hartile biogeografice

7/22/2019 HARTILE BIOGEOGRAFICE

http://slidepdf.com/reader/full/hartile-biogeografice 1/17

CAPITOLUL 1

HĂRŢILE BIOGEOGRAFICE

1.1. Despre hartă în general

In momentul apariţiei acestei lucrări, mulţi dintre cei interesaţi dedomeniul geografiei cunosc beneficiile SIG şi chiar stăpânesc anumite aplicaţiiale programelor ArcInfo, Idrisi, Carta Linx etc

!ste suficient să iţi treacă prin faţă câte"a #ncercări cartografice carerepre$intă aceeaşi temă #n acelaşi spaţiu %fără importanţă dacă sunt reali$atemanual sau digital&, ca să poţi spune că una este mai bună decât alta, maisugesti"ă, mai intuiti"ă, mai clară, mai frumoasă chiar 'i nu orice repre$entarecartografică poate fi numită hartă (n pre$ent acest fapt se datorea$ă mai ales

grabei de a #ncerca metode noi, ultimele apariţii #n domeniul geoinformaticii,fără a #nţelege şi stăpâni tehnicile primare de cartografie )in acest moti",aplicaţiile ce "or urma, reali$ate prin tehnici SIG, "or face deseori trimitere laprincipiile cartografice

)e asemenea, "om relua câte"a tehnici de cartografiere tematică, caresă #i ghide$e #n aplicaţiile de laborator şi pe studenţii fără aptitudini cartograficespeciale )acă "eţi respecta pas cu pas indicaţiile, "eţi reuşi să reali$aţi corecthărţile propuse Cu cât "eţi lucra mai mult, cu atât re$ultatele se "or #mbunătăţi, simţul cromatic se "a contura mai bine, elementul de detaliu #şi "agăsi proporţia corectă, "eţi a"ea idei originale şi "eţi pri"i cu satisfacţie modul #n care reuşiţi să "ă exprimaţi cunoştinţele, aptitudinile, imaginaţia şipersonalitatea cartografic

!xperienţa #nseamnă mii de hărţi "ă$ute şi anali$ate, mii de greşeli



Alina Satmari – Lucrări practice de Biogeografie

1.2. Despre hărţile biogeografice în special

*roprietăţile floristice ale unui areal sunt elemente definitorii #n anali$a sageografică !le sunt condiţionate şi condiţionea$ă la rândul lor ceilalţi parametricare dau unitate geografică arealului respecti" Cu atât mai mult, biogeografia caştiinţă este direct responsabilă de e"idenţierea relaţiilor de interdependenţă pecare formaţiunile "egetale le de$"oltă cu mediul geografic din care fac parte

)acă primele hărţi geobotanice s+au făcut prin metoda rele"eului direct,a cartografierii #n teren, a$i putem reali$a anali$e la scară planetară prinutili$area imaginilor satelitare şi a metodelor de cartografie digitală Spectrul"i$ibil nu mai e demult o limitare pentru biogeografi

)e asemenea, scopul reali$ării unor hărţi de "egetaţie nu mai este unulstrict descripti" %aşa cum a fost perceput la #nceput&, #nsăşi ştiinţa biogeograficăfiind re$ultatul unor anali$e complexe a interdeterminărilor dintre factoriiecologici %legile naturii& (n pre$ent, urmărirea dinamicii floristice %limitelatitudinalealtitudinale ale pădurii& sau faunistice %migraţii& este unul dintreaspectele de maxim interes la ni"el global, dată fiind problema de"enită globalăa reducerii biodi"ersităţii Anali$ele biogeografice sunt un instrument actual demonitori$are a lumii "ii

(ncura-ate de lumea ştiinţifică, dar şi de cea politico+economică, directinteresată de potenţialul acestor cercetări, sistemele informaţionale geograficeau cunoscut o ade"ărată explo$ie la sfârşitul secolului .. Au fost de$"oltatesoft/are+uri specifice de "i$uali$are sau anali$ă spaţială a parametrilor lumii "ii*rimite cu entu$iasm de publicul utili$ator, unele dintre aceste aplicaţii aude"enit interacti"e online %Google !arth, 0ahoo1 2aps şa& sau se pot descărcade pe site+urile de profil %gratis sau contra+cost&

!xplorarea spaţiului extraterestru cu a-utorul unui satelit artificial a #nceput odată cu lansarea pe orbită a lui Sputni3 4, de către 56SS, 7 octombrie489: următoarele lansări reuşite de 56SS %programul C;S2;S& şi S5A%programul !.*L;6!6& au dat imediat ideea conceperii operaţionale asateliţilor meteorologici Aceştia sunt platforme de obser"aţie meteo lansate pe

orbită, pe care mai sunt montate camere de tele"i$iune şi radiometre )upă48<7 a urmat programul =I2>5S şi familia instrumentelor de foarte marere$oluţie radiometrică de la bordul platformelor =;AA %=ational ;ceanic and Atmospheric Administration&, care au măsurat reflectanţa planetei #n ben$ileroşu, infraroşu apropiat şi infraroşu termal (n paralel, =ASA a de$"oltat !6?S

10



Capitolul 1 –Hărţile biogeografice

%!arth 6esources ?echnolog@ Satellite&, care a de"enit precursorul programuluiLandsat

A$i, "egetaţia poate fi obser"ată şi clasificată utili$ând imaginilesatelitare !a se distinge de alte materiale %ma-oritatea anorganice& datorităcapacităţii sale de absorbţie a radiaţiilor roşii şi albastre din spectrul "i$ibil,reflectanţa culorii "erde şi, #n mod special, reflectanţa #n infraroşu apropiat)iferitele tipuri de "egetaţie demonstrea$ă mari "ariabilităţi #n funcţie deparametri ca forma şi dimensiunea frun$ei, forma #ntregii plante, conţinutul #napă, densitatea "egetaţiei, starea de sănătate şa Astfel, poate fi detectată şianali$ată chiar şi componenta "egetală a biomurilor oceanice şi marine Acest

instrument este foarte util din punct de "edere economic #n monitori$areastadiilor de creştere, estimarea producti"ităţii, a sanogene$ei recoltelor 4, dar şi #n monitori$area arealelor prote-ate

Comportarea "egetaţiei depinde de natura elementului "egetal #n sine,de interacţiunea cu radiaţia solară şi cu alţi factori climatici, de cantitatea denutrienţi şi apă de care dispune mediul+ga$dă Aşadar, e "orba de aceeaşifactori care asigură şi producti"itatea %tha&

6adiaţia solară este parţial absorbită %banda roşie şi banda albastră& şiparţial reflectată %infraroşu, banda "erde& de către "egetaţie %fig44&*articularităţile combinaţiilor absorbţiereflactanţă dau semnătura spectralăunică a fiecărei specii

1 http://rst.gsfc.nasa.gov !0.0".!00#$

11




Fig.1.1. L%ng&'&() *) %n*+ a,sor,&t) -& r)f()ctat) *) v)g)ta&)(după www.steve.gb.com , cu modificări)

Lumina este una dintre cele câte"a tipuri de radiaţie ce pot penetraatmosfera şi pot fi detectate la ni"elul scoarţei terestre Spectrulelectromagnetic include ra$e gamma, ra$e ., ultra"iolete, "i$ibile, infraroşii,microunde şi unde radio )iferenţa dintre aceste tipuri de radiaţie se stabileştemăsurând lungimea de undă şi frec"enţa

Spectrul "i$ibil este domeniul de radiaţii electromagnetice "i$ibile cuochiul omenesc, re$ultatul combinaţiei a trei tipuri de unde roşu, albastru,"erde Când toate acestea se combină, a"em ca re$ultat lumina %albul&, când

toate cele trei lipsesc re$ultă negrul Spre exemplu, cloroplastele absorbundele roşu şi albastru )aca aceste culori sunt #ndepărtate din lumina albă,lungimea de undă "i$ibilă rămasă %reflectată& este cea "erde )in acest moti"ma-oritatea plantelor sunt percepute ca a"ând frun$ele de culoare "erde

; puternică reflectanţă o au anumite celule din interiorul sau de pedosul frun$ei, #n special #n infraroşu apropiat, astfel #ncât foioasele sunt multmai reflecti"e decât coniferele Intensitatea acestei reflectanţe este cu mult maimare decât a oricărui alt material anorganic şi "egetaţia apare strălucitoare #ninfraroşu apropiat %aspect imperceptibil de ochii mamiferelor& !xistă #nsăanimale ce "ăd #n infraroşu apropiat, cum sunt câte"a specii de şarpe cuclopoţei, ce #şi folosesc cu abilitate această #nsuşire #n capturarea pră$ii maiales pe timp de noapte

(n scopul reali$ării unor anali$e din ce #n ce mai complexe ale #n"elişului "egetal, proprietăţile imaginilor satelitare sunt asociate #n diferiteformule de calcul Aceste formule poartă denumirea de indici de "egetaţie%Begetation Index sau BI& şi se exprimă prin algoritmi ce combină, #n general,ben$ile de radiaţii din spectrul "i$ibil cu cele #n infraroşu sau termale Cel maicunoscut şi utili$at dintre aceşti indici este =)BI %=ormalised )ifferenceBegetation Index&

1.3. Indicii de vegetaţie

Conceptul de VI %Begetation Index& a pornit de la ideea că ben$ilesensibile la absorbţia clorofilei şi la reflectanţa peretelui celular %"e$i fig4&pot fi e"aluate prin formule matematice %raport, diferenţa, sumă& accentuând"ariaţiile dintre diferite tipuri şi densităţi ale pădurii sau câmpurilor obser"ate

1!

http://www.steve.gb.com/






)istribuţia "egetaţiei pe suprafeţe #ntinse, cum sunt cele continentale,poate fi monitori$ată de către sateliţii geostaţionari ca sateliţii meteorologici%de aici originea termenului descripti" comun metsat& Astfel, utili$ând datele AB6DD %Ad"anced Ber@ Dight 6esolution 6adiometer& coroborate cuobser"aţiile #n teren, grupate #n perioade a câte E4 de $ile, =;AA %=ational;ceanic and Atmospheric Administration&, #n urma celor F inter"ale deobser"aţie %din aprilie 48FE până #n februarie 48F&, a produs o clasificaregenerală a tipurilor de #n"elişuri terestre pentru teritoriul #ntregii Africi

Grupul care a condus aceste cercetări %C?uc3er şi asociaţii săi de la=ASA Goddard Space Hlight Center& a continuat să aplice metsat ABD66

pentru a obser"a schimbările se$oniere din biomasă %mareea "erdeJ& la ni"elulcontinentului african, ceea ce a demonstrat relaţia dintre uscăciune, biomasă şifoamete #n masă pentru regiunile !tiopia şi Sahel %din aceste obser"aţii deri"ă şiformule de calcul pentru anumiţi indicatori ai ni"elului de trai& Această nouătehnică de obser"aţie şi de operare este acum aplicată #n #ntreaga lume

Sistemele Landsat, prin 2ultispectral Scanner %2SS&, Landsat ?hematic2apper %?2& şi S*;? sunt cele mai sensibile #n legătură cu absorbţia luminii decătre clorofilă şi #n detectarea reflectanţei "egetaţiei #n infraroşu Aplicaţiile deteledetecţie ce folosesc aceste ben$i spectrale, a-ută la cuantificarea suprafeţeitotale ocupate de "egetaţie şi a cantităţii de biomasă pe ba$a semnăturiispectrale a di"erselor elemente de pe suprafaţa terestră %fig4E&

Fig.1.2. ar&a&a s)'n+t%r&(or sp)ctra() n f%nc&) *) (%ng&')a *) %n*+ -& t&p%( v)g)ta&)&( http!!earthobservator".nasa.gov , accesat la #$.%&.'%#%)

)e asemenea, cu a-utorul imaginilor satelitare multispectrale pot fidetectate suprafeţele cu "egetaţie afectată de boli 6eacţia "egetaţiei la o

1

http://earthobservatory.nasa.gov/

http://earthobservatory.nasa.gov/




situaţie de ameninţare exterioară ce #i poate modifica arealul sau starea desanogene$ă poartă denumirea de stres (ntr+o semnătură spectrală stresuleste indicat de o descreştere progresi"ă a reflectanţei #n infraroşu apropiat,respecti" o creştere a acesteia #n infraroşu de undă scurtă, aşa cum apare #naceastă diagramă generală

Fig.1.3. G)n)ra(&2ar) graf&c+ a str)s%(%& v)g)ta&)& n s)'n+t%ra sp)ctra(+.

Indicii de "egetaţie au fost grupaţi #n trei categorii principaleE+ indici bazaţi pe pantă + repre$intă simple combinaţii aritmetice care

se ba$ea$ă pe contrastul dintre răspunsul spectral al "egetaţiei #ndomeniile roşu şi infraroşu ale spectrului %6A?I;, =)BI, 6BI, =6BI,?BI, C?BI, ??BI&K

+ indici bazaţi pe distanţă + măsoară gradul de acoperire cu "egetaţieprin calibrarea diferenţei dintre reflectanţa oricărui tip de pixel şireflectanţa solului neacoperit de "egetaţie %*BI, )BI,, ABI, ?SABI ,

)BI&K

+ indici bazaţi pe transformare ortogonală + reali$ea$ă o transformarea ben$ilor spectrale disponibile pentru a forma un set nou de ben$i

! http://333.g)ograf&).%vt.ro/)*%cat&)/c%rs%r&/c%rs*oc/t)()*)t)ct&)/I*r&s&An*)s4.p*f !5.0".!010$

15




necorelate #n cadrul cărora poate fi definită o bandă a indicelui"egetaţiei

1.4. Realizarea NDVI

Acest indicator al stării de sanogene$ă a "egetaţiei a fost introduspentru a reali$a un indice spectral de "egetaţie care să poată separa "egetaţiade solul neacoperit =)BI poate fi calculat utili$ând imagini satelitaremultispectrale ce au #nregistrat informaţie #n banda roşu şi infraroşu apropiat şiare "alori ce "aria$ă #n inter"alul +4şi 4 Balorile ridicate sunt asociate cu ostare de sanogene$ă bună, #n timp ce norii sau stratul de $ăpadă se potcorobora cu "alori ale =)BI până #n -urul lui M,4, "aloarea M fiind atribuităarealelor lipsite de "egetaţie

=)BI se exprimă matematic ca raportul dintre diferenţa ben$ilorinfraroşu şi roşu şi suma aceloraşi ben$i

()* +,(

()* +,( +*-,

+

−=

Cu cât re$oluţia unei imagini este mai mare, cu atât acurateţeare$ultatelor anali$ei este mai bună %tab44&

TABEL 1.1. 6os&,&(&t+& *) %t&(&2ar) a &'ag&n&(or sat)(&tar) n f%nc&) *) r)2o(%&)

RE!"#$IE #%I"I%&%E

4+9 m

+ identificarea şi cartografierea obiectelorelementelor de dimensiuni umane%arbori, maşini, e"entual locuinţe indi"iduale etc&+ diferenţierea tipurilor de clădiri+ modele digitale ale terenului

9+4M m+ po$iţionarecartografiere pentru clădiri, stră$i, utili$area terenurilor şimanagementul ariilor culti"ate, starea de sanogene$ă a "egetaţiei, di"erse alteclasificări pentru areale reduse ca suprafaţă

EM+M m+ locali$area şi geometria infrastructurilor ma-ore %aeroporturi, centre urbane,suburbii, facilităţi sporti"e, premise industriale&+ clasificări generale ale terenurilor pentru păduri #ntinse şi $one agricole

FM+4MM m + cartografierea structurilor geologice regionale+ supra"eghere fitosanitară pe suprafeţe mari

4MMM m+ cartografierea "egetaţiei la scară regională+ regionarea climatică şi a e"enimentelor sanitare %deşertificare, in"a$ii deinsecte etc&

17




(sursa www.ispace.fr )

*entru calculul =)BI a"em aşadar ne"oie de o scenă Landsat Se "aopera #n programul Idrisi Andes, care a dedicat indicilor de "egetaţie un #ntregmodul %B!GI=)!. din meniul Image Processing/Transformation N fig47&>en$ile utili$ate pentru calcul sunt banda 3 %roşu "i$ibil& şi banda 4 %infraroşuapropiat& %fig4:&

Fig.1.4. F)r)astra 'o*%(%(%& EGI89E ; 89I

1<

http://www.i-space.fr/

http://www.i-space.fr/




Fig.1.5. =)()ctar)a pa()t)& 89I *&n *S Andes!S"mbols

(n câmpurile Red Band , respecti" Infrared band se introduc imaginile

corespun$ătoare %rst&, iar imaginea care "a re$ulta se sal"ea$ă cu numeledorit #n locaţia dorită %Output image& Afişarea =)BI se "a face cu paletacaracteristică acestui indice %fig4<&, ea fiind predefinită #n IDRII !ndes/"mbols %fig49& *aletei =)BI #I corespund "alori numerice de la +4 la4, cele negati"e fiind indicatori aidegradării cantitati"+calitati"e a"egetaţiei, #n timp ce "alorile po$iti"ene indică ameliorarea acesteia

Fig.1.6. 6a()ta 89I

1#




Fig.1.7. >&p%r& *) ra*&a&& )()ctro'agn)t&c)(după http!!www.dnr.sc.gov – accesat la '/.%&.'%#%)

5na dintre condiţiile obligatorii #n "ederea calculării indicelui =)BIeste ca cele două imagini raster să aibă acelaţi număr de coloane şi derânduri )acă există diferenţe, se "a decupa suprafaţa comună şi abiadupă această operaţie "om putea calcula, respecti" afişa, indicele

Indicele =)BI este unul strict "alabil pentru momentul #n care s+afăcut imaginea )ar, dacă dispunem de două sau mai multe scene dindiferite momente ale de$"oltării "egetaţiei sau din acelaşi stadiu "egetati"%ani diferiţi&, putem reali$a comparaţii interesante care să pună #n e"idenţăschimbările calitati"e sau de areal #nregistrate

(n ca$ul de faţă s+a calculat =)BI pentru o $onă din cadrul)ealurilor Lipo"ei, folosind date din anii 48FF %fig48& şi EMMM%fig44M&Dărţile obţinute, afişate cu paleta =)BI pre$intă diferenţe"i$ibile, ce pot fi măsurate prin operaţii de algebră a hărţilor (n ca$ul defaţă se "a apela la scăderea imaginii mai noi %EMMM& din cea "eche %48FF&,operaţie care se poate face #n Idrisi !ndes folosind fereastra I2AG!

CALC5LA?;6 din bara standard %fig444& Distograma imaginiire$ultate cuprinde "alori ale =)BI de la +M77F la M:F4 şi se poate"i$uali$a grafic utili$ând modulul DIS?; din bara standard Graficului #i sunt ataşate automat o serie de date statistice cu pri"ire la conţinutulrepre$entării %fig4F& minim, maxim, media, abaterea standard

1"

http://www.dnr.sc.gov/

http://www.dnr.sc.gov/




Fig.1.8. H&stogra'a *&f)r)n)& ca(&tat&v) ntr) 89I 1?"" -& 89I !000.

Fig.1.9. 89I 1?""

1?




Fig.1.10. 89I !000

Fig.1.11. 89I 1?"" ; !000 *&f)r)na$*entru o afişare simplificată dar mult mai rele"antă a imaginii 48FF+

EMMM, se face o reclasificare folosind modulul R#$%! din &I !nal"sis/Database 'uer" Această reclasificare sa "a ba$a pe datele statisticede-a afişate cu modulul (ITO, şi anume media %aritmetică& şi abatereastandard) indicatorii statistici cei mai des in"ocaţi

!baterea standard , numită şi de*iaţie standard , este un indicator u$ualde caracteri$are a dispersiei datelor continue Conform regulii +,-.-.01:,cunoscută din matematică şi ca regula celor trei sigma sau regula empirică,

interpretarea u$uală a acestui indicator este căa$ cca <FO dintre "alori diferă de medie cu cel mult o abaterestandard %fig44E&K

,$ cca 89O dintre "alori diferă de medie cu cel mult două abateristandard %fig44&

!0




Bom folosi de aceste informaţii şi "om reclasifica diferenţele dintre48FF şi EMMM #n ambele situaţii

Fig.1.12. 6ara')tr& *) r)c(as&f&car) cons&*)r@n* o a,at)r) stan*ar* *) ')*&)-& fr)cv)na nr)g&str+r&(or.

!1




Fig.1.13. 6ara')tr& *) r)c(as&f&car) cons&*)r@n* *o%+ a,at)r& stan*ar* *) ')*&) -& fr)cv)na nr)g&str+r&(or.

Completarea datelor obţinute prin calculul =)BI %prin imagini spaţialerepetiti"e ABD66, Landsat, 2;)IS& cu date obţinute de la sateliţiimeteorologici stabileşte distribuţia "egetaţiei şi sănătatea acesteia, de"enindun instrument foarte util de primă alertă regională

1.'. &(i)area *ărţii

Atunci când lucrăm la o hartă şi mai ales când aceasta cere oelaborare meticuloasă, cum este ca$ul hărţii ce calculea$ă indicele de"egetaţie =)BI ne aşteptăm ca oricine o pri"eşte să+i #nţeleagă foarte repedeşi fără mult efort conţinutul !xperienţa a arătat mereu #nsă că lucrurile nu suntatât de simple precum par la prima "edere, după cum elemente aparentnesemnificati"e pentru cunoscătorii situaţiei din teren %ca scara, orientareaşa& de"in esenţiale pentru cel care citeşte o hartă la prima "edere Aşadar, nu

trebuie să ne aşteptăm ca PaudienţaJ să #nţeleagă automat şi integral desprece e "orba #n repre$entarea cartografică, ci trebuie să construim pas cu pasdemersul intuiti", logic şi corect al citirii hărţii

)in păcate sau din fericire, o hartă bună nu se face repede

!!




*ornind de la faptul că anali$a indicelui s+a finali$at şi "erificat, nerămâne să facem repre$entarea inteligibilă 6eali$area hărţii impunerespectarea unor reguli specifice cartografiei, pornind de la inserarea unorelemente obligatorii şi continuând cu găsirea celor mai potri"ite metode destructurare a conţinutului repre$entării

!lementele principale %obligatorii& ale unei hărţi sunt

Q titlul N acesta exprimă clarintenţia hărţii şi locaţia, fără termeniredundanţi, gen (arta2Kpo$iţionarea acestuia nu este strictă%fig449&

Fig.1.15. ar&ant) *) po2&&onar) a t&t(%(%& p)hart+. (după 0eterson, '%%1, p.'%)

Q subtitlul N cuprinde detalii nu aşa deimportante ca #n titlu, dar necesareK #n general, sefoloseşte acelasi tip de scris %font&, dar de odimensiune inferioară celei utili$ate #n titlu

Fig.1.16. E)'p(% *) s%,t&t(%

Q legenda N pornind de la faptul #ndelung "erificat că ceea ce e e"identpentru autorul hărţii poate fi total necunoscut pentru cel care pri"eşte harta, iaro hartă nu "alorea$ă nimic dacă simbolurile nu sunt #nţelese sau sunt greşit #nţelese, legenda este locul #n care se face legătura #ntre simbol şi explicaţiasaK pot face excepţie simbolurile standard %graniţe, cursuri de apă&K atunci cândse lucrea$ă cu un număr mare de simboluri, se obişnuieşte gruparea acestorape categorii %ex tipuri de "egetaţie& şi forme %ex linii, poligoane&, fără a depăşi4M clase a câte maxim 4M tonuri de culoriK po$iţia este #n exterior sau ininteriorK culoarea de fundal este recomandat a fi una neutră, e"entual identicăcelei din hartă, pentru a nu deruta prin contrastcromatic

Q nordul N stabileşte orientarea hărţii, fără decare repre$entarea nu are sens geograficK firmele decartografie obişnuiesc utili$area unor simboluri de

!




orientare personali$ate, ca un fel de emblemă a celui care a creat produsulrespecti"K tendinţa actuală este de a folosi semne simple, dar bine elaborate

Fig.1.17. =&',o(%r& cartograf&c) no& -& v)ch&.

Q scara N numerică sau grafică, este reperul ce dă proporţia corectărepre$entării cartograficeK se recomandă scări simple, uşor de #nţeles şi folosit%hărţile reali$ate #n SIG nu suntdestinate măsurării distanţelor1&K atuncicând este necesară exprimarea a douăunităţi de măsură, se utili$ea$ă două

scări, păstrând proporţiaFig.1.18. =car+ *%,(% )pr&'at+.(după 0eterson, '%%1, p.2%)

Q conturul ărţii N este elementul până acum considerat obligatoriu #nrepre$entările cartografice, dar care tinde tot mai mult să fie #nlocuit de hărţi cese autodelimitea$ă #n foaia de lucru, după priceperea şi talentul autorilor, dar şidrept consecinţa a mi-oacelor de cartografie digitalăK insistenţa asupraconturului poate distrage atenţia dela #nsăşi conţinutul repre$entării %fig4EM&

!lementele secundare %facultati"e& ale unei hărţi sunt fie elementesimple, strict informati"e %data finali$ării,autorul hărţii, sursa datelor, logo, cop@right,sistemul de proiecţie etc&, fie elemente cene pot a-uta să #nţelegem mai bine situaţiadin teren %detalii cu contextul regional,fotografii, grafice, tabele, text& Acesteelemente secundare nu trebuie să sară #ne"idenţă, ele trebuie să işi găsescădimensiunea repre$entării #n funcţie deimportanţă %fig448&, harta propriu+$isă fiindcea care ocupă cea mai mare suprafaţă

Fig.1.19. n ))'p(% *) )'fa2+ a h+r&&. 9&')ns&%n)a -& &nt)ns&tat)a caract)r)(or r)sp)ct&vs&',o(%r&(or s%nt &nstr%')nt)() c% car) cartograf%( *&r&D)a2+ at)n&a c)(%& c) c&t)-t) harta.

c&fr)() &n*&c+ or*&n)a &'portan)& -& a *)')rs%(%& (og&c spontan a( p)rc)p&)&$. (idem, p.3')

!5




Fig.1.20. Ep)r&')nt c% pr&v&r) (a &'pact%( p) car) ( ar)cont%r%( h+r&& as%pra conc)ntr+r&& v&2%a(). (după 0eterson, '%%1)

Această scurtă trecere #n re"istă a unor minime norme cartografice neface conştienţi de faptul că finali$area anali$ei cartografice e doar o etapă areali$ării hărţii %totuşi, cea mai importantă& Hără #ndoială că aspectulprofesional consumă timp chiar şi celor mai pricepuţi cartografi, cu deosebire #n ca$ul hărţilor monocromatice, care, #n lipsa unor mi-loace "ariate, solicitămetode "ariate >ine#nţeles că afirmaţia lui *aul Simon, and e"er@thingloo3s /orse in blac3 and /hiteJ poate fi contra$isă prin multe dintre reali$ărilecartografice alb+negru ale geografilor români din secolul trecut

La final, să nu uităm că harta este un act creati", un act de ino"aţiechiar şi pentru cei care stăpânesc #ndeaproape toate tehnicile cartografieistandard, şi să a"em cura-ul ino"aţiilor personale

!7

hartile biogeografice

Documents