STAIUNEA MONTAN PLTINI

Staiune turistic climateric permanent, situat n Carpaii Meridionali, pe versantul nord-estic al Munilor Cindrel, la 35 de km. distan de Sibiu, de care, de altfel, i aparine, Pltiniul este cea mai veche i cea mai nalt staiune din Romnia. Aezarea, de sub Vf.Onceti, ce se ntinde ntr-o pdure de conifere, la altitudinea de 1442 de metriStaiunea Pltinia fost ntemeiat n anul 1894 de Societatea Carpatin Ardelean a Turitilor SKV (Siebenbuergischer Karpatenverein), fiind cea mai veche staiune turistic montan din ar. Construcia primelor cldiri n staiune a nceput n anul 1892 i acestea au rmas n exploatarea gratuit a SKV nc 50 de ani. n acea perioad au fost construiteCasa Turitilor 1894,Casa Medicilor 1895,Sala Monaco 1898, vile declarate monument istoric, care exist i astzi. Arhitectura primelor cldiri din lemn a fost inspirat de cabanele montane din Tirol (Austria). Prima denumire alocalitii Pltinia fostHohe Rinne, dat de numele izvorului lng care au fost construite primele trei cldiri aleCasei de Cur(Kurhaus auf der Hohen Rinne). Numele de astzi al staiunii provine de laVrful Pltini(vrf mpdurit cu paltini).Cai de acces Feroviare: gara Sibiu pe linia Bucuresti-Brasov-Arad, apoi cu mijloace auto pana in statiune Rutiere: DN 1 de la Oradea sau DN 7 = E 15 de la Bucuresti la Sibiu, apoi drumul local prin comuna Rasinari, pana in statiune Aeriene: din Bucuresti pana la Sibiu, apoi cu mijloace auto pana in statiune.

Prezentarea potenialului turisticPotenial naturalMuntii Carpatiprima atractie turistica a Romaniei, pentru turistii romani si europeni. Atractivi prin natura nealterata si traditii. Au potentialul unei oferte turisticealternative inraport cu ofertele din Alpi.Masivul Cindrel - foarte cautat si indragit de turisti pentru frumusetea peisajului siconditiile perfecte de practicare adiverselor activitati. Usoraccesibil prin Sibiu-Rasinari, Gura Raului, Valea Sadului si Valea Frumoasei. Este o zona montana cu potential maxim.Paltinis - exista din 1894. Este statiunea situata la cea mai mare altitudine din tara (1420 m). Reprezinta, in contextul prezentei sale ca punct de greutate in masivul Cindrel si al conexiunilor sale cu celelalte teritorii sibiene de interes major, unobiectiv, cu siguranta, de interes national, iar valorificarea si promovarea inteligenta apotentialului sau iivor conferi si unstatut international.Lacul Iezerul Mare - Situat pe versantul nordic al platoului Cindrel, la 1.998 m altitudine. A luat nastere dintr-un circ glaciar. Are o suprafata de 3.4 ha, este lung de 320 m si lat de 190 m, iar adancimea cea mai mare o atinge in partea de sud si este de 13.3 m.Lacul Iezerul Mic - Situat intr-un circ glaciar din apropierea Iezerului Mare, la o altitudine de aproximativ 1.955 m. Are 80 m lungime, 58 m latime si o adancime aproape 2 m.

Potenial antropicUn important obiectiv turistic n staiune l reprezint Schitul (o biseric din lemn cu hramul Schimbarea la fa, sfinit n 1927) i nu doar pentru c adpostete mormntul cunoscutului filosof Constantin Noica (a crui Cas Memorial se afl tot la Pltini). Filosoful este cel care a petrecut aici ultimii si ani din via, timp n care a nfiinat coala de la Pltini. Schitul a devenit un veritabil loc de pelerinaj ncepnd cu 2006, atunci cnd mitropolitul Ardealului, IPS Laureniu Streza a donat acestuia o bucic din Sfnta Cruce pe care a fost rstignit Mntuitorul Iisus Hristos. Ea fusese adus n anul 2004 n Romnia de preoi olandezi, dup ce timp de 1.000 de ani a fost pstrat la Catedrala Sfntului Gertrudis din Amsterdam, adusa fiind acolo de pelerini.Cas Memorial Constantin Noica - Situata in localitateaPaltinis. Aici si-a trait filozoful ultimii ani de viata si tot aici, in camaruta austera a vilei 23, aveau loc "cele mai pasionante infruntari de idei, se faceau cele mai subtile, aprige si prietenesti observatii pe marginea textelor proprii, supuse judecatii celorlalti", dupa afirmatiile lui Gabriel Liiceanu.

Baza tehnico material

Infrastructura acces - un singur drum de acces estepracticabil in mod corect, cel care traverseaza localitatea Rasinari . Este insuficient si prezinta risc de blocaj altraficului inmomentele de crestere a frecventarii. Celelalte cai deacces inventariate necesita reamenajareBaza tehnico-material este dezvoltat, staiunea dispunnd pe lng vile, i hoteluri ori cabane i de posibiliti de recreere i de petrecere a timpului liber: restaurante, club cu teatru i cinema, discotec, bibliotec, terenuri de volei, tenis i handbal. Parcri insuficiente.Pltini o destinaie cutat n special pentru mptimiii sporturilor de iarn.Pentru acetia sunt disponibile 2 prtii de schi de dificulti variate. Astfel, Munii Cindrel, prin morfologia lor (culmi domoale i platouri) se preteaz foarte bine la practicarea schiului de fond.Prtia de schi de pe Muntele Onceti este amenajat, dispunnd de telescaun (pe o distan de 1025 metri i o diferen de nivel de 241 metri), teleschi (pe o distan de 410 metri i o diferen de nivel de 138 metri) i baby-lift si o instalatie pentru nocturna.Cea mai important prtie de schi din judet rmne prtia Oncesti, de la Pltinis, cu o lungime de 1.150 de metri.- Partia de ski Oncesti - este o partie de schi fond, avand un grad de dificultate scazut.Date tehnice:Dificultate: usorLungime: 5.000 mDiferenta de nivel: 275 mNocturna: nuZapada artificiala: nu

- Partia de schi Oncesti 2 - este o partie de coborare, avand un nivel de dificultate scazut.Teleschiul Daneasa este amplasat in continuarea telescaunului, in directia vaii Daneasa. Lung de 409 m, cu o capacitate de 360 schiori pe ora, deserveste partia amenajata Oncesti 2.Date tehnice:Dificultate: usorLungime: 450 mLatime medie: 25-35 mDiferenta de nivel: 38 mPanta: 9%Nocturna: nuZapada artificiala: nuTransport: teleschi

- Partia de schi Oncesti 1 - este o partie de coborare, avand un nivel de dificultate mediu.Telescaunul Paltinis - vf. Oncesti construit in marginea sud-vestica a statiunii, face legatura cu vf. Oncesti (1.713) m si deserveste cea mai mare partie amenajata. Are o lungime de 1.052 m, este prevazut cu 52 scaune duble si are o capacitate de 360 persoane pe ora. Timpul de urcare este de 7 minute, iar tariful este 5 lei.Date tehnice:Dificultate: mediuLungime: 1.150 mLatime medie: 35 mDiferenta de nivel: 241 mPanta: 22%Nocturna: daZapada artificiala: nuTransport: telescaun

PROPUNERI DE DEZVOLTARE

Diversitatea activitatilor din zona:principiu fundamental al dezvoltariiteritoriului si turismului.Succesul statiunii Paltinis:este conditionat de dezvoltarea domeniului schiabil, pe termen scurt si mediu ofertade activitati va trebui sa fie axat inmod principal pe schi, aceasta fiind activitatea cea mai atractiv a unei staiuni de munte si de dezvoltarea celorlalte infrastructuri de agrement si activitati.Statiune 4 sezoane:domeniu schiabil cutoate activitatilespecifice iernii,terenuri si sali de sport, piscine, lacuriamenajate, excursii, drumetii, parapanta,scoli de alpinism, programe de initere in speologie, de cunoastere a florei si faunei specifice, pescuit, cicloturismul, mountain biking-ul,enduroturismul, organizarea de evenimente culturale, formarea profesionala, iar listapoate continua.Dezvoltarea infrastucturii - zonele de acces la partii sunt esentiale: elereprezinta interfaa intre zonele de activitati, zonele urbanizate si reteaua de acces. Conditiile de acces trebuie sa fie usoare pentru un pieton care isi duceechipamentul de schi. Toate serviciile trebuie sa fie in proximitate:casele de bilete, magazinele, restaurantele, punctele de imbarcare pentru instalatiile de transport pe cablu, scoala de schi, spatiile specialdestinate incepatorilor etc. Principalele instalatii de transport pe cablu sunt conectatecu aceasta zona. Parametrii zonei sunt corelati cu fluxul de placare. Suprafata zonei trebuie sa fie suficient de mare pentru aasigura confortul activitatilor. In acest perimetru trebuie rezervate spatii strategice pentru dezvoltari viitoare.Instalaia de zapada artificial: Prevaznd un grad variabil de acoperire cu zapad, n unele perioade ale sezonului, reteaua trebuie sa acopere aproximativ 50% din suprafetele prtiilor.

5