fabrica procesare carne de pasare

8/9/2019 Fabrica procesare carne de pasare

1/49

PROIECT

Disciplina: Ingineria proiectelor de constructii

Tema: Fabrica procesare carne de pasare


2/49

Cuprins

1. Bibliografie ........................................................................................................................ 3

2. Tema proiectului ................................................................................................................ 4

3. Identificarea proceselor tehnologice .................................................................................. 5

3.1 Consideratii generale ................................................................................................... 5

3.2 Aprecierea pasarilor in viu .......................................................................................... 5

3.3 Identificarea proceselor tehnologice ........................................................................... 7

3.4 Instalatiile liniei de fabricatie .................................................................................... 27

3.5 Descrierea procesului tehnologic ................................................................................ 8

3.4.1 Operatiile din sectorul de receptie...................................................................... 8

3.4.2 Prelucrarea initiala a pasarilor......................................................................... 12

3.4.3 Prelucrarea finala a pasarilor........................................................................... 21

3.6 Calitatea carcaselor ................................................................................................... 33

4. Intocmirea bilanturilor de materiale ................................................................................. 35

A) Pentru carcasa eviscerata ..................................................................................... 36

B) Pentru subproduse comestibile .............................................................................. 37

5. Proiectarea capacitatii dispozitului de racire ................................................................... 38

5.1 Suprafata depozitului de racire .................................................................................. 38

5.2 Izolatia peretilor ........................................................................................................ 38

5.2.1 Calculul izolatiei peretilor exteriori ................................................................... 39

5.2.2 Calculul izolatiei peretilor interiori .................................................................... 41

5.2.3 Calculul izolatiei pardoselei ............................................................................... 42

5.2.4 Calculul izolatiei plansetei ................................................................................. 43

5.3 Bilant termic .............................................................................................................. 44

5.4 Automatizare, aparate de masura si control .............................................................. 47

6 Pl l l d l 49


3/49

1. Bibliografie

-

Instructiuni metodologice de fabricare a preparatelor din carne, MinisterulIndustriei Alimentare

- I5-2010 Normativ pentru executarea si exploatarea instalatiilor de ventilare si

climatizare

- Ordin nr 599/1.08.1997 - Norme specifice de protectia muncii pentru industria

carnii si a produselor carne- P118 2013 Normativ de siguranta la foc a constructiilor

- http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/industria-alimentara/taierea-pasarilor-in-

abator-124622.html

-

http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/industria-alimentara/abatorul-de-pasari-263836.html

- http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/industria-alimentara/sectie-de-fabricatie-a-

preparatelor-din-carne-82511.html

- http://biblioteca.regielive.ro/licente/industria-alimentara_alte-domenii/tehnologie-

utilaj-si-controlul-calitatii-produselor-in-industria-carnii-228050.html- http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/industria-alimentara/procesarea-carnii-de-

pasare-82457.html


4/49

2. Tema proiectului

Sa se proiecteze sistemul de productie pentru unitatea: Fabrica procesare carne depasare, la o sarcina de productie de 10 to/zi.

Argument

Tehnologia taierii pasarilor si executarea operatiilor tehnologice de prelucrare sunt, in

principiu, asemanatoare tehnologiei generale de taiere in abatoare, cu anumite particularitati

specifice structurii anatomice a pasarilor. Deosebirea principala fata de taierea animalelor

consta in aceea ca, la pasari, prelucrarea carcasei se face prin indepartarea fanerelor (pene,

fulgi si puf), pielea ramanand la carcasa si facand parte din carnea de pasare. Taierea

industriala a pasarilor se face in abatoare, in sectii specializate dotate cu linii verticale de

taiere si de prelucrare si cu spatii si instalatii speciale de refrigerare si de congelare.

Linia tehnologica de taiere a pasarilor in flux continuu

Cuprinde procese executate in flux continuu, in care majoritatea operatiilor

tehnologice sunt mecanizate, iar transportul intern este in totalitate conveierizat. Liniile de

taiere sunt astfel construite incat utilajele tehnologice sunt amplasate la conveier si astfel

dimensionate, incat asigura o capacitate unitara.

Liniile continue de taiere a pasarilor la verticala sunt formate dintr-un conveier

suspendat, cu miscare in plan orizontal si pe care sunt fixate din loc in loc lanturi prevazute

cu carlige de forma speciala pentru prinderea labelor pasarilor.Capacitatea liniei de taiere

variaza in functie de viteza conveierului, de distanta intre carlige, cat si de greutatea pasarilor

prelucrate. Capacitatea optima de prelucrare in abatoarele din tara noastra este, in medie, de

10to pasari vii pe zi sau 8to carne de pasare pe zi. Taierea pasarilor pe linii conveierizate se

executa in ordinea operatiilor corespunzator schemei tehnologice.


5/49

3. Identificarea proceselor tehnologice

3.1

Consideratii generaleModificari biochimice si structurale ale carnii dupa sacrificare

Odata cu taierea pasarilor, metabolismul normal din tesuturi inceteaza si in carne se

produc transformari biochimice. Aceste transformari in conditii corespunzatoare de pastrare

si de igiena duc la aparitia fenomenului de maturare, care imprima carnii, in final, proprietati

organoleptice imbunatatite. In evolutia acestor transformari din carne se disting trei faze:

Faza de relaxare musculara apare indata dupa taierea pasarilor, cand muschii

scheletici devin relaxati, flexibili si moi, iar pH-ul carnii se apropie de 7.

Faza de rigiditatemusculara se instaleaza in primele 3 ore de la taiere. Muschii devin

duri si rigizi, grosimea lor se mareste, iar lungimea se scurteaza. Acest fapt duce la

imobilitatea articulatiilor.

Cu cat temperatura mediului este mai ridicata si umiditatea mai scazuta, cu atat

rigiditatea apare mai repede. De asemenea, la pasarile tinere si grase rigiditatea se instaleaza

mai repede decat la cele slabe. La pasarile obosite rigiditatea apare curand dupa taiere, este

intensa si dispare repede. Carnea in stare de rigiditate este aspra, fara gust, cu miros neplacut,

iar bulionul rezultat prin fierbere este tulbure.

Faza de maturare se instaleaza dupa perioada de rigiditate. In aceasta faza,

musculatura se inmoaie iarasi treptat, recapatandu-si supletea si elasticitatea initiala.

Inmuierea muschiului este insotita de acumularea de lichid in spatiile cu tesut conjunctiv. Pe

sectiune proaspata, muschiul prezinta aspect stralucitor si umed, iar dupa presare cu degetele,

carnea revine usor la forma de la inceput. Carnea devine frageda, are consistenta moale,

gustul placut si mirosul aromat; dupa fierbere se obtine un bulion transparent.

Durata maturarii depinde in mare masura de temperatura la care este pastrata carnea

dupa taierea pasarilor: 7 zile la 25C si 21 zile la 2C. Peste aceste limite, in carne se produc

procese de autoliza avansata, cu inceput de alterare.


6/49

6

Clasa de calitate

Criterii de clasare

Pui de gaina (broiler si tineret indiferent de sex) Gaini

I II III I II

Masa corporala in

Kg, min.1,1 0,9 0,7 2 1,7

2)1,3

3)

Conformatia

corporala

Normala, cu

pieptul bine im-

bracat cu muschi

pe toata lungimea

lui

Normala, cu pieptul

suficient de bine

imbracat cu muschi, cu

carnea sternala

perceptibila la palpare.

Normala, cu carena

sternala palpabila.

Corpul bine dezvoltat, pieptul bine imbracat cu

muschi;

Carena sternala se simte:

la apasare la palpare

Stare de ingrasare

Strat subtire de

grasime repartizatpe suprafata cor-

pului

Stratul subtire de

grasime sub forma defasie de-a lungul

spinarii si mai

abundenta in regiunea

cozii

Strat de grasime in

regiunea cozii

Strat de grasime re-

partizat pe suprafatacorpului, mai pronuntat

pe piept, spate si

regiunea cozii; pielea

de culoare galbena pana

la alba

Strat de grasime sub

forma de fasie pepiept, spate si

regiunea cozii; pielea

de culoare galbena

pana la alb-galbui

Culoarea pielii

Galbena pana la

alb

Galbena pana la alb cu

o tenta usor violacee

Galbena pana la alb cu

o tenta usor violacee

- -

Penajul

Complet dezvoltat, uscat si curat Dezvoltat, uscat si

curat

Complet uscat si curat; se admit pierderi de

penaj, fara sa prezinte leziuni ale pielii; se admit

pe gat cicatrice


7/49

3.3Identificarea proceselor tehnologice

Taierea si prelucrarea pasarilor se desfasoara in flux continuu prin parcurgereaurmatoarelor faze ale procesului tehnologic:

1. Pregatirea pasarilor pentru taiere

2. Receptia cantitativa si calitativa

3. Examenul sanitar-veterinar

4. Asomarea

5. Sangerarea

6. Oparirea

7. Deplumarea

8. Taierea pielii la gat

9. Incizia caudala

10. Smulgerea capetelor

11. Flambarea

12. Spalarea

13. Detasarea picioarelor

14. Desprinderea picioarelor de conveier

15. Extirparea glandei uropigene

16. Eviscerarea carcaselor, detasarea si prelucrarea organelor

17. Indepartarea gusei, esofagului si traheei

18. Extragerea pulmonilor

19. Spalarea carcaselor si detasarea gaturilor

20. Cantarirea

21. Zvantarea

22. Prelucrarea prin frig


8/49

3.4Descrierea proceselor tehnologice

3.4.1

Operatiile din sectorul de receptiePasarile transportate din ferme in abator sunt examinate din punct de vedere sanitar-

veterinar si receptionate, dupa care autovehiculele sunt trase direct la rampa de descarcare a

custilor.

Dintr-un camion cu remorca se descarca custile cu pasari, iar in altul se incarca custile

goale, spalate si dezinfectate.

Fluxul tehnologic de aprovizionare cu pasari este astfel dimensionat incat pe rampa

sectiei pot intra doua autocamioane cu remorca, iar la intrarea pe rampa asteapta la un

interval de circa 5 minute un al treilea autocamion cu remorca incarcat.

Timpul de descarcare a custilor pline si de incarcare cu custi goale trebuie sa asigure o

alimentare in flux continuu cu pasari a liniei de taiere, precum si o eficienta optima in

transportul pasarilor catre abator. Intrucat selucreaza rapid, custile trebuie manuite cu, atentie

pentru evitarea stresului (socului) si contuziilor la pasari.

La abatoarele mari cu doua linii de taiere se folosesc doua rampe la receptie sau o

rampa in forma de S", care sa permita o alimentare sporita, corespunzatoare capacitatii de

prelucrare.

In perspectiva se tinde ca descarcarea custilor cu pasari de pe platforma

autocamioanelor sa se faca mecanizat si automatizat.

Custile cu pasari se aseaza una langa alta, pe un transportor cu role, care primeste

miscarea de la un motor electric prin intermediul unui reductor si al unui angrenaj cu lant

Gall. Doua sau trei asemenea transportoare dirijeaza custile spre spatiul de alimentare al

conveierului de transportat pasari la sectia de prelucrare initiala.

Transportorul cu role functioneaza in mod automat si in sincronizare cu un sistem de

dozare, cantarire si inregistrare programata a custilor cu pasari.

Prin intermediul unui dozator se face alimentarea periodica si succesiva a custilor cu


9/49

Fig.6 Agatarea pasarilor pe conveier

Custile devenite goale, prin intermediul altui sistem de dozare similar cu primul, sunt

cantarite la un al doilea cantar automat. Prin comparatia celor doua cantariri se obtine

greutatea vie corecta a pasarilor receptionate. Custile ramase goale sunt preluate de un

transportor cu banda si duse la o masina de spalat, prevazuta cu duze sub presiune, unde sunt

curatate si dezinfectate, dupa care se depoziteaza in aceeasi incapere.Custile cu pasari sunt asezate pe ramura inferioara a unui transportor cu role si sunt

dirijate catre punctul de alimentare a conveierului de prelucrare initiala. Custile goale sunt

asezate pe ramura superioara a transportorului cu role si aduse intr-un anumit loc de unde


10/49


11/49


12/49

3.4.2 Prelucrarea initiala a pasarilor

In abatoarele de capacitate medie si mare, prelucrarea initiala a pasarilor este complet

mecanizata si automatizata, putandu-se urmari, in succesiune, urmatoarele operatii: asomarea,

sangerarea, oparirea, jumulirea, taierea pielii la gat, taierea caudala, smulgerea capetelor,

flambarea, spalarea, detasarea picioarelor, desprinderea picioarelor din conveier si curatarea

conveierului.

Transportul pasarilor.Pentru a intelege mai bine transportul pasarilor pe parcursul

operatiilor de prelucrare initiala, sunt necesare cateva precizari asupra modului de

functionare a conveierului. Pasarile agatate in sectorul de receptie, in dispozitive de tip DS,

patrund in sectorul de prelucrare initiala printr-o deschidere de marime convenabila, situata in

peretele despartitor si parcurg intregul sector cu ajutorul unui transportor suspendat.

Transportorul construit in tehnologia Stork este format dintr-un profil inoxidabil in forma de

T care constituie calea de rulare, un cablu de tractiune, carucioarele de transport ale dispo-

zitivelor de agatat de tip DS pentru pui si doua grupuri de antrenare, unul conducator si altul

condus.

Asomarea pasarilor

Pasarile suspendate pe dispozitivul de agatat, cu capul in jos, dupa circa 30 s pana la 1

min, sunt aduse de transportorul aerian la un dispozitiv de asomat in acest timp pasarile se

linistesc.

Pentru asomarea pasarilor de toate categoriile, in greutate de pana la 6 kg, se poate

utiliza aparatul de asomare (asomator).

Asomarea moderna este efectuata prin imersia capului intr-o baie traversata de un

curent electric. Un asemenea dispozitiv de asomare electrica a puilor este format dintr-un

cadru pe care sunt montate, bazinul de apa cu flotorul si tabloul de comanda. Acesta din urma

este alcatuit dintr-un reostat, un intrerupator si un transformator de tensiune (0 si 220 V).

Pentru puii broiler se recomanda o tensiune de electrocutare intre 60 si 80 V, in functie de


13/49

emisie a sangelui, sangerarea sa fie facuta indata dupa asomare. In cazul cand sangerarea

pasarilor este intarziata, pe langa faptul ca emisia sangelui este incompleta, vor apare si

hemoragii punctiforme si petesiale in musculatura si subseroase, datorita ruperii vaselor

sanguine. In urma diferitelor verificari, s-a stabilit ca distanta dintre asomator si dispozitivul

de taiere trebuie sa fie astfel aleasa incat parcurgerea ei sa nu depaseasca 10 s. In acest sens

se aplica formula:

360OH

dQI

= [m]

unde:

QHeste capacitatea orara (pui/h), iar dO =0,152 in este pasul dintre carlige.

Liniile tehnologice mai putin perfectionate sunt prevazute in spatiul ce urmeaza

imediat asomarii, cu masini de smuls penele mari de la aripi si coada, usurand astfel lucrul

masinilor de jumulit, dupa oparire. Acesta este cazul intalnit la curci, gaste, cocosi, gaini si

uneori si la puii mai mari.

Sangerarea pasarilor

Metoda de sangerare a pasarilor, prin cavitatea bucala, prin sectionarea puntii venoase

palatine, care uneste cele doua jugulare, a fost abandonata, din cauza neajunsurilor pe care le

prezinta.

In prezent se practica frecvent metoda de sangerare exterioara, care consta din

sectionarea arterei carotide si a venei jugulare, printr-o incizie executata cu un cutit special,

pe suprafata laterala a gatului, la nivelul primelor doua vertebre cervicale si in apropierea

unghiului mandibular (la locul de incrucisare a celor doua vase mari de sange). Deschiderea

vaselor sanguine se executa de o singura parte a gatului, printr-o incizie lunga de 1 cm, fara a

sectiona muschii cervicali, traheea si esofagul. Aceasta metoda este simpla, usor de executat

si operativa (un lucrator calificat poate taia pana la 2 500 pasari/h), iar emisia sangelui se

produce rapid si complet


14/49

maxima sa corespunda unei distante de 250 mm intre cutitul disc si carligele de transportat

pui ale conveierului.

Cand se prelucreaza pasari uniforme, eficienta de taiere este de 96-98%, iar la o

productie de 6 000 pui/h, va fi necesara numai o persoana pentru verificarea ulterioara si

corectarea manuala a sangerarii cu cutitul.

Odata taiate, pasarile parcurg o distanta necesara unei emisii complete a sangelui

care este colectat in tunelul de sangerare. Lungimea tunelului va fi astfel calculata incat

sangerarea pasarilor, inclusiv drumul pana la oparitor, sa dureze 1,5-3 min. In general, sunt

necesare 2 min pentru galiforme si 3 min pentru palmipede. Cantitatea de sange scursa este

de aproximativ 4% din greutatea vie pentru prima categorie si 4,6% pentru a doua categorie

de pasari.

Oparirea pasarilor

Pasarile sunt oparite in flux continuu prin imersie, intr-un bazin cu apa incalzita peste

50C. Forma si dimensiunile instalatiei sau bazinului de oparire depind de productivitatea

liniei de taiere, de specia si categoria de pasari, de durata operatiei si de distanta dintre

pasarile transportate de conveier.

Operatia de oparire are drept scop sa produca incalzirea suprafetei pielii, in urma

careia se realizeaza o slabire a structurii proteinelor din epiderma care tin aderent bulbul

pilos la derma, dupa care penele, a caror aderenta este astfel slabita, se pot usor indeparta

prin mijloace mecanizate. O oparire eficienta trebuie sa satisfaca doua cerinte esentiale:

temperatura pe toata durata imersiei de oparire sa fie absolut constanta si durata intre

operatia de sangerare (din momentul inciziei la gat) si cea de oparire sa fie de maximum 3

min; o prelungire a acestei durate mareste capacitatea pielii de a retine penele. Efectul

oparirii asupra reducerii rezistentei la smulgerea penelor este in functie de temperatura apei

de oparire, de durata oparirii, de duritatea apei si de viteza la care patrunde apa pe toata

suprafata pielii


15/49

de 120-180 s, in functie de sex, varsta, marime.

In Germania se recomanda oparirea broilerilor de gaina la 60C, timp de 100 s pentru

obtinerea carcaselor destinate consumului in stare proaspata si la 52C, timp de 155-180 s,

pentru carcase destinate congelarii. De asemenea in Olanda se recomanda temperaturi de 58-

60C pentru carcase refrigerate si 51-52C pentru carcasele destinate congelarii, in conditiile

unei durate de oparire de 120-150 s.

In functie de capacitatea liniei tehnologice, instalatia de oparire este construita dintr-

un bazin de imersie cu una sau mai multe sectiuni si cu 1, 2 sau 4 circuite, parcurse succesiv

de conveier. Astfel, o instalatie de taiere, tip Stork, cu o capacitate de 6 000 broileri/h, este

dotata cu un oparitor automat de tip DF cu sapte sectiuni si patru circuite .

Temperatura de oparire este esentiala asupra procesului ulterior de jumulire si

aspectului calitativ pe care il voravea carcasele. Aceasta cerinta se poate controla exclusiv

automat prin intermediul unui termoregulator cu termometru, de tip cu bulb, care joaca rolul

unui termostat de comanda pentru ventilele montate pe by-pass-ul circuitului secundar de

alimentare cu abur al oparitorului. Se realizeaza astfel un control si o temperatura dorita a

apei de oparire, riguros constanta, fara a necesita interventii manuale, mai putin exacte,

pentru obtinerea apei tehnologice.


16/49

Fig.7 Oparitor pasari

In scopul unei opariri eficiente, uniforme, capetele si partile superioare ale gatului

sunt supuse unei opariri suplimentare la aproximativ 60-62C, pentru a usura o indepartareulterioara a penelor mai dure din aceasta regiune.

Jumulirea de pene (deplumarea)

Aceasta operatie trebuie sa inceapa de indata ce pasarile au iesit din instalatiile de


17/49

prevazute una pana la patru masini de jumulit la care se mai adauga si o masina de spalat-

finisat a carcaselor jumulite.

Este cunoscut faptul ca forta de retinere a penelor in pielea pasarilor depinde de

adancimea lor in foliculii plumiferi, de muschii pielii care se prind pe tija penei si este

influentata de specie, categorie, varsta si stare de ingrasare. Dupa forta de retinere a penelor

in piele, acestea pot fi, in ordine descrescanda: pene mari - de la aripi si coada; pene mijlocii -

de la suprafata laterala a corpului, de pe spinare si gat, precum si penele de acoperire de la

aripi si coada; pene mici, fulgi si puf.

In functie de forta de retinere a penelor care trebuie inlaturate se aleg si metodele de

jumulire, respectiv masinile de jumulit, organele lucrative ale acestora fiind diferentiate din

punct de vedere constructiv. Evolutiv, masinile de jumulit prezinta o gama variata de tipuri

constructive, la care organele de executie constau din valturi cu rifluri de cauciuc, din tamburi

cu palete de cauciuc si degete scurte sau lungi.

Pentru efectuarea unei jumuliri complete, la o capacitate de taiere de 6000 broileri/h,

este necesar sa se prevada trei masini similare, asezate in serie, dar de lungimi diferite; una

mai scurta S-2B, iar urmatoarele doua mai lungi de tip L-2B, prevazute cu cate 90 degete de

cauciuc. Diferenta de lungime este preferata pentru considerente strict tehnologice;

jumulitorul S-2B executa o jumulire grosiera, circa 60-65% si recolteaza o cantitate

considerabila de pene, care in cazul suplimentarii ei (utilizand tot jumulitor L-2B) ar crea

blocaje in transportul penelor pe canalul special amenajat in pardoseala sectiei. Jumulitoarele

se amplaseaza cat mai aproape de oparitor si exact sub axa conveierului.

Masinile de jumulit de tip S-2B sau L-2B se compun dintr-un cadru pe care sunt

montate barele de jumulit.

Tamburii cu flansele purtatoare de degete de jumulit au o miscare de rotatie cu sens

diferit de la unul la celalalt. Barele de jumulit se regleaza atat in plan vertical cat si in plan

orizontal in asa fel incat degetele flexibile de cauciuc ce se rotesc cu viteza in sensuri


18/49

apei sa fie sub valoarea temperaturii de oparire, iar presiunea apei sa nu depaseasca 2

kgf/cm2. In acest fel, pe langa o eficienta sporita a jumulirii, se urmareste si obtinerea unor

carcase calitativ superioare, evitand degradarea pielii si un aspect comercial nedorit.

In tehnologia jumulirii se pot utiliza diferite tipuri de deplumatoare, in functie de

specia si marimea pasarilor. La masinile de jumulit curci dimensiunile sunt mai mari, iar

elementele de executie (degetele si capetele suport) sunt diferite ca forma si distributie.

In tehnologia Gordon Johnson se folosesc masini similare de jumulit, cu deosebirea ca

transmisia mecanica la elementele de executie ale masinii se face prin intermediul unor roti

dintate.

Dupa operatia de jumulire urmeaza finisarea-spalarea pasarilor, in scopul atat al

indepartarii ultimelor resturi de pene, ramase lipite de carcase, cat si al efectuarii unei spalari

masive, subpresiune (2,5-3 atm), a exteriorului puilor jumuliti. Aceasta operatie se realizeaza

cu o masina speciala prevazuta cu doi tamburi cu degete de cauciuc, numite bice, mai lungi

si mai mari decat ale masinilor de jumulit cu o turatie de 300 rot/min. Finisorul tip Stork are

440 bice. Cei doi tamburi se rotesc in sens invers, iar bicele fixate pe acestia lovesc puii de

sus in jos. Axa masinii este suprapusa pe linia conveierului, realizand o simetrie corecta in

actiunea bicelor asupra puilor jumuliti.

Taierea pielii la gat

Operatia se executa complet automat cu ajutorul unei masini care primeste miscarea

de la o roata de ghidare si schimbare a directiei conveierului, prin intermediul a doua cruci

cardanice si un grilaj telescopic. Masina este prevazuta cu un record de apa pentru spalarea si

desfundarea cutitelor. In timp ce conveierul este in functiune, capetele puilor sunt prinse intre

ghidajele radiale ale discului purtator de cutite si o placa de presiune. In acest timp, cutitele

preseaza pielea la baza gatului, in zona laterodorsala, pe care o cresteaza si, datorita inclinarii

rotii de ghidare (a discului purtator de cutite) cu 20-25 de la orizontala, taietura se realizeaza

pe o distanta de 3 4 cm


19/49

Smulgerea capetelor

Operatia de smulgere a capetelor se executa automat. Desprinderea capului se face la

nivelul primei vertebre cervicale.

Detasarea capetelor se poate efectua si cu ajutorul unei masini prevazute cu un cutit

disc, actionat de un motor electric.

Flambarea

Finisarea jumulirii puilor se face si prin parlire sau flambare. In acest scop, conveierul

liniei de taiere, care poarta puii jumuliti, trece printr-o instalatie de flambare automata.

Pentru alimentare, instalatia se racordeaza la o retea de gaze a carei presiune este de

0,17 kgf/cm2. Temperatura flacari de gaz metan se ridica la 600-750C, durata parlirii fiind

de 2-3 s.

Reglajul arzatoarelor si a tevilor distribuitoare de gaze se face astfel ca pasarile sa fie

cuprinse de flacara pe toata suprafata corpului.

Spalarea

Scrumul si impuritatile rezultate in urma flambarii sunt inlaturate trecand carcasele

printr-o instalatie automata de spalare, prevazuta cu cate doua randuri de duze de o parte si de

alta a axului conveierului liniei de taiere.

Jeturile fine de apa rece, la presiune de 2,5-3,5 atm, izbucnesc cu putere si curata

suprafata cutanata a puilor, care trec printre dusurile instalatiei, montata imediat dupa

flambare.

Detasarea picioarelor

Operatia de detasare a picioarelor se face la nivelul articulatiei tibio-tarso-

metatarsiene, cu ajutorul unei masini speciale, cu un randament de 100%. Masina primeste

miscarea de la o roata de ghidare a conveierului si de schimbare a directiei la 90 prin

intermediul a doua cruci cardanice si un ghidaj telescopic. De asemenea masina este

prevazuta cu o instalatie de apa cu doua racorduri: unul pentru racirea si desfundarea


20/49

canalul unui inel de material plastic, fixat pe discul antrenor. Sensul de rotatie al cutitului

trebuie sa fie invers directiei de avans al conveierului. Roata de ghidare a liniei de taiere din

dreptul masinii este antrenata de conveier si transmite miscarea de rotatie la roata cu pinteni

prin intermediul transmisiilor cardanice amintite. Viteza periferica a rotii cu pinteni va trebui

sa fie egala cu viteza de inaintare a conveierului si, in acest caz, viteza relativa a celor doua

roti este zero.

Pintenii rotii respective antreneaza picioarele puilor, unul cate unul si, datorita celor

doua ghidaje, se executa o indoire a picioarelor de la articulatie. Cele doua ghidaje sunt

dispuse excentric fata de roata cu pinteni, realizandu-se o indoire progresiva a picioarelor. In

prima faza a indoirii, piciorul trece cu articulatia prin fata unui cutit fix, care executa o taiere

partiala (taierea tendonului). In miscarea sa de inaintare intre cele doua ghidaje, piciorul este

indoit si mai mult (aceasta indoire fiind usurata prin taierea tendonului in prima faza), astfel

ca, atunci cand se ajunge in fata cutitului disc, piciorul va fi taiat complet la nivelul

articulatiei.

Carcasele fara picioare cad pe un plan inclinat (un jgheab confectionat din inox, cu

panta) si prin alunecare, datorita stropirii in permanenta cu apa, ajung la locul de alimentare a

liniei de prelucrare finala a pasarilor.

Desprinderea picioarelor din conveier

Picioarele puilor, ramase in carligele de transport ale conveierului, sunt desprinse

automat si colectate intr-un carucior cu bazin, cu care vor fi transportate apoi la sala de

ambalare. Operatia este complet mecanizata, fiind executata de un dispozitiv special pentru

desprinderea picioarelor din carlige. In timp ce carligul este ghidat de dispozitiv, picioarele

sunt scoase de barele de ghidare si cad in caruciorul cu bazin. Randamentul dispozitivului se

ridica la 98- 99%.

Curatarea conveierului

La sfarsitul operatiilor din sectorul de prelucrare initiala resturile de pene fulgi


21/49

Conveierul curatat patrunde printr-o deschizatura din peretele despartitor in sectorul

de receptie, de unde se reia fluxul tehnologic.

3.4.3 Prelucrarea finala a pasarilor

Operatiile de prelucrare finala se desfasoara intr-un sector separat care cuprinde:

eviscerarea, controlul sanitar-veterinar, colectarea, racirea si preambalarea organelor precum

si finisarea carcaselor, dupa care pasarile urmeaza cai deosebite, dupa modul de prelucrare:

produse refrigerate sau congelate.Carcasele venite de la sectia prelucrarii initiale, pe un plan inclinat, se vor suspenda

pe unul sau doua transportoare aeriene ale liniilor de eviscerare, in functie de productivitatea

acestora. La transportoarele aeriene, atat partea de actionare a lor, cat si elementele de

transport sunt identice cu cele descrise anterior.

Suspendarea carcaselor pe linia Stork se face prin introducerea extremitatilorgambelor in dispozitive de agatat de tip ES .

Fig.8 Dispozitive de agatat de tip ES

Conveierele deplaseaza carcasele pe tot parcursul operatiilor de eviscerare deasupra

unui jgheab metalic, prevazut cu canale exterioare anexe pentru transportul organelor

comestibile.


22/49

Viteza unei linii de eviscerare este reglabila pana la 4000 carcase/h si chiar mai mult.

In cazul a doua linii de eviscerare paralele, numarul de pasari se dubleaza.

Jgheabul este alcatuit din tronsoane similare care se asambleaza pentru a deveni

extensibil si este prevazut cu dusuri de apa si cu palnii in care se colecteaza organele si care

conduc in canalele anexe exterioare, pentru a fi dirijate la diverse masini auxiliare de

prelucrare.

Pe parcursul trecerii pasarilor deasupra jgheabului de eviscerare se executa, succesiv,

operatiile specifice acestei sectii.

Operatiile de prelucrare finala a pasarilor sunt efectuate in marea lor majoritate

manual de catre lucratori calificati si cu experienta, productivitatea muncii in acest sector

fiind asigurata de masini mici pentru taierea si extragerea cloacei, pentru extragerea

pulmonilor, taierea gaturilor, sectionarea, curatarea si spalarea pipotelor si de o instalatie

pentru spalarea carcaselor.

Extirparea glandei uropigene

Operatia de extirpare a glandei uropigene se executa manual prin presare cu degetul

pe partea posterioara a coccisului, dupa o prealabila incizie efectuata fie mecanic in sectorul

de prelucrare initiala, fie cu ajutorul cutitului in sectorul de eviscerare. Glanda iese in afara,

fiind apoi inlaturata.

Eviscerarea carcaselor

Eviscerarea propriu-zisa a carcaselor consta in doua operatii:

1) un lucrator apuca cu mana stanga carcasa de spate si o fixeaza, iar cu mana

dreapta, in care tine un cutit cu lama scurta si ingusta, face o incizie pe linia mediana a

carcasei de la apendicele xifoid pana la orificiul cloacal ; apoi introduce degetul aratator de la

mana stanga prin deschizatura realizata, cu ajutorul caruia apuca intestinul gros cat mai

aproape de cloaca, tragandu-1 usor in afara ; dupa aceea introduce lama cutitului prin

deschidere dupa deget si printr o incizie circulara elimina orificiul cloacal;


23/49

vor atarna de aceeasi parte a carcaselor pentru a mari eficienta controlului sanitar-veterinar.

In unele laboratoare moderne, deschiderea cavitatii abdominale sidetasarea cloacei se

executa cu un foarfece iar extragerea viscerelor, adica inima, ficatul, stomacul glandular,

pipota si intestinele, se face cu o lingura special confectionata. De asemenea, taierea si

extragerea cloacei se poate face cu un cutit pistolet, circular, actionat cu aer comprimat .

Fig.9 Detasarea semiautomata a cloacei cu cutit pistolet

In perspectiva se tinde ca in abatoarele de capacitate medie si mare eviscerarea sa fie

efectuata cu masini speciale de eviscerare .

Asemenea masinii sunt de fabricatie Stork si exista in doua variante constructive:

masini de forma circulara, cu capacitate de 3600 carcase/h si masini de forma eliptica cu

capacitate pana la 5000 carcase/h. Executia efectuata de dispozitivele masinii trebuie sa imite


24/49

Inima, ficatul si pipota sunt dirijate pentru prelucrare ulterioara, iar stomacul

glandular si intestinele sunt aruncate in jgheabul metalic si evacuate la un canal situat in

pardoseala, unde sunt antrenate cu apa spre camera de colectare initiala a deseurilor si

subproduselor necomestibile.

Inima este curatata de cheagurile de sange si este detasat pericardul, iar de la ficat este

eliminata vezica biliara.

Ficatul si inima detasate din carcasa sunt depuse in palnia canalului alaturat

jgheabului de colectare a organelor comestibile.

Fig.10 Masina de

eviscerat

De aici, cu ajutorul apei, sunt transportate printr-un sistem de jgheaburi la un

transportor elicoidal.

Pipotele, separate si ele si depuse in cel de al doilea canal al jgheabului de colectare a


25/49

asigurata de doua motoare electrice, de un reductor si transmisii prin curele trapezoidale si

lant gall. Transportul pipotelor in interiorul masinii este asigurat de doua lanturi de

constructie speciala, cu ciocuri, care fixeaza organele si le transporta de la cutitul disc pana la

o paleta de evacuare.

Lanturile transportoare cu ciocuri trebuie reglate astfel incat sa fie bine tensionate, iar

distanta dintre ele sa permita o fixare corespunzatoare a pipotelor, in vederea transportarii lor.

Cutitul disc se poate regla si el, pe verticala, realizand o despicare a pipotelor la adancimea

prescrisa. In fata cutitului se gaseste o banda de ghidare care sprijina pipotele in partea de jos,

pentru a permite transportul lor de catre lantul cu ciocuri. In spatele cutitului se afla un

dispozitiv, care mentine pipotele deschise in vederea spalarii lor cu apa rece sub presiune.

Odata spalate, pipotele sunt evacuate cu ajutorul unei palete rotative din cauciuc, intr-un

sistem de jgheaburi catre masina de decuticulare.

Operatia de decuticulare este efectuata de o masina adecvata care se compune din

arbori frezati ce se rotesc in sens invers unul fata de celalalt. Arborele conducator este

actionat de un motor electric de 0,27 kW prin intermediul unui reductor cu roti dintate drepte.

Masinaare un racord de apa la temperatura de 20-30C si presiune de 1-1,5 atm., consumul

de apa fiind de 30-50 l/h. Jetul de apa spala permanent organele lucrative ale masinii.

Productivitatea masinii pentru decuticulare este 1000-1500 buc./h, aceasta fiind in functie de

indemanarea si calificarea muncitorului. Inaltimea convenabila de lucru a masinii este de 90-

95 cm.

Decuticularea se efectueaza prin apasare usoara a pipotelor cu mana pe frezele

masinii, cu partea acoperita de cuticula in jos, lasandu-se apoi libere. Cuticula pipotelor este

prinsa de freze si indepartata. Pipotele decuticulate pot fi deplasate cu mana intr-un jgheab de

evacuare.

Indepartarea gusei, esofagului si traheei

Operatia consta in extragerea acestor organe printr o incizie a pielii de 3 5 cm


26/49

carcase eviscerate/h, se foloseste o instalatie care functioneaza pe baza vidului creat in

rezervorul colector. Vidul se manifesta pe conducta colectoare, pe tuburile flexibile, pana in

fata pistolului de extractie. Apasand pe parghia pistolului, se descopera orificiul din tubul de

extractie si astfel vidul se realizeaza pana la varful tevii pistolului. Pulmonii sunt aspirati

pana in rezervorul colector, unde se depun pe fund, fiind apoi evacuati pe la partea inferioara

a acestuia intr-un canal din pardoseala si de aici, cu ajutorul apei, la camera de colectare

initiala a subproduselor necomestibile.

Rezervorul tampon poate avea rolul de a mari capacitatea de lucru a instalatiei,

asigurand mentinerea vidului si in cazul opririi grupului motor- pompa de vid.

La sfarsitul schimbului, pentru golirea rezervorului colector, se inchide vidul de pe

conducta de legatura cu rezervorul tampon si se tin deschise pistoalele pentru a intra aer in

instalatie si a egaliza presiunea interioara cu cea atmosferica.

Spalarea carcaselor

La sfarsitul operatiilor de eviscerare, pasarile trec printr-o instalatie de spalare

prevazuta cu multe randuri de duze, care dirijeaza jeturi fine de apa rece sub presiune pe

suprafata exterioara si interioara a carcaselor.


27/49

suprafata de sectionare a gatului.

Cutitele masinii primesc miscarea de rotatie de la un motor electric prin intermediul

unui reductor melc-roata melcata si un cuplaj cardanic. Gaturile se colecteaza in navete

speciale, care sunt duse pe carucioare la transportul-racitor de gaturi.

In abatoarele cu doua linii de prelucrare finala a pasarilor, inainte de a transporta

carcasele la masinile de taiat gaturi, conveierele se despart, urmand drumuri diferite. O linie

merge prin fata instalatiei de racire cu aer, numita prescurtat dry-o-matic", in vederea

obtinerii de produse refrigerate pentru livrarea pe piata a pasarilor proaspete. Cealalta linie

deplaseaza carcasele la un dispozitiv de descarcare asemanator cu cel de desprindere a

picioarelor de pe transportor, descris la prelucrarea initiala. Dispozitivul se compune dintr-un

cadru pe care sunt fixate bare de ghidare oscilante prevazute cu arcuri. Carligul

transportorului este retinut de dispozitiv, in timp ce carcasa este desprinsa de barele de

ghidare. Carcasele cad pe fund plan inclinat, din inox si sunt dirijate la sectia de racire prin

imersie, in vederea congelarii ulterioare.

3.5Instalatiile liniei de fabricatie

a) Instalatia pentru asomare a pasarilor- ASOMATOR ELECTRIC - AE.2

DOMENIUL DE UTILIZARE :

Asomatorul electric se utilizeaza in abatoarele de pasari pe linia tehnologica de

sacrificare si lucreaza in spatii inchise.

DESCRIEREA CONSTRUCTIVA :

Asomatorul electric se compune din urmatoarele subansamble principale:

-

cadrul metalic cu picioare (1)

- suport reglabil (2)

- dispozitiv de ghidare (3)

instalatii alimentare cu apa (4)


28/49

5. pre

6. cap

b) Masina de depilat pic

DOMENIUL DE UTI

Utilajul functioneazamecanizand operatiile de depi

CARACTERISTICI T

2. Dimensiuni de g

3. Masa: cca. 190 k

4. Motor electric a

rot/min., aliment

5. Motoreductor ti

raport de transmi

iunea maxima a apei: 3 kgf/cm2;

acitatea: 6.000 pasari/ora.

Fig.1. Asomator electric AE.2

oare, taiat si spalat pipote-MDPSP.1

IZARE:

in cadrul liniilor tehnologice din abaelat picioare, taiat si spalat pipote.

EHNICE:

barit: 1500 x 1200 x 1250 (mm);

g;

sincron trifazat B 3 - 80 THA II, IP 54 d

at la 220/380 V, 50 Hz;

2 I.-A-18-1/1000 - V.05, alimentat la 2

tere 1:18;

toarele de pasari,

0,75 kW x 1500

0/380 V, 50 Hz -


29/49

Fig.2. Masina d

c) Dispozitiv de taiat gat

DOMENIUL DE UTI

Dispozitivul este destipasari, reglementand condit

transport pe care trebuie sa le

Dispozitivul executa,

pasarii si apoi detasare si cole

DESCRIEREA CONSIn principal, dispoziti

ghidare a gaturilor (3), grup

(6), transmisie cu lant (7), lag

e depilat picioare, taiat si spalat pipote-MDP

ri DTG-0

IZARE:

nat sa mecanizeze procesul de taiere a gatuile de calitate, executie, asamblare, ince

indeplineasca acest produs.

esprinderea vertebrelor gatului cat mai apro

tarea lui in recipiente adecvate.

TRUCTIVA:ul este format din: cadru (1), roata taietoar

motoreductor (4), ghidaj de scos gaturi (5),

r (8), jgheab de colectare (9), transmisie car

SP.1

ui in abatoarele dercari, ambalare si

pe de corpul

e (2), ansamblu de

ghidaj pentru aripi

anica (10).


30/49

2. Motor electric

rot/min., 220/3

3. Reductor cu ra

4. Productivitate

5. Personal de de

Fig

d) Instalatia de jumulire

DESCRIEREA CONS

Pe traversele unui b

monteaza suportii (poz. 3), ca

lor de antrenare (poz. 7, poz.

10). De batiu se prind doua c

asincron trifazat TH - IP 54 - STAS 2755-

80 V, 50 Hz;

portul de transmitere i = 80;

: 2000, 3000, 4800 bucati/ora;

ervire si supraveghere: 1.

.3. Dispozitiv de taiat gaturi DTG-0

a penelor - DEPULMATOR - D.2

TRUCTIVA:

tiu (poz. 1), prevazut cu patru suporti re

re sustin sectiile de deplumare, orizontal si v

8). Pe aparatorile (poz. 11) se monteaza tevi

lectoarede pene (poz. 9), cu rolul de a dirij

9; 0,37 kW x 750

labili (poz. 2), se

rtical, cu grupurile

le de stropire (poz.

a penele deplumate


31/49

CARACTERISTICI

1. Dimensiuni de g

- lungim

- latime:

- inaltim

2. Masa neta: cca 2

3. Motor electric as

x 1430 rot/min,

cu functionare

actionare orizont

4. Turatia discurilo

5. Turatia discurilo

6.

Turatia discurilo

7. Consum de apa:

8. Productivitate: 1

9. Personal de dese

TEHNICE PRINCIPALE:

barit:

: 2100 mm;

2240-2665 mm;

: 1985-2197 mm.

000 kg.

incron trifazat cu talpi, protectie IP 54, STA

20/380 V, 50 Hz, (la grupul de actionare ve

e verticala, cu capatul de arbore in sus, d

al.

r superioare de la grupul orizontal 900 rot/mi

r inferioare de la grupul orizontal 1300 rot/m

r de la grupul vertical 900 rot/min.

cca 20 1/min.

500-2500 pasari/ora.

rvire: 1 operator.

S 2755/2-74; 4 kW

rtical, motorul este

iferit de grupul de

n.

in.


32/49

parti principale:

Bazinul de oparire (

de recirculare (poz. 4); instal

6); instalatia de evacuare con

pentru a micsora pierderile de

CARACTERISTICI

Productivitate 2

Timpul de statio

Capacitate bazin

Modul de oparir

Presiune aburi 4

Consum orar de

Puterea instalata

Dimensiuni de g

- lungim

- latimea

- inaltim

Masa 2,42 tone.

poz. 1); cale de rulare (poz. 2); hota de aspi

tia de alimentare (poz. 5); instalatia de reg

ens (poz. 7); instalatia electrica (poz. 8). B

caldura.

TEHNICE:

00 cap/ora.

are in oparitor aprox. 2,5 minute.

aprox. 3,7 m3.

: apa incalzita la 57C.

daN/cm2.

aburi 450 kg la pornire; 42 kg in regim de lu

15 kW.

barit:

a max. aprox. 6590 mm;

max. aprox. 2350 mm;

a max. fara cosuri de evacuare 3190 mm;

ratie (poz. 3); grup

are automata (poz.

azinul este captusit

ru.


33/49

3.6Calitatea carcaselor

In general, aprecierea carcaselor la pasari se face dupa urmatoarele criterii:

-

greutatea carcasei(se cantaresc carcasele si se incadreaza pe specii, categorii si

tipuri de prelucrare);

- conformatia corporala (se apreciaza simetria carcasei fata de axul carenei

sternale, dezvoltarea musculaturii pieptului, a pulpei si aparentei carenei sternale,

inclusiv varful acesteia);

-

starea de ingrasare(se apreciaza grosimea stratului de grasime subcutanata de la

coloana vertebrala, piept, abdomen, pulpe si baza aripilor);

- culoarea pielii(se apreciaza nuanta si intensitatea culorii);

- aspectul merceologic(se apreciaza reusita deplumarii, integritatea pielii, prezenta

sau absenta petelor de culoare si a tecilor plumifere);

-

caracteristicile chimice(se determina azotul hidrolizabil, reactiile Kreis si pentru

hidrogenul sulfurat);

- starea bacteriologica (se determina natura si incarcatura microbiana, atat la

suprafata, cat si in profunzimea carcasei). (3)

Pe baza acestor criterii, carcasele de pasare se impart pe clase de calitate (I, a II-a si a

III-a), fiecarui tip de prelucrare fiindu-i caracteristice anumite conditii de calitate.

Caracteristicile calitative ale carcaselor depui de gaina.

Tipurile de prelucrare pentru aceasta categoric sunt 1 si 6, care se deosebesc intre ele

doar prin greutatea dupa care carcasele se aseaza pe clase de calitate. De asemenea, pentru

ierarhizarea pe clase de calitate se mai apreciaza:

-

conformatia corporala care se apreciaza prin gradul de imbracare cu muschi a

pieptului;

- starea de ingrasare se apreciaza prin grosimea stratului de grasime de-a lungul

coloanei vertebrale a pieptului si in regiunea tartitei;


34/49

Se prelucreaza dupa tipul 1 si 6 cu limite de greutate de la 1100 g la cal. I, 900 g cal. a II -a si

700 g cal. a III - a, pentru tipul I si 1400 g cal. I, 1200 g cal. a II-a si 950 g cal. a III-a, pentru

tipul 6.

Si la aceasta categoric se apreciaza, in vederea asezarii pe clase de calitate,

conformatia corporala, starea de ingrasare, culoarea pielii si defectele carcasei. In ceea ce

priveste conformatia corporala care se refera, in principal, la gradul de imbracare cu muschi

trebuie tinut cont de faptul ca la acest tip de pasari carcasele de cocosi au pieptul mai

proeminent decat carcasele de gaini. De asemenea, in plus fata de carcasele de broiler se

apreciaza si diferitele ingrosari ale pielii, cu modificari de culoare pe spate, datorita

zgarieturilor sau pierderii penajului precum si descuamari ale pielii provocate prin oparire.


35/49

4. Intocmirea bilanturilor de materiale

1. Receptie calitativa si cantitativa. Agatare pe linii.

= +

10000 = +0,1 10000

100

= 10000 10

= 9990

- masa pasari la receptie;

- masa pasari dupa agatare pe linie;

- pierderi la receptie si agatare pe linie.

2. Asomare

= +

9990 = 3 +0,1 9990

100

= 9990 9,990 = 9980,01

- masa pasari dupa agatare pe linie;

- masa pasari dupa asomare;

- pierderi la asomare.

3. Sangerare

= + +

9980,01 = +3,05 9980,01

100 +

0,5 9980,01

100

9980,01 = + 303,59 + 48,9

= 9980,01 303,59 48,9

= 9626,72

- masa pasari dupa asomare;

- masa pasari dupa sangerare;

- pierderi la sangerare.

4. Oparire


36/49

= 9617,094 19,134

= 9596,85

- masa pasari dupa oparire; - masa pasari dupa deplumare;

- pierderi la deplumare.

6. Eviscerare

= + +

9596,85 = + (22,56 9596,85)/100 + (0,4 9596,85)/100

= 9596,85 2165,04 36,36

= 7393,43

- masa pasari dupa deplumare;

- masa pasari dupa eviscerare;

- masa subproduse comestibile;

- pierderi la eviscerare.

A) Pentru carcasa eviscerata

7.

Zvantare

= ! +

7393,43 = ! + (1 7393,43)/100

! = 7393,43 73,934

! = 7319,5

- masa pasari dupa eviscerare;

! - masa pasari dupa zvantare; - pierderi la zvantare (inclusiv apa).

8.

Transare

! = " + !

7319,5 = " + (0,1 7319,5)/100

" = 7319,5 7,319

" = 7312,181

! - masa pasari dupa zvantare;

" - masa pasari dupa transare;

! - pierderi la transare.


37/49

B)Pentru subproduse comestibile

7. Racire

= + #2165,04 = + (0,1 2165,04)/100

= 2165,04 2,165

= 2162,875

- masa subproduse comestibile;

- masa subproduse comestibile dupa racire;

# - pierderi la racire.

8. Ambalare. Etichetare

= +

2162,875 = + (0,1 2162,875)/100

= 2162,875 2,162

= 2160,713

- masa subproduse comestibile dupa racire; - masa subproduse comestibile dupa ambalare, etichetare;

- pierderi la ambalare, etichetare.

Bilant de materiale global

Materiale intrate Cantitatea kg Materiale iesite Cantitatea kg

Pui vii 10000 Pui grill 7304,86Subproduse comestibile 2165,04

Pierderi 10

Pierderi 9,99

Pierderi 48,9

Pierderi 9,626

Pierderi

18,734

Pierderi 36,36

Pierderi 73,934

Pierderi ! 7,31

Pierderi " 7,31


38/49


39/49

Tabelul 5.2

PereteCoeficient de transmitere a caldurii

Kcal/m h C

Pardoseala 0,6

Perete exterior orientat spre nord 0,5

Perete exterior orientat spre vest 0,4

Pereti interiori 0,6

Tavan 0,3

5.2.1 Calculul izolatiei peretilor exteriori

1 2 3 4 5 6 7 8

Fig.13

(1-strat tencuiala sclivisita; 2-strat caramida; 3-strat tencuiala; 4-strat bitum; 5-

izolatie termica; 6-strat bitum; 7-rabit; 8-tencuiala)

Tabelul 5.3

Nr. crt. Grosimea (m) Kcal/m hgrd

1 0 02 0 85


40/49

int8

8

6

6

4

4

3

3

2

2

1

1 11

1

++++++++

=

iz

iz

ext

K

unde:

' - rezistenta termica a peretelui fara izolatie;

* - coeficientul partial de transfer de caldura prin convectie de la mediul

inconjurator la suprafata exterioara a peretilor.

-.= /

% % :; - coeficient partial de transfer de caldura prin convectie de la suprafata

interioara la aer

/ % %

7735,0

7

1

30,0

02,0

30,0

003,0

30,0

003,0

85,0

02,0

75,0

375,0

85,0

02,0

25

1=+++++++=r

? = 0,7735 % @ % ?A/BC&

iz

iizr

K

+

=1

( )( )m

k

rkiziz

=

1

a) pentru peretele exterior orientat spre nord (peretele 1):

= D, / % %

( ) ( )miz 04906,0

5,0

38675,0104,0

5,0

7735,05,0104,0=

=

=

b)

pentru peretele exterior orientat spre vest (peretele 2):


41/49

5.2.2 Calculul izolatiei peretilor interiori

1 2 3 4 5 6 7 8

Fig.14



Tabelul 5.4

Nr. crt. Grosimea (m) Kcal/m2h

1. 0,02 0,852. 0,250 0,75

3. 0,02 0,75

4. 0,003 0,30

5. iz 0,04

7. 0,02 0,85

/ % %

-.= >/ % %

1020003002025000201


42/49


43/49

5.2.4 Calculul izolatiei plansetei

Fig.16



Tabelul 5.6

Nr. crt. Grosimea (m) Kcal/m2h

1. 0,02 0,85

2. 0,05 1,3

3. 0,003 0,3

4. iz 0,04

5. 0,001 0,14

6. 0,1 1,3

7. 0,002 0,14

5 4 3 2 1

8 7 6


44/49

( )miz 1156,0

3,0

4431,03,0104,0=

=

m1156,0=

5.3Bilant termic

Calculele termice se executa pentru determinarea cantitatii de caldura care trebuie

eliminata in decursul unei zile prin functionarea instalatiei frigorifice, pentru asigurarea unor

anumite temperaturi in camerele frigorifice.

Suma cantitatilor de caldura intrata alcatuieste consumul total zilnic de frig pentru

frigoriferul respectiv, conform formulei:

G H =G HI +G H + G HJ +G HE (BC&/24@)

unde:

K - consumul de frig pentru racirea suprafetei exterioare ale fiecarei camere;

K - consumul de frig pentru racirea suplimentara a carnii, in cazul in care aceasta

intra cu o temperatura mai inalta, decat cea din camera;

K - consumul de frig provocat de ventilatia camerei;

K - consumul de frig provocat de deschiderea usilor, iluminarea camerelor si de

stationarea oamenilor.

1) G K1 =G L % (M MN) % 24 (BC&/24@)

unde:

- suprafata peretilor, pardoselei si a tavanului, pentru fiecare camera, care se

determina in raport cu dimensiunile interioare, inainte de izolarea lor (m2

);

- coeficientul de transmitere a caldurii pentru suprafetele peretilor, pardoselii

si tavanului fiecarei camere.


45/49

Tabelul 5.7

Camerele si tipul

suprafetei delimitate

S2 k t - tk

Qm Kcal/m hC C

Depozit carne pasare

Pardoseala 253 0,6 12 43718,4

Perete 1 69 0,5 24 19872

Perete 2 33 0,4 26 8236,8

Perete 3 69 0,6 16 15897,6

Perete 4 33 0,6 0 0

Tavan 253 0,3 33 60112,8

TOTAL 147837,6

Temperaturile luate in calcul in tabelul de mai sus sunt urmatoarele:

- Mmediul exterior = 35F(pentru tavan)

= 28F(pereti spre vast)

= 26F(pereti spre nord)

- Maerului din incaperile vecine (culoare) = 18F;

- Msolul de sub pardoseala (culoar) = 18F.

Deci G K1 = 147837,6OPQR/24S

2) G K2 = G(T % B + TB % FB) % (M1 M2) (BC&/24@)

unde:

T - greutatea carnii intrate la refrigerare in decursul unei zile (kg/24h);

TU - greutatea carligelor (kg/24h);B - caldura specifica a carnii (kcal/kg C),

FU - caldura specifica a materialului din care sunt confectionate carligele (kcal/kg C);

M - temperatura initiala a carnii si a carucioarelor la intrarea in camera (C);


46/49

G K2 = G(T % B + TB % FB) % (M1 M2) = (8118 + 60) % 10 = 81780 BC&/24@

3) VK3 = C % W % XN

% (Y YN

) (BC&/24@)

unde:

C - numar de schimburi de aer pe zi;

W - volumul camerei (m2);

XN - greutatea specifica a aerului umed in kg/m3la temperatura camerei;

Y - entalpia aerului exterior la temperatura de calcul si la umiditatea respectiva

(kgcal/kg);

YN - entalpia aerului camerei la temperatura si umiditatea data (kgcal/kg).

Entalpia aerului pentru temperatura camerei cuprinse intre 30C si +50C, se

calculeaza cu formula:

< = D, E + .(Z + D, E[ % ) (/\)

unde:

0,24 - caldura specifica a aerului uscat (kcal/kgC);

- greutatea vaporilor de apa dintr-un kg aer uscat (kg/kg);

M - temperatura aerului umed (C);

545 - caldura de vaporizare a apei (kcal/kg);

0,46 - caldura specifica a vaporilor de apa (kcal/kgC).

La fel se calculeaza pentru ik.

Pentru M = 30F, valoarea lui x este 0,0272 kg/kg

M = 2F, valoarea lui x este, 0,0043 kg/kgY = 0,24 + 0,0272(595 + 0,46 % 30)

Y = 16,79BC&/

YN = 0,24 + 0,0043(595 % 0,46 % 2)


47/49

4) Din cauza imposibilitatii de a tine seama precis de pierderile de frig mentionate in

calculele tehnice, pentru frigoriferele mici conform datelor practice aceste pierderi de frig

se iau 30% din pierderea de frig datorita transmiterii caldurii. In felul acesta rezulta:

G K4 = 0,3 %G K1 = 0,3 % 147837,6 = 44351,28BC&/24@

Consumul total zilnic este dat in tabelul 5.10

Tabelul 5.10

Denumirea camerei Consumul de frig in kcal/24hQ1 Q2 Q3 Q4

Depozit carne pasare 147837,6 81780 27183,129 44351,28

G H =G HI +G H + G HJ +G HE (BC&/24@)

G H = 147837,6 + 81780 + 27183,129 + 44351,28

G H = 301152 BC&/24@Daca necesarul de frig zilnic este de 301152 kcal, rezulta ca necesarul de frig pentru

o ora este:

kcal1254824

301152=

Tinand cont de faptul ca o baterie de racire dezvolta un frig de cca 3000 kcal/h,

rezulta ca vom avea nevoie de:

518,43000

12548= baterii

5.4Automatizare, aparate de masura si control

Termograful: inregistreaza variatiile de temperatura ale aerului pe o anumita

perioada de timp.

Termograful este alcatuit din urmatoarele parti mai importante:

-

partea receptoare;


48/49

la capat are o penita de inregistrare. Tot pe aceasta parte a aparatului se afla fixat si surubul

de reglat al tijei pe care se afla penita.

Partea inregistratoare este formata dintr-un tambur de forma cilindrica in interiorul

caruia se afla un mecanism de ceasornic.

Acesta roteste tamburul o data in 24h, la termografele zilnice sau o data la 7 zile, la

cele saptamanale. Pe cilindrul termografului se fixeaza o diagrama, numita termograma.

Aceasta este impartita prin linii orizontale in spatii corespunzatoare la cate un grad

Celsius. Limitele gradatiilor sunt cuprinse intre 35C si +45C. liniile care delimiteaza 5 sau

multiplii de 5 sunt ingrosate pentru a usura citirea. Pe verticala, termograma are trasate linii

curbe care marcheaza timpul (sferturi de ora si ore intregi pe termogramele zilnice sau zile si

intervale de doua ore la cele saptamanale).

Deoarece termograful nu inregistreaza decat variatiile de temperatura, este necesar ca

la inceput sa se determine cat mai exact temperatura aerului si sa se potriveasca penita de

inregistrare pe diagrama la valoarea aratata de termometru, actionand surubul de reglaj. Apoi,

prin retinerea tamburului, se potriveste ziua si ora (sau sfertul de ora) in care a inceput

inregistrarea, se umple penita cu cerneala speciala si se pune in functiune mecanismul de

ceasornic. Schimbarea diagramei se face cu tamburul scos, urmarindu-se suprapunerea

capetelor diagramei sub lama de fixare. Periodic se va controla calitatea inregistrarii grafice,

adaugandu-se la nevoie cerneala sau curatind, daca este cazul, penita, prin spalare cu alcool.

Deoarece termograful nu poate da valorile exacte ale temperaturii, din cauza fortei de

frecare ce se naste in sistemul de amplificare si de inregistrare, pentru a obtine date cat mai

corecte din inregistrarile termografului, acestea trebuie comparate cu indicatiile

termometrului ordinar si supuse corectiei.

Automatizarea in abatoare

Acest reactor se preteaza greu la automatizare deoarece materia prima pasarile

sacrificate este neuniforma si neomogena fapt care face ca prezenta omului sa fie


49/49

49

6. Planul general de amplasare

HALA FABRICATIEDEPOZIT DE RACIRE

GRUP SOCIAL

DEPOZITARE

DESEURI

VESTIARE TOALETE CAFETARIE

ATELIER

INTRETINERE

SI REPARATII

POST

TRAFO

GRUP

SANITAR

fabrica procesare carne de pasare

Documents