,;

ROSEMARIE HAINE$

COMUNICARESI,

GUVERNARE

wEDITURA UNryERSITARA

Bucureqti,2013

parte din aceasti

.rli'

fi2|7 CARTE

CUPRINS

Comunicarea ti paradigma culturali postmoderni.....

Organrza[ia - fenomen social dinamic 46

Organrzalia in sp a{iul public contemp oran .................. 76

92Comunicaiea integrati.................

Gestionarea crizelor qi comunicarea......... 108

lirile postcomuniste qi democratizarea......... 122

Guvernareaoastdzr.. 143

Organiza{iile qi brandingul on-line 182

Brandingul de fari in contextul globalizirii................. lg7

Bibliogralie............... 206

10

27

COMUNICAREA $I PARADIGMAc uLTURAT,A PosrvronrcnxA

Globalizarea, caracterul informalional al societif;i de ast[zi,

democratizarca cdt mai accentuata a lumii occidentale coexistS

pe fundalul unei noi paradigme sociale qi culturale, numit[postmodemism.

,,Liberalism-economie de pia!6 - tehnologie informa(iona16:

iat[ cum ar putea ar[ta ecuafia in stare sd defineascd starea actuald

a lumii" (Cdrt[rescu, 1999).

Societatea postmodernd, avind drept model lumea

american[ acfiiald,se confruntd cu experienle noi, remarcate de

Toffler incd din anii '60 :70; ca de exemplu: accelerarea

exponenfial[ a ritmului viefii, al schimbarii tot mai frecvente a

decorurilor, cunoqtinlelor, mediului de viafd, pe care le-a numit

cu un termen generic - tranzienld(Cdrtdrescu, 1 999).,,T r anzien[a

este noua instabilitate tn viala de fiecare zi.Ease exprimi printr-o

senzalie, un sentiment de nepermanenfd" (Toffler, 1973). Deqi

istoria qi semnificalia conceptului de postmodernism sunt inci

n rifn

religic,

altffitafie,sunt:

;:Paradigma

, tipic,concept€anarhie,

ilinie, i

Glsnturaxea in&tip modenristIEEistI reorientiirimologie, Etiint4

Paradigmacredinlelorfaradigmacunoasterii si rafitehnocratism. S

modernismului

10

coexistdculturale, numitd

informafionalS:starea actualS

model lumeanoi, remarcate de

lu: accelerareamai frecvente a

pe care le-a numit1999). ,,Tranzien[ase exprimd printr-obffler, 1973). DeEi

ism sunt incd

controversate, el existl ca o noud epistemd. Exist5 at6tea postmo-dernisme c0fl teoreticieni ai postmodemismului sunt: ambiguitateaconstituie una din trdsdturile definitorii ale acestui concept.

Sentimentul comun al sistemelor de g6ndire care au teoretizatpostmodernismul este cd o mare epocd din istoria umanitSlii -modernitatea - s-a incheiat qi cd intrdm intr-o lume de alt tip, incare concepte fundamentale ca realitate, istorie, valoare, g6ndire,artd se modificd esenfial qi, odatd cu ele, omul insuqi.

Indiferent cd el se manifestlin literaturd, arhitectur5,muzicd,politic[, religie, economie,,stiin{6, fotografie, televiziune,fi lozofie, antropologie, lingvisticd, istoriografi e, c aracteristicilepostmodernismului ar fi : dislocare, diversitate, antireprezerfialio-nalism, alteritate, feminism, textualism (Botez, 2005). Temespecifice sunt: sffirqitul fi losofi ei, epistemologiei, umanismului,al istorismului progresist.

Paradigma postmodernd inlocuieqte conceptele moderniste :

realism, formalism, semanticd, fundamentalism, reprezentare,uarativ, tipic, origini -carlze,obiectivitate, determinare, sectarism

cunoi concepte care se impun: eclectism, antiformalism, egalita-rism, anarhie, eros, proces, deconstruc{ie, diqpersie, diferenfd,ironie, indeterminare, imanen![, holism, solidaritate.

Postmodernismul nu este o versiune a modernismului.Conturarea in contemporaneitate a unei noi paradigme culturalede tip modernist nu mai poate fi pusd la indoial[ - din moment ce

exist6 reorient[ri in direclia postmodernd, in filozofie, episte-

mologie, gtiinfd, rnetafizicd qi chiar religie.Paradigma modernitdlii s-a ndscr:t in Evul Mediu dinciza

credin{elor morale qi religioase exacerbate. La r6ndul sdu,paradigma modernit5{ii intrd intr- o cizd ce va afecta insd valorilecrrnoasterii qi ra(iunii pe care ea le absolutizeazdpinscientism qi

t*nocratism. Suslinercaratjonalititii unice ca aspect crucial al

modernisrnului reprezintd una din principalele idei atacate de

11

postmodernism. Deoarece viziunea modern[ asociazd qtiinla cu

noliunile de raliune qi adevdr unice, postmodernismul este direct

implicat in detronarea gtiinfei de pe pozilta care ii permitea sd

monopo lizeze raf iune a ab solutd (B otez, 200 5 ).Postmodernismul neagd existenla unei naturi umane

constante in timp qi in diverse culturi, susfindnd imposibilitatea

omului de a ajunge la esenla realului. Pretenlia qtiinlei de a fidelindtoare de adevar despre natura esen(ia16 a lucrurilor qi

fenomenelor ii apare suspecta. Se pierde increderea in existenla

surselor unice de legitimare a modalit61i1or reduclioniste ale

explicaliei (Hesse, 1994).

Postmodernismul privilegiaza eterogenitatea qi diferen{a ca

forld eliberatoare in redefi nirea discursului cultural. Fragmentarea,

indeterminarea qi neincrederea in discursurile universale gi

totalizatoare caractertzeazd ciza paradigmei modemiste. Redesco-

perirea pragmatismului gi hermeneuticii in filozofie (Rorty),

schimbarea orientdrii cu privire la filosofia situa(iei (Kulin,

Toulmin, Feyerabend), accentele asupra discontinuitalii qi

diferenlei in istorie gi asupra convenliei poliforme in locul

accentelor, pe catzalitatea simpld sau chiar pe cea complex[

(Foucault), noile dezvolt[ri ale matematicii, relevflnd indetermi-

nismul (teoria catastrofelor Ei teoria haosului, geometria fractald),

refuzul narativitdlii qi at interpretdrilor metateoretice cu aplicare

universald, resurecfia in eticd gi antropologie a validitdlii qi

demnitd{ii ,,altuia" sunt toate indicii a1e unei profunde schimbdri

ca rlspuns la cizaconceptului modemitdlii. Dupd postmodemiqti

diferitele realitSli pot coexista qi, interpenetra, limita intre ficliune

gi realitate, intre iluzie qi qtiin!6 se estompeazd.

Crizasecolului, desigur a secolului XX, addugdm noi, este

crrza gdndirii scientiste care a construit un om f6r[ divinitate, om

ce a descoperit singur prin propria cercetare lipsa de sens a

existenlei sale tehnicist-consumatoriste (Harvey, 1 989).

Logica societdtri rmreului uman- prin revolutiati.rniversale inseamni ra4ir

Frosramaticd. determ r nargConceptul politrc alm

adesea atotputemic. despntorme perlect orsanizate dnaste uEor totalitarismul, al

Conceptul psihologimagic sau religios al comrucu interese constientizat€,care o percepe ca rationali.pdn5 la fatala instriinare d

Conceptul istoric emodernd liniard care se c(trrspre viitor.

Conceptul estetrc al mcu capacitate Ei cu poten$puterilor divine ale Eurlui l

subiectivitatea prin erperiude mas[ se extinde in daur

in paradigma culturade cunoaqtere qtiintitici gi r

Mary Hesse prezintd astfe

noi epistemologii:1. Nu existd un limt

care aceasta sa @2. Limbajele naturalc

cadrul lor sunt cortun termen, trebuitcarepoatefiopropo bucatd mare de r

t2

sociaz[ stiinta cuisnul este direct

cue ii permitea sd

nafuri umaneimposibilitateaqtirnlei de a fia lucrurilor qi

in existenlareduclioniste ale

qi diferenla ca

.Fragmentarea,ile universale qi

iste- Redesco-

filozofie (Rorty),situaliei (Kulin,

discontinuitd{ii qi

poliforme in loculpe cea complexd

relevind indetermi.geometria fractald),

ice cu aplicareie a validitdlii qi

p,rofunde schimbdripostmodernigti

limitaintre ficf,une

ad6ugdm noi, este

firidivinitate, omlipsa de sens a

,1989).

Logica societdfii moderne presupune dominarea naturii qi

eului uman, prin revolugia tehnico-qtiin{ific5. Scopul modemizdiiuniversale inse amnd r alionalizare a economic [, organ izar eaprogramaticd, determinarea politicd, ideologie materialistd.

Conceptul politic al modemitdlii inseamn[ un stat birocraticadesea atotputernic, despre care se crede cdva putea ajunge laforme perfect orgarizate tehnic qi qtiinlific. Autoritarismul politicnaqte uqor totalitarismul, alt semn evident al cizei modernitdlii.

Conceptul psihologic al modernit[]ii opune consensuluimagic sau religios al comunitdlii tadilionale existen{a individuluicu interese conqtientizate, manipulat insd de o exterioritate pe

care o percepe ca rafionalI, dar care il determind unidimensionalpind la fatalainstrdinare de esen{a sa umand.

Conceptul istoric este caracterizat de o temporalitatemodemd liniard care se consider[ mdsurabild, progresivd, deschisd

spre viitor.Conceptul estetic al modemit6lii opune creatorul, uman dotat

cu capacitate qi cu poten{d nelimitat6, creaturii subordonate totalputerilor divine ale Evului Mediu. Orice om poate s[-qi manifestesubiectivitatea prin experiment qi inovafle artisticd, ca atare culturade masd se extinde in dauna celei performante (Botez, 2005).

in paradigma culturald postmodernd apare un tip specificde cunoa;tere qtiinfificd qi un nou set de principii epistemologice.Mary Hesse prezintd astfel opt elemente caracteristice ale uneinoi epistemologii:

1. Nu existd un limbaj ideal qi univoc pentru qtiinfd princare aceasta sd poatd reprezenta direct qi neechivoc lumea.

2. Limbajele naturale nu suntunivoce, iar semnificaflile dincadrul 1or sunt contextuale sau holistice. Pentru a inlelegeun termen, trebuie sd fiu sensibil fa{d de contextul sdu

care poate fi o propozigie sau un paragraf sau poate implicao bucatd mare de discurs, fiind necesar sd fie percepute

13

fiecare dintre nuanlele a ceea ce e spus' Unii filosofi au

afrmatcd un astfel de holism al semnificaliei face din

comprehensiune un act circular - fiecare parte implic[

intregul, iar intregul nu poate fi priceput fErd pdrlile sale'

3. naptlt ca limbajul uzual nu e logic ideal nu impiedicd

prodrr."r"u de argumente logice in cadrul lui'

ijna din sarcinile noii epistemologii este s[ restaureze

reputalia retoricii qi s[ creeze o disciplin[ retoricd pentru

qtiintd.4. Elementele acestei retorici ar putea incepe cu practtca

qtiinlelor umane. Se considerd cd qtiinlele umane sunt

hermeneutice, adici interpreteazd comportamentul uman

qi social in termeni de motivalie qi intervenfii' care nu

suntvizibilelasuprafald.Acesteinterioritdficercetdtoriile pot compara cu propria experien!6' Deci' gtiinlele

umane sunt,,ParticiPative"'5. Toate acestea conduc la ideea ci nu poate exrsta un Smgur

punct de vedere adev[rat in gtiinfele umane - nu exist[

tercetare total obiectivS qi f6rd prejudecdli - qi cd eveni-

mentele omenegti, sunt guvernate de legiuniversale' Orice

gtiinla uman[ interesant[ are nevoie de disciplinele

comprehensiunii, interpret[rii, comunic drl, rat acestea

sunt procese dialectice , care se schimbd qi se dezvoltd

impreund cu istoria qi culturile qi sistemele de valori' atit

ale actorilor sociali, cAt qi ale cercetltorilor'

6. O retoric d ateorettzarii bune trebuie s[ includa criteriile

argument[rii cotidiene. Metafora,analogia,interpretarea'

explicalia trebuie sd fie fondate pe ceea ce au in comun

indivizii din diversele societdli'

7 - 8. Legile qi teoriile adevdrate in mod universal sunt

refiizatede postmodemism, iar qtiin{ele se inrudesc prin

flexibilitatea teoriei gi metodei (Hesse, 1994)'

l4 l5

.","q*ry

Postmodernismul poate fi interpretat ca o reaclie legitrmil;r viziunea monotond a modernismului asupra lumii - Perceput

t'rr pozitivist, tehnocentrist qi ra{ionalist, modernismul universal;r lirst identificat cu credinja in progresul liniar, adevdrul absolut,

lrlrrrrificarea ra\ionald, ordinea sociald ideald prin contrast,privilegiazd eterogenitatea Ei diferenfa ca forle eliberatoare inrctl c li nirea discursului cultural. Fragmentarea, indeterminarea Ei

r I i s t ru gere a oric Srui di scurs totalizator r epr ezintd. s copul g6ndirii

1rt rst rnodeme (Raychman, 1 9 8 5). Y ia\a cultural[ apare, in aceastd

pcrspectivd, ca o serie de texte intersectAndu-se cu alte texte, care

sc pot transforma in altceva. A deconstrui (Derrida initiazdtlcconstructivismul) inseamn[ a descoperi un alt text in textulcunoscut, construclia altuia dinprimul. $i autorul qi consumatorulptrticipd la producerea semnifica{iilor. De aici, democratizarea

crcaliei.in plan artistic, se creeazd condiliile pentru o estetizare

gcnerald a existen{ei (Cdrtlrescu, tg99). in postmodernitate arta

rru dispare, dar cea mai mare parte a ei iqi pierde izolarea de corpulsocial qi se dizolvi in aceasta (dispare autonomia esteticului).

lrnpactul tehnologiei este imens: ea reproduce la nesfflrqit Ei

ubictizeazdoperele, distrugind astfel unul din criteriile esenliale

ale valoriz[rii elitiste a operei: unicitatea acesteia.

Ideea ,,morfii arte7" apare intr-o dubl6 perspectiv[: in sens

tare ea se referi la sfhrqitul aftei mari ca paradigmd formativd a

umanit[Eii, ca lume ocult6, iniliaticd, pdstrdtoare a unor revela{iitranscendentale; in sens slab conceptul de moarte a arteipriveqte

mutalia prin care artase dizolvd prin mass-media qi alte mijloace.Astdzi, mass-media acordd prea pufin[ importan{d artei mari,serioase;in schimb ele distribuie informalie cu1tural6 qi divertis-ment, urmind un unic criteriu estetic, care este p15cutu1. Numairnass-media sunt capabile sd organizeze consensul social, iar acest

fiecare dintre nuanlele a ceea ce e spus' Unii filosofi au

afrmatcd un astfel de holism al semnificaliei face din

comprehensiune un act circular - fiecare parte implic[

intregul, iar intregul nu poate fi priceput fErd pdrlile sale'

3. naptlt ca limbajul uzual nu e logic ideal nu impiedicd

prodrr."r"u de argumente logice in cadrul lui'

ijna din sarcinile noii epistemologii este s[ restaureze

reputalia retoricii qi s[ creeze o disciplin[ retoricd pentru

qtiintd.4. Elementele acestei retorici ar putea incepe cu practtca

qtiinlelor umane. Se considerd cd qtiinlele umane sunt

hermeneutice, adici interpreteazd comportamentul uman

qi social in termeni de motivalie qi intervenfii' care nu

suntvizibilelasuprafald.Acesteinterioritdficercetdtoriile pot compara cu propria experien!6' Deci' gtiinlele

umane sunt,,ParticiPative"'5. Toate acestea conduc la ideea ci nu poate exrsta un Smgur

punct de vedere adev[rat in gtiinfele umane - nu exist[

tercetare total obiectivS qi f6rd prejudecdli - qi cd eveni-

mentele omenegti, sunt guvernate de legiuniversale' Orice

gtiinla uman[ interesant[ are nevoie de disciplinele

comprehensiunii, interpret[rii, comunic drl, rat acestea

sunt procese dialectice , care se schimbd qi se dezvoltd

impreund cu istoria qi culturile qi sistemele de valori' atit

ale actorilor sociali, cAt qi ale cercetltorilor'

6. O retoric d ateorettzarii bune trebuie s[ includa criteriile

argument[rii cotidiene. Metafora,analogia,interpretarea'

explicalia trebuie sd fie fondate pe ceea ce au in comun

indivizii din diversele societdli'

7 - 8. Legile qi teoriile adevdrate in mod universal sunt

refiizatede postmodemism, iar qtiin{ele se inrudesc prin

flexibilitatea teoriei gi metodei (Hesse, 1994)'

l4 l5

.","q*ry

Postmodernismul poate fi interpretat ca o reaclie legitrmil;r viziunea monotond a modernismului asupra lumii - Perceput

t'rr pozitivist, tehnocentrist qi ra{ionalist, modernismul universal;r lirst identificat cu credinja in progresul liniar, adevdrul absolut,

lrlrrrrificarea ra\ionald, ordinea sociald ideald prin contrast,privilegiazd eterogenitatea Ei diferenfa ca forle eliberatoare inrctl c li nirea discursului cultural. Fragmentarea, indeterminarea Ei

r I i s t ru gere a oric Srui di scurs totalizator r epr ezintd. s copul g6ndirii

1rt rst rnodeme (Raychman, 1 9 8 5). Y ia\a cultural[ apare, in aceastd

pcrspectivd, ca o serie de texte intersectAndu-se cu alte texte, care

sc pot transforma in altceva. A deconstrui (Derrida initiazdtlcconstructivismul) inseamn[ a descoperi un alt text in textulcunoscut, construclia altuia dinprimul. $i autorul qi consumatorulptrticipd la producerea semnifica{iilor. De aici, democratizarea

crcaliei.in plan artistic, se creeazd condiliile pentru o estetizare

gcnerald a existen{ei (Cdrtlrescu, tg99). in postmodernitate arta

rru dispare, dar cea mai mare parte a ei iqi pierde izolarea de corpulsocial qi se dizolvi in aceasta (dispare autonomia esteticului).

lrnpactul tehnologiei este imens: ea reproduce la nesfflrqit Ei

ubictizeazdoperele, distrugind astfel unul din criteriile esenliale

ale valoriz[rii elitiste a operei: unicitatea acesteia.

Ideea ,,morfii arte7" apare intr-o dubl6 perspectiv[: in sens

tare ea se referi la sfhrqitul aftei mari ca paradigmd formativd a

umanit[Eii, ca lume ocult6, iniliaticd, pdstrdtoare a unor revela{iitranscendentale; in sens slab conceptul de moarte a arteipriveqte

mutalia prin care artase dizolvd prin mass-media qi alte mijloace.Astdzi, mass-media acordd prea pufin[ importan{d artei mari,serioase;in schimb ele distribuie informalie cu1tural6 qi divertis-ment, urmind un unic criteriu estetic, care este p15cutu1. Numairnass-media sunt capabile sd organizeze consensul social, iar acest

consens numai este unul de top politic, nici ideologic, ci "o

funclie

rafinat esteticS" (Vattimo, 1993).

Dacd modernismul s-a bazat pe o epistemologie criticd

definiti, ?n general, prin suslinerea:

1. feuda{ionalismului;2. a teotrei teprezentalionale a limbajului;3. a reduclionismului qi autonomiei qtiin{ei; postmoder-

nismul se bazeazd pe o epistemologie postcriticd qi

post-analiticd care incearcd sd impund;

a. perspectiva holist[, contextualist[;b. ieoria limbajului natural qi a actelor de vorbire;

c. organicismul qi relativismul care plaseazdEtlin\ain relalie

dJegalitate cu celelalte forme ale spiritualitalii umane.

Prin contrast cu modernismul, postmodernismul ca filozofie

genera16, dar qi ca epistemologie, se caractertzeazd prin urm[-

toarele trds[turi:- orientarea spre pluralism, eterogenitate, diferen![ '-frag-

mentare,indeterminare,caforleeliberatoareinredefinireadiscursului cultural;

- autoironia, pastiga qi subminarea metafrzicii' ca opuse

autonomiei -qi

austeritdfii din discursurile spirituale ale

modernitdlii;- tendinfa spre descen ttalizare, deconstrucfie, proliferare

qi disfunc{ie;-accentulpe,,celdlalt"(minorit[lisexuale,religioase'

nalionale Lt..) fula de centralitatea eu-ului in modemism;

-suslinereaexisten{eiunuinumdrmaredelumiposibile'r enrltate din c ontextu alizdt r;

- dezvoltarea tehnologiilor postindustriale qi de comunicare

electronic[;- neincrederea in metalimbaj Ei metateorie, intr-un text

asupra textelor, o culturd asupra culturilor, o limb[deasuPra limbilor;

16 l7

- rezisten{a la impunerea dominafiei si autonomiei qtiinleiunice, care fiind similar[ celorlalte forme ale spiritualitdliiumane nu poate sd se legitimeze, cum cred epistemologiimoderniqti;

- respingerea divinizdrii qtiinlei din viziunile realiste, care

considerd cd Etiinfa poate atinge transcendenfa, aqa cumreligia ajunge la sacru;

- accentul pe relativ, gralnrit, dialog in dauna absolutului,func{ionalului qi monologului modernist;

- aparilia celui de-al treilea termen in relalia de cunoaqtereobiect-subiect-context (Botez, 2005).

Nu putem ignora marile mutafii ale cunoasterii Etiin{ificetlin fizicd", biologie, qtiin[ele psihologice, ciberneticd, qtiin{elecognitive. Geometria fractald (reprezentarea matematicl a siste-rnelor dinamice care iqi schimbd starea continuu, ca de exemplusistemul solar), teoria haosului (fractalii, obiecte care par spartesi nu au dimensiuni exprimabile prin numere intregi, cautd s5

lhcd posibil[ inlelegerea intimpldrilor din evolu{iile haotice care

rr u respectd le gile deterministe), termodinamica (persp ec tiv d. frzicd,

cu deschidere filosoficd, care presupune abordarea universuluica structur[ energetici), teoria probabilitd{li (bazatd pe statisticdsi probabilism), teoria relativitdlii qi mecanica cuanticd demon-streazd limitele concepliei inductive in ceea ce priveqte verificarepracticd, a rezultatelor qtiinfifice intruc0t subiectul particip[ laconstituirea obiectului de cercetare, adevdrul fiind intotdeaunain construc{ie, ca rezultat al interpretdrilor diverse.

$tiin{ele cognitive, inteligenla artifrciald, qi cibernetica aduc

Lln nou mod de gAndire. Ele sunt o nou[ generalie de structuri gi

sisteme create de om prin analogie cu structuri Ei sisteme existente

in natur[. Astfel, s-au n[scut internetul, hipertexful, multimedia,c-mail-ul, care auprodus o muta{ie in timpul de comunicare liniardordonatd, reald, unilaterald. lndividul ca emildtor gi receptor in

consens numai este unul de top politic, nici ideologic, ci "o

funclie

rafinat esteticS" (Vattimo, 1993).

Dacd modernismul s-a bazat pe o epistemologie criticd

definiti, ?n general, prin suslinerea:

1. feuda{ionalismului;2. a teotrei teprezentalionale a limbajului;3. a reduclionismului qi autonomiei qtiin{ei; postmoder-

nismul se bazeazd pe o epistemologie postcriticd qi

post-analiticd care incearcd sd impund;

a. perspectiva holist[, contextualist[;b. ieoria limbajului natural qi a actelor de vorbire;

c. organicismul qi relativismul care plaseazdEtlin\ain relalie

dJegalitate cu celelalte forme ale spiritualitalii umane.

Prin contrast cu modernismul, postmodernismul ca filozofie

genera16, dar qi ca epistemologie, se caractertzeazd prin urm[-

toarele trds[turi:- orientarea spre pluralism, eterogenitate, diferen![ '-frag-

mentare,indeterminare,caforleeliberatoareinredefinireadiscursului cultural;

- autoironia, pastiga qi subminarea metafrzicii' ca opuse

autonomiei -qi

austeritdfii din discursurile spirituale ale

modernitdlii;- tendinfa spre descen ttalizare, deconstrucfie, proliferare

qi disfunc{ie;-accentulpe,,celdlalt"(minorit[lisexuale,religioase'

nalionale Lt..) fula de centralitatea eu-ului in modemism;

-suslinereaexisten{eiunuinumdrmaredelumiposibile'r enrltate din c ontextu alizdt r;

- dezvoltarea tehnologiilor postindustriale qi de comunicare

electronic[;- neincrederea in metalimbaj Ei metateorie, intr-un text

asupra textelor, o culturd asupra culturilor, o limb[deasuPra limbilor;

16 l7

- rezisten{a la impunerea dominafiei si autonomiei qtiinleiunice, care fiind similar[ celorlalte forme ale spiritualitdliiumane nu poate sd se legitimeze, cum cred epistemologiimoderniqti;

- respingerea divinizdrii qtiinlei din viziunile realiste, care

considerd cd Etiinfa poate atinge transcendenfa, aqa cumreligia ajunge la sacru;

- accentul pe relativ, gralnrit, dialog in dauna absolutului,func{ionalului qi monologului modernist;

- aparilia celui de-al treilea termen in relalia de cunoaqtereobiect-subiect-context (Botez, 2005).

Nu putem ignora marile mutafii ale cunoasterii Etiin{ificetlin fizicd", biologie, qtiin[ele psihologice, ciberneticd, qtiin{elecognitive. Geometria fractald (reprezentarea matematicl a siste-rnelor dinamice care iqi schimbd starea continuu, ca de exemplusistemul solar), teoria haosului (fractalii, obiecte care par spartesi nu au dimensiuni exprimabile prin numere intregi, cautd s5

lhcd posibil[ inlelegerea intimpldrilor din evolu{iile haotice care

rr u respectd le gile deterministe), termodinamica (persp ec tiv d. frzicd,

cu deschidere filosoficd, care presupune abordarea universuluica structur[ energetici), teoria probabilitd{li (bazatd pe statisticdsi probabilism), teoria relativitdlii qi mecanica cuanticd demon-streazd limitele concepliei inductive in ceea ce priveqte verificarepracticd, a rezultatelor qtiinfifice intruc0t subiectul particip[ laconstituirea obiectului de cercetare, adevdrul fiind intotdeaunain construc{ie, ca rezultat al interpretdrilor diverse.

$tiin{ele cognitive, inteligenla artifrciald, qi cibernetica aduc

Lln nou mod de gAndire. Ele sunt o nou[ generalie de structuri gi

sisteme create de om prin analogie cu structuri Ei sisteme existente

in natur[. Astfel, s-au n[scut internetul, hipertexful, multimedia,c-mail-ul, care auprodus o muta{ie in timpul de comunicare liniardordonatd, reald, unilaterald. lndividul ca emildtor gi receptor in

reteaua internet se bucurd de libertatea de a avea la dispozifie

tipuri diferite de valori, idei qi dimensiuni culturale gi de

cunoaqtere. Nimeni nu-i impune criterii, determindri sau adevaruri

absolute.Pentru Charles Newman,postmodernismul este sistemul

rcprezentativ al unei ,,infatudri a discursului" existentd la toate

nivelele societalii qi, in special, in sferele culturii qi comunicarii

(..The Post Modern Aura". 1985).

Existd trei scriitori a c6ror oper[ a orientat qi continud s[

orienteze dezbaterea despre postmodernitate in plan social,

economic qi politic: Jean Francois Lyotard, Frederic Jameson qi

Jean Baudrillard (Connor, 1999).

Lucrarea lui Lyotard, ,,La condition postmoderne" (1919),

scrisa la cererea Consiliului universitSlilor guvemului din Quebec

cafe acomandat un ,,raport asupra cunoagterii", Se autointttuleazd"

,,text de ocazie", carteareptezintd,,o rdscruce de drumuri" unde

se intersecteazd dezbateri din sfere diferite, cum ar fi politica,

economia gi estetica (Lyotard a fost influenlat de ideile americane

despre postmodemitate, cum ar fi cele ale lui Thab Hassan)'

in concepqia lui Lyotard, societatea postmoderni cuprinde

o multitudine de jocuri de limbaj, diferite si incompatibile, fiecare

avand propriile principii de autolegitimare, in consecinla se face

trecerea de la mdrelia macronarafiunilor de legitimare laautonomia fragmentatd a micronaraliunilor. in ceea ce privegte

cunoagterea, Lyotard prevede cd qtiinla va avea la dispozifie o

lume a ,,informafiei perfecte" in care cunoqtin{ele, in ansamblu,

vor deveni accesibile oricui, astfel incflt nu va fi posibild

revendicarea unui nou tip de cunoaqterebazatd pe descoperirea

unor fapte noi. in ,,The Differend", lucrare publicat[ in 1984,

Lyotard se reoriente azd spre analizadiscursului, accentul cdzdnd

pe rela{iile pragmatice care se stabilesc in cadrul evenimentelor

lingvistice intre emifdtor qi receptor, si, mai pufin, pe contextele

t8 t9

care le definesc. Frazele se inldnfuie unele dupd altele, se confirmdsau se contrazic, dar este obligatoriu sd existe o controversd, o

clitensiune intre ele. Conflictul dintre doud pd(i sau geamurile de

cliscurs corespunz[toare se solulioneazd prin recurgerea la un altreilea gen de discurs care se considerd aplicabil ambelor p6(i.l)ar, atdta timp cit par,tile se afli in conflict, ele trebuie s[ aib[ccva in comun, acest ceva ar fi premisa normativa- cd grupurileumane au qi trebuie sd pdstreze un anumit gen de relalie definitoriecu anumite locuri.

Fredric Jameson (,,Postmodemism and Consumer Societlz",

,,1)ostmodernism: or the Cultural Logic of State Capitalism" -1984, ,,Reading Without Interpretation: Postmodernism and theV ideo-text" - 1 987) considerd explozia tehnologiei informalionaletlrept o calzd a transformdrii informa{iei in cea mai importantdrnarfE.

Pentru el istoria este istoria semnului lingvistic. Lainceputulsuciet[{ii capitaliste, relafiile sociale erau obiective fixe, inerte( lcnomenul de reificare). tn perioada expansiunii capitalismului,scrnnul se desparte de referentul sdu; limbajul se indepirteazdtlin ce in ce mai mult de ceea ce se presupune cd trebuia sd

constituie sistemul sdu de referin!6, f6rd a-l pierde totuqi, vreodatd

r:rr totul din vedere. in opinia lui Jameson, acesta este momenfulrrrodernismului rezultat din separarea sferei culturii din via{asocial6 qi economicd. in cazul postrrodernismului, modelul propus

cstc urmdtorul: pe de o parte, capitalismul de consum reprezintd,

clapa fina16 in logica reificdrii (alienare, diferen{iere, separarea

scmnificantului de semnificat), iar pe de alt[ parte, sfera culturaldtlcvine identic6 cu cea socio-economic[. Capitalismul global cu

rrtricuitatea sa descentratd este de neacceptat pentru Jameson.

,,Reprezentdrile noastre incorecte ale unei imense refelet'ornunica{ionale qi de computere nu sunt nimic altceva dec6t o

re prczentare denaturatd a unui lucru mult mai profund, gi anume

reteaua internet se bucurd de libertatea de a avea la dispozifie

tipuri diferite de valori, idei qi dimensiuni culturale gi de

cunoaqtere. Nimeni nu-i impune criterii, determindri sau adevaruri

absolute.Pentru Charles Newman,postmodernismul este sistemul

rcprezentativ al unei ,,infatudri a discursului" existentd la toate

nivelele societalii qi, in special, in sferele culturii qi comunicarii

(..The Post Modern Aura". 1985).

Existd trei scriitori a c6ror oper[ a orientat qi continud s[

orienteze dezbaterea despre postmodernitate in plan social,

economic qi politic: Jean Francois Lyotard, Frederic Jameson qi

Jean Baudrillard (Connor, 1999).

Lucrarea lui Lyotard, ,,La condition postmoderne" (1919),

scrisa la cererea Consiliului universitSlilor guvemului din Quebec

cafe acomandat un ,,raport asupra cunoagterii", Se autointttuleazd"

,,text de ocazie", carteareptezintd,,o rdscruce de drumuri" unde

se intersecteazd dezbateri din sfere diferite, cum ar fi politica,

economia gi estetica (Lyotard a fost influenlat de ideile americane

despre postmodemitate, cum ar fi cele ale lui Thab Hassan)'

in concepqia lui Lyotard, societatea postmoderni cuprinde

o multitudine de jocuri de limbaj, diferite si incompatibile, fiecare

avand propriile principii de autolegitimare, in consecinla se face

trecerea de la mdrelia macronarafiunilor de legitimare laautonomia fragmentatd a micronaraliunilor. in ceea ce privegte

cunoagterea, Lyotard prevede cd qtiinla va avea la dispozifie o

lume a ,,informafiei perfecte" in care cunoqtin{ele, in ansamblu,

vor deveni accesibile oricui, astfel incflt nu va fi posibild

revendicarea unui nou tip de cunoaqterebazatd pe descoperirea

unor fapte noi. in ,,The Differend", lucrare publicat[ in 1984,

Lyotard se reoriente azd spre analizadiscursului, accentul cdzdnd

pe rela{iile pragmatice care se stabilesc in cadrul evenimentelor

lingvistice intre emifdtor qi receptor, si, mai pufin, pe contextele

t8 t9

care le definesc. Frazele se inldnfuie unele dupd altele, se confirmdsau se contrazic, dar este obligatoriu sd existe o controversd, o

clitensiune intre ele. Conflictul dintre doud pd(i sau geamurile de

cliscurs corespunz[toare se solulioneazd prin recurgerea la un altreilea gen de discurs care se considerd aplicabil ambelor p6(i.l)ar, atdta timp cit par,tile se afli in conflict, ele trebuie s[ aib[ccva in comun, acest ceva ar fi premisa normativa- cd grupurileumane au qi trebuie sd pdstreze un anumit gen de relalie definitoriecu anumite locuri.

Fredric Jameson (,,Postmodemism and Consumer Societlz",

,,1)ostmodernism: or the Cultural Logic of State Capitalism" -1984, ,,Reading Without Interpretation: Postmodernism and theV ideo-text" - 1 987) considerd explozia tehnologiei informalionaletlrept o calzd a transformdrii informa{iei in cea mai importantdrnarfE.

Pentru el istoria este istoria semnului lingvistic. Lainceputulsuciet[{ii capitaliste, relafiile sociale erau obiective fixe, inerte( lcnomenul de reificare). tn perioada expansiunii capitalismului,scrnnul se desparte de referentul sdu; limbajul se indepirteazdtlin ce in ce mai mult de ceea ce se presupune cd trebuia sd

constituie sistemul sdu de referin!6, f6rd a-l pierde totuqi, vreodatd

r:rr totul din vedere. in opinia lui Jameson, acesta este momenfulrrrodernismului rezultat din separarea sferei culturii din via{asocial6 qi economicd. in cazul postrrodernismului, modelul propus

cstc urmdtorul: pe de o parte, capitalismul de consum reprezintd,

clapa fina16 in logica reificdrii (alienare, diferen{iere, separarea

scmnificantului de semnificat), iar pe de alt[ parte, sfera culturaldtlcvine identic6 cu cea socio-economic[. Capitalismul global cu

rrtricuitatea sa descentratd este de neacceptat pentru Jameson.

,,Reprezentdrile noastre incorecte ale unei imense refelet'ornunica{ionale qi de computere nu sunt nimic altceva dec6t o

re prczentare denaturatd a unui lucru mult mai profund, gi anume