ghidul teoriilor si emotiilor

7/26/2019 Ghidul Teoriilor si Emotiilor

http://slidepdf.com/reader/full/ghidul-teoriilor-si-emotiilor 1/42

1

Emo iile i mecanismele acestoraț ș

Asist. Univ. Dr. Psiholog Bianca MACAVEI

Apărute pe parcursul anilor ’70, terapiile cognitiv-comportamentale înglobează aspecte teoretice şi practice preluate din behaviorismul clasic,

precum şi din abordarea cognitivă dominantă în perioada ‘60-’70, pe care le

subordonează criteriului eicien!ei "#avid, $oldevici, %zamos&ozi ' (ăban,

)000*+

ncercnd să satisacă cerin!ele unui mediu economic şi a unei clientele

preocupate tot mai mult de impactul pragmatic al interven!iei, abordarea cognitiv-

comportamentală promovează terapii de scurtă durată "./-)/ şedin!e*, atractivedin punctul de vedere al costurilor implicate şi orientate spre remiterea rapidă a

simptomatologiei invalidante "%anderson ' ego, )000*+

1erapia cognitiv-comportamentală consideră problemele psihologice ca

iind răspunsuri dezadaptative învăţate, susţinute de cogniţii disfuncţionale +

n consecin!ă, se accentuează necesitatea identiicării şi modiicării cogni!iilor

dezadaptative şi înlocuirea comportamentelor disunc!ionale "%piegler '

2uevremont, .334*+ Accentul cade pe prezentul şi viitorul persoanei,

pornind de la premisa abilităţii acesteia de a contribui masiv la ameliorarea

stării sale "#avid et al+, )0005 %anderson ' ego, )000*+

(azată pe cele mai recente descoperiri urnizate de cercetarea

undamentală şi aplicativă, interven!ia cognitiv-comportamentală combină

tehnicile disponibile în pachete adecvate iecărei probleme+ ai mult, eortul

practicienilor este îndreptat spre integrarea tuturor tehnicilor eiciente în cadrul

conceptual al cognitiv-comportamentalismului5 acest gen de abordare a dus la

olosirea unor tehnici apar!innd altor curente din psihologie "e+ 8ocul de rol* înscopuri speciice abordării cognitiv-comportamentale "e+ identiicarea şi

modiicarea indirectă a cogni!iilor dezadaptative*+

n ine, o caracteristică importantă a terapiilor cognitiv-comportamentale o

constituie testarea obiectivă, eplicită şi permanentă a progreselor "sau stagnării*



2

înregistrate+ %e are în vedere att eicien!a interven!iei în ansamblul său şi a

teoriilor pe care se undamentează, ct şi utilitatea şi oportunitatea tehnicilor

olosite+

I. Teoriile clasice asupra emoţiilor

1răirile aective au constituit din totdeauna un punct de atrac!ie în

încercarea de auto-cunoaştere a oamenilor+ ncepnd cu ilosoii greci pnă în

zilele noastre s-au găsit numeroase eplica!ii pentru ineabilul enomen

emo!ional+

9entru o mai proundă în!elegere a tulburărilor emo!ionale, teoriilor

subiacente acestora şi implica!iilor terapeutice, vom ace o scurtă trecere în

revistă a teoriilor aectivită!ii umane+

(a Teoria evoluţionist! asupra emoţiilor

#eşi nu ace parte dintre abordările cu impact ma8or în psihologia actuală, am

considerat important să amintim teoria evolu!ionistă, ca una dintre pu!inele

încercări de a urmări evolu!ia enomenului aectiv pe linie ilogenetică+

n binecunoscuta sa lucrare :;primarea emo!iilor la om şi animale<, =harles

#ar>in şi-a epus propriile idei cu privire la procesele aective+ Acesta s-a aat

mai pu!in pe probleme de iziologie sau pe eperien!a subiectivă a trăirilor aective5 în schimb, el şi-a structurat investiga!ia în 8urul epresiilor emo!ionale şi

a unc!iilor acestora+

=onsecvent propriilor teorii asupra procesului evolu!iei rasei umane, #ar>in a

surprins semniica!iile adaptative pe care le are epresivitatea emo!ională, att la

om ct şi la animal+ ;presiile aciale şi dieritele semne posturale servesc ca

importante orme de comunicare, reeritoare nu doar la evenimentele în derulare,

dar şi la cele posibile sau probabile în viitor+ Astel, epresiile emo!ionale

uşurează anticiparea comportamentului unui individ, luidiznd rela!iile din cadrul

aceleiaşi specii şi mărindu-i şansele de supravie!uire+ ai mult, recunoaşterea

dieritelor epresii aciale sau posturale este con-speciică, putndu-se observa

totodată că speciile înrudite sunt mai capabile să-şi recunoască între ele

semnalele emo!ionale dect sunt indivizii apar!innd unor specii oarte dierite+



3

#eşi recunoaşte că anumite epresii emo!ionale sunt învă!ate, #ar>in

sus!inut de studii recente pe linia teoriei evolu!ioniste "?zard apud (en8amin,

$op&ins ' @ation, .330* consideră că ma8oritatea acestora sunt răspunsuri

înnăscute la stimuli speciici+

%us!inută de cercetările lui 9aul ;&man asupra epresiilor aciale, teoria

evolu!ionistă modernă airmă că emo!iile declanşează un pattern iziologic i, ce

deineşte enomene att de variate ca plăcerea, supărarea, dispre!ul, rica,

ruşinea şi o întreagă suită de trăiri aective "(en8amin, $op&ins ' @ation, .330*+

(" Teoriile "ehavioriste asupra emoţiilor

arecum în continuarea teoriei evolu!ioniste, vine behaviorismul anilor ’/0,

mergnd pe ideea eprimării iziologice a aectelor+(ehaviorismul radical, aşa cum a ost el conceput de Bames Catson, se

undamentează pe asump!ia conorm căreia dispozi!iile şi trăirile aective nu ac

obiectul de studiu al psihologiei, întruct nu pot i evaluate în mod obiectiv+

n cadrul acestei abordări, eistă două direc!ii principale, iecare cu

perspectiva sa asupra a ceea ce numim :via!ă emo!ională<+

Behaviorismul psihologic D îi are ca reprezentan!i de marcă pe Bames Catsonşi B+(+ %&inner+

Teoria behavioristă a lui J. Watson

=onorm acesteia, emo!iile sunt patternuri de reac!ii iziologice

înnăscute, ce presupun modiicări prounde la nivelul viscerelor şi a

sistemului glandular+

%pre deosebire de instincte "ce vizează, în principal,

comportamentele observabile*, emo!iile presupun schimbări mai discrete

la nivelul iziologiei organismului+

Catson identiică trei emo!ii principale, prezente la nou-născutE

teama, iubirea şi uria, însă nu reuşeşte să eplice multitudinea de trăiri

aective ale adultului şi independen!a acestora de situa!ia activatoare D



4

acelaşi eveniment poate declanşa trăiri aective diametral opuse în două

persoane dierite sau la acelaşi individ în momente dierite+

Teoria operantă a lui J.B. Skinner

%pre deosebire de Catson, %&inner consideră că emo!iile au rolul

de a pune organismul în dierite stări în care anumite evenimente

unc!ionează ca întăriri şi anumite comportamente au o probabilitate

crescută de apari!ie5 altel spus, emo!iile se deinesc prin grupa8ele de

comportamente şi întăriri cu probabilitate crescută de apari!ie în situa!iile

date+

=riticile principale ale acestui model sunt legate pe de o parte de

deinirea evenimentului activator generator de emo!ii "i+e+, ce numim

eveniment care determină urie, rică etc+*, iar pe de altă parte de situa!iile în care nu apar comportamente manieste şi întăririle asociate lor "e+g+,

cnd situa!ia nu mai poate i modiicată prin ac!iune asupra ei*+

Behaviorismul filosofic D este reprezentat de 2ilbert Fle

Teoria behavioristă a lui Ryle

Fle consideră că aectele sunt dispozi!ii către anumite

comportamente+ Acesta ace distinc!ia dintre dispozi!ii şi emo!ii5 în timp cedispozi!iile constituie înclina!ii stabile către anumite comportamente,

emo!iile sunt indicii iziologici ai dispozi!iilor+

"apud 9o>er ' #algleish,.337*

#eşi riguros şi eicient în general, behaviorismul nu reuşeşte să aducă o

eplica!ie coerentă a enomenului subiectiv, în primul rnd datorită

anga8amentului său non-cognitivist+ Gără eplica!ia interpretării cognitive a

evenimentului în sine orice apropiere de domeniul aectivită!ii ie rămne la

nivelul global al modiicărilor iziologice, ie îşi pierde claritatea şi coeren!a în

păien8enişul circularită!ii eplica!iilor ilosoice+

(c Teoriile #i$iologice peri#erice



5

?ndependent unul de celălalt, Cilliam Bames în .HHI şi =arl Jange în .HH/ au

ormulat teorii asemănătoare reeritoare la procesele aective+ Klterior, acestea

au ost reunite sub denumirea de :teoria Bames-Jange<+

n acea perioadă se credea că percep!ia unei situa!ii declanşează o trăire

subiectivă, care este urmată, în replică, de modiicări organice şi epresive+

=ei doi autori au răsturnat această abordare, sus!innd că schimbările

iziologice rezultă din perceperea situa!iei respective, iar recunoaşterea acestora

declanşează, ulterior, trăirea subiectivă+ 9rin urmare, pentru Bames şi Jange

emo!ia rezultă din conştientizarea modiicărilor iziologice survenite şi apare

numai în momentul în care acestea sunt percepute de către individ+

#ieren!a de bază dintre teoriile avansate separat de cei doi constă în

aptul că, în timp ce Bames considera că sursa emo!iei o constituie semnaleleprovenite de la viscere, Jange accentua modiicările vasomotorii, stimulii iind

reprezenta!i de dilatarea şi constric!ia vaselor sanguine+

Bames consideră că teoria este bine sus!inută de acele cazuri în care

apare o trăire subiectivă, în absen!a unui eveniment care ar putea-o 8ustiica+

Altel spus, emo!ia apare deoarece persoana percepe anumite modiicări

iziologice, chiar dacă acestea nu sunt rezultatul unor cauze eterne "apud

(en8amin, $op&ins ' @ation, .330*+1eoria lui Bames şi Jange a ost numită periferică, întruct reduce

con!inutul emo!ional la senza!ii de ordin perieric şi în acelaşi timp , fiziologică,

pentru că reac!iile iziologice apar ca iind determinante în constituirea

semniica!iei aective conştiente+

n compara!ie cu teoriile behavioriste ale emo!iilor, teoriile perierice aduc

în plus no!iunea de percepere şi interpretare a modiicărilor iziologice, ăcnd un

pas important spre teoriile cognitive actuale+

(% Teoria #i$iologic! central! Cannon&Bar%

Calter (+ =annon este un iziolog american, care a testat o parte din

asump!iile teoriei lui Bames şi Jange+ ezultatele ob!inute l-au ăcut să respingă



6

punctul de vedere al autorilor teoriei iziologice perierice şi să propună,

împreună cu (ard, teoria talamică a emo!iilor+

ate e!perimentale

Acesta a întreprins o serie de studii în care a blocat, la animale, pe cale

chirurgicală impulsurile nervoase transmise către creier de la organele viscerale,

precum şi de la segmentul simpatic al sistemului nervos vegetativ+ ezultatele

au arătat că animalele pot aişa epresii emo!ionale, cum sunt rica sau

plăcerea, în absen!a eedbac&-ului către creier+ ai mult, eperien!ele de

etirpare a unor por!iuni din creier au scos în eviden!ă rolul diencealului în

producerea reac!iilor aective+

n plus, =annon evocă o suită de studii care arată că, în cazul multor trăiriaective, modiicările organice survenite sunt oarte asemănătoare5 aşadar, nu

poate i vorba de eisten!a unor patternuri de schimbări iziologice, clar

dieren!iate, speciice iecărei emo!ii în parte, aşa cum stipula teoria Bames-

Jange+

"sump#iile teoriei

-

trăirea emo!ională constituie un eveniment central, în mecanismul deproducere al emo!iei, talamusul 8ucnd un rol undamental

- stimulii de la nivelul receptorilor trimit impulsuri nervoase către talamus

- talamusul trimite mai departe impulsurile nervoase, în mod simultan, la

corteul cerebral "unde apare trăirea emo!ională*, organe viscerale şi

muşchi scheletici

- astel, conştientizarea trăirii aective şi modiicările iziologice ar i

declanşate în acelaşi timp5 deci, modiicările organice apar aproape

simultan cu trăirea emo!ională, ără a i cauza acesteia

- mecanismul iziologic al emo!iei se transeră între dienceal şi scoar!a

- cerebrală+

"apud (en8amin, $op&ins ' @ation, .330*+



7

=aracteristica principală a teoriei =annon-(ard constă în delegarea către

sistemul nervos central a producerii trăirii aective, pe de o parte şi a modiicărilor

vegetative şi comportamentale, pe de alta+ =ritica ma8oră constă în etrapolarea

rezultatelor ob!inute în studii pe animale la varietatea şi compleitatea vie!ii

aective umane+

(e Teoriile cognitive asupra emoţiilor

isputa $a%onc&'azarus

ncercnd să răspundă la întrebarea :#e ce persoane dierite puse în aceeaşi

situa!ie sau aceeaşi persoană la momente dierite, în situa!ii similare pot trăi

emo!ii dierite< , psihologii s-au orientat spre procesările cognitive ca sursă a

varia!iilor în sările aective+ n cadrul cercetărilor ce studiază rela!ia cogni!ie - emo!ie eistă două

op!iuni, dintre care cea de-a doua s-a impus cu precădereE

".* manipularea stărilor emo!ionale, urmată de cuantiicarea impactului acestor

stări asupra cogni!iei

")* investigarea eectelor cogni!iei asupra emo!iei

Aşa numita :dispută La8onc-Jazarus< gravitează în 8urul rolului procesărilor

cognitive, a primatul aectului sau al cogni!iei în generarea emo!iilorE

(. )erspectiva lui $a%onc

Asump!ii de bazăE

- procesarea ini!ială a stimulilor "în primele milisecunde de la momentul

recep!iei senzoriale* este de natură aectivă, adică se evaluează valen!a

pozitivă sau negativă a acestora5

- orice tip de procesare cognitivă intervine ulterior acestei prelucrări aective

ini!iale5- aectul şi cogni!ia sunt două sisteme par!ial independente5 cu toate că

aceste sisteme operează adesea împreună, aectul poate i generat chiar şi

în absen!a cogni!iei+



8

n spri8inul acestor airma!ii au ost aduse următoarele argumenteE

".* %ubiec!ii umani elaborează adesea 8udecă!i aectiv-evaluative asupra

semenilor lor sau a obiectelor din ambient, chiar în condi!iile în care au

procesat oarte pu!ină inorma!ie despre aceştia+ ;istă studii care arată că

itemii epuşi subliminal, şi deci procesa!i oarte supericial, sunt preera!i

ulterior de către subiec!i "pre, )00)*+

")* ai mult, eistă structuri neuroanatomice, tracturi între sistemul vizual şi cel

limbic care ac ca o persoană să poată evalua valen!a unui stimul şi să

reac!ioneze la acesta chiar ără a procesa imaginea lui în corteul vizual, ără

a conştientiza prezen!a stimulului respectiv "9o>er ' #algleish, .337*+

=a răspuns la aceste eplica!ii, s-a contraargumentat căE".* %timulii percepu!i anterior sunt preera!i deoarece amorsarea lor uşurează

procesare ulterioară şi produce conort psihic ":ere eposure eect<*+

La8onc ignoră, astel, procesările inconştiente de inorma!ie+

")* %tructurile neuroanatomice descrise sunt subiacente unor procesări ce pot i

numite :aective< sau :cognitive primare<5 oricum ele preced apari!ia stării

aective+

**. )erspectiva lui 'azarus Asump!ii de bazăE

- procesele cognitive sunt o prerechizită esen!ială în declanşarea oricărui

răspuns emo!ional5 evaluarea cognitivă "desprinderea semniica!iei

stimulului* stă la baza trăirii emo!ionale+

- evaluarea cognitivă este cea care mediază între individ şi mediul său+

- conorm lui Jazarus, în aprecierea iecărei situa!ii intervin trei tipuri de

evaluăriE

.+ Evaluare primar! D cuprinde prelucrări automate viznd interac!iunea dintre

stresor D persoană, rezultnd modiicări cognitive, comportamentale şi

biologice+ =a şi consecin!ă a acestor modiicări, apare o tr!ire su"iectiv!

primar! "situa!ia este etichetată ca iind periculoasă sau nu*



9

)+ Evaluare secun%ar! D vizează mecanismele de coping

cognitive comporta

mentale

"iologice

+onfrunt ative

vitative M "mecanismeledeensive*

care pot i mobilizate pentru a mo%i#ica tr!irea su"iectiv! primar!

4+ Evaluare terţiar! D vizează eicien!a mecanismelor coping

mobilizate pentru a mo%i#ica tr!irea emoţional!

- aşadar, mecanismele coping intervin înainte sau după apari!ia trăirii

subiective, în cascadă "prelucrări succesive*, ducnd la aproimarea

treptată a trăirii emo!ionale+

- stresul poate i deinit ca şi discrepan!ă între solicitările situa!iei şi

capacită!ile autopercepute de a răspunde la respectivii stresori+

"#avid, )00)*

Argumente aduse în spri8inul asump!iilor teorieiE

- studiile eectuate de Jazarus şi colaboratorii săi au arătat că, în cazulsubiec!ilor puşi în situa!ii generatoare de anietate, manipularea cognitivă

"sugerarea unor direc!ii de interpretare a stimulilor pe direc!ia

intelectualizării sau negării deensive* duce la modiicări semniicative ale

răspunsului psihoiziologic "măsurat prin 2%, rata respiratorie, rata

cardiacă etc+*

- Je #ou, .330 sus!ine că nu eistă date incontestabile care să probeze că

un răspuns iziologic la stimuli emo!ionali poate i declanşat ără o mediere

corticală, cognitivă+

"apud pre, )00)*

#upă cum se poate uşor constata, disputa dintre cei doi este una viznd mai

degrabă terminologia utilizată, dect esen!a problemei pusă în discu!ie+ Att



10

La8onc, ct şi Jazarus acceptă aptul că trăirea aectivă este ulterioară unui nivel

oarecare de procesare a stimulilor percepu!i+ ?ni!ial este vorba de simpla

categorizare a acestora, stabilindu-se valen!a aectivă a lor, urmată de prelucrări

mai mult sau mai pu!in elaborate+ 9rocesarea primară poate i denumită aectivă

sau cognitivă, însă mai important ni se pare rolul său adaptativ în ilogeneză5

reac!ia rapidă în a!a unei situa!ii poten!ial periculoase caracteriznd succesul,

respectiv eşecul individului şi a speciei+

Teoriile evaluării

Ktilizat pentru prima dată în legătură cu emo!iile de către Arnold în .360,

termenul de evaluare "appraisal* devine conceptul central al teoriilor moderneasupra stărilor aective+ Astel, teoriile incluse în acest grup au în comun ideea de

interpretare cognitivă a stimulilor interni sau eterni, ca prerechizită obligatorie a

aectului "9o>er ' #algleish, .337*+

*. Teoria cognitiv&fiziologică Schachter&Singer

1reptat, pe baza datelor culese în dierite studii viznd aectivitatea

umană, prinde contur ideea conorm căreia emo!ia este un enomenmultidimensional, integrnd aspecte de ordin cognitiv, comportamental, iziologic

şi subiectiv+

Knul dintre reprezentan!ii contemporani ai curentului cognitivist este

psihologul %tanleF %chachter, care a propus o teorie cognitiv-iziologică asupra

emo!iilor+

"sump#iile -e bază ale teoriei

".* n concep!ia lui %chachter, trei surse inorma!ionale contribuie la

generarea stării aectiveE

- o-ificările -e natură organică 5 creierul primeşte impulsuri venite de

la muşchii scheletici şi organele viscerale, impulsuri care-l



11

inormează despre dieritele stadii de activare+ ?norma!ia este

interpretată cu aportul celorlalte două surse da date5

- *mpulsurile nervoase -eclan/ate -e stimulii e!terni 5 aceştia

ac!ionează permanent dinaară, inormnd despre contet şi

evenimente5

- *nforma#ia e!trasă -in e!perien#a anterioară5 se prezintă sub orma

amintirilor legate de situa!ii similare din trecut+

=onorma lui %chachter, individul procesează inorma!ia venită din

cele trei surse amintite pentru a atinge trăirea subiectivă a emo!iei+

")* emo!ia presupune interpretarea cognitivă a unei stări de arousal iziologic

"4* activarea iziologică este una generală, acelaşi arousal iind subiacent att

emo!iilor pozitive, ct şi celor negative"I* tipul emo!iei "calitatea acesteia* este dat de modul în care persoana îşi

interpretează modiicările iziologice, în contetul inorma!iei situa!ionale şi

în baza cunoştin!elor anterioare reeritoare la acel gen de situa!ii sau

contete5 pe de altă parte, atunci cnd sursa arousal-ului este diicil de

identiicat, stabilirea originii acestuia se bazează pe indici eterni

"activarea este atribuită unor elemente din mediu*+ Această dieren!iere ar

putea eplica reac!iile emo!ionale dierite, generate de stimuli asemănătorisau identici+

"rgumentele a-use pentru sus#inerea asump#iilor teoriei

n .36), %+ %chachter şi B+ %inger au organizat un eperiment celebru, reluat

apoi în dierite variante+ %ub pretetul că testează un compus de vitamine numit

:%uproin<, ei au ormat două loturi de subiec!i umani+

=ele două grupe au ost supuseE

• anipulării parametrilor fiziologici

Jotului eperimental i s-a administrat epinerină, o substan!ă adrenalinică,

produce aproimativ aceleaşi eecte cu acelea ale descărcărilor sistemului

nervos simpaticE creşte tensiunea sistolică, se accelerează pulsul şi ritmul



12

respirator, se măreşte concentra!ia de zahăr în snge, eventual tremur muscular

etc+

Jotului de control i s-a administrat o solu!ie salină placebo, ără eect activ+

• anipulării factorilor cognitivi

Jotul eperimental a ost apoi împăr!it în trei grupe, dintre care una corect

inormată asupra eectelor medica!iei administrate, una dezinormată şi una

neinormată+

• anipulării influen#elor e!terne 0a factorilor -in me-iu1

Klterior administrării in8ec!iilor, subiec!ii au ost puşi alături de complici ai

psihologului, care se maniestau ie euoric, ie agresiv+

=onorm teoriei, în condi!ii în care modiicările iziologice sueră de

ambiguitate, calitatea trăirii emo!ionale este dată de evaluarea cognitivă ăcută

pe baza inorma!iilor din mediul etern+

+ritici ale teoriei

ezultatele eperimentului au conirmat rolul actorilor cognitivi în generareatrăirilor subiective, deşi au eistat şi critici ale modelului+ Knele dintre acestea se

leagă de metodologia utilizată în eperiment, însă altele aduc în discu!ie ideea

de nedieren!iere a activării iziologice, inirmată de studiile ulterioare, precum şi

necesitatea reanalizării rolului cogni!iilor în producerea emo!iei, care s-a dovedit

a i mult mai comple dect simpla etichetare a modiicărilor iziologice

percepute+

**. Teoria -isonan#ei a lui an-ler

n .3HI, andler a propus o teorie asemănătoare cu cea a lui %chachter

şi %inger, care însă atribuie un rol mult mai comple procesărilor cognitive în

producerea emo!iei+



13

"sump#iile -e bază ale teoriei

".* activarea iziologică decurge din disonan!a cognitivă percepută sau din

întreruperea derulării unui plan sau urmăririi unui scop5 cu ct acesta este

mai important pentru persoană, cu att este mai accentuată trăirea

emo!ională negativă*

")* arousal-ul este general, aceeaşi activare apărnd att pentru emo!iile

pozitive, ct şi pentru cele negative

"4* interpretarea cognitivă este cea care determină tipul emo!iei eperien!iate

"I* activarea iziologică dă intensitatea emo!iei, pe cnd interpretarea

cognitivă asigură calitatea acesteia

"/* disonan!ele sau întreruperile derivă ie din mecanisme "mai rar*, ie din

epectan!e sus!inute de scheme cognitive"6* disonan!ele pot i indezirabile "e+g+, aştep!i ceva dorit care nu se

îndeplineşte*, genernd emo!ii negative, sau dezirabile, genernd emo!ii

pozitive "cazul situa!iilor umoristice*+

"apud 9o>er ' #algleish, .337*

1eoria aduce, în plus, o perspectivă mai dieren!iată şi detaliată asupra

rolului cogni!iilor în geneza trăirilor aective, precum şi ideea implicăriiprocesărilor cognitive în dierite momente ale aproimării stării aective "att în

apari!ia arousal-ului, ct şi în determinarea calită!ii emo!iei*, idee elaborată mai

trziu de + Jazarus+

***. Teoria atribuirii a lui Weiner

%chacter şi %inger ".36)* concluzionau, în urma unor eperimente celebre în

istoria psihologiei, că tipul emo!iei trăite este dat de modul în care persoana îşi

interpretează starea de activare iziologică "arousal-ul*+ #eşi contestate la nivel

metodologic, cercetările ulterioare au conirmat în parte acest model, arătnd că

în situa!ii ambigue, cnd sursa activării este diicil de identiicat, arousalul

neatribuit este interpretat în unc!ie de actori eterni, sociali "eisenzein, apud

9o>er ' #algleish, .337*+



14

9rin teoria atribuirii, Ceiner ".3H/, .3H6* va permite trecerea de la modelele

ce postulau eisten!a unui singur tip de arousal la cele ce avansează ideea

eisten!ei mai multor stări dieren!iate+ Astel, autorul consideră că eistă emo!ii

primare, anterioare gndirii cauzale "e+g+, uria ca şi răspuns condi!ionat* şi

emo!ii distincte, apărute ca şi o consecin!ă a atribuirilor cauzale+ =ele două stări

emo!ionale dierite sunt urmate de o gamă de consecin!e motiva!ionale+

asump!ie a modelului este tocmai aptul că starea aectivă ini!ială nu constituie

input pentru procesări cognitive ulterioare "aspect combătut în teoria lui Jazarus*+

1rebuie totuşi precizat aptul că studiile recente permit includerea reac!iilor

condi!ionate în categoria răspunsurilor mediate cognitiv "iclea, )00.*, astel că

putem considera că distinc!ia ăcută de Ceiner vizează, de apt, două tipuri deprocesări cognitive dierite "structuri cognitive condi!ionale vs+ atribuiri cauzale*+

;ectul ac!iuniievaluare emo!ii :primitive<, pozitive sau negative

atribuiri cauzaleemo!ii distincte

"după Ceiner, apud 9o>er ' #algleish5 .337*

;mo!iile :primitive< sunt dependente de eectul ac!iunii "outcome* şi

independente de atribuiri, pe cnd cele distincte depind, în principal, de atribuirile

pe care le ace individul+

n modelul propus de Ceiner, emo!iile dieren!iate rezultă din combinarea a

trei dimensiuni atribu!ionale "identiicate de autor pe parcursul mai multor ani de

cercetări*E

• *nternalitate&e!ternalitate cauza evenimentului este percepută ca iind

datorată unor actori interni "ce !in de individ* sau eterni "ce !in de mediu sau

alte persoane*

• +ontrolabilitate&incontrolabilitatecauza evenimentului poate sau nu să ie

inluen!ată de către individ



15

• Stabilitate&variabilitatemăsura în care cauza evenimentului se modiică sau

nu în timp

n baza acestor dimensiuni, Ceiner a stabilit tipul emo!iilor negative care se

asociază cu dieritele combina!ii de dimensiuni atribu!ionale5 pentru :eşec<,

tabloul emo!ional în unc!ie de tipul atribuirilor ar putea arăta astel E

=ontrolabilitate ?ncontrolabilitate%tabilitate ?nstabilitate %tabilitate ?nstabilitate

?nternalitate esemnare Ninovă!ie 1eamă uşine;ternalitate Kră nie Autocompătimi

re

%urpriză O

dezamăgire

=ritici aduse teorieiE

".* nu a ost elaborată ca model eplicativ pentru genrarea aectelor+ n

consecin!ă, emo!iile au ost :potrivite< cu dimensiunile atribu!ionale a

posteriori, într-un mod uşor or!at+ Astel, este diicil de precizat dacă, spre

eemplu, o atribuire internă, controlabilă cum e :lipsa eortului< duce la

sentimente de vinovă!ie, autoagresivitate sau autocompătimire+

")* @umărul dimensiunilor la care s-a a8uns este arbitrar5 astel, iecare om de

ştiin!ă poate stabili oricte dimensiuni doreşte "e+g+, inten!ionalitate-

neinten!ionalitate, endogenitate-eogenitate etc+ D Gorsterling apud 9o>er '

#algleish, .337*+

*2. Teoria evaluării cognitive a lui 'azarus

+ Jazarus a propus două variante ale teoriei evaluării cognitive, de mare

impact în psihologia modernă+ 9rima variantă viza problematica stresului şi era

aplicabilă doar colateral şi emo!iilor+ Klterior, împreună cu colaboratorii săi va

dezvolta şi detalia teoria, ăcnd-o aplicabilă tuturor aectelor+

• Teoria ini#ială 0(3441

Asump!iile de bază



16

".* emo!ia decurge din modul în care individul evaluează tranzac!iile sale cu

mediul încon8urător

")* evaluarea cognitivă survine în trei etapeE

- evaluarea primară5 aceasta duce la o catalogare ini!ială a evenimentului ca

iind irelevant, benign, pozitiv sau stresant

- evaluarea secundară5 constă în aprecierea resurselor coping ale individului

şi variantelor sale de răspuns

- evaluarea ter!iară5 survine în urma interven!iei mecanismelor coping şi

apreciază eicien!a acestora

"4* Gol&man şi Jazarus, .3H0 încadrează mecanismele coping în două categoriiE

- orientate pe problemă "ce intervin mai ales cnd situa!ia poate i schimbată*

- orientate pe emo!ie "cnd !inta a8ustărilor este emo!ia eperien!iată,persoana anga8nd dierite mecanisme deensive*+

#eşi oarte inluentă, această variantă teoriei a ost concepută pentru a

eplica apari!ia şi men!inerea stresului în general, neiind o veritabilă teorie

asupra emo!iilor+

"apud 9o>er ' #algleish, .337*

• Teoria mo-ificată 0teoria cognitiv&motiva#ional&rela#ională, (33(1

Asump!iile de bază

".* Giecare emo!ie are o temă rela#ională centrală5 altel spus, evaluarea rela!iei

particulare persoană - mediu este speciică iecărei emo!ii5 tema se reeră la

patternul de răspunsuri la evaluări, ce au semniica!ie adaptativă importantă+

Aceasta sintetizează într-o semniica!ie centrală "ce undamentează emo!ia*

patternul de răspunsuri la evaluare, ob!inute pe dierite componente ale

acesteia

ăspunsuri pe componentele de evaluaretemă centralăemo!ie

")* =omponentele evaluării suntE

• valuarea primară 0-acă /i cum situa#ia este relevantă pentru binele

personal1, cu trei componente6



17

- relevan!a motiva!ională - aprecierea măsurii în care situa!ia vizează

scopurile şi preocupările individului

- congruen!a motiva!ională D măsura în care situa!ia este congruentă sau

incongruentă cu scopurile individului "dezirabilitatea situa!iei*

- implicarea eului "responsabilitatea pentru inalitatea situa!iei* D cine sau ce

va i blamat "în cazul incongruen!ei motiva!ionale* sau recompensat "în

cazul incongruen!ei motiva!ionale*

• valuarea secun-ară 0resursele a-aptative ale in-ivi-ului1

- poten!ialul coping ocalizat pe problemă D evaluarea propriei abilită!i de a

ac!iona asupra situa!iei obiective pentru a o compatibiliza sau a o !ine în

acord cu dorin!ele personale

- poten!ialul coping ocalizat pe emo!ie D evaluarea propriilor abilită!i de a

ac!iona pe nivelul psihologic, pentru a modiica dorin!ele, convingerile în

vederea diminuării discrepan!ei dintre situa!ia obiectivă şi acestea

- epectan!ele, aşteptările legate de viitor D se reeră la evaluarea

posibilită!ilor de schimbare apărute la nivelul situa!iei obiective sau

psihologice, care au ca rezultat modiicarea dezirabilită!ii situa!iei+

"%mith, $aFnes, Jazarus ' 9ope, .3345 9ervin, .330*

"4* ;valuarea ini!ială a situa!iei, ca iind în avanta8ul sau în detrimentulindividului, se leagă de mecanisme înnăscute, ca bază pentru patternurile

iziologice asociate dieritelor emo!ii

"I* ;valuarea secundară modulează aceste :tendin!e spre ac!iune< asociate

evaluării primare+

Temele centrale, emo#iile /i evaluarea

Emoţia Tema centrală Componenta de evaluare relevantă

Mânia Blamarea celuilalt • Relevanţă motivaţională

• Incongruenţă motivaţională

• Responsabilitatea altuiaVinovăţia Blamarea propriei persoane • Relevanţa motivaţională


• Responsabilitatea proprie



18

Teama-

anxietatea

Pericolul – ameninţarea • Relevanţă motivaţională


• Potenţial coping focaliat pe emoţie

insuficient sau nesigurTristeţea Pier!erea irevocabilă –

neputinţă "n faţa pier!erii sau

in#uriilor

• Relevanţă motivaţională


• Potenţial coping focaliat pe problemă

insuficient

• $xpectanţe negative faţă !e viitor%peranţa –

provocarea

&ptimism 'i efort – potenţial

!e succes

• Relevanţă motivaţională


• Potenţial coping focaliat pe problemă

ri!icat

• $xpectanţe poitive faţă !e viitor(ericirea succe • Relevanţă motivaţională

• )ongruenţă motivaţională"după %mith, $aFnes, Jazarus ' 9ope, .334*

#eşi a întmpinat unele critici vis a vis deE

- ignorarea aptului că unele emo!ii primare pot constitui o bază pentruapari!ia unor emo!ii mai complee

- considerarea emo!iilor complee ca iind rezultatul activării simultane a

două sau mai multe emo!ii de bază " deşi sunt date care sugerează că

acestea pot rezulta din procesarea ulterioară a emo!iilor bazale*

- stabilirea arbitrară a numărului de emo!ii,

teoria propusă de Jazarus este cea mai compleă la ora actuală, incluznd în

ormula emo!iei încă un elementE evaluarea resurselor adaptative şi de răspuns

ale individului+ Acesta se va dovedi un element cheie în producerea şi modularea

stărilor aective, după cum vor dovedi dezvoltările moderne în studiul emo!iilor+



19

II. Teoriile clasice asupra tul"ur!rilor emoţionale

odelul propus de Ceiner în .3H/O.3H6 a ost ulterior înglobat în teoria

ne8utorării învă!ate "%eligman,.37/*, în scopul de a rezolva unele limite aleacesteia şi a permite elaborarea unui model eplicativ comprehensiv în depresie+

*. Teoria nea%utorării 7nvă#ate 0Seligman, (3891

;ste prima variantă a teoriei lui %eligman şi are la bază conceptul de

:noncontingen!ă percepută<, ce duce la disperare în a!a evenimentelor viitoare+

=onorm acesteia, trăirea depresivă apare din dobndirea ideii de lipsă de

control asupra evenimentelor viitoare, datorită lipsei contingen!ei între ac!iunile

proprii şi consecin!ele acestora+

=riticiE

- ;ste o teorie care are la bază, în special, eperimente ăcute pe animale,

asump!iile sale neputnd i întotdeauna veriicate în cazul iin!elor umane+

%pre eemplu, aectivitatea negativă legată de perceperea noncontingen!ei

este mediată de cauza respectivului eveniment+ Astel, este mai pu!in

probabil ca un individ să devină deprimat dacă constată că nu poate

controla evenimente pe care consideră că nimeni nu le poate inluen!a"e+g+, condi!iile atmoserice*+ ai mult, teoria nu poate eplica modul în care

se dezvoltă stima de sine scăzută asociată depresiei+

**. Teoria nea%utorării 7nvă#ate revizuită 0"bramson, Seligman, Teas-ale,

(38:1

n scopul de a răspunde acestor critici, Abramson, %eligman ' 1easdale

".37H* pe de o parte şi iller ' @orman ".373* pe de alta au încercat

completarea şi a8ustarea acesteia+ %olu!ia găsită de ei se reeră la combinarea

teoriei ini!iale cu teoria atribuirilor elaborată de Ceiner "elementele de bază ale

acesteia au ost ăcute cunoscute încă din .37)*+

Astel, teoria reormulată a păstrat asump!ia nea8utorării ca decurgnd din

percep!ia incontrolabilită!ii, însă postulează ideea unor consecin!e aective ce



20

decurg din tipul şi importan!a evenimentului pe de o parte şi eplica!ia pe care o

dă individul evenimentului, pe de alta+

;plica!ia evenimentului "atribuirea* se ace pe trei dimensiuni atribu!ionale+

#ouă dintre acestea vor i preluate din teoria originarăE internalitate-eternalitate

"locusul controlului* şi stabilitate-instabilitate "dimensiunea de stabilitate-

variabilitate din teoria lui Ceiner*+ A treia dimensiune a ost adăugată ulterior şi

constă în globalitate-speciicitate "ce se reeră la aptul că actorul cauzator

ac!ionează în ma8oritatea situa!iilor sau doar în împre8urări particulare*+

=onorm teoriei, din eplica!ia elaborată pe aceste trei dimensiuni în urma

conruntării cu evenimente negative rezultă consecin!ele emo!ionale, cognitive şi

motiva!ionale speciice depresiei "e+g+, stimă de sine scăzută, triste!e, lipsa

speran!ei de viitor, pasivitate mentală şi comportamentală etc+*+ %e poate, deci,identiica un stil atribu#ional speciic depresieiE

- atribuiri interne, stabile şi globale pentru evenimentele negative "e+g+, :Am

greşit pentru că sunt o persoană slabă din ire, întotdeauna ezit cnd trebuie

să inalizez o sarcină şi mi se întmplă asta şi în proesie şi în via!a

personală<*

- atribuiri eterne, instabile şi speciice pentru evenimentele pozitive "e+g+, :Am

ost apreciat pentru că de data asta am avut noroc<*

Această abordare permite eplicarea nivelului scăzut al stimei de sine în

depresie5 imaginea personală este aectată negativ mai ales cnd atribuirea

internă pentru evenimentul negativ este dublată de perceperea unei bune

abilită!ii a persoanelor din 8ur de a ace a!ă situa!iei respective+

Klterior, deicitele speciice depresiei se generalizează în urma unor atribuiri

globale 0toate situa#iile -e via#ă1 /i stabile 07ntot-eauna1.

=riticiE

".* %-a argumentat că aspectul cauzalită!ii este doar unul dintre actorii

responsabili de modiicările cognitive, motiva!ionale şi aective speciice

depresiei+ %pre eemplu, instalarea trăirii depresive depinde şi de valen!a



21

atribuită respectivei consecin!e şi de capacitatea percepută de a ace a!ă

situa!iei+ %pre eemplu, un individ poate să considere că eşuează

aproape întotdeauna, însă ma8oritatea situa!iilor întlnite nu sunt oarte

importante şi, deci, eşecul nu-l deran8ează în mod deosebit+

")* %uportul empiric pentru varianta revizuită a teoriei este destul de

contradictoriu "=oFne ' 2otlib apud 9o>er ' #algleish, .337*+ %tudiile

eectuate nu sus!in ideea că un stil atribu!ional negativ preeistent ar

duce la instalarea depresiei la conruntarea cu o situa!ie aversivă+

"4* metaanaliză a .0I studii "%>eeneF , Anderson ' (aileF apud 9o>er '

#algleish, .337* demonstrează corela!ii bune între stilul atribu!ional şi

depresie în cazul evenimentelor negative, nu şi pentru evenimentele

pozitive, ceea ce pune sub semnul întrebării cea de-a doua asump!ie amodelului "eternalitate O instabilitat O speciicitate pentru evenimentele

pozitive*+

"I* ;istă şi situa!ii de via!ă ce depăşesc impactul stilului atribu!ional5 astel,

este posibil ca sursa unui eveniment negativ să ie eternă, într-o

împre8urare speciică şi care nu ac!ionează dect oarte rar şi totuşi

trăirea aectivă să ir de disperare+ ;ste situa!ia stresului acut traumatic,

cnd un eveniment etern, incontrolabil şi speciic duce la consecin!etragice pentru persoană+

***. Teoria -isperării 0;opelessness Theory1 0"bramson et al., (3::5

"bramson, etalsky, "lloy, (3:31

Acomodnd propria teorie în cadrul conceptual propus de A+ (ec&,

Abramson et al+ vor men!ine ideea conorm căreia stima de sine scăzută

derivă dintr-un stil atribu!ional intern O stabil O global, legnd însă dimensiunile

atribu!ionale de consecin!ele lor+ Astel, accentul trece de pe ideea ce

incontrolabilitate pe conceptul de disperare O lipsă de speran!ă D aşadar, nu

aptul că persoana percepe lipsa de control asupra situa!iei este cel mai

important lucru, ci aptul că nu vede o rezolvare a acesteia în viitor "de

eemplu, persoanele care cred în #-zeu sunt mai pu!in predispuse la



22

depresie în condi!iile perceperii incontrolabilită!ii unei situa!ii, deoarece ei cred

că divinitatea va aduce o rezolvare avorabilă a acesteia*+

"după 9o>er '#algleish, .337*

*2. Teoria cognitivă a lui Beck

ntruct se suprapune, în mare, peste teoria lui A+ ;llis descrisă în detaliu în

paginile care urmează, nu vom mai detalia această perspectivă+ Amintim doar că,

teoria cuprinde două componente principaleE

- 1ipul structurilor cognitive subiacente tulburărilor emo!ionale

- 1ipul proceselor cognitive implicate în instalarea şi men!inerea tulburărilor

%tructurile cognitive speciice abordării lui (ec& sunt schemele cognitive,

în!elese ca unită!i de organizare a percep!iei, memoriei, gndirii+ Acestea sunt

reprezentări organizate ale cunoştin!elor anterioare, care ghidează interpretareaşi procesarea inorma!iei noi+

9rocesele vizează interac!iunea dintre schemele cognitive, gndurile

automate şi evenimentele care activează schemele cognitive+

3. Terapia raţional - emotiv – comportamentală "specte intro-uctive

1erapia ra!ional D emotiv - comportamentală ";(1* a ost dezvoltată de

către Albert ;llis, iind att o teorie de consiliere psihologică, ct şi o ilozoie de

via!ă+

?ni!ial, în .3//, ;llis va elabora o metodă terapeutică pe care o numeşte

:ra!ională<, datorită accentului pus pe identiicarea şi modiicarea trăsăturilor

ira!ionale şi ilogice ale gndiri clien!ilor săi+ #eşi accentul cade pe componenta

cognitivă, încă de la început ;llis adoptă un eclecticism metodologic, olosind o

gamă largă de tehnici emotive şi comportamentale, care s-a diversiicat şi îmbogă!it în timp+ Această caracteristică duce, în .370, la schimbarea denumirii

din terapie ra!ională "1* în terapie ra!ional-emotivă ";1*+

Klterior, în .334, la insisten!ele psihologilor interesa!i de dezvoltarea şi

eicientizarea tehnicii, numele acesteia va deveni :terapia ra!ional D emotiv -



23

comportamentală ";(1*<, relectnd paleta largă de tehnici utilizate în

corectarea distresului clien!ilor+

+oncepte fun-amentale 7n RBT

- <ase principii -e bază ale RBT

;istă cteva principii ce undamentează această teorie, relectndu-se şi în

interven!ia terapeutică E

".* =ogni!ia este cel mai important determinant al emo!iilor la oameni5

aceasta înseamnă că oamenii simt ceea ce gndesc5

")* 2ndirea disunc!ională este cauza principală a distresului emo!ional5

mare parte din psihopatologie este rezultatul gndirii disunc!ionale5

"4* #acă tulburările emo!ionale sunt cauzate de men!inerea unor credin!eira!ionale, modalitatea optimă de a înlătura distresul este modiicarea

acestei gndiri5

"I* 9rintre actorii etiologici ai gndirii ira!ionale şi psihopatologiei se numără

inluen!e genetice şi de mediu5

"/* ;(1 pune accent mai ales pe rolul evenimentelor din prezent "mai

degrabă dect trecut* în generarea psihopatologiei, în special deoarece

oamenii îşi între!in tulburările prin perpetuarea unui mod disunc!ional degndire5

"6* =redin!ele ira!ionale pot i schimbate, deşi modiicarea acestora implică

eort şi perseveren!ă din partea individului+

"Calen, apud Ceinrach, .336*+

n baza acestor principii, ;llis propune un model terapeutic simplu şi elegant,

cu trei componente principaleE

A P elementul activator

( P convingerile persoanei "elementul cognitiv*

= P consecin!ele procesării cognitive a elementului activator "răspunsuri

comportamentale, emo!ionale, iziologice, cognitive*+

Nom detalia acest model în paginile care urmează+



24

- Scopurile, ra#ionalitatea /i ira#ionalitatea

;llis consideră că oamenii sunt mai erici!i atunci cnd îşi propun scopuri şi

luptă să le atingă+ %copurile sunt parte integrantă a modelului A(=, ele asigurnd

un contet care determină modul în care persoana percepe şi evaluează

evenimentul activator+ ?nvers, evenimentele activatoare pot avoriza sau

împiedica realizarea scopurilor+ ai mult, scopurile se construiesc în baza

credin!elor individului "(* şi a consecin!elor "=* din eperien!ele anterioare+

=onorm modelului propus, cogni!iile, comportamentele şi emo!iile apar în

interac!iune, cogni!iile de!innd un rol central+

#istinc!ia dintre credin!ele ra!ionale şi cele ira!ionale se reeră, în principal,

la utilitatea acestora vis a vis de scopurile persoanei+ Altel spus, este ra!ional

ceea ce a8ută oamenii să-şi atingă scopurile şi ira!ional ceea ce-i împiedică+=ele două tipuri de credin!e mai au şi alte caracteristici+ AstelE

"a* credin!ele ra!ionale "(*

- sunt cogni!ii evaluative "adică relevante pentru scopurile individului*, cu

semniica!ie personală, de natură preeren!ială, nonabsolutistă

- duc la emo!ii pozitive sau negative adaptative

- sunt ra!ionale deoarece sunt leibile şi nu se interpun în calea atingerii

scopurilor"b* =redin!ele ira!ionale "?(*

- sunt cogni!ii evaluative, cu semniica!ie personală, de natură absolutistă,

dogmatică

- duc la emo!ii negative dezadaptative

- sunt ira!ionale deoarece sunt rigide şi blochează atingerea scopurilor

aultsbF ".3HI* deineşte o credin!ă ira!ională prin aptul că este incorectă

din punct de vedere logic, este inconsecventă cu realitatea obiectivă şi

blochează atingerea scopurilor individului+ 9rin contrast, credin!ele ra!ionale se

bazează pe realitatea empirică, acilitează atingerea scopurilor persoanei şi

respectă principiile logicii "aultsbF apud #i2iuseppe, .336*+



25

- RBT ca /i filosofie -e via#ă

=a şi sistem ilosoic, ;(1 are un puternic accent umanist, !intind spre

ob!inerea plăcerii pe termen lung şi scurt şi accentund ideea de libertate şi

disciplină+ n plus, o trăsătură caracteristică a abordării este acceptarea iin!ei

umane pentru ceea ce este şi recunoaşterea valorii acesteia, indierent de

comportamentul său+

?nterven!ia ;(1 vizează nu doar rezolvarea punctuală a problemelor cu care

se prezintă clientul, ci şi ormarea unei ilozoii de via!ă care să-i a8ute să se

simtă mai bine, să ie mai bine şi să-şi men!ină starea de bine+ Această ilozoie

are trei principii undamentaleE

• Acceptare necondi!ionată a celor din 8ur

- în cadrul interven!iei terapeutice clien!ii sunt învă!a!i, în mod activ şi directiv,

să conştientizeze şi să accepte aptul că ac parte dintr-o structură socială în

cadrul căreia trebuie să manieste gri8ă şi în!elegere pentru cei din 8ur5 acest

lucru presupune acceptarea celorlal!i ca iin!e umane valoroase, indierent

dacă aceştia se comportă moral, competent sau corect+

- deşi persoana ca atare nu poate i catalogată ca iind bună sau rea,

comportamentele, gndurile sau emo!iile acesteia pot i evaluate5 altel spus,

clien!ii sunt învă!a!i să-i accepte pe cei din 8ur, ără însă a le acceptacomportamentele sau gndurile negative sau greşite+

• Acceptarea necondi!ionată a propriei persoane

- pe lngă acceptarea necondi!ionată a celorlal!i, oamenii trebuie să înve!e să

se accepte pe ei înşişi5

- dobndirea acceptării necondi!ionate a propriei persoane se ace învă!nd să

nu dai niciodată note sinelui, suletului sau esen!ei tale, adică persoanei care

eşti şi care are valoare intrinsecă prin simplul apt că eistă şi supunnd

evaluării doar comportamentele, aectele sau gndurile tale5

- acceptarea propriei persoane presupune şi asumarea propriei imperec!iuni,

conştientiznd că nimeni nu este perect iar omul e supus greşelii+

• Acceptarea necondi!ionată a condi!iilor de via!ă



26

- oamenii sunt înclina!i să caute mereu gratiicarea imediată şi împlinirea rapidă

a dorin!elor lor5 în ;(1 oamenii înva!ă să-şi urmărească cu realism

scopurile, ără a emite epectan!e iluzorii asupra condi!iilor de via!ă5

- scopul interven!iei este de a a8uta clien!ii să dobndească o toleran!ă mare la

rustrare, acceptnd ceea ce nu poate i schimbat şi schimbnd ceea ce este

diicil de acceptat+

"după ;llis, )00)*

- ouă tipuri -e tulburări umane fun-amentale

=onorm lui ;llis, eistă, în principiu, două tipuri de tulburări umane

undamentaleE

• 1ulburări ale eului

- apar datorită aptului că persoana emite solicitări a!ă de sine şi ceilal!i care

nu pot i îndeplinite5 în urma eşecului, îşi va evalua negativ propria persoană,

global, catalognd-o ca rea şi lipsită de valoare5

- opusul acestei atitudini este acceptarea necondi!ionată a propriei persoane şi

a celorlal!i+

•

1ulburări legate de conortul personal- apar datorită emiterii unor preten!ii dogmatice, rigide de a avea condi!ii optime

de via!ă, care să asigure conortul personal5 dacă aceste solicitări nu sunt

satisăcute - în trecut, prezent, sau viitor D persoana sueră, anga8ndu-se

într-o gndire catastroică şi dezvoltnd o toleran!ă scăzută la rustrare*5

- opusul acestei atitudini este amnarea gratiicării imediate, pentru a-şi atinge

scopurile şi a dobndi ericirea pe termen lung+

"după ;llis ' #rFden, .337*

o-elul "B+

Acest model a ost elaborat de A+ ;llis ca şi :gramatică undamentală< a

actului terapeutic5 altel spus, utilitatea modelului constă în aptul că oeră att

terapeutului, ct şi clientului un cadru simplu şi structurat pentru abordarea



27

problemelor cu care aceştia se conruntă, ghidnd astel procesul terapeutic şi

achizi!ionarea noului mod de gndire+

=ele trei componente principale ale modelului suntE

" = elementul activator

ncercnd să-şi atingă scopurile, oamenii întlnesc situa!ii care le

acilitează sau le blochează calea spre acestea+ ;lementele activatoare

circumscriu mediul în care omul îşi realizează obiectivele stabilite+ ;le sunt

situa!ii obiective, gnduri, emo!ii şi comportamentele legate de acestea sau

evenimente, gnduri şi amintiri din trecut legate de situa!ia actuală5 în A individul

vine cu întreaga sa personalitate+

pus sim!ului comun, conorm căruia trăim anumite stări emo!ionale

datorită situa!iilor cu care ne conruntăm, evenimentul activator nu cauzeazăconsecin!e emo!ionale sau comportamentale5 acesta doar inluen!ează

declanşarea acestora, activnd automat cogni!iile persoanei "(*+

amenii sunt predispuşi să caute şi să răspundă la evenimente

activatoare datorităE

- predispozi!iilor biologice şi genetice

- istoricului lor structural

-

achizi!iilor sociale şi interpersonale anterioare- patternurilor de deprinderi+

B = convingerile persoanei 0elementul cognitiv1

n ;(1 elementul cheie este reprezentat de cogni!iile persoanei "(*+

Acestea se interpun între evenimentul activator şi consecin!ele comportamentale,

cognitive sau subiective5 deseori, credin!ele şi consecin!ele acestora mediază

modul de percepere şi reprezentare al evenimentului activator "A*+ 1rebuie

precizat aptul că distinc!ia între A, ( şi = este una metodologică, ăcută în

scopul clarită!ii eplica!iei5 în realitate, cele trei componente interac!ionează, ele

eistnd doar împreună+

• =e sunt credin!ele ira!ionale



28

=onorm lui ;llis, credin!ele ira!ionale sunt convingeri absolutiste, dogmatice,

rigide, care sus!in emo!ii şi comportamente disunc!ionale ";llis ' #rFden, .337*+

ntruct această deini!ie nu spune nimic despre elul acestor cogni!ii, subliniind

doar aptul că ele sunt rigide, inleibile, #i2iuseppe sugerează în .336 că

acestea pot i văzute ca scheme în care uzionează :ceea ce este în realitate< cu

:ceea ce este dezirabil, moral, corect<5 credin!ele ira!ionale sunt nucleul sau

schema centrală reeritoare la rela!ia dintre noi, preerin!ele noastre şi eisten!a

preerin!elor noastre în realitate, cuprinznd astel aspecte bazate pe datele

empirice, aspecte evaluative, aspecte eplicative şi morale+

#intr-o altă perspectivă, credin!ele ira!ionale sunt deini!ii, ormulări lingvistice,

suprageneralizări pornind de la evenimente particulare5 altel spus, în baza

analizei unor evenimente izolate din realitate, individul desprinde o concluzie tipdeini!ie de genul :#acă nu reuşesc în tot ceea ce-mi pun în gnd sunt o

persoană complet lipsită de valoare<+ 1eoria lui ;llis poartă amprenta studiilor de

semantică ale lui QorzFbs&i, care subliniază eectul ormulărilor lingvistice asupra

gndirii şi dependen!a proceselor emo!ionale de modul în care individul îşi

structurează gndul prin limba8ul olosit "Qorzbs&i, apud @iculaş, )000*+

•

=um apar credin!ele ira!ionale=onorm ;(1, eistă o tendin!ă accentuată a indivizilor umani de a cultiva

credin!e ira!ionale+ Giin!a umană are o bază biologică care o predispune la

dezvoltarea şi men!inerea anumitor caracteristici, de unde rezultă uşurin!a

achizi!iei şi diicultatea modiicării materialului de8a achizi!ionat+

;llis consideră că to!i oamenii, indierent de modelele la care au ost epuşi în

ontogeneză, au o tendin!ă înnăscută de a transorma dorin!ele şi preerin!ele

puternice în imperative absolute, dogmatice+ #e multe ori, acestora le este mai

uşor să înve!e comportamente şi obiceiuri negative, care sunt în detrimentul lor şi

au diicultă!i ma8ore în a men!ine un pattern ra!ional de gndire şi comportament+

Aşadar, gndirea disunc!ională este determinată, în mare măsură, de actori

biologici ala!i în interac!iune cu variabile de mediu ";llis ' #rFden, .337*+



29

• =lasiicarea credin!elor ira!ionale şi ra!ionale

=redin!ele se pot clasiica dupăE

- criteriul ra!ionalită!ii

=um am arătat anterior, conorm ;(1, termenul de ra!ional desemnează

acele credin!e care acilitează atingerea scopurilor persoanei, pe cnd credin!ele

ira!ionale le blochează ";llis ' #rFden, .337*+

- nivelul de abstractizare

=redin!ele evaluative pot i mai mult sau mai pu!in abstracte5 astel,

imperativul trebuie, de eemplu, poate i aplicat tuturor oamenilor "e+g+, :1o!i

oamenii trebuie să mă respecte< sau unei persoane anume :9artenerul meu

trebuie să mă respecte<* "#avid ' cahon, )00.*+

- nivelul procesării

;istă trei tipuri de credin!e, în unc!ie de tipul de procesare implicat+ AstelE

- observa!iile nonevaluative "adică irelevante pentru scopurile individului* - se

reeră la luarea la cunoştin!ă a unor realită!i

- ineren!ele "interpretări ce merg dincolo de datele observabile* nonevaluative

D se reeră la interpretările aspectelor observate, irelevante pentru scopurile

individului

bs+ bserva!iile şi ineren!ele nonevaluative pot deveni evaluative, dacădobndesc importan!ă în raport cu scopurile individului+

- ;valuările preeren!iale şi absolutiste5 valoarea acordată ineren!ei poate i

una pozitivă, negativă sau neutră+

Evaluări Pozitive Negative

Preferenţiale - sunt cre!inţe raţionale* ce faciliteaă

scopurile in!ivi!ului+ e,g,* Prefer ca

oamenii să mă aprobe.,

- sunt cre!inţe raţionale* ce faciliteaă

scopurile in!ivi!ului+ e,g,* Prefer ca

oamenii să nu mă contraică.,

Absolutiste - sunt cre!inţe iraţionale* carebloc/eaă scopurile in!ivi!ului+ e,g,*

Trebuie să mi se "ntâmple numai

lucruri bune.

- sunt cre!inţe iraţionale* carebloc/eaă scopurile in!ivi!ului+ e,g,*

0u trebuie viaţa să fie !ificilă.

";llis ' #rFden, .337*



30

+ = consecin#ele procesării cognitive a elementului activator 0răspunsuri

comportamentale, emo#ionale, fiziologice, cognitive1.

- sunt , în primul rnd, aecte şi comportamente, dar pot i şi gnduri "e+g+,

obsesiile*

- întotdeauna, cele trei componente ale modelului sunt strns legate între ele5

atunci cnd = presupune, în principal, probleme emo!ionale "e+g+, anietate,

depresie, ostilitate*, de regulă, ( determină mai direct =+ Kneori = poate i

determinat şi de A "evenimente eterne sau stări iziologice*, dar şi atunci

apar o suită de (-uri legate de A şi =+

".* consecin!ele emo!ionale ale (-urilor

9ornindu-se de la criteriul ra!ionalită!ii, în ;(1 se ace distinc!ia dintre

emo!iile adaptative, unc!ionale şi emo!iile dezadaptative, disunc!ionale+- emo#iile func#ionale au în subiacent credin!e ra!ionale+ Acestea pot i negative

"triste!e, dezamăgire, regret*, însă ele mobilizează individul spre a ac!iona

asupra situa!iei indezirabile şi a ace modiicările necesare+

- emo#iile -isfunc#ionale survin ca urmare a prezen!ei credin!elor ira!ionale+ ;le

intererează cu atitudinea conruntativă, de abordarea directă a situa!iei

problematice+

1otodată, emo!iile pot i negative sau pozitive, din punctul de vedere alvalen!ei lor+ Aşadar, eistă emo!ii pozitive adaptative şi dezadaptative, după cum

eistă emo!ii negative stenice, unc!ionale şi emo!ii negative astenice,

disunc!ionale+

9entru adaptarea individului şi succesul său în mediul social în care trăieşte

sunt este mai relevantă dimensiunea de unc!ionalitate a emo!iei5 eistă în istoria

omenirii numeroase cazuri de indivizi de ecep!ie care au trăit recvent emo!ii

negative de mare intensitate, însă caracterul adaptativ al acestora a acilitat

comportamente creative, utile lor şi celor din 8ur+

Kn pattern de gndire absolutist nu duce automat la emo!ii negative+ Astel,

atunci cnd condi!iile de via!ă conirmă aşteptările ira!ionale ale persoanei,

aceasta eperien!iază trăiri pozitive+ =nd condi!iile de via!ă contrazic aşteptările

ira!ionale ale individului, acesta va trăi emo!ii negative disunc!ionale+



31

Ja el, în cazul unei persoane cu un pattern de gndire preeren!ial

conirmarea aşteptărilor duce la emo!ii pozitive, pe cnd contrazicerea acestora

generează emo!ii negative, însă unc!ionale+

Emoţii negative adaptative Emoţii negative dezadaptative

Emoţia Tipul convingerii

RB

Emoţia Tipul convingerii

IB

Tristeţe $ neplăcut că am suferit o

astfel !e pier!ere* !ar pot

merge mai !eparte.

1epresie 0u ar fi trebuit să sufăr o

astfel !e pier!ere.

2ngri#orare Mi-a' fi !orit să nu se

"ntâmple a'a ceva.

3nxietate 0-ar fi trebuit să păţesc

a'a ceva.

Regret 2mi pare rău că n-am pututface mai mult.

3utoculpabiliare 3r fi trebuit să fac maimult, $ste numai vina mea.

0emulţumire 4

iritare

Mă !eran#eaă că el n-a

putut face mai mult.

3gresivitate 3r fi trebuit să se

comporte altfel.,";llis ' #rFden, .3375 #rFden ' #i2iuseppe, .330*

%copul interven!iei ;(1 este de a asigura un echilibru între cogni!ii şi emo!ii+

Acesta este dat att de intensitatea, ct şi de durata emo!iilor+

")* consecin!ele comportamentale ale (-urilor Asemeni emo!iilor, comportamentele pot i adaptative "acilitnd atingerea

scopurilor individului* şi dezadaptative "blocnd atingerea obiectivelor

persoanei*+

"4* consecin!ele cognitive ale (-urilor

Kneori activarea convingerilor au ca şi consecin!ă generarea altor cogni!ii,

care la rndul lor generează emo!ii secundare+ Astel, o persoană poate între!ine

convingeri dezadaptative care duc la instalarea unei stări depresive, ce va

constitui element activator pentru o altă credin!ă ira!ională "e+g+, :@-ar i trebuit să

iu depresiv<* cu suita ei de consecin!e+



32

ecanismele de coping constituie consecin!e "cognitive, comportamentale

sau biologice*, prin intermediul cărora individul încearcă "inten!ionat sau

automat* să-şi controleze trăirile aective nedorite+

>atura tulburărilor psihice 7n perspectiva RBT

=onorm ;(1, la baza tulburărilor emo!ionale stă tendin!a persoanelor de a

ace evaluări absolutiste, rigide a evenimentelor percepute+ Aşadar, pentru a

inluen!a trăirea aectivă a individului, trebuie identiicate şi modiicate

distorsiunile din gndirea acestuia+

- -istorsiunile cognitive

Att ;llis, ct şi (ec& consideră că tulburările emo!ionale au la bază .) tipuri

de distorsiuni cognitive5 dieren!a dintre cele două abordări constă în aptul că, întimp ce (ec& vede aceste distorsiuni ca iind scheme cognitive sau credin!e

disunc!ionale centrale sau condi!ionale, ;llis introduce elementul de evaluare a

situa!iei persoanei prin intermediul acestor cogni!ii+ Nom prezenta în continuare

cele .) tipuri de distorsiuni, subliniind elementul de evaluare ce dieren!iază

;(1 de =1+

0(1 2ndirea totul sau nimic D :#acă eşuez într-o sarcină importantă, a/a

cum nu trebuie să se 7nt?mple sunt un complet ratat<0@1 ?neren!a arbitrară - :#acă oamenii mă văd eşund la ceva important, a/a

cum nu ar trebui să pă#esc, mă vor considera un incompetent<

0A1 9redic!ii eronate D :#eoarece oamenii rd, sunt sigur că rd de mine de

mine a/a cum nu ar trebui să se 7nt?mple, iar asta demonstrează că sunt

o persoană lipsită de valoare<

01 =entrarea pe negativ - #eoarece acest lucru merge prost cum nu ar

trebui să se 7nt?mple, toată via!a mea este un -ezastru şi nu pot suporta

a/a ceva

091 inimalizarea aspectelor pozitive D :=nd oamenii mă laudă sunt doar

drăgu!i cu mine şi nu iau în considerare lucrurile prosteşti pe care le ac /i

pe care nu ar trebui să le fac



33

041 ntotdeauna sau niciodată D :#eoarece via!a e grea acum a/a cum nu ar

trebui să fie, întotdeauna va i aşa şi nu voi i niciodată ericit

081 inimalizarea D :ealizările mele se datorează norocului, însă greşelile

mele pe care nu ar fi trebuit să le fac sunt de neiertat

0:1 2ndirea emo!ională D :#eoarece m-am descurcat att de rău cum nu ar

fi trebuit nicio-ată să se 7nt?mple, simt că sunt un incapabil şi asta

dovedeşte că într-adevăr nu sunt bun de nimic

031 ;tichetarea şi suprageneralizarea - :#eoarece am eşuat la acest lucru

important a/a cum nu ar fi trebuit să se 7nt?mple nicio-ată, înseamnă că

sunt un pe-ant /i un ratatC

0(D1 9ersonalizarea D :#eoarece m-am comportat att de stupid cum n&

ar trebui să mă comport nicio-ată, sunt sigur că oamenii mă dispre!uiescşi rd de mine

0((1 9reăcătoria D :=nd nu reuşesc să ac lucrurile bine a/a cum ar

trebui făcute şi totuşi ceilal!i mă laudă şi mă apreciază dovedeşte că sunt

un preăcut şi curnd to!i îşi vor da seama de ct de als sunt

0(@1 9erec!ionismul D : #eşi realizez că m-am descurcat destul de bine,

nu este suicient 7ntruc?t trebuie să fac totul perfect, aşa că nu voi i

niciodată o persoană competentă+";llis, )00)5 ;llis ' #rFden, .337*

- cre-in#ele ira#ionale /i corespon-entul lor ra#ional

=onorm teoriei avansate de A+ ;llis, la baza tulburărilor emo!ionale stă

tendin!a individului de a ace evaluări absolutiste şi rigide a evenimentelor

percepute+ Aceste evaluări iau orma lingvistică a lui :trebuie<, :este obligatoriu<,

:este absolut necesar<, #; + #in aceste cogni!ii absolutiste centrale derivă un

nucleu de credin!e ira!ionale "?(*E

– convingeri catastroice "un eveniment este evaluat ca iind mai mult de .00R

negativ*, ACG

– toleran!ă scăzută la rustrare "o persoană nu poate i deloc ericită dacă

apare ceva ce :nu trebuie să apară în nici un caz<*, JG1



34

– deprecierea "etichetarea propriei persoane, a celorlal!i, a vie!ii ca iind

:mizerabile<, dacă lucrurile nu merg aşa cum îşi doreşte individul*, %#+

Aceste procese se leagă între ele, iind :e!e dierite ale aceleiaşi

monede<+

9redispozi!ia spre patologie este dată de patternurile de gndire absolutistă

vis a vis de sine, ceilal!i şi via!ă+ =onorm acestei teorii, dacă o persoană de!ine

un pattern de gndire absolutistă, iar via!a îi conirmă aceste aşteptări ira!ionale,

atunci persoana trăieşte emo!ii pozitive+ #acă, însă, aşteptările persoanei sunt

inirmate de condi!iile de via!ă "ceea ce este cu att mai probabil cu ct aceste

sunt mai ira!ionale*, se dezvoltă emo!ii negative blocanteOdezadaptative ca

depresia, anietatea, sentimentele de culpă şi agresivitate+ 9e de altă parte,

prezen!a credin!elor ra!ionale "leibile*, de genul :i-aş dori ca lucrurile sădecurgă astel, dar nu e obligatoriu să se întmple chiar aşa<, chiar în condi!iile

unor condi!ii de via!ă adverse, generează emo!ii negative adaptative, stenice+ n

consecin!ă, oamenii devin deprima!i doar dacă între!in credin!e ira!ionale5

depresia de nivel clinic a ost recvent asociată cu prezen!a tendin!elor de

autodepreciere şi a imperativului :trebuie<+

=orespondentul ra!ional al convingerilor ira!ionale constă înE- convingeri de tip preeren!ial de tipul :i-aş dori să ie astel, dar nu e nici o

tragedie dacă nu se poate< "varianta ra!ională pentru #;*+ 1rebuie precizat

aptul că credin!a :trebuie< poate apare att în ormă ra!ională, ct şi

ira!ională5 astel, :trebuie< condi!ional este o convingere care sus!ine emo!ii şi

comportamente adaptative, indicnd condi!iile care se cer a i îndeplinite

pentru a ob!ine ceva "e+g+, :9entru a lua note mari la şcoală, trebuie să

studiezi<*+ 9e de altă parte, :trebuie< absolutist ace parte dintre convingerile

ira!ionale "e+g+, :1rebuie să reuşesc în tot ce ac<* ";llis, )00)*+

- evaluarea nuan!ată a caracterului aversiv al unui eveniment "varianta

ra!ională pentru ACG*

- toleran!a la rustrare "varianta ra!ională a lui JG1*

- acceptarea necondi!ionată a propriei persoane "varianta ra!ională a lui %#* +



35

- achizi#ia /i men#inerea tulburărilor psihice

Achizi!ia

;istă o tendin!ă biologică, înnăscută de a gndi şi ac!iona ira!ional,

aceasta iind inluen!ată şi de condi!iile dezvoltării ontogenetice "modele

parentale, mediu cultural etc+*

en!inerea

amenii aduc în eperien!ele lor de via!ă capacitatea de a-şi genera tulburări

emo!ionale+ Aceste tulburări sunt men!inute prin mai multe mecanismeE

".* lipsa insight-ului nr+. - oamenii nu sesizează că tulburările psihice sunt

recvent datorate credin!elor absolutiste pe care le au şi nu situa!iilor sauevenimentelor "legătura (=*

")* lipsa insight-ului nr+) D oamenii îşi men!in tulburările psihice genernd, în

prezent, credin!e ira!ionale "importan!a prezentului*

"4* lipsa insight-ului nr+ 4 D oamenii îşi pot inluen!a şi schimba credin!ele

ira!ionale doar printr-un eort sus!inut

"I* aderarea la o ilozoie a JG1 D întruct schimbarea presupune eort şi,

deci, trăirea unor emo!ii mai incomode dect tulburarea cu care persoanade8a s-a obişnuit, apare rezisten!a la schimbare, care poate i depăşită

prin persisten!a în sarcină

"/* emo!iile negative dezadaptative de rangul ?? "o altă ormă de JG1* D teama

de propriile emo!ii negative dezadaptative îl determină pe individ să evite

cu obstina!ie situa!iile care le-ar putea genera5 în consecin!ă, credin!ele

ira!ionale nu pot i inirmate prin conruntarea cu realitatea

"6* deensele umane Dsunt o consecin!ă a apari!iei emo!iei negative şi se

reeră mai ales la minimalizarea sau negarea eisten!ei problemei+ Au

rolul de a diminua disconortul dat de anietate şi autodenigrarea

"7* beneiciul perceput D problemele pot i perpetuate de beneiciul pe care-l

percepe persoana în situa!ia în care se găseşte



36

"H* proe!ia care se împlineşte D epectan!ele vis a vis de inalitatea unei

situa!ii îi ac pe oameni să genereze în ei şi ceilal!i răspunsuri care le

conirmă predic!iile+

";llis ' #algleish, .337*

n concluzie, oamenii sunt înclina!i, în mod natural, să-şi perpetueze

problemele emo!ionale şi au o tendin!ă înnăscută de a adopta o atitudine

autoinvalidantă, prezentnd rezisten!ă la modiicările de esen!ă+

. !ecanismele de coping efinire /i prezentare generală

1ermenul de :coping< se reeră la modalită!ile şi mecanismele prin care se

modiică rezultatele evaluării primare sau se modulează evaluarea secundară, cuscopul de a preveni, reduce sau tolera starea de distres ce se instalează în urma

sesizării unei discrepan!e între solicitările mediului şi resursele adaptative ale

persoanei "vezi teoria lui Jazarus anterior prezentată*+ #eci, copingul include att

mecanisme de preven!ie "reevaluarea şi anihilarea prezumtivelor eecte

negative*, ct şi strategii de adaptare "ce vizează reducerea şi controlarea

distresului de8a instalat* "iclea, .33/*+ %e poate vorbi şi de eisten!a unei

postevaluări, cnd persoana interpretează situa!ia cu care s-a conruntat şi

modul în care a ac!ionat, uneori reinterpretnd avorabil sau 8ustiicnd unele

decizii şi ac!iuni, cu scopul de a-şi prote8a imaginea şi stima de sine+

ecanismele de coping au trei caracteristici de bază, care le dieren!iază de

mecanismele deensive descrise în lucrările de psihanalizăE

".* sunt orientate spre controlul stresului intern şi etern

")* pot precede sau succede reac!ia de stres

"4* nu sunt ierarhizate din punctul de vedere al eicien!ei lor5 acesta depinde decontetul situa!ional şi de balan!a costuri-beneicii " de eemplu, pe termen

scurt, strategiile evitative s-au dovedit a i mai eiciente dect cele

conruntative, care sunt mai utile pe termen lung D %uls ' Gletcher apud

(ăban, .33H*+



37

;istă şi autori care include mecanismele deensive între strategiile de

coping, această op!iune iind 8ustiicată de eectele pozitive pe care utilizarea lor

le are asupra sănătă!ii psihice şi perorman!elor indivizilor+ n plus, cu toate că

mecanismele deensive sunt procese inconştiente, ele pot i utilizate conştient şi

voluntar, această precizare iind necesară cu att mai mult cu ct strategiile de

coping au ost deinite drept procese conştiente sau subconştiente+

#eşi despre coping se poate spune că este un răspuns învă!at "ecep!ie

ăcnd, poate, doar unele modalită!i biochimice de a8ustare*, eortul conştient

implicat în utilizarea lor dieră+ %trategiile apelate în rnduri repetate beneiciază

de o oarecare automatizare, în anumite condi!ii copingul putnd deveni un

proces subconştient "(ăban, .33H*+ n inal, rămn unele ambiguită!i cu privire la gradul în care copingul este un

proces conştient, subconştient sau inconştient, acest subiect de discu!ie

rămnnd, deocamdată, deschis+

+lasificarea mecanismelor -e coping

=ele mai multe clasiicări ale modalită!ilor de coping sunt dihotomizate5 se

descrie un tip de coping ocalizat pe problemă şi un tip de coping ocalizat peemo!ie "Jazarus ' Jazarus, .33I*+

#eşi de-a lungul timpului dieri!i oameni de ştiin!ă au ăcut uz de denumiri

variate, ideea de la baza ma8orită!ii clasiicărilor este împăr!irea strategiilor de

a8ustare înE

• =oping instrumental D îndreptat spre gestionarea situa!iei stresante

• =oping indirect D îndreptat spre persoană şi modularea răspunsului

emo!ional al acesteia+ =opingul indirect include şi strategiile paleative "uz

de alcool, medicamente, tehnici de relaare etc+*

"(ăban, .33H*

Astel, pentru a ilustra doar cu cteva eemple airma!iile anterioare, pot i

aminti!iE

Javenthal, .370 - modalită!i de control al pericolului "situa!iei eterne*



38

- modalită!i de control al ricii "reac!ia internă* Averill, .374 - control instrumental "interven!ie în mediu*

- control decizional "selectarea deciziei optime*1homson, .3H. - control al stimulului "stresorului*

-

control cognitiv "al reac!iei la stres*Jazarus ' colab+,

.3H6

- gestiunea problemei "conruntare, ugă, evitare,

căutarea suportului social, a unei solu!ii ra!ionale*

- gestiunea emo!iilor "represie, reevaluare,

autoblamare*"apud iclea, .33/*

Ja acest tip de clasiicare se renun!ă începnd cu anul .3HH, cnd

Jazarus ' colab+, utiliznd un nou instrument numit CaFs o =oping

Suestionnaire "C=S* şi analiznd actorial datele ob!inute stabilesc că eistă, deapt, opt modalită!i de copingE conruntare, distan!are, căutarea suportului social,

asumarea de responsabilită!i, rezolvarea planiicată a problemei, reevaluarea

avorabilă a problemei, evitarea şi controlul "iclea, .33/*+

n concluzie, copingul este un proces multidimensional, stabilirea unui

anumit număr de actori sau mecanisme rămnnd la latitudinea iecărui

cercetător+

n scopul eviden!ierii unei game ct mai largi de strategii coping, vom lua

spre utilizare chestionarul elaborat de =arver, %cheier şi Ceintraub ".3H3*, care

integrează modelul lui Jazarus ".3HI*, dieren!iind totodată .I strategii orientate

spre problemă, respectiv emo!ieE

".* copingul activ E vizează ac!iunile concrete ce urmăresc înlăturarea stresorului

sau ameliorarea eectelor sale5 este o ormă de ac!iune conştientă, de

intensiicare a eortului în vederea ameliorării sau a8ustării la stresor

")* planificarea E se reeră la orientarea gndirii spre paşii şi modalită!ile deac!iune

"4* eliminarea activită#ilor concurente E evaluează tendin!a persoanelor de a

evita distragerea de la situa!ia problematică pentru a se putea concentra mai

mult asupra solu!ionării ei



39

"I* re#inerea -e la ac#iune E măsoară opusul tendin!elor impulsive şi premature

de a ac!iona chiar dacă situa!ia nu o permite5 este o ormă de coping activ în

sensul ocalizării pe stresor, dar în acelaşi timp o strategie pasivă, de

retragere pnă în momentul în care împre8urările vor permite ac!iunea

"/* căutarea suportului social instrumental E evaluează tendin!a de a solicita

saturi, inorma!ii, a8utor material necesar în ac!iunile de ameliorare a situa!iei5

este considerat a i o ormă de coping activ

"6* căutarea suportului social emo#ional E itemii identiică în ce măsură persoana

tinde să solicite în!elegere, compasiune, sau suport moral de la prieteni, rude,

colegi, pentru a diminua distresul5 este o ormă de coping ocalizată pe

emo!ie

"7* reinterpretarea pozitivă E identiică tendin!a unei persoane de a etrage unbeneiciu chiar dintr-o situa!ie indezirabilă sau cu consecin!e neaste, nu are

doar scopul de a reduce distresul, ci poate i şi punctul de plecare pentru un

alt gen de ac!iune asupra stresorului

"H* acceptarea E vizează una dintre cele două situa!iiE acceptarea realită!ii

actorului amenin!ător în vederea ac!ionării asupra lui şi Osau acceptarea

aptului că nu se poate ace nimic pentru ameliorarea situa!iei

"3* negarea E se reeră la reuzul de a crede că stresorul eistă sau la ac!iunile întreprinse care ignoră stresorul ca şi cnd nu ar i real5 tradi!ional, este o

strategie deensivă

".0* -escărcarea emo#ională E pune în eviden!ă tendin!a persoanei de a-şi

reduce nivelul distresului prin eprimarea aectelor şi emo!iilor negative

"..* orientarea spre religie E se reeră la măsura în care persoana apelează la

divinitate pentru a8utor5 este o strategie coping cu unc!ii multiple, putnd servi

pentru reinterpretare pozitivă, suport emo!ional sau ca ormă de coping activ

cu un stresor

".)* pasivitatea mentală & identiică tactica utilizată de anumite persoane, în

scopul de a evita conruntarea cu problema5 are loc prin imersia în alte

activită!iE vizionare de ilme, vizitarea prietenilor, practicarea sportului, somn



40

etc+ ;ste tendin!a opusă suprimării altor activită!i pentru a se concentra la

situa!ia problematică

".4* pasivitatea comportamentală E evaluează tendin!a de răspuns la stres prin

reducerea eortului sau chiar abandonarea anga8ării în atingerea scopului sau

înlăturarea stresorului care intererează cu scopulE este similară conceptului

de nea8utorare

".I* recurgere la alcool & me-icamente - identiică propensiunea de a apela la

medica!ie aniolotică sau la alcool pentru eliminarea disconortului psihic

rezultat din conruntarea cu situa!ia amenin!ătoare+

"apud (ăban, .33H*

%trategiile enumerate mai sus pot i împăr!ite în două categorii distincteE

• coping activ D coping activ, planiicarea, eliminarea activită!ilor concurente,re!inerea de la ac!iune, suportul social instrumental, reinterpretarea pozitivă

• coping pasiv D acceptarea, negarea, pasivitatea mentală, orientarea spre

religie, recurgerea l aalcool-medicamente, suportul social emo!ional,

descărcarea emo!ională+

+opingul /i cre-in#ele ira#ionale

;llis considera că mecanismele deensive constituie unul dintre actorii care între!in tulburările emo!ionale, deoarece preîntmpină conruntarea cu problema

şi avorizează negarea acesteia+ rice consecin!ă cognitivă sau

comportamentală poate i mecanism de coping, dacă a8ută persoana să se

adapteze situa!iei+ ;istă, totuşi, orme de a8ustare utile pe termen scurt şi altele

eiciente pe termen lung+ n general, se consideră că mecanismele coping active,

conruntative sunt eiciente pe termen lung, pe cnd cele pasive, evitative au

rezultate pozitive doar pe termen scurt "apud (ăban, .33H*+

n terapia ra!ional - emotivă D comportamentală se ace distinc!ia dintre

problemele emo!ionale şi cele practice5 eistă, aşadar, probleme practice pentru

a căror rezolvare persoana trebuie să adopte o atitudine de conruntare

"anga8are de strategii coping active* şi probleme emo!ionale care se rezolvă prin

ac!iunea asupra credin!elor ira!ionale+ Acestea din urmă pot i controlate



41

temporar şi prin orme paleative şi coping pasiv, însă este doar o interven!ie

simptomatică ce oeră o solu!ie de scurtă durată "#rFden ' #i2iuseppe, .330*+

n consecin!ă, interven!ia ;(1 vizează, de regulă, la început rezolvarea

problemelor emo!ionale, abordndu-le doar ulterior pe cele practice+ Jogica

acestei eşalonări constă în aptul că prezen!a emo!iilor intense intererează sau

blochează implicarea activă şi conruntativă în rezolvarea problemei+

9rezen!a credin!elor ira!ionale ace ca, la conruntarea individului cu situa!ii

diicile sau stresante să apară emo!ii negative şi comportamente dezadaptative+

;mo!iile negative intense vor avoriza anga8area de mecanisme coping orientate

spre diminuarea distresului emo!ionale "mecanisme pasive*5 invers, emo!iile

negative mai pu!in severe, adaptative, care rezultă din activarea unor credin!e

ra!ionale, vor avoriza orientarea spre problemă, adică adoptarea unui stil copingactiv+ aportul credin!e ira!ionale D mecanisme coping este unul de circularitate5

?( determină adoptarea unor strategii coping evitative, iar utilizarea acestora

men!in ?(, blocnd inirmarea acestora ca urmare a testării empirice+

%tudii preliminare au arătat că, în cazul unui lot de studen!i de anul ? alat în

stare de stres, eistă o corela!ie pozitivă între convingerile ira!ionale şi strategiile

de coping pasiv5 în plus, convingerile ira!ionale corelează direct cu mecanismele

de coping pasiv şi invers cu cele de coping activ în situa!ie bazală, de non-stres"@iculaş, )000*+

Aceste rezultate întăresc datele unei cercetări din .336, eectuată de

=assidF ' (urnside, în care sunt identiica!i ca şi actori predictivi pentru

prezen!a depresiei lipsa capacită!ilor de rezolvare a problemelor, disperarea,

nea8utorarea în situa!ii problematice, lipsa competitivită!ii şi a motiva!iei de

autorealizare şi rectivitatea emo!ională+

+opingul 7n -epresie

n numeroase studii asupra depresiei s-a arătat că persoanele care sueră de

această tulburare utilizează , cu precădere, mecanisme coping ocalizate pe

emo!ie şi mai pu!in strategii ce !intesc activ rezolvarea problemei cu care se

conruntă "Gol&man şi Jazarus, apud 9o>er ' #algleish, .337*+



42

ai mult, s-a avansat ideea conorm căreia prevalen!a mare a depresiei la

emei comparativ cu bărba!ii se datorează aptului că acestea utilizează multe

strategii :ruminative<, echivalente probabil cu mecanismele coping ocalizate pe

emo!ie "@olen-$oe&sema apud 9o>er ' #algleish, .337*+

n urma unui etensiv studiu eperimental, 9oon ' Jau ".333* propun

împăr!irea comportamentului de coping în trei stiluri dierite asociate în mod

dierit cu stilul atribu!ionalE

- primul stil coping - caracterizat prin mobilizarea resurselor interne "eperien!ă

trecută, planiicare, concentrare* şi al doilea stil coping D caracterizat prin

mobilizarea resurselor eterne " căutarea suportului social şi instrumental*

sunt speciice pentru persoanele cu un stil atribu!ional non depresogenic+

- al treilea stil coping D caracterizat prin lipsa resurselor interne şi reticen!a sauinabilitatea de a mobiliza resurs eterne este speciic pentru persoanele

caracterizate printr-un stil atribu!ional depresogenic "pentru evenimentele

negative*+

#e remarcat este aptul că stilul atribu!ional depresongenic pentru

evenimente pozitive şi negative se asociază cu un stil coping orientat spre

evitarea situa!iilor şi tendin!a de abandon+%tilul atribu!ional este considerat a i o trăsătură relativ stabilă, dezvoltată pe

parcursul ontogenezei "%eligman, .330*+

=oroborate cu datele eperimentale asupra legăturii dintre emo!ie şi coping,

aceste rezultate converg către concluzia că adoptarea unui stil coping pasiv,

evitativ se leagă de prezen!a credin!elor ira!ionale, pe cnd strategiile active,

conruntative apar mai ales în prezen!a credin!elor ra!ionale+

ghidul teoriilor si emotiilor

Documents