitică Popescu nu putea să nu‑şi înscrie numele şi în rândul celor, care prin creaţii originale, fac parte din istoria românească a celei de a şaptea artă, cinematografia. A fost distribuit în filme precum: „Zidul”, „Mere roşii”, „Tănase Scatiu”, „Mânia”, „Tufă de Veneţia”, „Vânătoare de vulpi”, „înghiţitorul de săbii”, „Lumini şi umbre” (serial TV), „Saltimbancii”, „Fapt divers”, „Moromeţii”, „Drumeţ

în calea lupilor”, „Miss Litoral”, „Cel mai iubit dintre pământeni”, „Oglinda”, „Chira Chiralina”, „Turnul din Pisa”, „Dulcea saună a morţii”, „Lotus”, „Sistemul nervos”; cele mai recente filme în care a jucat fiind „Păcală se întoarce” (2006), „Ticăloşii” (2007), „Umilinţă ‑ Locul unde clopotul nu bate niciodată”, peliculă lansată în primăvara acestui an. De ceva timp prezintă, cu umor, la TVR 2, emisiunea „D’ ale lu’ Mitică”.

Pe 27 aprilie 2009, în cadrul celei de a 17‑a ediţii a Galei Premiilor UNITER, Mitică Popescu a fost distins cu Premiul UNITER pentru întreaga activitate.

V. G.

Bun găsit din nou, dragi iubitori de anima‑le! Şi astăzi vom încer‑ca să vă fim de folos cu sfaturi utile pentru creş‑terea şi îngrijirea ani‑malului de companie. împreună cu medicul ve‑terinar Dan Georgescu, continuăm topul celor mai grave greşeli pe care le fac stăpânii în relaţia cu sănătatea animalu‑lui de companie, greşeli care duc la suferinţa şi, uneori, chiar la moartea animalului.

Urgenţa care nu este urgenţă

între căţelul care abia mai su‑flă lovit de o maşină, motanul cu blocaj renal şi pisicuţa dumnea‑voastră care năpârleşte mai mult decât de obicei, care credeţi că ar fi urgenţa pentru medicul ve‑terinar? Şi cine ar trebui să fie pri‑mul consultat şi tratat? La polul opus stăpânilor care vin târziu sau chiar prea târziu cu animalul bolnav la medicul veterinar se află stăpânii convinşi că suferin‑ţa prietenului cu blană sau pene este prioritară. Iar dacă sunt pro‑gramaţi la consultaţie a doua zi,

se supără, adesea pe nedrept. După cum ne‑a povestit dr. Dan Georgescu, deseori este între‑bat direct la telefon „ce să‑i dau pisicii mele ca să nu‑i mai cadă părul?” sau „De ce animalul meu nu mai are poftă de mâncare şi mănâncă puţin”. în ambele situ‑aţii este nevoie de o consultaţie pentru a stabili cauza problemei şi tratamentul corespunzător. în primul caz, cel al căderii excesive a părului, ar putea fi o proble‑mă dermatologică pentru care medicul trebuie să facă un con‑sult amănunţit. „O profesionistă dermatolog din Belgia, autoarea mai multor lucrări ştiinţifice, ne‑a prezentat mai multe cazuri la un congres al medicilor veterinari.

Unul dintre principiile pe care ne‑a sfătuit să le aplicăm a fost să nu alocăm mai puţin de 20 de minute pentru un consult dermatologic, ci de la jumătate de oră spre trei sferturi de oră în sus. Desigur pentru un asemenea consult am nevoie de timp şi atenţie şi e posibil să fac programarea ani‑malului a doua zi. Dar dermatologia nu este o urgenţă. în celălalt

caz, al animalului care mănâncă mai puţin decât de obicei, meto‑da de diagnostic trebuie cântări‑tă cu răbdare şi profesionalism. Dacă pacientul primeşte un răs‑puns pe loc, să nu se bazeze pe sfatul medicului decât ca suges‑tie de urgenţă. Sfatul de urgenţă trebuie separat de sfatul tehnic. De aceea cred că este important în cazul medicinii veterinare să se schimbe sistemul de valori, spre performanţă”, a subliniat dr. Dan Georgescu.

Până săptămâna viitoare, dacă aveţi întrebări legate de ru‑brica noastră, scrieţi‑ne pe adre‑sa: animalutze@viata‑libera.ro.

Anca Melinte

Aniversări

Mitică Popescu - 75Apariţie editorială

Metode implicite de investigare

a personalităţii*

prezentarea mecanismului de amorsare (priming) şi a modului în care acesta poate fi utilizat în evaluarea atitudinilor şi a perso‑nalităţii. Capitolul al cincilea tra‑tează despre Testul Asocierilor Implicite (IAT), cea mai populară metodă de evaluare implicită. în cel de‑al şaselea capitol, Tehnici derivate din IAT, este vorba des‑pre tehnicile implicite. Cel de‑al şaptelea capitol, Alte metode implicite de evaluare a persona‑lităţii, prezintă, succint, acele ti‑puri de măsuri implicite care nu au fost expuse în capitolele an‑terioare, fie ele de creion‑hârtie sau computerizate.

Fiind un domeniu „… încă la timpul întrebărilor şi al generă‑rii de ipoteze”, valoarea acestei cărţi „… nu constă atât în răs‑punsurile pe care le oferă, ci în multitudinea întrebărilor pe care le ridică şi în tehnicile implicite pe care le prezintă, ca mijloace noi de investigare a personali‑tăţii”.

Virgil Guruianu

* Iaşi, Editura Polirom, 2011.

Internat la VienaGeorge Michael, mai bine

Starea de sănătate a lui George Michael se ameliorează treptat, au anunţat medicii vienezi care îl tratează pe artistul britanic, internat în clinica AKH din capitala Austriei, din cauza unei pneumonii severe. Starea cântăreţului a necesitat internarea acestuia la terapie intensivă, din cauza intensităţii şi severităţii infecţiei cu un pneumococ, contractată de artist la jumătatea acestei luni.

M.Z. (Mediafax)

Rapperul american Kanye West a primit miercuri cele mai multe nominalizări la premiile Grammy 2012, inclusiv pentru albumul său “My Beautiful Dark Twisted Fantasy” şi pentru colaborarea sa cu Jay‑Z, albumul “Watch The Throne”. Cele şapte nominalizări primite de controversatul rapper Kanye West marchează revenirea în forţă a artistului american în vârstă de 34 de ani pe scena

muzicală, după o pauză în carieră, pe care acesta şi‑a impus‑o în 2009. Kanye West a înregistrat materialul “My Beautiful Dark Twisted Fantasy”, nominalizat la categoria “cel mai bun album rap”, în Hawaii, după ce s‑a distanţat puţin de scena muzicală, din cauza criticilor aspre pe care le‑a primit în 2009, după o dispută controversată pe care a avut‑o cu starul muzicii country Taylor Swift la gala MTV Video

Nominalizări

Music Awards. Kanye West, deja câştigător a 14 premii Grammy, a mai fost nominalizat la categoriile “cântecul anului”, pentru piesa “All of the Lights”, şi “cel mai bun cântec rap”, pentru piesa “Otis”, o colaborare cu Jay‑Z.

Câştigătorii celor 78 de categorii de premii vor fi anunţaţi la cea de‑a 54‑a gală Grammy Awards, care va avea loc pe 12 februarie, la Los Angeles.

M.Z. (Mediafax)

Kanye West, favorit pentru Grammy

Astăzi vremea va fi ceva mai răcoroasă. Cerul va fi parţial înnorat, iar temperatura maximă va fi de doar 6°C. Minima nopţii va ajunge până la ‑1°C. Şansele de formare a precipitaţiilor sunt minime. Vântul va sufla slab spre moderat, din direcţia sud‑sud‑vest, cu o viteză de până la 14 km/h. Presiunea

atmosferică este de 764 mm coloană de mercur, în scădere, iar umiditatea de 62 la sută.

Sâmbătă şi duminică soarele nu va mai fi acope‑rit de nori, temperatura maximă ajungând până la zece grade Celsius.

(informaţii preluate din surse online)

Parţial înnorat

Ultima virgină din şoubiz

[ Ficuşi cu silicoane. Dacă tot a făcut majoratul, Antena 1, mai precis Mircea Badea, şi‑a amintit de vre‑murile în care singurul decor al emisiunilor îl constituia un ficus pe care îl plimbau din studio în studio şi, în caz de transmisie a unui meci, ar fi fost în stare să‑l „planteze” la mijlocul terenului. Ei bine, în‑tre timp, toate antenele voi‑culesciene şi‑au luat ficuşi cu silicoane – adică asistente tv. Pentru că nu e de‑ajuns una singură care să tacă precum ficusul şi să pozeze cât mai sexy şi mai siliconată în emi‑siune, s‑a ajuns, în funcţie de audienţă, şi la câte două sau chiar trei asistente. Pe vre‑mea când zâmbea copilăresc cu pârşul în braţe, la glumele de duzină ale lui Mihai Morar, Marina Dina părea chiar inte‑ligentă. între timp, s‑a făcut deja aglomeraţie la „Răi, da’ buni” pentru că Morar şi‑a mai luat două piţipoance, ptiu! asistente care stau cu pieptul dezgolit la înaintare şi cu boticul rotunjit să vadă lumea că au cu ce. Nu m‑am lămurit care e Rodica şi care Cezara, că ambele sunt blon‑de şi la fel de profunde în decolteu şi scurte în fuste. Când am auzit că una din‑tre cele două noi asistente e virgină, m‑a pufnit râsul. Te pomeneşti că‑l aşteaptă pe Făt‑Frumos călare pe un merţan alb, mi‑am zis scep‑tică. Pe urmă m‑am lămurit că ultima virgină din şoubiz ştie regula de bază: mărimea contează. Desigur, mărimea portofelului.

[ Dă şi mie nişte public! Bietul ficus originar, care a făcut carieră în asistenţa tv a Antenei 1, face acum umbră pe holul televiziunii şi sin‑gurul care îi mai ţine de urât este Badea. Dacă asistente au, slavă cerului, antenişti‑lor le lipseşte, însă, ceva mai important: publicul. Vorbesc de publicul de profesie plătit să aplaude la comandă ori să râdă cu poftă la bancuri‑le îndoielnice ale modera‑torului de emisiune. Ei bine, aflaţi că publicul ăsta e unul singur şi anteniştii îl plim‑bă de la o emisiune la alta şi de la o antenă la alta. Nu mică mi‑a fost mirarea când Show‑ul păcătos al lui Dan Capatos a început în studio‑ul gol pentru că publicul era sechestrat în emisiunea lui Gâdea de la Antena 3, care se întinsese mai mult de‑cât era prevăzut. în lipsă de aplaudaci, Cruduţa, Bianca, Stoian şi Capatos s‑au aşezat pe scaunele rămase goale şi s‑au aplaudat şi ovaţionat singuri. Ce‑şi face omul cu mâna lui… lucru manual se cheamă.

ARH

IVA

"V.L

."

Viaþ

a pesc

urt

[ObservatOrVineri, 2 Decembrie 2011

16viaţa liberă

www.viata‑libera.ro

Maria Mãndiþãmariam@viata-libera.ro

foto Bogdan Codrescufoto@viata-libera.ro

Ion Zimbruredactie@viata-libera.ro

Chiar dacă dumneavoastră veţi fi muriţii dintâi

Div

ina

Tragedia

‑NaPOi

Pe

ReP

ede

Kurtos CarKalacs de Galaţi

Dănuţ Lungudanut@viata-libera.ro

pe săptămână!

Nume:_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _Prenume:_ _ _ _ _ _ _ _ _ _Ocupaţie:_ _ _ _ _ _ _ _ _ _Adresă____________________________________________________Telefon:_____________BI/CI:_______________

Premiile se revendică până la dataurmătoarei extrageri.

Nr. 46 Vineri

Talon valabil pe perioada 28 noiembrie -

3 decembrie 2011

28 nov. - 3 dec. 2011

46

[ Am pierdut timpul alaltăieri seară pe la cele ce generic se numesc Serbările Galaţiului. Sau Sărbătorile, căci astfel trona brandul pe un panou uriaş cu însemnele Primăriei. Mă rog, chestiune de gust. Vrui să-l văd pe Brenciu producându-se pe scenă şi să înfulec o prescură secuiască, nu mai am timp să fiu năpădit de alte curiozităţi. Când am ajuns acasă, am tras linie (hei, nu diminutivaţi unde nu este cazul!) şi mi-au ieşit următoarele concluzii:

1. A pleca la război este mult mai confortabil pentru cei dragi decât a sta la coadă la kurtos kalacs în zilele gălăţene de festin. La îmbulzeala de la corturile în care se vorbeşte maghiara de la ţară n-ai semnal la telefon, nu poţi trimite o scrisoare acasă, nu poţi fi reperat defel! Când pleci pe front, măcar ai un telefon de campanie acolo, mai trece şi poşta, civilizaţie, nu alta!

2. Am zăbovit la un nene care vindea nebunii d-astea dulci sub formă de furnal. După 20 de minute de negocieri intense cu saliva, că mirosea al naibii de bine, vine anunţul à la Jeffrey Franks al gospodarului din judeţul Harghita: „Nu mai avem!” Ce? Ăsta îşi luase autorizaţie ca să comercializeze tulumbe cu zahăr pe Faleza Dunării şi venise nepregătit? A fost momentul în care, de nervi, mi-am propus să botez produsul în Kurtos CarKalacs. Păi, rămăsesem exact ca nişte gândaci lângă masa boierească la care se strâng resturile repede şi bine.

3. Vinul fiert, altă atracţie. Ştiţi păhăruţele de plastic în care ne este servită cafeaua de către Domnul Tonomat? Eh, la fel erau şi alea de tulburel încălzit, dar nu la fel de pline. Doi lei bucata făcea poşirca, başca nu prea se întâlnise cu zahărul. Deh, ca de sărbători, mulţi prezenţi, puţini satisfăcuţi.

4. Apropo de Brenciu. Abia pe la 9 şi jumătate, poate chiar 10 fără 20, s-a înfiinţat pe scenă şi a lălăit pentru popor mai bine de-un sfert de oră. Adică a băgat mix-uri, salată de piese vechi, foarte cunoscute, probabil ca să fie acceptat de mulţime. Naşpa. Chiar voiam să-i ascult câteva dintre piesele bune lansate în ultimii ani, dar fără colaci ungureşti şi cu vinul ăla demi-searbăd nu mai puteam rezista. Aşteptasem destul să cânte în deschidere vărul lui Pittbull şi cuscrul vitreg al Rihannei.

Vin cuvintele. Trebuie aşteptate în haine de sărbătoare. Nimeni nu ştie dacă sunt prime ori ultime, pare ori impare. Nimeni nu ştie cine le-a trimis, dacă ajung la noi, aşa, de capul şi de sufletul lor. Oricum ar fi, trebuie întâmpinate fără infatuare şi frică. Nu sunt haimanale, uşoare sau grele. Singura distanţă dintre ele este deosebirea. Altfel - ferească Dumnezeul comunicării! - s-ar ajunge la celebra rostire a lui Heydegger: nimicul este absenţa deosebirii.

Vin cuvintele. Conform zvonurilor, dar şi adresei cvasioficiale, aceste doamne şi domnişoare neutre vin de departe, tocmai de la început. Toate sunt pentru uz paşnic. Toate suportă şi cer un singur paradox: renunţarea la gargară şi la ameninţarea cu gargara!

Vin cuvintele. Excesul de amabilitate le poate întoarce din drum. Nu au aderenţă la ipocrizie, orice vrăjeală este în stare să le producă repulsie. Trebuie aşteptate firesc şi cu cartea deschisă perpendicular pe Steaua Umilinţei şi Rugăciunii.

Vin cuvintele. Din toate părţile vin. Renasc toate imperiile din lume. Alte imperii, alţi Hanibali şi Napoleoni, alţi Cezari, alte Cleopatre şi Sarmizegetuse, alţi Tutankhamoni şi alţi Don Quijote.

Vin cuvintele. Deasupra lor, fără zăbavă, zboară alcyoni: păsări ale tămăduirii şi mirării. Dincol.o, dincoace şi printre ele, să nu rămână vreuna în urmă sau în uitare, surâde Fata din Fayum: giocondă antică, superbolă şi cu ochii pururi începători.

Vin cuvintele. Nu vă năpustiţi, nu fugiţi, nu ocoliţi, nu respingeţi, nu trageţi cu tunul. Ridicaţi-le spada, chiar dacă dumneavoastră veţi fi muriţii dintâi! Şi, mai ales, nu vindeţi pielea ursului din pădure: şi Hitler s-a lăudat şi a pariat că, în două săptămâni, joacă popice la Moscova!…

Restul, desigur, vă este arhicunoscut!

Ieri, în cadrul festivităţilor organizate la Prefectura Galaţi, gălăţeanca Maria Crăciun s-a numărat printre cei care au fost evidenţiaţi pentru modul în care au pus în valoare imaginea Galaţiului şi a României. Maria

a primit diploma şi medalia Prefecturii Galaţi pentru nenu-măratele trofee obţinute - în nu-mele Galaţiului şi al României - la nivel naţional şi internaţional.

M. Stanciu

Ieri, Maria Crăciun a primit

Diploma şi medalia Prefecturii Galaţi

Proaspăt reabilitatăCasa Armatei şi-a redeschis porţile

Tot ieri, s-a redes-chis, în mod oficial, Casa Armatei, clădire istori-că, inaugurată în 1898 şi care, în ultimii ani, a fost închisă din cauza degra-dării. Reabilitată cu fon-duri MApN, ale CJ Galaţi şi sponsorilor locali, Casa Armatei arată acum ex-celent. În a doua parte a zilei, la Prefectura Galaţi, a avut loc o recepţie. În organizarea Primăriei, Camerei de Comerţ şi Patronatului IMM, sea-ra, la Teatrul Muzical „N. Leonard” a avut loc un spectacol extraordi-nar susţinut de soprana Felicia Filip, alături de care s-a aflat micuţa şi ta-lentata cântăreaţă Maria Crăciun. În acest timp, pe Faleza Superioară a avut loc şi un specta-col în aer liber susţinut de DJ Sava, Raluka & DJ Laura, Connect-R, Crash & Alexandra Ungureanu. Cele două spectaco-le sunt organizate de Primăria Galaţi, Camera de Comerţ şi Patronatul IMM.

M.D.M.

Pentru prima oară în 20 de ani, parada militară de la Galaţi s-a desfă-şurat pe strada Brăilei,

motiv de mare bucurie pentru miile de gălăţeni care s-au ali-niat pe cele două trotuare. Tot ieri, pentru prima oară după ’89, o caravană în frunte cu prefec-tul Galaţiului a mers dis-de-di-mineaţă în judeţ, oprindu-se în comuna Cavadineşti şi oraşul Tg. Bujor, pentru câte un scurt cere-monial dedicat Zilei Naţionale a României. Totuşi, ziua de ieri va rămâne în memoria colectivă a Galaţiului şi prin câteva stângăcii comise de organizatori, dintre care remarcabilă a fost primirea onorului de către preşedinte-le CJ Galaţi, Eugen Chebac, nu de către prefectul Paul Florea, conform protocolului respectat până acum an de an.

Caravana formată din repre-zentanţi ai Jandarmeriei, ISU, instituţiilor descentralizate, consilieri judeţeni şi în frunte cu prefectul Paul Florea a respec-tat programul inedit gândit, cu o săptămână înainte, de repre-zentantul Guvernului în teritoriu. Aşadar, la ora 7.00 deja caravana părăsea Galaţiul, prima oprire fiind în comuna Cavadineşti. Acolo, cei de la Centru au fost în-tâmpinaţi de primar şi de câţiva elevi, ceremonialul cuprinzând depunerea de coroane la mo-numentul eroilor din localitate. Caravana s-a deplasat apoi către a doua destinaţie – Tg. Bujor, nu-mai că aici primarul a lipsit de la ceremonie!

Zâmbete, râsete şi tricolorul din inimă

Manifestările de pe strada Brăilei au început la fix, punctua-litatea nefiind însă în stare să po-

tolească amuzamentul mulţimii, stare de spirit creată de câteva stângăcii ale organizatorilor. Capetele miilor de gălăţeni ali-niaţi pe trotuarele străzii Brăilei s-au întors, la comandă, când în difuzoare s-a auzit „doamnelor şi domnilor, soseşte preşedinte-le Consiliului Judeţean, Eugen Chebac”. Însă din Volkswagen-ul Touareg vişiniu nu a coborât nimeni, ba, din contră, maşina a făcut ceva manevre şi a întors… Ulterior, cei mai iuţi de minte au realizat că maşina care fusese confundată cu cea a CJ-ului era, de fapt, a şefului ISU! „Doamnelor şi domnilor, so-seşte preşedin-tele CJ Galaţi, Eugen Chebac”, s-au auzit a doua oară, moment în care, dintr-o ma-şină neagră de această dată, a coborât… pre-fectul judeţului, Paul Florea, în

râsetele mulţimii, amuzată de situaţie, nu de persoană. Şi-au făcut apariţia şi arhiepiscopul Dunării de Jos, Casian Crăciun, alături de care s-au aflat sub-prefectul Daniel Tudorache şi diverse autorităţi locale (şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie, Dănuţ Lefter, directori de instituţii descentralizate, consilieri judeţeni, deputa-ţii PNL Paul Dobre şi UNPR Laurenţiu Chirvăsuţă, liderii de partid UNPR Dan Dobrea şi cel de la PER, Eugen Stamate. Toţi s-au alăturat pe scena rezerva-tă autorităţilor. Din păcate, în afară de tricolorul purtat, regu-lamentar, de primarul Dumitru Nicolae, niciunul dintre cei pre-zenţi nu a avut la reverul paltoa-nelor cocarde tricolore. Nici gă-lăţenii de pe stradă nu au făcut exces tricolor, demonstrându-se că încă nu avem obişnuinţa unor astfel de zile, însă preten-ţiile poate sunt prea mari pen-

tru un oraş în care, timp de 20 de ani, nici măcar paradă militară nu s-a orga-nizat pe Brăilei! Ca să nu fim cârcotaşi, vom presupune că deşi gălăţenii nu şi-au agăţat, la rever, tricolorul, toţi l-au purtat în su-flet…

Onor dat preşedintelui CJ, nu prefectului!

Confuzia cea mare a fost creată – inclusiv printre mili-tarii care au făcut eforturi să nu îşi trădeze dezorientarea – când garda a prezentat onorul preşedintelui CJ Galaţi, Eugen Chebac, şi nu prefectului Paul Florea, aşa cum se aşteptau toţi şi cum ar fi fost normal. De această dată, nu prefectul, ci Chebac a trecut în revistă efectivele militare şi a salu-

tat milităreşte, „Pentru că eu sunt cel care m-am ocupat ca Ziua Naţională să fie sărbăto-rită şi în municipiu, nu numai în comunele şi satele din te-ritoriu, unde a avut prefectul program. Pentru că gălăţenii merită această defilare care poate fi comparată cu cea de

la Bucureşti”, a ex-plicat preşedinte-le CJ Galaţi, Eugen

C h e b a c , p r o a s p ă t

a v a n -sat în

g r a d de co-

mandor. A urmat apoi

parada propriu-zisă, apreciată de gălăţenii

care au aplaudat militarii şi au admirat pe îndelete tehnica de luptă - maşinile infanteriei, transportoare amfibii blindate de transport trupe şi cercetare, autospeciale de intervenţie şi comunicaţii.

Au defilat „ca la Capitală” militarii Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazu”, cei ai Batalionului 284 Tancuri „Cuza Vodă” şi cei ai Batalionului 300 Infanterie „Sf. Andrei”, dar şi cei ai Inspectoratului pen-tru Situaţii de Urgenţă Galaţi, Jandarmeriei şi Poliţiei Galaţi.

„Poate că nu a fost chiar ca la Bucureşti, dar s-a apropiat mult”, au spus, ulterior, gălăţe-nii, impresionaţi plăcut de de-filare şi bine-dispuşi de stân-găciile organizatorilor care, până la urmă, au avut ca scop înveselirea românilor de Ziua Naţională!

În centrul oraşului

Paradă militară memorabilă

ARH

IVA

"V.L

."

LumeaVedetelor24 Ştiri de weekend

Vedem…

Reporter: Mirela, spune-ne, în primul rând, care sunt ecouri-le în acest moment în urma participării tale la Dubai Fashion Week?

Mirela Stelea: Festi­valul de modă din Dubai a fost o experienţă extra­ordinară pentru mine. Am avut ocazia să văd cum se organizează un eveniment în cele mai mici detalii, în­tr­o manieră profesionistă. La noi în ţară, chiar dacă plă­teşti taxa de participare la un astfel de festival, nu ţi se oferă mai nimic. Nici suficient spaţiu de schimb pentru modele, nici încălţăminte, dar nici promo­vare. Nu mai vorbim că în public nu se află potenţialii parteneri de afaceri pe care, ca orice designer, îi aştepţi să îţi vadă colecţia.

Rep.: La fel stau lucrurile şi în relaţia cu alţi designeri? Există fairplay în acest sens?

M.S.: Din păcate, nu prea. În lu­mea modei cu greu îţi găseşti prie­teni adevăraţi pe care te poţi baza. E adevărat, suntem cu toţii concu­renţi. Însă trebuie să înţelegem că fiecare are publicul lui şi, la urma urmei, concurenţa ne face să dăm ce e mai bun din noi, să evoluăm. Nu am avut sprijinul niciunui coleg din breaslă în ascensiunea mea. Mai mult, am întâmpinat chiar pie­dici din partea unora care au intrat în panică atunci când au văzut că mă ridicam rapid şi deveneam din ce în ce mai cunoscută. În lumea modei nu există fairplay. Am avut norocul să am sprijinul soţului meu şi, de jumătate de an, al echipei mele de PR.

Rep.: Pentru că l-ai menţionat pe soţul tău, cât de mult a contat că eşti soţia lui Bogdan Stelea?

M.S.: Când ne­am cunoscut, eu aveam deja lansată afacerea mea

Mirela Stelea

Săptămâna2 - 8 decembrie 2011

eekendagazin

Program

] Supliment gratuit al cotidianului “Viaţa liberă”

TV

Mirela Stelea, designerul pre-miat cu Trofeul de Excelenţă pentru Cel mai bun debut în

modă, consideră că în România nu poate fi vorba de colegialitate în lu-mea modei. A fost, la rândul ei, ţinta invidiilor din branşă, de multe ori ne-justificate....

După ce vara trecută a creat prima colecţie Cruise din România, iar în toamnă, o colecţie integrală de salo-pete, cu care a şi participat la Dubai Fashion Week, îndrăgitul designer are aproape gata o linie de rochii de sea-ră. Noile creaţii ale Mirelei Stelea apar la fix pentru a le ajuta pe femeile din România să îşi aleagă vestimentaţia ideală pentru Sărbători.

„În România, în lumea modei

nu există fairplay”

Amănunte în pag. 24

Mire

la S

tele

a

în modă. Investiţ ia a fost strict a mea perso­nală. Bogdan mi­a respectat întotdeauna meseria şi nu s­a ames­tecat niciodată în treburile mele, aşa cum nici eu nu i­am spus vreodată ce să facă pe te­ren. Am crescut această aface­re avându­l alături de mine şi ştiind că mă pot baza oricând pe ajutorul lui în cazul în care voi avea nevoie, iar acest lu­cru contează foarte mult. Ştiu că poate părea un stereotip, însă mă consider o femeie in­dependentă în viaţa mea pro­fesională, dar dependentă de iubire în viaţa personală.

Rep.: Cum este Bogdan ca soţ, în viaţa de zi cu zi?

M.S.: Bogdan şi­a păstrat bu­nul­simţ în ciuda mediilor nocive în care ne învârtim cu toţii... Are cei şapte ani de acasă, este de o corectitudine uneori dureroasă. Din acest motiv a pierdut dese­ori foarte mult din toate puncte­le de vedere, dar cunoscându­l ştiu că nu are niciun regret şi că nu se va schimba niciodată. Sunt bucuroasă că am lângă mine un

om inte­gru.

Rep.: Ce p r e g ă t e ş t i

pentru luna de-cembrie? O colecţie

nouă?M.S.: Da. Chiar dacă am

lansat deja două colecţii în ul­timele cinci luni, nu mă opresc aici. La începutul lunii viitoare, voi lansa o linie de rochii de sea­ră foarte elegante, perfecte pen­tru petrecerile şi evenimentele fastuoase de Crăciun şi Revelion. Vreau să le ofer femeilor oca­zia să se simtă ca nişte prinţese atunci când le poartă. Am pregă­tit materiale de cea mai bună calitate din care voi crea rochii în linii simple, însă de mare efect.

Sursa: agentiadepresamondena.ro

”Motanul încălţat”În această iarnă, aventura

are nouă vieţi! DreamWorks Animation, studioul care ne­a încântat cu animaţiile “Cum să­ţi dresezi dragonul,” “Shrek” şi “Kung Fu Panda” prezintă po­vestea celei mai nostime pisici din istorie, “Motanul Încălţat”. Cu mult timp înainte de a­l în­tâlni pe Shrek, faimosul luptă­tor, amorez şi proscris, Motanul Încălţat (Antonio Banderas), devine un adevărat erou când porneşte în aventură alături de Pisi­Lăbuţe Pufoase (Salma Hayek) şi Hopa Alexandru Mitică (Zach Galifianakis), pentru a­şi salva oraşul. Dar misiunea lui e îngreunată de fioroşii nelegiuiţi Jack şi Jill (Billy Bob Thornton şi Amy Sedaris), care fac tot ce le stă în puteri ca să zădărnicească planul eroilor noştri. Aceasta e povestea adevărată a Motanului, a Mitului, a Legendei, şi, bineîn­ţeles… a Botinelor!

Citim…

”Lecţii din şcoala vieţii”

Cartea “Lecţii din şcoala vie­ţii” de Richard Branson este do­vada îndrăznelii, curajului, mun­cii şi ambiţiei autorului. Cartea este excepţională, dar întâi să spun ceva despre autor. Autorul ocupă locul 261 în lista celor mai bogaţi oameni din lume în­tocmită de Forbes pentru anul 2009. Richard Branson ocupă locul 9 în clasamentul global al celor mai influenţi gânditori de business Thinkers 50. “Lecţii din şcoala vieţii” începe cu un capi­tol, intitulat “Hai s­o facem!” ca­pitol, în care sunt exemple cum să îţi atingi obiectivele, cum să ne trăim viaţa din plin, să avem încredere în noi. Al doilea capitol “Distrează­te” începe : “Distrează­te, munceşte din greu şi banii vor veni”. Îndrăzneala ar trebui să fie ceva normal iar acest lucru o spu­ne chiar autorul cărţii în capitolul al treilea “Fii îndrăzneţ”. Celelalte capitole sunt şi mai interesante şi educative. Cartea este un bun manual de leadership dar şi o bună carte de a învăţa ceva nou.

„În România, în lumea modei nu există fairplay”

ARH

IVA

"V.L

."

Feldefel2 2 decembrie 2011

Săptămâna2 - 8 decembrie 2011

eekend

] Supliment gratuit al cotidianului “Viaţa liberă”agazin

QUERMESSA

Oaza Fata cu un cercel de perlă, de Johannes Vermeer

Picturi celebre

“Fata cu un cercel de perlă” este o capodoperă absolută a picto-rului olandez Johannes Vermeer, care mai este numită şi “Mona Lisa Nordului” sau “Mona Lisa olande-ză“. Aceasta operă – păstrată azi în Galeria Mauritshuis din Haga – este un portret al unei fete, care are un cercel dintr-o perlă în formă de strop de lacrimă. Lipsa back-ground-ului (această operă are un fundal foarte întunecat, apropiat de negru) îi creează acestei picturi un puternic efect tridimensional şi îi stabileşte punctul de focalizare în cercelul de perlă. Acest portret este realizat în stil baroc, folosind lumina în mod uimitor.

Această pictură este semnată „IVMeer”, dar nu este datată. Este neclar dacă această pictură a fost sau nu comandată; iar dacă da, de către cine. În orice caz nu a fost concepută ca un portret conven-ţional. În schimb, Vermeer a încer-cat să surprindă momentul în care această fată - a cărei identitate este incertă, dar care se crede că a fost Maria, fiica lui Vermeer - îşi întoarce capul spre cineva pe care tocmai l-a remarcat.

La sfatul lui Victor de Stuer, care a încercat mulţi ani să preîntâmpi-ne vânzarea în străinătate a lucră-rilor rare ale lui Vermeer, A. A. des Tombe a cumpărat lucrarea la o licitaţie ţinută la Haga în 1881 pen-tru doar doi guldeni şi 30 de cenţi. În acel moment, starea picturii era foarte gravă. Des Tombe nu a avut moştenitori şi a donat aceas-tă lucrare împreună cu alte picturi Muzeului Mauritshuis, în 1902.

În 1937, o pictură foarte asemă-nătoare (la acea vreme se credea a fi tot de Vermeer) a fost donată de un colecţionar, Andrew W. Mellon, Galeriei Naţionale de Artă (National Gallery of Art) din Washington, D.C.. Acum se consideră că este un fals. Arthur Wheelock, expert în

pictura lui Vermeer, susţine într-un studiu din 1995 că este făcută de Theo van Wijgaarden, un artist şi falsificator din secolul XX, prieten al lui Han van Meegeren.

Titlul romanului pe care se bazează filmul regizat de Peter Webber – „Girl with a Pearl Earring” din 2003 este inspirat din această pictură.

JOhannes Vermeer

Johannes Vermeer, cunoscut mai ales ca Jan Vermeer van Delft, a fost un pictor olandez, unul din-tre cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai stilului baroc. În timp, reputaţia lui Vermeer a crescut tot mai mult, astăzi el fiind considerat unul din-tre cei mai mari pictori olandezi ai vârstei de aur, fiind cunoscut mai cu seamă ca un maestru al folosi-rii luminii în lucrările sale. Întreaga sa operă, considerată autentică, cuprinde 37 de tablouri. Cele mai multe reprezintă scene de fiecare zi sau alegorii.

Se cunosc puţine amănunte din viaţa sa sau despre înfăţişarea sa, Vermeer nu a pictat niciun au-toportret. Vermeer picta puţin - în medie două tablouri pe an - rezultă însă că era bine plătit, pentru a pu-tea face faţă necesităţilor familiei sale, care în 1675 (anul morţii picto-rului) număra 11 copii. Ține mult la independenţa sa, fapt care-i confe-ră o deplină libertate artistică, dar - cu timpul - şi inevitabile greutăţi materiale. Cei mai cunoscuţi clienţi ai lui erau brutarul Hendrick van Buyten şi tipograful Jacob Dissius, acesta din urmă fiind în posesia a 19 tablouri. Vermeer lucra şi ca expert în verificarea autenticităţii unor tablouri, devenind consilierul colecţionarilor de artă.

Primele sale tablouri - în compa-raţie cu operele de mai târziu - au un format mai mare şi reprezintă

s c e -ne re-ligioase sau istori-ce.

V e r m e e r pic tează şi două ta-blouri cu vederi din oraşul său natal: “Vedere din Delft” (1660) şi “Străduţa” (1657-1658). O altă categorie o reprezintă tablouri-le pe teme aşa-zis moralizatoare: “Proxeneta” (1656) şi “Fată dormind” (1657), probabil după consumul unei cantităţi exagerate de vin.

Cele mai multe tablouri cu fete ti-nere sau femei mature au un carac-ter narativ, în relaţie cu instrumente muzicale sau obiecte casnice. Unele dintre ele au caracterul unui por-tret, cum ar fi “Femeie citind o scri-soare la fereastră” (1657) sau “Fata cu un cercel de perlă” (1665), unul din cele mai cunoscute şi mai popu-lare tablouri ale lui Vermeer. Pe lân-gă tablourile sale realiste, Vermeer pictează şi două tablouri alegorice, în care personifică teme abstracte prin simboluri: “Alegoria credin-ţei” (1671) şi “Alegoria picturii” (sau “În atelier”, 1673). În „Alegoria pic-

turii” este reprezentat

un atelier, pe masă se află o carte

- simbol al înţelepciunii - şi o mască - simbol al sculpturii. Personajul principal este un pictor în timpul lucrului, văzut din spate, păstrându-şi astfel anonimitatea. Ca model serveşte o femeie tână-ră, într-o rochie albă, cu o coroană de frunze pe cap, reprezentând probabil muza Clio, protectoarea istoriei.

Jan Vermeer a fost la timpul său un precursor al principiilor com-poziţiilor configurative. Structura geometrică a tablourilor joacă un rol important. Folosirea efectelor de lumină dă impresia unor scene în aer liber, nefolosind niciodată tonuri închise în redarea umbrelor. Mult timp ignorat, Vermeer se bu-cură astăzi de o mare popularitate, expoziţia retrospectivă din Haga (1995-1996) având 460.000 de vizi-tatori în 14 săptămâni.

(internet)

Pilar, cea fără mână, rămăsese ca să păzească corabia. Avea să bată clopotul dacă ar fi apărut vreo navă străină şi n-ar fi leşinat înainte. Insulele Capului Verde erau undeva aproape, oricând deci puteau fi sur-prinşi de vreun convoi englezesc! Ar fi putut ajunge şi ei în insule, dar nu se puteau aventura în larg fără să gă-sească mai întâi destulă apă şi fructe, poate şi ceva carne. Locurile acestea erau însă aproape pustii şi deşer-tul îşi făcea simţită puterea focului, era de mirare că acei arbuşti erau aproape verzi. Sahara le ardea deja picioarele oamenilor, dar poate că pâlcul acela de cocotieri din zare să fi ascuns ochiului ochiuri de apă bună. „Acestei ţări i se spune Al Mamlakah al-Maghribiyah, iar berberii îi zic Amerruk”, spunea acum De Clieu, arătându-i contesei câte multe cu-noaşte un căpitan francez care vor-beşte ca să nu asculte tăcerea. „Aici e Al-maghreb al-aqsa, adică Locul celei mai îndepărtate odihne; poate dă Domnul şi nu va fi şi locul ultimei noastre hodine”, mai spuse chipeşul bărbat, făcându-şi cruce cu limba, pentru a nu arăta celorlalţi, răzleţiţi după paşii lăsaţi în nisip de căpitan, că el s-ar teme de ceva anume…

Seara cobora, îndulcind zăduful şi mişcând hainele lor în bătaia unei brize care îi pudra cu nisip aşa cum bucătarul presară piper şi boia peste talgerul aburind cu merinde calde. Cerul roşu colora şi marea dinapoia lor, încât deşertul părea să se întindă şi înapoi, şi înainte, cuprinzându-i. Pietrele răzleţite din grăunţele, acum roşii, pe care Timpul, morar răbdă-tor, le măcinase din munţi acum împrăştiaţi până hăăăt, le făceau şi mai grea înaintarea. Maldito, pentru prima oară scoborât de pe o punte pe nevolnicul pământ, rămăsese, ostenit, ultimul din şirul călătorilor. Călugăriţele se sprijineau una de alta, obosite. Dar mica oază se apro-pia mereu, rămânând, ai zice, mereu la o distanţă precaută, de parcă locul s-ar fi temut de spanioli. Vântul vor-bea printre frunzele cocotierilor, se auzea clar şi de aici! Şi, dintr-o dată, ajunseră! În faţa lor, dincolo de lizi-era copacilor înalţi cât nişte clopot-niţe formidabile ridicate pe vârfuri, terenul cobora, mocirlos. Bălţi mai mici şi o baltă mare, măslinie, părură să se mişte, precum blana zburlită a unui lup: sute de vietăţi, adunate în plutoane, pe cinuri şi stăreţii, se adunau acum împrejurul stăpânilor soiului lor: şacalii împrejurul şacalu-lui-tată, şobolanii de nisip împrejurul bătrânei lor mame, nesuferitele ne-văstuici, în pâlcuri mici, căprioarele, câte două sau trei, mangustele se trăgeau în tufişuri, aricii de deşert se strângeau ca un nour, cele câte-va cămile, singure, rămaseră locului. Păsările mari şi mici, celelalte vietăţi se traseră unele în altele, după prie-tenii şi înţelegere, fără a lăsa însă apa din care se adăpaseră!

Victor Cilincă supliment coordonat de Teodora miron.

ARH

IVA

"V.L

."

Caleidoscop3 2 decembrie 2011

Săptămâna2 - 8 decembrie 2011

eekend

] Supliment gratuit al cotidianului “Viaţa liberă”agazin

Cu linguriţa sau cu polonicul

Prof.dr.ing.Viorica Maria Macovei

Reţete de weekend

Păstrăv cu sos la cuptor

Ingrediente: 2 păstrăvi, 3 linguri unt, jumătate de cea-pă (fâşii), 4-5 căţei de usturoi, 2 felii de lămâie, făină da grâu, 1 lingură făină de porumb, 500 g smântână, 50 ml vin, 3 linguri coniac, sare, piper, foaie de dafin, oregano.

Mod de preparare: Păs trăvul trecut prin făina de grâu se ru-meneşte uniform în tigaia cu unt încins. Aşezi peştele în vas de yena uns cu unt. Aşezi câte 2-3 fâşii de ceapă şi felii de usturoi în interiorul peştelui. Ornezi peşte-le cu ceapă, usturoi şi lămâie.

Sosul: Încingi o lingură de unt, adaugi smântâna, condi-mentezi, adaugi o lingură de făină de grâu şi una de făină de porumb în ploaie, vinul, coniacul şi condimentele. Laşi să cloco-tească 2-3 minute, aşterni sosul peste peştele din vas. Acoperi cu o folie de aluminiu şi dai la cup-torul încins pentru 15 minute.

Rulouri din peşte

Ingrediente: file de peşte pangasius aprox 1 kg, condi-mente pentru peşte, sare, piper, boia, 3 ouă, făină albă, pesmet, câteva felii de şuncă de pui, câte-va felii de caşcaval, câteva felii de gogoşarii copţi.

Mod de preparare: Peştele se pune în apă cu condimente ca să se dezgheţe, apoi se tape-tează cu un şerveţel ca să se ia apa şi se condimentează iarăşi cu condimente pentru peşte şi se mai lasă încă vreo 30 de min. la frigider. Apoi, pe un platou punem bucăţile de peşte peste care punem gogoşari copţi, apoi şunca de pui şi ultima dată caş-cavalul. Rulăm bucăţile de peşte, apoi le dăm prin făină albă, prin ou unde am pus sare piper şi boia, şi ultima dată prin pesmet. Într-o tigaie punem ulei şi când este încins punem rulourile la prăjit, le prăjim pe ambele părţi. Se servesc calde alături de gar-nitură de cartofi sau alături de ghiveci de legume.

Peştele reprezintă unul dintre cele mai valoroase produse alimentare şi nu ar trebui să lip-

sească din meniul săptămânal. Pentru unele populaţii din zonele de coastă el reprezintă un aliment de bază, pu-tând fi singura sursă de proteine ani-male din dietă.

În funcţie de modul de viaţă, peştii se împart în:

[ peşti de apă dulce: crap, somn, şalău, biban, ştiucă, lin, avat, cegă, păstrăv;

[ peşti marini: cod, macrou, he-ring, ton, stavrid, merluciu;

[ peşti migratori: morun, nisetru, păstrugă, scrumbie de Dunăre.

În funcţie de conţinutul în grăsi-me, peştii se clasifică în peşti slabi, semigraşi şi graşi.

Peştii slabi: au un conţinut de gră-sime de până la 4%. Aceştia sunt: şală-ul, ştiuca, stavridul, merluciul, codul.

Peştii semigraşi: au un conţinut de grăsime cuprins între 4 şi 8% şi sunt: crapul, somnul, cambula.

Peştii graşi au un conţinut de grăsime mai mare de 8%. În această categorie intră sturionii, scrumbia, heringii.

O altă clasificare ar fi în funcţie de culoarea cărnii, când peştii se împart în:

[ peşti cu carne albă, fără pre-zenţa unor puternice fascicule latera-le închise la culoare şi care în general sunt peşti slabi şi semigraşi (codul, somnul, merluciul) şi

[ peşti cu carne de culoare în-chisă, care prezintă un grad mare de vascularizare în fasciculele musculare laterale şi care în general sunt peşti graşi cu mai mult de 10% grăsime (sardelele, heringii, macroul).

Sub aspect culinar, peştii se împart în peşti cu oase şi peşti fără oase mul-te, cu excepţia şirei spinării şi a coas-telor. Dintre peştii de apă dulce, nu au oase mărunte somnul şi păstrăvul, în timp ce peştii marini sunt în general lipsiţi de astfel de oase. Sturionii în schimb (morunul, cega, nisetrul) au cartilagii în loc de oase.

Din punct de vedere al valorificării cantitative peştele este cu atât mai valoros cu cât raportul dintre partea comestibilă, care este formată din carne şi gonade (icre şi lapţi) şi greu-tatea totală este mai mare. În catego-ria părţilor necomestibile intră capul (deşi el poate fi consumat parţial), oasele, aripioarele, viscerele, solzii şi uneori pielea.

În general, partea comestibilă (file-

ul cu pielea şi gonadele) variază între 45 şi 80%, iar capul între 10-12% pen-tru heringi şi cambulă, 20-22% pentru sturioni, cod şi somn, ajungând până la 25-28% pentru stavrizi. Viscerele re-prezintă 3-6%, oasele 5-12 %, aripioa-rele 1,5-4,5 %, pielea 2-8 %, iar solzii 1-5%.

Profilul nutriţional

Carnea de peşte este o carne uşor digerabilă datorită structurii muscu-laturii, organizată în segmente mus-culare scurte (miotomi), separate prin foiţe conjunctive (miosepte).

Mioseptele sunt uşor transfor-mate în gelatină, ceea ce provoacă o dezorganizare a structurii musculare şi deci accesul mai uşor al enzimelor digestive la fibrele musculare care sunt foarte scurte. Peştii graşi sunt mai puţin digestibili decât cei slabi.

Carnea de peşte are o valoare nutriţională ridicată datorită conţinu-tului ei în proteine de calitate supe-rioară, grăsime bogată în acizi graşi polinesaturaţi, vitamine, în special A şi D şi minerale valoroase, precum fier, fosfor, potasiu, magneziu. Nivelul de sodiu este scăzut, ceea ce face ca peştele şi în special peştele slab să fie folosit în dieta bolnavilor cardiaci sau a celor cu boli de rinichi, a persoane-lor în vârstă, dar şi a adulţilor şi copii-lor sănătoşi.

Compoziţia chimică a cărnii de peşte variază în funcţie de specie, me-diul de viaţă (de apă dulce, marini sau oceanici), starea de îngrăşare, starea de mişcare (migratori, nemigratori), modul de hrănire (răpitori, nerăpitori), perioada de reproducere.

Proteinele din peşte variază între 18 şi 20% şi sunt superioare calitativ celor din carnea de vită, porc şi oaie, având o compoziţie stabilă în ami-noacizi esenţiali şi o deficienţă mai redusă de metionină şi treonină, dar un exces de lizină.

Substanţele care alcătuiesc azotul neproteic, format în special din ami-noacizi liberi, peptide, baze purinice, uree, oxid de trimetilamină, au o im-portanţă deosebită în gustul peşte-lui.

Conţinutul redus de purine şi piri-midine conferă cărnii de peşte calităţi dietetice, deoarece, spre deosebire de

carnea de mamifere, nu contribuie la acumularea acidului uric în organism.

Grăsimile din peşte au în structu-ră în principal acizi graşi nesaturaţi cu rol important în controlul coles-terolului sanguin şi în prevenirea bolilor cardiovasculare de origine aterosclerotică.

Acizii graşi polinesaturaţi cu 4, 5 şi 6 duble legături din grăsimea peş-telui de apă dulce reprezintă 70% din totalul acizilor graşi şi ajung până la 88% la peştii marini. La aceştia din urmă, acizii linoleic şi linolenic re-prezintă aproximativ 2% din totalul acizilor graşi, foarte important fiind acidul gras eicosapentanoic, care acţionează şi ca factor antitrombo-tic. Mirosul caracteristic al uleiului de peşte este datorat acizilor graşi cu 20-22 de atomi de carbon, între aceştia aflându-se şi acidul clupan-odonic.

La peştii semigraşi şi graşi, grăsi-mea este localizată în ţesutul subcu-tanat, în ţesutul muscular, în cavitatea abdominală, în musculatura aripioa-

relor dorsale, laterale şi a celei cen-trale.

Carnea de peşte are cantităţi ne-semnificative de carbohidraţi (mai puţin de 0,4%), ceea ce o recomandă bolnavilor de diabet.

Vitaminele din carnea de peşte, care se găsesc în cantităţi semnifi-cative, sunt: vitamina A (21-294 mi-crograme retinol /100 g), vitamina D (aproximativ 300 U/I100 g) şi vitamine din grupul B (în cantităţi mai mari în peşte marini), precum niacină, ribo-flavină, piridoxină, acid folic, acid pan-totenic, mai puţin tiamină.

Substanţele minerale din car-nea de peşte sunt în cantitate de 1-1,8 g/100 g, cantităţile mai mari gă-sindu-se în carnea peştilor marini, ca urmare a unei concentraţii mai mari a sărurilor preluate din apele marine odată cu hrana.

Conţinutul de potasiu, magneziu şi fosfor din carnea de peşte este apropiat de cel din carnea mamifere-lor. Carnea de peşte însă conţine mai mult calciu (de 10 ori mai mult decât în carnea mamiferelor), dar mai puţin fier.

O altă diferenţă o reprezintă con-ţinutul de iod al peştilor marini, care este mult mai mare decât în carnea mamiferelor.

Comercializarea peştelui

Peştele se comercializează viu, re-frigerat sau congelat.

Peştele viu. Se comercializează în viu în special peştii de apă dulce, cum ar fi crapul, somnul, ştiuca, şalăul, ca-rasul. Înainte de transport, peştele viu se menţine 24 de ore fără alimentare pentru golirea conţinutului stomacal. În magazinele de desfacere, peştele viu se păstrează în acvarii, la tempe-raturi normale şi se socoteşte peşte viu doar acela care se mişcă normal şi înoată cu spinarea în sus.

Peştele refrigerat. Refrigerarea se face cu apă răcită sau cu gheaţă imediat după pescuire. Transportul şi desfacerea se fac în straturi alter-native de peşte şi gheaţă, astfel încât la destinaţie să rămână cel puţin 25% gheaţă faţă de masa de peşte.

Peştele congelat. Se supune congelării peştele întreg şi fileurile de peşte. Peştele întreg poate fi congelat ca atare, eviscerat, eviscerat şi decapi-tat.

Fileul de peşte reprezintă doar porţiunile musculare prelevate para-lel cu coloana vertebrală.

Peştele -cea mai

bună carne

ARH

IVA

"V.L

."

Lectură4 2 decembrie 2011

Săptămâna2 - 8 decembrie 2011

eekend

] Supliment gratuit al cotidianului “Viaţa liberă”agazin

CRONICĂ DE CENACLU

O carte necesară(...) Omul postmodern vorbeşte,

dar nu spune nimic important. Sau îşi confesează neliniştile şi angoasele personale întregului spaţiu cibernetic (sub diferite pseudonime şi nume de utilizatori, bineînţeles!) fără a comuni-ca autentic cu nimeni anume. Astfel, trăieşte o relaţie goală, fără conţinut sau fără referent. Plină de cuvinte, dar fără pic de dragoste.

Poate fi fericit omul recent în aceste condiţii? Fericirea sa este una de con-sum: consum de alimente, de plăceri, de timp, de pasiuni, de pseudo-cultu-ră, de pseudo-valori. Prin acumulare, prin cantitate cât mai mare, acesta speră să-şi potolească setea de ceva nedefinit, să-şi umple golul din suflet, să-şi împlinească viaţa, sau măcar să uite şi să-şi înăbuşe posibilele întrebări inoportune care s-ar putea ivi. (...)

(Diana Balmuş – Identitatea în criză: identitatea personală în contem-poraneitate)

Fragmentul Identitatea în criză: identitatea personală în contempora-neitate face parte dintr-o lucrare mai amplă pe care Diana Balmuş intenţi-onează să o aşeze într-o carte de ese-istică intitulată Identitatea religioasă în postmodernitatea europeană. Verva meditativă cu care autoarea radio-grafiază societatea umană, modul de abordare/interpretare a relaţiilor interumane, a raportului om – divi-nitate, a influenţei/efectului diverse-lor forme religioase asupra vieţii şi a lumii, asupra identităţii omului recent din spaţiul european o recomandă pe Diana Balmuş ca pe un autor bine do-cumentat, atent atât la acurateţea ide-ilor, cât şi la aspectul estetic al formei literare. Dar, mai cu seamă, îngrijorat de soarta individului străin de orice manifestare religioasă.

„O lucrare în care se văd şi propriile frământări – ceea ce dă o încărcătură aparte textului, îl face mai apropiat cititorului. Prin faptul că este o pro-vocare în vederea regăsirii identităţii într-o lume tulbure, mi se pare o carte necesară.” (Anca Şerban Gaiu)

„Un text vioi sub raport stilistic, scris cu apropiere faţă de ipoteticul ci-titor. S-ar fi impus o mai mare apleca-re asupra conceptului creştin.” (Stela Iorga)

„Este un text deschis; tema – inte-resantă; m-am regăsit în problematica lucrării.” (Cristina Dobreanu)

„Un text lipsit de originalitate; prea multă intertextualitate; dificil; greu de comentat.” (Erika Diaconu)

„Un text ştiinţific în care se vede ar-doarea de a scrie.” (Andrei Florea)

„O modalitate apreciabilă de a pre-zenta criza de identitate; ideile sunt prezentate omogen, fără ambiguităţi, fără metafore conotative, originale, expuse bine din punct de vedere lite-rar.” (Radu Dragomir)

Ion Avram

Astăzi, la ora 18,00, la sediul cotidianului “Viaţa liberă”,

citeşte Andrei Florea.

(Relaţii privind activitatea cenaclului Noduri şi Semne – tel. 0746167284;

http://nodurisisemne.blogspot.com)

„Poemul săptămânii”, publicat de revista „România literară”, din 18 no-iembrie, îi aparţine lui Mihail Gălăţanu şi se intitulează „lui mihai eminescu i se va decerna premiul nichita stă-nescu”. Prima ediţie a Galei poeziei româneşti contemporane i-a invitat la lectură, în sala Ateneului, pe cei 26+2 poeţi din „Lista lui Manolescu”. Cei doi poeţi de la sfârşitul listei sunt Nichita Stănescu şi Marin Sorescu, prezenţi la această sărbătoare lirică prin lectura lui Ion Caramitru. Şi – ca să ajungem unde doream – l-am remarcat între cei 26 de autori lirici şi pe Mihail Gălăţanu. Singurul poet din Galaţi – mai exact, cu rădăcinile rămase aici.

În acest an, Fundaţia culturală ”Antares” i-a scos cartea de poezie „Burta înstelată”, ediţie în română, engleză şi germană, cuprinzând poe-me care vor suscita, desigur, interesul

cititorilor. Şi, pentru a se ştie, portre-tul reputatului autor este prezent la sediul Filialei USR din Galaţi, semn că este considerat „de-al nostru”.

Scriitorul s-a născut în 1963, la Galaţi. A publicat (la edituri din Capitală şi din Galaţi) 20 de cărţi, în majoritate de poezie, însă şi câteva de proză (romane şi nuvele); a primit premii naţionale. A prestat activitate jurnalistică la numeroase publicaţii din Bucureşti.

Poemele din volumul de faţă tra-tează teme ale creaţiei, într-o viziune originală: „Mobilasem interiorul ma-mei mele/ Cu cele mai frumoase iluzii din lume./ Pusesem flori agăţătoare,/ să semene interiorul cu natura,/ cu pajişti minunate, pline de ponoare.// Să creez înăuntru o a doua natură,/ Natura mea şi numai a mea, cea de uz intern,/ aşa cum poţi întâlni doar în cărţi.// Întinsesem, ba nu, chiar

Mai întâi câteva date care se ştiu. S-a născut, în 1924, la Galaţi, dintr-o familie de

origine evreiască, tatăl ei, I. Cassian-Mătăsaru, fiind un traducător cunos-cut. A învăţat la Braşov şi Bucureşti, iar la 16 ani a intrat în organizaţia Tineretului Comunist, pe atunci în ilegalitate. A început să scrie poezie, fiind încurajată de Tudor Arghezi şi Ion Barbu, iar volumul de debut, cu accente suprarealiste, „La scara 1/1”, apărut în 1947, avea să-i marcheze câţiva ani din viaţă, întrucât a de-clanşat un atac ideologic în epocă, scrisul ei fiind dezavuat de presa comunistă. A plătit prin opt ani de poezie proletcultistă, care, din pă-cate, i-au afectat imaginea pentru o mai lungă perioadă. A revenit greu la suprafaţa adevărată a literelor ro-mâneşti, salvată fiind doar de talent şi de valoarea proprie. A publicat peste 50 de cărţi de poezie, inclusiv literatură pentru copii, eseuri şi pro-ză, a făcut traduceri remarcabile din Shakespeare, Bertold Brecht, Iannis Ritsos sau Paul Celan. A compus

muzică. Este un om deosebit de cult, agreabil, frumos pe dinăuntru, deşi înfăţişarea nu-i cel mai tare atu al ei. A plecat în Statele Unite în 1985, ac-tivitatea sa literară fiind bine primită şi apreciată peste Ocean. De prisos să mai spunem că desprinderea sa de ţară a constituit, implicit, expri-marea unei poziţii tranşante faţă de regimul acelor ani.

Anul trecut, i-a apărut la Bucureşti trilogia „Memoria ca zestre”, o carte fascinantă, sinceră, un tablou din interior al unei jumătăţi de veac de istorie literară românească. În cele vreo 800 de pagini, nu-i iartă pe unii, nu se iartă nici pe sine, vorbeş-te despre viaţa şi despre scrisul său, despre cei doi soţi (Vladimir Colin şi Al.I. Ştefănescu) şi despre iubiţii ei (între care, Marin Preda), despre agapele cu prietenii, de la care era nelipsită; soluţia de „jurnal în jurnal” adoptată îi permite să revină peste ani şi să-şi judece sever unele ges-turi anterioare.

Şi acum despre legătura ei cu Galaţiul, dincolo de cea existentă prin naştere. Peste timp, către sfârşi-tul anilor ’70, a revenit în oraş, invitată de revista „Urzica”, unde cândva lu-

crase, la care pe atunci încă scria. Iar „Urzica” (adică, Manole Auneanu, un alt gălăţean, Rodica Tott, Ion Tipsie) o adusese aici pentru a cunoaşte lu-mea literară a oraşului şi... cenaclul de umor „Verva”, înfiinţat în 1977. Ţin minte două reuniuni la care a parti-cipat renumita scriitoare. Una, des-făşurată la Teatrul Dramatic, în sala Studio, alături de dramaturgul Iosif Naghiu şi evident, alături de gazde (Mihai Mihail, Aurelia Cazacu, Ion Petrulias), de alţi scriitori (locali, să le zicem), membri sau nu ai cenaclului amintit, între care Nicolae Itu, Ion Manea şi alţii. Atunci Nina Cassian a încântat asistenţa cu renumitele ei poezii „în limba spargă”, citite incon-fundabil. Ion Manea îşi aminteşte că un cenaclist i-a făcut o epigramă, frapat de lichidul pe care îl bea poe-ta în răstimpuri. Epigramistul credea că e apă...

Cealaltă întâlnire s-a desfăşurat la Cudalbi. Şi aici a fost primită cu căldură, deşi afară era destul de frig. Zamfira Grosu, primăriţa, pregăti-se sala mare a căminului cultural, o umpluse de lume, între care mulţi copii, care ar fi trebuit s-o ştie pe po-etă de la şcoală. Elevii au aplaudat-o,

i-au cerut zeci de autografe, iar ea le-a dat pe caiete de dictando, nu pe cărţi, dovadă că o citiseră, totuşi, mai puţin. Şi nu din vina lor. Nina Cassian s-a interesat de cei care o în-soţiseră acolo, a făcut cunoştinţă cu Dumitru Tiutiuca şi Nicolae Itu, între alţii; apoi, a servit, după şezătoare, o friptură cam rece cu cartofii prăjiţi la fel de reci, într-o săliţă normal de în-gheţată. N-a protestat, dimpotrivă, a fost mereu zâmbitoare, spirituală, veselă chiar, cu adevărat frumoasă la suflet.

Pe parcursul şederii la Galaţi, deşi era iarnă, s-a plimbat prin oraş, prin Parcul „Eminescu”, dar n-a adus vor-ba despre locurile unde s-a născut. Şi, regretabil, n-a consemnat aceas-tă întoarcere în locul natal în trilogia ei, „Memoria ca zestre”. Din motive pentru care nu poate fi judecată, fireşte.

Am consemnat aici reîntâlnirea cu îndrăgita autoare pentru că e bine să nu ne uităm înaintaşii întru scris. Şi, poate, pentru a readuce în atenţia cititorilor, şi nu numai a lor, un nume care merită să nu fie uitat.

Dan Plăeşu

Un poet „de-al nostru”, în topul 26+2

Semnal

[ Despre Mihail Gălăţanu, prezent în „Lista lui Manolescu”, şi despre cartea sa, „Burta înstelată”,

editată de Fundaţia culturală „Antares”

lipisem, o-ho,/ peste burta mamei mele hărţi/ şi mă credeam tot timpul thor heyerdal, mercator şi sir walter raleigh,/ strânşi sub aceeaşi piele.// Navigam după dulci ovule sîngerîn-de, / Ca vechii fenicieni după stele.” („Interiorul mamei mele 1. Navigam după dulci ovule”). Sau, din acelaşi grupaj, „2. Legea morală în noi”: „Burta mamii mele era universul/ şi de un al doilea nu aveam nici o nevo-ie./ Şi nici nu mă gîndisem niciodată să spun:/ „bolta cea înstelată”. Ci, dimpotrivă,/ „burta înstelată”./ (Cred că şi cei dintâi călători numiseră ce-

rul gîndindu-se la mama lor, la viziu-nea lor de început.) Când au deschis ochii, aceia cu siguranţă au văzut deasupra lor un clopot vast, al mamii lor./ De asta au şi zis:/ Legea morală în noi şi, deasupra, burta înstelată. 3. Şi chiar dacă nu ar fi avut stele burta mamii mele,/ m-aş fi dus şi aş fi cules io ceva, aş fi pus ceva acolo, care să semene cu stelele,/ să strălucească./ Nu ştiu ce, un granat, un topaz, o pia-tră preţioasă.”

Cei obişnuiţi cu poezia lui Mihail Gălăţanu vor recepta imaginile ori-ginale din aceste poeme, comple-tate de celelalte lucrări, necitate aici, acceptând, cred, nu doar noutatea acestora, ci şi gândul că ele sunt sem-nate de un gălăţean, aflat, iată, în to-pul 26+2, întocmit de criticul Nicolae Manolescu, pentru cea dintâi gală poetică românească, prezentată re-cent publicului din sala Ateneului.

Cartea de faţă a apărut în „Poezii de colecţie – filiala USR sud-est”, în acest fel dorindu-se o mai temeinică punere în valoare a scriitorilor gălă-ţeni.

Consemnări

[ Pe 27 noiembrie, scriitoarea a împlinit 87 de ani

Gălăţeanca Nina Cassian

ARH

IVA

"V.L

."

Istorie5 2 decembrie 2011

Săptămâna2 - 8 decembrie 2011

agazin] Supliment gratuit al cotidianului “Viaţa liberă”

eekend

Merită citit

Repere bibliografice

1. Uricariul, VI, 1875, pag. 342

2. ASG Tribunalul Covurlui, tr. Iaşi, 1871, dos 2, f.261

3. C Buse – consecin-ţele imediate ale înfiin-ţării porto-franco, pag. 97

4. Iorga N.- Istoria co-merţului românesc vol. II pag. 156

5. ASG Primărie 1838, dos. 4 f.1-11

6. Popovici Valerian – Date noi despre conju-raţia confederativă din 1839, - SCS Iaşi I, 1950 pag. 451-466

7. Albina românească XIII Nr. 29 din 9 aprilie 1842, pag. 113

8. ASG Primărie, 1837, dos. 4 f.126

9. Documente re-feritoare la legături-le economice dintre Principatele Române şi regatul Sardiniei pag. 179 – D.Bodin

10. TDG Doc. 50, pag.97

11. ASI tr.110, op. 1942 dos. 224 f.26

12. I Brezeanu, V. Ţurlan – Momente din istoria teatrului gălă-ţean – Studii şi articole de istorie, VI, 1964, pag. 387

13. Gh N.Munteanu Bârlad - Galaţi, pag. 190

14. ASG Primărie, dos.70/1865, pag.3

Cine era proprietarul sălii de la etajul întâi?

Giovanni, Ioan, Ion sau Iani Inglesi ori Inglezi era de fapt Johnny the Englishman, un englez pripăşit a că-rui origine fusese transformată din poreclă în nume de familie, după cum s-a întâmplat cu multe dintre numele proprii româneşti, apare printre alte documente într-o listă a Comisiei Înfrumuseţării de la 1837, unde îl gă-sim trecut alături de alţi 78 de negus-tori care se îndeletniceau şi cu expor-tul de mărfuri.

Este menţionat printre negustorii de frunte ai oraşului şi de către un ra-port consular sardinez.

Mai târziu, în primele luni ale anului 1846, Ioan Englezi solicita „...prin jalba cătră preaînălţatul domn, să roagă ca să i să hărăzască un loc lîngă malul Dunărei, a cărui faţă ar fi de 12 stînjini şi fundul în rîu, lîngă cazarma ostaşas-că supt nr.9 pentru ca să să zidească pe asăminea loc, cu a sa cheltuială, o casă de banc ce ar fi de neapărat tre-buitoare în acel oraş şi port spre les-nire înaintărei negoţului prin trataţia poliţilor de cătră neguţătorii de toate clasurile, potrivit cu pilda şi altor tîrguri a Evropii...”

Tot în acest an conducerea miliţi-ei pământene hotărăşte ca Giovanni Englezi căminarul să alcatuiască un comitet din trei mari comercianţi – ceilalţi doi vor fi sardinezul Francesco Pedemonte şi Epaminonda Panas un grec insular - care să se îngrijească de alegerea celor mai buni maiştri a ce-lui mai bun material şi să vegheze la construcţia unei şalupe canoniere cu pânze şi vâsle care să preia serviciul de pază fluvială în port.

Alte detalii despre acesta nu am aflat dar, englezul, poate venind din Insulele Ionice aflate sub protectorat britanic de la 1815, reuşise să se inte-greze bine în societatea cosmopolită locală, cumpărându-şi rangul boieresc de căminar şi devenind o persoană extrem de influentă.

Casa sa de banc va îndeplini la în-ceput rol de „casino” respectiv un loc de adunare a lumii comerciale gălă-ţene, de informare şi tranzacţii şi nu stabiliment de jocuri de noroc cum ar putea crede unii, apoi cafenea şi ulte-rior Bursă.

Edificiul avea să fie distrus în vara anului 1944, dar imaginea ei a rămas.

Se afla pe locul unde astăzi se ridică AFDJ.

Şi iară, şi iară de la Timoleon citire....

„Patru ani mai tîrziu, Bogdan Ciacîr, văzînd că gustul teatrului naţional se lăţise în Galaţi, a construit pe locul lui Sacomano un teatru cu două rînduri de loji, la care a jucat un lung şir de ani trupa Fany-Vlădicescu.

Gălăţenilor aşa de mult le plăcea teatrul naţional, încât l-au îndemnat pe Vlădicescu să facă abonamente pentru stagiunea unui an. Timoleon Nebuneli se înşela puţin. Anul con-strucţiei şandramalei este de fapt 1865.

Şi iată cum arăta el conform de-scrierii neutre a unei persoane de sex opus, o franţuzoaică pe numele ei Adele Hommaire de Hell, văduva celebrului peregrin şi geolog Xavier Hommaire de Hell, mama lui Edouard Hommaire de Hell, cel care a pus baze-le publicaţiei „Revue de la Roumanie” săptămânal al cărui prim număr a apă-rut la 7 octombrie 1867 la Galaţi.

Mărturii...

Mărturia se află în volumul „A tra-vers du monde: la vie orientale la vie creole” care a văzut lumina tiparului la Paris în anul 1870 în editura Didier et Cie. „...Înainte de a sfârşi amintirile mele despre Galaţi, trebuie totuşi să spun câteva cuvinte despre teatrul său, a cărei vedere exterioară provoa-că o stupefacţie profundă şi răstoarnă toate ideile ce există cu privire la un monument de acest gen.

Închipuiţi-vă un hambar care se înalţă la 8 picioare - 2,44 metri nn. - de la pământ, acoperit de un imens aco-periş în două ape, cu marginile ieşite în afară.

Totul este străpuns de o mică uşă şi de înguste deschideri în chip de feres-tre şi veţi căpăta o idee perfectă cu pri-vire la acest templu al artelor. Dacă de-scrierea lui n-a luat mult timp, impresia pe care ţi-o produce incinta este mai încurcată, căci îţi impune o adevărată problemă. Cum ţi-ai putea lămuri că această şură, a cărei acoperiş îl atingi cu mâna, ar putea adăposti rânduri de loji, o galerie, un candelabru, elemen-te care necesită un spaţiu în înălţime? Problema se rezolvă imediat după ce treci pragul, căci în loc să urci, cobori ca într-o pivniţă. Arhitectul a găsit cu cale, fără indoială, că este mai uşor să sapi pământul decât să înalţi ziduri.

Fiecare cu părerea lui

Sala, îngustă şi lungă, are două rân-duri de loji, benoare, un parter, staluri de orchestră, un candelabru, adică tot ce pretinde o sală de teatru.

Dar ce fel de loji, ce fel de coridoare, ce sistem de iluminat!

Aşa cum este, adăposteşte în fieca-re iarnă o trupă italiană, dă baluri mas-cate, are abonaţii lui şi funcţionează, în fine, ca un teatru veritabil.

Amplasarea lui este vrednică de lăcaş

Se află pe un loc viran care se prefa-ce în mocirlă după fiecare ploaie.

Trăsurile ajung cu greu la uşa lui; cât despre pietoni, au ca singură putinţă de acces scândurile aşezate în două şi-ruri care se termină la trotuarul străzii principale. Acest templu al artelor n-a putut fi plasat, fireşte – atenţie mare s.n. - decât în cel mai frumos cartier al oraşului, căruia, însă, e departe de a-i sluji ca ornament.

În momentul acesta, poate şi-a tră-

it traiul, terenul pe care-l ocupă fiind cumpărat anul trecut – 1868 nn. – de un grec bogat care vrea să construias-că aici case.

Va fi el înlocuit?

Fără îndoială; chestiunea este de a şti dacă arhitectul care a creat această capodoperă va fi ales de oraş ca să-i ofere un succesor acestui edificiu. Al doilea mare istoric al oraşului ne indi-că precis localizarea acestuia.

„Iar un teatru mai mare numit al lui Bogdan, după numele proprietarului, era pe str. Domnească, pe locul unde e înălţat azi măreţul palat administrativ, în faţa str. Codreanu.

Teatrul era o şandrama de scân-duri, unde se cobora lumea pe câteva trepte mai jos de la nivelul uliţei...”

Poate ar trebui marcată existenţa sa printr-un indicator, semn de res-pect măcar pentru toate trupele care s-au perindat pe scena acestuia vre-me de mulţi, mulţi ani, conduse fie de Matei Millo, Fanny Tardini în trupa căreia ca sufleur a activat şi poetul ne-pereche peregrin prin Galaţi desigur prin 1866-1867, Mihai Pascaly, Grigore Manolescu şi multe, multe altele.

(va urma)Tudose Tatu

Un memorialist uitat al Galaţiului

Timoleon Nebuneli la Teatrul Naţional (II)

Hotelul Imperial - proprietatea, cândva, a lui Bogdan Ceacâru înainte de instalarea statuii lui Costache Negri în data de 17 iunie 1912

Casa de bancă, casinoul, cafeneaua şi bursa lui Johnny the Englishman, zis Giovanni, Gioani, Iani, Ioan, Ion, englezi sau pe limba noastră inglezi

Dacă aveţi întrebări sau propuneri

pentru oricare dintre paginile noastre

le aşteptăm pe adresa de e‑mail

teodora@viata‑libera.ro

ARH

IVA

"V.L

."

Special6 2 decembrie 2011

Săptămâna2 - 8 decembrie 2011

eekendagazin

] Supliment gratuit al cotidianului “Viaţa liberă”

Castele din RomâniaTop 10

1. Castelul Corvinilor

Castelul Corvinilor, cunoscut şi sub denumirea de Castelul Huniazilor este unul dintre cele mai importante şi mai impresionante monumente de arhitectură gotică din România. Cetatea a fost una dintre cele mai mari şi vestite proprietăţi ale lui Iancu de Hunedoara. Aceasta a suferit nume-roase transformări în timpul acestuia, fiind folosită atât ca punct strategic întărit, cât şi ca reşedinţă feudală. În curtea castelului, alături de capelă, se

află o fântână adâncă de 30 de metri. Conform legendei, aceasta ar fi fost săpată de trei prizonieri turci, cărora li s-a promis libertatea dacă vor ajun-ge la stratul de apă. Dar după 15 ani însă, când au terminat fântâna, stă-pânii nu s-au ţinut de cuvânt.

2. Castelul Bran

Castelul Bran este situat la 30 de km de Braşov, între Munţii Bucegi şi Piatra Craiului, fiind un important monument al României, atât dato-rită frumuseţii sale, cât şi datorită legendei lui Dracula ce s-a născut în jurul acestuia. Construcţia era iniţial o fortificaţie care a fost donată reginei Maria în 1920, ca semn de recunoştin-ţă faţă de contribuţia sa la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Aceasta a transformat cetatea într-un adevărat castel, lăsându-l moştenire fiice sale, principesa Ileana. Odată cu expulzarea familiei regale din 1948, castelul a intrat în posesia statului ro-mân, iar în 1987 au avut loc o serie de lucrări în vederea restaurării şi ame-najării acestuia ca muzeu. Recent, Castelul Bran a fost restituit urmaşi-

lor principesei Ileana. Aceştia l-au remobilat cu piese din colecţia personală, astăzi vizi-tatorii putând admira

exponate ce repro-duc atmosfera regală de la castel.

3. Castelul Peleş

Castelul Peleş a fost construit la ini-ţiativa primului rege al României, Carol I, între 1873 şi 1914, în vecinătatea comu-nei Podul Neagului, ce mai târziu, tot din dorinţa regelui, pri-meşte numele de Sinaia. Construcţia a

fost ridicată după planurile arhitecţi-lor Johannes Schultz şi Karel Liman, ulterior fiind decorată de celebrii de-

coratori J. D. Heymann din Hamburg, August Bemba din Mainz şi Berhard Ludwig din Viena.

Castelul a servit ca reşedinţă de vară pentru familia regelui, ce a ajuns să petreacă timp îndelungat aici, de obicei din mai până în noiembrie. Castelul a găzduit multe personalităţi ale vremii şi a fost locul de desfăşu-rare al unor importante întâlniri po-litice. De asemenea, aici s-au născut

regele Carol al II-lea şi fiul acestuia, regele Mihai, şi tot aici a avut loc nun-ta principesei Ileana, una dintre surorile lui Carol al II-lea.

În 1948, Peleşul este confiscat de

către regimul comunist, devenind muzeu în 1953, deşi acesta putea fi vizitat încă de pe vremea regelui Carol I.

4. Castelul Iulia Hasdeu

Castelul Iulia Hasdeu sau “Templul spiritului”, cum mai este cunoscut, a fost construit în Câmpina, între 1893-1986, de către scriitorul şi is-toricul Bogdan Petriceicu Hasdeu. Construcţia a fost ridicată în memoria fiicei sale Iulia, care murise în urmă cu aproximativ 5 ani, din cauza tubercu-lozei. Multe poveşti au fost constru-ite în jurul castelului şi al spiritului tinerei decedate, însăşi clădirea fiind

considerată mis- terioasă, construită pe baza numere-

lor 3 şi 7 şi plină de simboluri. Astăzi castelul adăposteşte muze-

ul B.P. Hasdeu, unul dintre cele mai bine păstrate muzee din România.

5. Palatul Ştirbei

Despre ridicarea acestui palat cu-noaştem prea puţine, singurele indi-cii fiind încrustările de pe latura vesti-că, “1864”, anul când a fost construit

şi iniţialele “A-B-S”, de la numele lui Alexandru Barbu Stirbey.

Palatul este situat în centrul unui parc întins, înconjurat de ar-bori înalţi, un peisaj cu adevărat deosebit. Stilul uşor gotic îi dă o

alură mistică, palatul constituind şi una dintre cele mai reprezen-tative exemple ale arhitecturii

romantice din România.

6. Castelul Cândeştilor

Deşi nu foarte cunoscut, Castelul Cândeştilor este o construcţie impu-nătoare ce ascunde o istorie zbuciu-mată între pereţii săi. Prima dovadă scrisă a existenţei edificiului datează din 1777 şi se referă la construcţia acestuia. Castelul a fost ridicat de Elek Kendeffy, în stil baroc, după ce acesta a primit titlul de conte. Înfăţişarea pe care o are astăzi castelul datează însă de la începutul anilor 1870, când a fost transformat în stil neogotic de către contele Arpad Kendeffy.

7. Castelul de la Gorneşti

Castelul de la Gorneşti a fost con-struit în stil baroc, între anii 1770 şi 1780 şi a aparţinut familiei Teleki. Ultimul proprietar al construcţiei, con-tele Mihaly Teleki, a donat castelul au-torităţilor sanitare române. În prezent în clădire funcţionează un Preventiriu TBC, aici fiind internaţi copiii cu pro-bleme pulmonare.

8. Castelul Sturdza

Castelul Sturdza se află în localita-tea Miclăuşeni (judeţul Iaşi) şi a fost construit între 1880 şi 1904, de către Gheorghe Sturdza şi soţia sa, Maria. Situat într-un parc de 30 de hectare, construcţia neogotică completează un peisaj de vis.

Castelul a fost construit pe locul unui conac mult mai vechi, de către arhitecţii Iulius Reincke şi I. Grigsberg, care au prevăzut castelul cu etaj, man-sardă şi numeroase decoraţiuni în stil Art Nouveau. Dintre decoraţiunile ex-terioare iese în evidenţă stema inspi-rată din blazonul familiei Sturdza: un leu cu sabie şi ramură de măslin.

(Internet)

9. Palatul Domnesc Alexandru Ioan Cuza

Palatul Domnesc Alexan-dru Ioan Cuza de la Ruginoasa (judeţul Iaşi) a fost construit în 1804 şi a aparţinut iniţial familiei Sturdza. Construcţia a fost realizată după pla-nurile arhitectului vienez Johan Freiwald, dobândind aspectul actual în 1847, când arhitectul Johan Brandel i-a făcut modifcări în stil neocla-sic, la ordinele lui Costache Sturdza.

Palatul a intrat în posesia lui Alexandru Ioan Cuza în 1862, în urmă unei licitaţii, acesta transformându-l în re-şedinţă de vară.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, palatul a fost distrus, rămânând în picioare doar câteva ziduri ale clădirii. Restaurarea a avut loc între 1968 şi 1978, când palatul a fost practic reconstruit.

În anul 1982 a fost inaugurat Muzeul Memoria Alexandru Ioan Cuza, în camere fiind ex-puse fotografii, documente şi ziare de epocă, precum şi obiecte originale din secolul al XIX-lea (mobilă, tacâmuri, cărţi).

10. Castelul Banffy

Castelul Banffy de la Bontida (judeţul Cluj) este unul dintre cele mai frumoa-se obiective arhitecturale din Transilvania. Denumit şi „Versaillesul Transilvaniei”, castelul are o istorie inte-resantă şi întortocheată. În 1387, construcţia a intrat în posesia familiei Banffy, prin-tr-o danie din partea regelui Sigismund. Între 1740 şi 1750, acesta a suferit numeroa-se modificări la odinele lui Denes Banffy, fiind refăcut în stil baroc şi adăugându-i-se galeria de statui.

La sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, solda-ţii nazişti aflaţi în retragere au dat foc castelului, distrugând astfel mobilierul, biblioteca şi galeria de tablouri. Clădirea a mai suferit şi în timpul fil-mărilor pentru „Pădurea Spânzuraţilor” (în regia lui Liviu Ciulei), când una dintre clădiri a fost incendiată de către scenografi, distrugeri-le provocate de aceştia fiind impresionante. Castelul a fost declarat monument isto-ric târziu, în 1990, iar lucrările de restaurare au început abia în 1999. În prezent castelul Banffy reprezintă un impor-tant obiectiv turistic şi este posibilă transformarea aces-tuia în restaurant, cafenea sau centru de expoziţii.

Pe teritoriul României s-au ridicat construcţii impresi-onante de-a lungul anilor, dintre care, poate cele mai ex-travagante sunt castelele. Acestea ne vorbesc despre ţară şi despre istoria ei, despre cei care le-au locuit, despre cei care le-au lăsat în paragină. Trebuie doar să ştim să le ascultăm.

De ele ştiaţi?

Castelul Corvinilor

Castelul Bran

Castelul Peleş

ARH

IVA

"V.L

."

Peter Appleton (Jim Carrey) este un scenarist din anii ‘50 care, după primul lui mare succes cade victimă comisiei de tristă amintire pentru Investigarea Activităţilor Anti-Americane. Bănuit de simpatii comuniste în vremea studenţiei şi chemat în faţa

respectivei comisii, Appleton nu apucă să ajungă să depună mărturie pentru că e concediat pe loc şi privit ca un ciumat de studioul pentru care lucra. După ce îşi pierde iubita, Appleton

se urcă în maşină şi pierde controlul volanului provocând un accident în care îşi pierde memoria. Pe scurt, după ce Appleton pierde totul, ajunge într-un orăşel în care e primit cu braţele deschise. Motivul? E confundat cu Luke Trimble, unul dintre tinerii soldaţi daţi dispăruţi în iunie 1944, în bătălia din ziua debarcării. Apariţia lui Luke provoacă o bucurie generală în oraş şi o fericire enormă bătrânului Harry Trimble, tatăl lui Luke. Recăpătându-şi pofta de viaţă, Harry se decide să renoveze Majesticul, adică cinematograful din oraş, al cărui proprietar era. Fără să aibă nici cea mai mică idee cine e de fapt, Appleton adoptă fără dificultăţi noua lui identitate şi cunoaşte o scurtă perioadă de fericire şi împlinire. Renovarea Majesticului îl pune

însă faţă în faţă cu el însuşi şi cu o mare dilemă când filmul scris de el începe să ruleze în cinematograf, iar “Luke” începe să-şi aducă aminte frânturi din o cu totul altă viaţă.

Recomandăritvr cultural, Sâmbătă, 3 decembrie, ora 20:00

Nu rataţi!tvr cultural Vineri, 2 decembrie, ora 22:10

Redacţia ziarului „Viaţa li be ră“ nu este res pon sa bilă pentru mo dificările sur ve ni te în programul TV după în chiderea ediţiei.

Perioada 2 - 8 decembrie 2011

Inovaţii] Uniunea Sovietică, 1979, dramă romantică

O prezentare amuzantă a noutăţilor din tehnologie, fără a folosi un limbaj de

specialitate, punând accentul pe lifestyle. Odată cu această serie, dăm tehnologiei o

nouă imagine, destinsă şi prietenoasă, tema episoadelor fiind modul în care poate fi aplicată şi

integrată tehnologia în viaţa noastră de toate zilele.

Thomas Archer (Ron Eldard) avea totul: o soţie frumoasă, un fiu iubitor şi o carieră solidă. Iată însă că un intrus pătrunde în casa lui, îi ucide fiul şi îi brutalizează soţia, iar viaţa ideală a lui Archer se spulbe-ră. Când poliţia nu reuşeşte să îl gă-sească pe ucigaş, psihoterapeutul lui îl îndrumă spre o agenţie care lucrează sub acoperire, specializată în vânătoarea de criminali. Pornit acum pe urmele celui care i-a ucis fiul, Archer trebuie să ia o decizie care va avea consecinţe devasta-toare, într-o dramă despre răzbu-nare, plină de suspans.

Cartea lui Eli

] SUA, 2007, thriller

ora 23:00

4 decembrie

ora 20:00

Pământ înfometat] SUA, 2004, aventură

Deşi specialiştii au avertizat un important trust de construcţii că este periculos să-şi desfăşoare proiectele într-o zonă montană, nimic nu i-a împiedicat pe aceştia să ridice un impresionant grup de construcţii în zona primejdioasă. Însă dezastrul prevăzut n-a întâr-ziat să apară.

În viitorul nu foarte îndepăr-tat, la vreo 30 de ani după răz-boiul catastrofal, un om străbate singur întinderile pustii ale ceea ce fusese altădată America. Oraşe pustiite, şosele distruse, pământ pârjolit - tot ce-l înconjoară arată catastrofa care se petrecuse. Nu mai există nicio urmă de civilizaţie sau lege. Drumurile aparţin unor bande de tâlhari care sunt în stare să omoare un om pentru pantofii lui, pentru o cană cu apă sau chiar pentru nimic. Dar ei nici nu se compară cu acest călător solitar.

Cinci seriora 20:00

2 decembrie În

totd

eaun

a, p

rim

ii!

] SUA, 2010, acţiune

„Rigoarea dramatică conferă filmului o remarcabilă densitate a atmosferei care pune în evidenţă evocarea amintirilor, emo-ţia regăsirii şi pudoarea mărturisirilor. Când, în sfârşit, inimile se decid să vorbească, alb-ne-grul face loc culorii, efect simbolic care constituie un moment de cinema pur, caracteristic artei intimiste a lui Nikita Mihalkov“ - Marcel Martin (Dictionnaire du cinema)

3 decembrie

La 20 de ani după ultima pe-liculă, îl regăsim pe John Rambo (Sylvester Stallone)

retras în nordul Thailandei, ducând o via-ţă solitară în munţii din junglă, pescuind

şi prinzând şerpi veninoşi pentru a-i vinde. El a renunţat demult la luptă chiar dacă tră-ieşte într-o zonă de conflict. Toate acestea se schimbă când Sarah şi Michael Bennett

îl roagă să-i călăuzească pe râul Salween pentru a putea furniza ajutoare medi-cale, mâncare şi biblii karenilor per-

secutaţi. După ce iniţial refuză să traverseze Burma, Rambo ac-ceptă să-i ia, lăsându-i pe Sarah, Michael şi pe ceilalţi voluntari la locul stabilit.

În mai puţin de două săptămâni, pastorul Arthur Marsh îl gă-seşte pe Rambo şi-i spune că misionarii nu s-au mai întors. El şi-a ipotecat casa şi a strâns bani de la congregaţia lui pentru a angaja un grup de mercenari care să-i aducă înapoi. Rambo află astfel că misionarii au fost văzuţi ţinuţi captivi în tabăra militară burmană. Oricât s-ar împotrivi Rambo violenţei şi conflictelor, ştie că trebuie să-i ajute şi acceptă să ducă mercenarii în zona afectată de război.

Ceea ce urmează este o coborâre a iadului pe pământ.

Duminică, 4 decembrie, ora 20:30

] SUA - Germania, 2008, film de acţiune

Rambo IV

] SUA, 2007, aventură

Piraţii din Caraibe: La capătul lumii

Deja mort

Vineri, 2 decembrie, ora 20:30

Majestic] SUA - Australia, 2001, dramă romantică

Sâmbătă, 3 decembrie, ora 20:30

] 2005, film serial documentar

Acum se dă bătălia finală, se încheie toate socotelile, fiecare per-sonaj al trilogiei piraţilor primeşte ce i se cuvine. Însă cu căpita-nul Sparrow e cu totul o altă poveste...

Sunt vremuri sumbre, iar Epoca Pirateriei se apropie de sfârşit. Lordul Cutler Beckett de la Compania Indiilor de Est a dobândit controlul asupra înfricoşătorului vas-fantomă, “Olandezul Zburător”, şi a căpitanului său malefic şi răzbunător, Davy Jones. “Olandezul” colindă acum mările, dis-trugând fără milă corăbiile piraţilor, sub comanda Amiralului Norrington. Will Turner, Elizabeth Swann şi Căpitanul Barbossa pornesc o serie de că-utări disperate, pentru a-i aduna pe cei Nouă Lorzi din Consiliul Fraţilor, singura lor speranţă de a-i înfrânge pe Beckett, “Olandezul Zburător” şi Armada sa. Dar unul dintre Lorzi lipseşte. Căpitanul Jack Sparrow a rămas prizonier în Lumea lui Davy Jones, în urma întâlnirii lui cu monstruosul Kraken. Reuniţi într-o alianţă tot mai şubredă, eroii noştri trebuie să ajun-gă mai întâi în periculosul şi exoticul Singapore, unde să înfrunte un pirat chinez, căpitanul Sao Feng, pentru a pune mâna pe anumite hărţi şi pe un vas care îi va purta până la capătul lumii, ca să îl salveze pe Jack.

ARH

IVA

"V.L

."

Casanoastră12 2 decembrie 2011 Femina13 2 decembrie 2011

Mapa cu plante

Dacă aveţi întrebări sau propuneri pentru oricare

dintre paginile noastre le aşteptăm

pe adresa de e‑mail teodora@viata-libera.ro

Săptămâna2 - 8 decembrie 2011

eekend

] Supliment gratuit al cotidianului “Viaţa liberă”agazin

Săptămâna2 - 8 decembrie 2011

eekend

] Supliment gratuit al cotidianului “Viaţa liberă”agazin

Frumuseţea din... ”superstiţii” (II)

Oja se usucă mai repede în apă rece

Pentru a usca oja mai repede, este necesar ca solvenţii din ea să se evapore. Prin urmare, dacă vrei să se usuce mai repede trebuie să

te foloseşti de un jet de aer cald, în niciun

caz de apă rece sau de suflarea ta.

Depozitează lacul de unghii în frigider

Dacă scoţi şi introduci în frigider lacul de unghii de fiecare dată când îl folo-seşti, nu vei prelungi du-rata de viaţă. Dimpotrivă, dacă nu aştepţi ca lacul de unghii să revină la temperatura camerei, apa condensată poate dăuna. Cea mai sigură modalitate de prelun-gire a valabilităţii şi de evitare a întăririi lacu-lui este să te asiguri că închizi cât mai bine re-cipientul, imediat după

folosire.

Tăierea cuticulelor este recomandată

Ceea ce numim noi cu-ticulă este de fapt eponi-chiumul, fâşia subţire a pliului de piele ataşat la baza unghiei, cuticula fi-ind de fapt stratul subţire

care acoperă şi protejează suprafaţa celulelor epitelia-le. Tăierea eponichiumului nu este recomandată, şi chiar este ilegală în anumite ţări, pentru că permite instalarea infecţiilor. Este recomandat, mai degrabă, să laşi unghiile în apă caldă 15 minute şi apoi să împingi cuticulele uşor sub piele.

La salon cu propriile mele ustensile

Trebuie să recunoaştem că mediul din geanta ta, acolo unde îţi ţii ustensilele pentru întreţinerea unghiilor, este mai puţin sanitar decât cel din salon, acolo unde ar tre-bui să se respecte anumite reguli stricte din acest punct de vedere. Dacă ai îndoieli în privinţa modului în care sunt întreţinute aceste ustensile, întreabă sau pur şi simplu schimbă salonul.

Masca cu măr şi germeni de grâu este o mască deloc pretenţioasă, pe care o poţi

prepara chiar la tine acasă. Tenul tău îi va resimţi cel mai bine efectele revi-gorante. Va deveni mai luminos, mai curat şi va străluci de prospeţime.

Ingrediente: 5 linguriţe de suc proaspăt de mere (sau chiar pulpă de măr făcută piure cu ajutorul unui blen-der), 5 linguriţe de germeni de grâu.

Amestecă bine cele două ingredi-ente şi aplică masca în mod uniform, pe întreaga suprafaţă a tenului, evi-tând însă zona ochilor. Las-o să acţi-oneze până când se usucă, după care

Indiferent de materia-lul ales pentru pătură sau cuvertură, vei avea ne-voie să ştii câteva lucruri

despre întreţinerea acesto-ra, pentru a te bucura de ele cât mai mult timp.

Este recomandată aerisi-rea păturilor şi cuverturilor o

dată pe lună. Întinde-le pe sârma de rufe şi lasă-le o zi întreagă pentru a elimina

orice miros neplăcut.Păturile din bumbac şi lână groasă pot fi

spălate la maşină, însă pentru ţesăturile mai sensibile este recomandat spălatul ma-nual. Evită ciclul de uscare al maşinii de

spălat, care poate afecta în mod negativ pă-turile, acestea devenind mai puţin pufoase.

Odată cu venirea primăverii, spală toate cuverturile şi păturile înainte de a le depozi-ta. Asigură-te că sunt perfect uscate înainte de a le împacheta. Este recomandată păs-trarea lor în sacose din material textil, care le apără de praf lăsându-le în acelaşi timp să respire.

Pentru a ţine moliile departe de pături-le din fibre naturale, foloseşte fie levănţica uscată, fie spray-uri insecticide din comerţ. Chiar dacă este cea mai ieftină variantă, naftalina le poate impregna cu mirosul ei neplăcut care dispare foarte greu după ce începi să le foloseşti din nou.

Creează rafturi pentru un hol strâmt

Pentru că, într-un hol strâmt, piesele masive de mobiler nu îşi vor găsi locul, poţi profita de spaţiul dis-ponibil pentru a crea rafturi pe care poţi pune cărţi sau alte obiecte de-corative. În plus, pentru a da impre-sia unui spaţiu încăpător, nu ezita să optezi pentru culoarea albă, atât pentru pereţi, cât şi pentru rafturi.

Alege un model îndrăzneţ

Pentru a-ţi evidenţia holul, poţi alege o vopsea sau un tapet ne-convenţional pentru perete. Spre exemplu, un model de efect este cel cu linii verticale negre şi/sau orizontale, pe fundal alb. O com-pletare interesantă, în acest caz, vor fi piesele de mobilier şi deco-raţiunile colorate, de tipul unor scaune cu tapiţerie într-o culoare

îndrăzneaţă şi obiecte la fel de ve-sele.

Optează pentru piese de mobilier utile

O măsuţă în apropierea uşii de la intrare poate deveni un spaţiu per-fect de depozitare a cheilor şi a altor obiecte de care ai nevoie când ieşi din casă. Optează pentru o măsuţă cu personalitate, care să fie compati-

bilă cu stilul casei. Nu uita, de aseme-nea, să o evidenţiezi cu ajutorul unor decoraţiuni: o vază cu flori, o veioză, o faţă de masă retro etc.

De asemenea, îţi poţi transforma holul într-un spaţiu primitor şi dacă alegi să incluzi câteva scaune sau fo-tolii, plus un cuier şi un suport pentru pantofi (în cazul în care nu alegi să le plasezi într-o zonă ferită de privirile invitaţilor, cum ar fi debaraua).

(va urma)

Cum aperi florile de îngheţ (II)

Pentru a preveni moar-tea plantelor în urma în-gheţului, alege cea mai bună poziţie pentru cele tinere. Acestea au nevoie de un loc cald şi însorit, de exemplu plantarea lângă un zid orientat către sud.

Dacă nu poţi muta plan-tele la temperaturi mai calde când loveşte înghe-ţul, asigură-le protecţia în grădină cu o folie de plas-tic specială. Dacă acest lu-cru este posibil, protejează plantele cele mai sensibile după prima noapte de în-gheţ. Lumina caldă a soa-relui dimineaţa le poate dezgheţa rapid, agravând simptomele.

Evită îngrăşămintele bo-gate în azot la începutul se-zonului. Acestea încurajea-ză apariţia mugurilor moi, care sunt cel mai afectaţi de îngheţ.

Tratamentul după îngheţ

Odată ce vremea s-a în-călzit şi sunt şanse foarte mici ca îngheţul să mai re-vină, taie părţile afectate ale plantei. Aplică apoi un îngrăşământ care să încura-jeze refacerea frunzişului.

Îngheţul poate afecta rădăcinile plantelor tine-re. Tasează bine pământul în jurul rădăcinilor, pentru a te asigura că acestea au un contact bun cu solul. Unele plante care par dis-truse complet de îngheţ pot supravieţui. Dacă nu te grăbeşti să le înlocu-ieşti în grădină, lasă-le până la jumătatea verii şi în unele cazuri poţi obser-va muguri noi la baza plan-tei. Dacă nu şi-au revenit până atunci, plantele au fost ucise de îngheţ.

Tendinţe

Se poartă bulinele (II)

Diversitatea jachetelor cu buline propuse de casele de modă poate asigura orice femeie că îşi va găsi

modelul perfect de jachetă. Au fost prezen-tate pe podium modele de jachete scurte, blazere masculine, sacouri cambrate sau ponco-uri şi cape. Nu doar tipurile de croială variază, ci şi imprimeurile sau culorile. Un blazer precum cel din

colecţia Comme des Garcons este perfect dacă vrei să fii în tendinţe, dar fără să atragi atenţia excesiv: bulinele negre puse pe un fond cu o nuanţă mai deschisă sunt alegerea perfectă. O jachetă într-o nuanţă mai veselă sau una deschisă, cu buline ne-gre sunt variantele pentru fashionistele care nu se tem să se joace cu hainele.

Rochiile de zi

Rochiile de zi cu buline sunt extrem de versatile şi uşor de asortat. Pot fi purtate atât la ser-viciu, cât şi la întâlniri cu prietenii sau la o ieşire de weekend. Deşi pe podium au fost prezentate mai mult nuanţele de negru, bleumarin sau gri, poţi căuta şi rochii cu buline în culori mai vesele, care să ţi se potrivească mai bine. Preferatele designeri-lor au fost rochiile lejere, până la genunchi şi rochiile scurte şi evazate. Alege-ţi deci modelul

în funcţie de silueta şi de prefe-rinţele personale.

Rochiile de seară cu buline

Dacă îţi imaginai bulinele în special în ţinutele de zi, trebu-ie să ştii că designerii au văzut acest imprimeu ca fiind potri-vit şi pentru rochiile de ocazie. Dacă te-ai săturat de rochiile clasice din materiale satinate, de cele cu corset şi de cele cu aspect banal, inspiră-te din colecţiile din această toamnă alegând o rochie de seară cu

buline. Lanvin şi Stella McCartney propun rochii scurte, negre, ce se re-marcă prin designul ori-ginal. Alţi creatori, prin-tre care şi cei de la Diane von Furstenberg sau L.A.M.B propun rochiile vaporoase, din mate-riale uşoare, cu croieli lejere.

Poţi opta fie pentru combinaţia clasică alb-negru, fie pentru o ro-chie într-o culoare mai intensă, cu buline în nu-

Masca cu măr şi germeni de grâu

Secrete

înlătur-o cu apă căldu-ţă. Mărul este un aliat al frumuseţii şi o bo-găţie de vitamine (A,

B, C) şi minerale (magneziu, cal-ciu, fosfor, fier). Are proprietăţi de regenerare a pielii, redând l u m i n o z i t a -tea şi fermi-tatea tenului.

Totodată, acidul malic din măr ajută la absorbţia substanţelor nutritive în piele. În plus, germenii de grâu repre-zintă un excelent exfoliant natural al pielii, contribuind la înlăturarea deli-cată a celulelor moarte ale pielii.

”Aurul lichid” al frumuseţii Afroditei

În Odiseea, Homer numea uleiul de măsline “aurul lichid”, iar Afroditei îi erau familiare beneficiile utilizării acestuia. Sub inspiraţia Afroditei, mii de femei din vremurile antice apelau la uleiul de măsline pentru a-şi hidra-

ta părul şi a-şi catifela pielea, folosindu-l în combinaţie cu anumite plante speciale care creşteau pe dealurile Cretei. Bogat în vitamina A şi E, uleiul de măsline are proprietăţi antioxidante excelente.

Este renumit pentru abilitatea sa de protejare şi de hidratare chiar şi a celui mai sensibil tip de pie-le. Îl poţi folosi în stare pură pentru masajul pielii, pentru refacerea stratului de piele de pe buze, pe post de dema-chiant sau pentru catifelarea şi hidratarea pielii, în combi-naţie cu diverse săruri. Sau… înmoaie-ţi pur şi simplu un-ghiile într-un vas cu ulei de măsline timp de 20 de minu-te. Masează-ţi mâinile cu ulei de măsline. Mâinile tale vor fi mai catifelate, iar unghiile vor deveni mai tari şi nu se vor mai exfolia sau rupe atât de uşor.

MituriCum să amenajezi holul

Sfaturi

D acă amenajarea locuinţei se con-centrează de cele

mai multe ori asupra în-căperilor casei, holul nu ar trebui nici el neglijat. Indiferent de stilul pe care urmăreşti să îl obţii şi de dimensiunile holului tău, există câteva modalităţi uşoare şi de efect care te vor ajuta să amenajezi cu succes acest spaţiu. Iată, aşadar, de ce ai putea să ţii cont!

Întreţinerea şi depozitarea

ce este bine Să ştii când cumperi o pătură

ARH

IVA

"V.L

."

Sănătate17 2 decembrie 2011

Săptămâna2 - 8 decembrie 2011

agazin] Supliment gratuit al cotidianului “Viaţa liberă”

eekend

Sfaturi

Ai luat în greutate

Excesul de kilograme este dău-nător nu doar pentru inimă, creier sau alte organe, ci şi pentru siste-mul imunitar. De exemplu, dintre persoanele care se îmbolnăvesc de gripă nouă, cele mai multe au pro-bleme cu greutatea. Excesul ponde-ral poate provoca dezechilibre hor-monale şi inflamaţii care impiedică sistemul imunitar să lupte impotriva infecţiilor.

Ai mereu nasul uscat

Oricât de neplăcut ar părea, un nas care curge te apără, de fapt, împotriva răcelii şi gripei. Mucusul atrage virusurile, care în felul acesta, ies din organism. Asaltul germenilor este mult mai simplu în cazul în care căile nazale sunt uscate. O soluţie salină sau un umidificator te pot aju-ta dacă uscăciunea nazală constituie o problemă temporară. Dacă aceas-ta este cronică, mergi neapărat la medic pentru a descoperi care este cauza.

Eşti mereu stresat/ă

Nu este deloc o coincidenţă faptul că răceşti după o perioadă mai agi-tată la serviciu. Potrivit unui studiu al American Psychological Association, stresul pe termen lung slăbeşte sistemul imunitar. De asemenea, dacă devii stresat/ă atunci când ai răcit, simptomele se înrăutăţesc.

Eşti mereu răcit/ă

În medie, un adult răceşte între 1-3 ori într-un sezon, iar răceala du-rează 3-4 zile. Dacă răceşti mai des

de atât, înseamnă că rezistenţa ta la îmbolnăviri este scăzută şi ar trebui să te gândeşti la soluţii pentru întări-rea imunităţii. Una dintre acestea ar fi să ai grijă la alimentaţie.

Îţi place să mănânci dulce

Zahărul nu este periculos doar pentru siluetă. Un studiu publi-cat în American Journal of Clinical Nutrition arată că 100 g de zahăr consumat zilnic impiedică leucoci-tele să lupte împotriva bacteriilor pentru mai mult de cinci ore de la consumarea alimentului dulce.

Nu bei suficientă apă

Nu degeaba doctorii reco-mandă creşterea consumului de

lichide atunci când suntem bolnavi. Organismul uman are nevoie să fie bine hidratat pentru a putea elimina toxinele. Pe lângă apă, ceaiurile mai pot fi de ajutor. Cantitatea de lichide consumată diferă de la o persoană la alta. Urina de un galben pal este un semn că organismul tău este su-ficient de hidratat.

Bei apă de la robinet

În SUA, de exemplu, s-a descoperit că apa de la ro-binet conţine arsenic mult peste nivelul admis. Această substanţă a fost legată de câ-teva tipuri de cancer şi s-a des-coperit că afectează şi răspunsul sistemului imunitar la virusul AH1N1. Cercetătorii de la Dartmouth Medical School au făcut un experi-ment cu şoareci de laborator: i-au infectat cu virusul gripei porcine şi i-au împărţit în două grupuri. Primul

grup de şoareci a consumat apă infestată cu arsenic timp de cinci săptămâni, iar sistemul imunitar al cobailor a luptat cu greu împotriva virusului. Mulţi dintre ei au murit. Şoarecii care nu au băut această apă s-au îmbolnăvit, dar şi-au revenit mult mai uşor.

Nici la noi apa de la robinet nu este cea mai bună pentru consum. De aceea, pentru a evita îmbolnăvirile, specialiştii recomandă consumul apei îmbuteliate sau achiziţionarea unui dispozitiv de filtrare a apei.

De ce să ţii cont în sezonul rece

Alături de alimentaţia corectă, alte câteva condiţii trebuie respectate pentru a-ţi păstra un sistem imuni-tar puternic şi pentru a te bucura de o iarnă liniştită:

[ îmbrăcămintea căldu-roasă, adecvată condiţiilor meteo;

[ mişcarea: nimic nu se compară cu libertatea de mişcare pe care o oferă sezonul călduros, însă, chiar dacă plimbările lungi nu mai sunt o opţiune pentru toţi, nu înseamnă că tre-buie să renunţi la sport. Poţi frecventa o sală de fitness sau un bazin de înot;

[ odihna suficientă este esenţială pentru un orga-nism rezistent;

[ respectarea regulilor de igienă: evitarea contac-tului cu persoane bolnave, spălatul frecvent al mâinilor etc.

Vitaminele care susţin ac-tivitatea sistemului imunitar sunt:

[ vitamina C: aportul zil-nic recomandat este de 200 mg, pe care le poţi găsi în-tr-un ardei roşu de mărime medie, două portocale sau un grepfrut, 100 g de pătrunjel;

[ vitamina A: aportul zilnic recomandat este de 800 micrograme, pe care le

poţi procura din morcovi, ficat, peşte, ou, unt.

Mineralele de care ai nevoie sunt:

[ zinc - 10 mg pe zi, îl găseşti în fructe de mare, seminţe de dovleac, pâine şi cerea-le integrale;

[ sele-niu - 55 mi-c r o g r a m e /zi. Surse p r i n c i p a l e : nuci, pâine, peşte, car-ne, ouă.

Semne care îţi arată

că imunitatea ta este scăzută

Unii oameni sunt răciţi de la începutul sezonului rece până primăvara târziu. Alţii, însă, nu au niciodată ast-fel de probleme. Cercetările arată că vulnerabilitatea la răceală şi gripă derivă de la deprecierea sistemului imu-nitar.

Potrivit specialiştilor, organismul ne trimite mai mul-te semnale de alarmă atunci când imunitatea a scăzut. De asemenea, unele obiceiuri zilnice ne pot afecta sistemul imunitar. Iată şapte dintre acestea.

Ştiai?

ARH

IVA

"V.L

."

Special18 2 decembrie 2011

Săptămâna2 - 8 decembrie 2011

] Supliment gratuit al cotidianului “Viaţa liberă”

eekendagazin

Alte consideraţii despre Vasile I. Cataramă - note critice

„Scrisoare mamei”Apoi şi din alte poezii, de exem-

plu ”Scrisoare mamei” al cărei titlul din original „Pisjmo materi” a fost tradus corect de Lesnea, se des-prinde (în afară de muzicalitatea versului care a fost păstrată) inco-rectitudinea traducerii chiar din pri-mele versuri: „Ty ziva esce moja sta-ruska?/Ziv i ja. Privet tebe, privet!/Pustj struitsja nad tvoej izbuskoj/tot vecernij neskazannyj svet”, care în traducere corectă dă: „Tu vie încă, bătrânica mea?/Vin şi eu. Salutări ţie, salutări./Lasă să şerpuiască dea-supra căsuţei tale/Acea lumină ne-spusă de seară”, şi nu ca la Lesnea: „Tu tot mai trăieşti, bătrână mamă?/Ţie cu supunere mă-nchin!/Mica-şi casă seara de aramă/lumineaz-o paşnic şi senin”, care interceptează orice discuţie marginală traducerii.

Asemenea şi cu „Vaca” (în textul lui Esenin „Korova”) unde transfi-gurarea textului de o simplicitate şi de o emotivitate rară e aproape uimitoare. Citez prima strofă unde Esenin spune:

„Drjahlaja, vypali zubySvitok godov na rogah.Bil ejo vygonscik grubyj, Na peregonnyh noljan”, adică: „Bătrână de ani, i-au căzut dinţiiRăbojul anilor pe coarne. Pe ea o bătea văcarul aspruPe imaşurile păscute”,

de unde Lesnea:

„Fără dinţi, flămândă slăbănoagăCoarnele-s roboj de ani şi amar Suduind şi repezind din ghioagă,Spre imaş o mână un văcar”,

nu face altceva, decât să explice şi să populeze pe contul surselor sale de inspiraţie textul lui Esenin, condensat şi totuşi lesne de înţeles. S-ar putea spune că nu avem de-a face decât cu o proză ritmată în care Lenea a presărat din belşug, imagini proprii (unele dintre cele mai uza-te) cuvinte, expresii etc., pentru a retoriciza textul atribuit lui Serghei Esenin. Dar, ceea ce e mai intere-sant e că mai toţi traducătorii con-fundă noţiunile copacilor în tradu-cere (aşa face şi Zaharia Stancu), în frunte cu Lesnea. Spre exemplu, tot în „Vaca”, Lesnea traduce „plo-pul” prin „tei”, iar mai departe, unde nu mai e vorba de confuzie a copacilor, „parul” prin „clacă”: ”I na kolu pod osino”, vers pe care Lesnea îl traduce astfel: „Sub un tei, de o cracă spânzurată, când de fapt e: „Şi pe un par sub plop”, care are cu totul altă semnificaţie decât la Lesnea: pielea nu se spânzură pe crăci, ci pe un par sau cel puţin pe-un gard, dar chiar de s-ar pune, n-o spune asta Esenin în original, care prin „kol” e mult mai realist decât i se pare lui Lesnea.

Vasile I. Cataramă

Nepriceperea subtilităţilor de sens „Tot ce-i viu cu semnul aparte” este încă

una din poeziile traduse relativ bine, dar vom trece la poezia lui Esenin (fără titlul original, dar care îl are tabla de materii cu primul vers din poezie). „A dansat, a plâns ploaia de primăvară”, la Lesnea in-titulată: „Douăzeci de ani” ale cărei ritm şi traducere au fost integral denaturate. Astfel, primele două versuri din strofa întâi: „Propljasal, proplakal dozdj vesennij/Zamerla groza”; „A dansat, a plâns ploaia de primăvară/S-a potolit furtuna”.

Lesnea face: „Potopul ploii s-a topit în sine/Furtuna toată s-a fă-cut nimic”, care în al doilea are zece picioare (ca şi întâiul), pe când în original numai cinci, care gradează o concentrare afectivă, o constrân-gere a sensibilităţii. Iar discuţia nu

se opreşte aici. Onomatopeele lui Esenin din primul vers „prop” din cele două cuvinte „propljasal” şi „proplakal”, care-ţi sugerează ima-ginea auditivă a ropotului de ploa-ia trecută, se spulberă definitiv la Lesnea (de altfel aceste lucruri sunt foarte greu de tradus într-o altă limbă) şi prin traducerea greşită a lui „propljasal” a dansat (un timp oarecare) pe care Lesnea îl traduce prin s-a topit, confundând proba-bil pe „propityvatj” sau „propiratj v” care înseamnă a muia, a topi şi a traduce lui „vesennij” adj. care înseamnă „de primăvară”, cu „sine” care nu-şi găseşte nici-o explica-ţie. Tradus corect este al treilea vers: „Skucno mne s toboj, Serghei Esenin” („Serghei Esenin mi-i urât cu tine”), dar care din cauza celui de-al patrulea: „Podymati glaza” (corect: „A-mi ridica ochii”), care la Lesnea sună astfel: „Şi silă mi-i

privirea să-mi ridic” (în plus, „şi silă mi-i”) năruie toată concentrarea primei strofe (la fel cu toate versu-rile următoare, unde Lesnea, în al doilea şi al patrulea vers din cauza nerespectării ritmice din original, e nevoit să adauge nenumărate plusuri), pentru completarea rit-mului în metrica pe care şi-a creat-o personal).

„Şi mulţi din tine îşi vor face ţel”

Astfel, aceasta continuă mai departe, cu un respectiv bagaj de cuvinte ale cărui proporţii nu le putem cuprinde aici, din care demne de remarcat sunt versuri-le acestea două: „Vskolyhnet on Brjusova i Bloka/Vstormosit dru-gih” - „Pe Briusov şi pe Blok îi va nelinişti (Va cutremura şi pe alţii), din care Lesnea traduce pe Esenin prin „a întrece” (mai adăugând şi un „mâine” din senin), iar versul al II-lea, prezentat cu totul sub alt aspect: „Şi mulţi din tine îşi vor face ţel”. Dar faptele nu se rezumă numai la atât. Traducătorul, prin termenii aşa-zişi corespondenţi ai traducerii, e mult mai puţin delicat decât autorul. Esenin nu spune ni-căieri că îl va „întrece” pe Brjusov şi pe Blok, ci numai că-i va „neliniş-

ti”, ceea ce presupune diverse cauze, nu numai că-i va întrece. Dar... să zicem că Esenin s-ar fi referit în gândul lui la o eventuală întrecere, însă nu spune aceasta în poezie. Şi tot aşa din celălalt vers, Lesnea din cauza nepriceperii subtilităţii de sens traduce pe „va

cutremura şi pe al-ţii” prin ego-

i s m u l atr i -

buit imaginar de Lesnea lui Esenin: „Şi mulţi din tine îşi vor face ţel”, egoism care lipseşte cel puţin din poezia tradusă de Lesnea.

Dar să ne coborâm la o altă po-ezie de o simplicitate extraordina-ră, care faţă de primele două câşti-gă prin aceea că e şi scurtă, numai din şase versuri, dar mai ales că oferă prin caracteristica amintită posibilitatea unei traduceri bune. E vorba de poezia „Pentru ce?” (în original fără titlu) din care traducă-torul a transpus corect versul doi şi oarecum trei (cu câteva plusuri scuzabile), iar restul culminând în versul patru care răstoarnă orice atitudine a poetului din original: „Ne tebja ja vizu, ne k tebe prise!”, adică: „Nu te mai văd pe tine, n-am venit la tine” şi nu cum e la Lesnea: „N-am venit la tine să te văd nu pot”, care presupune un motiv de reţinere şi care nu mai are nimic cu

originalul în care sună clar că fostul ei iubit n-o mai vede pe dânsa, cu alte cuvinte nu mai are imaginea ei clară în minte, poate (subînţe-les) din cauza alteia. Lesnea nu a înţeles textul şi ne-a dat tocmai o inversiune a lui.

„Din alte zări...”

Totuşi să încercăm pe alta. „Sunt obosit”, în traducerea lui Lesnea (în original fără titlu); astfel, în original în prima strofă (fără ul-timul vers):”Ustal ja zitj v rodnom kraju/V toske po grecnevym pros-toram/pokinu hizinu moju”, „Am obosit de trăit în ţinutul meu/în dorul după întinderile de hrişcă/Voi lăsa coliba mea” şi nu cum e la Lesnea: „Sunt obosit de traiul meu statornic/din casa mea curând o să dispar”.

„Din alte zări, din alte locuri dornic” nu-i decât o parodiere a textului originar de ultimul vers din prima strofă: „Ujdu brodjago-ju i vorom” tradus parţial corect, deoarece Esenin spune numai că voi pleca ca un vagabond şi tâlhar.

Esenin ar fi vrut să plece, ase-menea unui vagabond (se înţele-ge prin aceasta mai mult mirajul chemărilor, decât dorinţa activă-rii), dar nu să ducă existenţa unui vagabond ori a unui tâlhar. La fel şi cu primele două versuri din stro-fa a II-a: „Pojdu po belym kudrjam dnja/Iskatj ubogoe zilisce”/Voi merge pe zulufii albi ai zilei/Voiu căuta locuinţă săracă”; La Lesnea au luat forma următoare: „Pe cârlionţii zilelor senine/voi rătăci spre un trai curat ori strâmb”, în al doilea vers un „strâmb” în plus (forţat de rima următoare „ca-rîmb” şi care denaturează ideea lui Esenin, umanitaristă.

Efectul sonorităţii

Tot aşa şi din strofa a treia pur şi simplu. Mai curios e primul vers din strofa a patra, unde Lesnea vrea să depăşească, recreind originalul: ”A mesjac budet pli-ztj i plztj”, „Şi luna va pluti şi va pluti”, nu cum e la Lesnea: „O să plutească luna luminând”, în care repetiţia lui Esenin îşi pierde în traducere orice efect al sonorită-ţii, dar mai ales al onomatopeicu-lui „plztj” care îţi dă senzaţia unei plutiri de lună.

Vasile I. Cataramă

Despre traducerile lui Esenin (III)

ARH

IVA

"V.L

."

Itinerarii19 2 decembrie 2011

eekend

] Supliment gratuit al cotidianului “Viaţa liberă”agazin

Săptămâna2 - 8 decembrie 2011

Maria Stanciumarias@yahoo.com

Pagină realizată de

Foto: M. Tofan Stanciu

Itinerarii europene Pe „Uliţa de aur” a Pragăi

După „piatra filozofală!”

Ceea ce se cheamă Oraşul vechi din Praga, parte a patrimoniului UNESCO din anul 1992, vizează un

ansamblu de clădiri şi biserici ce alcătuiesc un fel de istorie a artei, a culturii şi a spiritualităţii acestei ţări în diverse perioade.

Astăzi ne pierdem pe „Uliţa de aur” din Praga, o destinaţie care nu are nimic în comun cu luxul, cu aurul, cu poezia, ci mai degrabă cu acea zonă ascunsă, ocultă a omului dornic de a forţa realitatea şi de a scoate bani din piatră seacă… „Uliţa de aur” din Praga este unul dintre cele mai vechi cartiere ale Boemiei, este de fapt cartierul puşcaşilor şi al gardienilor de la Castelul Praghez. Un loc care a adunat prin veacuri multe poveşti, unele terifiante. Se spune că pe „Uliţa de aur” ajungeau toţi aventurierii, dornici de a se îm-bogăţi peste noapte, unul dintre aceşti incurabili fiind chiar Alteţea Sa Regală Rudolf al II-lea (1576-1612).

De la Hermes Trismegistus la Rudolf al II-lea

Rudolf al II-lea este cel care a visat toată viaţa sa că va intra într-o bună zi în posesia Pietrei Filozofale. El face parte dintre acei aventurieri care, în-cepând de la Hermes Trismegistus, au sperat că încurajând dezvoltarea alchimiei vor intra într-o bună zi în posesia Pietrei Filozofale şi a elixi-rului tinereţii! Ce este cu această Piatră Filozofală? Pentru a înţelege trebuie să facem arc peste timp şi să ne întoarcem puţin în Egiptul antic.

Hermetismul - sistem de gândire

Ce este hermetismul? Este un sistem de gândire apărut în Egiptul

elenistic şi el defineşte perioada cu-ceririlor greco-romane, perioadă de profunde schimbări, începută pe la 332-330 înainte de Hristos, perioa-da cuceririi lui Alexandru Macedon. Sistemul de gândire are drept cu-vânt-cheie sincretismul, adică un amestec (amalgam) de idei care a stat la baza doctrinei. Ba chiar a dat naştere şi unui personaj nu-mit Hermes Trismegistus şi a ceea ce numim „Corpus Hermeticum”. Hermetismul defineşte gândirea politeistă din amintita perioadă elenistică a Egiptului, iar scrierile ce alcătuiesc „Corpus Hermeticum” se caracterizează printr-o doctrină de texte filozofico-teologice, cu idei din magie, alchimie, astrologie, me-dicină. Corpul cuprinde 17 tratate. Ele sunt considerate a fi revelate lui Hermes Trismegistus de către zeii Hermes şi Thot. Hermetismul, sistemul care a pus în mişcare atâ-ta gândire, are ca „părinţi” doi zei, unul grec - Hermes (la romani era Mercurie) şi zeul egiptean Thot. La fel ca şi Hermes la greci, Thot este considerat - la egipteni - zeul înţe-lepciunii, al ştiinţei, medicinei, ocro-titorul hieroglifelor şi al scrierilor, Patronul castei cărturarilor, care a influenţat ştiinţa, alchimia, chimia, istoria şi multe alte domenii timp de multe veacuri.

Ficţiune sau realitate

Pe atunci, la fel şi în vremea lui Rudolf al II-lea se credea - în mod fals - că susţinerea şi dezvoltarea alchimiei vor duce la descoperirea Pietrei Filozofale care ar face po-sibilă transformarea metalelor în aur şi găsirea unui elixir al tinereţii. Cine este Hermes Trismegistus? Acest personaj este legendă sau realitate? Are vreo legătură Hermes

Trismegistus cu Teologia? Şi dacă da, care sunt punctele de întâlnire?

Cercetătorii au trei variante. Unii îl consideră pe Hermes Trismegistus un personaj mitologic căruia îi este atribuit un corp de scrieri, alţii sus-ţin că sub acest nume se ascunde un filozof, un înţelept grec care se legitimează de la zeul elen Hermes, iar alţii că ar fi un profet pre-creştin ridicat din rândul creşti-nilor din

Biserica C o o p t ă , Biserica Ortodoxă a Egiptului, monofizită. Şi totuşi, cine sau ce să fie? Concluzia este că nu e un cine, ci e un ce! Hermes Trismegistus nu a fost nici filozof, nici profet precreştin, cum se credea, ci este un personaj mi-tologic. Însă ideile care s-au ţesut în jurul acestuia se constituie în-tr-un sistem de gândire specific Egiptului elenistic, iar unii expo-nenţi ai Şcolii din Alexandria au îmbrăţişat hermetismul şi au tras concluzia că - prin unii gânditori - a fost anunţat creştinismul. Lăsând partea ocultă a hermetismului, Tertulian, Clement Alexandrinul, Fericitul Augustin sunt doar câţiva dintre cei care au fost preocupaţi

de aceste aspecte şi care au citat din Hermes Trismegistus, pregătind lumea pentru venirea lui Mesia… Şi odată cu Întruparea Fiului lui Dumnezeu pe pământ, noi - creştinii - am găsit o altfel de piatră; o Piatră a credinţei în Dumnezeu - Unul în Fiinţă şi Întreit în Persoane. Ucenicii lui Hristos şi apoi Sfinţii Părinţi ne-

au arătat Piatra din capul unghiului, Care

este Hristos (M a t e i

21, 42 ; M a r c u

12,10; Luca 20,17; Fapte 4, 11).

„Piatra Hristos” este cea care uneşte zidurile şi neamurile, Care uneşte prin Duhul lui Dumnezeu oamenii şi neamurile. Numai o viaţă sănătoasă, animată de Hristos şi cu Hristos şi respectân-du-l pe celălalt, numai atunci vom putea să ne ridicăm la desăvârşire şi să ne clădim viaţa veşnică.

Încercare eşuatăÎn veacul al XVI-lea, Rudolf al II-lea dă-

duse frâu liber imaginaţiei, în vreme ce în Franţa şi Anglia, încă din Evul Mediu, din 1386, practicarea alchimiei deveniseră ilegală, era condamnată, activitatea fi-ind interzisă şi de competenţa Inchiziţiei. Deci, regula era fără „Piatra Filozofală”!

Dar, la Castelul Praghez, un rege - Rudolf al II-lea - în plin veac XVI, relu-ase asiduu căutările zadarnice ale Pietrei Filozofale. A fost rege al Imperiului Roman între 1576-1612, totodată, rege al Boemiei şi al Ungariei, iar între 1599-1604, a fost principe de Transilvania; pentru noi, românii, Rudolf intră în cate-goria principilor străini de Transilvania, cu o influenţă nefastă asupra istoriei acestei provincii râvnită de atâţia aven-turieri. Incapacitatea lui de a gestiona treburile imperiului l-a făcut pe fratele său, Matia, să-l înlăture. Politica lui Rudolf a grăbit sfârşitul martiric al Voievodului Mihai Viteazul. Cât pentru cehi, domnia lui Rudolf al II-lea a avut influenţe demne de reţinut; în anul 1583, el a mutat sediul capitalei imperiului pe care îl conducea de la Viena la Praga. Eşecurile sale repe-tate de reunificare a imperiului sunt vă-zute de istorici drept o încercare eşuată de a crea un imperiu unificat creştin. Dar el a fost interesat de învăţăturile oculte şi a visat că va intra în posesia pietrei filo-zofale şi a elixirului vieţii. Asemenea lui Albert Magnus şi Roger Bacon şi acest rege credea că există o „piatră filozofa-lă” , a înţelepciunii, care îl ajută pe om să transforme orice metal în aur. Îşi mai închipuiau ei că această piatră filozofală îi va ajuta să se vindece de orice boală, ba chiar să-i întinerească pe cei bătrâni şi să le prelungească viaţa. Ori istoria, viaţa ne-au arătat prin atâtea exemple că uni-ca Persoană în măsură să ne lumineze, să ne ajute să devenim înţelepţi, veşnic tineri şi nemuritori este doar Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Rudolf era preocupat şi de artă şi nu rata nicio ocazie de a adu-na cele mai valoroase lucrări, între aces-tea cele ale lui Albrecht Durer şi Pieter Brueghel cel Bătrân. A fost un renumit ocrotitor al artelor şi deţinător al celei mai renumite colecţii de artă din genul „manierismul nordic”. Este caracteristică secolului al XVI-lea şi se identifică prin întreţinerea unei anumite „fineţi” (în artă şi literatură) căutată, afectată, agresată chiar de efecte artificiale. Stil fără consis-tenţă, de care ne lovim şi astăzi.

Şi totuşi, prin ce se distinge „Uliţa de aur”? Prin căsuţele mici, în miniatură, că-suţe în care erau cazaţi puşcaşii Castelului Praghez. Au fost alipite de zidul de apă-rare, începând cu secolul al XVI-lea. Se crede că în vremea lui Rudolf al II-lea, în aceste căsuţe locuiau şi alchimiştii, cei care căutau de zor aur, formule de elixir, chiar Piatra Filozofală. Când profesiile de puşcaş şi gardian la castel au decăzut, aceste locuinţe şi-au schimbat proprie-tarii. Ele au fost râvnite de alţi meşteşu-gari, funcţionari, clopotari, de săraci şi de interlopi, de membrii orchestrei regale. „Uliţa de aur” a fost pusă în valoare în veacul al XIX-lea, iar din veacul al XX-lea, unele personalităţi, precum Franz Kafka care a locuit aici, la numărul 22.

Regele Rudolf

ARH

IVA

"V.L

."

Buzunar20 2 decembrie 2011Nr. 1124eekend

] Supliment gratuit al cotidianului “Viaţa liberă”agazin

Săptămâna2 - 8 decembrie 2011

Poante diversePantofii meiMi-am luat pantofi de lac,Calitate foarte-naltă,Şi îi port, că-mi sunt pe plac,Dintr-o cizmărie-n altă...

Calităţi de şefUn grav indiciu:E impotent,Iar la serviciu - Incompetent.

Calculele mireluiEu, după nuntă-am calculatC-am cheltuit mai mult, nu-i bine,Reiese că m-am însuratDin dragoste... cu tine.

LucrăturăCalul s-a pensionat,L-au lucrat, cred, pe la spate,Fiindcă a venit în satUn măgar... cu facultate.

Vasile Plăcintă

- Ei, să nu-mi zici că ţi-a luminat Dumnezeu minţile şi ţii post pentru iertarea păcatelor, a gângurit ironic Arabul atunci când Uriaşul nostru a desfăcut al treilea pachet de biscuiţi din acea dimineaţă.

- Nu mă gândeam la post, ci la tom-bolă, a recunoscut acesta din urmă, cu gura plină.

- Ce tombolă?!- Aia anunţată la radio, fiu oriental!

Să nu-mi zici că nu ştii...- Nu ştiu...- Incredibil! Fabrica locală de bis-

cuiţi, cu ocazia împlinirii a 36 de ani de activitate, a deschis un concurs cu premii! Din oră în oră, la radio, se or-ganizează o tombolă unde se anunţă câte trei coduri norocoase!

Arabul s-a încruntat uşor.- Îhm... Şi ce premii sunt puse în

joc?- O sută de dolari pentru prime-

le două coduri şi trei sute pentru cel de-al treilea cod!

- Încă o gogoriţă care să crească vânzările de biscuiţi şi totodată să amâne falimentul fabricii, s-a strâmbat

dezamăgit Alexandru Arabul înainte de a se retrage spre autobuzul său.

- Dacă ţi se face foame cumpără biscuiţi şi păstrează-mi codul, a ţipat Uriaşul în urma acestuia.

O discuţie similară s-a desfăşurat între oberstul Mike şi câţiva mecanici

din subordinea sa.- N-o să câştigaţi voi, necăjiţilor,

ci oamenii din conducerea fabricii! Faceţi şi voi un calcul: 500 de dolari pe oră înseamnă, în cursul a 16 ore de transmisie live, opt mii de dolari! Fiţi realişti, de unde să dea patronul unei firme aflate în pragul falimentului câte opt mii de dolari pe zi?!

Mecanicii i-au dat dreptate... Şi to-tuşi, într-o singură zi, atelierul doi s-a umplut de ambalaje de biscuiţi!

În oraş, tombola anunţată la radio a cuprins oamenii asemenea unei

plăgi; consignaţiile şi buticurile de la colţurile străzilor au fost luate cu asalt! Gustul fripturii, al pizzei sau al ciorbei de burtă servite în grabă, la plimbă-tavă, a fost suprimat de parfumul de vanilie, făină şi... dolărei al biscuiţilor Zâmbilici. Nebunia a mers într-atât

de departe încât în noaptea primei zile de concurs, un camion cu biscuiţi a fost prădat de borfaşi la intrarea în Olana, iar un pensionar a fost prins în-tr-un supermarket de la Inelul Sud cu opt pachete de Zâmbilici ascunse în buzunarele gecii...

Întreaga tevatură a durat o săptă-mână. Alături de prietenii mei, m-am umflat de biscuiţi în speranţa unui cod câştigător...

- Nu avem noroc, a murmurat Gigi, gata să dea cu radioul de pământ după încheierea ultimei extrageri.

Asta e...- Vorba lui Alexandru Arabul:

„Măcar aţi ţinut post pentru iertarea păcatelor”, a râs cu superioritate ober-stul Mike.

Era sfârşitul programului. L-am pri-vit resemnaţi cum îşi îmbracă palto-nul „nazist”, cum îşi potriveşte pălăria, cum îşi ia diplomatul din fişet şi... cum se împiedică de cablul de alimentare al unei baterii. Oberstul s-a întins cât era de lung pe podea, iar geanta-di-plomat s-a rostogolit în direcţia noas-tră şi s-a deschis singurică: înăuntru erau teancuri de coduri şi ambalaje de Zâmbilici...

- Aha, iată cum ne amintim de fa-bula „Lupul moralist”, am pufnit cu ironie.

Uriaşul a clipit confuz, după care m-a tras de mânecă.

- Între noi fie vorba, Amirale, dar n-am mai văzut până acum lup care să mânânce biscuiţi şi să miroase a va-nilie. Nici la circ şi nici măcar în desene animate, dar... pentru toate există un început, nu-i aşa?!

Ovidiu Anghel

Biscuiţii Zâmbilici

Promisiunea(după Anton Stanciu)

De după deal se-arată lunaAsemeni unui glob de foc,Cum face ea dintotdeauna,Şi-am stat uimit o clipă-n loc...

Iubitei vreau să i-o oferDe-aş fi în stare să mă duc,Da-i cale lungă pân` la cerŞi n-am de ce să o apuc…

Deci faţă n-am să fac ispiteiCu neputinţa mea totalăDe a-i aduce-n dar iubiteiO lună plină, naturală…

Şi din decorul ei de-o iau,N-ar fi pe Terra mai… bau , bau?!

Iulian Bostan

Catrene dunărenePacientulDin spital când a fugit,Cu atâta îndrăzneală,Medicii l-au fugăritŞi l-au prins cu o răceală.

La spitalA fost foarte reuşită,Operaţia de grefă,Dar şi fuga lui pripită,Chiar cu asistenta şefă.

PensionarulDe când se ştie tot învaţăŞi grijile îl tot cuprind,Dar are-aşa poftă de viaţă,Că pofta i-a venind trăind.

RecomandareEste foarte indicatăFie soare, fie ploaie,Ca o dragoste curată,Să înceapă cu o baie.

RachierulBea tărie în mod cert,Obicei ce e sistemic,Nu bea mult, numai un sfertŞi acela academic.

Vasile Manole

O prietenie-adevărată, Cum e-n anale consemnat,Nu se sfârşeşte niciodată: Ba se continuă şi-n pat...

De când se ştiau, erau prieteni nedespărţiţi şi se comportau ca fraţii. Asta poate şi pentru faptul că taţii lor aveau ceva comun cu ambii băieţi. Pe tatăl lui Gheorghe I. Gheorghe îl chema Ion, iar pe ta-tăl lui Ion G. Ion îl chema Gheorghe. Băieţii locuiau pe aceeaşi stradă, iar părinţii i-au dat la aceeaşi şcoa-lă, unde când au început să le mi-jească mustăţile s-au îndrăgostit de aceeaşi fată, pe care o chema Ionela-Gherghina. Toţi trei erau ne-despărţiţi, dar la un moment dat, fata a trebuit să-l aleagă pe unul dintre ei şi l-a ales pe Gheorghe I. Gheorghe. Ion G. Ion a rămas un pic dezamăgit, dar s-a consolat repede şi a fost capul de afiş al nunţii ca în poveşti a prietenului său cu propria iubită. Dar la scurtă vreme, Ionela-Gherghina a fost surprinsă în patul lui Ion G. Ion, fapt firesc într-un fel, întrucât trebuia să-i ofere ceva spre consolare bietului băiat defavorizat de soartă şi a cărui iubire o însoţi-se ani întregi. Astfel stând lucruri-le, din cavalerism şi pentru a salva onoarea tinerei doamne, Ion G. Ion s-a oferit să o ia în căsătorie, după ce Gheorghe I. Gheorghe a divorţat

spre a dovedi că este un soţ integru. Totuşi, lucrurile nu s-au oprit aici şi la scurtă vreme Ionela-Gherghina a fost de data aceasta surprinsă în pa-tul lui Gheorghe I. Gheorghe, semn vizibil că biata femeie îi iubea la fel de mult pe amândoi... Motiv de un nou divorţ.

Ei, dar acestea erau evenimente consumate mai demult, iar bunii

prieteni nu s-au certat câtuşi de puţin pentru acele fapte oarecum nefireşti, prietenia lor dăinuind în continuare şi ei rămânând în relaţii bune cu fosta lor soţie, care acum devenise prezentatoare la un im-portant post tv. Înte timp, fiecare din ei îşi construise o carieră soli-dă, Gheorghe I. Gheorghe intrând în politică pentru a deveni pe rând deputat, senator şi apoi europarla-mentar, ceea ce însemna o realiza-re la care nu visase niciodată şi la care nu poate aspira oricine. Nici Ion G. Ion nu se lăsase mai prejos, ajungând un important om de afa-ceri, inclus în topul celor mai bogaţi afacerişti mioritici. Pe lângă multe tranzacţii cu imobiliare, el făcea comerţ cu cereale. În paranteză fie

spus, exporta toamna cereale, când exista un excedent pe piaţa internă, luând un bonus important, iar pri-măvara importa aceleaşi cereale, care începuseră să lipsească de pe piaţă din cauza exporturilor exce-sive, obţinând iarăşi un profit gras. De ceva vreme, amuşinase o nouă afacere grasă: cumpăra energie electrică de la hidrocentrale la un preţ scăzut, pe care o căra apoi „cu sacul” prin liniile electrice ceauşiste, până la fraierii de consumatori care o cumpărau la un preţ dublu....

Acum, graţioasa Ionela-Gherghina îşi petrecea vacanţele când cu unul, când cu celălalt, în destinaţii exotice, la hoteluri de cinci stele...

Într-o seară, Gheorghe I. Gheorghe, revenit pentru câte-va zile în ţară, îi făcu lui Ion G. Ion o vizită la vila de domiciliu, unde, fiindcă nu se văzuseră demult, de-pănară amintiri dintre cele mai plă-cute şi mai savuroase din copilărie, adolescenţă şi prima tinereţe. Nici nu-şi dăduseră seama când trecuse vremea şi se făcuse miezul nopţii. Gheorghe I. Gheorghe se hotărî să plece, lucru devenit însă imposibil din cauza unei ploi torenţiale, un adevărat potop.

- Rămâi să dormi la mine, Gheorghe, îi propuse Ion, mai ales că nu te aşteaptă nimeni acasă...

Gheorghe acceptă cu plăcere, dar la un moment dat, după ce se duse să pregătească patul, Ion con-stată că prietenul său dispăruse. Aşteptă el ce aşteptă, dar zadarnic. Neliniştit la gândul că Gheorghe păţise ceva rău, Ion G. Ion îl sună pe telefonul mobil. În receptor se auzi un vuiet surd care i se păru sus-pect.

- Alo, Gheorghe? Unde eşti? Răspunde! De ce-ai plecat de la mine?

- Alo, Ioane, te aud. Am plecat să-mi aduc pijamaua, după cum bine ştii, eu nu pot să dorm într-o pijama străină....

- Şi de ce durează atât de mult, doar stai la doi paşi de mine?

- Păi, acum sunt în avion...- Cum aşa? Ce cauţi în avion la

ora asta?- Prietene, ce puteam face dacă

mi-am uitat pijamaua favorită la Bruxelles? Trebuia să mă duc să o iau, nu?

Pentru cei care nu au posibilita-tea de a merge la Bruxelles, se între-vede totuşi o alternativă:

Te uiţi cu jind la noi atracţii Destinul însă ţi-e ingrat,Că parte nu ai de distracţii În schimb, ai devenit distrat...

Dan Căpruciu

Des

en d

e p

avel

mat

ei

Ploaia

Să construieşti certitudini tu îţi doreştiPe obiective importante eşti concentratNu vrei ca timpul pe fleacuri să-l iroseştiCu unii care au experienţă tu întârzii la sfat.

Bolnav de-atâta insomnie şi de boalăÎn vasta şi promiscua arenă a eticii socialeNu poţi scăpa de plictis şi nici de moralăAfurisita de comoditate îţi surâde în cale.

Viaţa asta este precum un mare cerc viciosDe senzaţii tari tu fiind numaidecât ahtiatAtâtea lucruri şi fapte se întâmplă pe dosCu unii care au experienţă tu ades întârzii la sfat.

Tu zăboveşti în lumea asta de ezitări plinăMulte aproximaţii îţi trec adesea prin minteVisele tale nu ţin cont de morala creştinăCaptivi sânii tăi, în cele mai frumoase veşminte.

Cer

c vi

cios

Ilie Matei

ARH

IVA

"V.L

."

Buzunar21 2 decembrie 2011

eekend

] Supliment gratuit al cotidianului “Viaţa liberă”agazin

Săptămâna2 - 8 decembrie 2011

Omul era tare sărac şi necăjit până la Dumnezeu. Nimic nu-i mai plăcea pe lumea asta şi nimic nu mai putea accepta şi înghiţi, decât numai rachiul. Şi acela luat pe da-torie. Până când s-a întâmplat mi-nunea.

Venise, ca în fiecare seară, de la crâşma din sat, puţin ameţit şi plin de amărăciune la gândul că iar se în-torcea în casa lui dărăpănată, plină de igrasie, rece, însingurată şi ne-primitoare. Nici măcar nu mai avea sobă, se năruise şi, oricum, n-avea nici lemne, aşa că, de unde căldu-ră? Când aprinse singurul bec de 40 waţi din cameră, văzu, pe peretele dinspre nord, siluetele, aproape cla-re, a trei cai. „Cred c-am băut prea mult”, se gândi el, şi se culcă. Dar dimineaţa, caii erau tot pe perete, mult mai conturaţi şi parcă verzi. „Or fi de la igrasie”, gândi el, cău-tând o explicaţie. Se învârti puţin prin frigul din curte, încercând să se dezmeticească, dar, când reveni, caii erau tot acolo, mai clari parcă şi mai verzi decât înainte. Ca să scape de vedenie, plecă la crâşmă.

- Măi vere, îi spuse el unei rude mai îndepărtate, la masa căruia se aşezase, cred că mi-au apărut trei cai pe pereţi… Şi sunt verzi, ca frun-za în aprilie, continuă după o scurtă pauză. Ce naiba să fac cu ei?

Ruda se gândi profund, învârti protocolar paharul, amestecând cu grijă rachiul alburiu şi zise:

- Dă-i jos, frate, şi pune de-o her-

ghelie! Şi-aşa n-ai ce face, câştigi şi tu un ban şi intri în rândul lumii…

Omul ciuli urechile, goli paharul său şi porni cu paşi repezi spre casă. Nu mai era nevoie să-i dea el jos de pe perete, caii, toţi trei, erau în cur-te, păscând liniştiţi printre buruieni-le netăiate. „Cum naiba or fi reuşit ei să deschidă uşa?”, se întrebă el perplex. Dar lăsă imediat orice în-

trebare şi orice explicaţie, îşi suflecă mânecile zdrenţuite şi, amintindu-şi cu o nedisimulată plăcere că unul dintre strămoşii lui după mamă fu-sese samsar, se apucă de treabă.

Din ziua aceea n-a mai pus pi-cătură de băutură în gură. Cei care treceau din întâmplare prin faţa casei dărăpănate aveau să vadă, din acel moment, o roboteală din ce în ce mai temeinică şi producti-vă, curtea se umplu în câţiva ani de zeci, sute şi apoi mii de cabaline, armăsari, cai de cursă, iepe gestan-te, mânji, toţi verzi, de un „verde ca frunza în aprilie” cum se exprimase el încă de la început, în crâşma din sat. Apăruseră, în plus, sute de an-gajaţi, specialişti, dresori şi mana-

geri, iar noile herghelii erau scoase pe câmp, pe păşuni din ce în ce mai vaste şi mai verzi, cât vedeai cu ochii, culoarea cailor contopindu-se cu cea a ierbii.

Chemat, mulţi ani după aceea, să se pronunţe asupra fenomenului şi să dea un diagnostic, veterinarul şef al judeţului, a tras, după o laborioa-să analiză, în cadrul şedinţei lărgite

a consiliului local, o concluzie isto-rică:

- Domnilor, avem de-a face cu o nouă rasă de cai. Este vorba de Pur Verde Românesc, o rasă total superioară celei cunoscute sub de-numirea de Pur Sânge Arab. Dacă, la începuturile ei în deşerturile ara-be, beduinii adăposteau respec-tivele exemplare, de culoare albă, în corturile lor, conferindu-le astfel inteligenţă şi sociabilitate, această nouă rasă provine direct din casă, mai precis de pe peretele naţional şi este de culoare verde, ceea ce îi asi-gură o superioritate covârşitoare şi un viitor ecologist unic şi irepetabil. Prevăd că Pur Verdele Românesc se va impune pe toate meridianele

lumii, ca unul dintre cele mai cunos-cute şi mai celebre branduri născu-te pe aceste meleaguri!

Din acel moment, afacerea omu-lui cu cai verzi căpătă o dimensiune naţională şi chiar internaţională. Crescătoria lui s-a extins continuu, beneficiind de fonduri europene şi mondiale, afacerea s-a transformat în trust, corporaţie, mega-concern transnaţional, care l-a propulsat pe deţinătorul licenţei printre cei mai bogaţi oameni din Univers. Cu toate acestea, el n-a vrut, în ruptul capului, să renunţe la casa aceea dărăpănată, plină de igrasie şi cu sobă năruită, în care îi apăruseră, pe peretele din Nord, primii săi trei cai verzi. Până într-o zi, când, reîn-torcându-se de la reşedinţa sa de la Monte Carlo, pentru a-şi vizita locu-rile natale, de care i se făcuse un dor cumplit, fu întâmpinat de o surpriză năucitoare.

În acea zi, la fel de friguroasă ca aceea în care descoperise caii, cobo-rî din maşina lui de lux, trecu peste poarta părăginită şi bătută de vânt, intră în camera care îi schimbase destinul şi, când privi pe peretele din nord, văzu în toată splendoarea ei, cu picioarele zvelte pe podea şi cu capul sus, aproape strivit de pla-fon, gata să iasă din peisaj, o girafă.

- Nu, la girafe nu mă bag! spuse el ferm şi se întoarse, cu primul avi-on, la Monte Carlo.

Ion Manea

Citate... adnotateLa balamuc, birjar![ „Atât de multă moarte/ Pentru atât de puţin timp.” (Al. Andriţoiu)Da, da! Şi natura e cam risipitoare![ „Ochiul cu care privim istoria este umezit de aspiraţii.” (Octavian Paler)Care rămân, vai, virgine![ „Există şi critici literari care nu pot să ordoneze rafturile unor sin-teze ale cărţilor citite.” (A. Marino)Şi se prăvale biblioteca peste ei.[ „În taina ei, adânc tăcând/ Iarba se pregăteşte să mă-mbrace” (N. Steinhardt)O îmbrăcăminte subvenţionată de mama natură.[ „Doamne, cât albastru cheltu-ieşti ca să nu te vedem!” (O. Elytis)Dar te simţim.

Vasile Ghica

Nu mai împinge, dom'le!

Nu mai suport, nu mai rezist! De la un timp ceva nu mai merge. Şi pentru asta toţi mă împing, mă trag, mă lovesc! Vă spun sincer că nu-i vina mea. Altcineva ar trebui să tragă aceste ponoase, nu eu. Dar cei din jur nu vor să priceapă acest lucru şi continuă să mă apostrofeze pe mine. Din zori şi până noaptea târziu trăiesc un coşmar. Munca în orele de serviciu cu publicul e un coşmar. Şi pentru ce toate astea? Pentru neglijenţele altora? Un tip solid mi-a tras un picior undeva, de credeam că mă desprinde din încheieturi. N-am avut puterea de a riposta în niciun fel. Tot ieri, un tânăr aprig după ce m-a lovit cu umărul mi-a tras şi o înjurătură bir-jărească. N-am avut încotro şi am răbdat. Furia mea constă mai mult în aceea că tânărul nu ştia de drept cui trebuiau adresate acele cuvinte neonorabile. Astăzi, pentru prima dată nu mi-a părut rău că cineva mă împinge cu forţa. Era o bătrâni-că mică şi firavă. Nu m-am supărat şi am încercat să nu mai stau ca de gheaţă. Cu toate bunele mele intenţii şi eforturile depuse de ea, sărmana bătrânică n-a reuşit să mă clintească de pe poziţie. Ghinionul eu, dar mai ales al meu.

Acum, pe drept cuvânt, le dau la toţi dreptate. Dar până când să rabd toate astea? Până când să plă-tesc eu în locul altora? Cât o să mai pot îndura? Toate au o limită, un sfârşit. Gata! Mâine, când se va urca dispecerul să-i dea foaia de parcurs vatmanului, am să mă blochez îm-preună cu celelalte surate şi până la urmă trebuie să pună pe cineva să mă repare. Le arăt eu cum trebuie să funcţioneze o uşă de tramvai!

Ionel Jecu(din cartea „E dulce viaţa în România”)

Selecţia pag. 20-21:Dan Plăeşu

e-mail: dan.plaesu@yahoo.com

Desen de Pavel Matei

Dacă dl Mirică e ateu, ca să fa-cem un transfer de termen, în ma-terie de horoscop, madam Caliopi, consoarta dumnealui, e moartă după horoscoape; nu poate pleca la serviciu fără ele. Dl Mirică buto-nează telecomanda.

- Lasă-l aici! îi strigă răstit dna Caliopi.

„Pentru cei născuţi în Scorpion se anunţă o zi bună în afaceri, dar fe-

riţi-vă de un conflict!“, „zicea” micul ecran. Şi ca un făcut chiar atunci dl Mirică mută în altă parte.

- Ce mi-ai făcut nenorocitule, mi-ai stricat ziua! ţipă la el distinsa doamnă.

- Dragă, da’ n-am vrut, am crezut că s-a terminat, şi-apoi îl mai dă şi mâine.

- Da? Râzi de mine, tâmpitule! Uite că m-a apucat transpiraţia.

Cum mă duc eu în asemenea hal la serviciu? Pe tine nu te interesează nimic. Aşa ai fost toată viaţa.

- Lasă, dragă, mai căută o ieşire dl Mirică, îl citeşti în ziar.

- Ei nu, că asta-i prea de tot! Ia dă telecomanda la mine!

Şi, furioasă, dna i-o smulge din mână şi pleosc! cu ea în fruntea dlui Mirică. Sub presiunea loviturii pielea capului plesni şi din fruntea

victimei începură a izvorî picături de sânge. Credeţi că dl Mirică va povesti vreodată prietenilor săi de-spre provenienţa semnului din frun-te? Ne îndoim de aceasta. Şi încă ceva: Horoscopul avusese dreptate! Numai că invers. Persoana care ar fi trebuit să se ferească de un conflict în acea zi nefastă s-a dovedit a fi, din nefericire, bietul domn Mirică...

Iulian Bostan

Un Pur Verde Românesc şi o girafă emergentă

Şi să nu crezi în horoscoape!

Bar transformat în bisericăEi biserică n-aveauŞi-au durat-o dintr-un bar,Unde deseori veneauDe-nchinau... câte-un pahar.

La Galaţi, maidanezi de Brăila?Cum e vrajbă şi mânieÎntre urbele vecine,Aduc câinii-ntru frăţie,Că ei se-nţeleg mai bine.

Vedetele şi moda scumpăNu munceşti, nu ai nici pită,Nici fasole să mănânci,

Doar vedetele merită,Fiindcă au muncit... pe brânci.

O vedetă intră în presa scrisăSchimbă rolul, se cam temeŞi să intre-n presă-ar vrea,Că o fi destulă vremeDe când intră... presa-n ea!

Măsuri la graniţă împotriva gripeiStă de veghe poliţistulCu pistolul sub aripă,Doar s-o strecura turistulCu un geamantan... de gripă.

Constantin Cristian

Din presă şi din... Buzunar

ARH

IVA

"V.L

."

Jocuri22 2 decembrie 2011

eekend

] Supliment gratuit al cotidianului “Viaţa liberă”agazin

Săptămâna2 - 8 decembrie 2011

Sudoku

Înscrieţi în căsuţele libere din cele nouă casete nume-re de la 1 la 9 fără a se repe-ta, astfel încât suma totală pentru fiecare casetă în par-te să fie 45 şi, de asemenea, suma pentru fiecare linie sau coloană să fie tot 45.

3 1 6 2

2 4 7 5 3

7 1 2

6 7 9

4 9 5 2

8 5 2 1 7

8 5 3

6 9 1 8

1 7 4 8 6

ÎncrucişareVă invităm să potriviţi în grila de faţă toate cu-

vintele de mai jos, astfel încât să rezulte o încruci-şare corectă:

] AR, AT, CZ, DW, IA, RA, ST;] ERĂ, LIN, REN, RIN, UIU, UNI, YEN;] ACRĂ, ALES, BAIŢ, ETEN, STAR, UIMI, YALĂ, ZARE;] ACARI, ACTOR, ICTER, IDILĂ, LACĂT, LITII, RISCA, TARTĂ, WIDIA;] HAINIT, KAINIT, NĂŞIRE, SĂRAŢI, ZBIHUI,] BACANALA, ZBLENDUI,] IMITATORI.

Fuga

voca

lelo

rN

.A. C

ompl

etaţ

i voc

alel

e lip

să p

entr

u o

dezl

egar

e co

rect

ă!

arit

mo

griF

Înlocuind numerele cu lite-re corespunzătoare se vor afla, pe spaţiul marcat prin raster, citind din colţul stânga-sus, nu-mele poetului naţional autor al “Luceafărului”, iar pe orizontală noţiuni literare.

Bine dispuse

Pagini realizate de Gheorghe Gurău

ORIZONTAL: 1) Impediment în calea de acces spre rai, condus cu alai - Atârnă greu de umerii femeilor. 2) Dă drumul la tren, aşteaptă... în linie dreaptă - Se fac de râs în faţa mulţimii. 3) Cu mare putere de pătrundere - Se poartă la cravată şi costum (var.). 4) Sfârşit de drum, aflat în cumpănă! - A da de cules, în perioada de coacere. 6) Un meci pentru stabilirea finalistei. 7) Plusul care se înregistrează când vorbim de pile - Început de vacanţă! 8) Nemişcat într-un flux continuu de curent - Mediu propriu pentru oameni de cultură. 9) Cu trimitere la “focul” ce întreţine viaţa - Joc de ape. cu un rezultat final. 10) Trecut de patru prin apropiere - Boala unei mucoase, vizavi de un... măgar.

VERTICAL: Un popas la umbră deasă... mai nou scoasă - Se pronun-ţă pentru linişte totală, în sală. 2) Descărcat de sarcini, precis, într-un circuit închis. 3) Trasul boilor la ţară. când se cară - Cele din urmă, nu şi din turmă. 4) Arici de mare... la cântare! - A prinde uşor un somn, nu-i de domn. 5) Culoare prin care ne găsim scăpare (sing.). 6) Regu1ă bisericească. un ti-pic vreau să zic. 7) Bani de împrumut pentru ce ai de făcut (rar.) - Păpuşă... din cârpă! 8) Dus cu capul, nimerit… aiurit - Om în casă, pentru - o... prea-frumoasă. 9) Cică... e-un alint pentru pisică - Cercul care s-a turtit… alungit (fem). 10) Strânge mult şi bine, numai pentru sine.

1 5 1 10 11 2 2

8 2 12 2 12 10 11

4 11 3 4 2 7 1

4 13 1 4 6 4 3

8 11 2 12 2 8 4

14 10 11 12 11 5 12

8 1 4 6 2 7 1

14 4 11 10 15 2 5

11 10 1 4 6 12 4

8 10 1 5 15 2 5

15 2 7 8 9 11 7

7 8 11 2 5 11 5

9 1 10 11 2 7 12

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

M L V L

Z G Z G R L N

Z B R S T T C

B Z M T C T V T

R C R T C N

B L S T P N P

B L R P I T G

M N R T C T R N

L R C N M C T

Regrete la soare...Vrei nu vrei asta-i uzanţaGata, s-a sfârşit vacanţa

Nu mai potsă-mi dau uităriitot ce mă-ncânta odatăsoarele, plăcerea măriiplaja, lumea agitatăvraja fetelor cocheteîn buchete coloratede costume, asortatecu nisipulce se-ncingeberea rece carestinge setea celorce la mareau venit pentru răcoare…Nu mai potsă-mi dau uităriitoamna a pus capătzării!

ARH

IVA

"V.L

."

Jocuri 23 2 decembrie 2011

eekend

] Supliment gratuit al cotidianului “Viaţa liberă”agazin

Săptămâna2 - 8 decembrie 2011

Sudoku4 5 1 7 6 2

4 9 1 7

9 3 1 4

8 7 1

3 6 8 5

2 1 4 9

9 3 6 8

1 2 8 6 3

5 4

ExErciţii dE ÎncrucişarEVă invităm să potriviţi în grila de faţă toate cuvin-

tele de mai jos, astfel încât să rezulte o încrucişare corectă:

cuvintE PotrivitE

Soluţiile jocurilor apărute în ziarul de ieri

Înscrieţi în cele 24 de casete toate cu-vintele de mai jos, pornind din locul indicat de săgeată şi ţinând cont de litera ajutătoare. La o dezlegare corec-tă, pe cele trei co-loane marcate prin raster se va putea citi un proverb german despre învăţătură.

ABISAL, ANONIM, ATUURI, BANANĂ, CIRIPI, FALNIC, GENUNE, HÂŢÂNA, INCITA, JALONA, LUTIER, MENTAL, NATURĂ, OPTARE, OSPĂTA, PEPENE, RATAŢI, RIZOMI, SCATIU, SPIŢER, TRADUS, TRASEU, UNDEVA, ZĂRITĂ.

DE ZILE MARI

ORIZONTAL:M, S, T, DOVEDIT, LICURI, C, GIN, MAR, SAREDEMINA, RAM, RINA, POD, PIEI, I, SASI, RCON, SA, PARCARE, BOR, AU, AR, SIRET, REST, LA, ALIZEE.

MARE ZĂPĂCEALĂ

ORIZONTAL: CANCELARIE, ACUARELIST, BEATA, ALTE, A, NATRIU, R, LAT, AO, REN, IMAM, TUICI, SB, ASIN, UZ, TANGO, TASA, ILUMINATOR, CATAMARANE.

SuDOku

9 6 5 7 1 8 2 4 34 7 2 3 5 9 6 1 81 8 3 2 4 6 5 7 98 3 6 9 7 5 1 2 42 5 4 8 6 1 3 9 77 1 9 4 3 2 8 5 65 9 1 6 8 7 4 3 23 2 8 5 9 4 7 6 16 4 7 1 2 3 9 8 5

7 8 1 4 2 9 6 3 56 4 2 7 5 3 9 8 15 3 9 8 1 6 4 7 29 7 3 6 4 1 5 2 88 6 5 9 3 2 7 1 42 1 4 5 7 8 3 6 93 5 6 2 8 4 1 9 71 2 7 3 9 5 8 4 64 9 8 1 6 7 2 5 3

ORIZONTAL: ...De cum se trezi de dimineaţă simţi un gust amar în gură, luă o linguriţă de miere şi a rămas mirat că tot nu-i trece; cu două zile înainte, trei camarazi de-ai lui, vechi colegi de serviciu, unul mai acid ca al-tul, îl provocară la o discuţie pe tema unui roman istoric, scris se pare cu caractere în stil runic, ceva cu... firul de lână şi ghemuI misterios; aceasta pare să fi fost cauza indispoziţiei sale; luă din cămară o oală cu lapte prins şi, în timp ce bea, iar a fost cuprins de patimă, aşa fără niciun motiv; sti-lat fiind, lăsă totul baltă timp în care se plimba prin bucătărie în căutarea uni rac, un fel de tirbuşon cum i se mai spune, îşi aminti de cuva maşinii de spălat uitată afară, apelă la un om de elită cunoscător de arabă şi aşa... aţos din fire cum era, îşi zise ca pen-tru sine: “tale” nu ai habar de ce se întâmplă cu viaţa omului şi coborî scara la beci...

VERTICAL: ...Era de meserie, aşa cum fusese până la pensionare, un acar priceput; între el şi vecinul său s-a iscat, de ceva vreme, un fel de nemul-ţumire, dar căută să zică amin duşmă-niei cu vecinul rival, mai cu seamă că ascultase şi la radio că acesta, vecinul, fusese atacat de un urs care se repezi cu cele două labe din faţă asupra lui; să-i dea Dumnezeu sănătate ursului, îşi zise el, dar tare mi-aş dori o capă pentru nevastă-mea din blana anima-lului ce se ascundea în desişul pădurii; în curte avea un măr pe care îl plantase din tinereţe care făcea umbră în curtea aleilor late şi îşi lăsa rodul la îndemâna plozilor de pe stradă; aşa izolat cum era faţă de restul pomilor avea fructele roşii parcă date cu lac; măr-păr, încercă el o rimă, se irită şi deveni un fel de ... animator al vieţii de ogradă; anul tre-cut o tonă de mere a strâns din livada pe care o îngrijea şi îi asigura acasă toată nevoia de fructe de peste an...

colţ

ul bu

căta

rulu

i

DiletantUmplut

HoldăUrcare

Mare în deşert…

Piele sinteticăCutie!

Dă de băut

Complet

A căsători

A şti pe vechi

…

A provoca

Bune de cusutA tărăgăna

Bold

Bărbierit

Rea de gură

Înscrieţi în căsuţele libere din cele nouă casete nume-re de la 1 la 9 fără a se repe-ta, astfel încât suma totală pentru fiecare casetă în par-te să fie 45 şi, de asemenea, suma pentru fiecare linie sau coloană să fie tot 45.

Amici!Statul în cizmă

A nu face nimicCalic

…Metru cub de lemne

Trecătoare Om de cultură

IndiviziCununi!

…

Scandal

Acute!Cântec de ţară

Roata satului

Lat din spate!Strada mică

DurităţiFată de îndurat

Gaz de sondăLa notă!

Culese!

Pete!

rEconstituirE

P P N

I G

M

Z C

D

F P O

U M

P

R B

U

B Z U

L H J

Din baie!

Omul de la Casa Albă

Pâine în Ardeal

De actualitate

Ramuri în formare

Soluţiile jocurilor apărute în ziarul de ieri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

] DU, IM, IR, IW, LI, LU, NN, WK;] AIA, AŢĂ, ELA, EMI, ERĂ, IED, IIL, AUZ;] ATAC, CANT, EŞEC, MULS, NUMI, OASE, SATE, UIMI;] ATLET, GREŞI, MULAT, NORMĂ, OASTE, WIOIA; ] AMANŢI, KASIDĂ, RESTEI, YOGHIN;] HECTICI, YTERBIU;] TARE MULT, WILLEMIT;] ZĂTICNEALĂ.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

M

A

C

U

L

A

T

U

R

A

fantezie

Cuvintele ce ur-mează a fi îngri-late se regăsesc în ordine, în cele două texte

ARH

IVA

"V.L

."

LumeaVedetelor24 Ştiri de weekend

Vedem…

Reporter: Mirela, spune-ne, în primul rând, care sunt ecouri-le în acest moment în urma participării tale la Dubai Fashion Week?

Mirela Stelea: Festi­valul de modă din Dubai a fost o experienţă extra­ordinară pentru mine. Am avut ocazia să văd cum se organizează un eveniment în cele mai mici detalii, în­tr­o manieră profesionistă. La noi în ţară, chiar dacă plă­teşti taxa de participare la un astfel de festival, nu ţi se oferă mai nimic. Nici suficient spaţiu de schimb pentru modele, nici încălţăminte, dar nici promo­vare. Nu mai vorbim că în public nu se află potenţialii parteneri de afaceri pe care, ca orice designer, îi aştepţi să îţi vadă colecţia.

Rep.: La fel stau lucrurile şi în relaţia cu alţi designeri? Există fairplay în acest sens?

M.S.: Din păcate, nu prea. În lu­mea modei cu greu îţi găseşti prie­teni adevăraţi pe care te poţi baza. E adevărat, suntem cu toţii concu­renţi. Însă trebuie să înţelegem că fiecare are publicul lui şi, la urma urmei, concurenţa ne face să dăm ce e mai bun din noi, să evoluăm. Nu am avut sprijinul niciunui coleg din breaslă în ascensiunea mea. Mai mult, am întâmpinat chiar pie­dici din partea unora care au intrat în panică atunci când au văzut că mă ridicam rapid şi deveneam din ce în ce mai cunoscută. În lumea modei nu există fairplay. Am avut norocul să am sprijinul soţului meu şi, de jumătate de an, al echipei mele de PR.

Rep.: Pentru că l-ai menţionat pe soţul tău, cât de mult a contat că eşti soţia lui Bogdan Stelea?

M.S.: Când ne­am cunoscut, eu aveam deja lansată afacerea mea

Mirela Stelea

Săptămâna2 - 8 decembrie 2011

eekendagazin

Program

] Supliment gratuit al cotidianului “Viaţa liberă”

TV

Mirela Stelea, designerul pre-miat cu Trofeul de Excelenţă pentru Cel mai bun debut în

modă, consideră că în România nu poate fi vorba de colegialitate în lu-mea modei. A fost, la rândul ei, ţinta invidiilor din branşă, de multe ori ne-justificate....

După ce vara trecută a creat prima colecţie Cruise din România, iar în toamnă, o colecţie integrală de salo-pete, cu care a şi participat la Dubai Fashion Week, îndrăgitul designer are aproape gata o linie de rochii de sea-ră. Noile creaţii ale Mirelei Stelea apar la fix pentru a le ajuta pe femeile din România să îşi aleagă vestimentaţia ideală pentru Sărbători.

„În România, în lumea modei

nu există fairplay”

Amănunte în pag. 24

Mire

la S

tele

aîn modă. Investiţ ia a fost strict a mea perso­nală. Bogdan mi­a respectat întotdeauna meseria şi nu s­a ames­tecat niciodată în treburile mele, aşa cum nici eu nu i­am spus vreodată ce să facă pe te­ren. Am crescut această aface­re avându­l alături de mine şi ştiind că mă pot baza oricând pe ajutorul lui în cazul în care voi avea nevoie, iar acest lu­cru contează foarte mult. Ştiu că poate părea un stereotip, însă mă consider o femeie in­dependentă în viaţa mea pro­fesională, dar dependentă de iubire în viaţa personală.

Rep.: Cum este Bogdan ca soţ, în viaţa de zi cu zi?

M.S.: Bogdan şi­a păstrat bu­nul­simţ în ciuda mediilor nocive în care ne învârtim cu toţii... Are cei şapte ani de acasă, este de o corectitudine uneori dureroasă. Din acest motiv a pierdut dese­ori foarte mult din toate puncte­le de vedere, dar cunoscându­l ştiu că nu are niciun regret şi că nu se va schimba niciodată. Sunt bucuroasă că am lângă mine un

om inte­gru.

Rep.: Ce p r e g ă t e ş t i

pentru luna de-cembrie? O colecţie

nouă?M.S.: Da. Chiar dacă am

lansat deja două colecţii în ul­timele cinci luni, nu mă opresc aici. La începutul lunii viitoare, voi lansa o linie de rochii de sea­ră foarte elegante, perfecte pen­tru petrecerile şi evenimentele fastuoase de Crăciun şi Revelion. Vreau să le ofer femeilor oca­zia să se simtă ca nişte prinţese atunci când le poartă. Am pregă­tit materiale de cea mai bună calitate din care voi crea rochii în linii simple, însă de mare efect.

Sursa: agentiadepresamondena.ro

”Motanul încălţat”În această iarnă, aventura

are nouă vieţi! DreamWorks Animation, studioul care ne­a încântat cu animaţiile “Cum să­ţi dresezi dragonul,” “Shrek” şi “Kung Fu Panda” prezintă po­vestea celei mai nostime pisici din istorie, “Motanul Încălţat”. Cu mult timp înainte de a­l în­tâlni pe Shrek, faimosul luptă­tor, amorez şi proscris, Motanul Încălţat (Antonio Banderas), devine un adevărat erou când porneşte în aventură alături de Pisi­Lăbuţe Pufoase (Salma Hayek) şi Hopa Alexandru Mitică (Zach Galifianakis), pentru a­şi salva oraşul. Dar misiunea lui e îngreunată de fioroşii nelegiuiţi Jack şi Jill (Billy Bob Thornton şi Amy Sedaris), care fac tot ce le stă în puteri ca să zădărnicească planul eroilor noştri. Aceasta e povestea adevărată a Motanului, a Mitului, a Legendei, şi, bineîn­ţeles… a Botinelor!

Citim…

”Lecţii din şcoala vieţii”

Cartea “Lecţii din şcoala vie­ţii” de Richard Branson este do­vada îndrăznelii, curajului, mun­cii şi ambiţiei autorului. Cartea este excepţională, dar întâi să spun ceva despre autor. Autorul ocupă locul 261 în lista celor mai bogaţi oameni din lume în­tocmită de Forbes pentru anul 2009. Richard Branson ocupă locul 9 în clasamentul global al celor mai influenţi gânditori de business Thinkers 50. “Lecţii din şcoala vieţii” începe cu un capi­tol, intitulat “Hai s­o facem!” ca­pitol, în care sunt exemple cum să îţi atingi obiectivele, cum să ne trăim viaţa din plin, să avem încredere în noi. Al doilea capitol “Distrează­te” începe : “Distrează­te, munceşte din greu şi banii vor veni”. Îndrăzneala ar trebui să fie ceva normal iar acest lucru o spu­ne chiar autorul cărţii în capitolul al treilea “Fii îndrăzneţ”. Celelalte capitole sunt şi mai interesante şi educative. Cartea este un bun manual de leadership dar şi o bună carte de a învăţa ceva nou.

„În România, în lumea modei nu există fairplay”

ARH

IVA

"V.L

."