Gestiunea Fondului de rulment

Fondul de rulment

Fondul de rulment (FR) = Resurse permanente – Active fixe (stabile)

Fondul de rulment net global (FRNG) = FR calculat pe baza bilanțului funcțional

FR ne arată în ce masură resursele permanente sunt suficiente pentru a asigura finanțarea activelor fixe (stabile).

FR > 0 – imobilizările întreprinderii sunt finanțate cu resurse stabile și sigure

Activ fixResurse

permanenteFond de rulment

FR < 0 – insuficiență de fond de rulment (IFR) - imobilizările întreprinderii nu sunt

finanțate numai pe seama resurselor stabile și sigure

Activ fixResurse permanente

Isuficiență de Fond de rulment

Bilanț funcțional

Bilanț funcțional

Fond de rulment negativ (FR<0)

Dacă vorbim de o întreprindere industrială, această insuficiență nu reprezintă o catastrofă, putând fi reglată în anul următor.

Poate fi vorba de o creștere masivă a investițiilor în imobilizări, care va diminua în primul an fondul de rulment, dar prin acestă creștere a imobilizărilor, întreprinderea va crește producția. Implicit, aceasta va crește și volumul vânzărilor, reglând fondul de rulment pe anul următor prin rezultatul exercițiului (CPP).

Dacă, în schimb, această insuficiență este de lungă durată (pe mai mulți ani) întreprinderea poate înfrunta un mare pericol, investițiile în imobilizări părând a fi aleatorii.

Necesarul de fond de rulment (NFR)

Se împarte în două categorii: nevoia de fond de rulment din exploatare (NFRE) și nevoia de fond de rulment în afara exploatării (NFRAE).

NFR = NFRE + NFRAE

Necesarul de fond de rulment de exploatare (NFRE)

NFRE = Active circulante de exploatare – Datorii circulante de exploatare = (Stocuri + Creanțe clienți) – Datorii furnizori

NFRE > 0↓

(Active circulante de exploatare – Datorii circulante de exploatare)

↓(Necesaruri – Resurse) > 0

↓Necesaruri > Resurse

NFRE < 0 → Necesarurile < Resursele Se vorbește în acest caz de resurse de fond de rulment (RFR), pentru că resursele depășesc

necesarurile.

Necesarul de fond de rulment în afara exploatării (NFRAE)

Creanțele, considerate exceptionale, constituie necesaruri, iar datoriile în afara exploatării constituie resurse.

Se face diferența între NFRE și NFRAE ca urmare a distincției care se face în cadrul bilanțului funcțional între activitatea de exploatare și cea în afara exploatării. Datorită acestei distincții, întreprinderea poate ști dacă echilibrul financiar provine din activitatea sa proprie sau mai degrabă din operațiunile sale excepționale.

Trezoreria

Trezoreria (T) = Trezorerie activă – Trezoreria pasivă

Trezoreria este rezultanta numeroaselor strategii deoarece starea sa este strâns legată de cea a fondului de rulment și a necesarului de fond de rulment.

Trezoreria (T) = Fond de rulment- Nevoia de fond de

rulment

Analiza FR, a NFR și a T permite obținerea unei prime impresii cu privire la sănatatea întreprinderii.

Pentru ca acest studiu să fie edificator, el trebuie aplicat pentru mai multe exerciții, în scopul evidențierii activității.

Echilibre ale bilanțului funcțional

Pentru a putea studia echilibrul, analiza se descompune în 3 pași:

1.constatare ;2.analiză ;3.soluțiile .

I. FR>0, NFR>0, IAR FR-NFR=T>0

1. Constatarea: întreprinderea degajă un fond de rulment, resursele sale permanente finanțând totalitatea imobilizărilor. Diferența dintre acesta și necesar reprezintă o trezorerie pozitivă.

2. Analiza : aceasta se face cu rezerve făra a cunoaște foarte multe variabile (tipul activității, informații cu privire la anii anteriori). Însa, pentru ca acest echilibru să fie unul sănătos, întreprinderea trebuie să dispună de suficiente resurse pentru a putea finanța eventuale cheltuieli neprevăzute, ce vor fi acoperite de excedentul din trezorerie.

3. Soluțiile: acest echilibru trebuie menținut pe mai mulți ani (un echilibru structural).

II. FR>0, NFR>0, T=FR-NFR<0;

1. Constatarea: întreprinderea degajă un fond de rulment pozitiv, dar nu poate acoperi în totalitate necesarul său. Astfel, întreprinderea este obligată să apeleze la concursuri bancare (trezorerie negativă).

2. Analiza: situația poate deveni riscantă doar atunci când entitatea este nevoită să recurgă la împrumuturi la un nivel inacceptabil (o marjă de 30 %). Lipsa de acoperire bancară devine după cațiva ani un element permanent al echilibrului. Astfel, putem vorbi de un dezechilibru structural.

3. Solutiile: pentru a putea face față concursurilor bancare, întreprinderea trebuie să crească fondul de rulment și să reducă necesarul de fond de rulment.

III. FR<0, NFR>0, T=FR-NFR<0.

1. Constatarea: concursurile bancare nu finanțează doar nevoile din ciclul de exploatare, dar și o parte din imobilizări (deoarece resursele permanente sunt insuficiente pentru a putea finanța ansamblul imobilizărilor).

2. Analiza: este vorba de o situație cu mari riscuri financiare, atunci când vorbim de o mare dependență față de bancă.

3. Soluțiile: una dintre soluții este de a restructura fondul de rulment, crescând capitalul, rezervele, sau împrumuturile pe termen lung. O altă soluție constă în diminuarea necesarului de fond de rulment fie reducând stocurile, creanțele clienți, și/sau crescând durata datoriilor furnizorilor.

IV. FR>0, NFR<0, T=FR-NFR>0.

1. Constatarea: activitatea generează un excedent al resurselor permanente pentru a degaja importante disponibilități.

2. Analiza: acest echilibru se întâlnește foarte rar la întreprinderile industriale. Singura problemă la acest tip de echilibru este faptul că banii nu se fructifică, fiind o gestiune proastă.

3. Soluțiile: plasarea disponibilităților în valori mobiliare de plasament, titluri imobilizate, imobilizări (pentru investiții).

V. FR<0, NFR<0, T=FR-NFR>0.

1. Constatarea: resursele permanente nu sunt suficiente pentru a finanța totalitatea imobilizărilor, astfel trebuie găsit un alt mijloc de finanțare.

2. Analiza: pentru o întreprindere industrială: există o dependență față de terți (furnizori sau clienți). Această denotă o pierdere a controlului și a gestiunii unei părți a societății deoarece finanțarea anumitor imobilizări depinde de voința furnizorilor sau a clienților.

3. Soluțiile: prioritatea trebuie să fie reconstituirea fondului de rulment prin: creșterea capitalului, datorii pe termen mediu si lung, reconstituirea marjei întreprinderii.

VI. FR<0, NFR<0, T=FR-NFR<0.

1. Constatarea: resursele permanente nu sunt suficiente pentru a finanța totalitatea imobilizărilor; acestea sunt acoperite în parte, prin resurse de fond de rulment degajate de întreprindere, iar soldul este finanțat prin concursuri bancare.

2. Analiza: acest echilibru este similar cu cel precedent , doar că în acest caz resursele de fond de rulment nu mai pot acoperi insuficiența fondului de rulment, creând o dependență mare față de terți și bănci.

3. Soluții: trebuie reconstruit fondul de rulment prin creșterea capitalului și reconstiuirea marjei întreprinderii.

Rezultatul diferitelor echilibre financiare:

Echilibru sănătos - structural și inexact: echilibru ideal pentru întreprinderile industriale

Echilibru sănătos - apare necesitatea plasării excedentului de trezorerie în:

valori mobiliare de plasament titluri imobilizate titluri de participare imobilizări productive

Echilibru clasic - pentru întreprinderi industriale: pentru viitor trebuie luată în calcul creșterea importanței

trezoreriei negative

Rezultatul diferitelor echilibre financiare:

Echilibru foarte periculos: risc de oprire a plăților (în cazul refuzului de credite

bancare suplimentare) risc de scădere catastrofală a rezultatului

exercițiuluiSoluții:• creșterea FR realizată prin creșterea capitalului, a

rezervelor, o strictă supraveghere a rentabilității sau prin împrumuturi (dacă întreprinderea este puțin îndatorată pe termen lung)

• diminuarea NFR printr-o mai bună gestionare a stocurilor sau prin diminuarea creanțelor (politică a creditelor, calitatea și solvabilitatea clienților) sau prin creșterea datoriilor

Rezultatul diferitelor echilibre financiare:

Echilibru foarte riscant - din punct de vedere financiar: Risc de stopare a plăților în cazul pierderii încrederii băncilor

(refuz de acordare a împrumuturilor bancare suplimentare)Soluții:• Reconstituirea FR, creșterea capitalului sau a rezervelor,

reconstituirea rezultatului sau împrumuturi suplimentare• Diminuarea NFR (gestiune mai bună a stocurilor, diminuarea

creanțelor clienți sau prelungirea creditelor de la furnizori)

Echilibru sănătos - realizat în ciuda utilizării restrânse a resurselor:

Este vorba de un echilibru specific unei societăți mari de distribuție care nu gestionează excedentele de trezorerie

Soluții:• Plasare trezoreriei sale în: valori mobiliare de plasament,

titluri imobilizate, titluri de participatie, imobilizări

Rezultatul diferitelor echilibre financiare:

Echilibru riscant: mai ales pentru o întreprindere industrială (pentru o întreprindere de distribuție este un echilibru perfect sănătos):

Pierderea autonomiei: jucând un rol important în finanțarea unei părți a imobilizărilor, clienții și furnizorii preiau, într-o anumită măsură, controlul asupra întreprinderii

Soluții:• Reconstituire FR

Echilibru foarte riscant: pentru o întreprindere industrială, crește dependența față de exterior deoarece atât clienții și furnizorii cât și băncile ocupă un loc fundamental în finanțarea activelor fixe

Soluții: Reconstituirea urgentă a FR

Pentru o întreprindere de distribuție este un ușor dezechilibru: dependență bancară pe termen scurt.

Soluții: Limitarea IFR-ului la nivelul RFR