Sub redacfia:

Prof. Dr. AURELIA NICOLETA CRISTEAMembr[ a Academiei de $tiin{e Medicale

Membr[ a Academiei Na{ionale de Farmacie din Fran{a

Catedra de Farmacologie qi Farmacie Clinic[,Facultatea de Farmacie,

Universitatea de Medicini qi Farmacie "Carol Davila"Bucureqti

FARMAGIE GLINICA

Vol. I

FARMACIA CLINICAINFARMACIA DE, COMUNITATE

EDITURA MEDICALABUCURB$TI 2018

BElvt

CUPRINS

PREFATA-rsPRESCURTARI-17I. NOTIIINI GENERALE DE FARMACIE CLINIC A. (Auretia Nicoteta Cristea) - 21

1. Farmacia clinici qi rolul farmacistului clinician - 221.1. Farmacia clinic6. Defrnilii - 221.2. Caazele gi necesitatea apariliei qi dezvoltdrii - 22

2. Scurt istoric al farmaciei clinice - 242.1. InvIl5mdntul de farmacie chnicd - 242.2. Cercetarea de farmacie clrciicd,- 262.3. Practica de farmacie clincd-26

3. Liberalizarea accesului Ia medicament qi cregterea rolului de consilier alfarmacistulai - 28

3.1. Caracterul dual al medicamentului. Politici in domeniulmedicamenhrlui gi liberalizarea accesului la medicament. Creqtereariscului de abuz - 28

3.2. Mdsuri de combatere a riscului de abuz. CreEterea rolului de consilieral farmacistului * JJ

3.3. Medicamentele OTC. Potenlialul farmacotoxicologic -364. Asisten{a farmaceutici (Pharmaceutical care). Activitifile specifice defarmacie clinici, in spital qi in farmacia de comunitate - 38

4.I. Asistenla farmaceutic[ gi activitifile specifice de farmacie clinic6, inspital - 38

4.2. Asistenla farmaceutic[ 9i activitilile specifice de farmacie clinicS, infarmacia de comunitate - 40

II. NOTIUNI-GENERALE DE FARMACOTERAPIE $TIINTIFICA gIRATIONALA (Aurelia Nicoleta Cristea) - 47

1. Tipuri de farmacoterapie - 482. Clasificarea ATC a medicamentelor - 493. Medicamente esen{iale - 494. Medicamente P (personale) - 5/5. Medicamente OTC (over the cdunter) - 51

5.1. Criterii de admisibilitate 9i de neadmisibilitate pe lista demedicamente OTC - 52

5.2. Potenlialul farmacotoxicologic al medicamentelor OTC - 526. Produse farmaceutice cu asocieri fixe de medicamente. Criterii

Etiin{ifice de asociere - 547. Selectivitatea clinici a medicamentelor - 56

7.1. Efectul terapeutic qi efectele secundare, mediate de tipuri diferite de

6 FARMACIE CLINIC,4

7.2. Efectul terapeutic qi efectele secundare, mediate de acelaqi tip de

receptori, situali in teritorii difeite - 577.3. Efectul terapeutic qi efectele secundare, mediate de acelaqi tip de

receptori, situali in acelagi lesut -.57Farmacomania Ei farmacofobia - 58Principii pentru o farmacoterapie gtiin{ificl 9i ra,tional[ - 59

9.t. Etapele demersului farmacoterapeutic - 599.2. Principii fiziologice-farmacologice pentru o farmacoterapie qtiinlificd

gi rafironal[ sau farmacoterapia qtiin]ific6-ra,tional5, la grani]a dintreadaptabilitatea fi zio lo gicl qi agresiunea farmacolo gicd - 64

2.3-2.4-2.5-

8.9.

1.

2.

10. Medicamente cu posologie progresivn- 6611. Medicamente sistate progresiv - 67

1 1 . 1. Tipurile de efecte adverse, ce apar la sistarea bruscd a farmacoterapiei - 67

11.2. Medicamentele care nu trebuie sistate brusc - 68MIsuri pentru optimizarea complian{ei - 68Supravegherea terapeutici qi optimizarea farmacoter apiei - 7 0

1 3. 1 . ParticularitSlile supravegheri i terapeutice' 7 0

13.2. Tipurile supravegherii terapeutice - 72

1,4. Rolul farmacoterapiei bazate pe evidenle - 74

III. PRIT{CIPII GENERALE PRIVIND PRESCRIPTIAFARMACOTERAP'EUTICA (oana Lauru Turcutel) - 75

1. Prescrip{ia medicalil - 761.1. Defrni[ie-76.I.2. Componentele prescripliei medicale - 76

1.3. Reguli de completare a prescripliei farmacoterapettice - 79

2. Erori in prescrierea medicamentelor - 812.t. Lizibilitatea- 812.2. Neclaritdli in exprimare - 812.3. Abrevieri - 822.4. Unit6[i de misurd - 82

3. Prescrierea medicamentelor cu regim special (stupefiante, toxice) - 82

4. Complianfa - 824.1. imbundtIlirea complianlei la tratament - 83

Tv. ANALIZA $TIINTIFICA A PRESCRIPTIEI FARMACOTERAPEUTICE(Aurelin Nicoleta Cristea) - 85

1. Erori de prescrip[ie - 861.1. Statistici - 861.2. Tipuri de erori - 871.3. Cauzele erorilor - 901.4. Solufii -90

2. Obiectivele analizei gtiinfifice a prescripfiei - 912.I. Analizaprealabild - 9I2.2. Controlul coerentei tratamentului - 92

L2.13.

3.!-3'

VLAry*)

LI.t.E,

ti, de

ti, de

CUPRINS

2.3. Controlul posologiei (doze, ritmul administrdrii) - 922.4. Cercetarea respectdrii precauqiilor gi contraindicatiilor - 942.5. Cercetarea interacfiunilor medicamentoase - 110

3. Finalitatea analizei gtiinfifice a prescripfiei- 112

V. INFORMAREA $I CONSILIEREA PACIENTULUI PRIVINDPRESCRIPTIA FARMACOTERAPEUTICA (Aarelia Nicoleta Cristea) - 113

1. Posologie (doze, ritm, duratil - 1142. Modul de administrare - 115

2.I. Cale de administrare qi modalitate corect6 de abordare - 1152.2. Timpul optim de administrare - 1152.3. Farmacoterapie ce nu se sisteazd brusc - 117

3. Reac{ii nedorite ale medicamentelor - 1203.1. Reaclii adverse (RA) previzibile, de raportat imediat- 1203.2. Efectele medicamentelor asupra coloraliei fecalelor gi urinii

(discoloralii) - 121Precau{ii 9i contraindica$i - 122Asocieri contraindicate sau cu precau{ii - 1235.1. Incompatibilitdli in vitro - 1245.2. Interacliuni in vivo - 126

VI. CONSILIEREA MBDICATIEI OTC (Cristina Daniela Murineci, C. Chiriyd,Aurelia Nicoleta Cristea) - 135

1. Medicafia OTC: no{iuni generale -.1361.1. Condilii pentru accesul pe lista de produse OTC - 136I.2. Inscriplionarea ambalajelor produselor OTC - 136

2. Farmacologia substanfelor medicamentoase (DCI), admise in produsefarmaceutice OTC pentru uz intern (biodisponibilitate, farmacocineticfl,farmacodinamie, farmacoterapie, farmacografie, fatmacotoxicologie,farmacoepidemiologie, interacfiuni) - 137

2.I. DCI admise fbrd limitare de dozd'(: DCI-OTC) - 1372.2. DCI admise la doze mici (= DCI-nonOTC) - 1652.3. DCI-nonOTC admise in produse OTC exclusiv in combinatii cu DCI-

orc - 168Nofiuni de consiliere a automedicafiei cu produse OTC - 173Atenfioniri speciale - 1744.1. A nu se elibera greqit- 1744.2. A nu se abtza- 1754.3. Nu la indemdnacopiilor - 1754.4. Contraindicalii qi precau[ii speciale - 1764.5. Corespondenla DCI / Produse OTC. Produse OTC cu asocieri de DCI-

OTC 9i DCI-nonOTC - 178

4.5.

3.4.

FARMACIE CLINICA

vrr. coNsuLTATrA MTNIMALA iN rannrACIA DE coM-UNITATE $IRECoMANDARBA FARMACoTERArEUTTcA nB pnrvra INTENTIE(Aurelia Nicoleta Cristea) - 181

1. Problematica consulta{iei minimale in farmacia de comunitate - 1831.1. Justificarea consultaliei minimale - 183I.2. Cine poate exercita activitatea de asistenld farmaceuticd

(pharmaceutical care), pe bazd de consultalie minimal[ a pacientului,in farmacia de comunitate - 185

1.3. Spaliul de consultalie (confiden[ialitate) - 1861.4. Metodologia consultaliei minimale, in farmacia de comunitate - 186

2. Febra- 1942.1. Consultalia minimald,- 1942.2. Farmacoterapia OTC, in sindromul febil - 203

3. Tusea - 2053.1. Consultalia minimald- 2063.2. Farmacoterapia OTC, intuse - 208

4. Ochiul roqu qi dureros - 2104.1. Consultalia minimald- 2114.2. Farmacoterapia OTC, in ochiul roqu gi dureros - 215

5. Cefalee, migrend-2165.1. Consultalia minimal5 - 2175.2. Farmacoterapia OTC, in sindromul cefalalgic * 225

6. Durerea (vertebrali, a membrelor, abdominali, toracaldt) - 2296.1. Consultalia minimald, - 2306.2. Farmacoterapia OTC, in sindroame dureroase - 247

7. Constipafia - 2547 .1. Consultalia minimalI - 2547 .2. Farmacoterapia OTC, in constipafie - 255

8. Diareea acutl qi cronicl-2588.1. Consultalia minimald * 2598.2. Farmacoterapia OTC, in sindromul dimeic - 263

9. Ingrijirea uneiplilgi- 267

VIII. EDUCATIA TERAPEUTICA $I FARMACOTERAPEUTICA APACIENTILOR(Aurelia Nicoleta Cristea, Diana Simona Negru) - 271

1. Regulile generale - 2731.1. Reguli aplicabile la toate medicamentele - 2731.2. Reguli aplicabile medicamentelor eliberate frrd prescriplie medicalS

(orc) - 2741.3. Reguli aplicabile medicamentelor eliberate pe bazd de prescriplie

medicalE (re!etd, ordonan[d) - 2752. Reguli raportate la starea fiziologici partioularil - 275

2.I. Sexul - 2752.2. Sarcina gi perioada perinatal[ - 276.2.3. Perioada aliptlrii - 276

,3.4.

5.6.

ANBXE1.

7.C

8.C

9.10.

INDEX

BIBLI

I

CUPRINS

2.4. Nou-ndscutul gi

2.5. Copilul-2772.6. Subiectul vdrstnic - 277

3. Reguli raportate la starea patologicd-2773.1. Insuficienla renald._ 2783.2. Insuficienla hepaticd 2793.3. Terenul alergic (atopie, sensibilizare , alergii) - 2793.4. Afecliuni cardiovasculare - 2793.5. Afecliuni respiratorii - 2813.6. Afecliuni digestive - 2813.7 . Diabetul zaharat - 283

ANEXE1. Modul de administrare corect al unor forme farmaceutice (C. Chirild -

dupl Ghidul OMS, 2000, cu acordul autorilor edifiei in limba romflni) - 285Incompatibilitifl medicament-medicament iz vitro (Aurelia Ni.coleta Cristea) - 299

Interacfiuni medicament-medicamentin vivo (Aurelia Nicoleta Cristea) - 309Substan{e medicamentoase Ei droguri biotransformate de sistemul oxidativmicrozomal hepatic (SOMH), pe calea citocromului P450 (CYP) (CristinaDaniela Marineci) - 333Reacfii adverse de semnalat imediat (Aurelin Nicoleta Cristea) - 337Reac(ii adverse la sistarea brusci a farmacoterapiei (Aurelia NicoletaCristea) - 367

7. Contraindica{ii ale medicamentelor in diverse patologii (Aurelin NicoletaCristea) - 373

8. Contraindica{ii gi precaufii ale medicamentelor in activitlfi speciale (C.

Chiri(d) - 3838.1. Medicamente - conducdtori auto -3838.2. Medicamente - sportivi - 392Interac{iunile medicamentelor cu alimentele (Cristina Zbdrcea) - 397Produse medicamentoase OTC (Cristina Daniela Marineci) - 405

INDEX _ 417

BIBLIOGRAFIE SELECTIV A _ 42 1

mic - 276

2.3.4.

5.6.

9.10.

CAPITOLUL I

NOTIUNI GENERALE DE FARMACIE CLINICA

1.

2.

Aurelia Nic oleta Cristea

Farmacia clinicl gi rolul farmacistului clinician - 221.1. Farmacie clinicS. Defrnilii - 221.2. Cauzele qi necesitatea apari{iei qi dezvoltdrii - 22Scurt istoric al farmaciei clinice - 242.1. Inv5ldmAntul de farmacie clinicd - 24

2.1.1. Invdtdm6ntul post universitar de formare continttd - 242.1.2. Invdtim6ntul universitar - 252.I.3. InvdldmAntul post universitar de specializare - 25

2.2. Cercetarea de farmacie clinicd - 262.3. Practica de farmacie clinicd-26

2.3 .1. Practica de farmacie clinicd in spital - 262.3.2. Practica de farmacie clinicd in farmacia de comunitate - 27

Liberalizarea accesului la medicament qi cregterea rolului de consilier alfarmacistuhti - 283.1. Caracterul dual al medicamentului. Politici in domeniul medicamentului gi

liberalizarea accesului la medicament. Creqterea riscului de abuz - 283.2. Mdsuri de combatere a riscului de abuz. Creqterea rolului de consilier al

farmacistului - 333.2. 1 . Soluliile de combatere a potenlialului risc de abuz - 333.2.2. Reglementdri pentru seleclia medicamentelor OTC - 3-l3.2.3. Reglemendrile pentru seleclia medicamentelor compensate - 353.2.4. Relementdrile privind prospectul - 363.2.5. Reglementdrile prir,ind materialul publicitar pentru medicamentele

orc - 363.3. Medicamentele OTC. Potenlialul farmacotoxicologic - 36Asisten{a farmaceuticl (Pharmaceutical care). .{ctivititile specifice defarmacie clinici, in spital Ei in farmacia de comunitate - 384.1. Asistenla farmaceuticd qi activitalile specifice de farmacie clinicd, in spital - 384.2. Asistenla farmaceuticd qi activitdtile specifice de farmacie clinic6, in

farmacia de comunitate - 40

3.

4.

22 FARMACIE CLINIC,{

1. FARMACIA FARMACISTULUI

A. Explozia irFarrne

explozivd spe- ped

nl,rl.ladezvr

;iaI- ;1pef"pttann-sratii

Den'ohbazatd pe intru(DCI9i pro&l

Erplod- pesra_ ntIIII- den

interr-fi

figfi

- dezv

B. Potentiald

Potedmedicamentcl

_ repo- studStudiib

medicanrentelfarmacoepifuExemple:. Vion€ t mftintrodus in l!evenimentelsenzimatic S. L1;pobav@ (t

clasa statine,rabdomioliziHMG-CoA-nubiquinona)-

Este r

counter). destgi chiar toxicc

cLrNrcA 9l ROLULCLINICIAN

1.1. FARMACIA CLINICA. DEFlNlTll

Farmacia clinici este qtiinla gi specialitatea farmaceutic[ ce ulilizeazdoptimal cunoqtinlele farmaceutiie qi'biomedicale,. in scopul ameliordrii eficacitdlii,s6curitilii, piectLiei qi economiei-utilizdrii medicamentelor, de cdtre pacienli 9i

societate (aenniga dat6 de Academia Nalionald de Farmacie din Franla)..

Farmacia clinicd este o specialitate modernd a profesiei de farmacist.

Scopul: dezvoltarea gi asigurarea unei fatmacolerapii qtiinlifice qi ralionale, la

nivel de individ gi societate.Farmacistul clinician este orientat cStre pacient (patient oriented) qi are rol

de consilier in domeniul farmacoterapiei, al medicului qi pacientului, in farmacia de

spital qi comunitate.' 'cuvdntul clinic inseamn[ pat, in limba greac6. Prin urm?r!, etimolo-gi^c,

farmacia clinicS este farmacia ce se desfdqoari la patul bolnavului. Inceput[ inrpitut, tu patul bolnavului, aldturi de medic, farmacia Clinica a fost ulterior extinsd qi

in farmaiia de comunitate avind ca obiectiv consilierea pacienlilor, iar apoi a fost

propusd qi pentru asistenla la domiciliu (home care).r -r Farmacistul generatist clasic este orientat cdtre medicament (drug oriente.d),

avdnd responsabilitili in domeniile preparirii, controlului de calitate, depozitdrii 9igestion[rii medicamentelor, in conformitate cu regulile de bund practicS.

1.2. CAUZELE 9l NECESITATEA APARITIEI 9l DEZVSLTARII

Explozia informalionald in farmacologie gi inevitabil in farmacoterapie,

precum li' "ria.rrlierea potenlialului ridicat iu numai farmacotoxicologic. ci 9i

iu.-u"o"pidemiologic al'medicamentelor moderne, sunt fenomene ce au impus

necesitatea formdriiunui specialist pregdtit strict pentru acest domeniu, specialist ce

p;;i; 5, fie un bun consiiier atit il iredicului, cat qi al pacientului, in domeniul'rr"Oi.u*."t"1ui gi al impactului acestuia asupra pacientului. Acest specialist a fost

denumit farmacist clinician gi pregatit in acest sens.

Variabilitatea farnticoiogica relevatd prin . .cercetdri moderne (de

farmacocineticd, farmaiogeneticd gi farmacoimunblogie), precum $i.-prin -t-t"dil

"iini". statistics la nivel p6pula1ional, pune medicului o extrem de dificild problemd

p.nt* individualizarea'farma6oterapiei qi farmacografiei, la niv-elul cerinlelor

u.tuu1.. Ca urrnare, s-a lmpus necesitatea optirnizdrii farmacoterapiei

individualizate, prin rnonitorizare pe baza unui criteriu mult mai precis decdt cel

.iini. qi biochimic qi anume criteriul farmacocinetic (prin dozarea concentraliei

plasmaiice a mediiamentului). Aceastd activitate modernd de monitorizareiarmacocine ttcd a farmacoterapiei ii revine farmacistului clinician.

NOTIUNI GENEMLE DE FARMACIE CLI\rc.i

A. Explozia informafional[ in Farmacologie-Farmacoterapie

Farmacologia este o gtiinli vie, care in ultimii 30 de ani a avut o dezvoltareexplozivd spectaculoasS, determinatS:

- pe de o parte de explozia informalionald din biologio celulard,moleculard Si din geneticd, fenomen care a deschis calea spredezvoltarea farmacodinamiei la nivel celular, molecular gi genetic. preculnqi a famacocineticii la nivel molecular qi matematic;

- $i pe de altd parte de extinderea studiilor postmarketing la nivel de cohortS,fapt ce a permis dezvoltarea farmacotoxicologiei qi creiereafarmctcoepidemiologiei, precum gi a unei farmacoterapiibazate pe evidenlestatistice populalionale.

Dezvoltarea farmacologiei a atras inevitabil qi dezvoltarea farmacoterapiei,bazatd pe introducerea in terapeuticd a unui numir impresionant de medicamente noi(DCI qi produse farmaceutice).

Explozia informafionali in farmacologie qi farmacoterapie inregistreazd:- peste 100 grupe farmacodinamice;- nulrleroase mecanisme noi de actiune farmacodinamici, unele selective;- dezvoltarea ramurilor farmacologiei qi aparilia unor ramuri noi, unele

interdisciplinare:- farmacocinetica, farmacodinamia, farmacotoxicologia, farmacografia,

farmacoterapia, farmacoepidemiologia, farmacogenetica, farmaco-gerontologia, cronofarmacologia, farmacologia biochimicd,farmacolo gia informati onald;

- dezvoltarea unor gtiinle de granild (interdisciplinare): biofarmacia.

B. Potentialul toxicologic i epidemiologic al medicamentelor

Poten{ialul toxicologic Ai epidemiologic al medicamentelor in general gi almedicamentelor noi in special a fost relevat prin:

- raportiri qi studii de farmacovigilenla;- studiile moderne de farmacoepidemiologie.Studiile intensive Si extensive, postmarketing, at incriminat unele dintre

medicamentele nou introduse in terapeuticd, in procese gravefarmacoepidemiologice qi au impus retragerea acestora de pe pia{a farmaceuticd.Exemple:, Vioxx@ (rofecoxib), antiinflamator inhibitor specific COX-2, clasa chimicd coxibe,introdus in 1999 qi retras tn 2004, ca urrnare a evidentierii riscului de cregtere aevenimentelor cardiovasculare trombotice (IMA. AVC). prin inhibarea subtipuluienzimatic COX-2, cdruia i s-au descoperit proprietdgi cardioprotectoare,. Lypobay@ (cerivastatin), hipocolesterolemiant inhibitor de HMG-CoA- reductazd,clasa statine, a fost retras tn 2001, datoitd rapoartelor privind cazurile derabdomiolizd fatald, explicat[ prin faptul cd mecanismul de ac]iune inhibitor deHMG-CoA-reduclazd, scurtcircuiteazd biosinteza coenzimei esentiale Ql0 (CoQ10,ubiquinona).

Este de subliniat faptul cd nici medicamentele de tip OTC (over - the -counter), destinate automedicatiei, nu sunt lipsite de un potenlial farmacotoxicologicqi chiar toxicologic, in condiliile in care nu sunt utilizate corect.

23

ft

ZCAZs:itarii.nli ,qi

rle. la

ire rolcia de

,logic.rti innsa ;ia fost

nted ).

irii ;i

1r

rapie.

"cl illmpuslist ceneniula tbst

(de

srudiiblemdngelorrapieidt celtralieinzare

24 FARMACIE CLINTC,{

C. Yariabilitatea normali qi anorrnal[ biologici qi farmacologicl

Cercetdrile de farmacologie experirnentall, dar mai ales sfudiile clinice,incluzdnd monitorizarea pe criteriul farmacocinetic (pe baza concentraliilorplasmatice .ale medicamentului) au deinonstrat realitatea qi extensia variabilit5liifarmacologice, ca expresie a variabilifilii biologice.

Tipuri de variabilitate farmacologici normald qi anormald:- Congenitald:

- geneticd;- HLA;- autoimund;

- Dobdnditd:- consecutivl inducliei sau inhibifiei enzimatice,- consecutivd regldrii receptorilor up Si down;- imuno-alergicd;

2. SCURT ISTORIC AL FARMACIEI CLTNICE

Farmacia clinicd este o specialitate farmaceuticd modern6, care s-a ndscut insuA_, acum aproximativ 40 de ani. Tdrdmul oamenilor practici gi al tuturorposibi{,it51i1or, a intuit necesitatea qi a creeat ad hoc o specialitate gi un specialist,care s6-gi aduci contribulia la asigurarea unei farmacoteiapii qtiinlifice gi ralionale,la nivel de individ gi societate precum gi la stoparea

-procesului

farmacoepidemiologic.

invllid- anul 1

- aniiunivs

in RominvilSmdntul dapoi a fost Irestructurarea 1

farmacie cliniccentre universil

in unekfarmacie clinfocitre cadre didevenind as&universitare, cindependent dr

2.1.i

+ --lnYaufE- anul

^ amdInr 5!;rn

organizei in sl- ruasl- irtts,- railin Spcrlr

urmdtoarele di- Master de ,lAtencion Fam- Master de FtDiploma de R

In RantOrdinul \finilaborator t-aruani). Pregitinadmiterea priruniversitar &nalional.

ProiectFarmacie clirFacultatea dc

2.1. iNVAlAwAruruL DE FARMACTE cltNtcA

2.1.1. lnvdfimdntul post universitar de formare continua

in Europa, primul curs post universitar de formare continui in farmacieclinicd a fost introdus in anul l914in SPANIA, la Barcelona,la Spitalul St. paul, decdtre farmacisful gef Joaquin BONAL.

In Romdnia, primul curs post universitar de formare continud in farmaciecliniod, pentru farmacigtii gefi ai farmaciilor de spitale, a fost introdus in anul 1985in Bucureqti, la catedra de Farmacologie a Facuftilii de Farmacie din UMF "carolP3yitq'] 4. c5tre prof. dr. doc. Dumitru Dobrescu. Cursul a fost linut in perioada1985-1990, de cdtre iniliatorul prof. dr. doc. D. Dobrescu gi apoi in perioada 1990-1994, de cdtre conf. dr. Aurelia Nicoleta Cristea.

Prima carte romdneascd de informare asupra farmaciei clinice, ca noud qi

To{.P4 direcfie de activitate a farmacistului, a fost scrisd sub redaclia prof. dr. i.Simiti, de la Facultatea de Farmacie, din UMF "Iuliu Halieganu", ctul (siinlti I., subredac{ia, Elemente de farmacie clinic6, Edit. Dacia, Cluj- 1r1uro.a, 1964).

NOTIUNI GENEMLE DE FARMACIE CUNICi

2.1 .2, I nvilimintul u niversitar

inv[{im0ntul universitar de farmacie clinicd a tnceput tn:- anul 1986, in Franla;- anii 1995-1997,' tn RomAnia (introducere succesivS, in centrele

universitare din Cluj, Tg-Mureq, Iaqi, Bucureqti).ln Rom6nia, in unele -dintre- celltrele univsrsitare {Bucure_qti,. Iali),

invit6mflntul de farmacie clinicd a inceput sub form[ de invdldmAnt facultativ, care

apoi' a fost transformat in obligatoriu ^(in- corela{ie cu. adaptare-a- lo:a16. la

r6structurarea planului de inv6!5m6nt). Astfel, la Bucure$i qi Iaqi, invIlimAntul de

Armacle clini6n a devenit obligatoriu in anul 2001, iar armonizarea cu celelalte

centre universitare, privind numIrul de ore aferent, s-a putut realiza abia in 2005'

in unele dintre centrele universitare (Bucurejti gi lagi), invIlimfintul de

farmacie clinicd a fost creeat qi dezvoltat in cadrul disciplinei de farmacologie, de

cdtre cadre didactice cu forma,tie de Farmacologie, disciplinele de Farmacologiedevenind astfel Catedre de Farmacologie qi Farrnacie clinic6. In celelalte centre

universitare, cadrele didactice ale disciplinelor de farmacie clinicd s-au formatindependent de disciplinele de farmacologie.

2.1.3. lnvildmdntul post universitar de specializare

invildmdntul post-universitar de specializare in farmacie clinicd atnceput tn:- anul 1987, tn Franla;- anul 1994, tn Romdnia.invdldmantul post-universitar de specializare, in farmacie clinici a fost

organizatin sistem de:- masterl| tn Anglia Si SPania;- internat, in Franla;- rezidentiat. fn Romdnia.tn spania,la valencia de exemplu, sunt organizate, ?I sistem de masterat,

urmdtoarel'e direclii de pregitire postuniversitard in farmacie clinic5:- Master de Atencion Farmaceutica Comunitaria qi Diploma de Actualizacion en

Atencion Farmaceutica Comunitaria;- Master de Farmacia Clinica y Asistencial en el entorno de Pharmaceutical Care qi

Diploma de Farmacia Clinica y Asistencial sau Dipllma de Pharmaceutical Care.

In Romilnia, specializdrile in profesia de farmacist au fost ?P{o9al9 pl.nOrdinul Ministrului

'sarratalil nr. 990 din 1993 qi anume: farmacie clinicl (3 .lni)ilaborator farmaceutic (3 ani), industrie farmaceutici (3 ani) gi farmacie genetald' (2

ani). pregdtirea a inceput din_anul 1994. Organizarea sistemului de specializare:

"Jriiit.i"i prin concuri la nivel nalional; atestare.a prin examen la nivelul centrului

universitalae preg[tire; ocuparea de posturi, prin concurs pentru posturi, la nivelnational.' - Froiectul de plan de invdldm6nt gi programe analitice.Pentru specializzreaFarmacie clinicd a fost conceput de piof.- dr. Aurelia Nicoleta Cristea, de

Facultatea de Farmacie din UMF "Carol Davila", Bucureqti.

25

,l

studiile clinice,concentra$ilor

variabilitdtii

s-a ndscut ingi al tuturorun specialist,

gi rafionale,procesului

lltd'

bAh"

pntinua

farmaciePaul, de

in farmaciein anul 1985

in UMF "Carolt in perioada

perioada 1990-

ca noud qiprof. dr. I.

i(Simiti I., sub). ln

la

26 FARMACIE CLINICi

Farmacia generald a fost desfiinlatd ca speciaizare, in anul 2005, dinconsiderente de armonizare cu legislalia farmaceuticd din Comunitatea European5,unde nu existd aceastd specializare pentru farmaciqtii din farmacia de comunitate.

In Rom6nia, prima promolie de reziden{i in specialitatea de Farmacie clinicd a

avut un numlr de 10 rezidenli qi a fost repartizatd pentru pregdtire, in centruluniversitar Bucureqti, evolu6nd astfel:

- rezideniiat. in centrul universitar Bucuregti, 1994-1996 (10 reziden{i);- examen de atestare in specialitate, suslinut in centrul universitar Bucureqti,

1996 (10 absolvenli atestali);- concurs de ocupare de posturi, decembrie 1996 (3 candidafi); alegere de

posturi, la:. Spitalul de Urgenli Floreasca, Bucuregti (2 posturi);. Spitalul Municipal Cluj (1 post).

Farmacistele cliniciene care au ocupat prin concurs posturi la Spitalul deUrgenld Floreasca (Simona Firulescu gi Elena Trulea) au efeciuat timp de o lund dezile, un program de training in farmacie clinicS, in UK la Salford, Depafiamentuluniversitar de farmacie din Hope Hospital, cu sprijinul ESCP (European Society ofClinical Pharmacy), la propunerea prof. dr A.N. Cristea, membrd a ESCP.

2.2. CERCETAREA DE FARMACIE CLINICA

Societl{i profesional - qtiin{ifice:. European Society of Clinical Pharmacy (ESCP) a fost infiintatdla Lyon, ?n

anul 1979.Aniversarea a 20 de ani (1979 -1999) a f6cut prilejul realizdrii unui volum

istoric aniversar al activitdtii societS{ii.Membrii ai ESCP din Rom6nia au fost in numdr de 4 in 1991 gi de l2 in 1998.Doi dintre preqedin{ii ESCP au fEcut o vizitd in Rom6nia, in Bucuregti, la

invitalia membrilor romdni ai ESCP gi au discutat cu reziden{ii in specialitatea defarmacie clinicS, la facultatea de farmacie din Bucuregti. Aceqtia au fost: farm.Gerhard Carstens (1994) 9i farm. Rudolf P. Dessing (1996).

. Secyia de Farmacie Clinicd a Societdlii de $tiinye Farmaceutice dinRomdnia (SSFR) a fost infiin{atd,in BucureSti, tn anul 1998, membrii fondatori fiindcei 12 membrii ai ESCP. Preqedinte ales, in doud candidaturi succesive (1998 -2006), a fost prof. dr. Aurelia Nicoleta Cristea, qefa catedrei de Farmacologie qi

Farmacie clinicS, a FacultSlii de Farmacie din UMF "Carol Davila", Bucuregti.

2.3. PRACTICA DE FARMACIE CLINICA

Practica de farmacie clinicd este organizatd gi desfEquratd relativ diferit inSUA 9i diferitele ldri din UE.

2.3.1. Practica de farmacie clinici, in spital

Practica de farmacie clinicd in spital este bine organizatd qi farmacistulclinician este un membru important al echipei clinice moderne, in spitalele din SUA

gi din multe;punctu^l: activi

In SUIspitalelor a inechipa de asht(Hays D..2fi1

In \hsd ocupe postcalitate iie lidin preeatireaGuidance fat

In RrFLoreasc;. adesfi;oa:i c$benei-rciu riscimplementareetc).

2.3.2. W

Pretiparticularitilifarmacia- de o

In SIde la medic Irepeta sunt r

Eliberarea scmaxim doi emedic ;i de tdiminuarea ripacient 1i rmInilconsiier al ;asigurarii udsen'iciu penl1995).

^In OhfarmaceuticeConercialianepro_fesiowiprofesionalispentru mediprescnptiileinteractiuni tmedici diferide calculata

in Sttarmacie clir

NOTIUNI GENERALE DE FARMACIE CLINICA 21

2005,

tate.clinicd a

?n centrul

delund de

entulyof

I ),on, fn

volum

in 1998.rregti, laitatea de

farm.

din

(1998ogle

diferit in

ful

din.n5,

gi din multe ldri ale Europei, ca: Marea Britanie, Olanda, Spania, Franla (vezi 9ipunctuJ: activiEtile de farmacie clinicd, in spital).' in SUA, 'activitatea de farmacie clinica fu departamentele de urgenld alespitalelor a inceput in anii 1960 - 1970. In pre7ent, integrarea farmacistului ine-chipa de asistenld medicald din departamentul de urgen!6 este apreciatd ca vitald(Hays D., 2006).-

in Marea Britanie, din anul 2005, farmacistul clinician cu experien!5 poate

sd ocupe post de farmacist consultant tn spital. Farmacistul clinician consultant arecalitate d6 tlaer d"e excelenld in spital, in managementul medicamentului, precum qi

in pregitirea practici (trairiing) a farmacigtilor (conform UK Depart. of Health -Guidance for the development of consultant pharmacist posts, martie 2005).

in Romffnia, incepdnd cu anul 1996, in Bucaresti la spitalul de urgenld dinFloreasca, au fost angajali prin concurs farmacisti clinicieni specialiqti, caredesfiqoard efectiv o aCtivitate de farmacie clinicd (consiliere privind rapoartelebeneficiu/risc Ai beneficiu/cost, interacliunile posibile in sacii de perfuzie,implementarea de ghiduri farmacoterapeutice bazate pe rapoartele beneficiu/costetc).

2.3.2. Practica de farmacie clinicd, in farmacia de comunitate

Practica de farmacie clinicd in farmacia de comunitate are anumiteparticularitdli, in diferite ldri (vezi qi punctul: Activitllile da farmacie clinic5, infarmacia de comunitate).

in SUA, existd o experienld de cca 20 de ani in transferarea prescripliilorde la medic lafarmacist, in cazul in care reletele se rgpetd. Aceste.relele care-serepeti sunt eliberate de farmacist, frrd ca pacientul si mai revini la medic.Eliberarea se face pe bazd de protocoale de prescriere, _care sunt_ valabile timp demaxim doi ani qi aplicarea loi corecti de cltre farmacist este observatd de c[tremedic qi de cdtre inspeclia sanitarl 1ocal6. Avantajele sistemului s-au dovedit a fi:diminuarea riscului de RA qi interacliuni medicamentoase; caqtigUl de timp pentrupacient qi medicul de familie; reducerea costurilor actului medical-

in Marea Britanie, ?n farmaciile de comunitate, rolul farmacistului deconsiler al pacientului privind medicalia este in continui cre$tere, in scopulasigurdrii utilizarii sigure a medicamentelor. Consilierea pacien{ilor reprezintd_unserviciu pentru care farmacistii de comunitate sunt remunerali (Asscher A.W.,199s).^

in Olanda, farmaciile nu comercializeazd alte produse in afar[ de produselefarmaceutice gi produsele adiacente stricte (ex; dispozitive de administrare etc.).ComercialiZarea- altor produse (cosmetice etc.) este desconsideratd caneprofesionald, prima devizd a farmacisfului -in ace-asti Jard fiind: "mai multpiofesionalism Si mai pulin comerl". Farmaciqtii manifest[ o mare responsabilitateperitru medicalia pacienlilor. Existd baze de date cu pac_ienlii arondali. qi

prescripliile acestoia eliberate in timp, astfel cd po! fi _depistate posibileleinteracjiirni cu medicamentele prescri.se gi eliberate anterior, de acelaqi medic sau

medici diferili. In sprijinul acestei activrtAi, farmaciile defin qi lutllizeazd. programede calculator cu interactiunile medicamentoas e.

in Spania farmaciile care beneficiazd de serviciile unui farmacist master infarmacie clinica sunt in mdsurd sI accepte qi si rezolve pentru pacienli, problemedin SUA

28 FARMACIE CLINIC,i

l!€g' de medicamente (PRM = Problemas Relacionados con Medicamentos sau?Jl- : Drugs Therapy.Pr.oblems). Aceste proui"*. a"-t".upi" medicamentoasr(PTM) au fost definite qi clasificafe pin-coisensur de ra craiacra, i;-i-g;i; G;;;";consens) Si tn 2002 (al doilea

"onrrni).In Romania, farmacigtii sp6cialigti in farmacie clinicd, ce activeazd infarmacii de comunitare,_oferd pacrbniiro.'informaliiie ;;;;;; asupra medicalieieliberate pebazd, de refetd qi consilieazi automeaicuiiu "u

o,.ai.u,n"rte orc.

3. LIBERALIZAREA ACCESULUI LA MEDICAMENT$t GRE$TEREA ROLULUT DE COr.rSiLEn

AL FARMACISTULUI

3.1. CARACTERUL DUAL AL MEDICAMENTULUI.POLITICI I N DOM EN I UL MEDICNN,TTTVJUT-U I

$ I L I B E RA-L IZAREA ACCES U'U I LA rr4 r O I bhM E NT.CRE$TEREA RISCULUI DE ABUZ

Medicamentul prezintlt rol dublu gi anume de:- factor de sd'ndtate,- bunde consum

(Documenhrl Bdncii Mondiale',Investing in Health,,, I 993).Acest rol dublu antreneazd'liberilizarea accesului ia medicament, ink-o ratdexponen[ial[, ce poate deveni.pericuroasd pentru sdndtatea populafiei, pii, i""irim[,abuzului. Facilitarea abuzului este posibiL aq94 plocesriai riu.rurizare scapd desub..control, fiind accelerat datoritd maximatizarii rolului de-bun de consum almedicamentului in corelafig^c.u l"g"a c".e.ii siorertei limiliimaliz6rii conditiilorstricte in care medicamentul iqi poaie

"*.i.itu iorul ae iaJtoil#;#;fr"[:T#siguranld.

Ve@,specialitetedestinate 6

Teomedicameilfarmacoteilt

Acec

FACT

? POLITI{

" POLna

MEDICAI(Leaden O

ACCESIBIbazati pc 1llIedicam-+ Raportrio beneficiurr ayantai / c

Liqh

.\'umiturrni:.rsle)-

Pericolul de abuz estemanifestate in prezent:

crescut extensiv, in raport cu doud fenomene

- cre$terea continu[ a numirului de medicamente orc (inclusiv pentrucopilul mic Ai.sugar) gi de medicamente compensate;- vdnzarea medicamentelor OTC, in afara fu-iu"iif,o.'fcazul SUA).Produsele medicamentoase or'c rooe.-J["-co;ft;i-;rrt eriberate frrire{etd qi sunt destinate automedicafiei, in tratamentul pe termen scurt, a unorafecfiuni minore, u;_or diagnosticate A'e cat.e pacient. r -

^ .-. Experienla SUA 9f a.fSrilor vest- euiopene in sistemul de automedicatie afacilitat extinderea acestuia gi'in celelalt. 6ri "r.op"ne.Localia de vdnzare a medicamertrr'o, orc'diferdin diferite state, astfel:- vdnzare stricti in farmacii, sub controlul qi ,rrt"r- ru""#*i"i"i 1i,majoritatea fdrilor din UE;- vdnzarea in farmacie a unora dintre medicamentele OTC gi a altorain afarafarmaciilor (in unele !6ri);- vinzarea tuturor medicamentelor orc in afara farmaciilor (in SUA).

F4

(s

NOTIUNI GENERALE DE FARMACIE CLINICI 29

saua

(primul

ln

Ydnzarca medicamentelor OTC in afara farmaciilor gi frrd o consiliere despecialitate riguroasi este foarte periculoasS, mai ales in cazul medicamentelordestinate copilului mic qi sugarului.

Tendinla actuald de a extinde sistemul vdnzdrilor pe internet gi lamedicamentele OTC dezvoltd o noud problematicd in privinla siguranleifarmacoterapiei cu OTC-uri.

Acest fenomen este prezentat in schema urmdtoare:

MEDICAMENTUL

ratdilitarea

scapl deal

TACTOR DE SANATATE

V POLITICA DE SANATATN

V POLITICAMEDICAMENTT]LUI(Leader: OMS)

J

ACCESIBILITATE Tbuatil pe politicaMedicamentelor esentiale-+ Raporturi optimeo beneficiu / risco avantai / cost

BUN DE CONSUM

r COMERTULINTERNATIONAL

^ COMERTTJL FARMACEUTIC

(Leader: Banca Mondiall)J

COMERCIALIZAREIbazatil pe legeaCerere gi ofertl

iliilormaximl

J

LIBERALIZAREA COMERTULUI FARMACEUTIC

Lista OTC ?Lista Compensatelor'f

AUTOMEDICATIE T

CONSUM T

J---)

---+

JRISC DE ABIJZ

JMASURI DE PREVENIRE

(in Fig. 3.L. Rolul dual al medicamentului, liberalizarea accesuluila medicament qi creqterea riscului de abuz

(schematizat, dup6 datele din documentul "Investing in Health"al Bdncii mondiale, 1993)

Numdrul medicamentelor OTC este tn creStere qi in Rom6nia (vezi graficeleurmltoare).

in afara

30 FARMACIE CLINICi

Tipuride produse OTC

Fig. 3. 2.Pozilia medicamentelor in cadrul tipurilor de produse OTC(dupd Subfiric6 Y., 1996)

Clasificarea A.T.C.

I R. A paral respirator - 8,027o

I S. Produse penlru lratamentulorganelor senzitive - 2,83%

r V. Varia - 19,24'/"

Fig.3.3. Repartizarea produselor medicamentoase OTC, pe aparate qi sisterne(dupd Subliricd V., 1996)

Conforr507o, din total

In cadrrproduse OTCmetabolism, side peste 5096 (

Prod,,attotalul de proridicat la apnrapoartele auprocente ridicdemonstreazimonitorizat cn

4000

3500

3000

2500

2000

,500

,000

500

0

l{r&ittE

r*fuEc

lfn]J:t t f c,i-

D. Preparate dermatologice - r5,78% ,,

?,.:o::'"*senito-urinar' ij

M. Sistem musculo-scheletic - i

4,36v.

N. Sistem nervos - 12,16'/"

Fig. 3.4.I