exemplu - piesa clasa arbori

7/24/2019 Exemplu - Piesa Clasa Arbori

1/9

rk

Foiectdre

113

EXEMPLU

DA

PROCBS

TEI{NOLOGTC

DE

REALTIZARB

A

UNOR

PMSN

DIN

CI,ASA

AII.BORI

56

se

proiecteze

procesul

tehnologic

optirn

de

realizare

a

piesei

"'4'r

:t al

presel mecanice",

in conditiile

unui

num6r

necesar

de

buc{i

.t

buc/an.

Desenul cle

execufie

cu

condifiile

tehnice

impuse

se

prezinttr

infigura

f

-->

73

96*,or

Vederc

din

E

x

cl

E

*

E

EO

9oc

rd

:a

E

.E

.E

I

3

F'lg

&1.

Alul

prhrctpd

el

prcsel mecanlco'


2/9

r6t

dr

yoiecto't

csslor

irr

fornr[

difer[

de

la un

aliaj

la altul,

iar

la

acelagi

aliaj_timpul

cre-$te

mrcsa

piesei. Pentru

srpies[.

din

ofel

cu

masa

cuprins[

lntre

50

gi

100

kg,

de

nrenlinere

in

forml

este

l.-.

..2

ote'

t"il

Jerbaterea

formelor,

piesa

se

supune

opera{iei

de

indep[rtare

a

de tumare

"'r'

f-r.

obtinerea

pi$ei-s.-tf"bT;:

printr'un

procedeu

de

deformare

Deformarla

plasticl

este

metoda

de

prelucrare

dimensional[

fdrl

tfirilEre

prin

care,

in

scopul

obfnerii

unor

semifabricate

sau

produse

finite'

se

wndeeazS

deformarea

permanentb

a

materialelor

f6r[

fisurare'

prin

aplicarea

;ffid'or

exterioarc.

Avant4jele

metodei

de

prelucrare

a

metalelor

prin deformare

sunt:

i;;;p;r6filor

din

cauz.a

structurii

mai

omogene

sau

mai

dense

m

rE oitl

in urma

acestor

prelucr[ri;

-

consumul

minim

de

nurterial;

-

prwiziamare

de

prelucrare

mai

ales

la

rece;

-

ieducerea

duratei

prelucrdrii

ulterioare

prin

agchiere;

- posibifita1ib

[-;6Fr;

a

unor

forme

complexe

cu

un

num[r

minim

dh

r.oerafii

5i

manoPeri

simPl[

'

-

mirirea

productivit{ii

rnuncii'

Necesitatea

apficnrii

unor

fo4e

mari

pen-tru

deformare'

face

ca

r@mEmliile

ini$iale

sA

ire

mari,

ceea

ce

poate

fi considerat

Ga

un

dezavantaj

al

re

metode.

Procedzul

de

deformare

plastica

acceptabil

pentru

piesa sturliat[

este

mmmea

1iber6,

pror"a"u

re

trebuie

folosit

numai

in

cazul

pieselor

foarte

mari,

ffigrt*

.uttigrJrpaso"

put

t.a

utilajul'r

sau

a

pieselor

oe se

o


3/9

tg.S. .

Xsrtetets$$rfisi

deserara$Lnd

plesri

-

{lonsfnlclia

de,simuiui

pries*i

brulf

fi*rjate

desenul

de

exeeu .ie

al

pieser

l?nrre,

pe

care

se

[rec:

a\

odsa"';urile

.e:{y

prelu#arc,lu:

se

prevfid

pe

toate

supr:,afefeie

r,

preci:zie

r.limensional,[

gi

rr.rgr:eitiure

nu poate

fi

r:tr{inirtd

direct

Jin

fr.,r,r:

i

M*rimea

aclaosudlor

de

preir,rcr;rre

gi

abate.*e

lilnitil

r*

*r;;;f;l;;;;;

3L:::-":*ltt

:.::.

] :-j,

Tf

ie

rt e,,J

i

mrxi

si

irn

ii

e

*.:r's

v

ersale qi

d

r:

t

ungi

rn

ea

rr

ies*i

finite.

precurn

gi

tje

trgrui

lli{:ire;,

Adaosr.rdle

,i-

p;J;;;;;'ffi;l

st*diat*

sr:

a.[eg

tlin

tshe{ulg.

7'"

r:xlrr:s

conf*r.m

fiT.A$

z\z

l

t

-s,I

Lt3i?taiirued

p{'tseji

l.

fiilrn

F+:.1$r*

{lt_'rt}

-**.-i*-

--*

,

-=-*rng:,:**-q::Tt

t

brut

fiorj*rte

se realizeaz[

porn:ni

s*l

{2sl

.l-t

nrrrunmur

wru

tfltilumiiill

fr*

dulll,,

,itlol[4/ult;

flrr,r';i

rullilli

wtltlllrrrl"tnr;uf

d,,r,'i:l

iillllilfitill]rxlllllllll

ll8

trI

ns-1

ffiilmtum

mmilJa

rd

llllllllltry

=

litfi'

*4

illl[it,|ill|

*s$e

m],

iilmmel-

rir"m

-

:I1;tss

t'e

p

re

nu'umisnior

p

i4llllMe

F$e$el

j

l*tln::ii

i.:*l*:

ssiii:

ii_

L'i1.1

lx*

"f'ahelrrl

&.7...1.{lGrs:fttril+:

,1e

prtlut:rut1

Fti .;tt.u

l}ii:rie.ftriate

liLter

rin6

lru

**::Xlii,lf

t-"re}*,mi*e,

"EJ

,ri

.n.ru"

lirni.t&,

iri

rtl

$


4/9

tlltil

raz.ul

piesei

studiate

adaosurile

tehnologice

care

vor

fi

prevtrzute

sunt

nuleie

de

panl

de

pe

fusuri

(vezi

figura

8.7);

cl

adaosurile

de

debltare,

Aa:

se

prev[d

la capetele

arborelui

gi

au

'mttmuum

15":

d)

racorddrile

constnrctiw,

Rc:

racord6rile

constructive

sunt

rotunjiri

urghiurilor

interioare

sair

exterioare

intre

doi

pereli

ai

piesei

forjate,

tviodul

de amplasare

pe

piesd

a

acestor

adaosuri

este

prezentatinfigura

8.5.2.

Stabilirca

masd semifabricatului

ini{ial

Masa semifabricahrlui

initial

m4",lainceputul

prelucrtrrii

prin

forjare

se

A cu

relafia:

ffid

=

frpf

+ md

+ md

+

mcp

+

mq

+

mot

+

mrc

(8.2)

(8.3)

witc'.

m6-aSte

masa

piesei finite:

tzs

-

masa

pierderilor

prin

arderg

care

este

nrms[

intre

I

-

3o/o din

masa

piesei

finite;

fi4

-

ffl.6si

pierderilor

prin

"Are;

mcp-

masa

pierderilor cu

capetele

de

prinderei

fiiop

-

masa

pierderilof

adaosui de prelucrarQ,

frtat-

rnasa

pierderilor

prin

adaosul

tehnologic;

rlt,"

msa

pierderilor

prin

racordlrile

constructive'

Masa

piesei finite

se

calculeaz*

cu

relafia:

m'

=P'v

lnm

5e

p

este

densitatea

materialului.

iw

Y

este

volumul

piesei finite'Volumul

m;dculeazl

dup[

implrfirea

piesei in corpuri

geometrice

simple.'Cunoscfuid

$nsitatea

ofelului

este

.

p:7,85

kldrn3

se

determinl

masa

pisei

finite

brm

relafiei:

ffir.

=

7,85.r.(lo,st

.

378+382'

178+

735'?'100+

44,52'l4o+382'172+

(8.4)

'32\=45,o2kg

Masa

pierderilor

prin

ardere

va

fi

atunci

egal[

cu:

mo

=0,45k&

iar

mase au

urmltoarele

valori:

mp\,Ikg;

m"o=o,2kg;

moo=Z'l,}kg,

md=A,6k%imrc=0,2k9

(8'5)

Masa

semifabricatului

inifial

va

fi datll

de

rela$ia:

m

t

=

45,02+

0,45

+

0,1

+ 0,2

+ 27,3

+ 0,6

+ 0,2

=

7

3,87

kg

x

7

4kg

(8'6)

,

8.5.3.

Alegerea

semifabricntului

ini{ial

V'

Ca semifabricate

inifiale

pentru forjarea

liber[

se

folosesc

lingourile

1tilurlute,

pentru piesele

de

dim'nsiuni

mari,

barele

sau

plIcile

tumate

continuu


5/9

pentru

piesele

de

dimensirmi

medii"

sau

sernifabricale

larninate

pentru

piese

de

dinrensitrni

rnici.

Semifabricatul

inifial

supus

forjarii

liberq

in

cazul

arborelui

studiat,

se

4"9",

pe

baza legii

volumului

constmt,

ca

fiind

o

bar[

laminat

cu

diameFul

de

ll0

mm

gi

lungimea

de 1000

mm

8.5.,1. Debi

tarea

sr-m

ifab

ricatului

la dimensiuni

in

secfiile

sau

atelierele

de

debitare

se utilizeaza

mai

multe

metode

de

debitare,

cele

mai

r6sp6ndite

liind:

debitarea

prin

forfecare,

debitarea

cu

ferastiul,

debitarea prin

rupere

Ei

debitarea

cu flacara

Forfa

marirn4

It; in

funcgie

de

care

se

alege

utilqiul

de

debita,

este

dal

de relafia:

F=2.-S

(8.7)

iliilr'*mr it

Troie

t.5.7

In

ved

brlrtate

tr

la

;nr::

catele

;a

iorjar

it

tie

s.ft

;,t

int'lllzi

;tqeiunle

':l

a

se

d

:,fnere

es

'e.

de

zo

*ri

cu

2

l:L,,":

r

Ate.

m

*:,'c

lnperatu

r,

;slsnte

i

:e

male,

-rr;1

fo

{s

r:erne

n

,'

r":ze

de

ie

inc

rn.unte

de

:l;trpoc

ff;t rrtrrTllc

e

;,*-l.?ra

de

r

i;

mate

r:,rlrie

s

t*

7n

tab

qnn',edu;

8.8

lr

r"--r

L

,

.g''tr

,J

ii

ilrr

C

,.:mlC

l%,1

)llllllltiillll[lf

:rl

,$'lr'r

--.i

gi

L.

-r,'

lr

il

1,5

in

care:

s

este

suprafafa

forfecatit

rr

-

rezistenla

la

forfecare (

r,

=

0.g.4

).

inlocuind

in

relalia

(8.7),

r

alorile

corespun

zaroaxe,pntru

s

gi

pentru

r^

se

obfine:

F

=

0.8 "

66

.

47

49.25

=

25A7

6MaN

(8.8)

8.5.6.

Tratamentul

teruic

ini$al

In

scopul

imbunrlSfirii

deforrnabilitlilii

materialului

semiferbricaului

r

poate

efectua

un

trdamsrt

termic

de recoacere

de iinmuiere.

Cele

mai

utilizxle

maqini

flentru

forfecarea

sernifabricatelor

laminan

destinate

foqarii

sunt

presele

gi

foarfecere

de

di'erse

tipodimansiuni.cum

h

ganeral

atelierele

de

debitare

au

in

dotare

utilqie

care

pot

dezvolt4

in

func$e

de

mirimea

lor.

fo4e

diferite,

alegeerea

celui

la

care

uimeazi

s6

se

debiteze

rm,

anumit

semifabricat,

se

poate

face

pe

baza

diagramei

de

lucru

a

utila{ulu

respectrv.

8.55.

Controlut

inifial

.Inaintea

inceperii

operaliilor

de forjare

este reconumdu

sit

se

r(ecr&

opera{ia

de control

defectoscopic

nedistructir',

pentru

punera

in

evidenla

r

eventualelor defecte

inteme

ale

sernifabricatului

(fisui

brapatuti,

ruprup,,"*nt

de

material,

incluziuni,

defecte

de

tipul

fulgilor

et4.

aregerea

metodei

&

eontrol

se

face

in

funcre

de natura

materialului

semiEu;catutui

$

&

edripamantele

de

control

ale intreprinderii.

Recoacerea

de inmuiere

(globulizare)

se

poate

rertlira

in

nrai

rrqh

vriante.Procedeul

cel

mai

simplu

de

recoacere

este lnc6lzirea

para

h

n

temperaturtr

sub

punctul

A"r,

de

pe

diagrana

de

echilibnr

Fe-C,

de

o'uiir.i

an*

720"C;

moilinere

2-10

ore;

r&ire

lentecu

cuptorul.


6/9

ht

gotectare t65

t.5.7.

Stnbilirca

parametrilor

reglmului

de

inctrlzlre

ir$

r

ederea

forierii.

rnaterialele

metalice

trebuie

s[ aibl o

:tate ridicatd. Acest lucru

impune ca

plasticitatea

s[

fie

maximfl,

iar

la delormare

minim[.

Pentru

atingerea

acestui

deziderat

le

destinale

foriArii

se

inctrlzesc.

Pentru slabilirea

regimului

a

forjare

trebuie

deterrninafi

urm[torii

parametrii: temperatura

de

n:

ie

s.farSit

de

de.rtrmare,

viteza de tncdlzire,

durata de menpinere

Si

,w',itdlzire..

ilueiunle

carbon obignuit,

cazul

materialului

piesei

studiale, se

r

se

defcrnna

in

don"reniul

solufiei

solide

y.

Temperatura de incepul

misre este delerminatl

de temperatura

de topire,

iar cea de sfbrgit de

.:'

,le

zona translormf,rii lazei

y

in

u.

Ca

limittr superioarl se

impune

o

3 cu

200

.".

300"C

sutr

linia

solidus.

ltt

concluzie,

pentru

materialul

fiutritate.

intervalul

de

ternperalurd

intre cat-e se

face delornrarea

este

-i

'C

*s:neraJura

la care se efectueaztr

foriarea

influenfeazl

tensiunile

a{-srente

in

material. Astfel,

dacd temperatura

de sfbrgit

de

forjare

este

le

rrlare, tensiunile

se

echilibreazl

prin

temperatura

proprie

din

piesa

f,ul

forjarea

se

terminil

la

o

temperatur[

prea

scfuutd, atunci

re :lerne nu se echilibreazA

.ri'r,:zr

de

incdlzire

clepinde

de

o

serie

de

factori,

cum

ar

fi:

tipul

ce

incilzire

folositf

propnetdfile fiz.ice

ale

materialului. starea

'ng:nte

de

inclrlzire, temperatura

din spatiul

de

lucru

al

cuptorului,

.

:*cirpocd

dintre

mediul

de

incblzire

gi

rnaterial etc.

Din

punct

de

nrrmic

este de

dorit ca viteza

de

incllzire

s6

he

cdt

mai

rnare. ins[

rm:tati de

pericolul

apariliei

cr[pltwilor

ca urrnare

a dilatfii

diferite

a

le material situale

pe

direcfia

de transmitere

a clldurii.

Viteza

de

:ebuie

sf,

fie

?n

concordanf[

cu

compozifia chimici

a ofelului

qi

se

lll4e

Jrn

tahelul

8.8.

Trhciul

8.8 I'itezele aclmisibile

pentru

incdlzirea

olelurilo

Viteza

de

incnlzire, in nun/min

@tr"E:e

cu:

I

r"

a

rl

sqr

C

.T

5-ilo

C

l.:{c c

1,2

.1,0

0,8

0,6

0,6

0,55


7/9

Durata

incflzjrii

esle

un

parametru.

care

depinde de

ceilalfi

dcm

enumera{i

mai

sus.

tn

principal

?ns[

durata

?nc[lzirii depinde

de

forma

E

dimensiunile

semifabricatelor,

de

modul

de

asezare

a

acestora

pe

vatre

cuptorului

gi

de

tipul

instalafiei

de

inc[lzire.

in

practicA"

pentru

determinare'e

rapidfi a duratei

incdlzirii

r, se

utllizeaz}

relafia:

r=lr.kr'dJA

Wl

(8

e)

,W,,b

Yotec

in

Practic

illruuonrWte

50(10

unlirrlmms,"r:ul

mai

murlame{,e.

care

11566yr

enn

P6n[ la

Fentru

a

irmttmuruere

Pnn

fo

F

=

Ra

irlllt

:Me

RJ

este

lllilrin"Jl-rllit

dLn

se

rrtnrm-

DuP[

efe

iilfimnd,J,ere

F=86

Dacf,

int

unncurle)

atunc

1o

G

=

--

v-q

im

rur'e.

I

este

M,cnsl(v=

-dms

nla

la

d

:msml

Prins

urnrs

rsale

al

Intodu

2

iv=

62

Av&rd

iilfL,,ec'ului

de

Forja

ns6rela

cioc

lre;.l.ie.

Pen

u

inundere

$Enrrt&re.

inti

mmrruhar

cu

:nsJare

de

a

uF

urans.

P

in care;

kt este

rrn

coeficient

ales

in

funcfie de

masa

semifabricatului,

kr=

l0

."

20;

kz-

coeficient

in

firncfie

cle

modul

de

amplasare

a

semifabricatelor

pe

Yatra

cuptorului,

kf

| ...

4; d

*

grosintea

sau

diametrul

semifabricahrlui,

in

m.

'

Fil6'd

inlocuirile

necmare,

(lcr:10,

k2=2,

d:O,ll),

in

relafia

(8.9)

se

ofutine

durata

de

inc6.lz.ire

in

cazu[

piesei

studiate,

dup[

cum

urmeaz*

r=10.

2.0,11"16,11

=a,72

h

(8.10)

.

?ncfilzirea

se

realizeazl

in cuptoare

de

?nc[lzire

cu

flacfirE

sau in

cupkrare

electrice.

g.g.S"

Stabitirea

succesiunii logice

a

operadiilor

de baztr

la

forjarea

liberl

r

rtrborelui

pentru

ob,finerea

arborelui

cotit

prin

fo{are

liberd trebuie

efectude

o

serie

de

operalii

simple

de

forjare

llbert

in

umrltoarea

ordine:

intinderea

capului

de

manipulare

5i

orestarea

portru dezaxate,

deza:rareA

intinderea

primului

tronson

de

caplt,

lntinderea

celui

de al

doilea tronson

de

cap6l

debitarea

capetelor

(fig

S S)

Fig.S.8"

$uccesirmea

logtcl

a operafillor

de

forjare

liberi

Pcntru

piesa'Axul

prlnc'lpd

el

prced

rnecanlcet:

a

-

intingerea

caprlui

de

mmipilere

ql

crectarea

pcntru

derarrre;

6 -

dceerarer;

c

-

lnthdercr

prirrnrhd tronson

de

cap6q

7

-

lnftrder*r

elui

de al

doilea

tmnson

de capll

a -

debltercr

capetelon


8/9

& gciectre

8.5;9.

Alegerca

utilaiului

de

foriare

liberl

h

praaic6,

pentni

forjarea

liberl

se

folosesc

presele

ca{

fo{a

necesarl

rc

50t)000

daNI,

respectiv

pentru

deformarea

semifabricatelor

cu

maimarede500mm.Penlruvalorimaimicise.recomarrdtr

*.uudeobiceimasaplrfiicEzltoarep6n[la5000kg'celmai

r

lin6

la

3000

kg'

e;i-*

"f

rgerea

irriliajului

trebuie

calculatl

fo4a.

necesard

operafiei

de

frn

fot:ir.

liber6"

Aceasta

se

determinl

cu

relafia:

F

=

Ra

'lo

'bu

[,ialr]

(8.11)

.F*

es'te

rezistenfa

la deformare,

in

daN/nrm2;

lo

-

lungimea

iniliall

a

lrn

semifabricat,

in

rnnr:

bc

-'

IAI*"a

inifial[

a

semifabricatului'

in

fota

.frrtur,r""

inlocuirilor

necesare

se

glsegte

valoarea

forlei

de

n

F=869022

daN.

rm*

intinderea

se

efectueaz[

pe

utilaje

care

lucreazS

cu

lovituri

de

goc

mrnci

masa

p[r{ii

cful[toare'

C,

se

determinl

cu

relafia:

(8.12)

rla

ele

sernifabricatului.

hmn'oducind

datele

in

relafia

(8'

12)

se

obline:

:

=**

.46.n'ss2'450'

*fi=rcs,l

trel

anfod

in

vedere

cele

de mai

sus

se

alege

un

ciocan

pneumatic

cu

masa

-de

1000

kg.

8.5.

10.

Forjarrca

ProPriu-zistr

elmfiu

semifabricatele

iilindtice

se

er(ecutll

5i

o

migcare

de

rotire

.

=4.nor

tn\

[*g]

'q

r)

(8.

l3)

*ur"i,mea

liberl

se

face

pe verticalI"

semifabricatul

fiind

aSezat

pe

u

*GU*

gi

lovit

de

wr

berbec,

direct

sau

prinintermediul

y:t,t::l:

ruMr

ymrru

oUp.erea

atboielui

cotit

studiat

se

vof

dectua

operafii

de-bazi

lm|@r"

simplf

.r.rturr,

lntindere

cu

dezaxare,

intindere

profilatd"

m* m*rA*r."

irutir."

ad

o

creqtere

treptat[

a

lungimii

semifabricatului

*

rqt.$"t*tu

secfiunii

transversale

(fig'8'8'

c'

d)'

Materialul

are o

-

oilr,

intermitent4,

f"A

este

aplicat[

succesiv,ln

pauzelemi$cirii


9/9

secliune

sau

a

unor

deplaslri

de volume

parliale' In

-figura

8.8,

a,

se

crestarea

efectuat[

pe

ambele

plrfi

ale

semifbbricatului

in

vederea dea

fronsonului intermediar

aI

arborelui.

Infinderea

cu

dezaxare,

specilicl

cotiti,

realizeud

at61

intinderea

unei

por,huni

a

semiflrbricatului

E&

deplasarea

ei

fafl

de

axa

inifiald

(/\S.S.S,

b).

Debitwea

servegte

la

d

capetelor

de

pdndere

a

semifatrricatului.

intermitent5,

altematjv

cu aplicarea

forlei de

deformare.

Crestarea

este sF

prin

care

se

realizeaz[

pregltirea semifabricatelor

in vederea

gchimbtrir

Pentru

realizarea

corectr

a unei

operatii

de intindere,

trebuie

ar1

vedere

urm[toarele

aspecte:

prima

trecere

irebuie

rdizat|cu

presiuni

mu

de 50i/o

din

gradul

de

reduce

ad*ris

la

forjare,

pentru

a

evita

criplturile;

-

pentru

a

evita formarea

suprapunerilor

de

material

lungimea

de

prindere

s[

fie

mai

mare

decdt-reducerea

pe

intrl{ime;

-

1

evitarea

fisurfuii

se

recomflrdd

ca. forjarea

s[

se facl

cu

scule

profilate.

\l

de deplruare

a

pieselor

trebuie

sf,

fie

destul

de rnari,

fiind

necesartr

o

bunf,

inlre

deplasarea piesei

gi

aplicarea

forfei.

Forjarea

liber[

este

o

p

cu

productivitate

foarte

scztzutit

se

realizeazi

prin

deplasarea

suc

semifabricatului

cu mir;cflri

de

avans

corelate

cu migc[rile

berbecului.

face

s[

fie

totodatd o prelucrare

dificil[

gi

cu

condilii

grele

pentru

opo*o

I6

8.5.11.

CuId{irca

In

urma

procesului

de

deformare,

dar

mai

ares

in

timpur

int

piesele

forlate

r[m6n

la

suprafald

cu

arsuri

gi

alte

defecte

sup"rfi"iul*-

pentru

care

se

supurl

operafiei

de

cur{ire.

pentru

aceasta

se

folosesr

rotative

(pentru

piese

mici

qi

mijlocii),

instalalii

de

curIfire

cu

jet

de

fimt il

mfr

,ffinmlrmrm,rc

iltlftililnrilluitflfl:

l,rd

$r

+;

;

fl{lllili

ilar,llllr5

...

41

l[1]] lmll

l-dr

'

il$llllfilllllllllt".lrHi'

i,'e

;

.,tjllltull::.ilL,-

" ;lilfillt]l

*

tl

-

;l$ntr;liii-

e

"'

-

.u-i

ri

i

q-is

r

-

Y-e

X :-t

-?5

::

,:F55 4

-;cnr-"bu

,"E|]n-;'-

-

;15

Si'

- lwle

$]

rre{';

"riel SD

*

Frtt:

I,

rsne

ilrruumur

;neilu

rfr ffi1fiflruuiilr'"rI

g

m

(Rentru

piese

mici

gi

mijlocii),

instalafii

de

sablare

(pentru

orice

tip

de

instala{ii

de

decapare

chimictr

etc.

se

poate

efectua

o recoacere

de

detensionarg

pentru

micpm

tensiunilor inteme

acumulate

in

timpul

forjfii.

pentru piesete

o*

d

recomandI

incalzirea

lentii

a

pieselor

p6nr

la

temperatura

de 650

_

i

menfinerea

th/25

mm

de

grosime

maximtr

a secfiunii piesei

urmatd

de

r

8.5.12.

Tratamentul

termic

final

cu

cuptorul p6n[

la

200-

300"C,

iar

apoi rtrcirea

in

aer.

8.5.13,

Controlul

final

Se

efectueazd

controlul

dimensional

al

nedistructiv.

arborelui

si

un

8.5.14.

Ambalare

gi

trimitere

la

secfiile

de

prelucrtrri

mecanica

exemplu - piesa clasa arbori

Documents