curs de procesare primara

Curs de procesare primara a plantelor medicinale si aromatice

______________________________________________________________________________

1

C U P R I N S

INTRODUCERE...................................................................................................................................8

CAPITOLUL I.....................................................................................................................................8

Norme de buna practica pentru procesarea plantelor medicinale.

Prelucrarea primara........................................................................................................................8

Uscarea............................................................................................................................................9

Prelucrarea specifica......................................................................................................................11

Conditii de prelucrare.................................................................................................................... 11

CAPITOLUL II.................................................................................................................................. 14

Etapele procesarii primare pentru obtinerea produsului vegetal necesar industriei

farmaceutice.................................................................................................................................. 14

Materia prima................................................................................................................................ 14

Produsul vegetal............................................................................................................................ 14

CAPITOLUL III................................................................................................................................ 21

III.1. Albastrele (Centaurea cyanus)................................................................................. 21

Materia prima

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii

Conditiile tehnice de receptie

Valorificare

Flux tehnologic

III.2. Anghinare (Cynara scolymus).................................................................................. 23


______________________________________________________________________________

2

Materia prima



Valorificare

Flux tehnologic

III.3. Armurariu (Silybum marianum/Carduus marianus)..................................... 25

Materia prima



Valorificare

Flux tehnologic

III.4. Busuioc (Ocimum basilicum)....................................................................... 27

Materia prima



Valorificare

Flux tehnologic

III.5. Cicoare (Cichorium intybus)......................................................................... 29

Materia prima



Valorificare

Flux tehnologic

III.6. Cimbru (Thymus vulgaris)............................................................................ 31


______________________________________________________________________________

3

Materia prima



Valorificare

Flux tehnologic

III.7. Cimbrul de gradina (Satureja hortensis)....................................................... 33

Materia prima



Valorificare

Flux tehnologic

III.8. Coriandru (Coriandrum sativum)................................................................. 35

Materia prima



Valorificare

Flux tehnologic

III.9. Craite (Tagetes patula, Tagetes erecta)......................................................... 38

Materia prima



Valorificare

Flux tehnologic

III.10. Fenicul (Foeniculum vulgare)..................................................................... 40


______________________________________________________________________________

4

Materia prima



Valorificare

Flux tehnologic

III.11. Galbenele (Calendula officinalis L.)........................................................... 42

Materia prima



Valorificare

Flux tehnologic

III.12. Isop (Hyssopi herba)................................................................................... 44

Materia prima



Valorificare

Flux tehnologic

III.13. Lavanda (Lavandula angustifolia).............................................................. 46

Materia prima



Valorificare

Flux tehnologic

III.14. Marar (Anethum graveolens)......................................................................48


______________________________________________________________________________

5

Materia prima



Valorificare

Flux tehnologic

III.15. Menta (Mentha piperita)............................................................................. 50

Materia prima



Valorificare

Flux tehnologic

III.16. Mustar alb (Sinapis alba)............................................................................ 53

Materia prima



Valorificare

Flux tehnologic

III.17. Musetel (Matricaria camomilia)................................................................ 55

Materia prima



Valorificare

Flux tehnologic

III.18. Patlagina (Plantago lanceolata)................................................................. 58


______________________________________________________________________________

6

Materia prima



Valorificare

Flux tehnologic

III.19. Roinita (Melissa officinalis L.)................................................................... 60

Materia prima



Valorificare

Flux tehnologic

III.20. Salvie (Salvia officinalis)............................................................................ 63

Materia prima



Valorificare

Flux tehnologic

III.21. Scorus negru (Aronia prunifolia)................................................................ 65

Materia prima



Valorificare

Flux tehnologic

III.22. Sovarf (Origanum vulgare)........................................................................ 67


______________________________________________________________________________

7

Materia prima



Valorificare

Flux tehnologic

III.23. Valeriana (Valeriana officinalis)................................................................. 69

Materia prima



Valorificare

Flux tehnologic

Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………………72


______________________________________________________________________________

8

INTRODUCERE

Procesarea primara a plantelor medicinale si aromatice are ca scop

transformarea materiei vegetale brute obtinuta dupa recoltare sau colectare in

produs vegetal - materie prima pentru obtinerea de produse fitoterapice sau alte

produse necesare in economie.

Procesarea primara implica mai multe operatii (in functie de materia prima

bruta si domeniul de utilizare a produsului vegetal) printre care: uscarea,

prelucrarea specifica, sortarea sau stabilizarea si fermentarea, liofilizarea sau

maruntirea. Alte operatii constau in ambalarea si depozitarea produsului vegetal.

Fiecare operatie trebuie efectuata in conformitate cu normele de buna

practica, obligatorii in Uniunea Europeana, dar si in tara noastra.

CAPITOLUL I

Norme de buna practica pentru procesarea plantelor medicinale

Prelucrare primara

Masurile adecvate de prelucrare primara sunt dependente de materialele

individuale.

Aceste procese trebuie efectuate in conformitate cu standardele de calitate,

regulamentele si normele legislatiei nationale si/sau regionale. In unele cazuri,

cumparatorii pot solicita ca protocoalele specifice sa fie respectate. Aceste

protocoale trebuie sa respecte, de asemenea, cerintele de reglementare nationale

si/sau regionale, care se aplica in tarile producatoare si importatoare.

Pe cat posibil, procedurile standard de operare trebuie sa fie respectate. In

cazul in care sunt facute modificari, acestea trebuie sa fie justificate prin datele de

testare adecvate care sa demonstreze ca nu este diminuata calitatea materialului

obtinut din planta medicinala.

Materia prima bruta constand in plantele medicinale recoltate sau colectate

trebuie sa fie descarcata si despachetata imediat dupa sosirea la instalatia de

prelucrare. Inainte de prelucrare, materia prima a plantelor medicinale trebuie


______________________________________________________________________________

9

protejata de ploaie, umiditate, precum si de orice alte conditii care ar putea cauza

deteriorarea. Materia prima trebuie sa fie expusa la lumina directa a soarelui numai

in cazul in care exista o necesitate specifica pentru acest mod de uscare.

Materia prima constand in plantele medicinale care urmeaza sa fie utilizata in

stare proaspata trebuie sa fie recoltata / colectata si livrata cat mai repede posibil

spre instalatia de prelucrare pentru a evita fermentarea microbiana si degradarea

termica. Materialele pot fi stocate prin refrigerare, in borcane, in cutii cu nisip, sau

folosind si alte masuri adecvate de conservare enzimatica, imediat dupa

recoltare/colectare si in timpul transportului catre utilizatorul final. Utilizarea

conservantilor trebuie evitata. Daca sunt utilizati, acestia trebuie sa fie in

conformitate cu reglementarile nationale si / sau regionale pentru

producatori/colectori si utilizatorii finali.

Toata materia prima constand in plantele medicinale trebuie sa fie verificata

in timpul etapelor de prelucrare primara a productiei, iar orice produs care nu

corespunde standardelor sau impuritatile trebuie eliminate mecanic sau manual. De

exemplu, materia prima uscata trebuie sa fie verificata, trecuta prin sita sau

vanturata, pentru a elimina materialele decolorate, mucegaite sau deteriorate, cat si

alte materii straine cum ar fi pamant, pietre.

Dispozitivele mecanice, cum ar fi sitele, trebuie sa fie curatate periodic si

intretinute.Toata materia prima prelucrata trebuie sa fie protejata de contaminare si

descompunere precum si de insecte, rozatoare, pasari si alti daunatori, cat si de

animale salbatice si domestice.

Uscarea

In cazul in care materia prima este pregatita pentru utilizarea in forma uscata,

continutul de umiditate trebuie sa fie mentinut cat mai scazut posibil pentru a

reduce daunele produse de mucegai si alte infestari cu alte microorganisme.

Informatiile privind continutul de umiditate corespunzatoare pentru materia prima

specifica pot fi accesate din farmacopei sau alte monografii autorizate.

Plantele medicinale pot fi uscate in mai multe moduri:

in aer liber (la umbra);


______________________________________________________________________________

10

amplasate in straturi subtiri pe cadre de uscare, in camere de sarma ecranate

sau cladiri;

la lumina directa a soarelui, daca este cazul;

in cuptoare/ camere de uscare si uscatoare solare;

la foc indirect;

prin coacere;

prin liofilizare;

in cuptorul cu microunde;

cu dispozitive radiante in infrarosu.

Atunci cand este posibil, este necesara controlarea temperaturii si umiditatii,

pentru a evita degradarea principiilor active. Metoda si temperatura utilizate la

uscare pot avea un impact considerabil asupra calitatii materiei prime rezultate. De

exemplu, uscarea la umbra este de preferat pentru a mentine sau a minimiza

pierderea culorii frunzelor si florilor; trebuie utilizate si temperaturi scazute in

cazul materiei prime care contine substante volatile. Conditiile de uscare trebuie sa

fie inregistrate.

In cazul uscarii naturale in aer liber, materia prima trebuie imprastiata in

straturi subtiri pe rame de uscare si amestecata frecvent. In scopul asigurarii unei

circulatii adecvate a aerului, ramele de uscare trebuie sa fie situate la o inaltime

suficienta fata de sol. Este necesara realizarea unei uscari uniforme a materiei

prime pentru a evita formarea mucegaiului. Trebuie evitata uscarea materiei prime

direct pe sol.

Daca este folosita o suprafata de beton sau ciment, materia prima trebuie

asezata pe o prelata sau alte tesaturi corespunzatoare. Insectele, rozatoarele,

pasarile si alti daunatori, precum si animalele domestice, trebuie tinute departe de

locurile de uscare.

Pentru uscarea in interior, durata, temperatura, umiditatea si alte conditii

trebuie sa fie stabilite in functie de fiecare parte a plantei in cauza (radacina, frunze,

tulpina, floare, scoarta de copac, etc), precum si de substantele volatile naturale,

cum ar fi uleiurile esentiale.


______________________________________________________________________________

11

Daca este posibil, sursa de caldura pentru uscarea directa (foc) trebuie sa fie

limitata la butan, propan sau gaze naturale, iar temperatura nu trebuie sa depaseasca

60 °C.

Prelucrarea specifica

Unele materii prime necesita procesare specifica pentru: imbunatatirea

puritatii fiecarei parti folosite din planta, reducerea timpului de uscare, prevenirea

formarii mucegaiului, aparitiei altor microorganisme si insecte, detoxifierea si

imbunatatirea eficacitatii terapeutice. Practicile specifice comune de prelucrare

includ preselectie, peeling-ul radacinii si rizomilor, fierberea in apa, tratarea cu

abur, inmuiere, decapare, distilare, fumigatie, prajire, fermentare naturala,

tratamentul cu var si tocare. Procedurile de procesare care implica alcatuirea

anumitor forme, gruparea si uscarea specifica pot de asemenea avea impact asupra

calitatii materiei prime. Tratamentele antimicrobiene ale materiilor prime (brute sau

prelucrate) prin diferite metode, inclusiv iradiere, trebuie sa fie inregistrate iar

materiile prime trebuie sa fie etichetate conform cerintelor.

Numai personal instruit corespunzator, folosind echipament aprobat, trebuie

sa efectueze astfel de aplicatii, iar acestea trebuie sa se desfasoare in conformitate

cu procedurile de operare standard si cu legislatiatia nationala sau regionala, atat in

tara de cultivare/colectare, cat si in tara utilizatorului final. Limitele maxime de

reziduuri, asa cum sunt stabilite de catre autoritatile nationale si/sau de autoritatile

regionale, trebuie sa fie respectate.

Conditii de prelucrare

Locatia: in zone libere de mirosuri neplacute, fum, praf si alti contaminanti.

Cladirile trebuie sa fie destinate pentru:

a asigura lucrul in spatiul adecvat;

a facilita operatiile in mod igienic si eficient;

a permite controlul potrivit al temperaturii si umiditatii;


______________________________________________________________________________

12

a permite separarea prin compartimentare sau prin alte metode a proceselor

care pot cauza contaminarea incrucisata, in special izolarea suprafetelor

murdare de cele curate;

a permite controlul accesului catre diferite sectii, unde este cazul;

a permite curatarea adecvata si cu usurinta si pentru a facilita supravegherea

adecvata a igienei;

a preveni contaminarea mediului cu fum, praf etc.;

a preveni intrarea si adapostirea daunatorilor, a animalelor salbatice si/sau

domestice;

a preveni expunerea directa la soare a sectiunilor specifice, unde este cazul.

Zonele de manipulare a materiilor prime:

podelele: impermeabile, non-absorbante, lavabile, nealunecoase, alcatuite din

materiale non-toxice, fara fisuri, usor de curatat si de dezinfectat;

peretii: acoperiti cu materiale impermeabile, non-absorbante, lavabile, bine

captusiti si vopsiti in culori deschise; netezi, fara fisuri, usor de curatat si

dezinfectat;

plafoanele trebuie sa fie proiectate, construite si finisate pentru a preveni

acumularea impuritatilor si pentru minimizarea formarii condensului si a

mucegaiului;

ferestrele trebuie sa fie construite in asa fel incat sa evite acumularea

impuritatilor, sa fie prevazute cu plase impotriva insectelor;

usile trebuie sa aiba o suprafata neteda, non-absorbanta, cu inchidere

automata si etansa;

treptele, lifturile si structurile auxiliare cum ar fi platformele, scarile si

benzile rulante trebuie sa fie amplasate si construite astfel incat sa nu duca la

contaminarea materiei prime;

acoperisurile trebuie sa fie instalate in asa maniera incat sa se evite

contaminarea materiei prime prin formarea condensului.


______________________________________________________________________________

13

Sursa de apa:

gheata trebuie sa provina din apa potabila, trebuie sa fie produsa, manipulata

si stocata astfel incat sa fie protejata de contaminanti;

aburul care intra in contact direct cu materiile prime nu trebuie sa contina

substante periculoase pentru sanatate sau care pot contamina materia prima;

reteaua de apa non-potabila folosita pentru producerea aburului, pentru

refrigerare, stingerea incendiilor si pentru alte scopuri similare trebuie sa fie

separata de reteaua de apa potabila;

apa potabila trebuie sa fie folosita pentru procedurile de spalare si sterilizare

umeda.

Efluenti si deseuri

Facilitatile trebuie sa aiba un sistem eficient de eliminare a deseurilor, care

trebuie sa fie mentinut in stare buna.

Facilitati de igienizare

Trebuie asigurate surse de apa calda si rece si o solutie adecvata de curatare

a mainilor.

Facilitati de dezinfectare

Acestea trebuie construite din materiale rezistente la coroziune, usor de

curatat si prevazute cu sursa de apa rece si apa calda.

Iluminarea

Trebuie ca spatiul sa fie prevazut cu iluminare atat naturala, cat si artificiala.

Unde este cazul, iluminarea nu ar trebui sa altereze culorile, iar intensitatea nu

trebuie sa fie mai mica de:

-540 lx in toate punctele de verificare

-220 lx in camerele de lucru

-110 lx in alte spatii


______________________________________________________________________________

14

Ventilarea

Trebuie asigurata o ventilare adecvata pentru a preveni supraincalzirea,

condensul, praful si pentru a inlatura aerul contaminat. Fluxul de aer contaminat nu

trebuie sa ajunga la spatiile curate.

Stocarea deseurilor

Aceste spatii ar trebui sa fie proiectate in asa fel incat sa previna accesul

deseurilor provenite de la daunatori si sa evite contaminarea materiei prime, apei

potabile, echipamentelor si cladirilor

CAPITOLUL II

Etapele procesarii primare pentru obtinerea produsului vegetal necesar

industriei farmaceutice

Materia prima

Materia prima pentru obtinerea medicamentelor naturale o constituie plantele

medicinale; de la o planta medicinala se pot folosi:

partea aeriana, in intregime (herba);

organele subterane: radacina (radix), rizom (rhizoma), tubercul (tubera), bulb

(bulbus);

frunza (folium);

mugurii (turiones, gemmae);

floarea (flores);

fructul (fructus);

samanta (semen);

scoarta de pe trunchi sau de pe radacina (cortex).

Produsul vegetal reprezinta organul sau o anumita parte a plantei (uscata si

prelucrata) care poate fi folosit pentru prepararea unor produse farmaceutice sau in


______________________________________________________________________________

15

industria de medicamente. Tot produse vegetale sunt si anumite produse de

metabolism: uleiuri volatile, substante grase, rezine, gume.

Actiunea terapeutica se poate datora:

unei singure substante, de regula organica (principiu activ);

unui grup de substante cu aceeasi structura de baza, deosebindu-se prin

natura unor grupe de atomi (radicali);

unui complex fitochimic (fitocomplex) format dintr-un principiu dominant si

principii secundare (efect sinergetic).

In zilele noastre, cele mai folosite plante medicinale sunt cele cultivate in

mod controlat, in conditii prielnice cresterii, dezvoltarii si recoltarii lor. Se mai

utilizeaza insa si plantele medicinale din flora spontana, iar mai nou, culturi de

tesuturi si celule.

Pentru obtinerea produselor vegetale din plante trebuie parcurse urmatoarele

etape:

Colectarea (din flora spontana) sau recoltarea (din flora cultivata) - se face

in momentul in care organul vegetal sau chiar intreaga planta (in functie de

localizarea principiului activ) contine cantitatea maxima de principiu activ;

poate fi manuala, mecanizata sau se recurge la metode specifice.

Sortarea sau indepartarea corpurilor straine si a impuritatilor, care pot fi:

- corpuri straine organice: toate plantele sau partile altor plante decat cea

recoltata; astfel, la musetel sunt socotite drept corpuri straine organice florile altor

specii de musetel, de patlagina si de graminee, resturi de tulpini si flori de urda-

vacii, fragmente de nuiele, rogojini, paie etc.;

- corpuri straine minerale: nisip, praf, pietricele, bucati de pamant; ele se

amesteca cu plantele cand recoltarea s-a facut cu diferite unelte, mecanic, sau cand

plantele recoltate au fost intinse pana la transportul lor in locuri nepodite sau

necorespunzator pregatite;

- impuritati sunt si alte parti din planta medicinala decat organul recoltat;

astfel, la frunzele de afin, resturile de tulpini, ramurile sau radacinile constituie

impuritati precum si partile decolorate sau brunificate ale produsului respectiv.


______________________________________________________________________________

16

Corpurile straine organice, minerale si impuritatile nu pot depasi anumite

limite, exprimate in procente si stabilite prin conditiile tehnice de receptie specifice

fiecarei plante.

Stabilizarea si fermentarea- sunt doua operatii care se aplica unor produse

vegetale imediat dupa recoltare si inaintea uscarii; in esenta, stabilizarea este

procesul prin care este stopata (inhibata) actiunea enzimelor care catalizeaza

procese de hidroliza, oxido-reducere, polimerizare, in urma carora se obtin

compusi mai putin activi sau inactivi din punct de vedere terapeutic.

Stabilizarea se poate face in mai multe moduri:

I. inactivarea enzimatica cu vapori de alcool (la 1,25atm, 10-15min) sau cu alcool

fierbinte cu adaos de carbonat de calciu (pentru neutralizarea aciditatii sucului

celular);

II. mentinerea produselor vegetale la valori extreme de temperatura: la 60 oC timp

de o ora sau congelarea/liofilizarea materialului vegetal de interes;

III. precipitarea enzimelor cu sulfat de amoniu;

IV. inhibarea enzimelor cu sulfamide, antiseptice, antibiotice, acidifianti etc.

Uneori, pentru a elibera un anumit principiu activ, materialul vegetal ce il

contine trebuie supus fermentarii. Fermentarea presupun declansarea unor reactii de

oxidare, hidroliza, condensare etc si are ca efect secundar schimbari de culoare,

gust, aroma s.a.

Uscarea, eventual liofilizarea .

Uscarea produselor vegetale

Uscarea este procesul de indepartare a apei din produsele vegetale proaspete.

Problema uscarii plantelor medicinale impune o abordare diferentiata in functie de:

organele (partile) de planta folosite, textura si continutul in apa al acestora;

natura principiilor active si a echipamentului enzimatic din organele supuse

deshidratarii.

Uscarea reprezinta veriga finala in obtinerea unui produs de calitate,

intelegand prin aceasta nu numai aspectul comercial al produsului, ci in mod

deosebit pastrarea neschimbata a continutului si a compozitiei chimice a acestuia.

Ea incepe in momentul recoltarii plantei.

Pentru a nu fi expuse alterarii si pentru mentinerea aspectului si continutului

in principii active, majoritatea produselor uscate din plantele medicinale si

aromatice nu trebuie sa contina mai mult de 14% apa.


______________________________________________________________________________

17

Uscarea corecta a diferitelor parti de planta recoltate necesita cunoasterea

structurii chimice a principiilor active. Cu toate ca nu se cunoaste in detaliu esenta

proceselor biochimice ce se produc in timpul uscarii, practica indelungata a stabilit

ca pentru uscarea plantelor ce contin uleiuri volatile temperatura maxima nu trebuie

sa depaseasca 30-35 oC, iar pentru cele cu heterozide si alcaloizi este cuprinsa intre

50, respectiv 80 oC.

Uscarea plantelor medicinale se poate realiza pe doua cai, si anume: naturala,

la soare sau la umbra, si artificiala.

Uscarea la soare. Aceasta este cea mai simpla si mai economica metoda,

fiind utilizata numai pentru anumite parti ale plantei ca: radacini, rizomi, scoarta,

muguri, fructe sau seminte, al caror continut este mult mai stabil, razele solare

neputand deprecia aspectul comercial al produsului. Direct in brazde se pot usca si

herba sau chiar frunzele unor specii, dar acestea numai in zone calde lipsite de

precipitatii si roua. In orice caz, uscarea direct in camp este intotdeauna insotita de

multe pierderi irecuperabile. De aceea, se practica uscarea pe platforme special

amenajate. In vederea utilizarii rationale a acestora, produsele supuse uscarii se vor

aseza pe rame suprapuse. Pentru evitarea pierderilor, atat ramele, cat si platformele

de uscare vor fi acoperite cu prelate, rogojini sau coli de hartie. Locurile de uscare

vor fi neaparat protejate de curenti de aer. In timpul uscarii produsele vor fi

permanent supravegheate si intoarse, pentru grabirea si uniformizarea deshidratarii.

Prin uscarea la soare foarte multe parti ale plantei se decoloreaza, deoarece razele

solare distrug repede clorofila din partile verzi si pigmentii galbeni din flori.

Uscarea la umbra. Metoda este cea mai raspandita in zonele cu conditii

climaterice instabile si mai ales in regiunile deluroase si montane. Pentru uscarea la

umbra se vor folosi podurile caselor, scolilor, orice incaperi goale, soproane, suri,

magazii etc. Aceste spatii vor fi in prealabil dezinfectate, varuite, curatite, reparate

etc. si in special se vor crea posibilitati de aerisire continua. Se recomanda ca intr-o

incapere sa se usuce un singur produs pentru a se evita amestecul si imprumutarea

reciproca a mirosului.

Uscarea artificiala. Aceasta metoda s-a impus ca urmare a extinderii si

concentrarii culturilor de plante medicinale si aromatice, a necesitatii scurtarii

duratei de uscare si a sporirii garantiei obtinerii unor materii prime de calitate

corespunzatoare. Se cunosc uscatoare cu aer rece si cu aer cald. Prin uscare,

produsul sufera o serie de modificari. Datorita pierderii apei, volumul sau scade,

din care cauza isi modifica aspectul, mai ales la suprafata. Numai partile tari isi

schimba putin forma (scoartele, semintele, radacinile), in timp ce frunzele, fructele,

florile si partile aeriene se zbarcesc. Culoarea produsului vegetal uscat trebuie sa


______________________________________________________________________________

18

ramana insa neschimbata. Frunzele raman verzi, florile isi pastreaza culoarea

naturala. Culoarea arata daca uscarea a fost facuta sau nu in mod corespunzator.

Produsul uscat trebuie manuit cat mai putin posibil, pentru ca se sfarama la cea mai

mica atingere, uneori pierzandu-si complet valoarea.

Liofilizarea consta in indepartarea apei prin congelare (la -30 oC) urmata de

sublimarea cristalelor de gheata formate, prin incalzire treptata (atingand in final

+10, +20 oC), la presiune scazuta. Cantitatea de apa dupa uscare este apa de

constitutie si contribuie la mentinerea elasticitatii produselor vegetale. Este un

proces laborios, utilizat mai mult pentru obtinerea unor produse apicole (laptisor de

matca), plasma, hormoni.

Conditionarea - consta in aducerea produselor vegetale la normele de

calitate standardizate: se selecteaza de partile degradate sau de impuritatile

ramase, se taie la dimensiunile cerute, se pulverizeaza (in concasoare, mori),

se mai tin putin in incaperi cu o umiditate realativa a aerului de 24 - 26%

pentru a-si recapata elasticitatea.

Maruntirea produselor vegetale in vederea prelucrarii lor ulterioare prin

extractie trebuie facuta cu putin timp inainte de a incepe operatia, pentru a

preintampina modificarile nedorite ale principiilor active induse de factorii externi.

Teoretic, un produs vegetal supus extractiei ar trebui sa fie cat mai bine

maruntit, pulverizat chiar, pentru a asigura o extractie cat mai eficienta.

Practic, un grad prea avansat de maruntire sau pulverizare are efecte negative

prin aceea ca ingreuneaza filtrarea sau favorizeaza extractia si a unor substante fara

interes, asa-numitele substante balast.

De aceea, gradul de maruntire se alege in functie de structura produselor

vegetale: scoartele, radacinile, semintele care au tesuturi tari, se maruntesc mai fin

decat florile, fruzele sau ierburile, care au tesuturi moi.

In cazul in care pentru extractie se folosesc solventi anhidri, pulverizarea

produsului vegetal trebuie sa fie foarte avansata, deoarece extractia nu se face prin

osmoza si difuziune, ci prin simpla dizolvare.

In continuare se executa o maruntire cat mai fina pentru a obtine pulberi ale

caror granule sa respecte conditiile de lucru impuse.


______________________________________________________________________________

19

Pulberile sunt preparate farmaceutice solide, alcatuite din particule uniforme

ale uneia sau mai multor substante active, asociate sau nu cu substante auxiliare;

sunt folosite ca atare sau divizate in doze unitare.

Pulberile se pot administra pe cale orala sau se pot aplica pe piele sau pe

mucoase (pudre).

Preparare. Plantele, in prealabil uscate (daca este cazul), se aduc la gradul de

maruntire prevazut in monografia respectiva, prin pulverizare si cernere, apoi se

omogenizeaza prin amestecare. In cazul pulberilor divizate, amestecul obtinut se

repartizeaza in doze unitare.

La prepararea pulberilor compuse, substantele se amesteca in ordinea

crescanda a maselor, cu exceptia substantelor cu densitate mare, care se adauga la

inceput. Cand masa pulberii depaseste 20 g, cernerea finala este obligatorie. In

general, substantele se pulverizeaza fara reziduu; un eventual reziduu se

pulverizeaza din nou si se incorporeaza in amestec.

Substantele foarte active se prepara sub forma de pulberi titrate (1:10 sau

1:100), prin diluare cu lactoza uscata.

Pulberile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor se prepara

prin metode care le asigura sterilitatea (Farmacopeea Romana) si care permit

evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme.

Omogenitate. Pulberile trebuie sa prezinte un aspect uniform; intinse in strat

subtire pe o lama de sticla si examinate cu lupa (4,5x) nu trebuie sa prezinte

aglomerari de particule.

Gradul de finete al pulberii. Se determina cu ajutorul sitelor standard,

numerotate conventional in functie de dimensiunea laturilor interioare ale

ochiurilor (in milimetri), de numarul de ochiuri corespunzator pe centimetru patrat

si de diametrul sarmei (in milimetri), conform tabelului I:


______________________________________________________________________________

20

Tabel I. Determinarea gradului de finete al pulberii

Numarul

sitei Grad de finete

Latura

interioara a

ochiului

(in milimetri)

Numarul de

ochiuri pe

centimetru patrat

Diametrul

sarmei (in

milimetri)

I fragmente mari 6,3 1292 2,5

II fragmente mijlocii 4,0 3,18 1,6

III fragmente mici 2,0 11,1 1,0

IV pulbere groscioara 0,8 59,1 0,5

V pulbere mijlocie 315 362 0,2

VI pulbere semifina 0,25 595 0,16

VII pulbere fina 0,16 1478 0,1

VIII pulbere foarte fina 0,12 2500 0,08

IX pulbere extrafina 0,08 5910 0,05

Uniformitatea finetii pulberilor se determina astfel: 20 g pulbere se introduc

in sita prevazuta cu capac si recipient, specificata in monografia respectiva si se

agita, daca nu se prevede altfel, timp de 20 min. Reziduul de la cernere obtinut cu

sita specificata nu trebuie sa fie mai mare de 5% si nu trebuie sa fie mai mic de

60% cu sita superioara, daca nu se prevede altfel.

Observatie. Pentru pulberile la care marimea particulelor este mai mica decat

dimensiunea sitei IX se pot folosi si alte metode prevazute in monografia

respectiva.

Ambalarea si marcarea- se face in scopul depozitarii sau livrarii catre

beneficiar (unitate industriala, laborator, farmacie);


______________________________________________________________________________

21

Depozitarea si conservarea- presupun camere speciale, bine curatate,

aerisite, cu umiditatea controlata, cu iluminare indirecta, ferite de agenti

daunatori (insecte, rozatoare). Pentru conservarea pulberilor se utilizeaza

recipiente bine inchise.

CAPITOLUL III

III.1. ALBASTRELE (Centaurea cyanus)

Materia prima: Flores Cyani cum receptaculis - flori grupate in antodii

(inflorescente in forma de disc), cilindric ovoidale, lungi de 11 - 14 mm si late de 6

- 8 mm recoltate in timpul infloririi, cu peduncul de maximum 1 cm. Florile

discului au culoare violacee, iar cele marginale albastra. Au gust dulceag, usor

astringent.

Flores Cyani sine receptaculis - formate din florile marginale ligulate

(lobate) de culoare albastra caracteristica. Sunt fara miros, cu gust dulceag, usor

astringent.


Se indeparteaza inflorescentele decolorate, trecute in fructificare; produsul se

usuca pe cale naturala la soare sau in poduri acoperite cu tabla, in strat subtire, pe


______________________________________________________________________________

22

rame, cat mai rapid, deoarece uscarea inceata il decoloreaza; pe cale artificiala nu

se depasesc 35°C, deoarece se produce brunificarea florilor.

Randamentul la uscare: din 3 – 4 kg flori la inflorescenta se obtine 1 kg si

din 4 - 4,5 kg de flori tubuloase se obtine 1 kg.

Conditiile tehnice de receptie pentru produsul Flores Cyani sine

receptaculis, format numai din florile laterale mari si albastre, admit (Farmacopeea

Romana-FR):

◦ impuritati - maximum 5% flori decolorate, maximum 1% resturi de

bractee (frunzisoare la baza florii) sau de receptacul si maximum 5% flori

centrale tubuloase;

◦ corpuri straine minerale si organice - maximum 0,5% pentru fiecare;

◦ pierdere prin uscare - maximum 12%.

Valorificare: flori de albastrele.

Flux tehnologic

Schema 1. Valorificare Cyani flores


______________________________________________________________________________

23

III.2. ANGHINARE (Cynara scolymus)

Materia prima: frunze de anghinare (folium) - frunze mari 1 - 2 penat

partite, aproape glabre (fara perisori) pe fata superioara, tomentos (catifelat)

paroase pe fata inferioara, cu lobi neregulat rotunjiti sau ascutiti, cu sau fara spini.

De culoare verde sau verde-albicioasa pe fata superioara si alb-cenusie pe fata

inferioara. Sunt fara miros specific, cu gust foarte amar.


Se recolteaza frunzele pana in momentul infloririi in anul II si eventual in

anul III de pe parcelele lasate pentru a produce seminte.

Uscarea frunzelor se face la umbra, in poduri sau incaperi bine aerisite, pe

rame sau pe rogojini, hartie, in strat subtire de un rand de frunze. Pentru grabirea

uscarii, petiolul se despica in lung. Uscarea la umbra se face cu rezultate foarte

bune si pe sfoara, ca la frunzele de tutun. Frunzele sunt uscate atunci cand petiolul

se rupe cu zgomot.

Durata uscarii este de aproximativ 3 saptamani, in functie de anotimp.

Uscarea se poate face si la soare, cand se scurteaza durata la 7 - 10 zile, dar

continutul in principii active este mai scazut, ca si in cazul uscarii pe cale

artificiala, in uscatorii, la o temperatura de 40 - 45°C.

Randament la uscare: din 6 – 8 kg frunze de anghinare proaspete rezulta 1

kg produs uscat.


______________________________________________________________________________

24

Conditiile tehnice de receptie admit (Farmacopeea Romana-FR):

◦ maximum 5% impuritati (frunze brunificate sau patate);

◦ corpuri straine organice - maximum 0,5% ;

◦ minerale - maximum 1%;


Valorificare: frunze

Flux tehnologic

Schema 2. Valorificare Cynara folium


______________________________________________________________________________

25

III.3. ARMURARIU (Silybum marianum/Carduus marianus)

Materia prima: fructele (fructus Cardui Mariae) – achene (fructe uscate cu

o samanta, similare celor de floarea soarelui) lungi de 6-7(8) mm, netede, de

culoare galben-bruna pana la brun-negru, uneori brune cu pete mai inchise. Fara

miros sau gust caracteristice.


Dupa recoltare, antodiile (inflorescentele) se intind pentru uscare completa

timp de 5 - 10 zile. Treieratul se poate executa in stationar cu combina C-12

adaptata ca pentru treieratul anghinarei sau schinelului destinat materialului de

inmultire. Dupa treierat, in 2 zile consecutive semintele (fructele) se trec prin

vanturatori sau selectorul SU-4 cu deschiderea curentilor de aer la maximum.

Prelucrarea materiei prime - fructele recoltate se conditioneaza, se usuca,

se ambaleaza si se pastreaza. Conditionarea se face imediat dupa recoltare cu

selectorul sau cu vanturatoarea, prilej cu care se inlatura resturile vegetale. Uscarea

fructelor se face la soare, in strat subtire. Se intorc de 2 - 3 ori pe zi, timp de 2 zile,

pana cand umiditatea se reduce la 12 %. Fructele (achenele) se pastreaza in saci de

panza sau de hartie, in magazii uscate.


◦ maximum 1% impuritati (resturi de codite si alte parti din planta);


______________________________________________________________________________

26

◦ corpuri straine organice - maximum 1,5%;

◦ minerale - maximum 0,5%;


Valorificare: fructe

Flux tehnologic

Schema 3. Valorificare fructus Cardui Mariae


______________________________________________________________________________

27

III.4. BUSUIOC (Ocimum basilicum)

Materia prima: Herba Basilici - formata din tulpini si ramuri tinere

acoperite cu frunze de culoare verde, terminate cu sau fara inflorescente; florile au

corola alba sau alburie-roz cu tubul scurt, bilabiata. Mirosul este placut aromat,

caracteristic, gustul aromatic specific. De la busuioc se recolteaza partile aeriene

ale plantei pana la de 3 ori pe an. Recoltarea se face cu cutitul sau secera, la

inceputul infloririi, taindu-se planta la 8 - 12 cm de pamant.

Pentru obtinerea semintelor se aleg plantele bine dezvoltate, sanatoase si cu

multe inflorescente. Se lasa pana cand 50% din inflorescente ajung la maturitate, se

recolteaza ca si iarba, se usuca complet la soare, pe prelate, rogojini, pentru a evita

pierderea semintelor prin scuturare. Se treiera, se conditioneaza, ca sa corespunda

conditiilor de calitate cerute.


Uscarea: Plantele recoltate se usuca pe cale naturala in strat subtire, in locuri

aerisite si numai la umbra. La uscarea artificiala temperatura nu trebuie sa

depaseasca 35°C. In timpul uscarii produsul nu se intoarce.

Randamentul de uscare: din circa 6 kg se obtine 1 kg produs uscat.


I. pentru produsul format din tulpini si ramuri inflorite:


______________________________________________________________________________

28

◦ -impuritati - maximum 5% (frunze brunificate, cu fructificatii, ramuri fara

frunze);

◦ -corpuri straine organice si minerale, maximum 0,5% pentru fiecare;

◦ -umiditate - maximum 13%.

II. pentru produsul in stare proaspata destinat uleiului, conditiile tehnice de

receptie sunt identice ca la menta.

Valorificare: ramuri tinere cu inflorescenta.

Flux tehnologic

Schema 4. Valorificare herba Basilici


______________________________________________________________________________

29

III.5. CICOARE (Cichorium intybus)

Materia prima: partea aeriana a cicorii (herba) - formata din partile aeriene

ale plantei recoltate in timpul infloririi. Frunzele bazale sunt lungi de 15 - 20 cm,

late de 1 - 5 cm, ovale, usor sinuoase pe margini si paroase pe fata inferioara (mai

ales pe nervura mediana); frunzele tulpinale sunt mai mici, lunguiete pana la

lanceolate. Antodiile sunt geminate (dispuse cate 2 alipite) sau aglomerate, cu flori

ligulate de culoare albastra, sesile sau scurt pedunculate. Culoarea este verde

caracteristica. Fara miros specific, cu gust amarui; radacina cicorii (radix) - formata

din radacini sau fragmente de radacini usor ondulate, cu striatiuni longitudinale,

avand scoarta subtire, un cilindru central neregulat (vizibil la lupa) delimitat de

scoarta. Exteriorul de culoare bruna-cenusie, interiorul alb-galbui. Fara miros

caracteristic, cu gust mucilaginos si amar.


Partea aeriana se curata de tulpini lignificate, ca si de frunze brunificate sau

ingalbenite. Uscarea se face la umbra, in poduri sau soproane aerate, fara a se

intoarce plantele in ultima parte, caci tulpinile se defoliaza usor. Radacinile se

curata de pamant, se spala intr-un curent de apa, se indeparteaza cele cioturoase,

seci, apoi se pun la uscat la soare (pe timp nefavorabil in incaperi, de preferinta

incalzite). Pentru o uscare mai rapida se pot despica in lungime.Uscarea artificiala

pentru ambele produse se face la 40 - 50°C.

Randamentul la uscare: din 5 – 7 kg din partea aeriana rezulta 1 kg produs si

din 4 – 5 kg de radacini rezulta 1 kg produs uscat.


______________________________________________________________________________

30

Conditiile tehnice de receptie admit :

▪ pentru partea aeriana:

◦ impuritati - maximum 3% plante decolorate sau brunificate (se refera la

plante in intregime decolorate, caci florile in mod obisnuit isi pierd

culoarea prin uscare) si maximum 2% plante cu tulpini lignificate;

◦ corpuri straine organice - maximum 2%;



II. pentru radacini:

◦ maximum 3% impuritati (radacini seci sau brunificate la interior);




Valorificare: flori, radacini

Flux tehnologic

Schema 5. Valorificare flores Cichory


______________________________________________________________________________

31

III.6. CIMBRU (Thymus vulgaris)

Materia prima: partea supraterestra (herba): formata din partile aeriene

nelignificate ale plantei recoltate inainte de inflorire.


Inainte de a se pune la uscare, din produs se indeparteaza tulpinile groase si

alte impuritati. Uscarea se face la umbra, in poduri curate, bine aerisite sau in alte

incaperi cu curent puternic de aer, pe rame, prelate sau hartie. Pe cale artificiala nu

se vor depasi 35°C, pentru a nu se pierde din uleiul volatil.

Randamentul la uscare: din 4 – 5 kg parti aeriene rezulta 1 kg produs.


I. pentru produsul uscat format din tulpini si ramuri foliate, recoltat inainte

de inflorire:

◦ maximum 2% impuritati, tulpini lignificate si frunze brunificate si -

maximum 1%, tulpini lipsite de frunze;

◦ corpuri straine organice si minerale - maximum 1% (pentru fiecare);

◦ umiditate - maximum 13%.


______________________________________________________________________________

32

II. pentru produsul in stare proaspata destinat extractiei de ulei:

◦ impuritati - maximum 10% frunze brunificate si maximum 1% alte

impuritati;



◦ umiditate normala a produsului in stare proaspata.

Valorificare: flori, frunze

Flux tehnologic

Schema 6a. Valorificare Thymus herba


______________________________________________________________________________

33

Schema 6b. Valorificare Thymus flores

III.7. CIMBRU DE GRADINA (Satureja hortensis)

Materia prima: Herba Saturejae - formata din ramuri tinere cu frunze

opuse, scurt petiolate sau sesile, liniar-lanceolate, glabre, lungi de 1 - 3 cm, late de

2 - 5 mm, cu marginea intreaga de culoare verde, cu flori mici de culoare alba-roz.

Mirosul este placut aromat, mai pronuntat prin frecare, gustul pronuntat aromatic.


______________________________________________________________________________

34


Uscarea: inainte de a se pune la uscare, din produs se indeparteaza tulpinile

groase si alte impuritati. Uscarea se face la umbra, in poduri curate, bine aerisite

sau in alte incaperi cu curent puternic de aer, pe rame sau prelate. Pe cale artificiala

nu se vor depasi 35°C, pentru a nu se pierde din uleiul volatil.

Randamentul la uscare: din 4 – 5 kg se obtine 1 kg produs uscat.


I. pentru materia prima formata din ramuri tinere, fara partea lignificata de la

baza:

◦ impuritati maximum 2% tulpini lemnificate, cu frunze brunificate si

maximum 1% frunze scuturate;

◦ corpuri straine organice si minerale - maximum 0,5% pentru fiecare;


II. pentru produsul in stare proaspata destinat extractiei de ulei:

◦ impuritati - maximum 10% frunze brunificate si maximum 1% alte

impuritati;

◦ corpuri straine minerale - maximum 1% si organice maximum 2%;

◦ umiditatea normala a produsului in stare proaspata.

Valorificare: ramuri tinere si inflorescenta


______________________________________________________________________________

35

Flux tehnologic

Schema 7. Valorificare herba Saturejae

III.8. CORIANDRU (Coriandrum sativum)

Materie prima: fructus Coriandri - fruct glabru, globulos sau sferic cu

diametrul de 4 - 5 mm, cu carpofor intreg si doua mericarpe (achene) concave la


______________________________________________________________________________

36

partea comisurala si convexe la partea exterioara, de cele mai multe ori unite.

Fiecare mericarp este prevazut cu 5 coaste primare longitudinale, flexuos ondulate

si 4 coaste intercalate pronuntate si crenelate. In partea superioara a fructului se

observa stilopodul. Fructele au culoare galbena sau galben-maroniu deschis.

Mirosul si gustul la fructele uscate este aromat, caracteristic, placut. La cele verzi

dezagreabil. In scop medicinal se utilizeaza tulpinile cu frunze (Coriandri

aetheroleum) si fructele (Coriandri fructus), din care se extrag uleiurile volatile

care contin monoterpene aciclice.


Reglarea combinei se face prin incercari repetate pentru a evita frecarea

fructelor si spargerea lor.

Cand se treiera cu batoza sau combina, sinele metalice se inlocuiesc cu sine

de lemn, se deschide toba, se reduce turatia la 700 - 750 ture pe minut, se deschide

toba la maximum, batatorul cu sine de lemn, contra-batatorul imbracat in tabla,

darmonul mare acoperit 1/3 cu tabla, curatirea I sita de pleava: 16 mm, curatirea I

sita de boabe: 7 - 8 mm, curatirea I sita buruieni: 1,5 oarba, curatirea II sita I 1-12

mm, curatirea II sita II 7-10 mm, curatirea II sita III 1,5 oarba.

Fructele destinate consumului se conditioneaza la selector. Pentru realizarea

unui produs de calitate se folosesc urmatorele site : sita mica cu orificii rotunde de

3 - 3,5 mm, cu deschizaturi dreptunghiulare de 2,5 - 3 mm ; sita mare cu orificii

rotunde de 2-2,5 mm, cu deschizaturi dreptunghiulare tot de 2 - 2,5 mm, precum si

sitele de panza de sarma numerele 10 - 14 - 16.


I.pentru produsul format din fructe intregi:

- impuritati - maximum 9% jumatati de fruct (spartura) si maximum 3%

fructe innegrite;

- corpuri straine organice - maximum 2%;

- minerale - maximum 1%;

- pierdere prin uscare - maximum 12%.


______________________________________________________________________________

37

Spartura (jumatatile de fruct) rezultata prin selectare formeaza un produs

aparte, cu utilizare industriala.

Valorificare: frunze, fructe

Flux tehnologic

Schema 8a. Valorificare fructus Coriandrum


______________________________________________________________________________

38

Schema 8b. Valorificare folium Coriandru

III.9. CRAITE (Tagetes patula, Tagetes erecta)


______________________________________________________________________________

39

Materia prima: Momentul optim de recoltare il constituie deschiderea a

peste 70% din florile ligulate. Se recolteaza, pe timp frumos, cand s-a ridicat roua,

dimineata, deoarece mai tarziu plantele isi pierd turgescenta si recoltarea se va face

cu dificultate. Dupa recoltarea manuala, materialul va fi pus in cosuri si va fi

transportat la locurile de uscare, unde sunt indepartate receptaculul, impuritatile si

corpurile straine.

Uscarea se face de obicei natural, la umbra, in spatii curate, aerisite,

materialul vegetal fiind asezat in straturi subtiri. Se poate usca si la soare, deoarece

compozitia chimica nu este afectata, sau se poate usca artificial la temperatura

maxima de 30 - 35oC, timp de 4 - 6 ore.

Randametul de uscare: din 5 kg se obtine 1 kg produs. Dupa uscare produsul

se ambaleaza in saci de hartie si se pastreaza in conditii bune pana la livrare.


maximum 3% flori brumificate sau decolorate, maximum 3% resturi de

planta, bractee si receptacul;

corpuri straine organice nu se admit;

mineralele trebuie sa fie de maximum 0,25%;

pierdere prin uscare maximum 12%;

continutul in helenine minimum 0,7%.

Valorificare: flori


______________________________________________________________________________

40

Flux tehnologic

Schema 9. Valorificare Tagetes flores

III.10. FENICUL (Foeniculum vulgare)

Materia prima: fructe de fenicul (fructus): deoarece fructele de fenicul se

scutura usor si trebuie sa aiba o culoare verzuie cu usoare nuante brune pentru a

corespunde necesitatilor de consum, ele se recolteaza in doua faze. Din anul II si

pana in anul V se obtin recolte mari si constante de 1 300 - 1 800 kg/ha.


Inainte de livrare, fructele de fenicul trebuie conditionate pentru a elimina

din ele corpurile straine. La conditionare cu selectorul se folosesc site in


______________________________________________________________________________

41

urmatoarele dimensiuni: sita mica cu orificii rotunde de 3 - 3,5 mm, cu deschizaturi

dreptunghiulare de 3,5 - 4 mm; sita mare cu orificii rotunde de 2 - 2,5 mm, cu

deschizaturi dreptunghiulare de 2,5 - 5 mm, precum si sitele de panza de sarma

numerele 14 -16 -18.


◦ maximum 1% impuritati, constand in resturi de codite si alte parti din

planta si maximum 0,5% fructe zdrobite, innegrite, seci;

◦ corpuri straine organice maximum 1,5%;




Flux tehnologic

Schema 10. Valorificare fructus Foeniculum


______________________________________________________________________________

42

III.11. GALBENELE (Calendula officinalis L.)

Materia prima: flori (flores Calendulae cum receptaculis) - formate din

antodii uscate de culoare galben-portocalie inconjurate de bractee verzi, fara

peduncul; miros slab aromat, gust amarui sarat; flori (flores Calendulae sine

receptaculis) - formate din florile ligulate uscate, de culoare galben-portocalie. Au

miros slab aromat, gust amarui sarat.

Pregatirea produsului in vederea prelucrari

Florile nu se tin in gramezi, deoarece se incing si isi pierd culoarea. Pe

masura ce se aduna, se transporta la locul de uscare. Florile se usuca in straturi

subtiri, afinate, pe rame, site, hartie, asezate intr-un loc curat, la umbra.

Durata de uscare este in functie de anotimp. Este important ca florile cu

receptacul sau cele ligulate sa fie stranse in cosuri de nuiele si transportate fara

intarziere la locul de uscare. Florile ligulate se pot usca usor si la soare, deoarece

ele nu se decoloreaza in 4 - 5 ore, cat tine timpul de uscare. Florile cu receptacul isi

pierd culoarea portocalie, se albesc in timpul uscarii la soare pentru ca au nevoie de

1 - 2 zile pana la uscarea completa. De retinut faptul ca uscarea la soare nu

dauneaza calitatii, daca se procedeaza cu atentie. In timpul uscarii florile se intorc

zilnic de 1 - 2 ori pentru inlesnirea evaporarii apei.

Dupa uscare, se ambaleaza imediat in lazi speciale pentru a evita decolorarea

lor, care are loc in contact cu lumina. La florile cu antodii ofilite se detaseaza mai

usor florile ligulate, deci se poate realiza o cantitate mai mare de flori ligulate, intr-

un timp mai scurt.


______________________________________________________________________________

43

Randamentul la uscare pentru Flores Calendulae cum receptaculis: din 6 -

8,5 kg flori rezulta 1 kg produs, iar la Flores Calendulae sine receptaculis cca 1 kg

din 8 kg produs.

Conditii tehnice de receptie:

I. produsul Flores Calendulae cum receptaculis este format din inflorescente

fara peduncul; nu se admit inflorescente scuturate de flori ligulate si corpuri straine

organice;

- maximum 3% impuritati in flori brunificate si 10% flori cu codita pana la

3 cm;

- corpuri straine minerale - maximum 0,1%;

- pierdere prin uscare- maximum 13%.

II. produsul Flores Calendulae sine receptaculis este format numai din flori

ligulate:

- maximum 2% impuritati (flori brunificate sau decolorate), maximum

10%( flori tubuloase) si maximum 1% resturi de bractee;

- fara corpuri straine si organice;

- piedere prin uscare - maximum 11%.

Valorificare: flori


______________________________________________________________________________

44

Flux tehnologic

Schema 11. Valorificare flores Calendulae

III.12. ISOP (Hyssopi herba)


______________________________________________________________________________

45

Materia prima: Hyssopi Herba – Iarba de Isop


Uscarea se face in locuri umbroase si bine aerisite (magazii sau poduri), sau

artificial la o temperatura de 350C. Se obtine o recolta anuala cuprinsa intre 3500 -

6000 kg plante proaspete sau 900 - 1500 kg iarba uscata.

Valorificare: iarba

Flux tehnologic

Schema 12. Valorificare herba Hyssopi


______________________________________________________________________________

46

III.13. LAVANDA (Lavandula angustifolia)

Materia prima: flori (Flores Lavandulae) uscate, desprinse de pe pedunculii

inflorescentelor, de culoare albastru-violet. Florile au bractee ovate, brune,

membranoase, caliciul cilindric, paros si glandulos, cu peri glandulari unicelulari

sau 8 - 12 celulari, au 4 - 6 mm lungime si diametrul de 3 - 4 mm; de culoare

violet-cenusiu cu 10 -15 nervuri paralele, cu 5 dinti mici dintre care doi mai

dezvoltati. Corola este bilabiata, de 5-8 mm lungime, de culoare albastra-violeta,

pubescenta si glanduloasa, cu tubul aproape drept. Labiul superior este bilobat, cel

inferior trilobat cu lobii obtuzi. Nuanta florilor difera de la albastru-violaceu pina la

albastru-deschis. Mirosul este placut, aromat, iar gustul usor amarui.


Inflorescentele se usuca pe cale naturala in incaperi bine aerisite, uscate,

ferite de soare, sau artificial, la o temperatura de maximum 35°C. Cand se usuca pe

cale naturala, inflorescentele se asaza in straturi subtiri, pe rame, rogojini etc. In

timpul uscarii se vor intoarce cu grija din cand in cand pentru a se evita

brunificarea si uscarea neuniforma. Inflorescentele uscate se strujesc, florile se

ambaleaza in lazi care se pastreaza in locuri curate, uscate si aerisite.

Randamentul la uscare: din 5 – 7 kg de flori se obtine 1 kg produs uscat.

Cand inflorescentele sunt folosite pentru extragerea uleiului, imediat dupa

recoltare se transporta in cosuri sau lazi la locul de prelucrare pentru a se evita

incalzirea lor, ceea ce duce la pierderi mari de ulei. Pentru extragere de ulei nu este

permisa recoltarea unei cantitati mai mari de inflorescente care sa depaseasca

capacitatea de extragere in 24 ore. Inflorescentele plantei de lavanda se folosesc

aproape in exclusivitate pentru obtinerea uleiului volatil. Obtinerea uleiului volatil


______________________________________________________________________________

47

de lavanda se poate realiza prin distilarea inflorescentelor dupa 3 metode diferite:

- distilarea in apa - prin aceasta metoda materia prima se introduce in cazan

si se acopera cu apa. Incalzirea apei poate fi facuta la foc direct, sau aburi produsi

direct sau indirect;

- distilarea in apa si cu aburi - in cazan sub materia prima se pune apa. Aburi

trec mai intai prin apa si apoi prin materia prima din care preiau uleiul volatil;

- distilarea cu aburi - materia prima se pune in cazan uscat, fara apa. Aburii

sunt produsi in afara cazanului in instalatii speciale si se introduc direct sub materia

prima.

Conditii tehnice de receptie:

- nu se admit corpuri straine organice;

- se admit impuritati maximum 5% (resturi de tulpini florale, flori

brunificate, fructificatii);

- se admit corpuri straine minerale - maximum 0,5%;


II. pentru produsul in stare proaspata, destinat productiei de ulei eteric, se

admit:

- inflorescente cu peduncul lipsit de flori de maximum 5 cm lungime;

- maximum 5% impuritati (tije tulpinale peste 5 cm, dar nu mai lungi de 10

cm);

- corpuri straine organice - maximum 0,25%;

- minerale - maximum 0,5%;

Valorificare: flori


______________________________________________________________________________

48

Flux tehnologic

Schema 13. Valorificare flores Lavandulae

III.14. MARAR (Anethum graveolens)

Materie prima: Planta erbacee anuala glabra, cu miros caracteristic; tulpina

atinge 130 cm in lungime; frunzele alterne, de 3 - 4 ori penat-sectate, cu segmente


______________________________________________________________________________

49

liniar-filiforme; flori mici, hermafrodite, actinomorfe, cu petale galbene, grupate in

umbele compuse; infloreste in iulie-august; fructul – mericarpic de tip dicariopsa cu

mericarpii alungite având coastele principale evidente, alburii.

Organe recoltate:

Recoltarea in diferite faze ale vegetatiei, in functie de cerinte:

- la inflorit deplin, masa verde;

- coacerea fructelor (faza lapte-ceara), masa verde;

- fructe mature.

Valorificare

- fructe de marar;

- frunze de marar.

Flux tehnologic

Schema 14. Valorificare folium Anethum


______________________________________________________________________________

50

III.15. MENTA (Mentha piperita )

Materia prima: frunze petiolate (folium Menthae piperitae) - petiol lung

pAna la 1 cm si paros pe partea inferioara. Au limbul oblong-lanceolat, acuminat,

lung de 3 - 8 cm si lat de 1,5 - 3 cm, inegal dintat pe margini, de culoare verde-

inchis pe partea superioara, mai deschisa pe cea inferioara, uneori cu nuante

rosietice. Pe ambele fete frunzele au peri mici, setiformi, cu numeroase glande.

Mirosul este fin, patrunzator, specific, iar gustul este aromatic, puternic, lasand in

gura senzatia de racoare placuta.


Uscarea frunzelor de menta se face pe hartie alba, rogojini, panza de sac sau

pe rame, intinse intr-un strat subtire (un rand de frunze), in incaperi, poduri,

soproane sau la soare. In timp de 5 - 6 ore, intre orele 10 - 17, frunzele de menta se

usuca aproape complet la soare. In incaperi uscate dureaza 5 - 6 zile, cu conditia

asigurarii unei bune ventilatii. In timpul uscarii la umbra stratul de frunze se va

intoarce de 2 - 3 ori in prima zi si cate o data in urmatoarele trei zile. Intreaga

cantitate de frunze uscate la soare in cursul unei zile se depoziteaza seara intr-un

strat subtire de cca. 5 cm in incaperi, pe rame, rogojini, prelate, hartie alba, panza

de sac, unde se continua cu uscarea inca una-doua zile.

Frunzele de menta astfel uscate isi pastreaza culoarea verde caracteristica si

continutul in principii active. Uscarea la soare este foarte eficienta scutind

cultivatorul de folosirea unui numar mare de brate de munca, de rame de uscat si de

spatii mari, care sunt necesare in cazul uscarii la umbra.


______________________________________________________________________________

51

Produsul este bine uscat cand frunzele isi pierd elasticitatea si cand prinse

intre doua degete nervura principala se rupe cu zgomot. Iarba in stare proaspata

recoltata se transporta si se asterne intr-un strat subtire de 5 - 8 cm direct la soare,

pe rogojini, prelate, rame etc. Uscarea dureaza 1 - 2 zile (dupa ora 19 ramele cu

iarba se strang si se adapostesc, urmand ca a doua zi, dupa ce roua s-a ridicat, sa se

expuna din nou la soare), timp in care se usuca in proportie de 70 - 75%. In

continuare uscarea se face in poduri, intr-un strat de 10 - 15 cm, unde produsul se

lasa inca 3 - 4 zile. In timpul uscarii direct la soare stratul de iarba va fi intors de 2 -

3 ori pe zi, pentru o uscare cat mai uniforma. In poduri sau alte incaperi acest lucru

nu se mai face pentru a nu scutura frunzele.

In afara uscarii mixte, care grabeste mult terminarea operatiunii, cultivatorii

pot usca iarba de menta numai in poduri, in strat subtire de cca. 5 cm. Uscarea in

poduri poate dura 8 -12 zile, timp in care produsul va fi intors zilnic o singura data,

in primele 5 zile. Ea poate dura si mai mult daca timpul este rece sau noros. In

general, dupa 15 septembrie durata de uscare se prelungeste cu 50 - 100%, timp in

care trebuie acordata o deosebita asistenta tehnica, pentru a evita innegrirea

produsului.

Atat frunzele de menta cat si plantele, pot fi uscate pe cale artificiala la o

temperatura de 35°C.

Frunzele de menta se ambaleaza in lazi speciale. Herba Menthae se

ambaleaza in saltele pentru livrare. In timpul ambalarii frunzelor se efectueaza

conditionarea lor, prin inlaturarea partilor din planta, a frunzelor innegrite

pronuntat, patate si a altor corpuri straine. Din materia prima (Herba Menthae) se

inlatura buruienile de camp, paiele etc.

Randamentul la uscare, atat pentru frunze cat si pentru partile aeriene ale

plantei: din 4 – 6 kg rezulta 1 kg produs uscat.

Conditiile tehnice de receptie prevad urmatoarele:

pentru frunze (Folia Menthae) - in functie de marimea frunzelor si

continutul de impuritati si corpuri straine, se pot obtine 3 calitati, dupa

cum urmeaza:

proprietatea CALITATE

SUP.

CALITATE

I CALITATE II

-lungime minima 5 4 sub 4


______________________________________________________________________________

52

-impuritati, maximum 1,5 2,5 5

-frunze brunificate, decolorate,

maximum % 1,5 5 10

-corpuri straine organice

%maximum 1 2 4

-corpuri straine minerale

%maximum 0,5 1 2

-pierdere prin uscare % maximum 14 14 14

pentru partea aeriana proaspata (Herba Menthae recens), recoltata

pentru ulei, produsul nu va contine cotoare (tulpini mai lungi de 10 cm

inainte de ultima ramificatie), iar corpurile straine se scad cantitativ si

valoric din totalul cantitatii (portiunile de planta atacata de rugina nu

se considera corp strain);

pentru partea aeriana uscata (Herba Menthae) nu se admit ramuri si

tulpini fara frunze, la impuritati nu se va depasi maximum 5% frunze

brunificate si maximum 3% tulpini mai groase de 2 cm, corpuri straine

organice - maximum 2% si minerale - maximum 1%, pierdere prin

uscare - maximum 13%.

Valorificare: frunza de menta


______________________________________________________________________________

53

Flux tehnologic

Schema 15. Valorificare folium Menthae piperitae

III.16. MUSTAR ALB ( Sinapis alba)


______________________________________________________________________________

54

Materie prima: seminte de mustar (semen).


maximum 3% impuritati (alte parti din planta, seminte zdrobite);

corpuri straine organice si minerale - maximum 1% la fiecare;

pierdere prin uscare - maximum 12%.

Valorificare: seminte

Flux tehnologic

Schema 16. Valorificare semen Sinapis alba


______________________________________________________________________________

55

III.17. MUSETEL (Matricaria camomilia)

Materia prima: Flores Chamomillae - flori compuse dispuse in antodii

heterogame late de 15 - 20 mm, rar mai late, cu involucru semiglobulos;

receptaculul emisferic sau conic, inalt de aproape 6 mm si lat de cea 2 mm este gol

la interior. Fiecare antodiu are un involucru format din 3 randuri de bractee verzi,

lanceolate, scuamoase, imbricate. Florile marginale (12 - 18 pe fiecare antodiu)

sunt femele, au ligule albe lungi de cate 4 - 6 mm, cu 3 - 4 dinti, fiind parcurse de 3

- 4 nervuri; florile centrale foarte numeroase sunt galbene, hermafrodite, tubuloase,

lungi de aproximativ 3 mm si au corola cu 5 diviziuni, cu 5 nervuri si androceu

sinanter. Ambele feluri de flori au numerosi peri glandulari de tip compozee, iar in

tesutul receptaculului se afla numeroase glande secretorii. Au miros specific

aromat, puternic, placut, iar gustul este amarui-aromatic. La cerere se recolteaza si

partile aeriene ale plantei in timpul infloririi Herba Chamomillae, folosita in

special pentru extragerea uleiului volatil.


Dupa recoltare se face predarea in cel mai scurt timp la centrul de preluare,

chiar in ziua recoltarii; daca nu este posibila predarea in aceeasi zi, se va pastra

produsul in strat subtire, pentru a nu se incalzi.

La centrul unde se face preluarea, musetelul trebuie vanturat si strecurat prin

ciurul mecanic sau manual care are 2 site confectionate din tabla groasa de 1-1,5

mm: cea superioara cu ochiuri de 11 mm, iar cea inferioara de 7 mm. Prin aceste

operatii se urmareste eliminarea ierburilor, impuritatilor, resturilor de pamant,

separarea musetelului pe loturi, cat si racorirea produsului. Pe sita superioara raman

florile cu peduncul lung, buruienile, resturile de pamant si alte corpuri straine. Prin


______________________________________________________________________________

56

sita inferioara trec capitulele nedezvoltate, bobocii si pulberea (florile tubulare care

s-au desprins de pe capitul), deci produsul corespunzator este cel ramas pe sita

inferioara.Pulberea se usuca separat.

Pastrarea produsului pana la uscare se face in incaperi bine aerate, umbrite,

intinse in strat sub 10 cm grosime pe ciment sau pe pamant batatorit si umezit cu

stropitoarea.

Uscarea florilor de musetel se poate face pe cale naturala sau pe cale

artificiala, aceasta din urma fiind recomandata in situatia unor cantitati mari. Pe

cale naturala, capitulele de musetel selectate de impuritati se usuca intr-un strat

subtire pe hartie, rame, saci, prelate, la umbra in incaperi sau poduri si soproane

bine curatate si aerisite.

Cand timpul este calduros, uscarea dureaza 4 - 5 zile. Cand este frig si timp

noros, durata de uscare ajunge la 7 - 8 zile. Nu se recomanda uscarea musetelului la

soare deoarece se reduce simtitor continutul in ulei eteric si azulen.

Pe cale artificiala, musetelul se usuca cu rezultate foarte bune in uscatoarele

mecanice cu banda de tip B.B.M. si tip Tunel la temperaturi de 30 - 33°C.

Depasirea acestei temperaturi nu este permisa deoarece duce la scaderea cantitatii

de ulei eteric si azulen, principii active de baza cerute de Farmacopeea Româna si

Internationala. Durata uscarii pe cale artificiala poate fi de 5-6 ore pentru o sarja.

Musetelul scos din uscator nu va fi ambalat imediat, ci ramane in gramezi

mici timp de 1-3 zile pentru a recapata umiditatea normala de conservare, de

pastrare.

Randamentul de uscare: din 5 - 5,3 kg de flori proaspete se obtine 1 kg de

produs.

Daca se recolteaza intreaga parte aeriana (Herba) aceasta se usuca in aceleasi

conditii ca si florile. Randamentul de uscare: din 3 – 4 kg se obtine 1 kg.


I. pentru florile in stare proaspata:

◦ codita inflorescentei de maximum 1 cm;

◦ impuritati: tulpini si frunze - maximum 5%, peduncul peste 1 cm -

maximum 5%;


______________________________________________________________________________

57

◦ corpuri straine organice maximum 2% si minerale 0,5%; umiditatea

normala a produsului proaspat recoltat.

II. pentru partile aeriene inflorite se prevad:

◦ maximum 1% resturi de radacini;



◦ umiditate - maximum 13%.

Valorificare: flori

Flux tehnologic

Schema 17. Valorificare flores Chamomillae


______________________________________________________________________________

58

III.18. PATLAGINA (Plantago lanceolata.)

Materia prima: frunze (folium Plantaginis lanceolatae) - sunt de forma

alungit-lanceolata, ascutite la varf, cu petiol subtire si lung, cu nervuri paralele mai

vizibile pe partea inferioara, lungi de cca 20 cm si late pana la 4 cm, cu marginea

intreaga sau indepartat denticulata, paroase pana la glabrescente cu petiolul lanat,

paros de obicei. De culoare verde specific, cu pete brune rezultate din uscare in

proportie de maximum 10%. Fara miros specific, cu gust acrisor amarui.

Se admite si amestecul de frunze din cele trei specii (Folium Plantaginis

species) care are elementele specifice de identificare descrise la caracterele de

recunoastere ale plantei pentru fiecare specie in parte.

Pregatirea produsului in vederea prelucrarii- din produs se inlatura

tulpinile, frunzele ingalbenite si cele atacate de insecte. Uscarea se face cat mai

repede, pentru a se evita brunificarea, la umbra, in locuri cat mai bine aerate,

frunzele fiind intinse in strat subtire pe rame, pe hartii puse pe podele. Pe cale

artificiala se usuca la 40 - 50°C.

Randamentul la uscare: din 6 – 9 kg frunze se obtine 1 kg de produs.

Conditiile tehnice de receptie:

I. pentru Folium Plantaginis lanceolatae se admit (Farmacopeea

Romana-FR):

- impuritati frunze total brunificate - maximum 4% (restul pot avea pete

brune rezultate din uscare - maximum 10%) si resturi din tulpina florala -

maximum 4%;


______________________________________________________________________________

59

- corpuri straine organice - maximum 0,5%;

- minerale - maximum 1%;


II. pentru folium Plantaginis species care este format din frunze provenite de

la oricare din cele 3 specii descrise, se admit:

impuritati - frunze total brunificate - maximum 10% si resturi din tulpina

florala - maximum 1%;

corpuri straine organice si minerale - maximum 1% pentru fiecare;

pierdere prin uscare - maximum 13%.

Prezenta frunzelor de Degetel lanos (Digitalis lanata) in produs, chiar in

cantitate redusa, duce la respingerea intregului lot, data fiind toxicitatea degetelului.

Valorificare: frunze, seminte

Flux tehnologic

Schema 18. Valorificare folium Plantaginis lanceolatae


______________________________________________________________________________

60

III.19. ROINITA (Melissa officinalis L.)

Materia prima: frunzele (Folium Melissae) recoltate in timpul infloririi. Ele

sunt petiolate, ovoide, cu varful obtuz, usor cordiforme la baza, dintate pe margini,

lungi de 5 - 8 cm, late de 4 - 5 cm, cu nervatiunea reticulat proeminenta pe

suprafata inferioara, de culoare verde mai inchisa pe suprafata superioara, acoperite

cu peri albi si scurti si mai deschisa la culoare pe suprafata inferioara. Au miros si

gust aromat, placut, de lamaie.

La cerere sau pentru obtinerea uleiului volatil se poate utiliza ca materie

prima si partea aeriana recoltata la inceputul infloririi: Herba Melissae.


Deoarece frunzele se innegresc usor daca nu sunt puse la uscat, aceasta

operatie se va face cat mai repede, pe rame in straturi subtiri, acestea asezandu-se

in poduri bine aerisite, soproane, camere incalzite. La uscarea artificiala nu se va

depasi temperatura de 30°C, deoarece se pierde un procent mare de ulei eteric.

Partea aeriana poate fi conditionata sumar pentru a fi prelucrata in stare

proaspata pentru ulei volatil sau poate fi uscata. Uscarea se face in aceleasi conditii

ca la frunze, produsul intorcandu-se din cand in cand cu grija pentru a nu se rupe

frunzele.


______________________________________________________________________________

61

Randamentele la uscare:

pentru frunze: din 4,5 - 5,5 kg rezulta 1 kg de produs;

pentru partea aeriana: din 4 – 5 kg rezulta 1 kg produs uscat.

Conditiile tehnice de receptie:

I. pentru frunze:

◦ impuritati - maximum 3% frunze brunificate si maximum 1% resturi de

tulpina;

◦ corpuri straine organice si minerale - maximum 0,5% (pentru fiecare);

◦ piedere prin uscare - maximum 13%.

II. pentru partea aeriana, produsul va fi format din tulpini foliate verzi (cele

brunificate nu se admit) recoltate inainte de inflorire:

◦ impuritati maximum 2% frunze brunificate;

◦ corpuri straine organice si minerale - maximum 1%( pentru fiecare);


III. pentru produsul in stare proaspata, destinat productiei de ulei eteric:

◦ se admit inflorescente cu peduncul lipsit de flori de maximum 5 cm

lungime;

◦ maximum 5% impuritati (tije tulpinale peste 5 cm, dar nu mai lungi de 10

cm);



◦ umiditatea normala a produsului proaspat.



______________________________________________________________________________

62

Flux tehnologic

Schema 19. Valorificare folium Melissae


______________________________________________________________________________

63

III.20. SALVIE (Salvia officinalis)

Materia prima: frunze (Folium Salviae) alungit ovate sau lanceolate, mai

rar eliptice, lungi de 2 - 8 cm si late de 0,5 - 3 cm, cu baza rotunjita sau cuneata,

mai rar usor cordiforma. La baza frunzele au uneori doi lobi mici arcuati sau

rotunjiti. Marginea limbului este fin dintata, uneori aproape intreaga. Frunzele

bazale si mijlocii sunt petiolate, iar cele superioare sesile, reticulat si penat nervate;

pe partea inferioara si pe partile proeminente ale partii superioare frunzele sunt des

albicios paroase cu peri pluricelulari, fini, ce le confera un aspect general verde-

argintiu. Mirosul este caracteristic, gustul aromatic amar.


Frunzele se usuca imediat in podurile caselor sau alte incaperi bine aerisite.

Cand recoltarea are loc toamna, uscarea pe cale naturala este mai greu de facut,

intrucat frunzele se innegresc; in aceasta situatie sunt bune incaperile incalzite sau

uscatoriile. Frunzele se astern in straturi si se intorc din cand in cand. Pe masura

uscarii straturile se pot ingrosa. Pe cale artificiala se usuca la temperatura de 30 -

40°C. Din 4 kg frunze crude se obtine un kg frunze uscate. Pe o rama de uscat se

pot aseza 1 - 1,5 kg frunze. Inainte de ambalare frunzele uscate se pun in incaperi

curate, uscate, bine aerisite si se lasa in gramezi pentru a absorbi umiditate din

incapere, apoi se cern prin site pentru inlaturarea prafului.


______________________________________________________________________________

64


◦ impuritati - maximum 5% frunze brunificate si maximum. 15% resturi de

tulpini si varfuri tulpinale;





Flux tehnologic

a) Flux de productie (materie prima proaspata)

Schema 20a. Valorificare folium Salviae


______________________________________________________________________________

65

b) Flux tehnologic (materie prima uscata)

Schema 20b. Valorificare Salviae folium

III.21. SCORUS NEGRU (Aronia prunifolia)

Materia prima: Fructus Sorbi sau Baccae Aucupariae sunt fructe false,

globuloase, ovate, rar elipsoidale, de 8-10 mm in diametru, negre. Semintele sunt

alungite, ascutite, rosietice.


______________________________________________________________________________

66

Se utilizeaza fructele (zemoase, acre-dulci, de culoare neagra-albastruie, de

circa 1 cm diametru), care se maturizeaza in lunile septembrie- octombrie.


Uscare: Dupa ce se indeparteaza resturile de pedunculi, fructele se pun la

uscat numai in uscatorii, deoarece procesul trebuie sa se desfasoare repede. Se

incepe 3 - 4 ore cu temperatura de 35 - 40°C, apoi se continua la 60 - 70°C (daca se

porneste de la inceput cu temperatura mare zaharurile ies la suprafata si dau un

aspect necomercial, albicios).

Randamentul la uscare: din 4 – 5 kg fructe se obtine 1 kg produs uscat.

Conditiile tehnice de receptie admit pentru produsul format din fructe fara

codite (Farmacopeea Romana-FR):

◦ impuritati - maximum 3% fructe innegrite, fructe imature maximum 1%,

alte parti din planta maximum 3%;

◦ corpuri straine organice si minerale - maximum 0,5 % pentru fiecare;


Pastrare: Scorusele negre se pot pastra in ladite, la 0 - 50C, pana la 3 luni.



______________________________________________________________________________

67

Flux tehnologic

Schema 21. Valorificare fructus Sorbi

III.22. SOVARF (Origanum vulgare)

Materia prima: tulpini drepte, ramificate, de 15 - 25 cm lungime, cu

inflorescenta, fara partea inferioara lignificata, de culoare rosiatica.

Conditii tehnice de receptie: pentru produsul format din terminatiile

inflorite, in lungime de 20 cm de la varf, se admit (Farmacopeea Romana-FR):


______________________________________________________________________________

68

- impuritati - maximum 5% (plante decolorate, brunificate sau cele care

depasesc 20 cm lungime)

- corpuri straine organice - maximum 1%;

- minerale - maximum 0,5%.

Metode de uscare:

- uscarea in strat subtire pe rame sau hartii intinse;

- uscarea plantelor legate in forma de buchet si atarnate pe sarme, sfori etc.;

in acest caz, plantele se pun la uscat mai lungi, iar dupa uscare se taie la

lungimea necesara, indepartandu-se astfel partea unde au fost legate si

care de obicei se degradeaza, mucegaind;

- uscarea artificiala se face la temperaturi pana la 35°C, pentru a nu se

pierde uleiul eteric.


Flux tehnologic

Schema 22. Valorificare folium Origanum


______________________________________________________________________________

69

III.23. VALERIANA (Valeriana officinalis)

Materia prima: Rhizoma et Radix Valerianae - formata dintr-un rizom

scurt, cilindric, adesea cu stoloni subterani scurti, cu numeroase radacini care se

impletesc intre ele. Rizomul este de 2 - 4 cm lungime si 1 - 3 cm grosime, avand la

extremitatea superioara un mic rest din tulpina aeriana; la interior este uneori

lacunos si septat. Radacinile sunt fin ramificate, lungi de 6 - 12 cm, groase de 2 - 3

mm, cilindrice, fin striate longitudinal. Rizomul este de culoare galbena-bruna pana

la brun la exterior si albicios la interior. Radacinile sunt de culoare brun-inchisa,

brun-galbuie sau cenusiu-bruna. Mirosul materiei prime este caracteristic, de acid

valerianic, gustul dulceag, aromat, putin amar.


Partea aeriana se taie de la colet, dupa care radacinile se curata de pamant

prin scuturare, se pun in cosuri de nuiele, se spala bine intr-o apa curgatoare, intr-

un timp cat mai scurt posibil pentru a nu-si pierde calitatile. Printr-o verificare

atenta se indeparteaza resturile de tulpini si frunze netaiate, resturile de pamant

ramase intre radacini, rizomi si resturile de radacini innegrite.

Dupa spalare, rizomii cu radacini se lasa la zvantat timp de 1 - 2 zile, in

straturi de 10 - 15 cm, in aer liber, pe timp frumos sau in incaperi aerisite atunci

cand timpul este ploios. Odata uscate, radicelele (firele foarte subtiri ale radacinii)

se inlatura prin scuturare sau pieptanare.


______________________________________________________________________________

70

Pentru uscare rizomii se asaza in poduri de case, soproane sau incaperi bine

aerisite, intr-un strat de numai 5 cm. Pe o rama de 1 x 0,70 m se asaza 2 kg rizomi

in stare proaspata. Radacinile fiind foarte fragile, nu se intorc in timpul uscarii.

In uscatorii artificiale, la o temperatura de 35 - 40°C, uscarea se face in doua

zile, iar la soare se realizeaza in 20 zile. Se considera produsul bine uscat cand

rizomii (partea groasa) se pot rupe si in interior sunt uscati. Radacinile fiind subtiri,

sfaramicioase, produsul uscat se lasa un timp inainte de ambalare, pentru revenirea

si uniformizarea umiditatii. Rizomii cu radacini se pastreaza in vrac, in poduri sau

camere aerisite, ferite de pisici. Nu se tin in aceeasi incapere cu alte plante carora le

pot transmite mirosul.

Conditiile tehnice de receptie admit pentru produsul format din rizomi cu

radacini (Farmacopeea Romana-FR):

◦ rizomi cu resturi de tulpini mai lungi de 3cm, cel mult 3%;




Valorificare: radacini


______________________________________________________________________________

71

Flux tehnologic

Schema 23. Valorificare Radix valerinae


______________________________________________________________________________

72

Bibliografie

1. Cercasov C, E. Oprea, Popa C-V, I. C. Farcasanu, Compusi naturali cu

actiune terapeutica, Ed. Universitatii din Bucuresti 2009 ;

2. Istudor V. , Farmacognozie. Fitochmie. Fitoterapie, vol II, Aetherolaea,

rezine, iridoide, principii amare, vitamine, Ed. Medicala, Bucuresti, 2001;

3. Istudor V. , Farmacognozie. Fitochimie. Fitoterapie, vol I, Oze, ozide si

lipide, Ed. Medicala, Bucuresti 1998;

4. Parvu C., Universul plantelor, Mica enciclopedia, Editia a II a, Ed.

Enciclopedica, Bucuresti, 1997;

5. Farmacopeea romana, Editia a X a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993.

curs de procesare primara

Documents