Hartile marine

Harta este o reprezentare n plan, convenional, micorat i generalizat a suprafeei Pmntului. Micorarea se face pe baza unei scri de proporie iar pentru ntocmirea hrii se folosete o proiecie cartografic. O hart folosete anumite prescurtri sau simboluri explicate ntr-o legend. Elementele care se figureaz pe hri definesc tipul hrii.Exist astfel dou mari categorii de hri:- harti generale,- harti tematice.Harta marina este reprezentarea pe un plan, la o anumita scara, a uneizone maritime sau oceanice, continand datele care intereseaza conducereanavei, ca:- linia coastei,- relieful coastei,- repere de navigatie la coasta si la suprafata apei,- adancimea apei,- pericole hidrografice etc.Harta marina este documentul nautic de baza folosit la bordul navei.

Imag 1.www.Wikipedia.orgHartile marine se impart in:- harti batimetrice,- harti de navigatie,- harti didactice.Hartile didactice sunt harti generale care ofera informatii cu privire lamorfologia regiunilor costiere,circulatia oceanelor de suprafata.Hartile batimetrice se folosesc in cercetarea oceanograficafundamentala si se realizeaza prin prelucrarea si interpretarea dateloroceanografice,furnizate de sondajele acustice.Hartile de navigatie sunt harti care redau valorile adancimilor simorfologia zonelor de coasta. Imag 2.www. profudegeogra.eu

Evolutia reprezentarii cartografice a Oceanului Planetar

1. Antichitatea elena si romanaHartile au aparut din necesitati practice la toate popoarele antice.La baza a stat nevoia de a cunoaste,de a transmite si de a memoraforma si localizarea elementelor spatiului cunoscut.Cel mai vechi observator al relatiei om-mediu, mai precis ainfluientei exercitate de mediu aspura omului a fost Hipocrate. Elobserva ca naturii locului ii corespund forma corpurilor si dispozitiasufletului; ca oamenii se resimt de schimbarile vanturilor si corpurilelor se modifica dupa ele.Aparitia geografiei in coloniile grecesti de pe tarmul Asiei Mici, nueste deloc intamplatoare, ele fiind situate in apropierea marilorcivilizatii din Mesopotamia, Persia si din E si SE Mediteranei; princalatorii efectuate in aceste adevarate focare de cultura si civilizatie,filosofii greci, transformati in logografi, au preluat numeroasecunostinte stiintifice care treptat au fost inglobate in adevarate ssitemede gandire.In spatiul culturat european, geografii din Milet au fost cei care auintrodus notiunea de continent precum si denumirile de Europa siAsia.Herodot, parintele istoriei dar si al geografiei, a fost un adevaratcercetator al Lumii Vechi care a facut cunoscuta grecilor intreaga lumeaccesibila cunoasterii lor , si aceasta atat prin calatorii in cele maiindepartate regiuni, cat si prin inregistrarea celor auzite de el incalatoriile respective despre alte locuri, necalcate de el.Noptile albe intalnite la latitudini subpolare sunt semnalate ulteriorde catre Pytheas, primul navigator polar al omenirii.Imag 3.www.bucharestcity.olx.roHerodot este cel mai de seama reprezentatnt al directiei geografieiantice elene- oferind informatii despre clima, relief, fauna, cai decomunicatii , popoare si orase; el descrie Babilonul ca pe cel ma mareoras al lumii si semnaleaza utilizarea bitumului.Dupa Herodot, in secolele urmatoare, Geografia antica faceprogrese insemnate atat in domeniul teoriei, al ideilor, cat si in cel alcartografiei. Sub raport conceptual cea mai mare realizare este ceaprivitoare la forma sferica a pamantului. Ea a fost formulata siargumentata de catre Aristotel. El a introdus si conceptia despreatmosfera ca invelis al Terrei si a dezvoltata conceptia zonalitatiiclimatice, in raport cu care a dezvoltat si unele idei antropogeografice.Cea mai importanta contributie a lui Aristotel priveste insa metodade lucru stiintifica. Este vorba de metoda inductiva, metoda folosita sinin zilele noastre in explicarea fenomenelor lumii reale, concrete dinjurul nostru.Erathostene a fost primul care a folosit notiunea/ cuvantulGEOGRAFIE spre a desemna studiul Pamantului; tot este cel care acalculat pe baze geometrice su o eroare de numai 0,5%(!) -dimensiunile Pamantului.Marele Geograf Strabon a redactat o impunatoare lucrare, in 17volume, intitulata Geographica.Cel mai cunoscut dintre geografii acestei perioade de apogeu aantichitatii este insa Ptolemeu. El a impartit stiinta geografica in douaparti: geografia si chorografia.Lumea cuprinsa pe hartile lui Ptolomeu este surprinzator de mare,desi localizarile sunt inexacte iar contururile, formele suntdistorsionate. Intre altele ele cuprind Scandinavia si China, dar maisurprinzator este prezentarea zonei izvoarelor Nilului, fapt cunoscut deeuropeni abia in secolul al 19-lea. Un alt lucru, acum banal, este ca dela Ptolomeu avem amplasarea N in partea de sus a hartii si a E inpartea dreapta.Cu Ptolomeu se inchide, putem spune, perioada de glorie ageografiei antice europene, care a permis conturarea ca domeniu alcunoasterii stiintifice.Datorita descoperirilor arheologice din ultimele decenii, acum secunoaste ca au existat reprezentari cartografice cu mult mai vechi decatacea prima harta intocmita in Milet de Anaximandru. Este vorba maiintai, de planuri ale oraselor mesapotamiene Lagash(mileniul 3 i.Hr.) siAkkad, apoi de prima harta a lumii din jurul anului 600i.Hr.- gravatape o tablita de lut din Babilon, harta ce avea in partea centralaMesopotamia.2. Evul MediuEvul Mediu este apreciat ca fiind o perioada negra pentrucunoasterea stiintifica europeana, in particular pentru cea geografica.Cele mai utilizate materiale cartografice devin acum portulanele,care aveau inscrise pe ele linia tarmurilor si porturilor ce interesau penavigatori.Prima harta de acest tip a fostHarta pisana in 1290.Portulanele auconstituit un progres in dezvoltarea cartografiei,fiind construite cuajutorul busolei magnetice si fiind folosite de-a lungul mai multorsecole.Reprezentrile caracteristice acestei perioade sunt hrile TerrarumOrbis (T-O). Arhetipul hrilor T-O a fost (se pare) creat declugrul spaniol Beatus de Libeana n secolul al VIII-lea. Hrile detip T-O s-au bazat pe reprezentrile antice, simple, a lumiiprotocretine. Acest gen de reprezentri a fost dezvoltat timp de pestecinci secole pn la apariia cartografiei tehnice dezvoltate pentrunevoile navigaiei, ncepnd cu secolul al XIV-lea.In modelulT-O , litera O reprezint Pmntul, iar litera Tmparte aceast lume n trei pri: Europa, Asia i Africa care eraudispuse n jurul Mrii Mediterane (Mare Nostrum a latinilor).Modelul cel mai elaborat al hrilor T-O este consideratmapamondul Ebsdorf realizat n Germania sec. al XIII-lea, pstrat laHanovra (i bombardat n timpul celui de-al doilea rzboi mondial).O alt hart de acest gen, mai puin minuioas, se regsete ncatedrala Hereford (1290). Aceste hri aveau n comun caracterulpictural (fiind hri-imagini) care nu se pretau msurtorilorcartometrice i navigaiei.Geografii arabi au preluat mostenirea lui Ptolomeu, mai mult ei aurealizat o seama de harti si de lucrari care pe de o parte au extinsorizontul cunoasterii geografice al anticilor, iar pe de alta parte auaprofundat cercetarea geografica.Un alt popor mare al evului mediu , cel chinez se face si elremarcat prin actiuni de largire a propriului orizont geografic, actiunideterminate de interese economice, comerciale.Insemnarile lui Marco Polo - cu o experienta asiatica extraordinarasi considerat a fi cel mai renumit calator al tuturor timpurilor - s-auconstituit intr-un resort puternic ce a generat epopeea MarilorDescoperiri Geografice.3. Marile Descoperiri GeograficeSfarsitul Evului Mediu coincide cu Renasterea iar pe plangeopolitic cu disparitia califatului arab si a Imperiului Bizantin odatacu ocuparea capitalei de la Bosfor de armatele otomane.Initial Marile Descoperi Geografice au constituit un precedent , lao scara mult mai mare, al acelor gold rush ce au marcat mijlocul sisfarsitul secolului al 19-lea.Prima lucrare, care s-a bucurat si de un mare succesx la vremea saa fost Cosmographia universalis intocmita de SebastianMnster(1544). Ea poate fi considerata prima lucrare de geografiedescriptiva moderna in care se trece la problemele de geografieregionala.Pe continent tot in aceeasi perioada, se evidentiaza olandezul P.Clver(Cluverius) cu lucrarea Introductio in geographian universamtam veteram quam novam , o lucrare de in sase vlomume, publicata in1624 , prezinta deosebirea de continut/obiect de studiu dintregeografie (descrierea intregului pamant atat cat nee este el cunoscut) ,cosmografie(studiul intregului univers si nu doar al Terrei),chorografie(descrierea unor sectiuni ale planetei,ale suprafetei terestre)si topografie(descrierea unor locuri).Marile Descoperi Geografice au indus un flux enorm de informatiifoarte greu de prelucrat si interpreta; primul care a facut-o a fostVarenius unul dintre cei mai mari geografi din toate timpurile.4. Perioada modernaGeografia reprezentata de Alexander von Humboldt si Carl Ritterreprezinta inceputul dezvoltarii moderne a geografiei. Totusi la oanaliza mai atenta, se observa ca dupa acest inceput stralucitor existain evolutia geografiei un hiatus de aproape doua decenii pana laaparitia unui alte personalitati impunatoare, Friedrich Ratzelfondatorul antrogeografiei, considerat de multi drept cel mai mare simai influent geograf al tuturor timpurilor.Al.von Humboldt a realizat un numar mare de masuratori dealtitudine,o serie de profile topografice, a corectat hartile referitoare latarmul vestic al Americii Centrale si a Mexicului. Aceste masuratoriale sale au fost apoi folosite in studiile sale asupra zonelor climatice side vegetatie, studii ce s-au dovedit fundamentale pentru cercetarileulterioare de climatologie si biogeografie.Contributia lui C. Ritter la dezvoltarea geografiei poate fisintetizata pe cinci paliere: cel al unitatii in diversitate, cel al noiistiinte geografice, cel al studiilor inductive , cel alregionalismului si cel al teologiei.5. Perioada contemporanaSecolul al XX-lea a presupus, a a cum era de ateptat, orevoluionare a tiinei cartografice prin dezvoltareaaerofotogrammetriei, a aparatelor electronice de ridicare topografic,prin utilizarea informaiei satelitare, i nu n ultimul rnd prin apariiacomputerelor i a reelei Internet.Sfritul de secol XX aduce cu sine o nou revoluie n tiinacartografic, odat cu apariia cartografiei digitale.

Imag. 6.Importanta oceanografiei pentru viata omului zilelor noastre si maiales pentru generatiile viitoare,deriva din numeroase considerente.Marea este nu numai leaganul vietii, dar viata pe Terra depinde incea mai mare masura de mare. Oceanul Planetar este cel care asiguramentinerea pe planeta noastra a unei ambiante propice vietii, prinnenumaratele schimburi dintre mare si atmosfera, prin evolutiacuvetelor oceanice,prin oscilatiile de nivel.