Gospodaria in Credintele Si Riturile Femeilor Din Dragus

Download Gospodaria in Credintele Si Riturile Femeilor Din Dragus

Post on 24-Jun-2015

210 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

<p>Gospodaria in credintele si riturile femeilor din Dragus (Fagaras)Stefania Cristescu-Golopentia (autor), Sanda Golopentia (editor)</p> <p>Cuvant inainte si nota editoarei la volumul Stefaniei Cristescu-Golopentia: Gospodaria in credintele si riturile femeilor din Dragus (Fagaras), p.5-30.Cuvant inainte Stefania Cristescu (12 februarie 1908-29 martie 1978) s-a nascut la Craiova, unde a urmat scoala primara si liceul "Regina Elisabeta" trecndu-si, n 1927, examenul de bacalaureat. In toamna aceluiasi an se nscrie la Facultatea de Filozofie si Litere din Bucuresti. In 1930, obtine licenta n Filozofie (sesiunea din primavara) si n Filologie (sesiunea din toamna). In tre 1930-1932 urmeaza cursuri de doctorat n Sociologie si Filologie cu D. Gusti si O. Densusianu si lucreaza la Institutul de Statistica. Perioada aceasta a studiilor n tara este prezentata de Stefania Cristescu n cererea de bursa de studii n strainatate pe care a adresat -o Decanului Facultatii de Filozofie si Litere n cursul anului 19321. O reproducem aci (2): Domniei Sale Domnului Decan al Facultatii de Filosofie si Litere Bucuresti Domnule Decan, Subsemnata, Stefania Cristescu, licentiata cu calificativul "Magna cum laude" n Filosofie (sesiunea iunie 1930) si cu calificativul "cum laude" n Filologia Moderna (sesiunea octombrie 1930), avand ca obiecte principale de licenta Filologia Romanica si Sociologia, va rog sa binevoiti a-mi acorda, pe anul scolar 1932-33, o bursa de studii pentru strainatate. Preocupata de problemele de Sociologia Limbii (fapt pe care-l dovedeste si Teza mea de Licenta n Filosofie, intitulata Linguistica Sociala, marturisind ncercarea mea de lamurire teoretica asupra aspectului social al cercetarilor linguistice), socotesc necesara, pentru desavarsir ea culturii mele n aceasta ramura, si o frecventare3 a profesorilor A. Meillet, Jules Vendryes, H. Delacroix din Paris. n sprijinul cererii, pot aduce recomandatiile D-lor Profesori n ale caror seminarii am lucrat. De altfel, am lucrat si practic, pe te ren, luand parte n ultimii trei ani la cercetarile monografice ntreprinse de seminarul de sociologie n colaborare cu sectia sociologica a Institutului Social Roman, de sub conducerea D-lui Prof. D. Gusti. n cercetarea mea speciala, am fost dirijata de principiile linguistice ale scolii D-lui Prof. Ovid Densusianu, pe care le-am alaturat cu mult folos de ndrumarea sociologica a cercetarilor monografice. Cercetarea mea personala ncearca sa prinda, n cadrul general al problemelor de limba, aspectul int eresant atat pentru linguist cat si pentru sociolog al "limbajului magic", ca unitate de limba cu repercusiuni n viata linguistica a satului romanesc. Pregatesc un studiu asupra "Practicii magice a descantatului n satul basarabean Cornova" (cu privire sp eciala asupra limbajului magic), din care un fragment, Descantat de strans n satul Cornova, a aparut n numarul 1 -4, anul X al "Arhivei pentru stiinta si reforma sociala", iar materialul propriu-zis (Descantece din trei sate romanesti: Dragus, Runcu si Cornova) va apare n revista Institutului de Filologie si Folklor, "Grai si Suflet". Situatia mea materiala ndreptateste cererea de fata. Orfana de tata, am avut n anii mei de Universitate bursa oferita de seminarul de Filologie Romanica de sub conducerea D-lui Prof. Ovid Densusianu, iar n cei doi ani urmatori licentelor mele, m-am ntretinut lucrand n Oficiul de Studii al Directiei Recensamantului General al Populatiei. n asteptarea unei solutionari favorabile a acestei cereri, pe care o socotesc ndrep tatita, va ncredintez, Domnule Decan, de respectul meu deosebit./ ss Stefania Cristescu In urma acestei cereri, la sfarsitul anului 1932, Stefania Cristescu pleaca la Paris cu o bursa de studii a Statului francez. Va urma aci cursuri de lingvistica, etnografie si sociologie cu Marcel Cohen, J. Vendrys, A. Meillet si Marcel Mauss la Sorbona, cole Pratique des Hautes Etudes si Collge de France obtinnd, n 1934, diploma Institutului de Etnologie de la Sorbona. Diploma, semnata de Rectorul Universitatii din Paris, S. Charlety, si de Presedintele Comitetului de directie al Institutului de Etnologie, L. Lvy Bruhl, are urmatorul cuprins: Universit de Paris Institut d'Ethnologie</p> <p>DIPLME L'Institut d'Ethnologie Vu l'article 1er, par. 4, du Dcret du 31 juillet 1920; Vu la dlibration du Conseil de l'Universit de Paris en date du 24 novembre 1924, aprouve par le Dcret du 1er aot 1925, dclare que Mlle Cristescu, Stefania de nationalit roumaine ne le 12 fvrier 1908 Craiova (Roumanie) ayant satisf ait aux examens de l'Institut, est juge digne par le Comit directeur suivant dlibration du 19 juin 1934 d'obtenir le dilpme de l'Institut d'Ethnologie qui lui est, en consquence, confr, mention trs bien./ Le Recteur, Prsident du Conseil de l'Universit de Paris:/ ss S. Charlety/ Le Prsident du Comit directeur de l'Institut d'Ethnologie: ss L. Lvy Bruhl Reproducem n cele ce urmeaza si doua scrisori adresate adresate Profesorului Gusti de tanara bursiera, n care aceasta i prezinta perspectivele si optiunile specializarii ei. Prima este scrisa la scurt timp dupa sosire: 14 dec[embrie 1]932, Paris Domnule Profesor, S-ar putea ca mprejurarile, neasteptat de mbucuratoare, n care -mi ncep lucrul meu aici, sa poarte n oarecare masura si ele vina curajului meu de a va scrie acum. Oricum nsa, permiteti va rog, timiditatii mele sa strecoare asa o parte din multumirea mea ce nu ncape n cuvinte. Abia ajunsa aici, mai nainte chiar de a face cunostinta cu Universitatea, asa cum dicteaza legile ncepu tului unui an scolar, am si fost invitata de D-l Prof. Bougl la o sedinta a Institutului de Sociologie si pana sa bag bine de seama eram gata prezentata D-lor Prof. Mauss, L. [Lvy] Bruhl, Simiand, Maunier... Faptul acesta a facut ca, n timp de cateva zi le numai, sa pot sti, n linii mari, tot ce pot face si castiga aici. Ca studenta a Sorbonei, audiez cursurile de Sociologie ale Prof. Bougl, care se ocupa ndeaproape de tot ce fac. Lucrez apoi Linguistica cu Prof. J. Vendrys la cole Pratique des Haute s tudes si cu Prof. M. Cohen (Metode de culegeri linguistice, nregistrari...) la Institutul de Etnologie; Etnografie, cu Prof. Mauss si Rivet. Prof. Maunier, Presedintele So cietatii de Folklor Francez si Colonial, m-a invitat la sedintele acestei Societati unde, pe langa ocazia de a cunoaste de aproape organizarea lucrului de aci, voi avea posibilitatea lucrarilor practice la Muzeul[4] de Etnografie. Gandind bine nsa, nu tot ce fac ma intereseaza ndeaproape si de aceea pun destula speranta n biblioteci . Sunt rau impresionata nca, de cele mai multe ori, de faptul ca aici se lucreaza fara prea mult entuziasm[5] si interes si, c a un renumit avar, mi pastrez cu frica entuziasmul meu de acasa pentru ca sa -mi ajunga pana la ntoarcere. Ma gandesc cu mult drag la lucrarile noastre vii si dorinta de a deveni mai bine pregatita si mai demna de ele e stimulentul de seama n munca si interesul ce-l depun aici. De aceea, Domnule Profesor, va rog cu destula grija sa ma considerati cea mai respectuos devotata eleva, / ss Stefania Cristescu Cea de a doua scrisoare e scrisa cinci luni mai tarziu: Paris, 12 mai 1933 Domnule Profesor, Cu credinta, uneori, ca poate tacerea mea a reusit sa treaca nobservata, cu speranta de a putea obtine acum iertarea dumneavoastra ntelegatoare, atunci cand presupunerea mea ar fi nentemeiata, ncep scrisoarea mea de azi. si va spun ca, daca n timpul lucrului care ma prinde, sunt bucuroasa vazandu -ma mai utila monografiei, n zilele n care sunt ceva mai putin multumita de activita tea mea, simt privirea severa a Profesorului meu, dincolo de granite si [ore][6]. Mi-am spus ca scrisoarea mea nu trebuie sa porneasca spre dumneavoastra decat atunci cand ea va reusi sa cuprinda fapte mplinite. si asa s-au dus zilele, cu alergat de la cursuri la biblioteci, cu rezultat: gramezi de fise (monografia ma urmareste peste tot) n care trebuie pusa ordine. Cum sper ca munca mea nu va fi fara de folos, socotesc ca mpartasirea modestelor mele planuri de nfaptuire va fi la</p> <p>Bucuresti, avand n primul rand nevoie de sfatul dumneavoastra. Aici, dintre cursurile-lucrari practice care m-au interesat mai de aproape, au fost cel al lui Mauss de la cole Pratique des Hautes tudes, Etnologie asiatica, interpretare de material; de curand s -au nceput la Muzeul Trocadro lucrari practice cu scopul de a da ndrumari esentiale de cercetare la teren si de organizarea unui muzeu, la ntoarcere. Foarte interesante, ndrumarile de cercetare a limbii, la teren, ale lui M. Cohen, precum si interpretarile linguistice ale lui Leenhardt asupra unor texte neo -caledoniene culese de el. Profesorii Mauss si M. Cohen s-au interesat de aproape de tot ce lucrez, cu simpatie vadita si ndrumari cu largime acordate. n ultimul timp, revazand lucrarile lui A. Dauzat, privitoare l a argouri, m-am gandit ca o dare de seama asupra lor ar fi poate primita la "Arhiva". Cum A. Dauzat e un spirit larg, patruns de importanta pe care viata sociala o are n cercetarile de natu ra linguistica - apologistul Linguisticei sociologice - va fi poate binevenita recenzia mea, care va sosi n tara cel mai tarziu la 23 mai. Dorindu-i aprobarea dumneavoastra, termin o scrisoare care ar fi vrut sa va spuna mai multe si care totusi - mi dau seama a reusit prea putin s-o faca. Va izbuti ea poate sa va spuna ca cei ce sunt prea mult aplecati asupra cuvintelor si semnificatiei lor (manie filologica) ajung oarecum sa se teama de elet Oricum, ea ndrazneste sa va aduca cele mai cald-respectuoase sentimente ale mele. Eleva,/ ss Stefania Cristescu Intoarsa n tara, Stefania Cristescu si continua, ntre 1934-1936, studiile de doctorat, functionnd simultan ca bibliotecara a Seminarului de Sociologie. Dupa examenul de capacitate (1935), ea si va ncepe cariera de profesoara de limba si literatura romana la Gimnaziul de fete din Caransebes (1936-1938). Intre 1938-1940, raspunzand chemarii lui Traian Herseni (si, implicit, a lui D. Guisti), de a participa la monografia Dragus, ce trebuia ncheiata rapid n vederea Congresul ui International de Sociologie planuit sa se desfasoare la Bucuresti n septembrie 1939, ea va reveni la munca de teren. Cartea postala pe care i-o adresase Traian Herseni era scurta si presanta: D-soarei Stefania Cristescu/ profesoara Caransebes/ Str. Stefan Herce[7] Probabil te-a informat Golopentia ca vara aceasta redactam doua monografii, pe care le publicam n vederea Congr[esului] int[ernational] de sociologie de la Buc[uresti] (1939). Eu am fost nsarcinat cu redactarea Dragusului. Cum tu ai mult materi al de acolo, si foarte pretios, avem absoluta nevoie de colaborarea ta. Trebuie sa redactezi tot ce ai si, daca vrei, sa mai vii cateva zile pentru completare. Te rog deci, comunica -mi cat potI mai repede ce material posezi si ce problema vrei sa redactezi, ca sa nu angajez pe altcineva pentru aceeasi munca. Apoi: cand vei fi gata cu redactarea si daca mai ai nevoie sa vii la Dragus (cum as dori eu, caci poate mai cercetezi vreo problema). Noi plecam al 15 iulie. Astept raspunsul tau. Cu prietenie, / Traian Herseni/ Buc[uresti] VI, Str. Dr. Rado vici, 11. Stefania Cristescu va fi detasata la Bucuresti - ulterior numita "sefa a cercetarilor pentru manifestarile spirituale, la Directia Cercetarilor"[8] de la Fundatia "Principele Carol" - si va ntreprinde o campanie masiva de anchete n treizeci de sate din Valea Oltului. i dam cuvantul spre a descrie din interior, aceasta etapa, reproducand ciorna unei scrisori -raport adresate profesorului Gusti, n care Stefania Cristescu vorbeste, ntre altele, de conceptul cartii de fata: Vineri, 21 oct[ombrie] 1938 Domnule Director General, Ca Profesoara detasata din nvatamantul secundar la Fundatia Culturala Regala "Principele Carol", am onoarea sa va comunic ceea ce am lucrat pana acum precum si intentiile mele de munca de acum nainte (n legatura cu Fundati a). n vederea publicarii monografiei sociologice a satului Dragus, am lucrat n vara aceasta timp de o luna de zile (20 august -1 sept[embrie] si 16 sept[embrie] -7 oct[ombrie]) n satul Dragus. Am strans material privitor la riturile domestice, de natura magica n satul Dragus. Din el se vede felul n care credinta si practica magica se mpletes[c] nca n toate cotiturile vieti i sociale dragusene. Capitolul central al acestei probleme - Riturile n legatura cu "femeia chendala" (nou nascuta9) si cu copilul mic - l-am studiat pe o regiune de 30 sate n jurul Dragusului. (Am lucrat pe suprafata unui cerc aproximativ din jurul Dragusului, cerc a carui raza ar constitui-o spatiul Dragus-Arpasul-de-sus.) Materialul strans este foarte interesant si caracteristic pentru regiunea tarii Oltului. Prelucrarea acestui foarte bogat material constituie una din obligatiile ce-mi iau fata de Fundatie. n vederea Congresului International de Sociologie ce se va tine n vara viitoare la Bucuresti, m -am gandit sa public</p> <p>materialul strans de mine n campaniile monografice anterioare: Dragus (Fagaras), Runcu (Gorj), Cornova (Orhei), sant (Nasaud). Comentariile asupra acestui material ar duce la o problema ce intereseaza Congresul: felul n care fiecare din aceste sate este datator de seama pentru starea culturala a regiunii respective, precum si felul n care rapoartele dintre sat si oras au schimbat sau nu aspectul structurii spirituale traditionale n regiunea respectiva. Comentariul, n ntregime sau n rezumat, ar putea forma, detasat, obiectul unei comunicari la Congresul International de Sociologie. ntre timp, ma oblig sa contribui cu articole si recenzii la revista "Sociologie romaneasca" ori de cate ori va fi nevoie de aceasta. Pentru a-mi completa salariul redus de Profes oara ncepatoare, fara nici o gradatie, as putea sa conduc Biblioteca Seminarului de Sociologie - as continua munca mea de acum doi ani. Sperand ca planul meu de munca va fi acceptat de Dv., va rog sa primiti, Domnule Director General, salutarile mele ales e In aprilie 1939, Stefania Cristescu se casatoreste cu Anton Golopentia. Din 1940, dupa desfiintarea Serviciului Social (si, implicit, a Institutului de Cercetari Sociale al Romaniei) pricinuita de izbucnirea razboiului, ea preda succesiv la Liceul industrial "Protopopul Tudor" (1940-43), Liceul sanitar "Principele Mircea" (1943-44), Liceul "Iulia Hasdeu" (1945-49) si scoala Pedagogica Nr. 1 Fete (1949-52). Dupa moartea n nchisoare a lui A. Golopentia, Stefania Golopentia va fi retrogradata, predand, n tre 1952-59, la scoala elementara 147 si, ntre 1959 -63, la scoala elementara 150. n ciuda agoniei interioare, activitatea de profesoara a Stefaniei Cristescu -Golopentia a luminat nsa, pe tot parcursul ei, drumul spre carte si bucuria intelectuala multor eleve si elevi. Le mentionez aci pe Cornelia Stefanescu, distins istoric si critic literar, care a scris, de altfel, o inspirata si calda prefata la un volum,nca nepublicat, de versuri ale Stefaniei Golopentia, precum si pe scriitoarele Maya Belciu si Nora Iuga. n romanul Vin americaniit ... destin amanat10, Stef...</p>