EXAMINAREA SI SEMIOLOGIA MUCOAELOR APARENTE LA ANIMALE

Examenul mucoaselor aparente are inportanta cu totul particulara la animale, fiindca – spre deosebire de om – modificarile tegumentelor nu se pot descoperi decat in mica masura la nivelul pielii, atat din cauza fanerelor cat si a pigmentarii pielii, caracteristica celor mai multe animale. Obisnuit, in cadrul examenului general se examineaza conjunctiva, mucoasa nazala, bucala (gingivolabiala) si vaginala.

TEHNICA EXAMINARII

Examinarea mucoaselor aparente se poate face in bune conditii numai la lumina naturala. Animalele se contentioneaza corespunzator. Inainte de examinarea propriu-zisa a mucoaselor, se observa deschiderea orificiilor respective si regiunea din jur, la nivelul acestora putandu-se descoperi fie leziuni identice cu ale mucoasei, fie diferite scurgeri sau urmele pe care ele le lasa pe piele. Inspectia mucoasei conjunctive prezinta unele particularitati in functie de specie. La cal, pleoapele se departeaza cu degetul mare si aratator, presand usor asupra globului ocular, spre a evidentia si pleoapa a treia. Conjunctiva palpebrala a calului are culoarea roz si un luciu usor, in timp ce conjunctiva sclerala este alba, prezentand adesea o nuanta galbuie. La bovine, examinarea conjunctivei necesita prinderea animalului de coarne, foarte rara fiind necesara fixarea cu clestele de nas sau introducerea degetelor in nari si prinderea concomitenta de un corn. Punerea in evident a conjunctivei palpebrale se face indepartand bimanul apleoapele, fiecare cu cate un deget mare. Daca se preseaza prin pleoapa superioara asupra globului ocular, devine evidenta si pleoapa a treia, desi in mai mica masura decat la cal. In cadrul exemenului general, examinarea mucoasei se rezuma adesea la portiunea sclerala. Pentru inspectia acesteia este suficient ca examinatorul sau

un ajutor sa prinda animalul de coarne si sa-i rasuceasca moderat capul pe gat, in sens corespunzator partii pe care se examineaza. La bovine, conjunctiva este, in general, mai pala si mai putin stralucitoare decat a calului, iar cea sclerala are adesea nuanta cenusie. La animalele de talie mijlocie si mica, conjunctiva se pune in evidenta prin indepartarea fiecarei pleoape cu cate unul din degetele mari si presarea asupra globului ocular. Inspectia mucoasei bucale. In cadrul exemenului general, obisnuit se examineaza portiunea gingivolabiala a mucoasei bucale. Ea are culoare rosie pala. Inspectia mucoasei pituitare prezinta importanta clinica mai ales la cal. Ea se executa dupa indepartarea aripilor narilor. Examinatorul trebuie sa stea lateral, spre a nu fi stropit cu secretii, in caz ca animalul sforaie. La restul speciilor se indeparteaza bimanual narile sau cel putin aripa interna, fara insa sa se poata pune in evident decat o zona redusa a mocoasei. Din aceasta cauza si datorita faptului ca mucoasa din apropierea narilor este deseori pigmentata, la aceste specii, examinarea mucoasei nazale are importanta redusa. La porc, caine si rumegatoare mici, pentru exloatarea mucoasei nazale anterioare se poate folosi un otoscop sau alt departator. La cal si bovine, mucoasa pituitara are culoare rosie-inchis, in timp ce la restul animalelor este roz. Mucoasa vaginala se inspecteaza dupa indepartarea manaula a buzelor vulvei sau aplicarea unui speculum vaginal. Pielea fetei interne a preputului se poate examina dupa scoaterea penisului din furou. In acelasi timp se observa si portiunea terminala a uretrei, respective mucoasa de la nivelul ei. Aceste tegumente sunt adesea pigmentate. La pasari, starea circulatiei capilare si diferitele modificari pigmentare se observa si la nivelul crestei si al barbitelor, alaturi de mucoasa bucofaringiana si laringotraheala. Mucoasele pasarilor sunt intotdeauna de culoare roz. Examenul microscopic poate complete datele, fiind utilizat la examinarea conjunctivei pentru punerea in evident a rickettsiilor, in raclatul de la nivelul abceselor miliare pe care le produc pe mucoasa. De asemenea, daca se examineaza la microscop secretia recoltata cu ajutorul unui tampon de vata din unghiul nazal al ochiului, se pot obtine relatii in thelazioza bovinelor si a

cabalinelor. In hipo- sau avitaminoza A, in secretia conjunctivala apar celule cheratinizate. Examenul microscopic se mai poate utiliza la controlul mucoasei vaginale, la vaca, si al pielii preputului, la taur, cand se suspecteaza trichomonoza, precum si la examenul mucoasei bucale (candida albicans) etc. Biopsia permite obtinerea de date suplimentare in privinta modificarilor mucoaselor aparente. Pentru acordarea unei juste semnificatii diferitelor modificari ale mucoaselor se vor examina obligatoriu toate mucoasele accesibile; datele examinarii lor vor fi coroborate cu celelalte date ale examinarii complete a animalului si interpretate in consecinta.

MODIFICARILE MUCOASELOR APARENTE

Modificarile conjunctivei se refera la culoare, volum si la secretia lacrimala. Culoarea rosie a conjunctivelor insoteste conjunctivita, putand fi unilaterala (de exemplu, in conjunctivita traumatica) sau simetrica. Inrosirea este totdeauna dubla dupa eforturi, in timpul caldurilor mari, in colici, in antrax, rujet si alte stari septicemice sau toxiemice. Cianoza, respectiv culoarea rosie-inchis, visinie sau albastruie a conjunctivei apare in starile dispneice, insotite de anhematoza. Ea poate fi circumscrisa cand se datoreaza tulburarilor vasculare ale teritoriului respectiv. Culoarea rosie cu tendinta spre cianoza se poate observa si in intoxicatii (clorati, nitriti etc) si in bolile infectioase grave (antrax, rujet, pleuropneumonie contagioasa), peritonita si uneori chiar datorita temperaturii scazute din mediu. Culoarea rosie-deschis, similara cu a sangelui arterial, apare la nivelul mucoaselor ca o expresie a lipsei de utilizare a oxigenului de catre tesuturi, in intoxicatii cianogenetice. Culoarea cenusiu murdar, datorita reducerii circulatiei periferice, intervine in urma vasodilatatiei centrala si totodata din cauza scaderii hemoglobinei si a transformarii in mare parte a ei in carboxihemoglobina: faza premortala, unele forme grave de colici etc. Mucoasa prezinta vase injectate in caz de eforturi, febre ridicate, maladii meningoencefalice etc. Hemoragiile de la nivelul conjunctivei pot avea dimensiunea bobului de mac (petesii), mai mari, dar regulate (echimoze) sau sa se traduca prin pete difuze, care acopera o mare intindere a mucoasei (sufuziuni). Petele hemoragice apar in procesele acute grave, infectioase si toxice, care produc siderarea functiei hematice a ficatului si a maduvei oasese (anemia infectioasa, intoxicatii micotice etc) si, in general, in bolile manifestate prin diateza hemoragica sau in urma traumatismelor locale. Coloarea icterica poate avea intensitate si nuanta variabila. Cand apare doar usoara ingalbenire, este vorba de culoare subicterica, intalnita in unele boli generale grave (anemie infectioasa a calului, eritroleucoza gainii etc.), din cauza hemolizei, sau in cele care impieteaza asupra tranzitului biliar (gastroduodenite, obstructii intestinale etc). daca ficatul este grav degenerat, culoarea se intensifica, devenind citrina sau oranj – culoare icterica – asa cum

este cazul in intoxicatiile brutale. Aceeasi culoare se observa in obstructia cailor biliare (icter mecanic) sau ca o consecinta a distrugerilor masive de globule rosii (icter hematic). Afara de icterul hepatic si hematic, culoarea icterica poate fi datorita – ca si in cazul pielii – altor pigmenti decat celor biliari (carotenoizi, medicamente colorate galben etc). Paliditatea conjunctivei este expresia tuturor starilor anemice, hipocrome, oligocitemice sau mixte. Edematierea conjunctivei este rezultatul infiltratiei seroase a mucoasei si submucoasei. Ea se poate prezenta sub forma de “mucoasa sticloasa sau slaninoasa”, de “ochi gras” sau “chemozis” din cauza infiltratiei. “Ochiul gras” consta in tumefactia exagerata a mucoasei, alaturi de un luciu caracteristic, pronuntat, intalnindu-se mai ales in bolile parazitare anemiante si casehtizante ale oilor: distomatoza, strongiloza, echinococoza. Chemozis-ul este hernia mucoasei prin fanta palpebrala, sub forma de burelet, datorita tumefactiei exagerate. El poate aparea in cazurile amintite mai inainte si in conjunctivite (de exemplu, in conjunctiva pasarilor).