Alimente functionale si alimente organice

CUPRINS Alimente funcţionale – definiţie, reglementări existente pe plan

mondial, procese tehnologice de obţinere Probiotice si prebiotice; sortimente de produse probiotice

fabricate industrial Lipide modificate; tehnici de modificare a uleiurilor şi grăsimilor

si inlocuitori de grasimi Aplicaţiile proteinelor din peşte ca ingrediente funcţionale Lipide funcţionale din peşte; aplicaţii Produse integrale din cereale Produse cerealiere îmbogăţite în fibre Alimente organice Produse cerealiere fortifiate Produse fortifiate: produse din fructe şi legume, lapte şi produse

lactate Alimente de protecţie pe bază de fructe şi legume Alimente de protecţie din cereale germinate Compuşi biologic activi existenţi în drojdia de bere şi în peşte –

materii prime pentru obţinerea alimentelor de protecţie

BIBLIOGRAFIE selectiva

Costin, G.M., Segal, R., 1999 – Alimente functionale. Alimentele si sanatatea, Ed. Academica, Galaţi

Banu, C. (coord.), 2005 – Alimente, alimentaţie, sănătate, Ed. Agir Roddy, G., Cowan, C., 1994 – Organic food: a descrption of the Irish market,

British Journal Food, 96 (4) Smith, B.L., Marcotte, M., 1996 – A comparative analysis of the regulatory

framework affecting functional food development and commercialization in Canada, Japan, the European Union and United States of America, Otawa, ON: Inter/Alliance Inc.

***, 1994 – Food Labelling: general requeirements for health claims for dietary supplements. Final rule. Federal register, 59 (2), Department of Health and Human Services, Food and Drug Administration

***, 1995. Position of the American Dietetic Association: Phitochemicals and Functional Foods. J.Am. Diet. Assoc., 95-493

W.H.M. Saris, P.M. Verschuren, S. Haris, Editors. Functional Foods – Scientific and Global Perspectives. British Journal of Nutrition 2002; 88(2):123-235 (proceedings)

http://en.wikipedia.org/wiki/organic_food http://espseeds.com/organicseed/vegetables.htm http://organicfoodsandcafe.com/organic.htm http://thcarson.co.uk/whyorganic.htm http://diamondorganics.com http://europe.ilsi.org

Tendinţe şi reglementări privind alimentele cu beneficii pentru

sănătate

Alimentele funcţionale sunt produse alimentare precum şi componente ale acestora, care îmbunătăţesc starea generală de sănătate a consumatorilor, evită riscul îmbolnăvirilor, ameliorează calitatea fizică sau psihică a vieţii, precum şi capacitatea de recuperare după exerciţii fizice extenuante sau diverse boli.

Pentru scopuri practice, alimentele funcţionale au fost clasificate în două categorii:

alimente funcţionale destinate prevenirii unor boli alimente funcţionale destinate tratamentului terapeutic (pentru

corecţia unor boli metabolice sau prevenirea progresului unor boli)

Alimentul funcţional poate fi un: aliment natural aliment în care s-a adăugat un component aliment din care s-a eliminat un component aliment în care natura uneia sau mai multor componente a fost

modificată orice combinaţie a acestor posibilităţi

Conceptele în continuă schimbare în domeniul nutriţiei sunt determinate de următoarele aspecte:

costul crescând al îngrijirilor medicale şi al concediilor medicale

creşterea speranţei de viaţă orientarea populaţiei pentru o calitate mai bună a vieţii Se constată începerea unei noi ere în nutriţie, reflectată şi prin

modificarea atitudinii consumatorului, concretizată în: atenţia manifestată pentru compuşii care promovează

sănătatea (antioxidanţi, vitamine, calciu, flavone etc.) convingerea că ''printr-o atitudine corectă, inclusiv în

nutriţie, pot evita cancerul'' conştientizarea existenţei unei legături între starea fizică,

psihică şi alimente, precum şi între dietă, longevitate şi aspectul fizic

convingerea că dieta asigură soluţii pentru sănătate mai promiţătoare decât cabinetul medical

Piaţa alimentelor funcţionale în Marea Britanie 1998 - 2007

Motivatiile consumului de alimente functionale la nivel mondial

In multe ţări europene şi în SUA, prevenirea bolilor cardiovasculare este principalul beneficiu identificat de către consumatori în asociaţie cu alimentele funcţionale;

In Marea Britanie, Franţa şi Germania prevenirea bolilor cardiovasculare, a cancerului, a deficienţelor sistemului imunitar şi reducerea colesterolului sunt apreciate ca beneficii ale consumului de alimente funcţionale;

In Danemarca, majoritatea intenţiilor consumatorilor de a achiziţiona pâine fortificată se explică prin: obişnuinţă şi aştepări familiale, 42%; preţ, 21%; naturaleţe, 18%; efect nutriţional, 14%; dozajul nutrienţilor, 5%;

Cele 5 motive ale alegerii alimentelor functionale in S.U.A.

Prevention as a method of reducing disease: for example, foods with low fat, few calories, reduced sugar and added calcium;

Performance to boost physical and mental ability; Wellness, where food is used as a method of

balancing body, mind and spirit; Nurturing and satisfaction derived from providing

wholesome food for others; Cosmetics, where eating functional foods

enhances self-esteem and creates an improved appearance: for example, weight control, reduced aging effects and stress reduction

În anul 1991 a fost elaborat conceptul de Alimente cu utilizare specifică pentru sănătate (Foods for Specified Health Use - FOSHU).

Alimentele identificate ca FOSHU trebuie să furnizeze dovezi convingătoare că exercită o acţiune fiziologică asupra sănătăţii

În plus FOSHU trebuie să se prezinte sub formă de alimente obişnuite, nu ca pastile, capsule etc., care să fie consumate ca parte a unei diete convenţionale şi nu la ocazii speciale sau în legătură cu un simptom specific.

În Uniunea Europeană nu există o legislaţie armonizată referitoare la revendicările pentru sănătate, acestea fiind decise la nivel naţional.

Reglementări existente pe plan mondial privind industria de alimente funcţionale

şi nutraceutice Lista ingredientelor Informaţii privind nutrienţii - sunt obligatorii în unele ţări

şi facultative în altele (''pe porţie'' sau ''pe 100g'‘). Revendicări privind conţinutul de nutrienţi: ''low fat'',

''cholesterol free'', ''high fibre'', ''energy-reduced'', ''25% less fat'', ''light''

Revendicări structură - funcţie - sunt permise în unele ţări, subliniind faptul că nutrientul joacă un rol în procesele biologice. Exemple: ''fierul este important pentru funcţionarea celulelor roşii din sânge şi transportul oxigenului''; ''calciul ajută la creşterea şi menţinerea oaselor''. Nici una din aceste revendicări nu menţionează esenţa bolii şi nu se referă direct sau indirect la tratamentul, atenuarea sau prevenirea unei boli, tulburări sau stări fizice anormale.

Revendicări de sănătate - vizează un nutrient, o serie de nutrienţi, componente alimentare sau produse alimentare care previn sau tratează unele boli.

revendicări de sănătate generale - sunt legate de nutrient, dar în contextul dietei totale, cu referire la o boală sau o condiţie particulară. Ele nu se aplică pe un aliment specific, considerându-se că nu produsul este protectiv, ci numai nutrienţii din acesta. Exemplu: ''diete cu conţinut redus de grăsimi saturate şi colesterol, bogate în fructe, legume şi produse din cereale care conţin unele tipuri de fibre, în special fibre solubile, pot reduce riscul bolilor de inimă, boli asociate cu mulţi alţi factori''

revendicări de sănătate pentru produse/ingrediente - fac referire la alimente, fiind spre exemplu astfel formulate: ''diete bogate în tărâţe/făină de ovăz şi cu conţinut scăzut de grăsimi saturate şi colesterol pot reduce riscul bolilor de inimă''

revendicări specifice produsului - menţionează că produsul are efect protectiv împotriva bolii, reduce riscul îmbolnăvirii sau este folositor în tratarea simptomelor. Aceste revendicări sunt admise numai în urma evaluării produsului după reguli precise, privind eficacitatea şi toxicitatea, reguli care sunt specifice pentru medicamente.

Etichetarea nutritionala a alimentelor

HOTARARE nr. 106 din 7 februarie 2002 privind etichetarea alimentelor

Art. 1(1) Se aproba:a) Normele metodologice privind etichetarea alimentelor, prevazute in anexa

nr. 1;b) Normele metodologice privind etichetarea nutritionala a alimentelor,

prevazute in anexa nr. 2;c) Normele metodologice privind informatiile suplimentare care se indica

obligatoriu prin etichetare in cazul alimentelor obtinute din organisme modificate genetic sau care contin aditivi si arome modificate genetic

Hotărâre nr. 1719 din 14/10/2004 - Emitent: Guvernul României Intrare în vigoare: 01/01/2005 Publicaţie: MOF nr. 1014/2004 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor

In prezent, etichetarea nutritionala a alimentelor este reglementata de Directiva 90/496/CEE, in cadrul careia etichetarea nutritionala este optionala; ea devine obligatorie in momentul in care o afirmatie nutritionala apare pe eticheta, in prezentarea sau in reclama unui produs alimemtar. Directiva stabileste si un format standard in care eticheta nutritionala trebuie sa apara. Unele aspecte tehnice sunt acoperite de aceasta Directiva, o parte dintre ele fiind vizate si de alte acte legislative europene din domeniul alimentar.

Procese tehnologice de obţinere a alimentelor funcţionale

Prelucrarea prin membrane Prelucrarea minimă Fermentarea dirijată Obţinerea unor bacterii probiotice care să

prezinte rezistenţă sporită la condiţiile de mediu din tractul intestinal uman

Controlul vitezei de fermentare în colon prin intermediul unor bacterii probiotice selecţionate

Optimizarea efectelor benefice ale noilor hidraţi de carbon

Optimizarea condiţiilor de prelucrare tehnologică pentru menţinerea activităţii proteinelor şi peptidelor bioactive

Evaluarea alimentelor funcţionale şi nutraceutice

identificarea plantelor cu activitate biologică caracterizarea unui (sau mai multor)

principiu activ în plantă stabilirea variaţiei concentraţiei acestuia examinarea activităţii biologice a produsului

natural sau a componentului⁄componentelor active

stabilirea toxicităţii evaluarea produsului natural destinat folosirii

pentru sănătatea umană

Necesitatea revendicărilor de sănătate

Comitetul de Avizare a Alimentelor (Marea Britanie): ’’orice precizare, sugestie sau implicaţie în etichetarea alimentelor şi reclamă făcută acestora (inclusiv numele mărcii şi desenul), care sugerează că alimentul respectiv este într-un fel benefic pentru sănătate’’.

S.U.A.: ’’orice precizare care caracterizează în mod explicit sau implicit legătura oricărui component cu o boală, sau cu o stare legată de sănătate’’.

Codex Alimentarius (1997) a clasificat revendicările în: Tipul 1: Revendicări legate de principiile dietetice sau de

dietele sănătoase Ex.: Dietele sărace în acizi saturaţi sunt recomandate de... Sfatul..... este de a alege o dietă bogată în fibre Tipul 2: Revendicări privind conţinutul de nutrienţi Ex. : sursă de Ca; bogat în fibre; cu conţinut redus de grăsime

Tipul 3: Revendicări comparative Ex.: scăzut, mai mic decât, redus, mai mult decât etc.

Tipul 4: Revendicări referitoare la funcţia nutrientului – se referă la rolul fiziologic al nutrientului în legătura sa cu creşterea, dezvoltarea şi funcţiile normale ale organismului.

Ex.: Ca ar putea ajuta la dezvoltarea oaselor şi a dinţilor sănătoşi

Conţine acid folic care contribuie la dezvoltarea normală a fătului

Tipul A: Revendicări ale ’’funcţiilor îmbunătăţite’’ – se referă la anumite efecte benefice ale nutrienţilor şi non-nutrienţilor asupra funcţiilor fiziologice sau activităţilor biologice dincolo de rolul lor stabilit în creştere, dezvoltare şi alte funcţii normale ale organismului.

Ex.: Unele oligozaharide nedigestibile pot îmbunătăţi creşterea unei microflore specifice în organism

Cofeina poate îmbunătăţi performanţele de învăţare.

Tipul B: Revendicări privind ’’reducerea riscului de îmbolnăvire’’ – sunt în legătură cu consumul unui aliment sau a unui component alimentar care ar putea ajuta la reducerea riscului unei anumite îmbolnăviri sau stări datorită unor nutrienţi sau non-nutrienţi specifici pe care îi conţine.

Ex. Un consum suficient de calciu poate reduce riscul de osteoporoză de mai târziu

Revendicări relevante pentru alimentele funcţionale

GUIDELINES FOR USE OF NUTRITION AND HEALTH CLAIMS

CAC/GL 23-1997, Rev. 1-2004

Nutrition claims should be consistent with national nutrition policy and support that policy. Only nutrition claims that support national nutrition policy should be allowed.

Health claims should be consistent with national health policy, including nutrition policy, and support such policies where applicable. Health claims should be supported by a sound and sufficient body of scientific evidence to substantiate the claim, provide truthful and non-misleading information to aid consumers in choosing healthful diets and be supported by specific consumer education. The impact of health claims on consumers’ eating behaviours and dietary patterns should be monitored, in general, by competent authorities.

Argumentele ştiinţifice pe care se sprijină revendicările trebuie să răspundă următoarelor condiţii:

să fie consecvente să corespundă standardelor ştiinţifice

acceptate sub aspect statistic şi biologic să fie plauzibile sub aspectul relaţiilor dintre

intervenţie şi rezultate să fie furnizate de un număr mare de

experimente, inclusiv de studii pe oameni

Exemple de alimente functionale existente pe piata

Lapte imbogatit cu Ca si Fe Cereale imbogatite cu acid folic Oua continand acizi omega – 3

nesaturati Bauturi fermentate pe baza de

lapte Iaurt continand culturi de

bacterii lactice Paine imbogatita in fibre Margarine cu continut de

fitosteroli Sucuri de fructe imbogatite cu

Ca, Fe

MultiBene ConceptThe patent-protected enrichment of foods with healthy minerals and plant sterols produces a uniquely broad spectrum of health benefits, such as:

Effective cholesterol lowering

Blood pressure control Improvement of bone health

(prevention of osteoporosis) Convenient means for weight

control

Comunicarea – cheia succesului de piata a alimentelor functionale

Insuficienta sau absenta comunicarii directe intre producatorii de alimente functionale si cumparatori

Interactiunea sanatate – nutritie in diferite culturi

"Memento mori“ Britain GERMANY SWEDENSurvival:"Eating is  Ethical values: "Eating fuel

tanking." is thinking of consequences."

ITALY  BELGIUM  SUABeing together: "Eating Being trendy: "Eating is is having a good time together" building your image."

"Non importat …" "Man ist was man ißt"

"Carpe diem"

Reglementari privind alimentele functionale la nivel mondial

Marea Britanie – sunt interzise revendicari medicale in ceea ce priveste alimentele

S.U.A. – producatorilor li se accepta revendicari pentru substantele continute de alimente

Japonia – la nivel guvernamental exista standarde stricte astfel incat produsele sa poata fi etichetate ca FOSHU

Australia (Australian New Zealand Food Authority ANZFA) – se interzice promovarea revendicarilor de sanatate (Australian Quarantine and Inspection Service a interzis expedierea ceaiului verde Dilmah, pe a carui eticheta erau precizate beneficii pentru sanatate)

Reglementari privind alimentele functionale in Uniunea Europeana

International Life Sciences Institute (ILSI) – fundaţie înfiinţată în 1978, cu scopul de a promova înţelegerea problemelor ştiinţifice legate de nutriţie, siguranţă alimentară, toxicologie şi mediu. Este afiliată la OMS şi are statut consultativ specializat la ONU

Filiala din Europa a fost creată în 1986 – ILSI Europe În cadrul filialei ILSI Europa s-a constituit FUFOSE =

European Commission Concerted Action on Functional Food Science in Europe

Scopuri: Evaluarea in mod critic a bazei stiintifice necesare pentru a

sustine ca anumite alimente si componente alimentare influenteaza pozitiv sanatatea omului

Examinarea cunostintelor stiintifice actuale dintr-o perspectiva functionala

Stabilirea corelatiei dintre unele modificari tehnologice ale alimentelor sau componentelor acestora si efectele benefice asupra sanatatii

Publicarea informatiilor stiintifice privind alimentele functionale, destinate unei largi audiente

Proiectul FUFOSE – axat pe 6 arii tematice: Crestere, dezvoltare si diferentiere Metabolism Mecanisme de aparare fata de specii

oxidative Alimente functionale si sistemul

cardiovascular Fiziologie gastrointestinala Efectele alimentelor si performanta

fiziologicaRezultatele se publica in British Journal of

Nutrition.

Validarea revendicarilor si aspecte privind siguranta

PASSCLAIM = Process for the Assessment of Scientific Support for Claims on Foods = nou program al Commission Concerted Action

Scop: rezolvarea problemelor legate de documente de validare a rezultatelor cercetarii si comunicarea catre consumator

PASSCLAIM Consensus Document - va genera mai multa incredere consumatorului

Functional Foods Task Force

ObjectivesThe Functional Food Task Force develops tools to support the development and substantiation of health claims on foods, promotes development and validation of biomarkers for health outcomes, and addresses societal developments in relation to nutrition and health issues. The task force also anticipates regulatory developments and initiates new activities when needed. Key new task force activities are:investigating the applicability of PASSCLAIM criteria, using polyphenols as an example; providing "best common practise" guidelines on how to design human intervention studies; exploring functional food ingredients that promote oral and dental health.

All of these new task force projects will in different ways assist companies in making claims by providing a solid scientific basis for the approval of future claims on foods.

Report of the U.S. Delegate, 29th Session, Codex Committee on Nutrition and Foods for Special

Dietary Uses, November 12–16, 2007 Proposed Draft Recommendations of the Scientific Basis of Health

Claims The Delegation of France recalled the background in developing these

draft recommendations and noted some remaining issues to be clarified, including the scope of the document, and the standard of evidence required to substantiate health claims. The Committee agreed that the draft recommendations when finalized would be included as an Annex in the Guidelines for Use of Nutrition and Health Claims, and that claims about whole diets were excluded from the scope. The Delegation of the United States recommended that the phrase "property of food" or "property" be replaced by "food(s) or food constituent(s)" throughout the text to be consistent with the Guidelines for Use of Nutrition and Health Claims. The United States further proposed reorganizing some of the text to follow the steps for substantiation of health claims, and to provide additional guidance on the review of studies. Other delegations and observers expressed their views on the role of different types of studies in the substantiation of claims. The Committee could not come to a conclusion on the provisions for scientific evidence or the reorganization of the text at this stage, and agreed to return the Proposed Draft Recommendations to Step 2/3. To facilitate progress, France will lead an electronic working group to revise the document and a physical working group (to be co-chaired by France, the U.S., and Korea) will address this topic immediately prior to the 30th CCNFSDU session.

Subiectul revendicarilor de sanatate este in continua dezvoltare, existand un consens in ceea ce priveste necesitatea unui cadru legislativ unitar, care sa protejeze consumatorii, si sa incurajeze inovarea in industria alimentara.