curs6 procese demografice imbatranirea 2013

Upload: voicu-catalina

Post on 11-Oct-2015

86 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

procese demografice - imbatranirea

TRANSCRIPT

  • DEMOGRAFIE

    AN II

    Autor: Lect.univ.dr.

    MESESAN SCHMITZ LUIZA IULIANA

  • Procese demografice IMBATRANIREA DEMOGRAFICA

    DEFINITIE: cresterea ponderei populatiei peste un prag care este considerat batranete (de regula peste 60 ani sau peste 65 de ani) raportat la total populatie

    -conceptul batranete este un construct social Cum erau definite categoriile de varsta inainte?

    Cum apar categoriile de varsta? Cum apare varsta pensionarii?

    -imbatranirea demografica ,imbatranirea varstnicilor -1956, primul raport asupra imbatranirii demografice-Divizia de Populatie a

    Organizatiei Natiunilor Unite

    -Bucuresti 1974; Mexico-City 1984, Cairo 1994;

    -Madrid 2002

    -Divizia pentru Populaie avertizeaz astfel c mbtrnirea populaiei este mai accelerat n rile n curs de dezvoltare dect n cele dezvoltate; -Numrul de persoane cu vrsta ntre 15 i 64 de ani per persoan cu vrsta peste

    65 de ani a sczut de la 12 la 4 ntre 1950 i 2007. Pn n 2050, acest numr se ateapt s scad la doar 2 potenial muncitori per persoan n vrst

    -exista ONG-uri: nevoile persoanelor in varsta (insuficienta veniturilor, probleme locative, sanatate, probleme de relationare, mentinerea in activitate dupa pensionare)

    -departamente in cadrul primariilor privind servicii acordate persoanelor in varsta

    -Camine pentru persoane varstnice

  • Cauze :

    1.Scaderea natalitatii;

    2.Cresterea sperantei de viata ( a crescut speranta de viata la nastere datorita scaderii mortalitatii infantile )

    3.Imbatranirea actuala a populatiei este accentuata datorita fenomenului de baby-boom, dar aceasta generatie se va stinge la mijlocul secolului XXI

    Specific pentru Romnia

    1.Cresterea emigratiei in randul tinerilor (pt Romania)

    2.Decretul din 1966 (pt Romnia)

    De ce este cel mai analizat fenomen?

    Consecinte economice si sociale din cele mai grave

    Dezechilibre majore la nivelul bugetelor statelor

    Este un proces ireversibil

  • Indicatori:

    1. Proportia persoanelor de 65 ani si peste in total

    populatie (daca este intre 7-12% este in proces de

    imbatranire, daca este mai mare de 12% este

    imbatranita demografic)

    2. Varsta medie a populatiei;

    3. Varsta mediana a populatiei;

    4. Indicele de imbatranire (raportul dintre cei peste 65

    de ani si persoanele tinere 0-14 ani)

    5. Coeficient de dependenta (raportul dintre cei peste

    65 de ani si persoanele de varsta activa 18-64 ani)

  • CONSECINE 1.Consecinte pentru societate

    1.1. Sistemul de pensii

    1.2. Sistemul de asigurri de sntate

    1.3. Politici de securitate social

    1.4. Subfinanarea altor domenii

    1.5. Piaa muncii

    1.6. Sistemul de educaie

    1.7. Consecine sociale

    POLITICI DE SCHIMBARE- STIMULAREA NATALITII

    POLITICI DE ADAPTARE

  • 1.1. Sistemul de pensii

    -finantare prin repartitie: -sistemul de pensii Bismarck se bazeaza pe cotizare sociala :9,5% plateste angajatul si 18.5% angajatorul pentru Romania; pensia este procent din ultimii ani in care s-a platit contributia

    -Sistemul baveridgian se bazeaza pe impozitare

    -finantare prin capitalizare: sistemul privat de pensii (e nevoie de :stabilitate economica si increderea oamenilor in aceste institutii)

  • Rata de dependenta peste 65

    ani//15-64 ani 2010 2050

    Belgia 26,03 42,48

    Bulgaria 25,44 56,06

    Republica Ceh 21,57 50,14

    Danemarca 24,87 41,79

    Germania 31,26 58,11

    Estonia 25,18 48,33

    Irlanda 16,82 39,66

    Grecia 28,41 57,45

    Spania 24,69 56,91

    Franta 25,66 45,48

    Italia 30,78 56,34

    Cipru 18,64 39,82

    Letonia 25,19 54,25

    Lituania 23,28 47,25

    Luxemburg 20,43 41,94

    Ungaria 24,2 50,18

    Malta 21,26 46,47

    Olanda 22,82 46,5

    Austria 26,1 48,56

    Polonia 18,96 53

    Portugalia 26,7 55,62

    Romania 21,37 53,81

    Slovenia 23,8 55,05

    Slovacia 16,93 51,38

    Finlanda 25,63 44,86

    Suedia 27,72 41,7

    Marea Britanie 24,86 39,41

    Islanda 17,87 33,54

    Lichtenstein 19,29 54,08

    Norvegia 22,46 40,29

    Elveia 24,71 50,53

    Sursa: Eurostat

  • POLITICI DE ADAPTARE Soluia 1: implementarea unor msuri pentru ca s reziste sistemul de pensii de finantare prin repartiii

    1. reducerea veniturilor unor categorii de persoane: 1. scaderea valorii pensiilor;

    2. marirea contributiei salariatilor la fondurile de pensii;

    2. schimbarea raportului dintre efectivul persoanelor intretinute in varsta si a celor active: 1. ridicarea varstei la pensionare*;

    2. creterea ratei de ocupare a persoanelor vrstnice 3. cresterea ratei de ocupare a populatiei feminine*;

    4. afluxul de persoane imigrante

    5. atragerea persoanelor dupa varsta de pensionare n cmpul muncii (program redus)

    6. reglementarea pieei muncii, 7. educaie i training pe tot parcursul vieii

    Solutia2: Sistemul bazat pe capitalizare

    Solutia 3: Sistem bazat pe asistenta varstnicilor, indiferent daca au cotizat sau nu, dublat de un sistem privat de pensii

  • Rata de ocupare a persoanelor 20-64 ani in functie de sex in anul

    2012

    femei brbai

    Belgia 61,7 72,7

    Bulgaria 60,2 65,8

    Republica Ceh 62,5 80,2

    Danemarca 72,2 78,6

    Germania 71,5 81,8

    Estonia 69,3 75,2

    Irlanda 59,4 68,1

    Grecia 45,2 65,3

    Spania 54 64,5

    Franta 65 73,8

    Croatia 50,2 60,6

    Italia 50,5 71,6

    Cipru 64,8 76,1

    Letonia 66,4 70

    Lituania 67,9 69,1

    Luxemburg 64,1 78,5

    Ungaria 56,4 68,1

    Malta 46,8 79

    Olanda 71,9 82,5

    Austria 70,3 80,9

    Polonia 57,5 72

    Portugalia 63,1 69,9

    Romania 56,3 71,4

    Slovenia 64,6 71,8

    Slovacia 57,3 72,8

    Finlanda 72,5 75,5

    Suedia 76,8 81,9

    Marea Britanie 68,4 80

    Islanda 79,1 84,4

    Norvegia 77,3 82,4

    Elveia 76 87,9

    Republica Macedonean 38,7 57,5

  • Reforma sistemului de pensii din Romania-sistem multipilon Din 2007 se introduce pilonul II de pensii private obligatorii

    Pilonul III de pensii facultative

  • 1.2. Sistemul de asigurri de sntate

    Frank Shaw (2002) evidentiaza 3 scenarii posibile privind morbiditatea-mortalitatea:

    1.Scenariul cosmar: boala si dizabilitatea apar la aceeasi varsta ca acum (in jur de 50 ani), dar datorita factorilor medicali, moartea este amanata. Rezulta o crestere exponentiala a cheltuielilor de sanatate

    2.Scenariul orizontului care se retrage: boala si dizabilitatea este amanata in aceeasi masura ca si moartea. Rezulta o constanta a cheltuielilor legate de sanatate

    3. Scenariul morbiditatii compresate: perioada de amanare a bolilor este in crestere, iar intervalul intre aparitia acestora si moarte se scurteaza. Rezulta o scadere a cheltuielilor de sanatate.

    Traian Rotariu adauga un alt scenariu:

    4. Scenariul morbiditatii dilatate (intre 1 si 2): bolile se retrag dar nu in masura in care evolueaza durata batranetii. Rezulta o crestere a costurilor de sanatate.

  • Exist multe studii pe aceast tem. Principalele concluzii la care au ajuns sunt:

    mbtrnirea explic doar o mic parte din creterea cheltuielilor de sntate (tehnologia face ca aceast cretere sa fie mic)

    Politicile economice i sociale sunt importante n determinarea cheltuielilor de sntate

    Utilizarea serviciilor de sntate scade dup vrsta de 80 de ani

    Proximitatea fa de moarte este cheia (cheltuielile de sntate cresprin creterea cheltuielilor n apropierea morii)

    Exist diferene mari ntre ri

  • 1.3. Politici de securitate sociala ngrijirea vrstnicilor pe termen lung

    Pensiile sociale -

  • 1.4. Subfinanarea altor domenii

    Tara Venit cheltuit pentru pensii n 1998

    Venit cheltuit pentru pensii n 2009

    Italia 14,5% din PIB 16% din PIB

    Frana 13% din PIB 14,5% din PIB

    Germania 13% din PIB 13% din PIB

    Portugalia 9,7% din PIB 14% din PIB

    Lituania 7% din PIB 9,6% din PIB

    Estonia 7,6% din PIB (n 1999) 9% din PIB

    Romnia 6% din PIB (n 2000) 9,4% din PIB

    Sursa: Eurostat

  • 1.5. Piaa muncii 1. Fora de munc

    2. Productivitatea

    3. Cererea de munc

  • 1.5. Piaa muncii 2.Productivitatea

    -Problema dezvoltrii resurselor umane (numr mic de persoane 15-24 ani),

    -nvarea continu-persoanele vrstnice

    Performana n munc depinde de:

    Natura muncii

    Nivelul de educaie

    Complexitatea muncii

    Cerinele fizice

    3. Cererea de munc (rata mare a somajului in randul tinerilor sau sansa reduse de promovare)

  • 1.6. Sistemul de educaie

    Productivitatea muncii poate crete prin reforma sistemului educaional.

    nvarea de-a lungul vieii

    Training vocaional

  • 1.7. Consecinte sociale

    -contribuie la declinul societatii moderne (nu mai este forta de munca, nu mai poate progresa societatea, se schimba atitudinile si valorile, aptitudinile populatiei care se vor regasi la nivel de populatie, capacitate scazuta de adaptara la schimbare si la noile tehnologii. Aceasta teorie nu s-a pus in practica.

    Contraargumente: tarile mai dezvoltate economic au un grad mai ridicat de imbatranire

    Exista doua conceptii privind acest proces:

    1.Economisti si demografi: imbatranirea demografica este o problema care ar trebui combatuta prin cresterea natalitatii si imigratie

    2.Sociologi: imbatranirea demografica reprezinta doar un proces de mutatii sociale la care societatile afectate trebuie si pot sa se adapteze. Omenirea a mai trecut prin situatia aceasta (vezi criza din anii 1930) Structura demografica nu trebuie fortata sa se adapteze la structurile economice.

    Solutiile nu sunt in schimbarea sistemului demografic, problema este una sociala iar solutiile trebuia gasite la nivelul politicilor sociale de protectie a varstnicilor

  • 2. Consecinte pentru familie

    1. Varstnicii ajuta familiile in cresterea copiilor sau chiar financiar

    2. Varstnicii pot trai alaturi de familie, iar acest lucru poate genera tensiuni

    3. Probleme de gestionarea timpului liber datorita ingrijirii batranilor dependenti de ajutor

    4. Scaderea venitului familiei

    5. Cresterea nivelului de stres in familiile care au grija de persoane bolnave

    6. Criza locuinelor

    3. Consecinte individuale

    1. Bucuria pensionarii care aduce mai mult timp liber

    2. Scaderea veniturilor

    3. Micsorarea retelei sociale

    4. Pierderea statusului

    5. Cresterea sentimentelor de inutilitate, singuratate, depresie