Exercitii propuse pentru pregatirea in sistemul colectiv

Anul II, Semestrul I, anul 2015

Lectori:

Bodoc Crenguta Stagiar:

Cucuta Ofelia – Adina Nichitoiu Ovidiu

Grupa 1, Categoria I „Elaborarea situatiilor financiare anuale”

1. Se primeşte prin subvenţie guvernamentală un autobuz pentru transportul în comun evaluat la 70.000 lei. Durata de viaţă utilă 20 ani, iar metoda de amortizare liniară. Dupa zece ani se vinde autobuzul pa preţul de 33.000 lei + tva 24%.

- Recunoasterea subventiei: 445 = 4751 70.000 lei

- Inregistrarea amortizarii si recunoasterea subventiei ca venit:

6811 = 2813 35.000 (10 ani)

4751 = 7584 35.000

- Vanzare autobuzului

461 = %

7583 33.000

4427 7920

% = 2133 70.000

2813 35.000

6583 35.000

2. Societatea Comercială „Transcom” SA a încasat în anul N subvenţii, în sumă de 30.000 lei pentruachiziţionarea de mijloace de transport şi în sumă de 20.000 lei, pentru activitatea de transport caurmare a practicării unor tarife sub preţul normal, fiind suportate de la bugetul local. La sfârşitul anului se constată că societatea mai are de încasat subvenţii de exploatare 4000 lei pentru care nu s-au efectuatcheltuieli. Se încasează prin bancă.

a) Inregistrarea subventiei445 = 4751 30.000 lei

b) Incasarea partial a subventiei5121 = 445 30.000 lei

c) Trecerea subventiei la venituri445 = 7411 20.000lei

c) Inregistrarea subventiei neincasata445 = 472 4.000 lei

e) Incasarea prin banca 5121 = 445 4.000 lei

2

3. Societatea Comercială „B” specializată în comerţul cu amănuntul deţine în stoc la începutul anuluimărfuri la preţul cu amănuntul în valoare de 200.000 lei. Adaosul comercial aferent mărfurilor din stoc este de 50.000 lei, iar TVA 38.000 lei. În cursul perioadei de gestiune se achiziţionează mărfuri la preţulfără TVA de 30.000 lei (TVA 24%). Adaosul comercial practicat de unitate este de 20%. Se vândmărfuri în cursul lunii prin magazinul cu amănuntul în valoare de 42000 lei, (inclusiv TVA). Sedescarcă gestiunea. Evidenţa se ţine la preţ de vânzare cu amănuntul.

a) Achizitia marfurilor: % = 401 37.200 371 30.000 4426 7.200

b) Inregistrarea adaosului si TVA-ului neexigibil:371 = % 14640378 6000 (20%*30.000)4428 8640 24%*(30.000+6000)

c)Vanzarea marfurilor:411 = % 42.000

707 33 .871 4427 8.129

d) Incasarea marfurilor:5311 = 411 42.000

K = (Si 378 + Rc 378) / [ (Si 371 - Si 4428) + (Rd 371 - Rc 4428) ]K = (50.000+6000)/ [(200.000-38.000)+(14600-8640)] = 56.000/ 167.960 =0.3334

Descarcare de gestiune:

% = 371 42.000

607 22.579

378 11.292

428 8.129

4. Societatea Comercială „Z” trimite, unui terţ, pentru recondiţionare materii prime în valoare de 300.000 lei. Costurile generate de recondiţionare însumează 2.000 lei. Contabilizaţi operaţiile aferente.

a) Se trimit marfurile pe baza de Aviz de insotire a marfii:351 = 301 300.000 leib) se primesc marfurile reconditionate si factura pentru operatiunea de reconditionare:

301 = 351 300.000 lei

3

301= 401 2.000 leic) c) se achita prin banca datoria fata de furnizor:

401 = 5121 2.000 lei

5. Societatea Comercială „X” a primit de la un deponent mărfuri în consignaţie evaluate la 40.00, care se vand in cursul lunii curente. Comisionul consignaţiei 20%. Contabilizaţi operaţiile aferente.

a) Se inregistreaza , extracontabil, in contul 8039 “ Alte valori in afara bilantului”, marfurile primite in consignatie, in valoare de 40.000 lei

b) Debit 8039 “ Alte valori in afara bilantului” 40.000c) Inregistrarea vanzarii marfurilor primite in regim de consignatie:

vanzarea marfurilor la pretul cu amanuntul de 48.000, cu un adaos comercial(comisionul consignatiei) de 20% ( 40.000 + 20% x 40.000 ):

5311 = 707 48.000 primirea facturii de la deponent in valoare de 300.000 lei: 371 = 401 300.000- scaderea din evidenta, la pretul de cumparare, a marfurilor vandute, in regim

deconsignatie:607 = 371 300.000Si, concomitent, extracontabil, in Creditul contului 8039 “ Alte valori in afara bilantului”: 8039 “ Alte valori in afara bilantului” 300.000

6. Societatea Comercială „A” importă în comision mărfuri din Canada, pentru care se cunoscurmătoarele date:

valoarea externă a mărfii 200.000 euro - 890.000 lei

- taxe vamale 10% = 20.000 euro = 89.000 lei

- comision vamal 2% = 4.000 euro = 17.800 lei

comisionul entităţii de import – export 4% la valoarea facturii externe

- TVA 24%

- curs de schimb 4,45 lei/euro

Să se înregistreze în contabilitate operaţiunile:

1.032.400 % = % 1.032.400

832.981 371 401 890.000

199.819 4426 446.01 89.000

446.02 17.800

446.03 35.600

4

7. Furnizorul „A” livrează clientului „B” pe propria răspundere marfă în valoarede 20.000 lei + TVA 24%. Cu ocazia recepţiei faptice comisia de recepţie constată un minus la marfa livrată de către furnizor în sumă de 200 lei.

Inregistrarea mărfurilor efectiv primite

(19.800 lei+ TVA), fără luarea în considerare afacturii primite, care se returnează furnizorului

% = 408 Furnizori facturi nesosite 24.552 lei

371 Marfuri 19.800 lei

4428 TVA neexigibila 24% 4.725 lei

Înregistrarea facturii corecte venită de la furnizor şi a TVA-ului devenit exigibil la decontarea cu bugetul statului:

408 Furnizori facturi nesosite = 401 Furnizori 24.552 lei

4426 Tva deductibila= 4428 TVA neexigibila 4.725 lei.

8. Furnizorul „A” livrează mărfuri clientului „B” în valoare de 6.000 lei + TVA 24%. Pentru ridicarea mărfurilor este delegat un angajat al clientului, care semnează şi acceptă factura furnizorului.

Cu ocazia recepţiei se constată un minus de marfă în valoare de 400 lei.1. Inregistrarile in contabilitatea Furnizorului

A: 411 = % 7440 707 6000 4427 1440

2. Inregistrarile in contabilitatea ClientuluiB: % = 401 7440 371 6000 4426 1440

3. Inregistrare minus la receptia marfii: 607 = 371 400

9. Societatea comerciala „X” acorda salariatilor sume reprezentand participare la profit la nivelul a 10% din profitul net. Profitul net al societatii in anul N se ridica la suma de 200.000 lei. In anul N+1 Adunarea Generala decide modul de repartizare a profitului cuvenit ca prime reprezentand participarea salariatilor la profit.

Inregistrare contabilaRepartizarea profitului net ca prime reprezentand participarea salariatilor la profit:

117 = 424 20.000 lei 424 = 5121 20.000 lei

5

Grupa 3, categoria VII „Studii de fezabilitate”

1. De ce este influentata marimea ratei de actualizare ?

Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vărsăminte de încasat sau de plătit ulterior.

Marimea ratei de actualizare este influentata de :

- rata dobanzii ;

- cresterea si oferta de capitaluri ;

- rata somajului ;

- rata profitului ;

- rata de inflatie ;

- stabilitatea monetara ;

2. Care sunt elementele care dau valoare ratei de actualizare?

VAN = -I+Σ CFt / (1+r)t + Vrez / (1+r)n

I = costul investitiei; CFt = cash-flow-ul aferent anului t; Vrez = valoarea reziduala; r=rata de actualizare(20 %); n=durata de viata a proiectului exprimata in ani.

VAN determina urmatoarele optiuni de decizie:

– daca VAN > 0, investitia se accepta;

– daca VAN = 0, investitia este respinsa din motive de prudenta;

– daca VAN < 0, investitia este respinsa.

3. Care este modul de calcul si continutul rentabilitatii medii ?

Rentabilitatea medie =Profit mediu anual /Investiţie medie anuală

Rentabilitatea exprima performanta adusa de investitie intr-o anumita actiune. Rentabilitatea medie a plasamentului financiar poate fi determinata in functie de ratele de rentabilitate calculate pe perioade (saptamana, luna, an) si de frecventa lor de inregistrare pe piata.

6

Grupa 1, Categoria XI „Tinerea contabilitatii unei entitati”

1. .O societate prezintă următoarele informaţii: profit înainte de impozitare 134.000 lei; cheltuieli cu amortizarea 3.000 lei; sold iniţial clienţi 8.000 lei; sold final clienţi 2.400 lei; sold iniţial stocuri 12.000 lei; sold final stocuri 15.600 lei;sold iniţial furnizori 2.400 lei; furnizori sold final 33.600 lei; impozit pe profit de plătit 1.200 lei. cheltuielile cu dobânzile au fost de 4.000lei, din care 1.700 lei au fost plătiţi în cursul perioadei. Tot în cursul perioadei s-au plătit 1.000 lei reprezentând cheltuieli cu dobânzile ale perioadei precedente.Au fost încasaţi din emisiunea de acţiuni 1.400 lei şi din împrumuturi pe termen lung 1.300 lei. De asemenea, au fost efectuate plăţi pentru achiziţia unui teren în valoare de 10.200 lei şi s-au încasat 9.200 lei din vânzarea unui utilaj. Care este mărimea fluxurilor de exploatare, investiţii şi finanţare?

Pentru calculul fluxurilor de trezorerie se va folosi metoda indirectă. Fluxul din trezorerie net este determinat prin ajustarea profitului sau pierderii cu0:

-efectele modificărilor survenite pe parcursul perioadei , în stocuri şi în creanţele şi datoriile dinexploatare ,

-elementele nemonetare, cum ar fi amortizarea , ajustările , provizioanele , impozitele amânate , pierderile şi câştigurile asociate valutelor ,

-tuturor celorlalte elemente pentru care efectele în numerar sunt fluxurile din investiţii şi finanţare

FLUX DIN EXPLOATARE VALOARE (U.M. ) Rezultat brut 134.000 + cheltuieli cu amortizarea 3.000+ clienţi 5.600- stocuri 3.600 + furnizori 31.200dobănzi plătite 1.700 Total 168.500FLUX DE INVESTITII VALOARE (U.M. ) Plata achizitie teren 10.200+ incasare vanzare utilaj 9.200Total -1.000FLUX DE FINANTARE VALOARE (U.M. ) Incasare din emisiuni de obligatiuni 1.400+ incasare imprumut pe termen lung 1.300Total 2.700

2. Dispuneţi de următoarele informaţii: încasări de la clienţi 400.000 lei;plăţi către furnizori 30.000 lei; plăţi către angajaţi 5.000 lei; dobânzi plătite legate de activitatea de exploatare 200 lei; impozit pe profit plătit 12.000 lei; plăţi privind achiziţii de terenuri 200.000 lei, plăţi privind achiziţii instalaţii 800.000 lei; încasări din vânzarea echipamentelor 100.000 lei; dividende încasate 240.000 lei; încasări din creşteri de capital social 14.000 lei; încasări din împrumuturi pe termen lung 3.000 lei. Să se determine prin metoda directă fluxurile de numerar din activităţile de exploatare, investiţii şi finanţare. Ştiind că trezoreria la începutul exerciţiului era de 200.000 lei , să se determine trezoreria de la sfârşitul exerciţiului.

7

Flux de exploatare:Incasari clienti 400.000Plati furnizori 30.000Plati angajati 5.000Plati dobanzi exploatare 200Plata impozit 12.000Total 352.800 leiFlux de investitiiPlata achizitie teren 200.000Plata achizitie instalatie 800.000Incasari vanzari echipamente 100.000Incasati dividende 240.000Total -660.000Flux de finantareIncasari majorare capital social 14.000Incasari imprumut pe termen lung 3.000Total 17.000Total fluxuri: 352.800 – 660.000 + 17.000 = -290.000Trezorerie la sfarsitul exercitiului: 200.000 – 290.000 = -90.000

8

Grupa 1, Categoria XII „Alte lucrari efectuate de expertii contabili”

1.Conceptul de „profesie contabila ” in U.E

Profesia contabila este in mod curent definita ca totalitatea activitatiilor, serviciilor care pun cunostinte in domeniul contabilitatii, a specialistilor care le efectueaza, precum si organismele lor profesionale. Profesia contabilă este o profesie reglementată în toate statele membre din UE. Accesul la profesie se obţine prin autorizare de către autorităţile competente din statul membru desemnat în conformitate cu prevederile legislative, de reglementare sau statutare ale acelui stat, pentru a obţine totodată o calitate profesională condiţionată de buna practică în domeniu.

Calificări profesionale pentru contabili la nivel european: - calificare a pregătirii- deţinătorul a terminat un anumit curs de educaţie Sistemulşi

pregătire – element esenţial în obţinerea calificării funcţionale.- calificare funcţională – calificare profesională care permite deţinătorului să exercite

îndatoririle specifice la care numai această calificare permite accesul. Calificarea funcţională nu este de obicei incompatibilă cu deţinerea altor calificări profesionale care pot asigura deţinătorului accesul la un domeniu mai larg de activităţi.

Profesia contabilă fiind o profesie liberă şi autonomă acolo unde există liberate şi democraţie, asumându-şi riscul compensării, experţii contabili trebuie să-şi îndeplinească activităţile independent şi liber indiferent de modul în care sunt constrânse, limitate şi impiedicate, libertatea, independenţa, autonomia şi conducerea democratică. Este sarcina organismelor profesionale de a reflecta şi a asigura capacitatea comună a membrilor profesiei şi solidaritatea profesiei.

2. Explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile

Modul in care ar trebui reglementata profesia contabla a constituit in ultimii ani subiectul multor dezbateri si in consecinta au avut loc multe schimbari deoarece profesionistii contabili , clienti lor, organismele lor profesionale si guvernamentale cauta sa se asigure ca profesia contabila continua sa furnizeze servicii de inalta calitate si contribuie la cresterea si dezvolatre economica globala.

Rolul organismelor profesionale se regăseşte în cele trei comandamente de bază ale acestora:

Educaţia: asigurarea unei dezvoltări profesionale continue a membrilor săi;

Etica: comportamentul deontologic al membrilor sai;

Calitatea: certificarea calitatii serviciilor oferite de membrii lor.

O profesie,în general, este definită şi judecată prin cunoştinţele, aptitudinile,atitudinea şi etica celor implicaţi în această profesie.

Reglementarea unei profesii este un răspuns precis la nevoia de Standarde sigure, care să fie îndeplinite de membrii acelei profesii.

Necesitatea reglementării şi natura acestei reglementări depind de:

9

⇒ Profesia însăşi, capacitatea ei de a răspunde efectiv şi eficient cererilor economiei şi societăţii;

⇒ Condiţiile de piaţă în care activează profesia;

⇒ Calitatea serviciilor furnizate de membrii săi, reglementarea este necesară pentru acertifica faptul că serviciile contabile de pe piaţă sunt de calitate adecvate, ceea ce implică:

- adoptarea de standarde profesionale tehnice, adoptarea de reguli etice,- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractaţi ai serviciilor contabile, precum

investitorii, creditorii, etc.

Reglementarea poate fi un mijloc eficace de asigurare a calitatii si de abordare a unor aspecte aferente pietei serviciilor contabile cel putin datorita urmatoarelor cauze:

- existenta unui dezechilubru in ceea ce priveste cunostintele intre clientul care primeste serviciile contabile si furnizorul acestor servicei care dispune de experienta profesionala;

- in afara furnizorului si beneficiarului de servicii contabile exista si terte parti care pot cumula beneficii sau costuri semnificative de pe urma furnizarii de servicii contabile;

3.Care este reglementarea generala a profesiei contabile la nivel european?

Reglementarea generală Profesia contabilă este reglementată de Directiva 89/48/CEE înlocuită prin Directiva

2005/36/CEE cu privire la recunoaşterea calificărilor profesionale. PROFESIONISTUL CONTABIL este definit ca fiind specialistul care a absolvit într-un stat membru cel mai înalt nivel de pregătire şi formare cerut în acea ţară pentru activitatea de profesionist contabil şi care are acces fără restricţii la toate srviciile şi activităţile componente ale profesiei contabile, inclusiv, odată autorizat, la activitatea de audit statutar.

Acesti profesionisti contabili au : ⇒ Studii universitare de specialitate; ⇒ Un stagiu practic de cel puţin trei ani; ⇒ Au promovat un test de aptitudini ⇒ Calitatea profesională obţinută are diferite denumiri:“expert contabil” (în ţările

latinocontinantale), “chartered accountant” (zona anglo-saxonă), “contabil public” (CPA) în SUA .

4. Care este reglementarea speciala a profesiei contabile la nivel european?

Reglementarea specială Reglenentata distinct prin Directiva 84/253/CEE, cunoscută sub denumirea de a 8-a

Directivă ,înlocuită prin Directiva 2006/43/CF, cunoscută şi sub denumirea de noua Directivă a 8a. Prevederi principale ale Directivei a 8-a: • Condiţiile de autorizare şi de retragere a autorizării unui profesionist contabil de a

efectua audit statutar. Condiţii ce trebuie îndeplinite de o persoană fizică să fie autorizată să efectueze audit statutar sunt:

- să aibă studii universitare relevante sau unnivel echivalent; - să fi susţinut un examen de acces la calitatea de profesionist contabil; - să fi efectuat un stagiu de pregătire practică de cel puţin trei ani; - să fi promovat un examen de competenţă profesională • Condiţiile speciale privind independenţa auditorului, calitatea prestaţiilor de audit

statutar şi standardele aplicabile. •Crearea unui sistem de supraveghere publică asupra activităţii de audit statutar şi a

auditorilor statutari.

10

Auditul statutar încheie fluxul informaţiilor desprinse din situaţiile financiare înainte acestea să ajungă la utilizatorii (consumatorii) finali – auditorul statutar plasându-se ca ultim apărător al interesului public.

5. Care este aria de acoperire a reglementarii profesiei contabile?

Reglementarea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii:-Cerinţele de acces şi certificarea sau autorizarea;-Cerinţele referitoare la educaţia continuă; -Monitorizarea comportamentului profesioniştilor contabili;-Standardele profesionale şi etice pe care profesioniştii contabili trebuie să le respecte; -Sistemele şi procedurile disciplinare în cazul în care profesioniştii contabili nu îndeplinesc

cerinţele de mai sus.Standardele de inalta calitate sunt importante deoarece acestea ofera o baza de referinta

pentru membrii profesiei, utilizatorii serviciilor contabile si organe de reglementare, pentru a evalua conformitatea membrilor cu cele mai bune practice

Pentru ca reglementarea sa asigure servicii de calitate utilizatorilor ei, trebuie sa fie:

Proportional Transparent Sa nu fie impotriva competitiei Nediscriminatorie Precisa Segmentata in functie de tinta sa Implementata consecvent si just Supusa unei examinari periodice.

6. Care sunt modalităţile de implementare a reglementării profesiei contabile?

Sunt trei modalitati de implementare a reglamentarii: 1. Autoreglementarea, specifică economiilor liberale: Organismul profesional este recunoscut

de guvern, care îi deleagă responsabilitatea de a reglementa profesia; 2. Reglementarea externă : Profesia este reglementată de guvern, fie prin intermediul unei

agenţii guvernamentale,fie prin intermediul unei agenţii independente, căreia guvernul i-a delegat sarcini de reglementare;

3. Coreglementarea: Reprezintă o combinare între autoreglementare şi reglementarea externă.

Autoreglementarea şi reglementarea externă trebuie să se comporte în aşa fel încât să fie complementare, şi nu să se concureze.

Modalităţi de combinare între autoreglementare şi reglementarea externă: -Autoreglementarea împreună cu supravegherea întreprinsă de o agenţie independnetă:

supravegherea este complementară reglementării şi o întăreşte -O combinare în care organismul profesional este responsabil pentru anumite aspecte ale

reglementării, iar guvernul sau o agenţie independentă, pentru alte aspecte.

11

Combinarea intre autoreglemantare si reglementarea externa poate depinde de urmatorii factori : experienta istorica; performanta de autoreglementare a organismului profesional; orientarea politica generala catre reglementarea ca instrument de conducere economica; calea de dezvoltare a economiei; natura si caracteristicile esecurilor pietei.

Organismele profesionale trebuie să joace un rol hotărâtor în reglementarea profesiei fiind cel mai bine poziţionate pentru apărarea interesului public:

- Publicul are nevoie de servicii de calitate, dar şi reputaţia organismului profesional va reflecta calitatea serviciilor oferite de membrii săi;

- Ele sunt apropiate de pieţele în care operează membrii lor şi deci cunosc felul în care reglementarea poate afecta comportamentul;

- Ele pot urmări eficienţa sistemului de reglementare;- Ele au responsabilitatea de a comunica şi de a lucra cu guvernele în interesul public. La randul lor, guvernele trebuie sa se asigure ca reglamentarea respective isi atinge obiectivul referitor la interesul public la cel mai scazut cost posibil. Pentr aceasta , guvernele trebuie:⇒ Să înţeleagă natura şi caracteristicile problemelor pe care reglementarea caută să le rezolve; ⇒ Să beneficieze de un sistem de monitorizare a performanţei organismului însărcinat cu reglementarea profesiei; ⇒ Să se bazeze pe rezultate, respectiv calitatea generală şi consecvenţa serviciilor contabile; ⇒ Să aibă abilitatea de a amenda legislaţia şi reglementarea atunci şi acolo unde este nevoie.

Organismele profesionale şi guvernele au interese şi obiective comune: profesioniştii contabili să servească interesul public prin utilizarea de standarde de înaltă calitate în serviciile prestate.

Abilitatea cea mai importantă a profesiei contabile este aceea de a pune pe primul loc interesul public, lucru care va face ca profesia să câştige respectul comunităţilor şi al organelor de reglementare din ţară şi la nivel global.

12

Categoria II: Auditul statuar si alte misiuni de audit si certificare

1. Ce reprezinta controlul de calitate la nivelul organismului profesional?

Controlul de calitate reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale, care vizeaza analiza modului de organizare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare în cadrul cabinetului a standardelor internationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme.

2. Ce reprezinta controlul de calitate la nivelul unui cabinet de audit?

Firma de audit trebuie să implementeze politicile şi procedurile de control al calităţii menite să asigure că toate procesele de audit sunt desfăşurate în conformitate cu standardele ori cu practicile naţionale relevante. Obiectivele politicilor de control al calităţii ce urmează a fi adoptate de o firmă de audit vor încorpora în mod obişnuit următoarele: (a)Cerinţele profesionale1 (b)Aptitudini şi competenţe (c)Repartizare (d)Delegare (e)Consultare (f) Acceptarea şi păstrarea clienţilor (g) Monitorizare Politicile şi procedurile generale ale firmei de control al calităţii trebuie comunicate personalului său într-o manieră care oferă o certificare rezonabilă a faptului că politicile şi procedurilesunt înţelese şi aplicate.

3. Explicati principiul integritatii si obiectivitatii in audit

Integritatea – presupune că profesionistul contabil trebuie să fie drept şi cinstit atunci efectuează servicii profesionale. Integritatea implica si tranzactii corecte si juste. Un auditor nu trebuie sa fie asociat cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea contin declaratii false sau omisiuni ce induc in eroare, informatii date cu iresponsabilitateObiectivitatea – presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără prejudicati, să nu se afle în situaţii de incompatibilitate, de conflict de interese, care să pună la îndoială rationamentele profesionale ale acestuia

Integritatea nu presupune numai cinste dar si echitate si inceritate. Principiul obiectivitatii impune fiecarui profesionist contabil obligatia de a fi just, cinstit in plan intelectual si neimplicat in conflicte de interese

4. Structura si necesitatea codului etic national al profesionistilor contabiliSTRUCTURA CODULUI ETIC NATIONAL AL PROFESIONIŞTILOR CONTABILIUltima ediţie (2011) a Codului etic naţional este structurată în trei secţiuni după cum

urmează :Partea A– (sau secţiunea 100 ) Aplicarea generală a Codului , conţine:Sectiunea 100 – Introducere si principii fundamentale Sectiunea 110 – IntegritateaSectiunea 120 – Obiectivitatea

13

Sectiunea 130 – Competenta profesionala si prudentaSectiunea 140 – ConfidentialitateaSectiunea 150 – Conduită profesională (profesionalismul)Partea B ( sau sectiunea 200 ) – Destinată profesioniştilor contabili în practica publică Sectiunea 200 – IntroducereSectiunea 210 – Numirea profesională Sectiunea 220 – Conflicte de interese Sectiunea 230 – Alte opinii Sectiunea 240 – Onorarii si alte tipuri de remunerareSectiunea 250 – Marketingul serviciilor profesionaleSectiunea 260 – Cadouri si ospitalitateSectiunea 280 – Obiectivitate – toate serviciileSectiunea 290 - Independentă – misiuni de audit şi examinareSectiunea 291 – Independenţă – alte misiuni de certificarePartea C (sau sectiunea 300 ) – Destinată profesioniştilor contabili angajatiSectiunea 300 – IntroducereSectiunea 310 – Conflicte potenţialeSectiunea 320 – Intocmirea si raportarea informatiilorSectiunea 330 – Actionarea cu suficientă experienţăSectiunea 340 – Interese financiareSectiunea 350 – StimulenteAnexa - Definiţii

NECESITATE : Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public .

Profesionsitii contabili trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in interes public . In acest scop relatiile dintre profesionistii contabili si clientii sau angajatorii acestora , dar si relatiile dintre profesionistii contabili trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament profesional. Aceste principii au menirea de a dea autoritatea necesara serviciilor respective si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabile ce pot influenta negativ deciziile acestora.

5.Independenta in audit

Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili în practica libera, indiferent de natura serviciului prestat. In cazul executarii unei misiuni de audit independenta devine cea mai sigura garantie ca profesionistul contabil si-a îndeplinitmisiunea în conditii de integritate si cu obiectivitate. Componentele fundamentale ale independentei sunt: independenta de spirit (rationamentul profesional) si independenta în aparenta (comportamentala).

6.Explicati principiul confidentialitatii in audit

Acest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor obtinute în timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze sau sa le divulge fara autorizare scrisa, în afara de cazurile cand obligatia divulgarii e prevazuta prin lege sau norme

14

regulamentare. Profesionistii contabili trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor referitoare la afacerile unui client sau ale angajatorului; aceasta obligatie se aplica si dupa terminarea relatiilor între profesionist si clientul sau angajatorul sau.Trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma, respecta aceleasi reguli de confidentialitate. Confidentialitatea nu se refera numai la divulgarea informatiilor, ea implica, de asemenea, faptul ca informatiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil in beneficiul sau personal sau al unui tert. Principiul confidentialitatii nu se aplica divulgarii informatiilor care permit profesionistului contabil sa indeplineasca obligatiile sale, stabilite prin norme profesionale.

7. Rolul si importanta dosarului exercitiului

Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste exercitiul cotrolat. El permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului.

Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:-mai buna organizare si mai bunul control ale misiunii;-documentarea lucrarilor efectuate, a deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat

faraomisiuni;-inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor dat la colaboratori;-justificarea opiniei emise si redactarea raportului.In mod uzual dosarul cuprinde:- planificarea misiunii;-supervizarea lucrarilor;-aprecierea controlului intern;-obtinerea de elemente probante.Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni, pentru a usura utilizarea sa in

functie de cultura cabientului. In general se recomanda a se folosi o impartire in 10 sectiuni simbolizate de la A la J.:

•EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) – “acceptarea misiunii:;•EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) – “sinteza misiunii si rapoarte”•EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) – “orientare si planificare”;•ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) – “evaluarea risului legat de control”;•EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) – “ controale substantive”;•EF (dosarul exercitiului, Sectiunea F) – “utilizarea lucrarilor altor profesionisti”;•EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) – “verificari si informatii specifice”;•EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) – “lucrarile de sfarsit de misiune”•EI (dosarul exercitiului, Sectiunea B) – “interventii cerute prin regulament;•EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea B) – “controlul conturilor consolidate”.

15

Categoria V : Evaluarea intreprinderilor

1. Care este valoarea unei intreprinderi daca are o capacitate beneficiara exprimata prin profitul net de10.000, iar costul capitalului acestei intreprinderi este de 15%?

V=CBi

= 10.00015 %

= 66.667

2 . Se dau urmatoarele informatii: imobilizari corporale 29.000; fond de comert 1.000; stocuri 20.000;creante 50.000; disponibilitati 5.000; capitaluri proprii 50.000; diferente din reevaluare 25.000; obligatiinefinanciare 25.000 si imprumuturi bancare 5.000; rata de remunerare a valorii substantiale brute este de15%; capacitatea beneficiara exprimata prin profitul previzional net 1.000/an; rata de actualizare este de12%.Se cere sa evaluati intreprinderea calculand o renta a goodwillului redusa la 5 ani.

Rezolvare:

GW = ANC +(CB – ANC∗i)

(1+t)n

ANC = ACTIVE – DATORII = ( 29.000 + 20.000 + 50.000 + 5.000) – (25.000 + 5.000) = 74.000CB = capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata in profit net = 1.000i = rata neutra

de plasament = 15 %t = rata de actualizare = 12 %GW 1 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%)/ (1+ 0,12) = 74.000 +( -10.100 )/ 1,12G = 74.000 –

9.017,86 = 64.982,14GW 2 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%)/(1+0.12)2 = 74.000 +( -10.100 )/1.122 = 74.000 –

8.051,66 = 65.948,34GW 3 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%)/(1+0.12)3 = 74.000 +( -10.100 )(1.12)3 = 74.000 –

7.188,98 =66.811,02GW 4 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%)/ (1+0.12)4= 74.000 +( -10.100 ) / (1.12)4= 74.000 –

6.418,73 = 67.581,26GW 5 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%)/ (1+0.12)5= 74.000 +( -10.100 )/(1.12)5 = 74.000 –

5.731,01 = 68.268,99

Ce sunt elementele intangibile ale unei intreprinderii si care sunt acestea?

Elementele intangibile sunt de regula elemente imateriale care pot sau nu sa fie inregistrate in patrimoniu dar contribuie la mentinerea potentialului actual si influenteaza rezultatele financiare ale intreprinderii si, pe aceasta cale, valoarea intreprinderii; elementele intangibile pot constitui sursa unui profit.

16

Categoria X: Organizarea auditului intern si controlului intern al intreprinderii

1. Prezentati continutul Cartei de Audit InternA. ROLUL ŞI OBIECTIVELE AUDITULUI PUBLIC INTERN1. Rolul auditului public intern 2. Obiectivele auditului public intern2.1. Obiectivele structurii de audit public intern2.2. Obiectivele misiunii de audit public intern.2.3. Obiectivele activităţii de audit public intern3. Organizarea auditului public intern în România3.1. Unitatea Centrală de Armonizare a Auditului Public Intern3.2. Comitetul de Audit Public Intern3.3. Structura de audit public intern – direcţie, serviciu, birouB. STATUTUL STRUCTURII DE AUDIT PUBLIC INTERN1. Atribuţiile structurii de audit public intern C. PRINCIPIILE APLICABILE STRUCTURII DE AUDIT PUBLIC INTERN ŞIAUDITORULUI INTERN 1. Independenţă şi obiectivitate2. Competenţă şi conştiinţă profesională 3. Exercitarea unei activităţi normate 4. Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii 4.1. Evaluarea internă4.2. Evaluarea externăD. METODOLOGIE1. Planul anual de audit public intern2. Condiţiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit public intern2.1. Accesul auditorilor interni la informaţii şi documente 2.2. Relaţiile cu entitatea auditată, obiectul auditului 2.2.1. Contactarea responsabililor entităţii auditate2.2.2. Realizarea misiunii la faţa locului 2.2.3. Transmiterea rezultatelor 2.2.4. Urmărirea misiunilor de audit E. REGULI DE CONDUITĂ

2. Descrieti continutul dosarelor de audit internDosarele de audit public intern - prin informaţiile conţinute asigură legătura între sarcina

de audit, intervenţia la faţa locului şi raportul de audit public intern. Dosarele stau la bazaformulării concluziilor auditorilor interni.

17

Tipuri de dosare de audit public intern:a) Dosarul permanent cuprinde următoarele secţiuni: Secţiunea A - Raportul de audit public intern şi anexele acestuia: - ordinul de serviciu; - declaraţia de independenţă; - rapoarte (intermediar, final, sinteza recomandărilor); - fişele de identificare şi analiza problemelor (FIAP); - formularele de constatare a iregularităţilor; - programul de audit. Secţiunea B - Administrativă: - notificarea privind declanşarea misiunii de audit public intern; - minuta şedinţei de deschidere; - minuta reuniunii de conciliere; - minuta şedinţei de închidere; - corespondenţă cu entitatea/structura auditată. Secţiunea C - Documentaţia misiunii de audit public intern: - strategii interne; - reguli, regulamente şi legi aplicabile; - proceduri de lucru; - materiale despre entitatea/structura auditată (îndatoriri, responsabilităţi, număr de

angajaţi,fişele posturilor, graficul organizaţiei, natura şi locaţia înregistrărilor contabile); - informaţii financiare; - rapoarte de audit public intern anterioare şi externe - informaţii privind posturile cheie/fluxuri de operaţii; - documentaţia analizei riscului. Secţiunea D - Supervizarea şi revizuirea desfăşurării misiunii de audit public intern şi arezultatelor acesteia: - revizuirea raportului de audit public intern; - răspunsurile auditorilor interni la revizuirea raportului de audit public intern.

b) Dosarul documentelor de lucru - cuprinde copii ale documentelor justificative, extrasedin acestea, care trebuie să confirme şi să sprijine concluziile auditorilor interni. Dosarul

esteindexat prin atribuirea de litere şi cifre (E, F, G, ...) pentru fiecare secţiune/obiectiv de audit din cadrul Programului de audit. Indexarea trebuie să fie simplă şi uşor de urmărit.

3. Care sunt instrumentele auditului internChestionarul cuprinde întrebările pe care le formulează auditorii interni. Tipurile de chestionare sunt: a) chestionarul de luare la cunoştiinţă (CLC) - cuprinde întrebări referitoare la contextul

socioeconomic, organizarea internă, funcţionarea entităţii/structurii auditate; b) chestionarul de control intern (CCI) - ghidează auditorii interni în activitatea de

identificare obiectivă a disfuncţiilor şi cauzelor reale ale acestor disfuncţii;

18

c) chestionarul-lista de verificare (CLV) - este utilizat pentru stabilirea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească fiecare domeniu auditabil. Cuprinde un set de întrebări standard privind obiectivele definite, responsabilităţile şi metodele mijloacele financiare, tehnice şi de informare, resursele umane existente.

4. Descrieti etapa de elaborare a raportului de audit internFiecare misiune de audit intern se finalizează prin întocmirea Raportului de audit intern,

are este adus la cunoştinţa entităţii auditate şi este semnat de către conducătorul care a aprobat misiunea de audit.

Raportul de audit public intern se întocmeşte pe baza Proiectului de raport de audit şi include eventualele modificări discutate şi convenite în cadrul Reuniunii de conciliere.

Raportul de audit public va fi însoţit de o Sinteză a principalelor constatări şi recomandări.

19

Categoria XII: Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati

1. Explicati rolul profesiei contabile in satisfacerea interesului public

Exercitarea profesiei liberale de expert contabil şi contabil autorizat presupune asumarea răspunderii de a acţiona în interes public, nu numai de a satisface nevoile unui client sau ale unui angajator.

Acţionând în interes public, format din clienţi,finanţatori, autorităţi publice, angajatori, investitori –expertul contabil şi contabilul autorizat ca membru al unei profesii liberale, trebuie să onoreze încrederea care i s-a acordat, respectând anumite norme de conduită, în mod deosebit conştiinţa profesională şi Independenţa.

Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii, printre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori, banci, buget, etc. Chiar daca profesionistul contabil este platit de un client determinat care este beneficiarul final al serviciului de elaborare sau auditare a situatiilor financiare, informatiile desprinse din aceste situatii financiare sunt utilizate de cei care formeaza publicul .

2. Explicati rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. Progresul uman duce la dezvoltarea pietelor,dar aceste nu se pot dezvolta fara profesionisti

contabili deci profesia contabila satisface un interes general. Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblu lor constituie cea mai buna carte de vizita

a unei intreprinderi,iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Profesionisti contabili au un rol important in dezvoltarea economica durabila prin

satisfacerea interesului public numai daca exista la nivel national organisme profesionale puternice care sa lupte pentru aplicare standardelor internetionale in domeniul auditului si contabilitatii.

Profesionisti contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale. Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili ,in orice sector din economie ar lucra, sunt

foarte diversificate: ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara; in mamagement; in fiscalitate; in sisteme informatice; in finante corporative si inteligenta manageriala; ca auditorui interni sau externi; in consultanta, in educatie,etc; asigura guvernele in atingerea obiectivelor lor economicesi sociale; contribuie la performantele pietelor financiare etc.

3 .Care sunt modalităţile de organizare a profesiei contabile la nivel european?Asociatiile sau organismele profesionale se infiinteaza prin consimtamantul membrilor

profesionisti contabili sau print-o lege. Intr-o tara se pot constitui unul sau mai multe organisme ale profesiei contabile.La nivel

european exista 2 moduri de abordare a calificarii profesionale:-sistemul de calificare a pregatirii si sistemul de calificare functionala.

4. Care sunt criteriile de recunoaştere a unui organism al profesiei contabile? Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice si de organismele internationale, un organism

national al profesiei contabile trebuie:- sa fie un organism necomercial si neguvernamental; - sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai; - membri sai sa fie profesionisti contabili;- sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si al publicului;

20

- sa aibe capacitatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si contabile (etica, disciplina, practica profesionala, controlul calitatii);

- membrii trebuie sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel posibil, activitatiile treditionale efectuate de profesionistii contabili;

- sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii si obiectivelor sale.

5. Care sunt activitatile/serviciile care compun profesia contabila in U.E?

Lista principalelor activitati/servicii care compun profesia contabila sunt urmatoarele: Tinerea contabiliattii. Elaborarea, examinarea si prezentarea situatilor financiare. Audit statutar. Alte lucrari de audit financiar contabil. Management financiar contabil. Servicii fiscale. Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderii. Evaluari de intreprinderi si titluri. Alte srvicii contabile.

6. Cum se clasifica profesionistii contabili in functie de statutul juridic la nivel european

Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic in: dependenti, cu statut de angajati; independenti sau liber profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile. Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea: individual; in forme asociative potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.

O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau ca furnizori de servicii, in domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderiilor.

21