INTRODUCERE

Varstniciireprezinta un segment important din populatia totala in lumea intreaga.

Imbatranirea, in general, este considerata drept fenomenul de acumulare a transformarilor intr-un organism odata cu trecerea timpului.

Imbatranirea umanase refera la procesul multidimensional de transformari fizice, psihologice si sociale. Aceste transformari pot fi pozitive, negative sau neutre.

Geriatriaeste ramura medicinii care studiaza aspectele patologice ale proceselor de imbatranire, este medicina varstnicilor.

PRINCIPIILE MEDICINEI GERIATRICE

Imbatranirea umanaeste o tema in continua dezbatere, dar, din punct de vedere medical, mai important este studiul si tratarea afectiunilor si cauzelor care reduc posibilitatea persoanelor varstnice de a trai independent in colectivitate, rolul medicinei geriatrice fiind acela de a prelungi durata de viata activa, pentru a se ajunge la asa-numita longevitate activa.

Exista catevaprincipiidupa care lucreazamedicina geriatrica:indivizii se modifica odata cu inaintarea in varsta, eliminand astfel orice cliseu al imbatranirii;o scadere rapida in functionarea oricarui sistem sau organ se datoreaza intotdeauna unei afectiuni si nu a "procesului normal de imbatranire";procesul normal de imbatranire se poate atenua prin modificarea factorilor de risc (cresterea tensiunii arteriale, cresterea glicemiei, colesterolului, fumatul, stilul de viata sedentari etc.).ritmul de imbatranire depinde de factorii genetici, factorii de mediu (ecosistem, sistem social, cultural, tehnologic) si de factorii patologici (boli degenerative, infectioase sau toxice);varstnicul sanatos nu este un paradox, in absenta vreunei afectiuni, imbatranirea nu determina simptome, impunand doar cateva restrictii ale activitatii zilnice.

INDICATORII IMBATRANIRII

Dupa varsta de 60 de ani parametrii functionali ai organismului se inscriu in valori diferite de cele ale adultului, valori care asigura starea de sanatate a organismului varstnicului. Exista o serie de indicatori morfo-functionali corespunzatori starii de sanatate a varstnicului, iar multi dintre acestia sunt inca in curs de cercetare. Printre indicatorii cei mai importanti ai imbatranirii sunt indicatorii:biochimici:creste nivelul valorilor biochimice ale metabolismului lipidic (lipide, trigliceride, colesterol - cu posibilitatea dezvoltarii dislipidemiei), ale metabolismului glucidic (cresterea valorilor glicemiei cu posibilitatea de a dezvolta Diabet Zaharat) si ale parametrilor ce tin de coagularea sangelui (sangele avand tendinta mai mare de coagulare - cu formare de cheaguri ce pot duce la accidente vasculare cerebrale, infarct miocardic). De asemenea, se constata o scadere lenta si progresiva a masei celulare metabolic activa, cu reducerea consumului de oxigen si a activitatii biologice generale.aparatului cardio-vascular:se remarca o scadere a elasticitatii peretelui vascular, cu ingreunarea circulatiei sanguine, calcifieri ale valvelor inimii si atrofieri ale muschilor inimii, modificari ce pot duce la aparitia hipertensiunii arteriale, insuficientei cardiace, cardiopatiei ischemice, tulburarilor de ritm cardiac.aparatului respirator:toracele cifotic, modificarile vasculare cu scaderea elasticitatii vaselor, reduc schimbul de gaze la nivel alveolar si duc la scaderea capacitatilor pulmonare, cu posibilitatea aparitiei bolilor pulmonare obstructive cronice.aparatului digestiv:se constata o diminuare a functiei secretorii la nivelul glandelor salivare, pancreasului, bilei, stomacului - cu reducerea aciditatii, scaderea asimilatiei si posibilitatea aparitiei gastritelor atrofice, iar la nivel intestinal se constata o exacerbare a florei de putrefactie ce se manifesta prin balonari mai frecvente si constipatie.sistemului nervos:se constata o atrofie normala a emisferelor cerebrale si a cerebelului. Modificarile acestea au insa un substrat genetic si de mediu, la care se adauga factorii vasculari cu reducerea oxigenarii cerebrale ducand uneori la aparitia dementelor vasculare hipertensive sau Alzheimer.aparatului locomotor:se constata o scadere a capitalului osos cu aparitia osteope niei/osteoporozei, aparand, de asemenea, modificari degenerative la nivelul articulatiilor - cu aparitia artrozelor. Forta musculara diminua.aparatului renal:se constata o scadere a excretiei renale de Ca++, Na+, K+, Mg++.sistemului endocrin:la sexul feminin apare menopauza odata cu incetarea functiei ovariene cu predispozitia la aparitia de tumori uterine. Sistemul de reproducere masculin sufera si el importante modificari in senescenta: posibilitatea aparitiei adenomului de prostata, a disfunctiilor erec tile, dar in fiziologia sa nu exista fenomene comparabile cu me nopauza. Apar modificari ale functiei tiroidiene, hipotiroidismul iind mai frecvent intalnit la varstnici insa poate aparea si hipertiroidismul.organelor de simt:tulburarile de acomodare, uscaciunea si opacifierea cristalinului, depigmentarea irisului, diminuarea reflexelor corneene sunt aspecte fiziologice ale ochiului varstnic. Pleoapele se ri deaza si pot avea pete pigmentare, conjunctivele se subtiaza si sunt mai friabile. Creste lacrimarea. Luciul si transparenta corneei diminua. Frecvent apare un inel albastru la marginea corneei, asa-numitul gerontoxon. Cristalinul sufera modificari caracteristice, cu trecerea anilor tinzand sa formeze cataracta. Odata cu inaintarea in varsta se noteaza o diminuare progresiva a acuitatii auditive. Involutia fiziologica este frecvent ac centuata de influenta nociva a diversilor factori: zgomot, catar orofaringian. Este necesara testarea sensibilitatii auditive la persoanele varstnice, "care au trait intr-un mediu de liniste"

Particularitatile bolilor la varsa a III-a

1. Polipatologia la persoanele in varsta apare frecvent o asociere de mai multe boli (4-5 boli). Bolile pot fi datorate fie unei afectiuni primare, fie datorita unor afectiuni secundare.2. Evolutivitatea la varstinici bolile au o evolutie cronica intrerupte de o perioada de acutizare.3. Complicatii frecvente la varstinici bolile au o evolutie cronica intrerupte de o perioada de acutizare. La varstinici bolile au o evolutie lunga.4. Convalescenta prelungita apare datorita pierderii rezervei fiziologice.5. Deteriorarea rapida a starii generale la varstinici evolutia bolii este rapida cu multiple manifestari generale.6. Simptomatologia atipica deseori pragul durerii este crescut.La batrani durerea este slab reprezentata.Multe afectiuni se pot prezenta si exprima prin unele simptome cum ar fi: instabilitatea cadere din picioare; confuzie; iritabilitate.Bolile grave, ca infractul miocardic, se pot prezenta fara durere.Bolile infectioase se pot prezenta fara febra.7. Prognostic sever8. Tulburari de metabolizare si excretieLa varstnici metabolizarea medicamentelor este modificata. Este necesara scaderea dozei medicamentului, cu o jumatatea pana la din doza adultului.Polipatologia determina imposibilitatea folosirii intregii game terapeutice care se poate folosi la adult.Metabolismul tuturor elementelor este modificat.Scaderea cantitatii de apa din organism poate determina: uscarea pielii; constipatie cu acumulari toxice in organism; scaderea diurezei; stagnarea secretiei in arborele respirator.9. Factorii sociali sunt importanti pentru reintegrarea in societate ( vecini, rude, prieteni).Factorii sociali sunt importanti pentru mentinerea unei ocupatii (gradinarit, ocupatii casnice)10. Anamneza dificila datorita: modificarilor psihice importante; tulburarilor senzoriale vaz, auz, sensibilitate;11. Diagnostic dificil de stabilit.Diagnosticul este dificil de stabilit datorita modificarii aspectului simptomatologic.

Afectiuni frecvente la varsta a III-a: ateroscleroza sistemica; cardiopatie ischemica cronica; hipertensiune arteriala; tulburari de ritm si de conducere; boli hematologice (anemia Biermer- lipsa vitaminei B12, leucemia limfatica cronica); boli digestive (hernia hiatala); boli endocrine ( diabetul zaharat); boli ale sistemului nervos (ateroscleroza cerebraba, boala Parkinson, dementa); boli psihice (confuzia, depresia) afectiuni oculare (glaucom si cataracta) afectiuni ale aparatului locomotor (poliartroza, osteoporoza).

Afectiuni rare la varsta a III-a: hepatita acuta (tip A); hernia de disc cu sindrom sciatic; migrena; nefrita acuta; urticaria

Generalitati:Odat cu dezvoltarea sanocreatologiei, care are ca scop de a crea i menine dirijat sntatea , o actualitate deosebit le revine mecanismelor ce provoac diminuarea funciei organelor i a organismului in intregime, inclusiv in perioada senil prin prisma sanocreatologiei. In acest scop a fost intreprins studiul referitor la determinarea striicontemporane privind mecanismele morfofi ziologice ce provoac dezintegrarea i diminuarea proceselor vitale i problemelor ce necesit de a fi studiate.

Ca reper au servit urmtoarele principii ale sanocreatologiei:

1) evoluia, involuia morfofuncional in procesul ontogenezei;2) sistemointegrarea i sistemodezintegrarea funciilor; 3) stimularea evoluiei morfofuncionale i suprimarea involuiei prin alimentaie i modul sanogen de via Prin prisma acestor principii i postulate ale sanocreatologiei, in Institutul deFiziologie i Sanocreatologie au fost evideniate cinci etape ale dezvoltrii sistemuluidigestiv uman in perioada postnatal: 1) intensifi crii diferenierii citostructurale iactivitii funcionale a organelor digestive la trecerea la alimentaia de tip lactotrof (dela natere pan la a 10-12-a zi); 2) intensifi crii diferenierii histostructurale postnatale i creterea maximal a organelor digestive (de la a 12-a zi pan la 5 luni); 3) maturizrii structural-funcionale a organelor digestive la trecerea la alimentaia defi nitiv (de la 5luni pan la 1 an); 4) fi nisrii diferenierii histostructurale i creterii rapide a organelor digestive (de la 1 an pan la 5 ani); 5) formrii particularitilor morfotopografi ce ifi ziologice ale organelor digestive, caracteristice organismului matur (de la 5 pan la10-14 ani).In acelai Institut au fost evideniai factorii ce provoac degradarea biologic aorganismului uman: 1) schimbarea brusc in ultimul timp a condiiilor de via la careorganismul nu este in stare cu acelai ritm s se adapteze; 2) modul de via stresogen,simpaticotonic ce duce la dezechilibrul sistemului nervos simpatic i parasimpatic; 3)nefuncionarea seleciei naturale in societatea uman i implementarea in societate aunor norme, ce permit reproducerea descendenilor independent de starea partenerilor,care, in fi nal, duc la acumularea mutaiilor.In prezent, este demonstrat, c peste un timp, dup maturarea i formarea statutuluimorfofuncional al sistemului digestiv, se incepe suprimarea funciilor sistemuluidigestiv, care se caracterizeaz prin scderea treptat a sucurilor digestive, sintezeii aciunii catalitice a sistemelor fermentative, slbirii tonusului i activitii decontracie a musculaturii netede, sporirii fl orei microbiene in toate segmentele tractuluigastrointestinal. Astfel, la varsta de 20-30 de ani, secreia bazal scade de 2 ori maiintens, decat la varsta de 40-50 ani. In aceast perioad se evideniaz o scdere lenta volumului sucului gastric i a vitezei de eliminare a acidului clorhidric. Scdereafunciei secreto-motorie, indeosebi funcia motorie a intestinului gros este insoit dereducerea volumului secretului i a activitii sistemelor fermentative, cu dereglareahidrolizei amidonului, maltozei, lactozei, peptidelor i lipidelor, care ulterior capt uncaracter decompensator. Hidroliza zaharozei practic nu se schimb. Din cauza scderiivitezei de absorbie i modifi carea concentraiei de aminoacizi in sange se intensifi creducerea sintezei enzimelor, inclusiv i a celor ce particip in procesele digestiei.Scderea intensitii funciilor digestive se consider ca un indice al imbtranirii, fi indasociat cu limitarea posibilitilor adaptive i devine cauza diminurii lor. Odat cuschimbrile funcionale, au loc i schimbri morfologice in structurile i ultrastructurilecelulelor organelor digestive, care se manifest prin scderea cantitii celulelorfuncionale in glandele digestive, vacuolizarea, apariia substanelor lipoide, subiereamucoasei, scderea numrului de viloziti, microviloziti i reducerea stratului criptic,incetinirea proliferrii i maturrii enterocitelor. Scderea activitii enzimelor estecorelat, in special, cu dereglarea funciei secretorii ale zonelor acinare i stagnareaenzimelor pancreatice .Cauzele i mecanismele diminurii funciilor gastrointestinale, in cea mai mareparte, rman nerezolvate. In Institutul de Fiziologie i Sanocreatologie au fostevideniai factorii ce duc la diminuarea i dereglarea funciilor digestive . Astfel,diminuarea funciei este asociat cu schimbrile in aparatul genetic al celulelor lanivelul regenerrii sistemelor nucleoproteice i acumularea mutaiilor somatice. Un altfactor ce determin diminuarea funciilor gastrointestinale, sunt schimbrile de varstale metabolismului energetic. Este demonstrat, c scderea coninutului de ATPin mucoasa intestinal i scderea absorbiei oxigenului, este urmat de micorareaintensitii absorbiei glucozei. In acelai timp, cu varsta, se observ scderea absorbieioxigenului de ctre esuturile organelor digestive. O cauz semnifi cativ de diminuarea activitii funcionale a organelor digestive, mai cu seam a pancreasului, fi catuluii intestinului subire, este aciunea distrugtoare a radicalilor de peroxid, ce seformeaz in cazul peroxidrii moleculelor organice i se acumuleaz in protoplasmacelulelor in condiiile diminurii sistemelor antioxidante .Procesele de diminuare a funciilor gastrointestinale pot fi determinate i deali factori endogeni i exogeni. Unul dintre cei mai agresivi factori ce provoac oreactivitate inalt a organizrii morfofuncionale a organelor sistemului digestiv idistruciei mucoasei, este aciunea stresogen. H.Selye primul a observat c organeledigestive reacioneaz la aciunile stresogene cu apariia simptomelor nespecifi ce ulceraii stomacale i duodenale. Ele apar ca rezultat al eliminrii intense a aciduluiclorhidric i creterii agresiunii acidpeptidergice.Hipochinezia este, de asemenea, unul din factorii cu aciune negativ asupraorganelor digestive. Astfel, conform cercetrilor experimentale, la persoanele care auurmat un regim de pat, cu utilizarea pH-metriei intragastrale, ce permite de a caracterizaactivitatea ionilor de hidrogen, la a 20-a zi a fost observat o deprimare treptat a priisecretorii bazale a stomacului .Dintre factorii climaterici, a fost studiat infl uena temperaturii asupra proceselordigestive. Creterea temperaturii provoac scderea volumului sucului gastric, scadedurata fazei secreiei gastrice i concentraia acidului clorhidric .Printre factorii specifi ci, ce infl ueneaz asupra formrii i meninerii activitiifunciilor gastrointestinale, o mare insemntate o au regimul alimentar i raiaalimentar. Alimentaia trebuie s fi e nu numai sufi cient, din punct de vedereenergetic, chimic, a compoziiei raiei i ritmicitii, dar i trebuie s fi e tradiional,tipic pentru aceast societate concret.Una dintre primele lucrri consacrate schimbrilor celulelor endocrine in procesulde dezvoltare i imbtranire este a lui S.G. Khomeriki. Folosirea metodelorhistochimice in evaluarea celulelor endocrine ale mucoasei stomacului la obolaniide diferit varst (tineri, maturi, senili i foarte senili), autorul a constatat c de lamaturitate spre senilitate numrul celulelor argirofi le crete in antrum, iar in corpulstomacului se reduce semnifi cativ. Numrul celulelor argentafi ne nu variaz in funciede varst. La cei mai senili obolani numrul de celule argentafi ne i argirofi le dinstomac se reduce atat in antrum, cat i in stomac . Cea mai mare parte a cercetrilorexperimentale, efectuate pe obolani i oareci, indic o cretere global cu varsta anumrului de celule endocrine ale stomacului. In varsta inaintat, in stomac cretecantitatea de serotonin, melatonin, somatostatin a celulelor secretoare, in timp cenumrul celulelor productoare de gastrin se reduce . La obolanii in varstde 24 luni la examenul histopatologic al mucoasei gastrice, se atest atrofi e parial,extindere chistic, metaplazia glandelor gastrice. Microscopia electronic relevmodifi cri degenerative in celulele parietale, hiperplazia epitelial, dislocarea fi brelorde colagen din epiteliul conjunctiv . In procesul de imbtranire apar schimbri i insistemul nervos al stomacului. In antrum se reduce semnifi cativ numrul de neuroni inganglionii plexului intermuscular i submucos la oarecii de 24 luni, comparativ cu ceide 3 luni.Densitatea relativ a fi brelor nervoase in propria lamin a membranei mucoase aprii antrale crete la oarecii de 24 de luni, comparativ cu cei de 3 luni. Modifi crisimilare se observ in duoden i colon .

La nivelul stomacului, cu varsta apare atrofi a mucoasei, cu creterea incideneigastritei atrofi ce (16% la persoane le peste 70 ani). Incidena aclorhidiei este crescutla btrani . De asemenea, scade activitatea pepsinei. Nivelele plasmatice alegastrinei cresc cu varsta. Evacuarea stomacului nu este afectat de imbtranire candmesele conin mai puin de 500 Kcal, fi ind incetinit dac depesc aceast valoare(120 min. fa de 50 min. la aduli). Prelungirea timpului de evacuare gastric poatefi exacerbat de medicaia anticolinergic (pentru incontinena urinar). O alt cauzde prelungire a evacurii stomacului o reprezint nivelele crescute de colecistokininla btrani, prin faptul c ea moduleaz direct contracia antrului. Intarzierea goliriistomacului prelungete timpul de contact ai diferiilor ageni (antiinfl amatoarele nonsteroidiene)cu mucoasa gastric, ceea ce predispune suplimentar varstnicul la afectareamucoasei, i ulterior ulceraii gastrice.Cu imbtranirea apare o scdere a capacitii fundusului gastric de a se re laxa, ceeace conduce la o umplere antral rapid. Unul din mecanismele implicate in reducerearelaxrii fundusului gastric este reprezentat de scderea oxid-nitric-sintetazei la btranii implicit a nivelelor oxidului nitric, cu rol in miorelaxare. Senzaia de distensie gastriceste de asemenea redus la varstnici.

Pancreas. Cu varsta, incepand de la 40 ani, se inregistreaz o cretere a lipomatozei,fi brozei i alterrilor epiteliului ductal, i de asemenea o scdere a ma sei pancreasului.Lipomatoza pancreatic se asociaz cu apariia diabetului zaharat la varsta adult.Modifi crile fi brotice de la nivelul pancreasului sunt frecvente la populaia varstnici se asociaz cu hiperplazia ductelor papilare . Ecografi c aceas ta se manifestprin creterea ecogenitii pancreasului. Dilatarea ductului pancrea tic este frecventintalnit, dar se consider c valorile de peste 3 mm sunt patologice. Exist i o creterea incidenei chistelor pancreatice. Producia de amilaz rmane normal, scade insproducia de lipaz i tripsin .

Intestinul subire are o mare capacitate funcional de rezerv datorit su prafeeiextinse disponibil pentru secreie i absorbie. De aceea, chiar dac exist studii carearat c suprafaa mucoasei intestinului subire scade cu varsta , nu exis t dovezic btranii ar prezenta un risc de afectare a absorbiei majoritii macronutrienilor inabsena unei patologii la acest nivel sau a rezeciilor chirurgi cale a intestinului subire.Vilozitile de la nivelul intestinului subire devin mai late i mai scurte. Cuimbtranirea se inregistreaz i o scdere a activitii unor enzime specifi ce dela nivelul enterocitului (dizaharidaze i amino-peptidaze). Acest proces este secundarintarzierii maturrii i expresiei acestor enzime cat timp proliferarea celulelor de lanivelul criptelor intestinale (sursa de enterocite) este mai accentuat la varstnici fade tineri (normal 48 ore). Ca ur mare poate fi afectat absorbia vitaminei D, a aciduluifolic, a vitaminei B12, a cal ciului, cuprului, zincului, acizilor grai i a colesterolului.Timpul de tranzit de-a lungul intestinului subire nu se modifi c.

Intestinul gros prezint o atrofi e a celulelor mucoasei i a glandelor din submucoas.Se inregistreaz hipertrofi a muscular i scleroz arteriolar, cu creterea incideneicolitei ischemice . Alterarea motilitii parietale, cu incetinirea tranzitului intestinaleste urmat de creterea prevalenei constipaiei habituale . Flora bacterian semodifi c cu imbtranirea, cu scderea numrului de bifi dobacterii i creterea numruluide fungi i enterobacterii. Ca urmare la btrani crete riscul diareilor infecioase. Laobolanii senili, in colon au fost depistate modifi cri marcate in activitatea i numrulde celule care conin peptid vasoactiv intestinal, substana P, galanin i neurotensin.Numrul acestor celule a sczut la oarecii de 12 i 24 de luni .

Ficatul se reduce in dimensiuni cu imbtranirea (intre 6 i 28%in intervalul 40-65 ani), fapt documentat atat in studii necroptice, cat i in vivo prinultrasonografi e sau tomografi e computerizat.Fluxul sanguin hepatic evaluat prin ecografi e doppler pulsat scade cu pan la 30%la varstnici. Sangele livrat fi catului pe calea sistemului port ajunge in fi nal la nivelhepatocitar pe calea capilarelor sinusoidale, care sunt tapetate de celulele endotelialesinusoidale hepatice (CESH). Aceste celule au nite trsturi particulare prin faptulc sunt foarte subiri, nu prezint un esut conjunctiv de susinere i sunt perforate,porii fi ind numii fenestraii (100 nm in diametru). CESH ocup o poziie important istrategic la nivelul capilarelor sinusoidale hepatice, cat timp ele faci liteaz transportulbidirecional al diferitelor substane intre sange i hepatocit, asi gurand funcia de fi ltrarea lipoproteinelor i de endocitoz. Ficatul persoanelor de peste 60 ani prezint volumemai mari ale hepatocitelor (cu scderea numrului acestora), o cretere a numruluihepatocitelor binucleate , scderea coninutului de reticul sarcoplasmic iscderea activitii lizozomale i a unor enzime microzomale (CYP3A). Volumulmitocondriilor crete, iar numrul acestora scade. Funcia hepatic de detoxifi ere,sintez proteic i biliar nu se modifi c la varstnici. De aceea, modifi cri ale valorilorserice ale bilirubinei, transaminazelor sau fosfatazei alcaline trebuie evaluate clinic iparaclinic ca la persoanele tinere. Faptul c modifi crile morfologice i funcionale alefi catului, secundare procesului de imbtranire nu sunt semnifi cative clinic, este dovediti de posibilita tea transplantrii fi catului chiar de la persoane de peste 80 ani.

Funcia glandelor salivare pare independent de inaintarea in varst. Exist studiiasupra glandei parotide, submandibulare i submaxilare care dovedesc c pro ducia desaliv rmane constant pe tot parcursul vieii, in pofi da scderii numrului de celuleacinare cu varsta. S-ar putea crede c rmane o cantitate sufi cient de esut glandularcare poate asigura o producie normal de saliv.Pe de alt parte, Pedersen demonstreaz c producia de saliv la nivelul glandeisubmandibulare scade cu var sta , dar producia de saliv la acest nivel reprezintnumai 5% din volumul total i, astfel, afecteaz puin producia global de saliv. Cu toateacestea, persoanele in varst se plang frecvent de senzaia de gur uscat (xerostomie).Aceast senzaie de gur uscat i fi erbinte este insoit de difi culti la mestecat, lainghiire i vorbire. Se consider c senzaia de gur uscat apare atunci, cand fl uxul desaliv este redus cu 50%. Gura uscat, difi cultile la inghiire a alimentelor uscate saunecesitatea de a bea lichide in timpul mesei pentru a ajuta inghiirea sunt simptome careindic o hipofuncie glandular salivar real.Mucoasa bucal in cursul imbtranirii devine fragil, prezint semne marcate dedeshidratare, fenomene agravate de subierea epiteliului de acoperire cu subiereamucoasei i submucoasei.Esofagul la btrani prezint o subiere a mucoasei i o reducere a musculaturii. Cretenumrul contraciilor neperistaltice, cu apariia disfagiei. Amplitudinea contraciilorperistaltice ale musculaturii esofagiene este redus. Crete incidena diverticuliloresofagieni. Cu toate acestea, funcia esofagului rmane in general pre zervat pan lavarste inaintate. Cel mai frecvent bolile neurologice i diabetul zaharat frecvente labtrani determin afectarea esofagian secundar cu risc de pneumonie de aspiraie,malnutriie i metaplazie Barrett.

Vezica biliar. Prevalena litiazei biliare crete cu imbtranirea, constatandu-se la8% din subiecii de peste 40 ani i 20% din cei peste 60 ani. Fiziopatologia formriicalculilor biliari este infl uenat de imbtranire. Creterea preva lenei calculilorpigmentari a fost asociat unei populri bacteriene frecvente a ar borelui biliar,bacteriile favorizand deconjugarea bilirubinei i, astfel, favorizand for marea calcul. Staza biliar este i ea implicat in acest proces. Nivelele colecistokinineisunt mai mari la varstnici fa de tineri. Corelaia dintre contracia vezicii biliare inivelele colecistokininei nu sunt afectate de varst, dei, sensibilitatea vezicii biliarela colecistokinin este mai mic la btrani, datorit faptului c aceast scdere asensibilitii este com pensat de creterea nivelelor colecistokininei.Scderea secreiei bilei, de rand cu slbirea funciei secretorii intestinale i scderea proceselor oxidative i de refacere duc la reinerea colesterolului in orga

ASPECTE DE PATOLOGIE GERIATRICA DIGESTIVA

Procesul de imbatranire, de atrofie, afecteaza si tubul digestiv. Edentatia, atrofia glandelor salivare si a mucoasei gastrice si esofagiene, aclorhidria, sunt frecvente. Mai caracteristice sunt tulburarile vasculare digestive.

PAROTIDITA SUPURATA A BATRANULUI apare la varstnicul in varsta de peste 80 de ani, cu stare grava, istoric lung, casexie si infirmitate. Apare si in stari terminale, mai frecvent la femei. Clinic se exteriorizeaza ca o tumefactie pre- si intra- auriculara, care deformeaza figura si cu semne locale de inflamatie (eritem si temperatura), precum si secretii purulente in orificiul canalului Stenon.REFLUXUL GASTRO-ESOFAGIAN. La persoanele varstnice apar frecvent tulburari de deglutitie, disfagie si regurgitari nazale. Alteori apar pirozis, epigastralgii cu iradieri in umarul stang, ceea ce se cheama pseudoangor. Dintre entitatile clinice mentionam: diverticulii esofagieni, spasmele esofagiene, dar mai ales refluxul gastro esofagian. Acesta din urma consta in intoarcerea continutului gastric in esofag, din cauza insuficientei functionale a cardiei. Obezitatea, sarcina, stenoza pilorica cu dilatatie gastrica consecutiva, sunt cauze favorizante. Consecinta refluxului este esofagita peptica cu pirozis, regurgitatii acide si varsaturi. Tratamentul vizeaza indepartarea medicamentelor favorizante (anticolinergice, beta blocante, morfina, teofilina), indepartarea grasimilor, alcoolului, cafelei, tutunului etc. Cimetidina si metoclopramidul (Reglan, Primperan) au efecte favorabile.PATOLOGIA ISCHEMICA DIGESTIVA. Bolile digestive vasculare ischemice sunt destul de frecvente la varsta a treia. Se datoreaza aterosclerozei arterelor viscerale abdominale, au mecanism de producere ischemic (tromboze, infarctizari, embolii) si prezinta dureri de tipul claudicatiei intermitente.

Infarctul mezentericeste cel mai spectaculos accident. Este o drama abdominala. Apare brusc, cu semne de abdomen acut, cu durere violenta, uneori sincopala, continua si tenace, iradiata in intregul abdomen, cu exacerbari paroxistice, rezistenta j la calmante si cu agitatie extrema. Se poate insoti de diaree sanguinolenta, varsaturi j alimentare, bilioase sau sanguinolente, colaps, gangrena intestinala si peritonita. ! Pulsul este slab, hipotensiunea este obisnuita, iar hiperleucocitoza prezenta. Se | datoreaza ocluziei totale, prin embolie, a arterei mezenterice. Uneori este precedata\de angor intestinal. Apare, intotdeauna, la varstnici cu ateroscleroza in diferite teritorii. Semnele fizice sunt sarace.

Ischemia intestinala cronicaapare la persoane in varsta de peste 50 - 60 de ani, cu ateroscleroza arteriala mezenterica, cu semne de insuficienta circulatorie, similara localizarii aterosclerozei la inima, creier sau membre inferioare. Fluxul sanguin diminuat este suficient pentru pranzuri mici, dar devine insuficient pentru pranzuri ! abundente. Durerea apare la 10 - 15 minute dupa mese si dureaza 1 - 3 ore. Se percepe si un suflu supraombilical. Durerea abdominala este difuza, iar tabloul clinic al anginei abdominale este caracterizat prin crize dureroase abdominale, descrise ca ischemie paroxistica intestinala, claudicatie intermitenta a intestinului, arterita mezenterica etc. Angina abdominala este manifestarea clinica a ischemiei intestinale cronice. Semnul major este durerea abdominala, care apare postprandial, proportional cu volumul alimentelor ingerate, este localizat abdominal, epigastric, hipogastric si nu iradiaza in afara ariei abdominale. Uneori durerea este violenta, are caracter de crampa, iar distensia abdominala care o insoteste, se asociaza cu greturi si varsaturi. Expresia tulburarilor de tranzit intestinal apare la bolnavi trecuti de 50 de ani si mai adesea de 60, cu semne evidente de ateroscleroza in diferite teritorii. Diagnosticul este de obicei tardiv, iar prognosticul foarte rezervat. ALTE BOLI DIGESTIVE sunt: colecistitele si angiocolitele acute, ocluziile intestinale (ocluzia colonului descendent, de obicei, prin carcinom de colon), volvu-lusul colic, de obicei interesand sigmoidul, cancerul de colon-stenozant, ocluzia mezenterica, de obicei depistata necroptic si colita ischemica. Aproape toate aceste afectiuni apar mai frecvent la varstnicii obezi. Pot fi originea unui abdomen acut (cand diagnosticul se pune de obicei tardiv). Prognosticul este foarte rezervat, iar tabloul clinic este initial estompat, sters. Din patologia inflamatoare a peritoneului, mai frecvent se intalneste apendicita (letala, de obicei, la varstnic), cu evolutie si semne atipice, deseori conducand la peritonita.

Alte cauze de abdomen acut la varstnici sunt: ulcerele gastro-duodenale, hemoragiile prin ruptura arterei epigastrice, fisurarea unui anevrism de aorta.

In toate bolile digestive ale varstnicului, ca si in celelalte, modificarile psihice dau o coloratura speciala si pot fi un obstacol serios in calea vindecarii, conducand adesea la exitus,

INCONTINENTA ANALA este o infirmitate frecventa, cu repercusiuni grave psiho-sociale, fiind, alaturi de incontinenta de urina, escarele de decubit si de dementa, una dintre marile probleme ale ingrijirilor si asistentei varstnicului. Ea consta in pierderea involuntara a materiilor fecale si a gazelor prin orificiul anal. Se asociaza, de obicei, cu incontinenta de urina si cu deteriorarea psihica avansata. Apare in demente, accidente vasculare cerebrale, afectiuni ale maduvei, polinevrite, diabet, abcese rectale, hemoroizi, fisuri anale, cancere recto-sigmoidiene si constipatie cronica. Cea mai importanta incontinenta anala este cea neurogena, in geriatrie. Aceasta duce la pierderea controlului sfincterian. Tratamentul este descurajant si se reduce la incercari de reeducare si la ingrijiri generale. Se pot practica clisme, administra purgative etc.

Ministeru Sanatatii al Republicii MoldovaUniversitatea de Stat de Medicina si Farmacie Nicolae TestemiteanuReferatTema: Particularitatile Aparatului Digestiv la virstnici.

A efectuat studenta an. VI Facultatea Medicina I Grupa Conducator:

Chisinau 2014