FIŞĂ MONUMENT ARHITECTURAL

Denumire actuală: Biserica de lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” Cod de monument istoric: OT –II- m-A-08938 Localizare: sat Ştefăneşti, comuna Leleasca, judeţul Olt

Destinaţie iniţială: Lăcaş de cult ortodox, biserică de mir a satului Ştefăneşti, com. Leleasca; Destinaţie actuală: Lăcaş de cult ortodox, biserică de mir a satului Ştefăneşti, com. Leleasca Datare: Ctitorită în anul 1549, conform unei însemnări de pe unul din pereţii pridvorului. Forma actuală datează din anii 1771-1776. O intervenţie asupra acestui lăcaş s-a făcut şi în perioada cuprinsă între anii 1765-1766. Finalizarea lucrărilor este stabilită în urma descifrării unei inscripţii chirilice aflată în pridvor, în anul 7302, martie, 9 ( 9 martie 1794) Proprietar actual: Mitropolia Slatinei şi Romanaţiului; Autori, proiectanţi şi executanţi: conform unei însemnări de pe un perete din pridvor, la anul 1771-1774 biserica a fost ridicată de „Stan meşteru”. La 1765-1766 într-o însemnare de pe peretele bisericii apare menţionat Niţu, probabil meşter sau ctitor

Istoric – evoluţia construcţiilor, evoluţia tehnologiei

Aspecte materiale: - Satul Ştefăneşti, fost Păroşi, a fost înfiinţat la 1456-1462 de către locuitori

fugiţi din Oltenia. Pe pereţii pridvorului sunt executate cu dalta şi barda câteva însemnări pe baza cărora poate fi recosntitută evoluţia construcţiei. Astfel o primă însemnare menţionează ca an al ctitoririi lăcaşului anul 1465-1462. A doua

inscripţie, cu litere chirilice, menţionează anii 1765-1766 ca perioadă în care au avut loc lucrări la biserică iar forma actual datează din perioada 1771-1776. Cea de-a treia însemnare descifrată vorbeşte despre lucrări desfăsurate la această biserică între anii 1792-1793 finalizate la 1794. Biserica este înconjurată de pădure. Faptul că biserica este în mijlocul cimitirului nu trebuie să ne mire, până în sec. al VIII-lea era o regulă generală ca cimitirul să se dezvolte în jurul bisericii, îndeosebi în sudul şi răsăritul acesteia. Componentele – realizarea din punct de vedere tehnic:

- monumentul este realizat din bârne groase de stejar, cioplite cu barda, cu patru feţe aşezate orizontal după cum este obişnuit în arhitectura populară, încheiate în clasicul mod ţărănesc cheotoare „în coadă de rândunică”;

- îmbinările sunt susţinute cu cepuri – (cuie din lemn ); cuie de lemn au fost folosite şi la baterea şiţei;

- întreg edificiul are acoperişul din şiţă; - biserica este ridicată pe temelie de cărămidă tencuită şi văruită.

Componente arhitecturale Aspecte materiale:

- respectă tradiţia bisericilor de cult ortodox: altar rectangular, nava (naos) dreptunghiulară, tinda (pronaos) rezervată femeilor;

- are un pridvor larg deschis în faţă, construit din lemn, cu stâlpi groşi şi pălimarul realizat din scânduri fără décor;

- trula este amplasată pe pridvor; - acoperişul, din şiţă, este realizat peste tot corpul bisericii, unic, în patru pante

mari, urmând spre est conturul altarului; - interiorul este construit în stil classic, cu bolţi semicilindrice, poziţionate în

longitudinal pe axul bisericii; - arcele de boltă se sprijină pe console cu terminaţii în formă de cap de cal

stilizat; - pereţii interiori nu sunt pictaţi. - turnul-clopotniţă este situat deasupra pridvorului: - pe trei laturi ale curţii a fost construită „masa morţilor”, cu acoperiş din şiţă,

în patru ape. Aspecte imateriale:

- înălţimea turnului-clopotniţă este de dimensiuni mult reduse faţă de a celor din Transilvania; Decoraţii speciale Aspecte material:

- temelia realizată din cărămidă are ca decor motivul „dinţi de lup” specific constructiilor de zid;

- interiorul nu este pictat. Există icoane pictate pe lemn de către pictori ţărani specializaţi;

- pereţii exteriori, în zona mediană sunt înconjuraţi de un brâu „în torsadă”-

„funia răsucită”. Motivul „funiei răsucite” se regăseşte şi la ancadramentul uşii, contur pe uşă şi o cruce în interiorul conturului; deasemena, în interior, portalul peretului despărţitor dintre naos şi pronaos este încadrat de motivul „funiei răsucite”;

- stâlpii pridvorului au decor stilizat – rozeta solară, spicul de grâu, spirala, brâul incizat;

- capetele grinzilor superioare şi terminaţiile arcelor de boltă ale naosului sunt modelate sub formă de capete de cai stilizate;

- poarta de acces în curtea bisericii are acoperiş din şiţă, în patru ape, cu pante reduse; Stare de conservare:

- a fost înlocuită în întregime siţa de pe acoperiş iar „masa morţilor” a fost refacută;

- monumentul este în stare de conservare bună. Autorul fişei – numele şi calitatea acestuia Data completării