explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavilor

8/15/2019 Explorari Functionale Si Ingrijiri Speciale Acordate Bolnavilor

1/127

LUCREŢIA TITIRCĂ

BREVIAR

EXPLORARI FUNCTIONALE SIINGRIJIRI SPECIALE ACORDATE

BOLNAVILOR

pentru şcolile sanitare


2/127

Cuvântul autoarei

Această lucrare nu vrea să fie decât un ghid pentru studiereametodelor de investigaţii şi a tehnicilor de îngrijire speciale acordate

pacienţilor.Convingerea mea este că acest „Breviar" este foarte folositor deoarece

completeaă alte lucrări şi anume! „hidul de nursing şi tehnici deevaluare şi îngrijiri corespunătoare nevoilor fundamentale# „$rgenţemedico%chirurgicale"# iar acestea cuprind în mare măsură ceea ce teoretic

şi practic este necesar asistenţilor medicali în activitatea ilnică de îngrijirea pacienţilor. &le acoperă în 'ună parte programa de învăţământ la o'iectul nursing.

(eşi temele nu epuieaă imensul volum de practici şi acţiuni careconstituie procesul de îngrijire# ele cuprind intervenţii de 'aă necesare şiutile pentru satisfacerea nevoilor fundamentale ale persoanei.

Am considerat necesar ca la această ediţie a lll%a să ane)e şi un ta'el cu „ *alorile de referinţă ale analielor de la'orator" care pot constitui deasemenea# un ghid pentru completarea cunoştinţelor asistenţilor medicali.

Lucreţia TITIRCĂ


3/127

PREGĂTIREA BOLNAVULUI PENTRUEXPLORĂRI FUNCŢIONALEFIŞA 1.1. EXPLORAREA FUNCŢIONALĂ A

APARATULUI RESPIRATOR

Explorarea funcţională a aparatului respirator urmăreşte:- determinarea modului în care aparatul respirator satisface nevoile organismului în stare de repaus

sau în condiţiile unei supraîncărcări funcţionale;- descoperirea stărilor incipiente de boală;- determinarea patogeniei insuficienţei respiratorii şi a formeiacesteia;- stabilirea capacităţii de muncă a bolnavului.Dintre mecanismele funcţiei respiratorii cea mai frecvent

explorată este ventilaţia, care repreintă circulaţia aerului prin căilerespiratorii superioare şi plăm!ni. "entilaţia este apreciată prinnumeroase teste #volume şi capacităţi pulmonare, debite ventilatoriietc.$.

%etodele curente de explorare sunt spirometria, spirografia şi

spiroergografia.

1.1.1.SPIROMETRIA Spirometria se execută cu spiro-metrul, care este alcătuit dintr-un cilindrugradat ce comunică cu exteriorul printr-untub de cauciuc prin care suflă pacientul.&ilindrul gradat este scufundat într-uncilindru mai mare, plin cu apă. 'erulexpirat de pacient face ca cilindrul să seridice deasupra apei, put!ndu-se citi direct pe el volumul de aer expirat (i!. 1 a#

%etoda cerceteaă numai &". #capacitatea vitală$ şi se foloseşte foarte rar în practica curentă.


4/127

Spiro!raia permite înregistrarea mişcărilor respiratorii. (e pot executa toate măsurătorile statice şidinamice. Ea poate fi asociată cu probe ergometrice.

)ipuri de aparate:a. Eute%t (%piro!ra u%&at &u 'urdu# este un aparat cu circuit desc*is (i!. $#.)ubul prin care expiră bolnavul este prevăut la un capăt cu o piesă bucală. în partea st!ngă a laturii

frontale a aparatului se află o fantă oriontală prin care se introduce *!rtia inscriptoare. +e aceasta un v!rf inscriptor traseaă curba expirogramei (i!. #.


5/127

)ubul prin care expiră bolnavul este prevăut la un capăt cu o piesă bucală. în partea st!ngă a laturiifrontale a aparatului se află o fantă oriontală prin care se introduce *!rtia inscriptoare. +e aceasta un v!rf inscriptor traseaă curba expirogramei (i!. #.

!rtia tip Eutest pe care se înregistreaă expirograma este gradată în unităţi de volum şi de timp #peoriontală se poate citi volumul de aer expirat în ml, pe verticală timpul exprimat în secunde; (i!. )#.

'. E*piro!rau+ ,odart este un aparat cu circuit înc*is. Este alcătuit din:spirometru asociat cu imograf pe care se înregistreaă; barbotor cu *idrat depotasiu sau carbonat de calciu pentru captarea &/ şi un dispoitiv pentru diri0area

în sens unic a curentului de aer (i!. -#. în aparat se introduce /- !rtia pe care se înregistreaă spirograma este gradată în diviiuni pe

verticală #1 cm2 3 ml aer$. +e oriontală se poate calcula timpul c!t a durat înregistrarea, după vitea derulare a imografului (i!. #.

&. /0eumo%&ree0 (&omputeriat#. 4n microprocesor electronic valorificămanevrele respiratorii în aşa fel că datele obţinute sunt interpretabile imediat,aparatul av!nd încadrat în memoria sa electronică valorile teoretice ale individului,iar reultatul real apare calculat pe


6/127

Etape deexecuţie

Timpi de execuţie

1. +regătireamaterialelor 1.1. (e verifică aparatul, se pregătesc piesele bucale sterile, precum şi restulmaterialelor necesare.$. +regătireabolnavului

$.1. în staţionar, cu o i înainte, bolnavul este informat căexaminarea se execută dimineaţa pe nem!ncate sau la 3 - 7


7/127

şi profund.3.. ?eultatul se citeşte pe *!rtia de tip Eutest. &urba înscrisă senumeşte expirogramă (7. i!. )#.

A5ENŢIE8 +iesa bucală se sc*imbă după fiecare bolnav.

1.1.$.$.Determinarea probelor ventilatorii la aparatul Godart

Etape deexecuţie

Timpi de execuţie

1.+regătireabolnavului

'ceeaşi ca şi la @EutestA pct. 1 -


8/127

=./. (e repetă proba p!nă se obţin trei curbe egale saucvasiegale.

=.3. 8olnavul se decupleaă de aparat, efectuarea probei fiindterminată.

=.7. (e măsoară cantitatea de aer expirat în prima secundă;aceasta repreintă ".E.%.(. -ul #v. fig. =$.

>. &onsemnareadatelor necesarecalculăriiparametrilor

>.1. (e solicită datele necesare pentru calcularea parametrilor:numele, prenumele, v!rsta, sexul, înălţimea, greutateabolnavului.

>./. (e noteaă temperatura camerei, presiunea atmosferică,umiditatea aerului atmosferic.

IN5ER/RE5AREA RE:;L5A5ELOR

'v!nd datele necesare se calculeaă parametrii: valorile obţinute pe diagramă, care se exprimă înmilimetri aer, se corecteaă cu 8.).+.(. #factor de corecţie teoretic care ţine seama de temperatura corpului,presiunea şi saturaţia cu vapori de apă în atmosferă$ şi se raporteaă la valorile teoretice &E.&'. 'nali!ndcurbele, se pot calcula parametrii necesari diagnosticului funcţional; se calculeaă cel puţin 7 parametri:

1.CV. #capacitatea vitală$./.V.E.M.S. #volumul expirator maxim pe secundă$.

1. I.5. #indicele )iffeneau$ #un indice de permeabilitate bronşică$ se află prin calcul:

7. Ve0ti+a


9/127

metode de calcul complexe se poate afla &.?.5. Dacă din &.?.5. se scade ".?.E., obţinem ".?. 2 volumulreidual #&.+.). 2 &". ".?.$.

1.1..SPIROERGOGRAFIA

Spiroer!o!raie 2 test de efort, cu a0utorul căruia se analieaă: capacitatea de adaptare a respiraţieila solicitări suplimentare, limitele acestei capacităţi şi se pun în evidenţă modificări funcţionaleneevidenţiabile în repaus #acest test este comun aparatului respirator şi cardiovascular$.

în timpul efortului şi după încetarea lui se urmăresc o serie de parametri funcţionali. în mod obişnuit încursul unei probe se urmăresc: parametrii respiratori, cardiaci şi umorali #ventilaţia pulmonară, eliminarea&/, consumul de / saturaţia s!ngelui arterial în /, pulsul ).'. etc.$.

+robele de efort se pot efectua în două feluri: ori se păstreaă intensitatea efortului de la început, oripacientul este supus unui efort în trepte, cu perioade de repaus şi apoi se măreşte intensitatea efortului

p!nă la limita capacităţii c!nd nu mai creşte consumul de /, iar în s!nge apar valori scăute ale oximetriei#desaturarea

în / a s!ngelui arterial$.

MA5ERIALELE NECESARE6 spirograf, oximetru cu celulă fotoelFctrica ce se aplică pe lobul urec*ii;aparat de mare te*nicitate pentru efort doat: bicicletă ergometrică, covor rulant etc.

Etape deexecuţie

Timpi de execuţie

1. +regătireapersoanei deexamina

1.1.%edicul decide dacă persoana nu preintă afecţiuni care contraindică proba deefort.1./.Dacă persoana este aptă pentru această probă, se pregăteşte ca şi pentruspirografie, iar înainte de a efectua proba se determină frecvenţa cardiacă, )',E.&.G. şi frecvenţa respiratorie.

$. Determinarea

parametrilorurmăriţi înainte deefort

/.1.8olnavul se racordeaă la spirograf.

/./.+e lobul urec*ii se aplică celula fotoelFctrica a unui oximetru./.3.(e determină volumele pulmonare, debitele ventilatorii după metoda obişnuită aspirografiei, înainte de a supune persoana la efort./.7.După determinarea parametrilor, pacientul respiră în repaus p!nă la stabilireaec*ilibrului respirator #minut volumul şi consumul de devin constante$


10/127

. Determinareaparametrilor întimpul efortului

.1. +acientul este invitat să execute un lucru mecanic doat #bicicletă ergometrică,banda rulantă etc.$ cu aceeaşi intensitate, urmărindu-se modul de adaptare aorganismului (i!. 11#

+ersoana examinată trece prin 3 fae funcţionale la efort (i!. 1$#6

a. faza de adaptare, care dureaă / - 3 minute, se caracteri-eaă prin creşterea valorilor funcţionale evaluate înainte deefort;'. faza de echilibru funcţional, în care parametrii funcţionalirăm!n la valori crescute #persoana poate să realiee acelaşiefort fără modificări funcţionale$. în condiţii normale, modificărifuncţionale apar numai la eforturi mai mari de 1


11/127

Etape deexecuţie

Timpi de execuţie

1. +regătireabolnavului

1.1. 8olnavul este pregătit ca şi pentru spirografie.

$. +regătireamaterialului

$.1. (e pregăteşte materialul necesar pentru înregistrarea ".E.%.(.-ului.

. ?acordareabolnavului laspirograf

.1. 8olnavului i se determină ".E.%.(.-ul după metoda descrisă #v. spirografia cuaparat Godart$.

). 'dministrareasubstanţelorbron*o-motoareA5ENŢIE8 )estuurmărit cu atenţiadministra imedic

a. Testul bronhoconstrictor ).1. (e administreaă bolnavului acetilcolină 1 timp de 3 s #după unii 3 minute$.I bron*oconstrictor se face foarte prudent, bolnavul trebuie 3 pentru că poate face criădispneică, ceea ce impune a se rt aerosoli cu aleudrină sau alt derivat similar.'. Testul bronhodilatator este cel mai des întrebuinţat.).1. După determinarea ".E.%.(.-ului se administreaă bolnavului aleudrină 1 #sauuna din substanţele amintite mai sus$ prin aerosoli, timp de 3 minute sau sub formă despraJ #două pulveriări$.

-. ?acordarea laspirograf pentru arepeta ".E.%.(-ul

-.1. (e determină din nou ".E.%.(.-ul, fie imediat, fie după o pauă, în funcţie detimpul de eficienţă maximă a substanţei administrate.

IN5ER/RE5ARE6

a. în caul testului bron*oconstrictor, testul este poitiv dacă ".E.%.(.-ul scade mai mult de 1 - 1


12/127

E.&.G. este o metodă de investigaţie extrem de preţioasă în diagnosticul unei cardiopatii în general, însuferinţele miocardo-coronariene în special, şi totodată este o metodă de a recunoaşte o boală de inimăcare evolueaă clinic latent, c!nd se efectueaă E.&.G.-ul de efort.

REŢINEŢI. Ea este interpretată întotdeauna de medic în lumina datelor clinice. înregistrarea electrocardiogramei se face cu aparate speciale numite e+e&tro&ardio!rae de diferite

tipuri.egătura între bolnav şi aparat se face printr-un @cablu bolnavA. a extremitatea distală a cablului sunt

ataşate plăcuţele metalice - electroii #în număr de 1$ necesari pentru înregistrarea a 7 derivaţii standard şiunipolare şi = precordiale #"-p"g$.

)ensiunile bioelectrice produse de miocard sunt interceptate cu a0utorul electroilor, transmise la aparatprin cablu, amplificate şi înregistrate sub forma unei diagrame numită e+e&tro&ardio!ram=. înscriereacurbelor electrice se face pe *!rtie specială care are imprimat un sistem de coordonate. +e oriontală esterepreentat timpul, pe verticală amplitutidinea semnalelor bioelectrice.

în practica curentă se înregistreaă pe electrocardiogramă 1/ derivaţii #conduceri$: M 3 derivaţii bipolarenotate D0, D%, Dm; M 3 derivaţii unipolare de membre notate a "?, a", a "5 M = derivaţii precordiale notate"-,, "/, "3I "7, "


13/127

"/ 2 spaţiul 9" intercostal, pe marginea st!ngă a sternului

"3 2 între "/ şi "7"7 2 spaţiul " intercostal st!ng pe linia medioclaviculară #apex$ "


14/127

-. +unerea înfuncţiune aaparatului (i!. 1-#

-.1. în aceste condiţii aparatul poate fi pus în funcţiune cu a0utorul clapei 3 în poiţia@'păsatA verific!ndu-se scala-indicator de funcţionare #7$ care trebuie să indice onaverde a scalei instrumentului. După 3 - < minute de stabiliare a funcţionării sepoate trece la testarea aparatului (i!. 1#.

. )estareaaparatului

#înregistrareatestului etalon$

.1. Clapa izolare pacient #6$ 'păsat #automat se ilumineaă ona de înregistrare a peniţelor$.

.$. (e apasă sacadat#3 - 7 ori$ pe butonul 1 m" - )est #O$

în acelaşi timp clapa transport *!rtie #/$ poiţia /< @'păsatA... După c!teva teste etalon #1 m"21 mm$ înregistrate seapasă c&apa#stop #1$. Dacă etalonarea nu este corespun-ătoare 1 mm deviaţie înregistrată la fiecare apăsare, se re-gleaă din butonul reglare amplitudine 1 #la canalul etalonatnecorespunător$.

.). %uton izolare pacient #6$ poziţia neap'sat #se stinge iluminarea onei de

înregistrare a peniţelor$


15/127

2. înregistrareaelectrocardiogrameiDPI DP, Du,

>.1. %uton #11$ Comutator canale poziţiile l#ll#lll >./. %uton #6$ (zolare pacient poziţia ap'sat #se ilumineaă ona de

înregistrare$>.3. Dacă este necesar, buton #13$ @?eglare linie ioelectricăA #se

regleaă poiţia acelor inscriptoare$.

>.7. (e porneşte înregistrarea apăs!nd clapa transport#h)rtie /< #/$; #sestinge iluminarea onei de înregistrare$; în mod obişnuit se

înregistreaă c!teva revoluţii cardiace.>.


16/127

1.2.1.2. Fonocardiograma

?o0o&ardio!ram= 2 repreentarea grafică a gomotelor produse în cursul unui ciclu cardiac.Ea este o metodă ad0uvantă în preciarea diagnosticului şi, mai ales, în recunoaşterea ritmurilor în trei

timpi, a galopului în special şi în diferenţierea suflurilor cardiace. Ea nu poate înlocui auscultaţia inimii, ci o

completeaă.Tgomotele cardiace sunt captate deun microfon special cu cristal pieoelectriccare le transformă în semnale electrice şidupă filtrare şi amplificare sunt înregistratepe *!rtie.

+regătirea şi poiţia bolnavului suntla fel ca în caul E.&.G.

Rnregistrarea fonocardiogramei se

face la focarele clasice de auscuitaţie alecordului (i!. 13#.

&oncomitent se înregistreaă E.&.G.spre a avea indice de referinţă asupratimpului şi duratei fenomenului acustic

înregistrat.1.2.1.3. Apexocardiograma

Ape*o&ardio!ram= 2 curba reultată înregistrarea grafică a şocului apexian.

1.2.1.5. Cateterismul cardiac

Cateteri%m &ardia& 2 introducerea

unei sonde radioopace pe cale venoasăsau arterială în cavităţile inimii sau învasele mari. (onda este diri0ată sub ecranradiologie.

1.2.1.4. Ecocardiogratna

E&o&ardio!rama 2 metodă de explorare baatăpe înregistrarea ultrasunetelor străbătute şi reflectate


17/127

oscilometrului #+ac*on$. 'paratul este alcătuit dintr-un cadran gradat în unităţi, o manşetă pneumatică cudouă camere în care pompăm aerul cu o pară de cauciuc (i!. 14#.

%anşeta aparatului se fixeaă la nivelurile dorite pe membrele bolnavului, de unde pulsaţiile se transmit lamanometru. 'mplitudinea oscilaţiilor arteriale se observă pe un cadran gradat al aparatului.

1. +regătireabolnavului

&amera de examinare trebuie să aibă un climat corespunător.1.1.8olnavul este culcat în repaus cel puţin 1< min. înainte.1./.(e descoperă membrele superioare şi inferioare. #'tenţie: îmbrăcămintea să nufie str!mtă$

$. 5ixareaaparatului

$.1. %anşeta aparatului se fixeaă la nivelul dorit, pe membrul de examinat.

. %ăsurarea 3.1. (e pompeaă aer p!nă ce dispare pulsul periferic #presiunea depăşeşte ).'.maximă$ (i!.$9#3./. (e citeşte amplitudinea oscilaţiilor pe cadranul manome-trului.3.3. (e scade presiunea cu 1 mm g şi se citesc din nou oscilaţiile arteriale.3.7. (e scade apoi presiunea din 1 mm g în 1 mm g, cu citiri succesive,p!nă se găseşte valoarea maximă a amplitudinii, ceea ce se numeşte @indiceoscilometrieA.

?egiunile la care secerceteaă oscilometria în modobişnuit sunt 1B3 inferioară şisuperioară a gambei, 1B3inferioară a coapsei, antebraţuluişi braţului. #)otdeauna semăsoară comparativ între două

membre$.I0terpretarea reu+tate+or6valorile normale sunt apreciate înlimite foarte lungi, variabile de lai di id l i di id i l


18/127

/re%iu0e 7e0oa%= 2 presiunea exercitată de s!ngele venos asupra pereţilor venelor. %ăsurareapresiunii venoase este indicată pentru aprecierea insuficienţei cordului drept şi a gradului de umplere apatului vascular venos.

+resiunea venoasă centrală se măsoară prin intermediul cateterismului cardiac, iar presiunea venoasăperiferică pe una din venele superficiale mari ale membrelor, de obicei la plică cotului sau la nivelul venei

safene mari.Ea se determină, de obicei, în centimetri coloană de apă.%ăsurarea se poate executa cu diferite aparate #"illaret, manometrul cu apă tip %orit-)abora,

manometrul &laude, tubul )aJlor$ sau un simplu tub de sticlă care este în formă de , gradat în cm sau mm,lung de 3 cm cu diametrul de 3 - 7 mm şi prevăut la ambele capete cu tuburi de cauciuc #capătul scurt altubului se cupleaă la acul de puncţie, iar capătul lung la o seringă de / ml$.

%ăsurarea presiunii venoase cu tub de sticlă.Materia+e 0e&e%are6 aparat, ser fiiologic, material pentru puncţie venoasă.

Etape deexecuţie

Timpi de execuţie

1.+regătireaaparatului

ATENŢIE!(ă nu

+entru executarea te*nicii este nevoie de două asistente medicale.1.1. întreaga tubulatură trebuie pregătită steril.1.2. asistentă încarcă tubul de sticlă cu ser fiiologic sterilaspir!nd cu seringarăm!nă aer în coloana de lic*id.1.3.(e pune c!te o pensă pe fiecare din tuburile de cauciuc dela capete.


2.1. ' doua asistentă aşaă bolnavul în decubit dorsal, fărăpernă2.2.8raţul întins relaxat, spri0init #la nivelul atriului drept$.

3.+uncţionareavenei

3.1.(e pregăteşte seringa pentru puncţie venoasă.3.2.(e aplică garoul pe braţul bolnavului.. (e deinfecteaă suprafaţa cutanată, se puncţioneaăvena..). (e îndepărteaă garoul de pe braţ.

). 'daptareaaparatului ).1. (e adapteaă tubul de sticlă gradat la acul din venă,av!nd gri0ă ca extremitatea inferioară a tubului să fie la nivelulacului de puncţie.).$. (e desc*id pensele de pe tubul de cauciuc, reali!ndu-se


19/127

materialului substanţa folosită, ceasul-cronometru.$. +regătireabolnavuluiA5ENŢIE8 îmbrăămintea nu trebuie

să provoace staacirculaţiei venoase.

$.1. 8olnavul nu va m!nca / - 3 ore înainte de începereaexaminării

$.$. 8olnavul va sta în repaus la pat 1< min.

$.. (e explică bolnavului te*nica pentru a-i îndepărta emoţiileşi pentru a colabora cu examinatorul.

3.Executareate*nicii

3.1.(e încarcă seringa cu substanţa folosită,

3.2.(e face puncţie venoasă fără staă #dacă nu este posibil se va aştepta 3-7 sdupă desfacerea garoului$.3.3. (e in0ecteaă substanţa brusc.3.4. (e măsoară timpul din momentul apăsării pe piston p!năla apariţia senaţiei caracteristice.

Determinarea timpului de circulaţie scoate în evidenţă insuficienţa cardiacă încă în faa incipientă,a0ută la diferenţierea dispneii cardiace din insuficienţa ventriculară st!ngă, de dispneea pulmonară.

1.2.2.5. Determinarea masei sanguine circulante

(e face prin metoda diluării coloranţilor în s!nge sau cu iotopi radioactivi.

Etape deexecuţie

Timpi de execuţie


1.1.(e explică bolnavului te*nica pentru a nu fi emoţionat.

2.9n0ectareasubstanţei

2.1.9 se in0ecteaă pe cale intravenoasă substanţa sterilă colorantă#de preferat albastru Evans în soluţie ,


20/127

a nevoie reperarea venei poate fi uşurată prin provocarea unei stae venoase, obţinută prin presiunemanuală la baa g!tului. înregistrarea se face la frecvenţa de < mmBs.

1.2.2.8.Testul Rumpel-Leede

/ro'a Rumpe+@Leede 2 aprecierea fragilităţii pereţilor capilari #reistenţei capilarelor$)e*nica: se exercită o staă la nivelul braţului timp de < minute, printr-o manşetă pneumatică umflată la1 mm sub presiunea sistolică.

9nterpretare: Dacă nu apar peteşii sau apar numai 1-3, nu sunt semne de fragilitate capilară. 'pariţiaunui număr mai mare de peteşii se consideră poitivă #$.

FIŞA 1..EXPLORAREA FUNCŢIONALĂ A APARATULUI RENAL1

Ri0i&ii realieaă multiple funcţii, prin unitatea lor morfofuncţională - nefronul. 5uncţiile rinic*ilor sunt:- elaborarea urinei, funcţie de baă a rinic*ilor, prin aceasta rinic*iul contribuie la păstrarea în limite

normale a diferitelor constante fiiologice ale mediului intern, adică la menţinerea *omeostaiei;- excretorie;- menţinerea *omeostaiei volemice şi osmolaritatea lic*idelor organismului;- reglarea tensiunii arteriale;- reglarea eritropoieei;- reglarea metabolismului fosfo-calcic.

+entru a-şi putea satisface funcţiile în condiţii normale, trebuie să existe o perfuie sanguină renalăadecvată şi integritatea morfofuncţională a giomerulului, a sistemului tubular şi a interstiţiului.

S&opu+ e*p+or=rii u0&


21/127

M Durerea în corpul penisului poate proveni din tulburări ale uretrei.M Durerea glandului este, în general, cauată de prostatită.

DE REŢIN;56 C durere asociată #membrele inferioare şi spate$ poate fi cauată de metastaele unui cancer de prostată.

1.3.1. METODE ŞI MIJLOACE DE EXFLORARE A FUNCŢIBLOR RENALE1.3.1.1. Examenul micţiunii i al urinei

%icţiunea devine act conştient după v!rsta de / ani.a adultul sănătos micţiunea se declanşeaă uşor, rapid, debit mediu 11- / mlBsecundă, inodor, cu

0et puternic şi regulat, put!nd fi întrerupt voluntar. 'dultul sănătos are 3 - = micţiuni pe /7 ore, una produc!ndu-se pe timpul nopţii, către dimineaţă.

a$ +rincipalele tulburări de micţiune

1.Disuria B Di%uria 2 ansamblul dificultăţilor de micţiune.+oate proveni dintr-o mare varietate de stări patologice./. +olaiuria B /o+aiuria 2 micţiuni anormal de frecvente. +oate fi de două tipuri:

a$ polaiurie datorată poliuriei;b$ polaiurie datorată reducerii capacităţii veicii urinare.&auele sunt variate: infecţii, boli ale conductelor urinare,tulburări metabolice, *ipertensiune şi efectul anumitor medicamente.

. %odificarea 0etului urinar

B Modii&area etu+ui uri0ar 2 scăderea forţei de expulie a 0etului urinar #@pebombeuA$ atrage atenţia asupra unui obstacol uretral, de obicei, adenom de prostată

la bărbaţi de v!rsta a lll-a.). %icţiune rară B Mi&


22/127

OGSERVAŢIE6 +rintre tulburările de diurez' amintim po+iuria #în diabet a*arat;insipid; tulburări în reabsorbţia la nivelul tubilor; în timpul regresiunii edemelor; prindiuretice$; mai amintim o+i!uria şi a0uria #stări de şoc, traumatisme, transfuii cu s!ngeincompatibil; intoxicaţie medicamentoasă$.

b$ 'nalia urinei

E*ame0u+ de uri0= poate furnia date asupra *omeostaiei organismului. Examenul urinei cuprinde unexamen ma&ro%&opi& #volum, transparenţă, 0loare, luciu, miros, aspect, densitate$, unul mi&ro%&opi&#sediment 2 elemente 0urate, cilindri, celulele epiteliale$, examen 'a&terio+o!i& Hi e*ame0 ii&o@+imi& alurinei #reacţia 2 p, ionograma, compoiţia c*imică 2 uree, creatinine, $rurie, proteinurie etc.$.

A0a+ia %umar= a uri0eiDeterminareadensităţii

MA5ERIAL NECESAR @- un cilindru gradat de 1 ml- urodensimetru, *!rtie de filtru #pentru îndepărtarea

eventualei spume de lasuprafaţa urinei$.- se toarnă urină în cilindrul gradat;

- se aspiră spuma #dacă există$ cu a0utorul *!rtiei defiltru;

- se introduce urodensimetrul #plutească liber în urină$;- se citeşte valoarea densităţii scară la cifra care

corespunde pe menise, de la suprafaţa urinei.Densitatea normală 2 11< - 1/


23/127

- se citeşte reultatul la înălţimea stratului precipitat direct în gc.

Determinareapuroiului

(e face cu *idroxid de sodiu / sau potasiu /.5EFNICA6- se toarnă urina #< ml$ într-o eprubetă, apoi

- se adaugă c!teva picături din *idroxid de sodiu / sau potasiu /;- se agită în formă de 4.IN5ER/RE5ARE6 dacă există puroi, bulele de aer ce se formeaă în urină nu se ridicăla suprafaţă dec!t cu înt!riere.

Determinareacalitativă aglucoei

DE REŢIN;56 înmod uualdeterminareaglicouriei se face

prin teste rapide.

MA5ERIAL NECESAR6 o eprubetă, lampă de spirt, clemă pentru eprubetă, reactivLJlander, 5e*ling 9 sau 5e*ling 99.5EFNICA6- se toarnă în eprubetă < ml urină;- se adaugă / ml reactiv;

- se încăleşte eprubetă la fierbere #eprubetă se va ţine cu clema$ 2 seintroduce în flacără în poiţie înclinată

- încălirea se face la nivelul de sus al lic*idului din eprubetă - în ca contrarconţinutul tubului poate ţ!şni afară.

IN5ER/RE5ARE6 dacă urina conţine glucoa - în timp de 1 - 1 < minute lic*idul dineprubetă se coloreaă în negru.

Determinareaacetonei

(e face cu reactiv egal-lmbert şi soluţie de amoniac.5EFNICA6


24/127

- se preling pe marginea eprubetei 1 - / ml alcool idoat.IN5ER/RE5ARE6 dacă apare un inel verde la limita deseparare a celor două lic*ide, bilirubina este preentă.

(tudiul cantitativ al elementelor figurate şi al cilindrilor din urină se face prin testul 0ddis#1amburger2

Etape deexecuţie

Timpi de execuţie

A5ENŢIE8 a fen1. +regătireabolnavului

iei nu se fac recoltări în perioada menstruală.1.1. (e anunţă bolnavul cu o i înainte de efectuarea probei;se recomandă regim fără lic*ide cu /7 ore înainte.1./. Dimineaţa, bolnavul este rugat să urinee, se noteaz' oraexact' această urină se aruncă.1.3. Din acest moment bolnavul este rugat să răm!nă culcat

timp de 1 sau 16 de minute.

1.). 8olnavul nu bea nimic în tot acest timp #după unii, bolnavul bea / ml apă sauceai fără a*ăr, imediat după golirea veicii urinare pentru asigurarea debitului urinarminim$.

$. +regătireamaterialuluipentru recoltarea

urinei

$.1. (e pregăteşte materialul steril pentru recoltare, acelaşi caşi pentru examenul bacteriologic al urinei.$.$. (e pregăteşte materialul necesar pentru toaleta organelor

genitale.. ?ecoltarea . Xiei

.1. După 1 sau 16 de min. se face toaleta organelor genito-urinare cu apă şi săpun..$. (e recolteaă întreaga cantitate şi se măsoară volumul#recoltarea se face din 0et prin emisiune spontană sau princateterism veical$... (e trimite la laborator, not!ndu-se exact intervalul de timp

între cele două micţiuni şi volumul urinei de la a doua micţiune.

IN5ER/RE5ARE6 normal se elimină prin urină 1 *ematiiBminut şi 1-$ leucociteBmin.

1..1.$.Examenulsângelui


25/127

- determinarea p-ului sanguin: se recolteaă s!nge fără garou, pe *eparină, condiţii de strictăanaerobioă, în seringi perfect etanşe, abduse cu ulei deirafină. "aloarea normală 2 >,3 - >,7;

- determinarea reervei alcaline #?'$; se recolteaă 1 ml s!nge pe


26/127

la ora 6 la ora O

$.). 8olnavul se culcă din nou.$.la ora 6la ora O

2.1.8olnavul este rugat să urinee.

2.2.4rina se aruncă.2.3.(e dă bolnavului apoi să ingeree /


27/127

colorimetric se determină nivelul +.(.+.

IN5ER/RE5ARE6 o persoană sănătoasă elimină / în primele 1< min. şi


28/127

• 4roba de concentraţie

Etape deexecuţie

Timpi de execuţie

1.+regătirea

bolnavului

1.1.a ora 1/ bolnavul primeşte alimentaţie solidă #ouă, şuncă, p!ine, carne$ fără

lic*ide.2.?ecoltareaurinei

2.1. Din două în două ore #la orele 17, 1=, 16 şi /$ secolecteaă 7 eşantioane de urină.2.2. De la orele / p!nă la orele 6 urina se colecteaă într-osingură probă.2.3. (e noteaă la toate eşantioanele de urină volumul şidensitatea.

IN5ER/RE5ARE6 în cursul după-amieii şi noaptea, ca răspuns la proba de concentraţie, diureascade mult, iar densitatea trebuie să crească, depăşind 1/6 cel puţin într-o probă.M (e consideră patologic c!nd, predomin!nd diurea nocturnă, lic*idul ingerat se elimină cu înt!riere.M De asemenea, c!nd capacitatea de concentraţie este redusă sau dispărută #densitatea maximă sub1/6$.M în insuficienţa renală severă, densitatea variaă puţin în 0urul valorii de 11 #iostenurie$.

A5ENŢIE8M a bolnavii la care încărcarea cu lic*id este contraindicată #edem, insuficienţă cardiacă$ se face

numai proba de concentraţie, apreciindu-se că un rinic*i care #concentreaă bine are capacitatea de diluţienormală.

4roba de diluţie

Etape deexecuţie

Timpi de execuţie


1.1.&u două ile înainte, bolnavul este supus la un regim mixt alimentar; are voie săbea lic*ide c!t vrea. în iua examinării, bolnavul va sta în repaus la pat.

2.Golirea I veiciişi inge-l rărealic*idului

2.1. a ora >,3 îşi evacueaă veica urinară #urina searuncă$.2.2.8olnavul va ingera 1


29/127

Lormal, cu c!t cifrele obţinute sunt mai îndepărtate între ele, cu at!t capacitatea de adaptare arinic*iului este mai bună.

NO5Ă6 Ecografia este metoda de examinare mai modernă prin care se obţin îagini ultrasonice.

FIŞA 1.).EXPLORAREA SECREŢIEI GASTRICE în preent secreţia gastrică a acidului clor*idric se exploreaă prin teste de stimulare de o valoaresuperioară ca: teste cu analogi ai *istaminei #*istalog$, cu pentagastrină sau testul cu insulina #ollănder$. înpractică se utilieaă cel mai frecvent testul cu *istamină #*istalog$.

%etodele de stimulare a secreţiei gastrice ca pr!nul de probă ESald-8oas, proba cu cofeină, probaeporsJ cu alcool etc. au fost abandonate, fiind considerate ca depăşite #relative$, necorespunătoare.

• Tuba?ul gastric cu histalog

Etape deexecuţie

Timp de execuţie

1.+regătireamaterialului

1.1.(e pregăteşte material necesar pentru tuba0 gastric #v: cap. 1 @)e*nici generalede îngri0ire a bolnavilorA$. în plus *istamină, romergan sau feniramin #fiole$, seringă de

/ ml, seringi de / ml, ace sterile pentru in0ectarea excitantului şi anti*istaminicului desinteă, 6-1 eprubete, tăviţă renală.


2.1. 'sistenta medicală va anunţa bolnavul că i se suspendăterapia medicamentoasă cu /7-76 ore înainte de executareatestului.2.2. 8olnavul trebuie să nu măn!nce şi să nu bea lic*ide, sănu fumee cu 1/ ore înainte şi nici în dimineaţa examinării.2.3. (e linişteşte bolnavul şi se pregăteşte în vederea coo-perării lui la efectuarea tuba0ului #v. te*nica tuba0ului gastric$.

3.9ntroducereasondei

3.1. 'sistenta va avea gri0ă ca sonda să a0ungă în partea ceamai declivă a stomacului #este bine să f ie controlatăradiologie$.3.2.După introducerea sondei #7


30/127

OGSERVAŢIE. 'ceste patru eşantioane care repreintă cantitatea de secreţie istrică spontană pe uninterval de o oră #7 probe a 1< minute$ poartă denumirea debit acid bazai #D.'.8.$ sau de debit orar bazai#D.C.8.$ care în condiţii $rmale este de =-6 ml.


31/127

FIŞA 1.-.EXPLORAREA FUNCŢIONALĂ AFICATULUI

Explorarea ficatului se poate face urmărindu-se:

- modificările parametrilor funcţionali bioc*imici, care pot fi cuprinse în patru sindroame biofuncţionalema0ore după cum urmeaă:9. sindromul de *epatocitoliă;99. sindromul de deficit funcţional *epatic sau sindromul *epatopriv;999.sindromul de inflamaţie sau de reacţie meenc*imală;9".sindromul colestatic;- explorări morfologice;- explorări funcţionale cu semnificaţie etiopatogenetică.

1.-.1.EXPLORAREA SINDROMULUI DE HEPATOCITOLIZĂ(indromul de *epatocitoliă 2 alterarea integrităţii *epato-celulare. în aces: scop se fac următoarele

determinări: transaminaele #aminotransferaele$. aldolaele şi alte enime şi sideremia #fierul seric$. 'cestea nu sunt specifice leiunilor #suferinţelor$ ficatului; reultate crescute găsim şi în necroa altor organe.

/etermin'ri 7ecoltare


32/127

eaă dacă alterarea timpuluiQuic se datoreaă uneiinsuficienţe *epatice ori uneicaue extra*e-patice #deexemplu, deficit de absorbţie

a vit. N la nivelul intestinului, în ca de icter mecanic$.)estul poate diferenţia unicter mecanic de unul paren-c*imatos.

nistrarea vit. N #3 mg i.m.$ serecolteaă s!nge pentrutimpul Quic

11.1.4. Doarea fibrino-genului

,< ml citrat de sodiu 7,< mls!nge

/ - 7 mg

11.1.5. Determinarea coli-nesteraei serice

16 - /6 4BmolBmlB* #metoda uerga$ 3 - 64BmlBmin #metoda Ellman$

11.1.6. 'moniemia #reflectăfuncţia ureogenetică aficatului$b$ Teste care se refer' lametabolismul glucidic

17Z 7 4 g în plasmă

11.1.7. )estul *iperglice-miei provocate #testultoleranţei la glucoa$

"ei explorarea funcţională apancreasului endocrin

11.1.8.)estul toleranţei la

galactoă; se baeaă pecapacitatea ficatului de ametabolia galactoă fărăintervenţia insulinei. Excesulde galactoă se elimină prinurină

8olnavul nu măn!ncă

dimineaţa, îşi goleşte veicaurinară şi ingeră 7 ggalactoă în 3 ml apă; serecolteaă urină la două şi lacinci ore de la administrare.

INTERPRETARE:

încondiţii normale, în prima probă poateapărea ga-lactourie; în a doua, nu.

c$ Teste ce se refer' lametabolismul lipidic 11.1.9. Determinarea lipi-

demiei

/ - 7 ml s!nge mg

11.1.10.Determinarea co-lesterolului

Din acelaşi s!nge 1 mmolBl colesterol

11 1 11 ipidograma: Din acelaşi s!nge esterificat 2 1/-1= mg


33/127

min #la laborator se do-eaă colorimetric$.

11.2.3.&learance-ul 8.(.+.

11.$.). &learance-ul cu ro

8engal131 şi cu aur coloidal

(e administreaă intravenoso doă standard de 8.(.+.#/> mg la bărbaţi şi /7 mgla femei$, apoi se recolteaăs!nge #3-7 ml$ la 6, 1


34/127

total]IV.$.$. Determinări eni-matico - fosfataa alcalinăIV.$.. Determinări urinare#bilirubina, urobili-nogenul$

/-3 ml s!nge


35/127

Evacuarea bilei în cantitate mare, colorată înc*is, urmată de ameliorarea stării bolnavului sunt semnele*ipotoniei biliare.

'pariţia tardivă a bilei 8 în cantitate mică, slab colorată, asociată cu dureri în *ipocondrul drept,orienteaă spre o *ipertonie a căilor biliare.

- ipsa bilei & survine în obstrucţia canalului *epatic comun.

Examenul citologic al bilei ', 8 sau & trebuie efectuat imediat după recoltare, evit!ndu-se autoliaelementelor sau moartea eventualilor paraiţi #lamblii etc$. în sediment se pot evidenţia la microscop celule epite[liale, leucocite în cantitate mare, ceea ce

pledeaă pentru un proces inflamator #duodenită, colangită, colecistită$.

1.6.2.TUBAJ DUODENAL MINUTAT

Este o metodă dinamică de explorare a funcţiei sfincterului şi veiculei biliare. +rin această metodă se

urmăreşte debitul biliar, not!ndu-se din < în < minute reacţia bolnavului şi caracterele bilei recoltate. )uba0ulduodenal minutat are < timpi:

- timpul 9 #coledocian$: se scurge un amestec de bilă coledociană, suc pancreatic şi duodenal, încantitate de 1-1< ml; după < minute se introduc 7 ml de ulei de măsline;

-timpul 99 #Cddi înc*is$: apare la 7 minute de la introducerea uleiului de măsline şi dureaă 3-= minute#nu se scurge bilă$;

timpul 999 #scurgerea bilei '$ dureaă 3 minute;- timpul 9" #veicular$: apare bila 8, dureaă /-/< minute şi se scurg /


36/127

REŢINEŢI6 )uba0ul duodenal minutat este folosit foarte rar. în practică este preferat tuba0ul duodenalclasic %elter-Jon în trei timpi.

FIŞA 1.7. EXPLORAREA FUNCŢIONALĂ APANCREASULUI EXOCRINExplorarea funcţională a pancreasului se poate efectua prin metode directe şi indirecte.

1.7.1. METODE DIRECTE

+rin metode directe se cerceteaă enimele #fermenţii$ pancreatice în s!nge, urină şi sucul duodenal. 0. CE7CET07E0 E!=(BE@7 /(! +!E l *7(!A

Dintre enimele pancreatice din s!nge şi urină, obişnuit se cerceteaă amilaza.+entru doarea amilaei #diastaei$ din s!nge, se recolteaă pe nem!ncate


37/127

OGSERVAŢIE6 cacă se foloseştestimularea cupancreoimină,

doa #in0ectată 1unităţi.i.v.$ este de circa

-. Extragereasondei şi trimitereaprobelor lalaborator

-.1. Extragerea sondei - vei aceeaşi fişă de la $.1.-.$. +robele sunt trimise la laborator însoţite de biletul detrimitere pentru doarea amilaei #lipaa şi tripsina se doeaămai rar$.

1.7.2. METODE INDIRECTE

C metodă indirectă de explorare a funcţiei exocrine a pancreasului este examenul materiilor fecale. 'nalia materiilor fecale se execută după ce pacientul a urmat timp de 3 ile dieta (c*midt-

(trassburger. Examenul coprologic oferă date orientative importante privind consecinţa unei afecţiunipancreatice asupra digestiei intestinale #vei fişa 3.6.$.

în suferinţa pancreatică se constată următoarele:- la examenul macroscopic2 cantitate abundentă, aspect lucios, sticlos, culoare desc*isă, fără miros

deosebit;

- examenul microscopic2 pune în evidenţă multe grăsimi neutre, fibre mus-I culare;- examenul chimic, evidenţiaă lipide peste 1--6 din

grăsimile ingerate se regăsesc în materiile fecale. De asemenea, cantitatea de aot creşte peste 3 gBi,din caua neutiliării substanţelor proteice.

0lte metode indirecte sunt2 explorarea cu izotopi radioactivi, în special substanţe grase marcate cu iod#testul de digestie al trioleinei marcate cu 1311 care evidenţiaă deficite în digestia unor acii graşi cueliminarea lor crescută în fecale #prin deficit de lipaă$. De mare utilitate este scintigrafia pancreatic' înspecial în diagnosticul proceselor tumorale pancreatice. 'ceste testări nu se pot însă executa dec!t înlaboratoare de radioiotopi. #Datorită acestui fapt au fost preentate numai cu scop informativ$.

FIŞA1.3.EXAMENULMATERIILORFECALE


38/127

M 4rin examenul macroscopic al scaunului se pot aprecia: cantitatea, forma, culoarea, mirosul, resturilealimentare nedigerate şi produsele patologice #mucus, puroi, s!nge, paraiţi etc.$ care se elimină prinmateriile fecale.M Examenul microscopic vieaă următoarele elemente: fibrele musculare, grăsimile, amidonul şi celuloa.a un om cu digestie normală, c*iar după regimul de probă de două sau trei ile, fibrele musculare,

grăsimile, amidonul sau celuloa sunt destul de rare. 'pariţia acestora într-o cantitate mai mare pledeaăpentru unele tulburări de digestie sau de absorbţie sau pentru un tranit intestinal mai accelerat.

5ibrele musculare. în caul unei digestii bune, fibrele musculare apar rar sub forma unor fragmentemici; sunt de obicei de culoare galbenă. într-o digestie ficitară, fibrele musculare sunt mai frecvente, apar parţial digerate sau nedigerate r-un număr mai mare, pledeaă, de obicei, pentru o insuficienţă pancreatică.

_esutul muscular nu poate fi digerat în intestin, dacă la nivelul stomacului acidul r*idric n-a digerat ţesutulcon0unctiv. De aceea preenţa mai multor fibre mus-lare, apărute uneori în placarde, se poate datora şi unei

*iposecreţii de acid r*idric la nivelul stomacului. r'simile se pot preenta sub formă de: grăsimi neutre,acii graşi sau unuri.

în caul unei digestii bune, grăsimile se găsesc în general destul de rar. +re-nţa unei cantităţi mai maride grăsimi neutre #steatoree$ atrage atenţia asupra ei insuficienţe pancreato-biliare #maldigestie$.

'bundenţa de acii graşi şi săpu-ri poate avertia asupra unor tulburări de malabsorbţie. 0midonul [în scaunul normal se află în cantităţi foarte mici. &antităţi crescute se t!lnesc în insuficienţa

pancreatică sau în ca de tranit intestinal accelerat.Celuloza2 preenţa unei cantităţi mai mari de celuloă în scaune este con-cinţa, de cele mai multe ori, a unuitranit intestinal mai accelerat. 'lte elemente #produse patologice$ care pot fi semnalate în scaun sunt:mucu-*ematiile, leucocitele, celulele epiteliale #care însoţesc, ca şi mucusul, diferite ecţiuni inflamatorii$: ouă

de paraiţi etc.Examenul chimic. Dintre determinările care se fac în acest scop, cele mai des losite în practică sunt:

determinarea p-ului, care se efectueaă cu *!rtie de tur-sol #reacţia acidă caracterieaă procesele defermentaţie, iar reacţia alcalină ca-.cterieaă scaunele de putrefacţie$ şi determinarea *emoragiilor oculte

#reacţia 9er$.%ai rar se cerceteaă: aotul #în pancreatite cronice şi enteropatii cronice, iminarea aotului fecal - este

crescută creatinina$, pigmenţii biliari #lipsa lor în aun pledeaă pentru o ocluie completă a canaluluicoledoc$.

A5ENŢIE6M ?ecoltarea scaunului pentru *emoragii oculte impune respectarea unor dicaţii privind alimentaţiabolnavului;M înainte de recoltarea fecalelor i se va administra bolnavului timp de 3 ile n regim alimentar compus din


39/127

/. măsurători indirecte care apreciaă efectele *ormonilor *ipofiei asupra glandelor ţintă: tiroida,suprarenala, gonadele; se evalueaă starea funcţională a acestor glande, iar din *ipo- sau *iperfuncţia lor reultă anumite concluii.

1.9.2.EXPLORAREA FUNCŢIONALĂ A TIROIDEI

Explorarea funcţională a glandei tiroide se face prin determinarea metabolismului baai, determinareaiodemiei, a iodului legat proteic, ioduriei, colesterolemiei, reflexograma ac*iliană, radioiodocaptare şi altele.

• Betabolismul bazai 8B.%.:M.B.2 cantitatea de energie pe care organismul o c*eltuieşte în repaus absolut, la temperatura şi

presiunea atmosferice optime. 'ceastă energie se produce prin oxidarea alimentelor şi este necesară pentrumenţinerea funcţiilor vitale ale organismului. "aloarea medie a c*eltuielilor energetice ale metabolismuluibaai la adultul sănătos este de o calorie mare pe gcorpBoră. Determinarea se face cu aparat numitspirograf #Nrog*, Nnipping, pulmotest Godart sau aparatul (prirolJt* etc$. Determinarea se face indirect: se

măsoară cantitatea de / consumat pe o unitate determinată de timp.

Etape deexecuţie

Timpi de execuţie

1.+regătirea fiicăa bolnavului

1.1.&u 3 ile înainte de examinare, bolnavul primeşte regim sărac în proteine. înaceste ile va consuma cantităţi moderate. (e va odi*ni mult, evit!nd efortul fiic; va fiferit de emoţii.8olnavul nu va lua medicamente sedative sau excitante, iar în seara ilei din a0unulexaminării nu va consuma nimic şi nu va fuma. (omnul de noapte în prea0ma

examinării trebuie să fie liniştit. în iua examinării, eforturile fiice trebuie reduse laminimum.

2.+regătirea psi*ică a bolnavuluişi efectuareaprobei

2.1. 8olnavul va fi pregătit din punct de vedere psi*ic #emoţiaşi neliniştea pot falsifica reultatul$.2.2. (e vor nota v!rsta, sexul, înălţimea şi greutateabolnavului.2.3. 8olnavul va fi conectat la aparat cu circuitul înc*is dupămetoda cunoscută de la spirografie; bolnavul respiră numai înaparat.2.4. După ce respiraţia bolnavului s-a normaliat se începe înregistrarea incursiunilor respiratorii timp de = min.25 Din spirograma obţinută se calculeaă volumul de oxigen


40/127

• /eterminarea colesterolului (e recolteaă /-7

ml s!nge."aloarea normală 2 1


41/127

- captare la /7 ore: 7


42/127

M 5rotiul cito#vaginal# se efectueaă prin recoltarea secreţiei vaginale în iua a >-a, a 17-a, a /1-a şi a />-aa ciclului ovarian. %ucoasa vaginală, ca şi celelalte mucoase ale aparatului genital, este receptivă lainfluenţa *ormonilor ovarului.M /ozarea pregnandiolului #formă de eliminare a progesteronului degradat în organism$ în urină ne dă unindiciu asupra secreţiei progesteronice.

M Temperatura bazat', măsurată dimineaţa rectal sau bucal, poate decela momentul ovulaţiei şi apreciafuncţia progesteronică a ovarului. &reşterea curbe termice peste 3>Y& apare în mod normal la femeiaadultă cu 17 ile înaintea men-struaţiei, indic!nd ovulaţia. +relungirea peste 1 = ile a acestei temperaturipoate fi un indiciu de graviditate. 'bsenţa acestui platou termic indică cicluri anovulatorii.

M Explor'ri directe2M Doarea estrogenilor în: s!nge şi urină.M Doarea progesteronului în s!nge.M doarea androgenilor; se determină testosteronul în s!nge.

1.9.4.2. Explorarea funcţională a testiculului

M +permograma indică funcţia spermatogenetică a testiculului, stabileşte sterilitatea sau fertilitateamasculină.

M /ozarea $G - cetosteroiilor urinari nu are dec!t o valoare orientativa deoarece sunt metaboliţi şi ai*ormonilor &.(.?.

M /ozarea androgenilor urinari.M /ozarea testosteronului plasmatic se face radioimunologic.

1.9.5.EXPLORAREA FUNCŢIONALĂ A PARATIROIDELOR(e face indirect: prin determinarea calciului şi a fosforului. Lormal &a 2 1 mgf0 + 2 3,< mg. &a

creşte în *iperfuncţia glandei, iar + scade.

1.9.6. EXPLORAREA FUNCŢIONALĂ A PANCREASULUI ENDOCRIN

+robele funcţionale care se fac se baeaă pe cercetarea metabolismului lucidic: din caua complexităţiisistemului care diri0eaă acest metabolism probele u sunt specifice pentru o glandă sau pentru un organoarecare.

+robele frecvent folosite sunt: determinarea glucoei în s!nge şi în urină, eterminarea corpilor cetonici înurină şi *iperglicemia provocată.

4roba hiperglicemiei provocate. +rin această probă pot fi depistate caurile .tente de diabet. +robapoate fi făcută prin administrarea glucoei per os sau travenos.4 b hi li i i t i d i i t MA5ERIALE NECESARE l f l i t


43/127

secreţiei insulinice. Dacă aparatul insulinic al individului funcţioneaă bine, la 3 ore după ingerarea glucoei,glicemia scade sub nivelul normal #se produce insulina în exces$. +e durata probei a*ărul nu apare înurină.

a diabetici valorile iniţiale ale glicemiei după ingerarea glucoei se ridică la valori mult mai înalte carecontinuă să se urce şi după / ore. ?evenirea la nivelul iniţial se face cu înt!riere, iar glucoa apare şi în

urină.+entru determinarea *iperglicemiei provocate prin administrarea pe cale intravenoasă, pregătireabolnavului este aceeaşi. (e administreaă bolnavului glucoa


44/127

MOD;L DE E>AMINARE6 persoana de examinat va fi aşeată pe scaun la < m distanţă de optotip. 'cuitatea viuală se determină pe r!nd la fiecare oc*i, încep!nd întotdeauna cu oc*iul drept (O.D.#. (eacoperă oc*iul st!ng #C.(.$ cu un triung*i negru. +entru un oc*i normal trebuie să fie văut şi citit ultimulr!nd. 'cuitatea viuală se consideră normală c!nd este egală cu < cmdistanţă de oc*i.

1.19.). TONOMETRIA OCULARĂ

5o0ometria o&u+ar= 2 te*nica prin care se măsoară tensiunea intraoculară cu a0utorul unui aparatnumit tonometru (i!. $# care se aplică pe cornee după o Irealabilă anesteie a acesteia (i!. #. "alorile

fiiologice normale 2 17-/ mm g creşte în glaucom$.


45/127

(e determină cu oftalmodinamometrul, imediat după examenul 5.C; pregătirea este comună pentruambele examinări.

"aloarea normală a ).'.&.?. 2 3< mm g Z1.Examenul 5.C. şi măsurarea ).'.&.?. au importanţă deosebită în: diagnosticul precoce al *ipertensiunii

arteriale esenţiale; în urmărirea evoluţiei oricărei *ipertensiuni arteriale; în tratamentul individualiat al

*ipertensiunii arteriale; în evaluarea prognosticului *ipertensiunii arteriale.Examenul 5.C. şi ).'.&.?. se indică: în bolile cardiovasculare, renale, diabet a*arat, pulmonare,precum şi alte boli #tumori cerebrale, boli neurologice etc$.

FIŞA 1.11. EXPLORAREA FUNCŢIONALĂ A ANALIZORULUI ACUSTICO-VESTIBULAR

1.11.1. EXAMENUL AUZULUI

Examenul funcţiei auditive se face cu scopul stabilirii capacităţii auditive şi a sediului topografic alleiunii.

în acest sens se practică următoarele examinări:- acumetrie fonică: se foloseşte vocea;- acumetrie instrumentală: se folosesc ceasul, acumetrele şi mai ales diapaoanele;- audiometrie cu aparat.

0cumetrie fonic'. 'cumetria fonică este explorarea funcţională a capacităţii de au folosindu-se vocea. +rin această

metodă se măsoară distanţa la care urec*ea percepe distinct, în mod clar, vocea şoptită.

Etape deexecuţie

B'suri de realizare

1. 'sigurareacondiţiilor deexaminare şipregătirea bol-navului

1.1.8olnavul este adus într-o încăpere cu iolare fonică.1./. +ersoana este aşeată pe un scaun, în profil, cu urec*eade examinat spre direcţia de unde vine vocea examinatorului,la distanţă de = m.

1.. (e execută o otoscopie #inspecţie - să nu fie dop decerumen$.1.). 4rec*ea cealaltă se astupă cu m!na.


46/127

Diapaonul pensat cu degetele se pune în vibraţie în faţa pavilionului urec*ii #proba ?inne$, pemastoidă #proba (c*Sabac*$ şi pe vertex #proba Heber$. (e compară audiţia pe cale obişnuită aeriană#timpanică$ cu audiţia pe cale osoasă şi în acest fel se stabileşte sediul leiunii, deci şi tipul de surditate.

• Examenul audiometric Este o metodă modernă prin care se stabilesc tipul de surditate şi gradul deficienţei auditive. (e

efectueaă cu audiometrul prin care se înregistreaă grafic pierderile auditive pe frecvenţe din scara tonală. 'udiometrele au posibilitatea de a înregistra, pe cale aeriană, intensităţi p!nă la 11 decibeli. 'stfel se obţindiferite curbe audiometrice.

1.1 1.2. EXAMENUL FUNCŢIEI DE ECHILIBRU

5uncţia de ec*ilibru se controleaă prin semne spontane vestibul`re şi probe provocate.• +emne spontane

- Listagmusul spontan #mişcarea ritmică a globilor oculari, care poate fi oriontală, pe verticală saurotatorie$.

- +roba braţelor întinse #persoana examinată trebuie să ţină braţele întinse, în poiţie fixă, timp dedouă minute, cu oc*ii înc*işi$. în caul unei alterări funcţionale braţele deviaă pe partea labirintului în*ipofuncţie.

- +roba ?omberg #c!nd bolnavul stă în poiţie verticală, cu braţele lipite de corp şi picioareleapropiate, cu oc*ii înc*işi$. Există trei posibilităţi: poiţia capului nu deviaă #normal$, deviaă în dreapta saudeviaă în st!nga.

- +roba mersului în stea #Heil-8abinsJ$: bolnavul legat la oc*i şi supraveg*eat de un a0utor face <paşi înainte şi < paşi înapoi într-o direcţie indicată. Dacă există o leiune labirintică, bolnavul, în loc săurmee o linie dreaptă, va devia progresiv spre labirintul în *ipofuncţie.

• +emne provocate

- +roba calorică #irigaţia timpanului cu apă caldă 7Y& şi apă rece /


47/127

- scăderea masei sanguine circulante prin: *emoragii, plasmoragii, des-idratări;- dilatarea vaselor care poate fi declanşată de: boli infecţioase sub acţiunea xinelor, şoc traumatic, şoc

anafilactic, supradoarea unor medicamente, intoxi-ţii, infarcte viscerale etc.&olapsul poate proveni din şoc care se agraveaă şi deci se decompenseaă, ar poate apărea şi de la

început ca atare.

7ecunoa9terea st'rii de colaps. 9ndiferent de natura sa, starea de colaps poate recunoscută datorităurmătoarelor semne subiective şi obiective:- bolnavul inert, somnolent, în stare de prostraţie sau agitaţie;- tegumente palide de culoare păm!ntie, transpiraţie;- extremităţi reci, palide, uneori cianotice;- fruntea acoperită cu transpiraţie rece;- puls foarte ta*icardie şi greu perceptibil #mic$;- ).'. maximă cobor!tă sub 1 mmg şi c*iar sub >-6 mmg;- ta*ipnee;

- *ipotermie;- uneori vărsături, diaree;- anurie sau oligurie, sete accentuată.

8olnavul, afl!ndu-se într-o stare extrem de gravă, dacă nu i se acordă 9mediat tratamentulcorespunător şi energic, moare.

'sistenta trebuie să ştie să intervină de urgenţă p!nă la transportarea bolnavului în spital sau p!nă lavenirea medicului.

2.1.1. CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN AFARA SPITALULUI

biective B'suri de realizare1.(uprimareacauei determi-nante

1.1.&ombaterea durerii, *emoragiilor, a pierderilor de lic*ide, prin metodelecunoscute.

2.)ransportulbolnavului la spital

2.1. )ransportarea bolnavului culcat pe brancardă c*iar înpoiţie declivă, cu capul mai 0os, pentru a favoria irigaţia

sistemului nervos central.2.2. în vederea aceluiaşi scop se poate utilia metodaautotransfuiei, prin înfăşarea cu feşi elastice a membrelor pornind de la extermitatea lor distală sau ridicarea gambelor


48/127

Dată fiind gravitatea extremă a stării de insuficienţă circulatorie periferică, va fi pregătită în permanenţă trusa

de prim a0utor cu aparatele, instrumentele şi medicamentele necesare combaterii colapsului #vei fişa /.1< -

şocul$.

biective B'suri de realizare1. 'sigurareacondiţiilor de

îngri0ire

1.1."ei fişa /.1< - şocul.

$. 'sigurarearepausului fiic şipsi*ic

$.1. 8olnavul va fi aşeat în pat în poiţie declivă prin înclinarea patului cu capul în 0os.$.$. 'sistenta medicală nu va lăsa bolnavul nici un moment, şi

printr-o atitudine bl!ndă trebuie îndepărtată nelinişteabolnavului asupra gravităţii stării lui.. 4mplerea patuluivascular în raportcu caua declan-şatoareA5ENŢIE8 +unctiavenoasă estedeosebit de dificilă

din caua vaselorcolWbate, nta vaavea pregătită şi otrusă pentrudenudarea venei#lade aceea asistenevoie$.

.1. (e va efectua puncţia la una sau două vene accesibile..$. "a recolta s!nge pentru probe de laborator #*ematocrit,*emogramă, grup sanguin etc.$... 'sistenta va institui perfuia #transfuia$ cu soluţiileindicate de medic: în *emoragii 2 s!nge; în transsudate 2plasmă sau substituenţi #soluţii coloidale: Dextran, %arisang$,

în cauri de vărsături, diaree, transpiraţii etc. 2 soluţii crista-

loide #ser fiiologic, soluţie glucoa


49/127

FIŞA$.$.ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU INFARCTMIOCARDIC ACUT

I0ar&tu+ mio&ardi& 2 o onă de necroă isc*emică la nivelul miocardului produsă prin obliterarea uneiramuri coronariene.

Etiologia2 în O-O


50/127

3.(curtareatimpului p!nă lainternarea în spital

3.1.)ransportul de urgenţă într-o unitate spitalicească cu autosanitara şi obligatoriucu targa. +entru reducerea mortalităţii prin infarct miocardic, ideale sunt ambulanţeledotate cu aparatură de monitoriare, defibrilare şi reanimare, însoţite de un medic şi uncadru mediu - aşa-isele @unităţi mobile coronarieneA.

2.2.2. ÎNGRIJIRI ACORDATE ÎN UNITĂŢBLE SPITALICEŞTI

+entru a se putea interveni de urgenţă asistenta trebuie să aibă o trusă de prim a0utor formată din:

- medicaţie pentru calmarea durerii, sedative, anticoagulante, xilină, corona-odilatatoare #9ntensain$,*emisuccinat de *idrocortion #..&$;

- seringi sterile, soluţii de perfuat, aparat de perfuie, desc*iător de gură, DipeGueddel, aspirator desecreţii, aparat de respiraţie artificială de tip ?uben, apa-atură pentru monitoriare şi defibrilare.

biective B'suri de realizare1. 9nstalareabolnavului în pat

1.1. )ransportul bolnavului de la salvare se face direct în secţie #cardiologie, terapieintensivă sau interne$, cu targa, într-un timp c!t mai scurt.

1.2.%utarea bolnavului de pe targa în pat se face de cătrepersonalul sanitar fără a permite bolnavului nici o mişcare,pentru ca să nu i se agravee situaţia.

1.3. 'sistenta va avea gri0ă să-i fie asigurat un climat de linişte,salon bine încălit, aerisit.1.4.+oiţie c!t mai comodă în pat #este bine ca paturile să fiecu somiere reglabile, pentru a se evita poiţiile forţate$.

2. 'plicarea încontinuare amăsurilor de prim-a0utor

a indicaţia medicului:2.1. sedarea durerii2 derivaţii de opiacee #morfină, mialgin$,fortral sau amestecuri litice #romerganlargactilmialgin$;2.2. combaterea anxiet'ţii2 sedative #fenobarbital, diaepam$;pe c!t posibil se evită administrarea sedativelor concomitent

cu a opiaceelor;2.3. oxigenoterapie.

3.(upraveg*ereafuncţiilor vitale

3.1.4rmărirea ideală a unui infarct este monitoriarea cusupraveg*erea permanentă în primele ile a E & G ) ' şi a


51/127

7.3. 'sistenta va avea pregătite medicamente pentrueventuale complicaţii.7.4. Deşi medicamentele se dau strict la indicaţia medicului, labolnavii cardiaci, în unele cauri de urgenţă, asistenta va trebuisă intervină cu unele medicamente #nitroglicerină$ şi oxigen.

8. 'limentaţiabolnavilor 8.1.(e va evita consumul de cantităţi mari la o masă, prin

servirea meselor fracţionate.8.2. (e va face alimentaţia pasivă la pat, în primele ile în decubitdorsal. )reptat se va trece la alimentaţie activă la pat #numai la recomandareamedicului în poiţie şe!nd$. După mobiliarea bolnavului, i se poate servi masa însala de mese.8.3. ?egimul alimentar va fi *iposodat şi *ipocaloric. în primeleile va fi alcătuit din lic*ide şi piureuri date cu lingura lent, ceaiuri, compoturi, supe,

lapte, sucuri de fructe, ouă moi, dar şi mai t!riu se vor evita alimentele care producgae sau înt!rierea tranitului intestinal.8.4. (e interice total fumatul.

9.4rmărireaevacuărilor de urinăşi fecale uşoare.

9.1. (e va a0uta bolnavul să folosească urinarul şi bainetul, fără a firidicat în poiţie şe!nd.

9.2. &onstipaţia trebuie combătută cu clisme uleioase sau laxative9.3.Diurea şi scaunul se noteaă pe foaia de observaţie.

10. 9giena

bolnavului10.1.8aia generală sau parţială se face la pat fără a obosi bolnavul #în primeleile fără a fi ridicat$.

11. %obiliarea bolnavului

11.1. ?epaus absolut la pat în prima săptăm!nă11.2. Durata imobiliării va fi adaptată în funcţie de evoluţia simptomelor şi de preenţa complicaţiilor.

11.3. Dacă bolnavul nu are dureri, febră sau alte complicaţii, încep!nd c*iar din prima săptăm!nă, se pot face mişcări pasive ale degetelor de lam!ini şi picioare.11.4. )reptat se permit mişcarea poiţiei la pat, mişcări active alemembrelor.11.5. Durata repausului la pat în poiţie semişe!nd: /-3săptăm!ni.116


52/127

a bolnavii cu insuficienţă cardiacă forţa contractilă a inimii este scăută şi nu poate asigura debitul des!nge necesar funcţiilor normale ale organismului.

'portul deficitar de substanţe nutritive şi oxigen creeaă grave tulburări ale metabolismului tisular carereduce la r!ndul lui forţa de contracţie a inimii şi staa în circulaţia de întoarcere.

'ceşti bolnavi necesită o îngri0ire specială care are ca scop:

a. reducerea nevoilor energetice ale organismului pentru a putea scădea efortulcardiac.b. mărirea forţei de contracţie a inimii, mărindu-se astfel capacitatea funcţio-

nală.a îngri0irea bolnavilor cu insuficienţă cardiacă asistenta se va conduce după următoarele obiective:

biective B'suri de realizare1. 'sigurarearepausului fiic

1.1. 'sistenta se va îngri0i ca bolnavii să aibă maximum deconfort, să evite efortul fiic, saloanele să aibă o ambianţă

plăcută.1.2.8olnavii cu insuficienţă cardiacă sunt dispneici, de aceeatrebuie ţinuţi în poiţie şe!nd sau semişe!nd #şi ei preferă $această poiţie;(fig. 34).1.3. +atul va fi prevăut cu utila0ul auxiliar necesar, precum şicu un număr de perne pentru asigurarea poiţiei şe!nd.1.4. în cursul ilei patul poate fi înlocuit cu un fotoliu, av!ndgri0ă ca bolnavul să aibă un spri0in sub picioare.


53/127

profesională, prin calm şi serioitate.2.3. +entru a evita stările de nelinişte va administra la timp medicamentele şi varăspunde prompt la orice solicitare.2.4. ?ecoltarea probelor de laborator se va face fără a fi traumatiantă pentrubolnav.

2.5. 8olnavii vor fi însoţiţi de asistentă la consultaţii de specialitate, examinăriradiologice, electrocardiografice etc.2.6. 'sistenta va supraveg*ea starea psi*ică a bolnavului, viit!ndu-l c!t maifrecvent, indiferent de solicitări, fără însă să deran0ee odi*na bolnavului.2.7. "a instrui şi viitatorii asupra modului de comportare faţă de bolnav.

3. 'sigurareaigienei personale

3.1. (e execută ilnic toaleta bolnavului fără ca acesta să facă eforturi prea mari.3.2. (e face apoi o frecţie cu alcool diluat, îmbunătăţind circulaţia periferică.3.3. +ielea trebuie menţinută curată şi uscată, deoarece pielea edemaţiată seinfecteaă uşor.3.4. (c*imbarea len0eriei de pat şi de corp, ilnic, dacă este posibil, pentru căaceşti bolnavi transpiră.

4.+revenireaformării trombo-elor

4.1. 'sistenta va executa ilnic masa0ul membrelor inferioare în direcţia curentuluivenos.4.2. %asa0ul contribuie şi la mobiliarea edemelor.4.3. (e va căuta să se ţină ridicate părţile edemaţiate.4.4. 8olnavul va fi invitat să execute mişcări active cu picioarele #flexie, extensie$.

5.4rmărireafuncţiilor vitale şivegetative

5.1. (e urmăresc ilnic ).'., pulsul central şi periferic,respiraţia, diurea, tranitul intestinal, temperatura.5.2.(e urmăresc semnele de agravare şi complicaţiile care potapărea #edemul pulmonar, embolia, tromboflebita, sindromul

'dam-(toces etc.$ şi se anunţă imediat medicul.5.3.(tările de constipaţie vor fi combătute prin clismă, încauri mai grave prin purgative #retenţia materiilor fecale şimeteorismul ridică diafragmul, îngreun!nd funcţia respi-ratorie$.

5.4. 'sistenta va ţine evidenţa exactă a lic*idelor consumate şieliminate.5.5.(e urmăreşte ilnic greutatea corporală, după evacuarea

l i i i i î ă î i t d ă


54/127

trecerea de la strofantina la digitală nu ecauţie. 'sistenta va asigura tratamentul cu diureticele indicate demedic #Lovurit, Ederen, Lefrix, 5urosemid$ şi va avea gri0ă săcontrolee urina în caul folosirii diureticelor mercuriale, Pacestea fiind contraindicate în leiuni renale #diureticele reducmasa s!ngelui circulant şi edemele$.

7.6. ?educerea masei s!ngelui circulant se poate face prinat!rnarea membrelor inferioare, reduc!nd astfel fluxul s!ngelui venos spre inimă şi, înacest fel, uşur!ndu-se munca acesteia.7.7. Cxigenoterapia uşureaă mult starea bolnavului.

8.Educaţiasanitară

8.1.(e lămureşte bolnavul asupra noului regim de viaţă după externare:- să ducă o viaţă ordonată evit!nd suprasolicitarea;- să alternee munca intelectuală cu cea fiică;- să respecte regimul dietetic;- să consume alimente în mese mici şi dese #de < ori pe i$;

- să reducă sarea, alcoolul, cafeaua, tutunul;- îmbolnăvirile respiratorii se vor trata imediat, orice negli0enţăput!nd agrava starea bolii de inimă.

FIŞA$.).ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CUINSUFICIENŢĂ RESPIRATORIE

9nsuficienţă respiratorie 2 incapacitatea plăm!nilor de a face faţă sc*imburilor normale de gae, încondiţii de repaus şi efort.

&auele insuficienţei respiratorii acute pot fi de origine bron*opulmonară şi extrapulmonară.Cauzele bronhopulmonare2 stenoe funcţionale şi organice ale căilor aeriene superioare #laringe,

tra*ee$, corpi străini, edem Quince, laringite acute, crup difteric, neoplasme, bron*oaiveolite de aspiraţie#se produc în urma regurgitării în căile aeriene de lic*id gastric şi particule de alimente$, crie de astm,

reducerea întinsă a c!mpului respirator #pneumotorax spontan, pleureie masivă, pneumonie pbron*opneumonie gravă, emfiem pulmonar$, 8.+.C.&. #bron*opneumopatie obstructiva cronică$ acutiată.Cauzele extrapulmonare2 alterarea funcţiei centrului respirator #intoxicaţie cu barbiturice, opiacee$,

afecţiuni sanguine şi metabolice care perturbă transportul şi utiliarea tisulară a oxigenului #anemii, bloca0e


55/127

a limbii, la bolnavii inconştienţi$.1.3.&urăţirea orofaringelui de secreţii sau de vărsături cua0utorul degetelor înfăşurate în tifon, cu tampoane sauaspirarea secreţiilor faringiene.1.4.Dacă asistenta îşi dă seama că nu se permeabilieaă

căile respiratorii, se aplică lovituri #de c!teva ori$ în regiuneainterscapulovertebrală a bolnavului şi se continuă încercărilede scoatere a corpilor străini prin introducerea degetelor încavitatea buco-faringiană a bolnavului.1.5. )racţiunea limbii se face cu mi0loace improviate saupensă adecvată.1.6.(e efectueaă intubaţie orofaringiană cu canula Gueddel,care, plasată în cavitatea bucofaringiană, împiedică deasemenea lunecarea posterioară a limbii.

2.+ermea-biliarea căilorrespiratorii înobstrucţiilesubglotice

în obstrucţiile subglotice #secreţii tra*eobronşice$, dacă actul deglutiţiei este tulburat,sau la bolnavii inconştienţi, deobstruarea se face prin aşearea bolnavului în poiţiede drena0 postural.2.1. 'sistenta aşaă bolnavul în decubit ventral sau lateral, cucapul mai 0os faţă de trunc*i, întors într-o parte #drena0ulpostural în decubit dorsal este greu de suportat$.2.2. a bolnavii aşeaţi în decubit ventral se poate 9ntroduce înregiunea ing*inală un suport format din pernă sau sul depături; prin acesta se măreşte eficacitatea drena0ului; poiţia

corpului va fi sc*imbată la intervale de /-3 minute(fig. 35).2.3.(ecreţiile care nu se elimină prin drena0 postural vor fiextrase #aspirate$ cu seringă GuJon, trompă de vid, aspirator electric, aspirator de oxigen. în saloanele de terapie intensivăaspiratoarele sunt acţionate central. 'spiraţia se facetotdeauna cu instrumente perfect sterile.

2.4. în obstrucţia căilor respiratorii cu alimente sau alţi corpistrăini se mai recomandă apăsarea diafragmului de 0os în sus, astfel înc!t acesta, caun piston, să împingă aerul existent în bron*ii şi tra*ee, favori!nd astfel eliminarea

corpilor străini.2.5. Cbstrucţiile subglotice se mai combat, în caul bolnavuluiconştient, prin provocare de tuse artificială, după ce secreţiile bronşice au fostfluidificate cu medicamente


56/127

NO5Ă. în unele cauri, sediul şi natura obstrucţiei se determină prin laringoscopie sau bron*oscopie. +entruefectuarea lor asistenta va pregăti de urgenţă materialul şi instrumentarul necesar.

3.Cxigenote-rapia.

(e utilieaă întoate formele de in-suficienţă res-piratorie acută

(ă se asigure că în prealabil au fost deobstruate căile

aeriene #condiţie ca oxigenoterapia să fie eficientă$.3.2. (ă se asigure sonde naale sterile #metoda de administrare prin sondănaală este cea mai utiliată şi este o metodă eficientă$.3.3. (ă se asigure umidificarea oxigenului #/B3 apă şi 1B3 alcool etilic$.3.4. 'sistenta va introduce sonda naală p!nă în faringe #o lungime egalădistanţei care separă nasul de lobul urec*ii$3.5. (e verifică debitul #1=-16 lBminut$.3.6. 'sistenta trebuie să ştie că oxigenoterapia iraţională, prea îndelungată sauconcentrată poate duce la efecte nedorite.

4. ?espiraţiaartificială

4.1. După asigurarea permeabilităţii căii bucofaringiene asistenta medicală verificădacă bolnavul are sau nu respiraţie spontană #observă mişcările cutiei toracice,apropie urec*ea şi obraul de gura bolnavului pentru a sesia mişcarea aerului$.4./. Dacă bolnavul nu are respiraţie spontană, se trece imediat la respiraţieartificială, folosind metoda @gură la gurăA, @gură la nasA, trusa de ventilaţie tip ?uben,sau dispoitiv de respiraţie artificială cu burduf, acţionat manual.

NOTĂ. 'ceste metode se folosesc la domiciliul bolnavului, în timpul transportului ra de gardă a serviciilor

ambulatorii sau spitaliceşti şi, la nevoie, rea la spital, în came înainte de institui ventilaţiei #respiraţieiartificiale$ mecanice.

4.3. ?espiraţia artificială mecanică #respiraţia asistată$ seefectueaă cu a0utorul aparatelor care acţioneaă fie reduc!ndpresiunea atmosferică în 0urul toracelui #plăm!ni de oţel oricuirasă$, fie cresc!nd presiunea în căile aeriene.

'ceste aparate se folosesc la bolnavii intubaţi tra*eal sau tra*eostomiaţi.

NOTĂ. 'sistenta va avea gri0ă să prevină funcţionarea defectuoasă a aparatelor, să prevină unele incidentesau accidente care pot apărea #deconectarea sau oprirea aparatului din lipsă de curent electric, obstruareasondei cu dopuri de secreţie, s!nge$.


57/127

=. (upraveg*ereaşi îngri0irea bolna-vilor spitaliaţi

=.1. 'sistenta va urmări în permanenţă respiraţia, expectoraţia, culoarea feţei,transpiraţia sau uscăciunea pielii şi mucoaselor, pulsul, ).'., temperatura, diurea,scaunul, pe care le noteaă în foaia de tratament.

6.2. 8olnavul fiind în repaus obligatoriu la pat, va fi servit cuploscă, se vor asigura ilnic îngri0iri igienice.

6.3. După trecerea criei se asigură alimentarea bolnavului pegură #dacă deglutiţia este intactă$ cu linguriţa, sub supraveg*ere atentă #alimentelic*ide$. Dacă bolnavul nu poate îng*iţi, alimentarea se face prin sondă sau va fialimentat şi *idratat parenteral.6.4. 8olnavii vor fi sc*imbaţi dintr-o poiţie în alta din / în /de minute. %obiliarea bolnavilor şi întoarcerea lor, pe l!ngă prevenirea escarelor,asigură drenarea secreţiilor şi previne formarea atelectaiilor.6.5. (e provoacă tuse prin tapota0 toracic şi se îndeamnăbolnavul să tuşească din 1 în 1 minute.

6.6. 'sistenta va asigura aerisirea salonului, atmosferă caldă şicu umiditate normală, va avea gri0ă ca bolnavul să nu răcească.

FIŞA$.-.ÎNGRIJIRI SPECIALE ÎN BOLILE APARATULUI RESPIRATOR

8olnavii cu afecţiuni pulmonare necesită o îngri0ire unitară, dar şi îngri0iri speciale în funcţie de

varietatea caurilor şi de caracterul bolii. 'stfel, unele dintre bolile aparatului respirator au caracter infecţios#pneumoniile, abcesul pulmonar, gangrena pulmonară, tuberculoa pulmonară$, ceea ce impune sarcini înplus; altele au evoluţie cronică #emfiemul pulmonar, pneumoconioole, ).8.&., scleroa pulmonară,cancerul pulmonar$, iar în unele afecţiuni pot apărea pusee acute, care repreintă urgenţe ale aparatuluirespirator #cria de astm bronşic, edemul pulmonar cut, embolia pulmonară, *emoptiiile, pneumotoraxul spontan, 8.+.C.&. ac. 2ron*opneumonia obstructiva cronică acutiată$.

Rngri0irile unitare necesare se referă la următoarele:

biective B'suri de realizare1 'sigurarea


58/127

alcoolul.

3, (upraveg*ereafuncţiilor vitale şicombatereasimpto-meior ma0ore de boală

3.1.(e măsoară ilnic pulsul, respiraţia şi diurea şi senoteaă în foaia de observaţie.3.2. (e măsoară temperatura, urmărindu-se evoluţia febrei #se combate prin

tratamentul general de către medic$.3.3. în pusee febrile se aplică comprese reci sau împac*etări reci ale trunc*iului#v. @)e*nici generale de îngri0ire a bolnavilorA$.3.4. Durerea toracică #0ung*i$ se combate prin aplicaţii locale calde,antinevralgice, o fiolă %ialgin i.m. de /-3 ori pe i (A5ENŢIE la tensiunea arterială$.3.5. Dispneea şi cianoa necesită oxigenoterapie #= lBminut$.3.6. )uşea, fiind c*inuitoare şi dureroasă în faa de cruditate #incipientă$, secombate cu preparate de codeină #&odenal, )usomag$; în faa a doua, fiind necesarăpermeabiliarea căilor respiratorii prin eliminarea expectoraţiei, se recomandă

bolnavilor să tuşească de mai multe ori pe i.3.7. +entru uşurarea eliminării expectoraţiei, se administreaă fluidifiante alesecreţiei bronşice #sirop expectorant, 8isolvon, 8rom*exin$.3.8. în accesele de tuse astmatiformă se administreaă bron-*odilatatoarespasmolitice #%iofilin, Efedrina, emisuccinat de *idrocortion$.3.9. în infecţii bronşice se administreaă antibiotice #antibioticul, doa şi ritmulsunt prescrise de medic$.

). +articularităţi

de îngri0ire abolnavilor cucriă de a%tm'ro0Hi&

).1. 8olnavul va fi adus în poiţie şe!nd, eventual ia marginea

patului, însă spri0inindu-l în poiţia cea mai comodă cu a0utorul anexelor patului sau cua0utorul braţelor,).$. (e anunţă medicul, iar p!nă la venirea lui, se şterge bolnavul de transpiraţie; sepregătesc medicamentele uuale de urgenţă:- bron*odilatator: %iofilin #fiole şi tablete$;- antialergic: ..&. #fiole$;- cardiotonic: strofantină sau digitală; -diuretic: furantril #tablete$, furosemid#fiole$; -sedative: diaepam, romergan etc.7.3. Cxigenoterapie7.7. în cauri de gravitate extremă, bolnavul se conecteaă laaparatul de respirat.7.


59/127


60/127

per os.>.6. în *emoptiiile abundente se poate face legătura celor patru membre pentru ase diminua întoarcerea venoasă #/-3 minute de mai multe ori în cursul ilei; nu seva abua: se pot produce tromboe$.>.O. (ora pregăteşte medicaţia *emostatică: clorura de calciu i.v., vit. & i.m. sau i.v.,

clauden, coagulen, venostat, adrenos-tain 1-/-7 fioleBi, novocaVna i.v., vasopresin.>.1. )ransfuii mici de s!nge proaspăt.>.11. în cauri excepţionale se încearcă realiarea unui em-fiem subcutanat pefaţa anterioară a *emitoracelui, prin introducerea a 7-= ml aer sauoxigen cu oseringă de / ml.>.1/. 9giena corporală, sc*imbarea bolnavului se vor face reduc!nd la minimummobiliarea acestuia; va fi servit la pat cu urinar şi bainet.>.13. 'limentaţia în primele ile se reduce la lic*ide reci: limonada, lapte, sirop,compot.

3. +articularităţi de îngri0ire înp0eumoto@ra*u+%po0ta0

6.1. 8olnavul este aşeat în poiţie semişe!nd, repaus complet, inclusiv vocal.6./. (e va calma durerea #algocalmin, plegomain, fortral şi excepţional opiacee$.6.3. (e calmeaă tuşea #codeină, dionină$.6.7. Cxigenoterapie.6.


61/127

Gravitatea vărsăturilor se apreciaă după asocierea lor cu următoarele simp-tome şi semne: staregenerală alterată, tegumente şi mucoase uscate, ta*icardie, tulburări de ritm, *ipotensiune arterială, dispneecu polipnee, oligurie, tulburări nervoase #somnolenţă, convulsii, comă$.

%ăsurile terapeutice au eficienţă maximă dacă se adreseaă bolii de baă care a cauat vărsăturile. 'sistenta medicală poate fi de folos în preciarea diagnosticului etiologic dacă urmăreşte şi relateaă

medicului simptomatologia care premerge sau însoţeşte vărsăturile.

2.6.1. CONDUITA DE URGENŢĂ (ÎN AMBULATOR)

biective B'suri de realizare1. +revenireades*idratării şi altor complicaţii #p!nă lainternarea în spital$

în cauri grave primele măsuri trebuie instituite în ambulator.1.1. 'sistenta medicală nu va părăsi bolnavul în timpul văr-săturilor şi-l va linişti din punct de vedere psi*ic.1.2. 'sistenta va a0uta bolnavul în timpul vărsăturii #vei con-

duita în spital$.1.3. (e va păstra produsul eliminat într-o tăviţă renală pentrua-l arăta medicului #la nevoie se va trimite la laborator pentruanaliă$.1.4. a indicaţia medicului, va aplica măsurile adresate bolii debaă şi va institui o perfuie cu ser fiiologic.1.5. "a administra medicamente pentru combaterea simptomaticăa vărsăturilor, de preferinţă in0ectate sau supoitoare.

A5ENŢIE8 în caul stării de şoc, conduita va fi cea expusă la îngri0irea bolnavilor şocaţi.

1.6. +entru internare în spital sora pregăteşte bolnavulaşe!ndu-l în poiţie semişe!nd #dacă starea bolnavuluipermite$; va avea gri0ă să se consemnee în biletul de trimiteremăsurile terapeutice de prim-a0utor aplicate ambulator.

2.6.2. ÎNGRIJIRILE ACORDATE IN SPITALMA5ERIAL NECESAR6 muşama, traversă, tăviţă renală, şervet pentru gură, pa*ar cu apă pentru

clătirea gurii, tampoane, material necesar pentru perfuie, pentru reec*ilibrarea *idroelectrolitică, material


62/127

+entru prevenire asistenta va întoarce capul bolnavului în partea st!ngă. a nevoie seva aspira conţinutul stomacal prin sondă gastrică sau se va face aspiraţie gastricăcontinuă.

$.. Dacă conţinutul stomacului a pătruns în căile respiratorii,asistenta va face imediat aspiraţia acestuia şi va aşeabolnavul în poiţie de drena0 postural.

$.). Dacă vărsăturile sunt cauate de ingestia unor substanţetoxice sau din caua unei stenoe pilorice, se face spălăturăgastrică.

3. îngri0irea

bolnavilor dupăterminarea văr-săturilor

.1. 'sistenta medicală îndepărteaă tăviţa renală folosită, dar

se păstreaă conţinutul ei în ca de nevoie..$. (e şterge gura bolnavului cu un şervet şi se serveşte oaltă tăviţă renală curată #nu este voie să se ofere aceeaşi tăviţărenală de două ori fără a fi spălată$.

.. 8olnavului i se dă un pa*ar cu apă pentru a-şi clăti gura.

.). (e aşaă bolnavul în repaus; va fi liniştit din punct devedere psi*ic.

.-. Dacă bolnavul este inconştient, asistenta îi va îndepărtatoate resturile din gură şi faringe cu tampoane curate.

4. 'plicarea

tratamentului

medicamentos

).1. +e l!ngă tratamentul etiologic, asistenta pregăteşte medicamente şi pentrucombaterea simptomatică a vărsăturilor. 'cestea pot fi:

- plegomain #fiole a /< mg$ în in0ecţii i.m., 3-7 fiole pe i;

- clordelain #1 dra0eu 2 /< mg$;

- emetiral #dra0euri a < mg sau supoitoare$;

- torecan #1 fiolă subcutanat, i.m. sau i.v. sau dra0euri 1-3 pe i$;

- reglan #fiole 1-/Bi sau comprimate #1B/-1 de trei ori pe i$;


63/127

5.3.?eec*ilibarea *idroelectrolitică se face în funcţie de simptomatologie şi dereultatele de laborator, ionogramă, reervă alcalină. +entru început se instituieperfuii i.v. cu ser fiiologic #prin puncţie sau cateterism venos - fig. 36).

6.?ecoltareaproduselor biologice

6.1. 'sistenta recolteaă s!nge pentru examinări de laborator: reerva alcalină,ionogramă, *ematocrit, uremie. ?eultatele de laborator pot pune în evidenţămodificările caracteristice: *emoconcentraţia, *iposodemia, *ipocloremia, *ipopota-semia, alcaloa metabolică.6.2. a nevoie se recolteaă vărsăturile.

7.4rmărirea

funcţiilor vitale şivegetative

7.1.(e măsoară temperatura, pulsul, ).'. şi se noteaă în foaia de temperatură. în

cauri grave de şoc *ipovolemic se adoptă conduita specifică.7.2. (e observă vărsăturile #numărul, cantitatea, aspectul$.7.3. 4rina - se urmăreşte cantitatea #bolnavul des*idratat poate fioliguric$.7.4. (e observă scaunul #numărul, aspectul$. 5recventvărsăturile sunt asociate cu diaree.

ATENŢIE! 'sistenta va ţine o strictă evidenţă a pierderilor de lic*ide #prin vărsături, urină, diaree$ lacare se adaugă cantitatea de aproximativ 6-1


64/127

bainet.2.5. (e recomandă ca bolnavilor cu incontinenţă de fecale saucu diaree intensă, să li se aşee între picioare compreseuscate care să acopere regiunea anală, pentru ca materiilefecale să nu se împrăştie pe suprafaţa patului. (c*imbarea

acestora ca şi a aleelor se face ori de c!te ori este nevoie.

ATENŢIE! 'siste nta va efectua îngri0irile acestor bolnavi cu multă înţelegere, bun'voinţ' 9i r'i va linişti dinpune :dare, av!nd în permanenţă gri0ă de a le mena0a pudoarea şi îi t de vedere psi*ic #vei îngri0ireabolnavilor cu vărsături$.

2.6.)oaleta anusului se face de mai multe ori pe i şi se deinfecteaă cu acid boric/-3.

. &orectarea

tulburărilor *i-droelectrolitice,recoltarea deproduse biologiceşi urmărireafuncţiilor vitale şivegetative

3.1. în diarei, re*idratarea se poate face pe cale orală,

completată cu perfuii intravenoase. (e urmăreşte înlocuireapierderilor de ioni. +rin diaree se pierd mai mult sodiu şipotasiu.3.2. în ca de infecţii se recolteaă s!nge pentru *emoculturăşi scaun pentru coprocultură.

). 'sigurarearepausului şi

menţinereatemperaturiiconstante

4.1. ?epausul la pat se impune în caurile cu stare generalăalterată.

4.2. Diareea intensă duce la mari pierderi de energie calorică.8olnavii vor fi încăliţi cu termofoare, pături, pernă electrică peabdomen.

-. 'sigurareaalimentaţieiA5ENŢIE8 (centrate, legumementele, ciocolat

5.1. 'limentaţia în primele /7-76 de ore constă din dietă*idrică. 'sistenta va servi bolnavul cu ceai neîndulcit #mentă,coarne, afine sau muşeţel$, supă de morcovi strecurată,eamă de ore, mere crude rase #dacă bolnavul tolereaă$.5.2. )reptat se introduc cantităţi mici de carne slabă fiartă,br!nă de vacă, p!ine albă pră0ită, supe strecurate de legume

cu paste făinoase, ouă fierte moi.5.3. După 7-< ile se a0unge la o alimentaţie completă.e interic pentru o perioadă de timp: laptele, dulciurile con-Ile bogate în celuloă,grăsimile pră0ite conservele condi a


65/127

*ematemeă c!t şi în melenă, culoarea s!ngelui poate fi roşie desc*isă dacă *emoragia este fulgerătoare şimasivă.

Cauzele 1./.+. 4lcerul cronic gastric şi duodenal repreintă caua principală şi

explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavilor

Documents