familia micrococcaceae

8/17/2019 Familia Micrococcaceae

1/17

6. COCI PIOGENI DE IMPORTANŢĂ MEDICALĂ

Cocii piogeni de importanţă medicală sunt implicaţi în etiologia unui spectru foarte larg de infecţii supurative şinon-supurative.

Cocii Gram-pozitivi (Staphylococcus aureus, Streptococcus pyogenes şi Str. pneumoniae) (fig. 57) genereazăinfecţii supurative şi produc circa !" din totalul infecţiilor #acteriene umane (amigdalite$ pneumonii$ to%iinfecţialimentare$ infecţii cutanate$ şocuri to%ice severe). Cocii Gram-negativi piogeni sunt reprezentaţi de două dintre speciile genului Neisseria& N. gonorrhoeae şi N.meningitidis (fig. 57).

'ig. 57. e la stnga la dreapta& S. aureus, Str. pyogenes, Str. pneumoniae, N. gonorrhoeae, N. meningitidis$ pe frotiuri colorate Gram din supuraţii cucoci piogeni (***.#act.*isc.edu!+act","!pogeniccocci.peg).

6.1. Coci Gram-pozitivi, cataaz!- pozitivi, a"ro#i $" importa%&! m"$ica! 6.1.1. G"%' Staphylococcus (p. /n manualul +erge0s$ ediţia 123$ g. Staphylococcus este încadrat în fam. Micrococcaceae$ împreună cu genurile Micrococcus$ Planococcus şi Stomatococcus. 4tudiile la nivel molecular$ #azate pe e%perimente de i#ridizare şi sta#ilirea gradului de omologie a acizilor nucleici$la care s-a adăugat analiza altor proprietăţi (compoziţia cimică a peretelui celular) au demonstrat că aceste genul Micrococcus este mai înrudit filogenetic cu actinomicetele$ iar speciile aparţinnd genului Staphylococcus sunt geneticmai asemănătoare cu cocii$ enterococii$ lacto#acilii$ ca şi cu speciile g. Bacillus. 6stfel$ în ediţia ,,8 a manualului+erge$ fam. Staphylococcaceae este inclusă în 9rd. Bacillales (+uiuc şi :eguţ$ ,,2). 6ceste #acterii sunt larg răspndite în natură$ fiind prezente în mediul acvatic$ în sol şi în aer$ dar şi în calitate decomensali pe tegument şi mucoase$ la om şi animale. in familia Micrococaceae$ #acteriile cele mai implicate în patologia umană sunt stafilococii$ care determină un

număr mare de entităţi clinice& supuraţii$ a#cese$ o varietate de infecţii piogene (foliculite$ furuncule$ endocardite$osteomielite etc.) şi septicemii fatale. 4peciile de stafilococi cel mai frecvent izolate în clinică sunt S. aureus, S. epidermidis, S. haemolyticus, S. saprophyticus. 4tafilococii patogeni sunt adeseori emolitici$ coagulează plasma şi produc o diversitate de enzimee%tracelulare şi to%ine. 'orma cea mai comună de into%icaţie alimentară este produsă de o enteroto%ină termosta#ilăsecretată de Staphylococcus.

Celulele sunt sferice$ cu un diametru ce variază între ,$2- ;m$ imo#ile$ nesporulate$ aşezate în aglomerăriasemănătoare ciorcinelui de strugure. /n mediu licid se găsesc su# forma cocilor izolaţi$ a diplococilor$ tetradelor sau alanţurilor. 4e colorează intens Gram pozitiv (fig. 52).


2/17

'ig. 52. 6spectul stafilococilor pe frotiuri dincultură pură$ colorate Gram (% 5,,).

'ig. 51. 6spectul culturii de S. aureus producător de pigment auriu (stg.)$ şi al celeide S. xylosus (dr.) pe geloză snge.

Celulele îm#ătrnite tind să fie Gram-negative. 4tafilococii cresc pe maoritatea mediilor #acteriologice$ înaero#ioză şi microaero#ioză$ la "7,C şi fermenteză glucidele. Cultura de Staphylococcus este o populaţie de celuleeterogene ca dimensiuni$ în ceea ce priveşte capacitatea de a sintetiza pigmenţi sau enzime$ proprietăţile emolitice$rezistenţa la medicamente şi virulenţa. =aria#ilitatea se datorează condiţiilor de mediu. >a 5 ,C$ maoritatea tulpinilor destafilococ patogen sintetizează un pigment carotenoid gal#en-citrin (fig. 51). 6cest pigment este produs de maoritateatulpinilor de S. aureus$ precum şi de S. saprophyticus. 4tafilococii coagulazo-negativi formează pe mediu solid colonii

al#e$ translucide (?o*ard and @loos$ 127) (fig. 51).S. aureus fermentează manitolul$ în timp ce speciile de stafilococ coagulazo-negative (C:4) nu au această

proprietate.S. aureus su#specia aureus este agentul patogen maor al infecţiilor do#ndite în comunitate şi al celor

nosocomiale. enumirea speciei este dată de sinteza unui pigment auriu în condiţii favora#ile de creştere. Aulte colonii se pigmentează numai după o incu#are prelungită. Bigmentul nu se sintetizează în #ulion şi nici în anaero#ioză. nele tulpinide S. aureus nu produc pigment auriu$ iar în condiţii nefavora#ile de creştere$ unele tulpini îşi pot pierde capacitatea de a produce emolizina şi!sau coagulaza. 4tafilococii produc catalază (spre deose#ire de streptococi)$ fermentează lent glucoza cu producere de acid$ fărăgaze. 4peciile patogene secretă o mare diversitate de su#stanţe e%tracelulare. Batogenitatea stafilococilor se datorează unui număr mare de factori de virulenţă (fig. 3,)$ care conferă tulpinilor patogene proprietăţi noi fiziologice$ meta#olice şi de #iosinteză& 4tafilococii au capacitatea de a se multiplica şi de a se

disemina în ţesuturiD pot sinteza unui număr mare de tipuri de molecule to%ice sau cu activitate enzimatică$ codificate degene plasmidiale sau cromosomale$ conţin polizaaride şi proteine antigenice$ stimulatoare ale sintezei anticorpiloropsonizanţi. Beptidoglicanul parietal este cemoatractant pentru BA: şi activează C.

Factorii de virulenţă prezenţi la Staphylococcus sp. sunt clasificaţi în mai multe categorii& particularităţi iochimicece !avorizează supravieţuirea "n macro!age (pigmentogeneza$ producerea catalazei# fosfatazei alcaline care determinăscăderea p? în focarul de infecţie)D mecanisme de evitare a răspunsului imun al gazdei (proteina 6D microcapsulacoagulazele li#ere şi legate (clumping !actor )D invazine (ialuronidaza este factor de invazie care acţionează la începutulinfecţiei$ pentru că procesul inflamator ini#ă acţiunea acestei enzime$ stafiloEinaza sau fi#rinolizina$ care acţionează cafactor de difuzie$ leucocidineleD proteazeleD lipazele$ #eta-lactamazele)D exotoxine (alfa-to%ina$ β-to%ina$ leucocidinato%inele e%foliative$ to%ina sindromului de şoc to%ic$ enteroto%ine). Fngestia a 5 ;gr de to%ină produce vomă şi diaree.

'ig. 3, a. Aoleculele to%ice şi enzimatice produse de Staphylococcus (după odar$ ,,2). #. tilizarea proteinei 6 de S. aureus în metodele de

separare. 9 suspensie de vezicule mem#ranare din moaratul de ficat de şo#olan se incu#ează în amestec cu 6c specifici anti-clatrină$ proteina cetapetează suprafaţa e%ternă a unor vezicule citosolice. >a amestec se adaugă o suspensie de celule de 4. aureus$ a cărei suprafaţă conţine proteina 6care leagă regiunea 'c a anticorpilor. 6gregatele vezicule-#acterii se separă prin centrifugare la viteză mică (după >odis$ 5t


3/17

S. aureus posedă cea mai largă varietate de mecanisme de virulenţă dintre toate microorganismele patogene pentruom şi astfel reprezintă un model pentru studiul patogenezei #olilor infecţioase. 'actorii de virulenţă (H 7,) sunt e%primaţiîn mod coordonat în cursul diferitelor etape ale infecţiilor determinate (ta#elele 2-1) .

55


4/17

a#elul 2. 'actorii de virulenţă şi rolul ucat în patogeneza infecțiilor cu S. aureus (adaptare după BeacocE$ ,, şi 6rcer$ 112).'actori de virulență Caracterizare Aecanismul patologic determinat6dezine'n#p6 şi 'n#p+Clf6 şi Clf+'i#Broteina 6+#pigand pentru fi#rinogen>igand pentru fi#rinogen>igand pentru domeniul 'c al FgG şi vI'>igand pentru sialoproteina osului>igand pentru elastină>igand pentru colagenBroteină analoagă CA? clasa FF

6taşarea #acteriei la diferite componente ale celuleloreucariote şi la mem#rana #azală a epiteliului

o%ine44-

4


5/17

S. aureus cuprinde stafilococii coagulazo- pozitivi$ patogeni pentru om şi animale$ de regulă emolitici. 6deseoricolonizează asimptomatic gazdele umane$ cu statutul de comensal pe tegument şi în cavităţile nazale. ,M dintre indiviziiumani sunt colonizaţi persistent (pentru o perioadă lungă de timp)$ 3,M sunt purtători intermitenţi$ iar ,M nu suntcolonizaţi. Burtătorii nazali de S. aureus oacă un rol ceie în dezvoltarea infecţiilor cu S. aureus. /n primele două zile deviaţă$ tegumentul nou-născuţilor este colonizat cu stafilococi (inclusiv S. aureus) de la persoanele de contact sau dinmediu (Green*ood şi cola#.$ 118). =eicularea pe cale nazală la nou-născuţi$ ct şi la persoanele mai în vrstă$ este deo#icei persistentă (timp de mai multe luni sau mai mulţi ani). 6lte situsuri de colonizare ale S. aureus pot fi& pliurile pielii$ perineu$ a%ile$ vagin şi tractul gastrointestinal. eşi este un mem#ru frecvent al micro#iotei normale$ S. aureus esteun patogen oportunist$ ce produce un spectru larg de #oli umane şi animale. 'actorii predispozanţi pentru dezvoltareaacestor infecţii sunt reprezentaţi de& () deficienţe de opsonizare (ipogamaglo#ulinemie)$ () leziuni ale pielii (arsuri$eczeme$ incizii cirurgicale)$ (") prezenţa de corpi străini (catetere intravenoase$ dispozitive protetice)$ (8) infecţii virale(gripa)$ (5) #oli cronice (#oli maligne$ #oli cardiace$ 4F6$ dia#etul mellitus$ alcoolism) şi (3) a#uzul de droguriintravenoase.

Cu e%cepţia sindroamelor to%emice$ care sunt datorate producerii de superantigene (fig. 3,a)$ patogeneza S.aureus este rezultatul acţiunii com#inate a diferiţilor factori de virulenţă asociaţi celulei #acteriene şi e%tracelulari.Broteinele e%tracelulare aparţin unuia dintre următoarele tipuri& receptine, toxine şi enzime.

Brincipalele etape ale patogenezei infecţiilor cu S. aureus sunt& () colonizarea$ () internalizarea$ (") invazia şdiseminarea sistemică şi (8) to%igeneza.

$olonizarea

6derenţa S. aureus la celulele eucariote şi la dispozitivele medicale implantate reprezintă o etapă importantă îniniţierea infecţiei stafilococice. 6dezinele mediază colonizarea şi condiţionează persistenţa S. aureus in diferite situsuri aleorganismului uman. Capacitatea S. aureus de a adera la proteinele plasmatice şi la proteinele matricei e%tracelularedepozitate pe #iomateriale este un factor important în patogeneza infecţiilor asociate cu dispozitivele medicale (>.G.?arris$ ,,). 6derenţa este mediată de două tipuri de adezine$ numite şi receptine (@ron*all N Konsson$ 111). in primul grup fac parte moleculele A4CO6AAs (microial sur!ace components recognizing adhesive matrix molecules)cunoscute şi su# denumirea de receptine asociate supra!eţei celulare. 6dezinele A4CO6AAs sunt ataşate covalent la peptidoglicanul peretelui celular$ iar liganzii pot fi reprezentaţi de molecule de elastină$ colagen$ laminină$ fi#rinogenfi#ronectină. in familia de adezine A4CO6AAs fac parte% &'( proteina ), &*( proteinele de legare a !ironectinei&FnBPs% Fnp) +i FnpB(, &( !actorii clumping $l!) +i $l!B, &-( proteina de legare a colagenului +i &( proteina de

legare a sialoproteinei osului &Bp(

6dezinele din cel de-al doilea grup sunt cunoscute su# denumirea de receptine secretate sau molecule de aderenţă secretate (Secretale /xpanded 0epertoire )dhesive Molecules - 4


6/17

7ehnica de coaglutinare s1a !olosit pentru a detecta prezenţa )g acteriene "n 9$0 sau "n urină. /ste utilă pentru identi!icarea

imunologică a acteriilor din cultură, cu reactivi comerciali, pentru gruparea streptococilor etc.

Proteinele de legare a !ironectinei 1 FnBPs ( !ironectin inding proteins)$ sunt localizate la suprafaţa celule #acteriene$ fiind e%primate numai în faza e%ponenţială foarte timpurie de creştere. oate tulpinile de S. aureus izolate dinclinică posedă cel puţin una din cele două 'n+Bs ('n#p6$ 'n#p+). 'n#p6 mediază aderenţa la valvele lezate ale inimii şi promovează internalizarea S. aureus în celulele epiteliale.

Factorii clumping &$l!) +i B( sunt receptine asociate supra!eţei celulei acteriene cu rol de adezine principalecare mediază legarea S. aureus la fi#rinogen$ tapetează rapid suprafeţele #iomaterialelor implantate şi astfel contri#uie la

ataşarea S. aureus la aceste implanturi. Proteina de legare a colagenului este importantă în patogeneza infecţiilor musculosceletale (artrită septică$

osteomielită). 4trategiile terapeutice care au ca scop ini#iţia legării colagenului ar putea fi utile în prevenirea şitratamentul infecţiilor musculosceletale.

Proteina de legare a sialoproteinei osoase &Bp( este implicată în patogeneza infecţiilor osoase (osteomielită) şiarticulare (artrită septică).

Proteina de legare a elastinei &/pS( facilitează colonizarea de către S. aureus a ţesuturilor lezate #ogate înelastină (plămni$ piele).

0eceptine secretate. Proteina extracelulară de legare a !irinogenului &/!( (anterior denumită 'i#) este produsăîn mod constitutiv de tulpinile de S. aureus în cursul fazei poste%ponenţiale de creştere$ fiind secretată în mediu. Fni#ăspecific agregarea placetară şi leagă fragmentul C"#$ ini#nd astfel activarea căilor clasice şi alternative alecomplementului.

$oagulaza este secretată de către maoritatea tulpinilor patogene de S. aureus$ fiind o receptină #ifuncţionalăleagă fi#rinogenul şi coagulează plasma$ cu formarea ceagului de fi#rină. Coagulaza nu este o enzimă$ ci o proteinăe%tracelulară (forma li#eră)$ ce se leagă la protrom#ina gazdei pentru a forma comple%ul reactiv ecimolarstafilotrom#ina. 6ctivitatea proteazică caracteristică trom#inei este activată în acest comple% şi are ca rezultat conversiafi#rinogenului la fi#rină$ ceea ce duce la formarea ceagului de fi#rină$ produsul final al coagulării. 9 mică proporţie acoagulazei se găseşte su# formă legată pe suprafaţa celulelor #acteriene (factorul clumping ) unde poate reacţiona cu protrom#ina. Coagulaza produce coagularea plasmei recoltată cu o%alat sau citrat$ prin legarea de protrom#inăComple%ul devine activ enzimatic şi iniţiază polimerizarea fi#rinogenului şi formarea reţelei de fi#rină. 4intezacoagulazei este un factor de virulenţă şi conferă potenţial invaziv. 'actorul de aderenţă (clumping !actor ) este diferit decoagulază şi determină depunerea fi#rinei pe suprafaţa stafilococului$ modificnd rata ingestiei de către fagociteCoagulaza li#eră are rol în coagularea plasmei şi în #locarea accesului factorilor #actericizi din plasma e%travazată şi aleucocitelor la locul agresiunii stafilococice în e%udatul inflamator.

S. aureus posedă o receptină secretată multifuncţională cunoscută su# mai multe denumiri& proteina extracelularăde aderenţă &/ap( sau molecula analogă cu $M< clasa 33 &Map(, sau p=6. 6dezina


7/17

e%perimentale pe şoarece$ tulpinile mucoide inectate intra-a#dominal nu sunt fagocitate$ se multiplică$ produc to%ina Q şimoartea survine în 8-82 de ore. Bolizaaridele capsulei$ în stare purificată$ sunt sla# imunogene pentru om şi animale dar au proprietăţiimunomodulatoare. după e%punerea la stafilococi. CitoEineleeli#erate în circulaţie de către monocite sau macrofage$ precum şi de către celulele endoteliale$ contri#uie la instalareasindromului septic şi vasculitei asociate cu #oala stafilocociccă sistemică.

3nvazinele

S. aureus secretă o serie de proteine e%tracelulare$ denumite invazine (proteaze$ lipaze$ nucleaze$ colagenaze$coagulază$ stafiloEinază$ ialuronidază) cu rol în degradarea componentelor tisulare şi în invazie (fig. 3). Coagulaza şistafiloEinaza sunt două receptine secretate$ care frecvent sunt considerate e%oenzime$ dar nu sunt enzime adevărate$ cireceptine$ deoarece se legă şi activează enzimele gazdă prin formarea de comple%e cu acestea.

51


8/17

'ig. 3. Batogeneza invaziei tisulare a stafilococilor. 4ecvenţa evenimentelor progresează din partea stngă către cea dreaptă (după>o*$ 117).

Sta!ilo?inaza &Sa?( facilitează legarea S. aureus la plasminogenul gazdă prin receptorii de pe suprafaţa celulei #acteriene şi astfel promovează invazia ţesuturilor gazdă. 6semănător coagulazei$ stafiloEinaza formează un comple%ecimolar cu plasminogenul. /n acest comple%$ plasminogenul este activat cu formarea plasminei. Blasmina activată este oserin-protează cu spectru larg care degradează ceagurile de fi#rină şi proteinele comple%ului matricei e%tracelulare(


9/17

fosfodiesteraze care poate idroliza att molecula de 6:$ ct şi de 6O:$ producnd fosfomononucleotide$ ce pot fiutilizate în sintezele #acteriene.

7oxigeneza

4upravieţuirea S. aureus în cursul infecţiei depinde de capacitatea acestuia de a depăşi mecanismele de apărare agazdei. S. aureus produce o varietate largă de to%ine şi proteine$ care inactivează celulele sistemului imunitar prineli#erarea de citoEine mediată de superantigene$ sau prin citoto%icitate directă$ în cazul acţiunii emolizinelor (+atia şiRaoor$ ,,7). 6proape toate tulpinile secretă un grup de citoto%ine care include 8 emolizine distincte antigenic (alfa$ #eta$ gamma şi delta). 'uncţia principală a emolizinelor este de a converti componentele tisulare în nutrienţi disponi#ilmeta#olismului #acterian. nele tulpini produc una sau cteva e%oproteine suplimentare$ reprezentate de to%inasindromului de şoc to%ic (44-)$ enteroto%inele stafilococice (4


10/17

'ig. 3. 6spectul emolizei sinergice produse de diferite tulpini de S. aureus.=ertical& S. aureus producător de V-emolizinăD orizontal& S.aureus producător de Q-emolizinăD S.aureus producător de V-emolizină

S.aureus producător de T-emolizinăD S. haemolyticus producător de T- emolizină ttp&!!atlas.medmicro.info!inde%.ppW azEXenNseEceXNpodseEceX3.

Superantigene A toxine pirogenice 7oxina sindromului de +oc toxic &7SS71'( şi enterotoxinele sta!ilocicce &S/s( sunt superantigene pirogenice LB46gs ( pyrogenic toxin superantigens) înrudite structural$ cu proprietăţi to%ice specifice$ pirogene$ superantigenice şi

sensi#ilitate la şocul endoto%ic.Calitatea de superantigen a to%inelor constă în capacitatea de a stimula nespecific proliferarea limfocitelor prinlegarea la o regiune specifică varia#ilă a lanţului V a OC (fig. 3"). Consecutiv legării are loc eli#erarea masivă acitoEinelor proinflamatorii$ caracteristice pentru un raspuns de tip & :'-Q$ F>-3 şi F':-Y$ mediatoare ale patofiziologiei sindromului de şoc to%ic stafilococic (444).

'ig. 3". Flustrarea scematică a mecanismului molecular al acţiunii superantigenelor. 4uperantigenul stimulează nespecific un număr mare de clone de celule $ deoarece leagă încrucişat receptorul celulei (OC) şi molecula CA? FF a celulei care prezintă antigenul.

>egarea superantigenului cu OC şi cu molecula CA? este nespecifică$ în afara situsului de recunoaştere a antigenelor o#işnuite.Celulele activate eli#erează citoEine ce mediază starea de şoc şi leziunile tisulare.

7SS71' este un superantigen produs de anumite tulpini de S. aureus$ precum şi de anumite tulpini de Str pyogenes. o%ina activează un număr mare de limfocite $ se leagă direct de moleculele CA? FF$ fară a mai necesitainternalizarea şi prelucrarea$ determinnd activarea limfocitelor şi eli#erarea consecutivă a unor cantităţi mari de F>- şi

de F>- din macrofage. /nterotoxinele au activitate proteazică$ sunt difuzi#ile şi manifestă tropism faţă de mucoasa intestinală


11/17

prin fe#ră$ eritem şi #listere$ care se pot rupe cu formarea unei zone dure de culoare roşie. neori copiii afectaţi prezintă osecreţie conunctivală mucopurulentă. 6m#ele proteine au proprietăţi de superantigeneD are proprietăţi de superantigen.

Particularităţi !iziologice. Culturile cresc în aeroioză$ stafilococii fiind facultativ anaeroi. 4inteza to%inelor estefavorizată de creşterea în atmosferă de C9$ 5-,M. emperatura optimă de dezvoltare variază între ",-"7°C$ p? optim 7-7$5. Fncu#ate timp de 3-2 ore$ culturile în mediu licid tul#ură uniform mediul$ iar culturile pe mediu solidificat secaracterizează prin apariţia coloniilor circulare (diametrul de mm)$ #om#ate$ opace$ cu o consistenţă cremoasă$ cumargini regulate$ suprafaţa netedă$ lucioasă$ pigmentate în gal#en citrin. Cercetarea pigmentogenezei se face prin cultivareîn prezenţa serului #ovin coagulat$ incu#are timp de 7 de ore la "7 °C şi apoi 8 ore la 5°C$ la lumina zilei. Broducerea

coagulazei este importantă pentru identificare$ iar producerea catalazei este importantă pentru diferenţierea deStreptococcus sp. 0ezistenţa la !actori !izico1chimici. 4tafilococii rezistă la uscăciune timp de săptămni şi ciar luni în produse #iologice uscate (puroi$ spută)$ dar şi în praful de cameră şi ciar în nisipul plaelor. 4unt distruşi prin e%punere la 3,°Ctimp de ", min.$ în prezenţa fenolului 5M$ timp de , min. şi a alcoolului etilic de 7, o$ timp de oră. olerează pnă la1M concentraţie :aCl. 4ensi#ilitatea la medicamente este varia#ilă. Oezistenţa la penicilină (de e%emplu$ meticilina) estefoarte frecventă printre tulpinile de S.aureus. Structura antigenică. ulpinile care produc infecţii invazive sintetizează material capsular şi devin astfelrezistente la fagocitoză. 6cidul ri#itol-teicoic$ derivat al acidului teicoic$ este principalul antigen polizaaridic careconferă specificitate de specie pentru S. aureus, iar acidul glicerol-teicoic este caracteristic speciei S. epidermidisiferenţierea serologică a stafilococilor nu este necesară$ identificarea tulpinilor de S. aureus făcndu-se prin tipizarefagică.

Patologia este foarte diversă (fig. 38) (ta#elul 1).

3"


12/17

a#elul 1. Brincipalele tipuri de infecţii determinate de S. aureus şi factorii de virulenţă implicaţi

ip de infecţie'actori decolonizar e

Fnvazine


13/17

'ig. 38. >ocalizarea infecţiilor produse de Staphylococcus în organismul uman (după odar$ ,,2).

S. aureus produce cele mai multe infecţii nosocomiale. /n funcţie de localizare$ infecţiile stafilococice pot fi&- la poarta de intrare L la nivelul tegumentului şi mucoaselor& stafilococii cu tropism pentru ţesutul cutanat aparţingrupului fagic şi produc foliculite profunde (furuncul)$ foliculite ale genelor (ulcior)$ în care infecţia se produce lanivelul foliculului$ dar şi al glandei perifoliculare$ acneea pustuloasă$ idrosadenita (infecţia glandelor sudoripare)$impetigo$ otite$ conunctivite$ plăgi sau arsuri contaminate$ infecţii ale tractului respirator superior şi inferior. +acteriileelimină to%ine codificate de plasmide care produc Zsindromul pielii opărite[ la copii$ ca şi leziuni la distanţă$ caracterizate prin distrugerea su#stanţei cimentante şi e%folierea epidermeiD - enterocolita pacienţilor spitalizaţi$ mai ales postanti#ioterapie cu anti#iotice de spectru largD

- la nivelul tractului genital feminin pot determina infecţii ale trompelor uterine (salpingite)$ ovarite ş pelviperitoniteD

- la nivelul aparatului urinar $ staza urinară favorizează multiplicarea stafilococilor în vezica urinară şi infecţiileascendente ale ureterelor şi rinicilorD

- tulpinile invazive pot produce osteomielită$ septicemie$ meningită$ endocardită.4tafilococii coagulazo-negativi (S. epidermidis, S. saprophyticus)$ componenţi ai micro#iotei normale$ producinfecţii asociate cu implanturile$ la persoanele imunocompromise$ la vrstnici şi infecţii ale tractului urinar la femeiletinere. 6lte specii coagulazo-negative au importanţă maoră pentru patologia veterinară. Fnfecţia stafilococică este intens inflamatorie$ induce aflu%ul neutrofilelor şi în consecinţă$ piogenă. S. aureusscapă acţiunii fagocitelor neutrofile şi$ de la locul infecţiei primare$ invadează ţesuturile. Creşterea frecvenţeisepticemiilor cu #acterii Gram-pozitive se datorează capacităţii sale de a coloniza cateterele intravasculare şi materialeleimplantate cirurgical$ precum şi rezistenţei la meticilină. 6ntigenele inductoare ale inflamaţiei sunt acizii lipoteicoici(6>)$ peptidoglicanul parietal$ to%inele secretate inductoare ale şocului septic$ peptidele formil-metionil şi 6: #acterian. 6: #acterian are proprietăţi proinflamatorii şi iniţiază artrita. Fnflamaţia este stimulată de citoEinele secretatede monocite!macrofage& :'-Q$ F>-V$ F>-3$ F>-2. F>-2 este atractant puternic pentru neutrofile$ iar ACB- (proteina-cemoatractantă macrofag!monocit) şi AFB- (proteina- inflamatorie a macrofagelor) sunt atractante pentru monocite lasitusul inflamaţiei. Concentraţia serică ma%imă a citoEinelor induse de #acteriile Gram-pozitive se realizează la 5,-75 de ore$ iar pentru cele Gram-negative$ la -5 ore. :'-Q are rol determinant pentru evoluţia procesului inflamator indus de #acteriileGram-negative$ iar pentru #acteriile Gram-pozitive$ efectele :'-Q se produc în cooperare cu celelalte citoEine proinflamatorii. 'agocitele profesioniste (neutrofilele şi macrofagele) leagă antigenele de S. aureus (>6) prin intermediureceptorului mem#ranar >O- (7oll1li?e receptor1) ('ournier şi Bilpott$ ,,5). Brimul receptor al familiei oll a fostidentificat la :rosophila melanogaster $ foarte rezistentă la infecţiile micro#iene$ deoarece sintetizează peptideantimicro#iene. 4inteza peptidelor este reglată de un receptor oll$ iar mutantele oll- sunt sensi#ile la infecţiile fungice ş #acteriene. e aceea$ oll este un receptor esenţial pentru recunoaşterea imună înnăscută la :. melanogaster .

0ezistenţa la antiiotice a tulpinilor de S. aureus


14/17

Oezistenţa la penicilinele sta#ile la penicilinaze a fost denumită în trecut rezistenţa la meticilină. /n prezent sefoloseşte termenul AO46 (methicillin resistant Staphylococcus aureus) sau S. aureus rezistent la o%acilină. 4tafilocociisensi#ili la penicilină sunt sensi#ili şi la alte peniciline$ precum şi la cefalosporine$ cefemi şi car#apenemi. ulpinilerezistente la penicilină$ dar sensi#ile la cefo%itin sunt rezistente la penicilinele sensi#ile la penicilinaze$ dar sensi#ile la penicilinele sta#ile la penicilinaze (o%acilină$ meticilină$ diclo%acilină$ nafcilin)$ la cefeme şi car#apenemi$ precum şi lacom#inaţiile dintre un V-lactam şi un ini#itor al V-lactamazei. Circa 1,M dintre tulpinile de S. aureus produc V-lactamazăşi sunt rezistente la penicilină. ulpinile rezistente la cefo%itin manifestă rezistenţă la toţi V-lactamii. 6stfelsensi#ilitatea!rezistenţa unei tulpini de S. aureus la V-lactami poate fi dedusă prin testarea numai la cefo%itin şi penicilină.

ulpinile AO46 prezintă o frecvenţă crescută în spitale şi în unităţile de îngriire pe termen lung. Bot determinainfecţii grave$ iar opţiunile de tratament sunt limitate.

Oezistenţa S. aureus la macrolide poate fi datorată eflu%ului activ (codificat de gena msr))$ care conferă rezistenţănumai la macrolide şi la steptograminele de tip +$ sau modificării ţintei ri#osomale cnd apare mecanismul de rezistenţăA>4+ (macrolide1lincosamide1streptogramin B)$ asociat cu rezistenţa inducti#ilă sau constitutivă la agenţii A>4+.

ulpinile care prezintă o rezistenţă constitutivă la A>4+ (A>4+c) manifestă in vitro rezistenţă la toţi aceştiagenţi. Oezistenţa A>4+ inducti#ilă se instalează dupa e%punerea la un macrolid. ulpinile cu rezistenţă A>4+inducti#ilă (A>4+i) prezintă in vitro rezistenţă la mem#rii grupului de macrolide cu 8 şi 5atomi de C (e%.eritromicina)$ în timp ce sunt sensi#ile la mem#rii macrolidelor cu 3 atomi de C$ la lincosamide şi la steptograminele detip +. atorită prevalenţei\ tulpinilor rezistente la anti#iotice şi emergenţei recente a izolatelor clinice rezistente lavancomicină$ controlul infecţiilor este tot mai dificil.

G Prevalenţa semnifică numărul total al persoanelor infectate$ cazuri veci şi noi$ într-o populaţie la un anumit moment. 3ncidenţa semnifică numărul cazurilor noi de infecţie care apar într-o anumită populaţie într-un interval definit.

S. epidermidis. Batogenitatea rezidă în proprietatea de aderenţă la dispozitive protetice utilizate în clinică$ prinintermediul adezinelor polizaaridice şi a materialului mucos ( slime) format din acid teicoic solu#il. S. epidermidis produce foliculită$ pneumonie$ to%iinfecţii alimentare$ septicemie$ osteomielită$ sindromul de şocto%ic$ infecţii ale plăgilor cirurgicale$ sindromul pielii opărite$ cu manifestări asemănătoare fe#rei scarlatinoase$ infec țiasociate dispozitivelor cardiovasculare și ortopedice.

Fnfecţiile tegumentare apar în special la adolescenţi (acnee$ furuncule) şi la pacienţii trataţi un interval de lungădurată cu corticosteroizi. 6#cesele şi alte leziuni supurative se tratează prin drena şi terapie antimicro#iană.

S. saprophyticus este a doua cauză$ după /. coli, a infecțiilor de tract urinar la femeia tnără. :iagnosticul de laorator . Bro#ele utilizate sunt puroiul$ sngele$ aspiratul traeal$ >CO. Be frotiuri se o#servă

coci Gram-pozitivi$ dar S. aureus nu se distinge morfologic de S. epidermidis. Cultivarea pe mediu agarizat cu sngegenerează colonii după 2 ore la "7,C. ?emoliza şi pigmentaţia apar după cteva zile la temperatura camerei (fig. 35). S.aureus (dar nu alţi stafilococi) fermentează manitolul (fig. 33). Bro#ele se cultivă pe mediu cu 7$5M :aCl. /n mediul salincreşte numai S. aureus$ celelalte microorganisme fiind ini#ate.

estul catalazei se foloseşte pentru a detecta prezenţa citocrom1oxidazei $ enzimă caracteristică #acteriilor aero#e


15/17

snge. dreapta- pozitiv) la S. aureus.

'ig. 37. estul coagulării plasmei deiepure

'ig. 32. etectarea fermentării manitoluluişi a prezenţei coagulazei li#ere pe mediul

mannitol1coagulase la S. aureus.'ig. 31. etectarea coagulazei li#ere pe

mediul +aird BarEer la S. aureus

etectarea coagulazei legate se poate realiza printr-un test rapid de aglutinare neimună$ care constă în amesteculunei anse de cultură crescută pe mediu solid$ cu o suspensie de particule de late% sau ematii sensi#ilizate cu fi#rinogen./n prezența coagulazei parietale$ fi#rinogenul va fi transformat în fi#rină insolu#ilă care va antrena particulele insolu#ilecolorate$ genernd apariția unor gruni vizi#ili cu ociul li#er și clarificarea soluției.ermonucleaza stafilococică se evidențiază pe geloză cu 6: cu sau fără al#astru de toluidină. /n geloză se decupeazăgodeuri$ în care se depun 5 ]l cultură de S. aureus crescută în mediu licid și inactivată termic prin menținere pe #aie deapă la ,, oC timp de ", min$ iar idroliza 6: este revelată fie prin precipitarea 6: cu ?Cl : (reacţia pozitivăconstă în apariţia unui alou în urul godeului după cteva minute)$ sau dacă mediul conţine al#astru de toluidină$ se vao#serva un alou roz în urul godeului$ în timp ce restul mediului rămne colorat în al#astru (fig. 7,). Fdentificarea #iocimică a diferitelor specii de Staphylococcus se poate realiza şi cu aurorul galeriilor miniaturizate 6BF (fig. 7) saucu autorul sistemelor automate de identificare.

. 7,. estul produceriizei pe mediu cu 6: al#astru de toluidină.

'ig. 7. est 6BF , 4B? caracteristic speciei S. aureus.

estarea sensi#ilității la anti#iotice se realizează sistematic pentru tulpinile izolate din infecții cu simptomatologieclinică evidentă$ pe mediu A^ller ?inton. Oezistența la penicilină$ mediată enzimatic se poate confirma prin testulcromogenic rapid (fig. 7)$ în timp ce rezistența la o%acilină$ mediată neenzimatic$ prin producerea unei proteinemodificate care leagă penicilina (B+Ba) se poate detecta att prin metode fenotipice (disc difuzimetrică$ cu autoruldiscurilor de o%acilină sau de cefo%itin (fig. 78)$ prin dilu ție în agar sau în mediu licid a o%acilinei$ prin


16/17

metoda clasică$ disc difuzimetrică$ în timp ce cele cu CAF `"]g!ml necestă o metodă cantitativă (CAF în mediu licidsau 4F$ ,,1$ ,,) (fig. 7").

'ig. 7. Confirmarea producerii de penicilinază prin testul rapid de idroliză a

nitrocefinei cu generarea unui produscolorat în roşu.

'ig. 7". estarea comparativă discdifuzimetrică și prin 4+i.

ulpinile cu rezistenţă A>4+ inducti#ilă (A>4+i) se evidenţiază prin plasarea alăturată a discurilor deeritromicină şi clindamicină. 6pariţia unei zone de antagonism între cele două anti#iotice indică fenotipul de rezistenţăinducti#ilă la lincosamide şi streptogramine + (fig. 78$ 75). /pidemiologie. 4ursele de infecţie sunt leziunile umane$ leneria contaminată$ tractul respirator$ tegumentul.Oăspndirea prin contact direct este foarte importantă în spitale$ unde personalul şi pacienţii sunt purtători de stafilococi încavităţile nazale şi pe tegument. /n spitale riscul maor de infecţie îl reprezintă personalul de îngriire a nou-născuţilor$

unităţile de terapie intensivă$ saloanele de operaţie şi de cimioterapie antineoplazică.

)i#io*ra+i" (""ctiv!

o'r%i"r )., Pipott D.. ,,5. Oecognition of Staphylococcus aureus # te Fnnate Fmmune 4stem - Clin. Aicro#iol. Oev. 2& 5-58,.Di%*"(, M. M., Or/i%, P.M., 0ci"v"rt, P.M. ,,,.


17/17

Cotar A. ,,. eză de doctorat - Fmplicaţiile fenomenului de uorum sensing and response în e%primarea coordonată a factorilor de patogenitate şivirulenţă la tulpini de Staphylococcus aureus şi Pseudomonas aeruginosaArc"r G. L. ,,. Staphylococcus aureus% 6 Iell-6rmed Batogen - Clinical Fnfectious iseases. 3&71L2.P"acoc3 0. ., $" 0iva, L., Lo/5, .D. ,,. Iat determines nasal carriage of Staphylococcus aureusWrends Aicro#iol. 1&3,5L3,.Lo/5 . D. 112. Staphylococcus aureus in!ections. :

familia micrococcaceae

Documents