f.03.a.020 istoria limbilor romanice

10
Introducere în filologia romanica Anatol CIOBANU , ef Catedra LRLGR, dr. hab., prof. univ. ,USM. F.03.A.020 F.03.A.021 Obiectul în cauz ocup un loc din cele mai prestigioase în formarea specialitilor filologi, care urmeaz a preda (în învmîntul preuniversitar i universitar) una sau mai multe limbi romanice. Obiectivele generale graviteaz în jurul temelor principale ale cursului (vezi infra, punct.IV). Aici vom meniona doar cîteva dintre ele, cum ar fi: contientizarea importanei cursului audiat; inelegerea modului de formare, cretere i descretere a limbii latine clasice i vorbite în Imperiul Roman, cînd Roma devenise Regina mundi, Caput Orbis Terrarum, Urbs aeterna; aventura vechilor romani de a romaniza un supra-vast teritoriu cucerit (de 3.300.000 km2) din Europa, Africa, Asia, Caucaz etc.; reflecii asupra variatelor opinii cu privire la originea limbilor romanice (rolul elementului germanic pentru limba francez, al elementului arab pentru limba castilian-spaniol, al elementului Slavic pentru limba român de la nord de Dunare i pentru dialectele acestei limbi de la sud de Dunre: aromân, istroromân, macedoromân); cum i de ce s-a produs migraia popoarelor, care pan la urm a condus la prbuirea Imperiului Roman (a. 476 a.e.n.); rolul latinei medievale în rile neoromanice, germanice, slave etc., unde se spunea: ,Savoire le Latin c'est tout savoire"; rolul unor coli lingvistice i al unor savani la studierea problemelor de romanistic: Fr. Diez (printele filologiei romanice), W. Meyer-Lubke (principele filologiei romanice), A. Meillet, Ch. Bally, A. Sechehaye, H. Schuchardt, C. Vossler, B. Croce, L. Spitzer, A. Martinet, E. Coeriu, C. Tagliavini, R. Budagov, T. Repina, Gh. Stepanov, V. Gak, I. Iordan, Al. Rosetti, E. Referovskaia etc. Facînd cunotin cu disciplina "Introducere in filologia romanic studenii îi vor da seama de locul fiecrei limbi în ansamblul glotic atît din grupul limbilor romanice, cît i din grupul celorlalte limbi neoromanice. Mai mult decît atîta, însuirea disciplinei "Romanistica" va ajuta studenilor s îneleag mai bine atît istoria neamului nostru, cit si a popoarelor: francez, spaniol, italian, portughez etc., s vad evoluia limbilor romanice actuale, rspîndirea lor teritorial i numeric i multe alte probleme (vezi infra).

Upload: anatolii-scutelnic

Post on 29-Dec-2015

19 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: F.03.a.020 Istoria Limbilor Romanice

����������� �����������������������

���� ���� �� �� �� � Introducere în filologia romanica

������������Anatol CIOBANU , �ef Catedra LRLGR, dr. hab., prof. univ. ,USM.

���� �� �

������� �

����� �� ����

���������

��������

���� ���� �

�����������

����� �� � ��

��

F.03.A.020

F.03.A.021�

� ������������������ ���� ��� ��� ��� � ���

���� ����� �� �� ��

Obiectul în cauz� ocup� un loc din cele mai prestigioase în formarea speciali�tilor filologi, care urmeaz� a preda (în înv���mîntul preuniversitar �i universitar) una sau mai multe limbi romanice.

�� ��� ��

Obiectivele generale graviteaz� în jurul temelor principale ale cursului (vezi infra, punct.IV). Aici vom men�iona doar cîteva dintre ele, cum ar fi: con�tientizarea importan�ei cursului audiat; in�elegerea modului de formare, cre�tere �i descre�tere a limbii latine clasice �i vorbite în Imperiul Roman, cînd Roma devenise Regina mundi, Caput Orbis Terrarum, Urbs aeterna; aventura vechilor romani de a romaniza un supra-vast teritoriu cucerit (de 3.300.000 km2) din Europa, Africa, Asia, Caucaz etc.; reflec�ii asupra variatelor opinii cu privire la originea limbilor romanice (rolul elementului germanic pentru limba francez�, al elementului arab pentru limba castilian�-spaniol�, al elementului Slavic pentru limba român� de la nord de Dunare �i pentru dialectele acestei limbi de la sud de Dun�re: aromân, istroromân, macedoromân); cum �i de ce s-a produs migra�ia popoarelor, care pan� la urm� a condus la pr�bu�irea Imperiului Roman (a. 476 a.e.n.); rolul latinei medievale în ��rile neoromanice, germanice, slave etc., unde se spunea: ,Savoire le Latin c'est tout savoire"; rolul unor �coli lingvistice �i al unor savan�i la studierea problemelor de romanistic�: Fr. Diez (p�rintele filologiei romanice), W. Meyer-Lubke (principele filologiei romanice), A. Meillet, Ch. Bally, A. Sechehaye, H. Schuchardt, C. Vossler, B. Croce, L. Spitzer, A. Martinet, E. Co�eriu, C. Tagliavini, R. Budagov, T. Repina, Gh. Stepanov, V. Gak, I. Iordan, Al. Rosetti, E. Referovskaia etc.

� ��� ��� ������ �����������������������������������������

Facînd cuno�tin�� cu disciplina "Introducere in filologia romanic� studen�ii î�i vor da seama de locul fiec�rei limbi în ansamblul glotic atît din grupul limbilor romanice, cît �i din grupul celorlalte limbi neoromanice. Mai mult decît atîta, însu�irea disciplinei "Romanistica" va ajuta studen�ilor s� în�eleag� mai bine atît istoria neamului nostru, cit si a popoarelor: francez, spaniol, italian, portughez etc., s� vad� evolu�ia limbilor romanice actuale, r�spîndirea lor teritorial� �i numeric� �i multe alte probleme (vezi infra).

Page 2: F.03.a.020 Istoria Limbilor Romanice

1

��������� �� ����������!

Din aceast� "Introducere..." studen�ii afl� (�i se conving) c� limba latin� vulgar� a generat, dup� c�derea Imperiului Roman (a. 476 i.e.n.) apari�ia treptat� a limbilor neoromanice, inclusiv româna; simbioza romano-local�, interferen�ele lingvistice, împrumuturile (c�ci nici o limb� nu se dezvolt� sub un capac de sticl� — zicea A. Martinet, marele lingvist francez), diversele �i specificile condi�ii istorice si socio-culturale (dupa Meyer-Lubke) au facut ca pe ruinele întinsului imperiu (în Europa: de la Moldova pîn� la Portugalia, de la Sicilia pin� la Belgia) s� se nasc� de la aceea�i mater mai multe limbi, fiecare cu specificul ei fonetic (sonor), lexical, morfologic si sintactic. De�i latina este fundamentul ori�ic�rei limbi romanice, totu�i românul zice cal, fr. cheval, it. cavallo, sp. caballo, port. cavalo; sau: rom. plug, fr. charrue, it. aratro, sp. arado, port. charrua.�

���������������� "�������#����������������������������������$!�

Not� . Evaluarea sumativa sumar� se face prin teste dup� modelul stabilit. Ele se anexeaz� la prezenta Programa analitic� la disciplina „Introducere în filologia romanic�". Model al testului preconizat pentru evaluarea curent�:

TEST nr. 1

1.Indica� i unele tr�s� turi lingvistice mo�tenite din limba latin� în limbile romanice actuale. 2.Defini �i conceptul de substrat în corela� ie cu cel de superstrat �i adstrat. Cum se manifest� unele elemente de substrat în structura limbilor romanice? 3.Selecta�i din textul „Les serments de Strasbourg" (a. 842) mostre care s� ilustreze sonorizarea oclusivelor surde intervocalice, sistemul bicazual în vechea francez�, modelul sintetic de formare a viitorului indicativ. Ce fenomene ap�rute pe teren romanic nu se atest� , deocamdat� , în perioada în care a fost elaborart textul vizat? 4 .Cit i � i s tud iu l lu i E .Co�er iu ,Geogra f ia l ingvis t ic�" (A se vedea : E.Co�eriu, Lingvistica din perspectiv� spa�ial� �i antropologic�, Chi�inau, 1994). Ce procedee ale metodei mentionate relev� E.Co�eriu? În ce rezid� utililitatea acestei metode la studierea limbilor romanice?

��������� �������!���� "�������#����������������������������%������������#����������$#���������!�

&����������������������%�������������������������'�

��������� "���������������(�����������������������!�

)����������������������*�

���� ������������ &���������������������������������$!�

�������� �� ����� � ������� �������� ��������� ������ � ������� � ������� ������ ��� ������ ��������� �� �������� �� ������� ���� ��������� �������� � ��������� ����� � �� ���� ��� ��������� �� �!�������������������� ���"��� # �"���� # ���� �� # ������� # � �� # � ����� ������������� �������"������������������������#$��� ���%����&������� ����� �� ���������� '������� ������� (������� �� (������ ����� ��������������!������� ������ �)*+ �����,*-. ����� # ����"�� ��� �*-.,�����,/) � ���� # ��������� �/)

Page 3: F.03.a.020 Istoria Limbilor Romanice

2

� ����,0)1 ����� � ���� ��������� � ���� �������� �� ���� ����� �,� ���# ������� ��� ������� ������������ ���������� � ����� �� ���� ������# ���� �� ����������# ������ � ����� �����"���� ����������� 2 ����������� �������� �� ����������2 �� ��� �� ����������� ����������� � �"����# ������# 3� �� ���� 2 ����������� ���� ������ ��� ����� �� ������2 ������� ����������� � ����� ������������������ � ������� � ���������������� ���������2���������� ���� ������ �� ����� ��������� ��������� �� �� � �� ���������� 4����5����6 �� ��4������������62��������3� ���$���������(����� ��� � �� �� �������� ������� ��������� ������� 7����� ��� �� 4(� ������������� ������� ��������������� ���8��94����� ������6�����5����#-:)0#���/ 2��������������������� ��������������2������������ ��������������2 ������������� ����������������� �������#5���� ��# �� ������ ��# � ��������� ��� �� ��� ���24$������;!��"�6, ��������� ��������"�� ������ �������� ��������� ���� �������� �� ���"� ������ 2 ������ ��"�� ������ ��� � � ���� ���� ��������� �� ������ �� ������ �� �������� ��������� ��� ��"���� ������ � ���������� '����� �� (����, <�� ���� ����� �� � =��,=>��� 2 ��������������� ������������������;���� �������� ��"��������� ���

"������� �� �#�� �� "�������+#��%�����,�-������������$!�

1. Bourciez Ed. Elements de linguistique romane. — Paris, 1946 (traducere în rus�, Moscova, 1952).

2. Co�eriu E. Limba român� în fa�a Occidentului. — Cjuj-Napoca, 1994. 3. Co�eriu E. Lingvistica din perspectiv� spa�ial� �i antropologic�. – Chi�inau, 1994.

4. Dumitrescu C�t�lin. Torna, torna, fratre — preciz�ri bibliografice. // Analele Universit��ii din Craiova. Seria �tiin�e filologice. Lingvistica, anul XVIII, nr. 1-2, 1996, p.37-41.

5. Guicu Simona. Limba �i civiliza�ia francez� în opera lui I.L. Caragiale // Limbaje �i comunicare, vol. VI, Partea I. – Suceava, 2003, p. 347-357.

6. Iancu Victor. Consequens linguistiques de la colonisation romaine de la Dacie. // Buletin �tiintific al Universit��ii de Nord din Baia-Mare. Fasc. Filologie, seria A, vol. XV, 2005. – Baia-Mare: Editura Universit��ii de Nord Baia-Mare, 2005.

7. Iberiea. Cultura de los pueblos de la peninsula Iberiea. Leningrad, 1983. �

TEMATICA �I REPARTIZAREA ORIENTATIV� A ORELOR

a)Tematica �i repartizarea orientativ� a prelegerilor

Nr.

Con�inuturi

Nr. de ore

1. Introducere. Obiectul �i sarcinile cursului. 0,5 2. Caracterizarea numeric� �i teritorial� a limbilor romanice.

Controverse privind aspectul cantitativ al limbilor romanice actuale (limba literar� , „dialect”, „grai”).

1

3. Condi�iile istorice privind formarea arealului romanic: Romania ca no�iune generic� incluzînd teritoriile st�pînite de romani.

2

Page 4: F.03.a.020 Istoria Limbilor Romanice

3

Caracterizarea general� a peninsulei Italice �i a Greciei (Magna Grecia). Popoarele de pe peninsul� : umbrii, sabinii, etruscii, latinii, ascii, ecvii etc. Coloniile grece�ti din bazinul M�rii mediteraniene, Africa de Nord

4. Formarea Romei �i consolidarea Statului Romaan. Latiumul �i Legenda despre fondarea Romei. Perioada regal� (753 î.e.n-510 î.e.n), republican� (510-î.e.n-27 î.e.n), imperial� (27 î.e.n-476 î.e.n). Caracterizarea acestor perioade în plan istorico-social, cultural �i lingvistic.

1

5. Cuceririle romanilor în peninsula Apenin� , asimilarea lingvistic� �i etnic� a popoarelor cucerite, preluarea de la acesrea a valorilor lingvo-culturale în sens larg. Contactul cu entruscii �i consecin�ele lui. Roma ca urbs aeterna, Regina mundi; Caput orbis terrarum.

2

6. Expansiunea romanilor în afara peninsulei Italice, pe continentul European, African, �i Asiatic (ocuparea Siciliei, Sardiniei, Corsicii, Macedoniei, Iberiei, Greciei, Cartaginei; alte teritorii ca: Dalma�ia, Fracia, Siria, Pontul, Tracia, Egiptul, Moesia, Panonia � .a.). Politica lingvistic� a romanilor fa�� de popoarele cucerite.

1,5

7. R�zboaiele romano-dacice. Din istoria Dacilor �i a regatului dac de la Burebista la Decebal; monumentele Tropaeum Traiani (Adanclisi) �i Forul lui Traian (Columna) ca piese de istorie �i de art� .

1

8. Romanizarea popoarelor cucerite de c�tre romani, c�ile de romanizare, politica Romei în problema romaniz�rii; diversitatea gradului de romanizare; specificul romaniz�rii unor regiuni ca Iberia, Gallia, Dacia � .a.; rivalitatea civiliza�iilor eline �i romane; revolta unor popoare cucerite împotriva asimil�rii lingvistice for�ate din partea romanilor; p�r�sirea de c�tre romani �i soarta poporului romanizat de pe acest teritoriu: “autohton�” �i cea “migra�ionist�”; formarea Daciei Aureliene.

2

9. Migra�iaa popoarelor barbare (germanice, mongolo-turcice �i slave) în europa; condi�iile (contradic�iile) social-economice �i poletice în Imperiul Roman;divizarea Imperiului în Imperiul Roman de Apus �i Impreriul Roman de R�s�rit (Bizan�ul); a�ezarea popoarelor barbare (franci, burgunzi, go�i, ostrogo�i, vandali, langobarzi � .a.) pe p�mînturile Imperiului Roman; sosirea bulgarilor, maghiarilor, arabilor, în Europa; destr�marea �i pr�bu�irea Imperiului Roman de Asfin�it (a. 476 î.e.n).

2

10. Soarta de mai tîrziu a popoarelor fostului Impreriu Roman; conturarea ramifica�iilor etnolingvistice: galo-romanic� , italo-romanic� , ibero-romanic� , balcano-romanic� (daco-romanic�); condi�iile istorico-sociale de mai tîrziu (sec. VII-XIV); diferen�ierea dialectic� a Romaniei �i consolidarea treptat� a limbilor neoromanice.

1

11. Slavii în Balcani, inclusive în Dacia; elemental slavic în graiurile (dialectele) est-romanice �i în limba român� .

2

12. Problema originii limbilor romanice; c�ile de explicare a deosebirilor tran�ante între limbile romanice: teoria etnologic�

1

Page 5: F.03.a.020 Istoria Limbilor Romanice

4

(G. Ascoli, H. Schuchardt), teoria dialectologic� (G. Mohl), teoria cronologic� (G. Grober), teoria spa�ial-geografic� (M. Batoli), teoria social-istoric� (W. Meyer-Lybke), teoria structural� (K. Togeby) � .a.

13. Substratul, suprastratul, (superstratul) �i adstratul �i rolul acestora în conturarea “fizionomiei” fiec�rei limbi neoromanice.

1

14. Latina clasic� �i cea popular� (opinia savantului polonez Witold Manczac “La lingue romaine commune: latin vulgaire ou classique? “Revue romane” Copenhague, 1974, nr.2); unitatea �i nonunitatea latinei vulgare; periodizarea latinei vulgare; izvoarele principale de studiere a ei (glosele, sholiile, inscrip�iile, literature laic� � ide cult; “Appendix Probi”- ca monument indispensabil pentru studierea evolu�iei unor fenomene de limb� latin�); rolul limbii latine clasice (scrise: sermo litteraris) în stadiul incipient al form�rii culturilor �i limbilor romanice na�ionale: Savoir le Latin- c'est tout savoir (sec. XII-XVIII); consonantismul �i vocalismul latin �i reflexele acestora în limbile romanice.

2

15. Problema clasific�rii limbilor romanice; opiniile (concep�ia) lui Dante, Raynouard, Diez, Ascoli, Meyer-Lybke, Serghievski, Rohlfs, Tagliavini, Co�eriu, Budagov, Borodina, Alanso, Iordan, Corl�teanu � .a.; teoria variantelor unor limbi neoromanice (acad. Gh. Stepanov).

2

16. Scurt istoric privind formarea unor state neoromanice (Spania, Portugalia, Fran�a, Elve�ia., Belgia, Italia, România, Republica Moldova) �i caracterizarea lor etnolingvistic� la ora actual�; privire general� asupra primelor monumente scrise în aceste limbi: Les sermants de Strasburg (842), “Cantar de mio Cid” (1140), Testamenta de D. Alfonso II (1214), “Chanson de Roland” (sec.XI), Placido capuana (960), “Scrisoarea lui Neac�u” (1521)� .a.

1

17. R�spîndirea limbilor romanice moderne pe alte continente: America Latin� , Africa, Asia etc.; Particularit��ile limbilor romanice transplantate pe teritoriile europene (devieri de la standardul literar la nivel de lexic, fonetic� , paradigmatic� �i sintagmatic�).

2

18. Limba spaniol� a safarzilor �i rolul ei în studierea limbii spaniole vechi, limbile creolice, cauzele apari�iei acestora în vastele colonii.

0,5

19. Limba român� în sistemul limbilor romanice (afinit��i, tangen�e �i deosebiri specifice la toate nivelele); subdialectele ei nord-dun�rene (moldovenesc, muntenesc, b�n��ean, cri�ean, maramure�ean) �i dialectele sud-dun�rene (aromân, istro-român, megleno-român), teria anti�tiin�ific� �i eronat� despre a�a-zisele dou� limbi romanice de Est: româneasc� �i moldoveneasc� .

1

20. Actele lingvistice despre limb� adoptate în 1989 (cu privire la statutul limbii de stat, cu privire la revenirea la grafia latin� �i cu privire la func�ionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova) �i implementarea lor în toate sferele vie�ii publice din R. M.

1

Page 6: F.03.a.020 Istoria Limbilor Romanice

5

21. Precursorii filologiei (lingvisticii) romanice (Fr. Diez- p�rintele �i W. Meyer-Lybke- principele ei); Militarea (lupta) în sattele romanice în sec. XIV-XVII pentru limbile na�ionale independente �i de sine st�t�toare fa�� de Lingua mater- limba latin�; studiul lui Dante Aligheri “De vulgare eloquentia”; crearea academiilor na�ionale cu sarcina primordial� de a întocmi gramatici, dic�ionare �i norme literare: Academia de la Crusca-1583; Academie Fransaise -1634 � .a. Real Academia-1713; Rolul academiei din Bucure�ti (prima �coal� superioar� din Moldova-1835-1847) în elaborarea normelor unice literare pentru limba român� vorbit� pe tot masivul daco-roman.

1

22. Lingvistica romanic� în sec. al XIX-lea: �coli, curente, doctrine; studierea comparative-istoric� a limbilor romanice (Fr. Diez, W. Meyer-Lybke, G. Paris � .s.); �coala neogramaticienilor (Hermann Osthoff, K. Brugman, H. Paul) � .a.

1

23. Lingvistica romanic� din sec. al XX-lea: direc�ii noi de cercetare: �coala sociolingvistic� (F. de Saussure, A. Meillet, CH. Bally, A. Sechehaye � .a.), �coala idealist�-stilistic� (K. Vossler, B. Croce, E. Lerch, L. Spitzer � .a.), �coala “Worter und Sachen” (R. Meringer, H.S. Schuchart), �coala structuralist� (L. Tesniere � .a.), �coala func�ional� (A. Martinet � .a.); congrese, simpozioane, conferin�e, publica�ii periodice � .a.; figure de romani�ti celebri din ultimele decenii ale secolului trecut: E. Co�eriu, C. Togliavini, B. Pottier, J. Dubois, A. Martinet, G. Guillaum, B. Nigliorini, Gh. Stepanov, V. Gah, C. Vasilieva, �vede, T. Repina, R. Budagov, I. Iordan, Al Rosseti.

a) Tematica �i repartizarea orientativ� a seminarelor

Nr.

Con�inuturi

Nr. de ore

1. Vocalismul latinei-limba de origine a idiomurilor romanice. 2 ore 2. Cantitatea vocalelor latine�ti. Modific�ri ale vocalelor în latina

tîrzie. 2 ore

3. Accentul în latin� �i în limbile romanice 2 ore 4. Diftongii în latin� �i în limbile romanice. 2 ore 5. Modific�ri pozi�ionale �i combinatorii ale vocalelor. Sincopa,

apocopa, asimilarea, disimilarea etc. 2 ore

6. Modific�ri ale consoanelor în latina tîrzie. Reducerea consoanelor �i a grupurilor consonantice în diverse pozi�ii (diereza, amu�irea consoanelor finale etc.).

2 ore

7. Asimilarea �i disimilarea consonantic� în limba latin� �i în limbile romanice.

2 ore

8. Tipurile disimil�rii consonantice (betacismu, vetacismul, rotacizarea, derotacizarea � .a.).

2 ore

9. Palatalizarea consoanelor �i a grupurilor consonantice în latin� �i în limbile romanice.

2 ore

Page 7: F.03.a.020 Istoria Limbilor Romanice

6

10. Formarea africatelor în latina tîrzie �i evolu�ia lor în limbile romanice.

2 ore

11. Analiza textului “Appendix Probi” 4 ore 12. Analiza textului “Scrisoarea lui Neac�u” 2 ore 13. Analiza textului “Les serments de Strasbourg”. 4 ore 14. În total: 30 ore

OBIECTIVE DE REFERIN�� �I CON�INUTURI

a) la prelegeri

Obiective de referin�� Con�inuturi

• s�-�i imagineze disciplina în glob;

• s� în�eleag� importan�a ei pentru specialitatea �i profesia aleas� de profesor de liceu la limba �i literatura român�;

• s�-�i formeze o viziune proprie asupra asimil�rii de mas� (glotice �i etnice) a popoarelor cucerite de romani;

• s� în�eleag� rolul osmozei în procesul de romanizare �i stabilire a limbii koïne �i mai apoi a limbilor neoromanice;

• s� realizeze c� migra�ia popoarelor barbare (germanice, tataro-mongolice, slavice, fino-undrice � .a.) �i-a l�sat o amprent� adînc� în „fizionomia” limbilor neoromanice;

• s�-�i dea seama c� civiliza�ia roman� (limba latin�) a avut un loc important în stabilirea �i dezvoltarea limbilor �i civiliza�iilor din toate ��rile europene, contribuind la conturarea gintei latine.

• Latium �i Alba-Longa locul de unde s-a pornit istoria limbii latine �i a poporului roman;

• Trecerea etapelor: regat (753-509 î.e.n.) – republic� (510-27 î.e.n.) – monarhie (imperiu) (27 î.e.n. – 476 e.n.); specificul fiec�rei orînduiri sociale;

• Premizele ap�rute în sec. al V-lea e.n. pentru începerea form�rii limbilor romanice; primele monumente scrise în limbile: vechea francez� , vechea român� etc.;

• Problema clasific�rii limbilor romanice �i r�spîndirea lor în Europa, Africa Central� , America Latin� , America Central� etc.;

• Rolul substratului, superstratului (suprastratului), adstratului pentru stabilirea specificului fiec�rei limbi neoromanice;

• Romanistica la ora actual� (�coli, direc�ii, savan�i notorii).

b) la seminare

Page 8: F.03.a.020 Istoria Limbilor Romanice

7

Obiective de referin�� Con�inuturi

• s� releve fenomenele vocalice mo�tenite în limbile romanice din latin�;

• s� compare structura silabic� �i pozi�ia accentului în latin� �i limbile romanice;

• s� disocieze diftongii din latin� �i cei ap�ru�i pe teren romanic;

• s� clasifice fenomenele de ordin vocalic în latin� �i în limbile romanice

Vocalismul latinei – limba de origine a idiomurilor romanice. Cantitatea vocalilor în latin� . Statornicirea accentului dinamic în latina tîrzie �i consecin�ele acestui fenomen. Diftongii în latin� �i în limbile romanice; modific�ri ale vocalilor în latin� �i în limbile romanice.

• s� identifice cantitatea vocalelor în cuvintele latine�ti;

• s� delimiteze reflexele romanice ale cuvintelor avînd cantitate diferit� în latin�;

• s� releve consecin�ele pierderii cantit��ii vocalelor în latina tîrzie.

Cantitatea vocalelor latine�ti. Modific�ri ale vocalelor în latina tîrzie. Deosebirile cantitative ale vocalelor în cadrul diferitelor p�r�i de vorbire perderea cantit��ii vocalelor �i urm�rile fenomenului vizat.

• s� releve cuvintele oxitone, paroxitone �i proparaxitone în latin� �i reflexelor lor romanice;

• s� dezv�luie consecin�ele înlocuirii accentului muzical prin cel dinamic;

Accentul în latin� �i în limbile romanice. Accentul muzical �i cel dinamic. Pierderea accentului muzical; înlocuirea acestuia prin cel dinamic. Fenomenele fonetice survenite în urma predomin�rii accentului dinamic.

• s� identifice diftongii în diferite perioade de dezvoltare a limbii latine;

• s� releve diftongii ap�ru�i pe teren romanic;

• s� delimiteze variet��ile modific�rii pozi�ionale �i cele combinatorii

Diftongii în latin� �i în limbile romanice. Modific�ri pozi�ionale �i combinatorii ale vocalelor. Sincopa, apocopa, asimilaria, disimilarea etc.

• s� indice rolul ce l-a avut amu�irea consoanelor finale în latina tîrzie;

• s� clasifice diverse modific�ri consonantice

Modific�ri ale consoanelor în latina tîrzie. Reducerea consoanelor �i a grupurilor consonantice în diverse pozi�ii (diereza, amu�irea consoanelor finale etc.) .

• s� releve asimilarea progresiv�, regresiv� , par�ial� �i total� a consoanelor din latin� �i limbile romanice;

• s� delimiteze reflexele romanice ale formelor modificate prin asimilare din latin� .

Asimilarea �i disimilarea consonantic� în latin� �i în limbile romanice. Asimilarea progresiv�, regresiv�, par�ial� �i total� .

• s� delimiteze cazurile de vetacism, betacism, rotacizare, derotacizare etc.;

• s� indice reflexele romanice ale unor forme modificate prin disimilare din latin� .

Tipurile disimil�rii consonantice (betacismul, vetacismul, rotacizarea, derotacizarea etc.)

• s� dezv�luie formele con�inînd consoane �i grupuri de consoane

Palatalizarea consoanelor �i a grupurilor consonantice în latin� �i în limbile

Page 9: F.03.a.020 Istoria Limbilor Romanice

8

palatalizate;

• s� comenteze reflexele romanice con�inînd formele palatalizate ale consoanelor [l], [n] �i ale grupurilor [cl], [pl], [fl], [ffl].

romanice. Reflexele romanice con�inînd formele palatalizate ale consoanelor [l], [n] �i ale grupurilor [cl], [pl], [fl], [ffl].

• s� indice consoanele africate din latine tîrzie: [ts], [dz], [dž], [tš];

• s� urm�reasc� evolu�ia africatelor semnalate în limbile romanice.

Formarea africatelor în latina tîrzie �i evolu�ia lor în limbile romanice. Evolu�ia africatelor române�ti [ts], [dz], [dž], [tš] în limbile romanice.

• s� delimiteze fenomenele caracteristice vocalismului latinei tîrzii;

• s� clasifice fenomenele fonetice perpetuate în limbile romanice;

• s� releve fenomenele ce le denot� consonantismului din latina tîrzie;

• s� clasifice fenomenele de ordin lexical din latina tîrzie;

• s� explice unele fenomene gramaticale perpetuate în idiomurile romanice din latin� .

Analiza textului „Appendix Probi”. Modific�ri fonetice ale vocalelor în latina tîrzie. Sincopa, monoftongarea, reducerea vocalelor în hiat etc. dispari�ia consoanei H. Reducerea grupurilor de consoane, amu�irea consoanelor finale etc. diminutivele �i rolul lor în limbile romanice. Fluctua�ii de declinare la nume etc.

• s� delimiteze originea etimologic� a cuvintelor din text;

• s� clasifice cuvintele potrivit originii lor;

• s� releve multiple fenomene fonetice caracteristice vechii romane;

• s� comapare unele tr�s�turi gramaticale în româna veche �i cea contemporan� .

Analiza textului „Scrisoarea lui Neac�u”. Etimologia cuvintelor din textul vizat. Fenomene fonetice din textul vizat. Fenomene de ordin gramatical (forme arhaice ale numelor, verbelor etc.). Redundan�a în folosirea pronumelui. Corela�ia dintre forma�iunile sintetice �i cele analitice.

• s� delimiteze fenomenele fonetice din textul vizat;

• s� releve fenomenele romanice neatestate în perioada sec. IX, dar ap�rute ulterior;

• s� explice sistemul bicazual din vechea francez� �i alte fenomene gramaticale.

Analiza textului „Les serments de Strasbourg”. Sonorizarea oclusivelor intervocalice. Dispari�ia vocalelor posttonice, epenteza consonantic� , p�strarea consoanei C în pozi�ie ini�ial� etc. formarea sistemului bicauzal în limba francez� .

LITERATURA SUPLIMENTAR�

1. AJI�COBA T., P��� T., Tapu ep�� �. � ����� ��������� �������. – ���� �, 1987.

2. ������� ��� � �������� ������.- �������� ,1978�

Page 10: F.03.a.020 Istoria Limbilor Romanice

9

REFERIN�E BIBLIOGRAFICE

1. Iberiea. Calderon y la cultura mundial. Leningrad, 1986. 2. Iordan I. Lingvistica romanic�. – Bucure�ti, 1962. 3. Iordan I . , Manolescu M. In t roducere in l ingvis t ica romanic� .

– Bucure�ti, 1965. 4. Lee Charmaine. Lingiustica romanza. – Roma: Carocci, 2004. 5. Niculescu Al. Individualitatea limbii române între limbile romanice. Vol. 1-2.

– Bucure�ti, 1978. 6. Oancea I. Romanitatea �i istoria. - Timi�oara, 1993. 7. Paraschiv Mihaela. Influen�a limbii române asupra latinei de cancelarie din

Moldova // Limbaje �i comunicare, vol. VII. - Suceava, 2005, p. 135-147. 8. Pa ve l M ar i a . B i l i ngu i s me “ c o t i d i e n” a u Que be c / / L imba j e � i

comunicare, vol. VII. – Suceava, 2005, p. 485-301. 9. Pave l M ar i a . Defance de l a no r me cana d ienne . / / L i mba j e

comunicari. Vol. IV. - Suceava, 1999, p. 105-110. 10. Res philologica. – Moscova, 1990. 11. Rusu Valeriu În leg�tur� cu statutul actual al Românei în universit��ile din

str�inatate // AR. Institutul de Filologie Roman� „Al. Philippide". Limba Li te ra tura Roman� î n spa � iu l e tnocul tura l dacoromânesc � i în d iaspor� . – Ia� i , 2003, p.238-250.

12. Tagliavini C. Originile limbilor neoromanice (traducere din limba italian�). – Bucure�ti, 1977.

13. Evdo�enco A. Introducere în studiul filologiei romanice. – Chi�in�u, 1987. 14. Co�eriu E. Lingvist ica din perspect ive spatial� � i antropologic� .

– Chi�in�u, 1994. 15. Co�eriu E. Limba român� în fa�a Occidentului. – Cluj-Napoca, 1994 16. Martinet A. Elemente de lingvistic� general�. Traducere �i adaptare de

P.Miclau – Bucure�ti, 1970. 17. Manol iu Manea M. Gramat ica compara t� a l imbi lo r romanice .

– Bucure�ti, 1971. 18. Niculescu Al.Originile romanit��ii romanic�. – Bra�ov, 1980. 19. Giurescu A. Manual de l ingvist ic� romanic� , vol . I , Elemente de

morfosintax� romanic�. – Bucure�ti, 1982. 20. Enciclopedia limbilor romanice/ M.Avram, J.Balacciu-Matei, A.Cuni�� �.a.Coord.: M.Sala. – Bucure�ti, 1989