Gospodaria in Credintele Si Riturile Femeilor Din Dragus

Download Gospodaria in Credintele Si Riturile Femeilor Din Dragus

Post on 24-Jun-2015

210 views

Category:

Documents

2 download

TRANSCRIPT

Gospodaria in credintele si riturile femeilor din Dragus (Fagaras)Stefania Cristescu-Golopentia (autor), Sanda Golopentia (editor)

Cuvant inainte si nota editoarei la volumul Stefaniei Cristescu-Golopentia: Gospodaria in credintele si riturile femeilor din Dragus (Fagaras), p.5-30.Cuvant inainte Stefania Cristescu (12 februarie 1908-29 martie 1978) s-a nascut la Craiova, unde a urmat scoala primara si liceul "Regina Elisabeta" trecndu-si, n 1927, examenul de bacalaureat. In toamna aceluiasi an se nscrie la Facultatea de Filozofie si Litere din Bucuresti. In 1930, obtine licenta n Filozofie (sesiunea din primavara) si n Filologie (sesiunea din toamna). In tre 1930-1932 urmeaza cursuri de doctorat n Sociologie si Filologie cu D. Gusti si O. Densusianu si lucreaza la Institutul de Statistica. Perioada aceasta a studiilor n tara este prezentata de Stefania Cristescu n cererea de bursa de studii n strainatate pe care a adresat -o Decanului Facultatii de Filozofie si Litere n cursul anului 19321. O reproducem aci (2): Domniei Sale Domnului Decan al Facultatii de Filosofie si Litere Bucuresti Domnule Decan, Subsemnata, Stefania Cristescu, licentiata cu calificativul "Magna cum laude" n Filosofie (sesiunea iunie 1930) si cu calificativul "cum laude" n Filologia Moderna (sesiunea octombrie 1930), avand ca obiecte principale de licenta Filologia Romanica si Sociologia, va rog sa binevoiti a-mi acorda, pe anul scolar 1932-33, o bursa de studii pentru strainatate. Preocupata de problemele de Sociologia Limbii (fapt pe care-l dovedeste si Teza mea de Licenta n Filosofie, intitulata Linguistica Sociala, marturisind ncercarea mea de lamurire teoretica asupra aspectului social al cercetarilor linguistice), socotesc necesara, pentru desavarsir ea culturii mele n aceasta ramura, si o frecventare3 a profesorilor A. Meillet, Jules Vendryes, H. Delacroix din Paris. n sprijinul cererii, pot aduce recomandatiile D-lor Profesori n ale caror seminarii am lucrat. De altfel, am lucrat si practic, pe te ren, luand parte n ultimii trei ani la cercetarile monografice ntreprinse de seminarul de sociologie n colaborare cu sectia sociologica a Institutului Social Roman, de sub conducerea D-lui Prof. D. Gusti. n cercetarea mea speciala, am fost dirijata de principiile linguistice ale scolii D-lui Prof. Ovid Densusianu, pe care le-am alaturat cu mult folos de ndrumarea sociologica a cercetarilor monografice. Cercetarea mea personala ncearca sa prinda, n cadrul general al problemelor de limba, aspectul int eresant atat pentru linguist cat si pentru sociolog al "limbajului magic", ca unitate de limba cu repercusiuni n viata linguistica a satului romanesc. Pregatesc un studiu asupra "Practicii magice a descantatului n satul basarabean Cornova" (cu privire sp eciala asupra limbajului magic), din care un fragment, Descantat de strans n satul Cornova, a aparut n numarul 1 -4, anul X al "Arhivei pentru stiinta si reforma sociala", iar materialul propriu-zis (Descantece din trei sate romanesti: Dragus, Runcu si Cornova) va apare n revista Institutului de Filologie si Folklor, "Grai si Suflet". Situatia mea materiala ndreptateste cererea de fata. Orfana de tata, am avut n anii mei de Universitate bursa oferita de seminarul de Filologie Romanica de sub conducerea D-lui Prof. Ovid Densusianu, iar n cei doi ani urmatori licentelor mele, m-am ntretinut lucrand n Oficiul de Studii al Directiei Recensamantului General al Populatiei. n asteptarea unei solutionari favorabile a acestei cereri, pe care o socotesc ndrep tatita, va ncredintez, Domnule Decan, de respectul meu deosebit./ ss Stefania Cristescu In urma acestei cereri, la sfarsitul anului 1932, Stefania Cristescu pleaca la Paris cu o bursa de studii a Statului francez. Va urma aci cursuri de lingvistica, etnografie si sociologie cu Marcel Cohen, J. Vendrys, A. Meillet si Marcel Mauss la Sorbona, cole Pratique des Hautes Etudes si Collge de France obtinnd, n 1934, diploma Institutului de Etnologie de la Sorbona. Diploma, semnata de Rectorul Universitatii din Paris, S. Charlety, si de Presedintele Comitetului de directie al Institutului de Etnologie, L. Lvy Bruhl, are urmatorul cuprins: Universit de Paris Institut d'Ethnologie

DIPLME L'Institut d'Ethnologie Vu l'article 1er, par. 4, du Dcret du 31 juillet 1920; Vu la dlibration du Conseil de l'Universit de Paris en date du 24 novembre 1924, aprouve par le Dcret du 1er aot 1925, dclare que Mlle Cristescu, Stefania de nationalit roumaine ne le 12 fvrier 1908 Craiova (Roumanie) ayant satisf ait aux examens de l'Institut, est juge digne par le Comit directeur suivant dlibration du 19 juin 1934 d'obtenir le dilpme de l'Institut d'Ethnologie qui lui est, en consquence, confr, mention trs bien./ Le Recteur, Prsident du Conseil de l'Universit de Paris:/ ss S. Charlety/ Le Prsident du Comit directeur de l'Institut d'Ethnologie: ss L. Lvy Bruhl Reproducem n cele ce urmeaza si doua scrisori adresate adresate Profesorului Gusti de tanara bursiera, n care aceasta i prezinta perspectivele si optiunile specializarii ei. Prima este scrisa la scurt timp dupa sosire: 14 dec[embrie 1]932, Paris Domnule Profesor, S-ar putea ca mprejurarile, neasteptat de mbucuratoare, n care -mi ncep lucrul meu aici, sa poarte n oarecare masura si ele vina curajului meu de a va scrie acum. Oricum nsa, permiteti va rog, timiditatii mele sa strecoare asa o parte din multumirea mea ce nu ncape n cuvinte. Abia ajunsa aici, mai nainte chiar de a face cunostinta cu Universitatea, asa cum dicteaza legile ncepu tului unui an scolar, am si fost invitata de D-l Prof. Bougl la o sedinta a Institutului de Sociologie si pana sa bag bine de seama eram gata prezentata D-lor Prof. Mauss, L. [Lvy] Bruhl, Simiand, Maunier... Faptul acesta a facut ca, n timp de cateva zi le numai, sa pot sti, n linii mari, tot ce pot face si castiga aici. Ca studenta a Sorbonei, audiez cursurile de Sociologie ale Prof. Bougl, care se ocupa ndeaproape de tot ce fac. Lucrez apoi Linguistica cu Prof. J. Vendrys la cole Pratique des Haute s tudes si cu Prof. M. Cohen (Metode de culegeri linguistice, nregistrari...) la Institutul de Etnologie; Etnografie, cu Prof. Mauss si Rivet. Prof. Maunier, Presedintele So cietatii de Folklor Francez si Colonial, m-a invitat la sedintele acestei Societati unde, pe langa ocazia de a cunoaste de aproape organizarea lucrului de aci, voi avea posibilitatea lucrarilor practice la Muzeul[4] de Etnografie. Gandind bine nsa, nu tot ce fac ma intereseaza ndeaproape si de aceea pun destula speranta n biblioteci . Sunt rau impresionata nca, de cele mai multe ori, de faptul ca aici se lucreaza fara prea mult entuziasm[5] si interes si, c a un renumit avar, mi pastrez cu frica entuziasmul meu de acasa pentru ca sa -mi ajunga pana la ntoarcere. Ma gandesc cu mult drag la lucrarile noastre vii si dorinta de a deveni mai bine pregatita si mai demna de ele e stimulentul de seama n munca si interesul ce-l depun aici. De aceea, Domnule Profesor, va rog cu destula grija sa ma considerati cea mai respectuos devotata eleva, / ss Stefania Cristescu Cea de a doua scrisoare e scrisa cinci luni mai tarziu: Paris, 12 mai 1933 Domnule Profesor, Cu credinta, uneori, ca poate tacerea mea a reusit sa treaca nobservata, cu speranta de a putea obtine acum iertarea dumneavoastra ntelegatoare, atunci cand presupunerea mea ar fi nentemeiata, ncep scrisoarea mea de azi. si va spun ca, daca n timpul lucrului care ma prinde, sunt bucuroasa vazandu -ma mai utila monografiei, n zilele n care sunt ceva mai putin multumita de activita tea mea, simt privirea severa a Profesorului meu, dincolo de granite si [ore][6]. Mi-am spus ca scrisoarea mea nu trebuie sa porneasca spre dumneavoastra decat atunci cand ea va reusi sa cuprinda fapte mplinite. si asa s-au dus zilele, cu alergat de la cursuri la biblioteci, cu rezultat: gramezi de fise (monografia ma urmareste peste tot) n care trebuie pusa ordine. Cum sper ca munca mea nu va fi fara de folos, socotesc ca mpartasirea modestelor mele planuri de nfaptuire va fi la

Bucuresti, avand n primul rand nevoie de sfatul dumneavoastra. Aici, dintre cursurile-lucrari practice care m-au interesat mai de aproape, au fost cel al lui Mauss de la cole Pratique des Hautes tudes, Etnologie asiatica, interpretare de material; de curand s -au nceput la Muzeul Trocadro lucrari practice cu scopul de a da ndrumari esentiale de cercetare la teren si de organizarea unui muzeu, la ntoarcere. Foarte interesante, ndrumarile de cercetare a limbii, la teren, ale lui M. Cohen, precum si interpretarile linguistice ale lui Leenhardt asupra unor texte neo -caledoniene culese de el. Profesorii Mauss si M. Cohen s-au interesat de aproape de tot ce lucrez, cu simpatie vadita si ndrumari cu largime acordate. n ultimul timp, revazand lucrarile lui A. Dauzat, privitoare l a argouri, m-am gandit ca o dare de seama asupra lor ar fi poate primita la "Arhiva". Cum A. Dauzat e un spirit larg, patruns de importanta pe care viata sociala o are n cercetarile de natu ra linguistica - apologistul Linguisticei sociologice - va fi poate binevenita recenzia mea, care va sosi n tara cel mai tarziu la 23 mai. Dorindu-i aprobarea dumneavoastra, termin o scrisoare care ar fi vrut sa va spuna mai multe si care totusi - mi dau seama a reusit prea putin s-o faca. Va izbuti ea poate sa va spuna ca cei ce sunt prea mult aplecati asupra cuvintelor si semnificatiei lor (manie filologica) ajung oarecum sa se teama de elet Oricum, ea ndrazneste sa va aduca cele mai cald-respectuoase sentimente ale mele. Eleva,/ ss Stefania Cristescu Intoarsa n tara, Stefania Cristescu si continua, ntre 1934-1936, studiile de doctorat, functionnd simultan ca bibliotecara a Seminarului de Sociologie. Dupa examenul de capacitate (1935), ea si va ncepe cariera de profesoara de limba si literatura romana la Gimnaziul de fete din Caransebes (1936-1938). Intre 1938-1940, raspunzand chemarii lui Traian Herseni (si, implicit, a lui D. Guisti), de a participa la monografia Dragus, ce trebuia ncheiata rapid n vederea Congresul ui International de Sociologie planuit sa se desfasoare la Bucuresti n septembrie 1939, ea va reveni la munca de teren. Cartea postala pe care i-o adresase Traian Herseni era scurta si presanta: D-soarei Stefania Cristescu/ profesoara Caransebes/ Str. Stefan Herce[7] Probabil te-a informat Golopentia ca vara aceasta redactam doua monografii, pe care le publicam n vederea Congr[esului] int[ernational] de sociologie de la Buc[uresti] (1939). Eu am fost nsarcinat cu redactarea Dragusului. Cum tu ai mult materi al de acolo, si foarte pretios, avem absoluta nevoie de colaborarea ta. Trebuie sa redactezi tot ce ai si, daca vrei, sa mai vii cateva zile pentru completare. Te rog deci, comunica -mi cat potI mai repede ce material posezi si ce problema vrei sa redactezi, ca sa nu angajez pe altcineva pentru aceeasi munca. Apoi: cand vei fi gata cu redactarea si daca mai ai nevoie sa vii la Dragus (cum as dori eu, caci poate mai cercetezi vreo problema). Noi plecam al 15 iulie. Astept raspunsul tau. Cu prietenie, / Traian Herseni/ Buc[uresti] VI, Str. Dr. Rado vici, 11. Stefania Cristescu va fi detasata la Bucuresti - ulterior numita "sefa a cercetarilor pentru manifestarile spirituale, la Directia Cercetarilor"[8] de la Fundatia "Principele Carol" - si va ntreprinde o campanie masiva de anchete n treizeci de sate din Valea Oltului. i dam cuvantul spre a descrie din interior, aceasta etapa, reproducand ciorna unei scrisori -raport adresate profesorului Gusti, n care Stefania Cristescu vorbeste, ntre altele, de conceptul cartii de fata: Vineri, 21 oct[ombrie] 1938 Domnule Director General, Ca Profesoara detasata din nvatamantul secundar la Fundatia Culturala Regala "Principele Carol", am onoarea sa va comunic ceea ce am lucrat pana acum precum si intentiile mele de munca de acum nainte (n legatura cu Fundati a). n vederea publicarii monografiei sociologice a satului Dragus, am lucrat n vara aceasta timp de o luna de zile (20 august -1 sept[embrie] si 16 sept[embrie] -7 oct[ombrie]) n satul Dragus. Am strans material privitor la riturile domestice, de natura magica n satul Dragus. Din el se vede felul n care credinta si practica magica se mpletes[c] nca n toate cotiturile vieti i sociale dragusene. Capitolul central al acestei probleme - Riturile n legatura cu "femeia chendala" (nou nascuta9) si cu copilul mic - l-am studiat pe o regiune de 30 sate n jurul Dragusului. (Am lucrat pe suprafata unui cerc aproximativ din jurul Dragusului, cerc a carui raza ar constitui-o spatiul Dragus-Arpasul-de-sus.) Materialul strans este foarte interesant si caracteristic pentru regiunea tarii Oltului. Prelucrarea acestui foarte bogat material constituie una din obligatiile ce-mi iau fata de Fundatie. n vederea Congresului International de Sociologie ce se va tine n vara viitoare la Bucuresti, m -am gandit sa public

materialul strans de mine n campaniile monografice anterioare: Dragus (Fagaras), Runcu (Gorj), Cornova (Orhei), sant (Nasaud). Comentariile asupra acestui material ar duce la o problema ce intereseaza Congresul: felul n care fiecare din aceste sate este datator de seama pentru starea culturala a regiunii respective, precum si felul n care rapoartele dintre sat si oras au schimbat sau nu aspectul structurii spirituale traditionale n regiunea respectiva. Comentariul, n ntregime sau n rezumat, ar putea forma, detasat, obiectul unei comunicari la Congresul International de Sociologie. ntre timp, ma oblig sa contribui cu articole si recenzii la revista "Sociologie romaneasca" ori de cate ori va fi nevoie de aceasta. Pentru a-mi completa salariul redus de Profes oara ncepatoare, fara nici o gradatie, as putea sa conduc Biblioteca Seminarului de Sociologie - as continua munca mea de acum doi ani. Sperand ca planul meu de munca va fi acceptat de Dv., va rog sa primiti, Domnule Director General, salutarile mele ales e In aprilie 1939, Stefania Cristescu se casatoreste cu Anton Golopentia. Din 1940, dupa desfiintarea Serviciului Social (si, implicit, a Institutului de Cercetari Sociale al Romaniei) pricinuita de izbucnirea razboiului, ea preda succesiv la Liceul industrial "Protopopul Tudor" (1940-43), Liceul sanitar "Principele Mircea" (1943-44), Liceul "Iulia Hasdeu" (1945-49) si scoala Pedagogica Nr. 1 Fete (1949-52). Dupa moartea n nchisoare a lui A. Golopentia, Stefania Golopentia va fi retrogradata, predand, n tre 1952-59, la scoala elementara 147 si, ntre 1959 -63, la scoala elementara 150. n ciuda agoniei interioare, activitatea de profesoara a Stefaniei Cristescu -Golopentia a luminat nsa, pe tot parcursul ei, drumul spre carte si bucuria intelectuala multor eleve si elevi. Le mentionez aci pe Cornelia Stefanescu, distins istoric si critic literar, care a scris, de altfel, o inspirata si calda prefata la un volum,nca nepublicat, de versuri ale Stefaniei Golopentia, precum si pe scriitoarele Maya Belciu si Nora Iuga. n romanul Vin americaniit ... destin amanat10, Stefania Cristescu apare ca personaj, evocat de Naratoare n mai multe randuri, sub acest nume. Citam un pasaj caracteristic: Parca vad si acum trenul n gara C-sebes (sic!) si taticu dandu-mi ultimele sfaturi (va dati seama!... "sa nu scoti capul pe fereastra ca-ti intra zgura-n ochi, sa nu alergi ca transpiri, sa nu sari, cum ti -e obiceiul, ca-ti spargi ochelarii, sa nu bei apa cand esti ncalzita, s-o asculti pe domnisoara Cristescu - a ascultat-o si de atunci, si sunt niste ani..., si face "exercitiile" si -si scrie "Impresiile zilnice" si rezultatul... Pe acea profesoara exceptionala de limba romana care a fost Stefania Cristescu, nu o va uita niciodata, nu va uita ca a nvatat-o sa iubeasca limba romana. S-o respecte, sa iubeasca limba literara si sa pronunte corect si clar, "sa vi se aseze limba romana pe limba", iar pe caietele de nsemnari, ca moto le -a dictat un citat din Petrarca" "Ziceti ca n -am prietenit"... prietenii lui erau lecturile, cartile, paginile scrise). (p. 28) si reproduc, pentru ca cititorii acestui volum sa aiba o imagine mai nuantata a omului, una din multele scrisori prin care fo ste eleve, devenite la randul lor profesoare, i scriau, n ani grei, despre izbanzile sau ndoiel ile lor: Timisoara, 23 oct[ombrie] 1958 Draga Doamna Golopent[i]a, Au trecut cateva luni de cand am reusit sa va gasesc, v -am ntalnit, si pe urma am tacut. As fi vrut sa va scriu o scrisoare frumoasa, sa va spun cat de mult m -a nseninat si m-a ntarit ntalnirea cu Dv., dar, cu toate ca m-ati nvatat acum 20 de ani cum se scrie o scrisoare si de atunci am nvatat si eu pe altii, scrisorile -intentie catre Dv. miau pricinuit greutati si stngacii, si numai datorita lor i -am nteles pe copiii care-mi spun adesea "nu stiu cum sa ncep". n primele zile de scoala, le-am spus elevilor mei din cl. VI si VII ca manualul lor de L[imba] romana e scris de prima mea profesoara de L[imba] romana, care e o profesoara si o femeie minunata, cum rar se ntalnesc, si i -am ndrumat sa nvete si sa le fie draga cartea n ale carei rnduri se vor ntalni cu gandul limpede al acelei profesoare si cu dorinta ei ca toti co piii sa nteleaga si sa vrea sa stie. si eu ma ntalnesc n fiecare zi cu Dv., dar numai Dv. mi vorbiti, d in manual, asa ca, nvingand greutatile nceputului, ncerc sa trec la o conversatie bilaterala. Dupa ce v-am ntalnit, am avut impresia, certitudinea aproape, ca Dv. detineti secretul unei tinereti fara batranete. Sunteti la fel de activa, la fel de plina de forta si vitalitate, cum v-am stiut si cum v-am pastrat n amintire. Viata si greutatile par sa nu fi atins nimic din sufletul Dv. Cand ma simt coplesita de griji si uneori de descurajare, ar trebui sa ma ntalnesc cu Dv.: cuvintele Dv. sunt un pretios tonic moral. n vara aceasta am fost la mare cu sotul meu si cu fetita. Mie marea nu -mi place, ma oboseste, dar m -am gandit la sfaturile Dv. si am facut eforturi de rabdare si am rezistat. Acum mana sotului meu e mult ameliorata - se poate servi de ea -, iar fetita, care era fragila ca o furnica, e mai colorata, mai plinuta si chiar mai cuminte la carte. (Zice ea: "Eu am simtit ime diat la mare cum m-am desteptat, dar voi sa nu credeti ca eu spun asa numai ca sa ma duceti si la vara la mare"). Dupa aceasta aluzie "voalata", simt ca la vara trebuie sa-mi creasca iar capacitatea de rabdare. Va spuneam ca intentionez sa-mi schimb specialitatea, n sensul ca voiam sa am L[imba] romana ca specialitate principala.

Nu mi s-a aprobat. Ca sa suplinesc golul preocuparilor intelectuale, am ncercat sa ma nscriu la aspirantura. Universitatea, nsa, nu mi-a raspuns nimic, curmandu-mi astfel si aceasta tentativa de evolutie pe plan intelectual. Scriind, mi-am amintit ca mi-ati promis sprijinul Dv. n aceasta directie. Dac a e posibil, va rog sa va informatI daca a aparut noul regulament pentru aspirantura, si n ce consta. Sa nu va suparati ca va adresez aceasta rugaminte. N -as face-o, daca Dv. nu m-ati fi ncurajat n acest sens. Dv. continuati sa activati n cadrul cenacl ului literart Eu n-am mai scris de mult. De fapt, nu sunt nca n clar daca ce scriu eu e poezie sau numai randuri rimate. Sunt de mult n discutie cu mine, am argumente pentru ambele ipoteze, dar problema a ramas nesolutionata. Multe salutari copiilor Dvoastra, pe care as dori sa-i cunosc. Va mbratisez cu mult, mult drag,/ Ecaterina Radoslav Cercetarile sociologice, Stefania Cristescu le ncepuse nca din anul 1929, participnd la toate campaniile organizate de Dimitrie Gusti si numarndu-se astfel printre "monografistii ncercati" ai scolii de la Bucuresti, alaturi de Ion Ionica, A. Golopentia, Mihai Pop, Octavian Neamtu, Traian Herseni, H.H. Stahl, Mircea Vulcanescu, Petre Stefanuca etc. Ea va reveni pe teren cu regularitate pna n 1945 (cnd participa la cercetarea din Hodac n echipa condusa de A. Golopentia). Domeniul catre care se ndreapta cu precadere, si de la nceput, atentia Stefaniei Cristescu -Golopentia e acela al manifestarilor spirituale. Pentru a-l aborda, ea va mbina zestrea teoretica si metodologica a scolii gustiene cu o atenta evaluare critica a nnoirilor prin ricoseu provocate n Germania epocii de studiile de dialectologie geografica asupra folcloristicii si de folcloristica, la rndu-I, asupra geografiei si fenomenologiei culturale (Cf. Cristescu 1936e si 1938a) precum si de hibridarea produsa ntre folcloristica si sociologie sub influenta lui Durkheim n Franta (Cf. Cristescu 1938c). Daca viata i s-ar fi desfasurat firesc, fara presiunile materiale si politice care au traversat -o, Stefania Cristescu ar fi dat ca prim volum o carte pe care o intitulase de timpuriu Practica magica a descntatului n satul Cornova. Intemeiata pe cercetari de teren efectuate n timpul campaniei monografice de la Cornova din vara anului 1931, silueta ace stei carti se configureaza clar n articolele Cristescu 1932, 1936b, 1936f si 1940b si n cele doua planuri de lucru (unul dintre ele extrem de amanunti t) care ni s-au pastrat. Ea se configureaza n fapt att de clar nct ne -a fost usor sa editam, n anul 1984, un volum postum al Stefaniei Cristescu intitulat Descntece din Cornova-Basarabia, care aduce n fata cititorilor de astazi materialul cornovean pe care autoarea intentiona sa-si cladeasca studiul precum si articolele publicate n prealabil cu privire la el. Inovatoare n gandirea Stefaniei Cristescu snt ndeosebi: (a) prezentarea agentilor magici; (b) analiza circulatiei formulelor magice si raportarea acesteia la "gradul de specializare magica" a agentilor; si (c) discutia privitoare la ntrepatru nderile ntre religios si magic n Cornova anilor 1930. Sat aflat n plina orasenizare, de aproximativ 1.500 locuitori, Cornova numara n 1931 87 descntatori, dintre care 68 erau femei; 60 apartineau claselor sociale tarani si mazili; 68 (femei si barbat i) erau analfabeti; 38 nvatasera sa descnte de la mama sau bunica si 32 "din furate"; 18 erau veniti din sate situate n jurul Cornovei (Coscodeni, Chistelnita, Dereneu, Dumbravita, Gura Bcului, Ghiliceni, Isvoare, Napadeni, Oniscani sau Radeni; 26 (dintre care 22 femei) erau descntatori cu renume, specializati fiecare ntr-un descntec posedat superlativ. Practica descntatului e deci la Cornova feminina si prestigioasa, arata Stefania Cristescu. Ceea ce e cu deosebire interesant - subliniaza ea - e ca prestigiul acestor personalitati feminine ale satului apartine nu numai sferei real actionale a vietii cotidiene, ci iradiaza si in sfera imagin ara, descntatoarele celebre (vii sau moarte) devenind eroine de legenda, pe ct de fascinante, pe att de temu te. Cercetarea ntreprinsa de Stefania Cristescu deschide astfel drum unui "studiu mai complex al relatiilor sociale feminine n sat" (Cristescu 1984, p. 191) care ramne nca un deziderat n zilele noastre. Ea contine - credem -, la fel cu cercetarea despre orasenizarea Cornovei ntreprinsa n cursul aceleiasi campanii monografice de A. Golopentia, elemente care pot fi subsumate preocuparii ierarhice, alimentate de cei o suta de ani de guvernare ruseasca, ntr -un sat n care "ntrecerea" dintre dvoreni si mazili se ncheiase, iar lupta acerba pentru prestigiu social se desfasura de acum, pe planul "modei" vestimentare, lexicale sau muzicale, ntre tarani si grupul compact al mazililor si dvorenilor. Privit astfel, descantatul ap are a fi, pentru femeile din Cornova, o modalitate indirecta specifica de sporire a vizibilitatii individuale, de acces la statutul de personalitate n cadrul comunitatii. In examinarea circulatiei formulelor de descntec, Stefania Cristescu distinge ntre raspndirea lor potentiala ( masurata prin aria de extensiune a formulelor n grupul agentilor magici) si circulatia lor reala n sat. Studiul se concentreaza asupra cunoasterii formulelor de descantec de catre agentii magici. Dintre cele 34 formule -tip utilizate n descntatul preval ent verbal al Cornovei, unele (cum ar fi formula de deochi, n curs de vulgarizare, dar si cele de spariet, de strns sau de ursi t) snt cunoscute unui numar considerabil de agenti magici; altele, cum ar fi descntecul "de muscatura de sarpe" sau de junghi se mostenesc n cercul nchis al familiei si tind sa figureze n repertoriul unui agent magic unic; unele formule, cum ar fi descntecul de dragoste, cunosc variante numeroase, altele, cum ar fi descntecul de bube sau de glci, extind cu indolenta asupra a zece boli diferite, carora li se adauga deseori orbaltul, albeata si sparietul, nu mai mult de trei variante distincte. Se configureaza astfel, pe plan metodologic, diferente importante n ponderea si gradul de diversificare al formulelor magice de la o comunitate la alta. In sfrsit, descntatul "de strns", care se practica la Cornova fie cu ajutorul unei formule, fie prin "carticica" deschide drum reflectiei asupra modului n care se produc, sub ochii nostri, trecerile de la religios la magic. "Cartic ica" e, ntr-adevar, bazata pe "Avizuca", o forma scurta a legendei Sfntului Sisinie, care a ajuns n Romania ntr -o redactare din secolul al XVIlea si a devenit formula magica n Bucovina (unde e cunoscuta sub numele de descntec de samca). Cornova anil or '30 atesta astfel, prin pendularea ntre formula "de strns" si "carticica", procesul de evolutie de la legenda apocrifa la desc ntec formulaic, altfel spus, nsusi procesul de nastere al descntecelor.

Cititorul va recunoaste fara dificultate, n refle ctia asupra circulatiei reale si a raspandirii potentiale a descantecelor sau asupra emergentei lor, idei care le sunt comune Stefaniei Cristescu si lui Constantin Brailoiu. n fapt, acesta va publica mu lti ani mai tarziu, n 1958, n cursul exilului sau parizian, lucrari, cum ar fi La vie musicale d'un village si Rflexions sur la cration musicale collective11, n care rasuna ntelegeri nrudite, prilejuite de aceasta data de circulatia si nasterea cantecelor populare. Bogatul material cules la sant a fost prea putin valorificat de Stefania Cristescu. Regasim elemente de prezentare si interpretare fugara a unor materiale raportate la descntat n general n Cristescu 1936a, 1936d si 1940b; materialul n ansamblul lui ramane nsa necunoscut. n volumul Desire Machines: A Romanian Love Charms Database, publicat n 1998 de Sanda Golopentia la Editura Fundatiei Culturale Romane, au fost incluse, printre altele, o serie de trei descantece de dragoste (nr. 28, 30 si 41) culese la Runcu (Gorj) n 1930 si de sase d escantece de dragoste (nr. 29, 34, 35, 36, 55 si 109) culese la sant (Nasaud) n anul 1935 de Stefania Cristescu. In l940, Stefania Cristescu-Golopentia publica volumul Gospodaria n credintele si riturile magice ale femeilor din Dragus (Fagaras), care continea, n germene, substanta tezei ei de doctorat. Volumul e distins cu premiul "Vernescu" al Academiei Romane n anul 1941, pe baza raportului naintat de Dimitrie Gusti. Gusti scria: Lucrarea d-nei Stefania Cristescu-Golopentia, Gospodaria n credintele si riturile magice ale femeilor din Dragus (Fagaras), 1940, ntocmita pentru Congresul International de Sociologie, ce trebuia sa aiba loc la Bucuresti n august 1939, are meritul [de] a cerceta pentru ntaia data o serie de credinte si practici magice, c ulese de autoare la femeile si n gospodariile lor dintr-un sat, si anume din satul Dragus. Cercetand aceste rituri si credinte magice n urmatoarele capitole ale gospodariei: 1) Casa, ca sediu spatial al gospodariei; 2) Oamenii, barbatul, femeia, copilul, descantece, leacuri, scaldaturi; 3) Animalele; 4) Munca, n gospodarie, n gradina si la camp, ncheie acest studiu amanuntit prin a fixa 5) Scopul credintelor si riturilor domestice de ordin magic: sporul casei. Contributia d-nei Stefania Cristescu-Golopentia are nsa mai ales meritul ca, pe baza unor investigatii migaloase si concrete din domeniul vietii familiare stranse n jurul gospodariei, ajunge la caracterizarea unei spiritualitati, vazuta prin prisma aspectului ei magic, ce sta n stransa corelatie cu functia economica a gospodariei, o caracterizare impusa de cercetarea gospodariei ca unitate sociala si care deschide perspective deosebite de cunoastere pentru structura complexa si originala a vietii sociale rurale ntregi, accentuand mai ales firul traditiei n viata de astazi a satului romanesc. Pentru metoda riguros stiintifica aplicata de autoare, citez lista bogata a informatorilor (p. 109 -113), bibliografia de la p. 115116 si 27 fotografii foarte reusite si instructive. Astfel de cercetari precise ne sunt ndeosebi de necesare pentru cunoasterea natiei romanesti si trebuiesc rasplatite si ncurajate, pentru a arata ca au mai mult pret dect mai toate studiile de pna acum, teoretice, abstracte si compilatorii. D e aceea propun lucrarea spre premiere (p. 221). Premierea a avut loc la data de 31 mai 1941, dupa cum o atesta scrisoarea -invitatie trimisa autoarei de Academia Romana: Academia Romana 30 mai 1941 Maine sambata, 31 mai curent, Academia Romana tinand sedinta publica la ora 15,30 pentru proclamarea premiilor acordate n acest an, va rugam sa asistati la aceasta sedinta, D -v fiind unul dintre premiati. Veti lua loc n ncinta Academiei./ Secretariatul General. - [stampila Academiei] Cartea va fi republicata n 1944 sub titlul, mai putin pe rcutant, de Credinte si rituri magice. Modificarea (care marca, n fapt, inserarea volumului, alaturi de multe altele, n cadrul seriei monografice Dragus) nu s -a facut din initiativa Stefaniei Cristescu. Ca lucrurile stau astfel o probeaza de altfel bunul de tipar al volumului (n editia din 1940), n care titlul initial al manuscrisului - Gospodaria n obiceiurile si riturile locuitorilor din Dragus-Fagaras - a fost transformat de Stefania Cristescu n titlul reprodus mai sus. Reproducem pentru cititori p agina titlu a bunului de tipar din 1940. Titlul acesta, la care autoarea a ajuns treptat si n ultima clipa, era cel care raspundea deopotriva naturii de studiu de caz al populatiei feminine a unui sa t, si faptului ca cercetarea avusese n vedere nu numai manifestarile exterioare (obiceiuri si rituri), ci si interioritatea "comunicanta" a informatoarelor cu care se lucrase. Volumul a fost recenzat de Mircea Tiriung si P. Comarnescu (vezi bibliografia de la sfrsitul acestui Cuvant nainte). M. Tiriung scria: Stim cu totii ca romanii sunt un popor superstitios, am nvatat sa vedem n fondul conservator si traditional al taranului nostru explicatia pastrarii credintelor si practicilor magice de-a lungul veacurilor, sa acuzam analfabetismul si trairea n cerc nchis ca elemente luptand mpotriva ratiunii si datelor stiintei. Cert e nsa ca problema ne apare destul de vaga; or studiul d -nei Stefania Cristescu-Golopentia aduce lumina n acest neguros domeniu despre care s-a scris si vorbit extrem de putin. Autoarea trateaza numai o latura a chestiunii, si anume: cum se reflecta gospodaria n credintele si riturile magivce ale femeilor din satul Dragus (Fagaras), dar latura aceasta constituie miezul problemei, deoarece, asa cum arata d -sa: 1) prin firea, atributele si misiunea ei n gospodarie, femeia este pastratoarea ritualelor si traditiei superstitioase; si 2) de

gospodarie se leaga, cu osebire, viata taranului n cele nmai marunte acte si ganduri ale sale. Studiul este conceput si organizat strict stiintific. Astfel, sunt prezentate cadrele: cosmologic, biologic, psihologic, istoric, precum si manifestarile: De data aceasta, cercetarea nu se mai orienteaza catre un grup restrans de experti si modul n care i este receptata competenta, ci abordeaza frontal viata spirituala a unei jumatati a satului. In parte datorita pamntului greu de cultivat si sarac, n parte datorita apartenentei la o regiune de straveche traditie care atesta atitudini similare (tara Oltului), spiritualitatea draguseana - arata Stefania Cristescu-Golopentia - este prin excelenta o "spiritualitate domestica" (p. 18), centrata pe gospodarie, pe casa, curte, familie, vite si roadele muncii prestate n cadrul ei. Preocuparea de integrare ntr -un ansamblu dinamic, menit sa asigure "existenta eterna a gospodariei" (p. 18), e prevalent feminina n comunitatea draguseana. Parte din gesturile care o exprima ramn de altfel chiar necunoscute barbatilor, pe care munca la cmp i ndeparteaza de casa si care, oricum, le-ar defini devaluator ca "nimicuri boresasti"12. Ritualitatea domestica performata de femei vizeaza la Dragus nu att simpla mentinere ct sporul casei si al familiei. Cuvnt de origine slava, denumind initial ugerul, spor trimite aci - arata autoarea - la abundenta vie, la averea vitalitatii gerate crutator si prudent. Stefania Cristescu vorbeste novator despre un "simt al proprietatii spirituale la femei", despre un "ego ism spiritual" care urmareste constant si tacit multiplicarea "aducerilor" n si minimizarea (daca nu eliminarea simbolica a) "nstrainarilor" din gospodarie. Paralel cu ceremonialul public al nuntii, mireasa poarta astfel n taina seminte luate ("fur ate") de acasa, pe care le va aduce n noua gospodarie si ascunde n sn oua fierte de aceeasi provenienta pentru a naste copii frumosi. Cnd moare cineva care a avut noroc la vite sau pasari, i se ia masura cu o sfoara pe care femeile o vor ascunde n casa la loc sigur. Cnd se vinde o oaie sau o vita, "boreasa" taie cteva fire din parul animalului; le va pastra la loc feri t, n dreptul cuptorului sau n pod, nvelite n crpe si nestiute, asa cum pastreaza, "de samnta", resturi simbolice ale tuturor "bunurilor" vii ale gospodariei - ale laptelui de tta bunaoara, din care, la ntarcarea copilului, cteva picaturi, mpreuna cu gru, sare, piper si tamie, vor fi puse ntr -o gaura sfredelita n prag si astupata cu "dop". Pentru a asigura sanatatea si casatoria copiilor sau buna ntelegere n casa, femeile merg, "pe ascuns de barbati", la "cotatori" sau vrajitori din Sebes, Fagaras sau Dejani, se descnta la Ucea, Smbata de Sus, Vistea de Sus, Feldioara, Lisa, la "Paterii" (preotii) din Fagaras sau la un calugar din "Glmboaca". "Orasenizarea spirituala" feminina se manifesta, n caz ul acestor pendulari secrete, prin sentimentul de jena fata de gest, care nu va fi usor comunicat nici celor din jur, nici cercetatorilor. Pe de alta parte, ntretinnd "credinta tare n reusita sfortarii omului" (p. 19), convingerea ca, odata impe cabil mplinite cele de cuviinta, poti astepta cu optimism roadele muncii pe care acestea au nsotit -o, ritualitatea domestica feminina ndeplineste o functie sociala evidenta. Se poate spune - conchide Stefania Cristescu-Golopentia - ca, la Dragus, ritualitatea magica a fost recuperata economic, conectata sporni c si pragmatic de catre femei cu activitatile de zi cu zi si ca, din acest punct de vedere, rostul traditiei e aci, n mod clar redefinit, adus realist n relatie cotidiana cu individualismu l economic modern. Intr-un mod similar, credintele unanim mpartas ite (teama de "maiestre" si de "lucru slab", bunaoara), ca si sezatorile de femei pe vecinatati asigura comunicarea spirituala la nivelul ntregului sat, ntarindu-i astfel coeziunea, asa cum drumurile magice ntreprinse n afara lui tes reteaua invizibila a unei spiritualitati regionale. Pasul urmator, schitat n articolul lments magiques dans la vie spirituelle des paysans roumains de diverses rgions du pays, scris n aceeasi perioada, era acela al unei tipologii regionale a manifestarilor spirituale. sefania Cristescu-Golopentia ilumineaza acum diferenta semnificativa dintre Cornova, centrata obsesiv pe legende magice, sant (Nasaud), unde lungi si estetic desavrsite descntece de dragoste se afla n centrul spiritualitatii locale, Dragus, n care desc ntatul si viata spirituala se concentreaza modern asupra prosperitatii economice, a "femeii nascute"13 si a "druganei fatate"14, sau, n sfarsit, Runcu (Gorj), unde teama de deochi - si, implicit, tensiunea sociala exacerbata - pulseaza definitoriu n miezul credintelor si riturilor magice. In 1937, Stefania Cristescu planuia sa scrie un articol despre "Aportul Atlasului limbii romane la Sociologia Romaniei" (acesta a fost anuntat n numerele 3 si apoi 4 ale "Sociologiei romanesti" din acel an). In 1940, e a ncepuse sa lucreze la o carte despre "Riturile de nastere n tara Oltului" (vezi Cristescu 1940a, p. 13). Ca si cel din sant, materialul bogat cules la Runcu si, mai trziu, cel din Hodac, au ramas la rndu -le neduse pna la lumina tiparului. Opera sociologica a Stefaniei Cristescu-Golopentia e nca, n larga masura, necunoscuta, asteptandu -si editorii si interpretii. In 1957, Stefania Golopentia scrie ultimul ei studiu publicat pe teme de viata spirituala creionnd portretul unei poete populare: Veronica Gabudean. Ca si Stefania Cristescu, Veronica Gabudean crescuse fara parinti, n grija unei bunici, si trebuise sa se ntretina de la vrsta de 13 ani. La 17 ani, Veronica ngrosa rndurile ardelencelor tocmite servitoare la Bucuresti. Numai din satul schiopi (de lnga Turda) al Veronicai Gabudean, se aflau n capitala, la sfrsitul anilor 1930, cnd o ntlnise Stefania Cristescu, aproape 60 de oameni. Purtatoare si creatoare de folclor, supravietuind prin el, Veronica Gabudean e comparata de Stefania Gol opentia cu scriitorul cult, de care selectivitatea ei afectiva si lirismul ei monocord si tensionat o apropie neasteptat. In 1970, la ndemnul lui Stefan Costea, Stefania Golopentia aduna n volum o parte din corespondenta lui Anton Golopentia, cea pe care o considera indispensabila pentru ntelegerea mai nuantata a contextului interior al scolii sociologice de la Bucuresti. Ea alatura scrisorilor pe care Anton Golopentia i le adresase, mai cu seama ntre anii 1932 -1936, scrisori trimise de acesta lui D. Gusti, P. Comarnescu, Tudor Vianu ntre altii si ncheaga un volum - Ceasul misiunilor reale - care va fi, rnd pe rnd respins sau amnat sine die de editurile bucurestene ale anilor 1970. La moartea Stefaniei Golopentia, n 1978, volumul nu fusese publicat. Astazi, cnd scriem aceste rnduri, el este tiparit deja de doi ani la Editura Fundatiei Culturale Romane. Ramane nca necunoscuta corespondenta profesionala a Stefaniei Cristescu -Golopentia, care completeaza, din alte unghiuri, tabloul care se ntregeste progresiv al scolii sociologice de la Bucuresti. PUBLICAAII SOCIOLOGICE ALE STEFANIEI CRISTESCU -GOLOPENTIA15

Volume (antume si postume) Gospodaria n credintele si riturile magice ale femeilor din Dragus (Fagaras). Bucuresti: Institutul de stiinte Sociale al Romaniei, 1940, 116 p. + 27 planse. Retiparit sub titlul Credinte si rituri magice. Bucuresti: ISSR, 1944 (semnat Stefania Cristescu-Golopentia). Descntece din Cornova-Basarabia. Volum editat, introducere si note de Sanda Golopentia -Eretescu. Providence: Hiatus, 1984 (semnat Stefania Cristescu). Anton Golopentia. Ceasul misiunilor reale. Volum de corespondenta Anton Golopentia-st. Cristescu-Golopentia, P. Comarnescu, D. Gusti, T. Vianu, S. Manuila etc. editat, cu introducere si note de Stefania Golopentia. Bucuresti: Editura Fundatiei Culturale Romane, 1999. Articole si recenzii Practica magica a descntatului "de strns" n satul Cornova, "Arhiva pentru stiinta si reforma sociala", X (1932), nr. 1 -4, p. 371-380. (n colaborare cu C. Brailoiu, H. Brauner, I. Cocis, V. Sasu si H.H. Stahl) Cununa n satul sant, "Sociologie romaneasca", I (1936a), nr. 2, p. 11 -21. Frecventa formulei magice n satul Cornova, "Sociologie romaneasca", I (1936b), nr. 4, p. 11 -18. Chestionarul pentru studiul credintelor, practicelor si agentilor magici n satul romanesc, "Sociologie romaneasca", I (1936c), nr. 4, p. 36-38. Cum descnta "de ntors" Ana Danila din satul sant, "Sociologie romaneasca", I (1936d), nr. 5, p. 36 -39. Dialectologia geografica, morfologia culturala si stiinta neamului n Germania, "Sociologie romaneasca", I (1936e), nr. 6, p. 28-33. L'agent magique dans le village de Cornova (Bessarabie), "Arhiva pentru stiinta si reforma sociala", XIII (1936f), "Mlanges D. Gusti", nr. 1, p. 119-137 [comunicare la al XII-lea Congres international de Sociologie, Bruxelles, 25-29 august 1935). Primul Congres international de folclor, "Sociologie romaneasca", III (1938a), nr. 7 -9, p. 383-388. Romulus Vulcanescu: Scurta privire asupra Mitologiei romanesti. Craiova, 1938, "Sociologie romaneasca", III (1938b), nr. 79, p. 407-409. Paul Saintyves: Manuel de Folklore: Paris, Librairie E. Nourry, 1936, in 8o, VII + 218 p., "Sociologie romaneasca", III (1938c), nr. 10-12, p. 579-584. lments magiques dans la vie spirituelle des paysans roumains de diverses rgions du pays. 2. La mthode pour l'tude des croyances et pratiques magiques, (in) XIVe Congrs international de Sociologie - Communications, Bucarest: Institut de Sciences Sociales de Roumanie, l940b, p. 3-15 (aparuta si n extras, 20 p.). Cercetarea credintelor si riturilor domestice ale taranimii romanesti (in) Indrumari pentru monografiile sociologice, Bucures ti, l940c. O poeta populara: Veronica Gabudean, "Revista de Folclor", II (l957), nr. 1 -2, p. 99-124. Publicatii despre lucrarile sociologice ale Stefaniei Cristescu-Golopentia Despre volumul Gospodaria n credintele si riturile magice ale femeilor din Dragus (Fagaras), 1941: Raport al D -lui Dim. Gusti, "Analele Academiei Romane - Desbaterile", LXI (1940-1941), p. 221 - sedinta de la 31 mai 1941; Mircea Tiriung: Stefania Cristescu-Golopentia. Gospodaria..., "Sociologie romaneasca", IV (1942), nr. 7 -12, p. 631-632. Despre volumul Credinte si rituri magice, 1944: P. Comarnescu. Tipariturile scoalei Sociologice de la Buc uresti, "Revista Fundatiilor Regale", XI (1944), nr. 9 (septembrie), p. 645 -647. Despre volumul Descntece din Cornova-Basarabia, 1984: recenzii cu acest titlu publicate de Paul H. Stahl, "tudes et documents balkaniques et mditranens" (Paris) 7 (1985), p. 163; Monica Bratulescu, "Journal of American Folklore", 99 (1986), p. 336-337; Andrei Pandrea, "Cuvantul romanesc" (Canada), martie 1985; R. Pelazza, "Lupta" (Paris), 24 (1984), 15 octombrie, p. 6; Frank Alvarez-Pereyre, La mmoire retrouve, la mmoir e qui construit, "Meridies", 1990, p. 310 -315; I. Datcu, "Revista de lingvistica si stiinta literara" (Chisinau), nr. 4, 1992, p. 97 -98; I. Datcu, Magie la Cornova-Basarabia, "Literatorul", nr. 11 (28), 20 martie 1992, p. 10.

Sanda Golopentia. Love Charms in Cornova, Bassarabia (in) Studies in Moldovan: The History, Culture, Language and Contemporary Politics of the People of Moldova, edited by Donald L. Dyer, East European Monographs, Columbia University Press, 1996, p. 145-205. Articolul contine analiza unor descntece de dragoste culese la Cornova, n 1931, de Stefania Cristescu. Sanda Golopentia. Cristescu Golopentia Stefania (in) Sociologi romani. Mica Enciclopedie, Bucuresti: Editura Expert, p. 138-141. Sanda Golopentia Providence, 12 octombrie 2001 NOTA LA EDITIA A TREIA A VOLUMULUI DE FATA Volumul de fata reia editia ntai a cartii Stefaniei Cristescu-Golopentia, revenind la titlul ales de autoare. Titlul simplificat al editiei a doua - Credinte si rituri magice -nu definea exact continutul lucrarii (centrata ndraznet pe gandirea si actiunea feminina n cadrul unei comunitati traditionale), fiind menit mai degraba sa o insereze pe aceasta n succesiunea partilor componente ale monografiei Dragus, de care se ocupa Traian Herseni. n rest, editia din 19 44 este identica cu cea din 1940, volumul reprezentandu-le astfel pe amandoua. Data la care au fost tiparite primele doua editii nu a permis o circulatie si o receptare optima a volumului. Tirajul - prin forta mprejurarilor redus - s-a epuizat repede, razboiul a mputinat si numarul cititorilor, si reactiile, si publicatiile prin care acestea sa poata fi puse n circulatie. n prezent, ca si atatea alte lucrari ale scolii de la Bucuresti, cartea Stefaniei Cristescu-Golopentia devenise cvasi-inaccesibila, daca facem abstractie de un numar restrans de biblioteci specializate. n editia de fata nu am avut de operat modificari esentiale. Am pus de acord titlul unui subcapitol din text cu cel figurand n sumar (Interdictii si practici pentru a pastra sanatatea animalelor din gospodarie; titlul subcapitolului era, n text, redus la ultimele patru cuvinte ale titlului din Sumar); am numerotat prin 1 respectiv 2 subcapitolele Drugana fatata si Strigoaiele d e lapte si am introdus titlul de subcapitol 3. Alte obiceiuri atat n text cat si n Sumar; am introdus n sfarsit n Sumar titlul Credinte si rituri n legatura cu sanatatea animalelor n general: Norocul pe curte, care figura n text. n reproducerea textului, am actualizat ortografia si am normalizat grafiile, formele gramaticale si ezitarile lexicale care, curente n epoca, nu ni s -au parut definitorii pentru scrisul Stefaniei Cristescu -Golopentia. Au disparut astfel (a) grafiile de tipul femenin (pentru feminin), traeste (pentru traieste), rame (pentru ramaie ), svon (pentru zvon), asvrli (pentru azvrli), deslegare (pentru dezlegare), desvoltat (pentru dezvoltat), obiceiu (pentru obicei), noui (pentru noi), de sigur (pentru desigur), pela (pentru pe la); (b) formele gramaticale farmecile (pentru farmecele), p racticelor (pentru practicilor, s.), dorintii (pentru dorintei), existentii (pentru existentei, s.), nfatisaza (pentru nfatiseaza); (c) grafiile si formele ezitnde ale unor neologisme, de tipul: coloare (pentru culoare), pioner (pentru (pionier) etc. Sanda Golopentia Providence, 12 octombrie 2001 1 Dispunem doar de conceptul - nedatat - al cererii. 2 n reproducerea diferitelor scrisori, am respectat grafiile caracteristice epocii filosofie si linguistic(a) si optiunea pe ntru majuscule a autoarei. 3 n text apare forma frequentare. 4 n text apare forma Museul. 5 n text apare forma entusiasm. 6 n text apare zile. 7 n adresa nu figureaza numarul casei. 8 Urmand simplei detasari, numirea n aceasta functie e comunicata prin urmatoarea scrisoare: "Serviciul Social/ Institutul de Cercetari Sociale al Romaniei/ Presedinte activ: M.S. Regele/ Bucuresti, 22 martie 1939/ Fundatia "Principele Carol"/ Domnisoara,/ Va aducem la cunostinta ca, prin decizia Nr. 3065 din 11 martie 1039, a d -lui Prof. D. Gusti, vice-presedintele Institutului de Cercetari Sociale al Romaniei, ati fost numita, potrivit Legii Serviciului Social si Statutelor Institutului de Cercetari Sociale al Romaniei, pe data de 1 aprilie 1939, n postul de sefa a Cercetarilor pentru manifestar ile spirituale, la Directia Cercetarilor, cu diurna Lei 4 000 pe luna./ Secretar General ss. Al. Costin/ Director administrativ, ss Colonel Corc iu/ Domnisoarei Stefania Cristescu/ Bucuresti". 9 n sensul "care a nascut de curand".

10 Bucuresti: Cartea romaneasca, 1998. 11 Cf. C. Brailoiu, Opere/Oeuvres, vol. IV, editia Emilia Comisel, Bucuresti: Editura muzicala a Uniunii compozitorilor din R.S.R., 1979, p. 93-258 respectiv vol. II, 1969, p. 205 -223. Ultimul studiu figureaza si n C. Brailoiu, Problmes d'ethnomusicologie, editat de Gilbert Rouget, Geneva: Minkoff Reprints, 1973, p. 135 -150. 2