evolutia fenomenelor demografice

8/7/2019 evolutia fenomenelor demografice

http://slidepdf.com/reader/full/evolutia-fenomenelor-demografice 1/14

EVOLUŢIA PRINCIPALELOR FENOMENE DEMOGRAFICE ÎN

REGIUNEACENTRU



CUPRINS

CUPRINS................................................................................................................3INTRODUCERE.....................................................................................................4CAP. I. Noţiuni intoductive-definiţii.......................................................................5CAP. I I. Evoluţia principalelor fenomene demografice în RegiuneaCentru .........6

2.1. Natalitatea..........................................................................................62.2. Mortalitatea infantilă..........................................................................82.3. Fertilitatea.........................................................................................10

CAP . III. Analiza SWOT demografie în RegiuneaCentru ...................................11CONCLUZII...........................................................................................................12BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................14

2



INTRODUCERE

Populaţia, alături de caracteristicile fizicoeconomice trasează principalelecoordonate ale unei ţări. Uneori, nu nivelul dezvoltării este important, ci maiimportante sunt posibilităţile de dezvoltare şi de adaptare la context. Între acestea,caracteristici le populaţiei sunt primordiale .Numărul, ritmul de creştere, evoluţiacomponentelor sporului natural şi a emigraţiei externe, structura demografică, duratamedie a vieţii, nivelul de instruire, dau profilul demografic al unei populaţii. Întreacestea, evoluţia componentelor sporului natural este determinantă pentru numărul şistructura pe vârste a populaţiei precum şi a duratei medii a vieţii (dependentă de

mortalitatea specifică, pe vârste şi sexe).Evoluţia variabilelor demografice în România nu face excepţie de la tendinţa

generală în populaţiile europene. Astfel, România se confruntă în momentul de faţă cuo scădere a populaţiei ca urmare a unui spor natural şi migratoriu negativ. Fertilitateaaflată la un nivel inferior ratei de înlocuire precum şi migraţia forţei de muncă tineregenerează o criză a forţei de muncă, precum şi dezechilibre ce tind să se accentueze înraportul dintre populaţia activă şi cea pensionată.

În lucrarea de faţă vă este prezentată evoluţia natalităţii, a mortalităţii infantile şi afertilităţii la nivelul RegiuniiCentru a României, elementele care o influenţează şiimpactul acestor factori demografici asupra vieţii sociale şi economice a zonei. Amutilizat date furnizate de Institutul Naţional de Statistică pentru a realiza studiul de caz pentru perioada 2000-2008.

3



CAP.I Noţiuni introductive-definiţii

Natalitatea reprezintă mulţimea născuţilor vii într-o anumită perioadă, pe un anumitteritoriu delimitat.

Fertilitatea 1 sau rezultatul ei natalitatea unei populaţii sau subpopulaţiicaracterizează mulţimea născuţilor-vii în cadrul unei anumite colectivităţi umane, binedelimitate de timp şi în spaţiu. Numărul de naşteri care se înregistrează la o anumită populaţie, într-un an calendaristic depinde atât de factori demografici ca, de exemplu:efectivul şi structura pe vârste şi sexe a unei populaţii, numărul de cupluri conjugale,structura acestora pe vârste, durata căsătoriei, numărul de copii deja născuţi cât şi de

factori sociali şi economici ai perioadei cum ar fi: condiţiile de locuit, nivelul de educaţie,cel al veniturilor, religia, obiceiurile şi tradiţiile cu privire la dimensiunea familiei, etc.

Fecundintatea este un fenomen demografic care descrie capacitatea fiziologică de procreare sau de reproducere ce se manifestă în cadrul unei anumite populaţii.

Fertilitatea reprezintă măsura performanţei de reproducere a femeilor, bărbaţilor saua cuplurilor conjugale exprimată statistic ca număr al născuţilor vii. Numărul maxim alfecundităţii unei femei este de aproximativ 20 de copii şi el se atinge în practică doar în

mod cu totul excepţional.Opusul fecundităţii este sterilitatea.Născutul prematur reprezintă un copil născut cu 4-8 săptămâni înainte de

terminarea perioadei de sarcină şi care are o greutate mai mică de 2500 grame.Născutul-mort este un făt extras complet din corpul mamei după o perioadă de

gestaţie de cel puţin 28 de săptămâni care nu prezintă niciun semn de viaţă.Avortul 2 reprezintă întreruprea cursului normal al sarcinii în primele şapte luni.După caracterul de intenţionalitate poate fi de două feluri:

•Avort spontan , care înseamnă pierderea sarcinii independent de voinţa mamei;•Avort provocat reprezintă întreruperea artificială a sarcinii prin diferite

mijloace.

1 M. Ţarcă, V.Ţarcă, M. Ţarcă- Elemente de demografie, Edit. Junimea, Iaşi,2006, op. cit., p.143.2 M. Ţarcă, op. cit., p. 144.

4



Naşterile multiple având ca rezultat doi feţi poartă denumirea denaşteri gemelare ,iar feţii se numesc gemeni .

În mod obişnuit, în demografie, natalitatea şi fertilitatea se referă în special la populaţia feminină. Fertilitatea masculină, deşi este la fel de importantă ca şi ceafeminină, în practica actuală este mai greu de urmărit şi măsurat.

În viaţa unei persoane există un interval de timp în interiorul căruia fiinţa umanăeste capabilă să procreeze, numitvârstă de reproducere sau vârstă fertilă . Pentru femeiacest interval este cuprins în mod convenţional între 15 şi 49 de ani, mai precis întremenarhă şi climacteriu, interval care la bărbaţi nu are o limită superioară bine precizată.

Factorii care influenţează fertilitatea pot fi grupaţi în: factori biologici, factori decomportament şi factori socio- economici şi culturali3.

Factorii biologici care influenţează fertilitatea sunt:• Vârsta la prima menstruaţie şi la menopauză;

• Sterilitatea;

• “timpi morţi”- perioada de sarcină şi de după naştere;

• Mortalitatea;

Factorii de comportament se pot grupa în:• factori indirecţi cum este vârsta la căsătorie;

• factori direcţi cum ar fi mijloacele anticoncepţionale şi întreruperea sarcinii.Factorii socio-economici şi culturali sunt determinanţi ai comportamentului

reproductiv al populaţiei:• Urbanizarea;

• Schimbările petrecute în funcţiile şi structura familiei;

• Nivelul de trai corelat cu costul educaţiei copiilor;

• Nivelul crescut de educaţie a populaţiei, în general, şi al femeilor în special;

• Profesia/ ocupaţia femeilor;

• Mobilitatea socială;

• Apartenenţa religioasă.

Principalele surse de informaţii 4 pentru măsurarea fertilităţii sunt recensămintele populaţiei şi statistica stării civile, la care se adaugă anumite informaţii obişnute cu3 L. Asandului- Elemente de demografie, Edit. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi, 2007, p. 1474 M. Ţarcă, op. cit., p. 145.

5



ajutorul anchetelor demografice pe bază de sondaj, special organizate, care se pot referi lamărimea familiei, la intervalul dintre naşteri, la atitudinea faţă de planificarea familieietc.

CAP. I I Evoluţia principalelor fenomene demografice în Regiunea Centru

Regiunea de dezvoltareCentru este asezată în zona centrală a României, îninteriorul marii curburi a Munţilor Carpaţi, pe cursurile superioare şi mijlocii aleMureşului şi Oltului, fiind strabatută de meridianul de 25° longitudine estică şi paralelade 46° latitudine nordică. Prin poziţia sa geografică, RegiuneaCentru realizează

conexiuni cu 6 din celelalte 7 regiuni de dezvoltare, înregistrându-se distanţe aproximativegale din zona ei centrală pânţ la punctele de trecere a frontierelor.

RegiuneaCentru este formată din judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureşşi Sibiu şi are o suprafaţă totală de 34100 km², ceea ce reprezintă 14,3% din teritoriulţării. Ca suprafa ţă, depăşeşte unele ţări europene cum ar fi Albania, Luxemburgul,Macedonia, Slovenia şi Republica Moldova.

Cu o populaţie de 2.530.486 locuitori, în regiune se concentrează 11,7% din populaţia României. Media regională de 74,2 loc/ km² este inferioară celei naţionale, ceamai mare densitate a populaţiei fiind în judeţul Braşov (111,4 loc/ km²), iar sub mediaregională sunt judeţele Alba (60,7 loc/ km²), Covasna (60,3 loc/ km²), Harghita (49,2 loc/km²). 59,9% din populaţie se concentrează în mediul urban – cuprinsă în reşeaua de 57 deoraşe ale regiunii. Un grad ridicat de urbanizare deţin Braşov (74,7%) şi Sibiu (67,6%), întimp ce Harghita are o populatie predominat rurala (55,9%).

2.1 Natalitatea

Natalitatea în România este în scădere drastică, de la 16,0 născuţi vii la 1000 delocuitori în anul 1989, la 10,5 în anul 2000 şi 10,0‰ în anul 2004. Această perioadăînregistrează cei mai scăzuţi indicatori de natalitate şi fertilitate din istoria modernă aRomâniei, fenomen demografic de mare gravitate şi cu impact socio-economic major pe

6



termen mediu şi lung. Din cele 8 regiuni de dezvoltare, la nivelul anului 2004, cea maimare natalitate se înregistrează în regiunea Nord – Est (11,7 născuţi-vii la 1000 locuitori),cea mai mică fiind în regiunea Sud – Vest (8,9 născuţi-vii la 1000 locuitori) şi înBucureşti (9,0 născuţi-vii la 1000 locuitori).

Fig. 1 Natalitatea la nivelul României, al Regiunii Centru şi al judeţelor acesteia

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008ROMÂNIA 10,50 9,80 9,70 9,80 10,00 10,20 10,20 10,00 10,30RegiuneaCENTRU 10,40 9,90 9,90 10,20 10,50 10,80 10,70 10,40 11,00

Alba 9,90 8,90 8,90 9,00 9,40 9,90 9,60 9,10 9,30Braşov 9,20 9,10 9,10 9,80 9,70 10,00 10,20 10,00 11,20

Covasna 11,60 11,10 10,90 10,90 11,70 12,30 12,00 10,90 11,30Harghita 10,90 10,60 10,50 10,50 11,10 11,60 11,70 11,10 11,40Mureş 11,20 10,50 10,50 10,60 11,00 11,20 10,90 10,80 11,50Sibiu 10,40 10,00 10,20 10,40 10,80 10,90 10,70 10,40 11,20

*Sursa: INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Fig. 2 Evoluţia natalităţii şi mortalităţii în Regiunea Centru în perioada 1996-2006

*Sursa: Direcţia Regională de Statistică Alba

Natalitatea a avut o evoluţie oscilantă în perioada 1990-2005, înregistrând o tendinţănegativă pâna în 1996, valori cuprinse între 10,3‰ şi 10,5‰ în perioada 1997-2000.Dupa 2001 se remarcă o tendinţă continuă de creştere, atingându-se 10,8‰ în 2005. Celemai ridicate rate ale natalităţii în anul 2005 s-au înregistrat în judeţele Covasna (12,3‰),Harghita (11,6‰) şi Mureş (11,2‰), iar cea mai scazută în Alba (9,9‰). Se constatădisparităţi accentuate între mediile de rezidenţă : 10,1‰ în

7



mediul urban şi 11,9‰ în mediul rural. Ascensiunea numărului de născuţi se datorează politicii de asistenţă social demarată în anul 2007 şi a prevederilor actelor normativeaduse pentru modificarea OUG nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vedereacreşterii copilului .

În 2006 şi 2007 numărul născuţilor vii scade în RegiuneaCentru , menţinându-seastfel tendinţa decrescătoare a ţării.

Factorii de scădere ai natalităţii sunt multiplii şi evidenţiaţi in parte de numeroşianalişti in domeniu:

• emanciparea femeii şi participarea crescânda a acesteia la activităţi economiceîn afara gospodăriei;

• creşterea duratei şi nivelului educaţiei;

• slăbirea influenţei normelor culturale;• mobilitate socială în creştere;• costul ridicat al copilului;

• reducerea funcţiei economice a copilului şi îndeosebi a rolului sau însecuritatea economică a persoanelor vârstnice;

• apariţia mijloacelor contraceptive moderne etc.

2.2 Mortalitatea infantilă

Evoluţia stării de sănătate a populaţiei este reliefată de indicatori care exprimăconcomitent şi nivelul factorilor determinanţi preponderenţi social-economici şi culturali.Printre indicatorii importanţi ai sănătăţii populaţiei se află şi mortalitatea infantilă.

Rata mortalităţii infantile este o rată specifică la vârsta de 0 ani, riscul de decesavând trăsături specifice. Acest risc de deces în primul an de viaţă este diferit, fiind mairidicat în primele 7 zile de viaţă; apoi prima lună de viaţă; primele 6 luni şi până la vârstade 1 an, la această vârstă probabilitatea de deces fiind cea mai mică.

Afecţiunile aparatului respirator la vârsta de 0-1 an, reprezintă una dintre principalele cauza de moarte infantilă. Decesele infantile prin afecţiuni respiratorii auînregistrat un trend descendent de la 31,3% în 2002, la 27,5% în anul 2006.

8



Conform Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Dreptului Copilului (ANPDC),există o corelaţie între mortalitatea infantilă şi gradul de şcolarizare a mamelor, cele maimulte decese înregistrându-se în rândul copiilor ale căror mame nu au studii sau au studiielementare sau medii. Statisticile Ministerului Sănătăţii si ale Comisiei Naț ionale de Statistica arata ca înRomânia, cele mai afectate zone din acest punct de vedere sunt nord-estul şi sud-estulRomâniei.

Fig. 3 Mortalitatea infantilă în România, regiunea Centru şi în judeţele acesteia

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

ROMÂNIA 18,60 18,40 17,30 16,70 16,80 15,00 13,90 12,00 11,00RegiuneaCENTRU 16,10 15,20 15,60 15,10 16,80 14,00 12,60 12,50 10,50

Alba 17,20 18,60 20,30 19,00 19,50 18,50 12,40 11,60 12,60Braşov 14,70 15,30 15,90 14,00 16,10 14,50 15,20 12,30 9,60

Covasna 13,80 12,50 13,00 15,50 20,10 12,70 12,30 13,60 8,30Harghita 14,50 12,70 12,20 14,50 15,30 12,40 11,80 11,00 11,30Mureş 20,30 15,40 17,40 14,90 15,70 13,90 11,70 11,70 11,50Sibiu 13,30 15,40 13,30 14,10 16,10 12,00 11,30 15,50 9,30


Fig. 4 Graficul mortalităţii infantile

8

13

18

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Romania Regiunea Centru


La nivelul RegiuniiCentru , rata mortalităţii infantile a scăzut în ultimii 8 ani cu35%, de la 16,1‰ în 2000, la 10,5‰ în 2008, armonizând cu trendul descendent alRomâniei şi al celorlalte ţări europene. Există diferenţe notabile între cele doua medii, înmediul rural înregistrându-se cele mai mari valori ale mortalitatii infantile (16,2‰ înanul 2005, faţă de 12,3‰ în mediul urban ). Judeţul Alba se remarca prin rata ridicată amortalităţii infantile, 18,5‰ în 2005, în mediul rural aceasta atingând 23,1‰.

9



Mortalitatea infantilă, chiar dacă a prezentat o evoluţie descendentă pe parcursulultimelor trei decenii, de la 38,14/1.000 născuţi vii în 1973 la 16,8/1.000 născuţi vii în2004, curba descrescătoare a ultimului deceniu a fost destul de aplatizată. Conform unuiraport al specialiştilor în asistenţa materno-infantilă, sistemul sanitar este răspunzător pentru aproximativ 10-15% din cauzele care conduc la valori ridicate ale acestuiindicator, restul fiind factori economici şi sociali.

2.3 Fertilitatea

Rata generală de fertilitate5 se obţine prin raportarea numărului de născuţi vii laefectivul populaţiei feminine în vârsta fertilă (cu vârsta cuprinsă între 15–49 ani).Contingentul fertil feminin este format din femei necăsătorite, căsătorite, divorţate şi

văduve în vârstă fertilă. Unele femei sunt fecunde, iar altele sunt sterile datorită unor cauze multiple, genetice sau dobândite în timpul vieţii.

Fertilitatea feminină naţională per total este în scădere, de la 40,3 născuţi-vii la1000 locuitori în anul 2000 la 38,4 născuţi-vii la 1000 locuitori în 2004, cu o deplasare aindicatorului către grupele superioare de vârstă, cauzele acestei schimbări fiind în cea maimare parte de ordin economic şi social (creşterea vârstei la căsătorie, posibilitatea de acontrola numărul şi frecvenţa naşterilor etc.).

2008Rata

generalăde

fertilitate15-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49

ROMÂNIA 40,60 38,50 67,90 83,10 57,40 20,50 4,40 0,20RegiuneaCENTRU

43,00 43,20 68,30 85,60 62,10 21,30 4,20 0,20

Alba 36,90 33,30 64,00 79,00 52,10 19,00 2,70 0,10Braşov 42,20 42,60 60,80 79,80 69,10 23,50 4,40 0,20Covasna 44,00 40,70 71,00 93,50 56,80 20,50 5,60 0,10

Harghita 45,70 32,20 73,10 97,10 66,60 21,40 4,20 0,10Mureş 46,20 53,80 76,10 90,00 60,90 21,70 4,50 0,20Sibiu 42,90 48,50 68,20 81,30 61,80 20,10 4,30 0,20


Fig. 5 Rata de fertilitate, pe grupe de vârsta, în anul 2008

5 M. Ţarcă, op. cit., p. 146.

10



Rata generală de fertilitate în RegiuneaCentru se afla peste media României, ceamai mare valoare înregistrându-se în judeţele Mureş (46,20) şi Harghita(45,70), iar ceamai mică în judeţul Alba (36,90).

Fertilitatea specifică a scăzut la toate grupele de vârsta. Fertilitatea femeilor dingrupa de vârsta 20-24 ani continuă să înregistreze intensitatea cea mai mare. În mediulrural ratele de fertilitate se menţin superioare la toate grupele de vârsta.

În România rata fertilităţii a cunoscut o uşoară scădere în anii 2000-2007, iar în anul2008 a înregistrat o creştere depăşind cu 0,3 valoare înregistrată în anul 2000.

De la 2,2 copii la o femeie in 2000, valoare cu puţin superioară celei necesare uneiînlocuiri simple a generaţiilor, indicele fertilităţii totale a coborât la doar 1,3 copii la ofemeie in anul 2008 şi s-a menţinut cu uşoare variaţii la acest nivel in anii următori.

Altfel spus, modelul de fertilitate din ultimii 10 ani arata o scădere de aproape „un copilla o femeie" faţă de ultimele decenii ale perioadei comuniste.

CAP. III Analiza SWOT demografie în RegiuneaCentru

Puncte tari Puncte slabe• Populaţie cu nivel ridicat al civilizaţiei,educata în spiritul hărniciei şi al ordinii;• Diversitate etnica;• Reducerea migraţiei rural-urbal.

• Amplificarea migraţiei, în special a populaţieitinere şi a celei de origine germană;• Sporul natural negativ şi procesu deîmbătrânire a populaţiei;• Rata natalităţii scăzută;• Infrastructura educaţională şi sanitarădeficitară în unele sate montane izolate;

• Durata medie de viaţă scăzută.Oportunităţi Ameninţări•Crearea unor facilităţi pentru localnici şitinerele familii pentru a nu părăsi zona;• Transformarea localităţilor din proximitateacentrelor urbane în zone rezidenţiale;• Stabilirea priorităţilor şi alocarea fondurilor şi

• Creşterea gradului de îmbătrânire a populaţiei;• Gradul de sărăcie şi izolare a unor zonegenerează fenomene de depopulare; crează premisele dispariţiei unor localităţi

11



în funcţie de previziunile demografice;• Politici de încurajare şi promovare amobilităţii profesionale şi teritoriale a forţei demuncă;

• Politici de facilitare a absorbţiei tinerilor pe piaţa forţei de muncă;• Politici de îmbunatăţire a inserţiei sociale aimigranţilor;• Dimensionarea adecvată a sistemelor deasigurări sociale.

• Libera circulaţie a forţei de muncă în UE;• Balanţa negativă natalitate-mortalitate.

CONCLUZII

Conform prognozei populaţiei elaborată de către Institutul Naţional de Statistică,efectivul populaţiei RegiuniiCentru va scădea pâna în anul 2025 cu aproape un sfert demilion de locuitori. Acest declin demografic va afecta toate judeţele, cel mai puternic însăva fi afectat judeţul Alba. Se poate afirma că nu scaderea în sine a numărului populaţieieste evoluţia cea mai îngrijorătoare, ci faptul că acestei evoluţii i se asociază o degradarecontinuă a structurii pe vârste datorată procesului de îmbatrânire a populaţiei, ceea cesemnifică faptul că grupele tinere de vârstă se vor diminua, în schimb cele de vârstăînaintată vor creşte.

Cauzele acestor evoluţii sunt, înainte de toate, nivelul scăzut al fertilităţii, prin caregeneraţia de părinţi este înlocuită doar parţial, şi migraţia, mai ales cea externă careafectează mai ales tinerii cu un grad de profesionalizare înalt. Dacă se doreşte caevoluţiile prognosticate să nu intervină, va trebui încercat să se intervină la nivelul politicii, de la nivel naţional. Acest lucru este însă extrem de dificil, ţinând cont de

condiţiile existente. Creşterea numărului de naşteri presupune un sprijin financiar substanţial acordat familiilor cu un necesar financiar ridicat. Migraţia oamenilor tineri poate fi oprită numai dacă vor fi create locuri atractive de muncă bine remunerate.

În viitorul apropiat pe piaţa forţei de muncă se va resimţi un deficit de forţe tinerede lucru, grupa de vârstă între 15 şi 25 de ani se va reduce în mod evident. Regresul

12



acestui grup de vârstă va fi până în 2015 de aproximativ 138.700 de persoane (40%). Pe piaţă vor lipsi tinerii specializaţi în diverse profesii, datorită insuficienţei efectivelor de persoane. Se consideră că profesiile cele mai afectate vor fi cele din domeniul IT,medicinii, automatizării, construcţiilor şi instalaţiilor, etc. Aceştia sunt cei mai motivaţisă emigreze pentru a găsi un loc de munca în afara ţării pe o piaţă de muncă care este încăutarea acestor calificări.

România se află în plin proces de îmbatrânire demografică. Acest grup de vârstă vaavea nevoi ridicate în ceea ce priveşte serviciile de sănătate şi cele sociale. Este vorba deamenajări de îngrijire pe de o parte, dar şi de asigurarea cu infrastructura specifică pentru persoanele care nu se mai află în procesul muncii însă au cerinţe privitoare la educaţie,cultură şi amenajări de petrecere a timpului liber. La nivel naţional, vor creşte cheltuielile

sociale şi de sănătate datorită presiunii vârstnicilor asupra populaţiei active, mai redusă canumăr.

Reducerea efectivului populaţiei tinere, care reprezintă un potenţial pentrudezvoltarea unei anumite zone, poate deveni un factor perturbator de limitare aldezvoltării.

Tendinţele pozitive de dezvoltare economică vor conduce la creşterea niveluluieducaţional al populaţiei, fapt ce va determina schimbări în comportamentul socio-

demografic, în sensul reducerii numărului de copii pe care familiile decid să îi aibă şi alcreşterii vârstei mamei la prima naştere.Pe lânga aceste schimbări, este de aşteptat ca declinul demografic să producă

următoarele consecinţe:• aprovizionarea în spaţiul rural cu servicii devine problematică;• staţii de epurare şi instalaţii de alimentare cu apă supradimensionate;• dispariţia unor aşezări rurale izolate;• transportul în comun va deveni nerentabil în zonele unde declinul demografic

este major, etc.Astfel, rezultatele prognozelor evoluţiei populaţiei au o importanţă considerabilă

pentru toate procesele de planificare şi pe viitor ele vor trebui luate mai mult înconsiderare.

13



România are nevoie de o strategie naţională în domeniul populaţiei, strategieelaborată cu multă grijă şi responsabilitate, clară, stabilă, orientată spre perspectivă, caresă nu urmărească efecte imediate (necontrolabile în anumite dezvoltări şi implicaţii) şicare să întrunească consensul clasei politice, al societăţii civile, al opiniei publice şi alspecialiştilor.

Diverse forme de stimulente financiare, ar trebui să constituie componente ale uneiastfel de strategii, alături de servicii şi prestaţii familiale, refacerea statutului şi prestigiului familiei cu copii, revigorarea cercetării demografice, crearea unei structuriinstituţionale de înaltă prestanţă care să gestioneze cu responsabilitate şi competenţă problemele populaţiei - cea mai importantă bogăţie a ţării.

BIBLIOGRAFIE

• Mihai Ţarcă, Viorel Ţarcă, Mihaela Ţarcă, Elemente de demografie , EdituraJunimea, Iaşi, 2006;

• Agenţia pentru Dezvoltarea Regională Centruwww.adrcentru.ro• Autoritatea Naţională pentru Protecţia Dreptului Copilului www.anpfdc.ro• Direcţia Regională de Statistică Albawww.alba.insse.ro• Institutul Naţional de Statisticăwww.insse.ro

14

http://www.adrcentru.ro/

http://www.anpfdc.ro/


http://www.alba.insse.ro/

http://www.insse.ro/

http://www.adrcentru.ro/


http://www.alba.insse.ro/

http://www.insse.ro/

evolutia fenomenelor demografice

Documents