gram aur = 161,7815 ron franc elveÞian = 4,0826 ron … · 2019. 1. 9. · 16 pagini...

1
16 pagini n Cristian Andrei, Fornetti România:“Preconizãm o creºtere a cifrei de afaceri de pânã la 40 milioane euro” PAGINA 14 n ªeful JP Morgan susþine cã nu este interesat sã achiziþioneze Deutsche Bank PAGINA 16 n Liberty Steel mai achiziþioneazã încã douã combinate siderurgice de la ArcelorMittal PAGINA 4 GRAM AUR = 161,7815 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,0826 RON EURO = 4,6621 RON DOLAR = 4,0733 RON 2 lei 5 948491 340012 2 6 2 6 0 Luni, 5 noiembrie 2018, nr. 201 (6262), anul XXVIII n SIMONA TELTEU: “Piaþa autohtonã de bijuterii din aur cu design, mult sub cea din Vest” PAGINA 2 n DISPUTE ÎNTRE PNL ªI TRANSPORTATORI Criteriile de licitaþie privind traseele, mãrul discordiei PAGINA 3 PENTRU PRIMA DATà ÎN ISTORIE, Vom fi acea þarã micã de unde-a plecat ditamai criza! E clar pentru toatã lumea, pentru toatã lumea care conteazã… Vine criza! Nu pentru cã aºa zic Rou- bini, Cîþu sau Remus Borza, ci pentru cã se vede. De fapt, nu vine nicio cri- zã. Criza e aici de dinainte de 2008, n-a plecat nicãieri, am acoperit-o doar, ca pisica, sub granulele parfumate ale unei aparenþe mai puþin de- primante. La noi, criza nu vine de afarã, e proba- bil singurul lucru pe care nu trebuie sã-l importãm, ni-l facem noi, singuri, pentru uzul nostru, iar dacã mai rãmâne, dãm ºi la alþii, cu proverbiala generozitate despre care aflãm încã din cãrþile de citire, în cursul primar. Pânã acum n-am exportat, nu ne-a prisosit, nici ãilalþi nu ne-au luat de exemplu ºi nu s-au îndem- nat sã ne urmeze. Acuma poate facem o nefãcutã ºi, din mioritica noastrã cutie a Pandorei, vom re- vãrsa asupra strãinãtãþii, printre alte tare ºi flageluri tradiþional româneºti ºi ditamai frumuseþea de marasm economic. MIHAI ANTONESCU (continuare în pagina 5) JACK CUTIªTEANU, PETPROD: “Datele OPCOM nu «se pupã»” Reporter: Sunt suspiciuni în piaþã legate de datele publicate de OPCOM. Dumneavoastrã cum apreciaþi aceste date referitoare la tranzacþiile zilnice pe piaþa de energie? Jack Cutiºteanu: Eu editez, zilnic, la ora 13.30, curbele agregate din datele pe care le pune la dispoziþie OPCOM ºi întocmesc ºi o prefaþã. Întrebarea pe care ºi noi ne-o punem este: “Datele puse la dispoziþie pe PZU de cãtre OPCOM în fiecare zi sunt corecte sau nu?” Daca da, pânã la ce punct? Datele OPCOM dau niºte curbe care se inter- secteazã ºi dau preþul de închidere al pieþei (PIP) pentru fiecare interval. În practicã, sunt cazuri în care jucã- torul vrea sa vândã 200 de MWh sau sã cumpere 150 de MWh, dar el a umflat cantitatea de electricitate cu 500 de MWh, mutând tot volumul pe fiecare interval cu 500-600 de MWh. Astfel, respectiva companie îºi majoreazã prin facturi cifra de afaceri ºi mãreºte volumul tranzacþionat. Reporter: Dar regulile de funcþio- nare ale PZU permit ca jucãtorii sã facã oferte ºi la vânzare ºi la cumpãrare… Jack Cutiºteanu: Permit, dar ceea ce se întâmplã cu adevãrat este manipulare. E.O. (continuare în pagina 13) Datele publicate de OPCOM se con- trazic între ele, este de pãrere Jack Cutiºteanu, directorul general al Petprod, care ne-a spus, într-un scurt interviu, cã sunt jucãtori pe OPCOM care manipuleazã piaþa. Reporter: Cum a fost primit fin- tech-ul Revolut în þara noastrã? Irina Nicoleta Scarlat: Primirea cãl- duroasã de care ne-am bucurat încã de la început ne confirmã faptul cã era nevoie de un produs ca Revolut în România. Românii s-au sãturat sã plãteascã taxe ºi comisioane bancare nejustificate, sã piar- dã bani ori de câte ori cãlãtoresc în strãi- nãtate din cauza marjelor aplicate la cur- sul de schimb valutar, sã facã drumuri la bancã ori de câte ori au nevoie de ceva. Reporter: Raportându-vã la evolu- þia Revolut în prima jumãtate de an în România, cum aþi caracteriza consu- matorul de astfel de servicii? Irina Nicoleta Scarlat: Vârsta medie a utilizatorilor Revolut din România este de 34 de ani, cu o distribuþie aproximativ egalã între femei ºi bãrbaþi, posesor de smartphone, cu venituri medii sau ridi- cate, familiar cu tehnologia (“tech-savvy”), care cãlãtoreºte frecvent în interes personal sau de business. A consemnat EMILIA OLESCU (continuare în pagina 4) “Revolut a ajuns la 90.000 de utilizatori, în þara noastrã” (Interviu cu Irina Nicoleta Scarlat, Country Manager Revolut România) De puþin peste jumãtate de an prezent în þara noastrã, fintech-ul Revolut a ajuns la 90.000 de utilizatori, pe piaþa autohtonã, obiectivul companiei fiind sã atingã cifra de 100.000 de utilizatori pânã la finalul anului în curs, dupã cum ne-a spus Irina Nicoleta Scarlat, Country Manager Revolut România. Conform domniei sale, volumul total al tranzacþiilor efectuate în þara noastrã a depãºit 275 de milioane de euro, în luna octombrie. Revolut a fost înfiinþat în iulie 2015, utilizatorii sãi putând sã-ºi facã un cont curent în 60 de secun- de ºi sã-ºi cheltuiascã banii în strãinãtate, în peste 150 de monede. Compania a anunþat, recent, lansarea pe piaþa de la noi a unui card din metal care va returna clienþi- lor pânã la 1% din banii cheltuiþi, în monede tradiþionale sau criptomonede. Utilizatorii vor putea re- trage gratuit pânã la 2400 lei de la orice bancomat din lume ºi vor beneficia de un serviciu dedicat de concierge pentru a rezerva orice, de la zboruri, la bilete pentru festivaluri, transmite comunicatul. Printre beneficiile de care se vor bucura clienþii Revolut Metal se numãrã: schimb valutar nelimi- tat la cursul de schimb interbancar, transferuri internaþionale gratuite, suport cu prioritate 24/7 ºi asigurare medicalã de cãlãtorie care include servicii de sãnãtate, dentare, precum ºi întârzieri ale zborurilor sau pierderea bagajelor. A mai rãmas doar uºa din spate a istoriei pentru Angela Merkel? A fost suficient ca Dorothy sã-ºi batã de trei ori tocurile pantofilor de rubin pentru a se întoarce acasã din Þara lui Oz. Dorothea nu a fost la fel de norocoa- sã. Nici dacã ar fi avut, printr-un mira- col, pantofii de rubin, Angela Dorot- hea Merkel, tot nu ar mai fi reuºit sã se întoarcã acasã, pentru cã “acasã” s-a transformat în altceva în anii sãi la conducerea guvernului federal. Acesta pare sã fie ºi motivul celor mai slabe rezultate electorale ale parti- dului sãu, Uniunea Creºtin-Democratã (CDU), din perioada postbelicã, în ciuda unei situaþii economice de invi- diat. Cele ºase luni de negocieri pentru formarea guvernului, în urma alegeri- lor generale de anul trecut, ºi rezultatul alegerilor din Bavaria nu au fost de ajuns. A fost nevoie de încã un rezultat dezastruos la alegerile din landul Hes- se pentru a o “convinge” pe Angela Merkel sã se opreascã din marºul ei absurd cãtre nu se ºtie ce. Dupã o scurtã perioadã de specula- þii, cancelarul german ºi-a anunþat în septembrie intenþia fermã de a candida din nou pentru ocuparea funcþiei de preºedinte al CDU, la conferinþa parti- dului din decembrie 2018. Rezultatul electoral din Hesse nu a mai putut fi, însã, ignorat ºi a venit, probabil în urma unor extraordinare presiuni, decizia de renunþare la con- ducerea partidului, poziþie ocupatã în ultimii 18 ani. Reacþia marilor publicaþii interna- þionale a fost de uimire. Realismul a venit din partea tabloidului britanic Daily Express, care a scris cã “Mutti a ignorat vântul schimbãrii care bate peste Europa în ceea ce priveºte mi- graþia ºi UE”. În ceea ce priveºte migraþia, Angela Merkel a dat dovadã de aroganþã ºi nu a þinut seamã de dorinþa cetãþenilor, o ati- tudine specificã liderilor care se cred de neînlocuit ºi sunt convinºi cã ºtiu mereu ce este mai bine pentru popor. Cum poate fi vorba despre demo- craþie când o decizie crucialã privind imigraþia se ia fãrã consultarea popo- rului? Este adevãrat cã nu se poate organi- za un referendum pentru validarea fie- cãrei decizii guvernamentale, însã mi- graþia în masã cãtre Germania din Orientul Mijlociu ºi Africa, reprezintã un fenomen cu profunde implicaþii, atât economice, dar mai ales în ceea ce priveºte structura ºi valorile sociale comune ale acestei pãrþi de lume. Conducerea editorialã de la Bloom- berg a scris cã “Angela Merkel rãmâne liderul indispensabil al Europei”, pre- luînd “indispensabilul” dintr-un numãr al revistei The Economist din urmã cu trei ani, unde cancelarul Germaniei era “europeanul indispensabil”. (continuare în pagina 3) MHAI ANTONESCU Dacã va ajunge preºedinte al CDU dupã conferinþa din decembrie, ºansele cancelarului Merkel de a-ºi duce la sfârºit ºi al patrulea mandat vor deveni aproape nule.

Upload: others

Post on 14-Feb-2021

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 16 pagini

    n Cristian Andrei, Fornetti România:“Preconizãm ocreºtere a cifrei de afaceri de pânã la 40 milioane euro”

    PAGINA 14

    n ªeful JP Morgan susþine cã nu este interesat sãachiziþioneze Deutsche Bank PAGINA 16

    n Liberty Steel maiachiziþioneazã încã douãcombinate siderurgice dela ArcelorMittal

    PAGINA 4

    GRAM AUR = 161,7815 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,0826 RON EURO = 4,6621 RON DOLAR = 4,0733 RON

    2 lei

    5 948491 340012 26260

    Luni, 5 noiembrie 2018, nr. 201 (6262), anul XXVIII

    n SIMONA TELTEU: “Piaþa autohtonã de bijuterii dinaur cu design, mult sub cea din Vest” PAGINA 2

    n DISPUTE ÎNTRE PNL ªI TRANSPORTATORICriteriile de licitaþie privind traseele, mãruldiscordiei

    PAGINA 3

    PENTRU PRIMA DATÃ ÎN ISTORIE,

    Vom fi acea þarã micã deunde-a plecat ditamai criza!

    E clar pentru toatã lumea, pentru toatãlumea care conteazã…

    Vine criza! Nu pentru cã aºa zic Rou-bini, Cîþu sau Remus Borza, cipentru cã se vede.

    De fapt, nu vine nicio cri-zã. Criza e aici de dinainte de2008, n-a plecat nicãieri, amacoperit-o doar, ca pisica,sub granulele parfumate aleunei aparenþe mai puþin de-primante.

    La noi, criza nu vine de afarã, e proba-bil singurul lucru pe care nu trebuie sã-limportãm, ni-l facem noi, singuri, pentruuzul nostru, iar dacã mai rãmâne, dãm ºi

    laalþii, cuproverbialagenerozitatedesprecare aflãm încã din cãrþile de citire, încursul primar.

    Pânã acum n-am exportat, nune-a prisosit, nici ãilalþi nu ne-auluat de exemplu ºi nu s-au îndem-nat sã ne urmeze. Acuma poatefacem o nefãcutã ºi, din mioriticanoastrã cutie a Pandorei, vom re-vãrsa asupra strãinãtãþii, printrealte tare ºi flageluri tradiþionalromâneºti ºi ditamai frumuseþea

    de marasm economic.

    MIHAI ANTONESCU

    (continuare în pagina 5)

    JACK CUTIªTEANU, PETPROD:

    “Datele OPCOMnu «se pupã»”

    Reporter: Sunt suspiciuni în piaþãlegate de datele publicate de OPCOM.Dumneavoastrã cum apreciaþi acestedate referitoare la tranzacþiile zilnicepe piaþa de energie?

    Jack Cutiºteanu: Eu editez, zilnic,la ora 13.30, curbele agregate din datelepe care le pune la dispoziþie OPCOM ºiîntocmesc ºi o prefaþã. Întrebarea pecare ºi noi ne-o punem este: “Datelepuse la dispoziþie pe PZU de cãtreOPCOM în fiecare zi sunt corecte saunu?” Daca da, pânã la ce punct? DateleOPCOM dau niºte curbe care se inter-secteazã ºi dau preþul de închidere alpieþei (PIP) pentru fiecare interval.

    În practicã, sunt cazuri în care jucã-torul vrea sa vândã 200 de MWh sau sãcumpere 150 de MWh, dar el a umflatcantitatea de electricitate cu 500 deMWh, mutând tot volumul pe fiecare

    interval cu 500-600 de MWh. Astfel,respectiva companie îºi majoreazãprin facturi cifra de afaceri ºi mãreºtevolumul tranzacþionat.

    Reporter: Dar regulile de funcþio-nare ale PZU permit ca jucãtorii sã facãoferte ºi la vânzare ºi la cumpãrare…

    Jack Cutiºteanu: Permit, darceea ce se întâmplã cu adevãrat estemanipulare.

    E.O.

    (continuare în pagina 13)

    Datele publicate de OPCOM se con-trazic între ele, este de pãrere JackCutiºteanu, directorul general alPetprod, care ne-a spus, într-un scurtinterviu, cã sunt jucãtori pe OPCOMcare manipuleazã piaþa.

    Reporter: Cum a fost primit fin-tech-ul Revolut în þara noastrã?

    Irina Nicoleta Scarlat: Primirea cãl-duroasã de care ne-am bucurat încã de laînceput ne confirmã faptul cã era nevoiede un produs ca Revolut în România.Românii s-au sãturat sã plãteascã taxe ºicomisioane bancare nejustificate, sã piar-dã bani ori de câte ori cãlãtoresc în strãi-nãtate din cauza marjelor aplicate la cur-sul de schimb valutar, sã facã drumuri labancãoridecâteoriaunevoiedeceva.

    Reporter: Raportându-vã la evolu-þia Revolut în prima jumãtate de an în

    România, cum aþi caracteriza consu-matorul de astfel de servicii?

    IrinaNicoletaScarlat: Vârsta mediea utilizatorilorRevolut dinRomânia estede 34 de ani, cu o distribuþie aproximativegalã între femei ºi bãrbaþi, posesor desmartphone, cu venituri medii sau ridi-cate, familiar cu tehnologia(“tech-savvy”), care cãlãtoreºte frecventîn interes personal sau de business.

    A consemnat

    EMILIA OLESCU

    (continuare în pagina 4)

    “Revolut a ajunsla 90.000 de utilizatori,

    în þara noastrã”(Interviu cu Irina Nicoleta Scarlat, Country Manager Revolut România)

    De puþin peste jumãtate de an prezent în þara noastrã, fintech-ul Revolut a ajuns la 90.000 de utilizatori,

    pe piaþa autohtonã, obiectivul companiei fiind sã atingã cifra de 100.000 de utilizatori pânã la finalul

    anului în curs, dupã cum ne-a spus Irina Nicoleta Scarlat, Country Manager Revolut România. Conform

    domniei sale, volumul total al tranzacþiilor efectuate în þara noastrã a depãºit 275 de milioane de euro,

    în luna octombrie.

    Revolut a fost înfiinþat în iulie 2015, utilizatorii sãi putând sã-ºi facã un cont curent în 60 de secun-

    de ºi sã-ºi cheltuiascã banii în strãinãtate, în peste 150 de monede.

    Compania a anunþat, recent, lansarea pe piaþa de la noi a unui card din metal care va returna clienþi-

    lor pânã la 1% din banii cheltuiþi, în monede tradiþionale sau criptomonede. Utilizatorii vor putea re-

    trage gratuit pânã la 2400 lei de la orice bancomat din lume ºi vor beneficia de un serviciu dedicat de

    concierge pentru a rezerva orice, de la zboruri, la bilete pentru festivaluri, transmite comunicatul.

    Printre beneficiile de care se vor bucura clienþii Revolut Metal se numãrã: schimb valutar nelimi-

    tat la cursul de schimb interbancar, transferuri internaþionale gratuite, suport cu prioritate 24/7 ºi

    asigurare medicalã de cãlãtorie care include servicii de sãnãtate, dentare, precum ºi întârzieri ale

    zborurilor sau pierderea bagajelor.

    A mai rãmas doar uºadin spate a istoriei pentruAngela Merkel?

    A fost suficient ca Dorothy sã-ºibatã de trei ori tocurile pantofilor derubin pentru a se întoarce acasã dinÞara lui Oz.

    Dorothea nu a fost la fel de norocoa-sã. Nici dacã ar fi avut, printr-un mira-col, pantofii de rubin, Angela Dorot-hea Merkel, tot nu ar mai fi reuºit sã seîntoarcã acasã, pentru cã “acasã” s-atransformat în altceva în anii sãi laconducerea guvernului federal.

    Acesta pare sã fie ºi motivul celormai slabe rezultate electorale ale parti-dului sãu, Uniunea Creºtin-Democratã(CDU), din perioada postbelicã, înciuda unei situaþii economice de invi-diat.

    Cele ºase luni de negocieri pentruformarea guvernului, în urma alegeri-lor generale de anul trecut, ºi rezultatulalegerilor din Bavaria nu au fost deajuns. Afost nevoie de încã un rezultatdezastruos la alegerile din landul Hes-se pentru a o “convinge” pe AngelaMerkel sã se opreascã din marºul eiabsurd cãtre nu se ºtie ce.

    Dupã o scurtã perioadã de specula-þii, cancelarul german ºi-a anunþat înseptembrie intenþia fermã de a candidadin nou pentru ocuparea funcþiei depreºedinte al CDU, la conferinþa parti-dului din decembrie 2018.

    Rezultatul electoral din Hesse nu amai putut fi, însã, ignorat ºi a venit,probabil în urma unor extraordinarepresiuni, decizia de renunþare la con-

    ducerea partidului, poziþie ocupatã înultimii 18 ani.

    Reacþia marilor publicaþii interna-þionale a fost de uimire. Realismul avenit din partea tabloidului britanicDaily Express, care a scris cã “Mutti aignorat vântul schimbãrii care batepeste Europa în ceea ce priveºte mi-graþia ºi UE”.

    În ceea ce priveºte migraþia, AngelaMerkel a dat dovadã de aroganþã ºi nu aþinut seamã de dorinþa cetãþenilor, o ati-tudine specificã liderilor care se cred deneînlocuit ºi sunt convinºi cã ºtiu mereuce este mai bine pentru popor.

    Cum poate fi vorba despre demo-craþie când o decizie crucialã privindimigraþia se ia fãrã consultarea popo-rului?

    Este adevãrat cã nu se poate organi-za un referendum pentru validarea fie-cãrei decizii guvernamentale, însã mi-graþia în masã cãtre Germania dinOrientul Mijlociu ºi Africa, reprezintãun fenomen cu profunde implicaþii,atât economice, dar mai ales în ceea cepriveºte structura ºi valorile socialecomune ale acestei pãrþi de lume.

    Conducerea editorialã de la Bloom-berg a scris cã “Angela Merkel rãmâneliderul indispensabil al Europei”, pre-luînd “indispensabilul” dintr-un numãral revistei The Economist din urmã cutrei ani, unde cancelarul Germaniei era“europeanul indispensabil”.

    (continuare în pagina 3)

    MHAI

    ANTONESCU

    Dacã va ajunge preºedinte al CDU dupã conferinþa

    din decembrie, ºansele cancelarului Merkel de a-ºi

    duce la sfârºit ºi al patrulea mandat vor deveni

    aproape nule.