GRAM AUR = 245,2812 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5010 RON EURO = 4,9230 RON DOLAR = 4,0480 RON

12 pagini

n ªansã pentru viitorii studenþi: se reiautârgurile educaþionale

PAGINA 10

n EURO 2020 /Crizele din jurul fotbaluluiPAGINA 10

n ªedinþa Fed de sãptãmânaviitoare - decisivãpentru pieþe

PAGINA 9

5 lei Marþi, 8 iunie 2021, nr. 108 (6888), anul XXX

n Ministerul Finanþelor a împrumutat1 miliard de lei de pe piaþa internã

PAGINA 4

n OPINII / IPO TTS, un eºec de retailPAGINA 4

n IULIU STOCKLOSA, PREªE-DINTELE CCIB: „PlanulNaþional de Redresare ºiRezilienþã constituie o ºansãpe care România nu-ºipermite sã o rateze”

PAGINA 11

ANALIªTI:

"Acþiunile oferã ceamai bunã protecþieîmpotriva inflaþiei"

Investiþiile în acþiuni reprezintã prin-cipalul mod de protecþie a banilorîmpotriva inflaþiei, sunt de pãrereanal iº t i i consul ta þ i de ziarul

BURSA, în condiþiile în care se întreve-de o creºtere generalizatã a preþurilor celpuþin pe termen scurt ºi mediu, atât înStatele Unite ºi Europa, cât ºi în þara no-astrã.

În SUA, Indicele Preþurilor de Con-sum a înregistrat o creºtere de 4,2% înaprilie 2021, comparativ cu aprilie 2020,peste aºteptãrile analiºtilor de 3,6%, pefondul unui puternic efect de bazã dar ºi arevenirii economice, conform CNBC.La noi, în aprilie inflaþia era de 3,24%,dar pentru finalul anului Banca Naþiona-lã a României (BNR) anticipeazã o infla-þie de 4,1%, peste estimãrile anterioare.

Dragoº Cabat: “Este greude crezut cã vom avea ocreºtere economicã atât demare astfel încât sã absoarbãcantitatea imensã de baniaruncatã în economie”

Dragoº Cabat, analist CFA, ne-a de-clarat: “Dacã dupã criza din 2007-2008,când a apãrut o creºtere de productivitateastfel încât inflaþia nu s-a manifestat,acum este greu de crezut cã vom avea ocreºtere economicã atât de mare astfelîncât sã absoarbã pe termen mediu canti-tatea imensã de bani aruncatã în econo-mie (…).

ANDREI IACOMI

(continuare în pagina 12)

MARIUS MORRA, TOKERO:

„Criptomonedele -transparenþã, rapiditate ºicosturi scãzute, într-unsistem financiar depãºit”l „Sunt peste 100.000 de români investitori în crypto, carela un coº mediu de 1000 euro înseamnã peste 100 de milioanede euro investiþi”

Reporter: Criptomonedele au deve-nit tot mai populare în ultimii ani. Existão mai mare deschidere a oamenilor înfaþa monedelor virtuale?

Marius Morra: Rãspunsul este cate-goric da. Aproape în orice loc mergem sediscutã despre criptomonede. Pentru noi,ambasadorii acestei tehnologii este o bu-curie foarte mare sã vedem efervescenþãîn rândul investitorilor ºi tot mai mulþioameni informaþi de beneficiile cripto-monedelor ºi ale tehnologiei blockchain.

De asemenea, trebuie sã avem în vederecã lumea evolueazã constant. De la trocam ajuns la monede, astãzi facem platacu cardul. Blockchain ºi criptomonedelevin sã aducã transparenþã, rapiditate ºicosturi scãzute într-un sistem financiarcare pare depãºit de viteza cu care evolu-eazã lumea.

A CONSEMNATADELINA TOADER

(continuare în pagina 3)

Listarea companiilortehnologice din Europa,aºteptatã sã se revigorezelO analizã Sifted preconizeazã zece listãri în domeniu, anul acesta

Listãrile companiilor tehnologicedin Europa dau semne de viaþã,fiind aºteptate multe asemenea so-cietãþi sã îºi lanseze ofertele publi-

ce iniþiale (IPO) în 2021, dupã ce 2020i-a adus, acestui segment, cea mai lentãevoluþie din ultimul deceniu.

Sifted, site dedicat start-up-urilor, su-sþinut de publicaþia britanicã Financial Ti-mes, a alcãtuit o listã cu zece companii eu-ropene de tehnologie care ar putea fi lan-sate pe piaþa publicã pânã la sfârºitul anu-lui curent, fãcând referire, totodatã, la in-vestitorii ºi fondatorii acestora, care ar ob-þine câºtiguri importante din IPO-uri.

Analiza Sifted se bazeazã pe anunþuriale companiilor, pe discuþii cu analiºtidin regiune, cu reprezentanþi ai fonduri-lor de investiþii, iar societãþile au fost tre-cute pe lista menþionatã dupã urmãtoare-le criterii: au obþinut venituri anuale re-curente de peste 50 de milioane de dolariºi au avut o creºtere anualã de 30-50%;desfãºoarã operaþiuni la scarã largã ºi co-stisitoare (unele companii deþinând sta-tutul de unicorn din 2018 sau mai devre-me); au recurs la schimbãri în conducere,la nivel de CEO, preºedinte, director fi-nanciar; au atras peste 100 de milioane

de lire sterline (116 milioane de euro;142 de milioane de dolari) în maximumcinci runde de strângere de fonduri; auun drum clar spre profitabilitate.

Lista Sifted privind IPO-urile tehno-logice aºteptate în Europa aratã astfel:

1. CabifyO societate cu operaþiuni în domeniul

mobilitãþii, creatã în 2011, în Spania,care a realizat venituri de 104 milioanede euro în 2019, potrivit celor mai recen-te date disponibile. Dacã va avea loc li-starea, din aceastã ofertã va câºtiga înprimul rând gigantul japonez de retailRakuten Inc., care are în proprietate 40%din companie.

Societatea de ridesharing este unuldintre cei doi unicorni ai Spaniei ºi, con-form sursei, dã semne de listare în condi-þiile în care a numit un nou director finan-ciar în aprilie anul acesta: Antonio Espa-na, care s-a ocupat de IPO-ul unei diviziiaparþinând companiei de securitate Pro-segur, în 2017.

Amintim cã o firmã unicorn este unstart-up cu o valoare de peste un miliardde dolari. (A.V.)

(continuare în pagina 12)

Interesul pentru monedele virtuale continuãsã fie în creºtere printre investitori, deºi exi-stã încã reticenþã în piaþã ºi numeroase con-troverse în jurul lor.

Marius Morra, CEO ºi cofondator al platformei detranzacþionare crypto TOKERO (fostul LDVExchange), considerã cã monedele virtuale ºitehnologia care stã la baza acestora constitue defapt un pas firesc în evoluþia sistemului financiar.Totodatã, domnia sa considerã cã monedele vir-tuale trebuie sã facã parte dintr-un portofoliu di-versificat ºi structurat pe nivele de risc, directproporþionale cu apetitul la risc al investitorului.Marius Morra ne-a acordat un interviu în carene-a vorbit despre factorii principali la care inve-

stitorii trebuie sã fie atenþi când doresc sã intre pe piaþa criptomonedelor, despre rolul pe care îl voravea criptomonedele în ecosistemul financiar, dar ºi despre mãsura în care reuºesc criptomonedelesã devinã un refugiu pentru investitori.

Impozitarea proprietãþilorla preþul de piaþã, cândpiaþa este discutabilã? -Lacrimi pe obraji

În secþiunile din Planul Naþional deRedresare ºi Rezilienþã (PNNR)dedicate reformãrii siste-mului fiscal apare printreobiective ºi “întrerupereapracticii de folosire a uneibaze impozabile care nueste legatã de valoarea de

piaþã”.Apoi se precizeazã cã revizuireaimpozitului pe proprietate se vaface prin respectarea unor principii pre-cum “încurajarea libertãþii de impunere a

cotelor de cãtre autoritãþile locale în in-tervale mai largi definite la nivel central”

sau “estimarea bazei impozabilecât mai aproape de valoarea depiaþã a proprietãþii în detrimentulaltor criterii folosite pânã acum”.Se urmãreºte, de asemenea, “in-cluderea unor mecanisme de aju-stare a sarcinii fiscale care sa þinãcont de eficienþa energeticã încazul clãdirilor ºi de nivelul emi-

siilor în cazul vehiculelor”.Preºedinþii executivi ai Asociaþiei

Municipiilor din România (AMR) ºiAsociaþiei Comunelor din România(ACOR) ºi-au declarat susþinerea pentrustabilirea impozitului pe proprietate înfuncþie de valoare de piaþã, conformdeclaraþiilor din presã.

Constantin Toma, primarul din Buzãuºi preºedinte executiv al AMR, a precizatpentru Europa Liberã cã “ideea nu esterea, impozitul pe proprietate în Româniaeste unul dintre cele mai mici din Uniu-nea Europeanã, iar la nivel local avemnevoie de mai mulþi bani”.

Bineînþeles cã primãriile au nevoie demai mulþi bani, astfel încât acelaºi metrudrum sã poatã fi asfaltat de cinci oriîntr-un an, în loc de douã ori.

Mai este nevoie ºi de înmulþirea se-zoanelor de plantare a panseluþelorpentru ca toatã mizeria din infrastruc-turã sã fie acoperitã în culori pastelate.ªi bineînþeles cã este absurdã compara-þia cu nivelul mediul al impozitelor lo-cale din UE fãrã a lua în considerare ºicelelalte “variabile”.

(continuare în pagina 12)

Ilustraþie de MAKE

CÃLINRECHEA