Accident vascular cerebral- ntreruperea brusc a aportului sanguin ntr-o anumitregiune a creierului, ceea ce conduce la o leziune permanent a creierului. Accidentul vascular cerebral se poate produce n diferite moduri. Un vas de snge din creier se poate rupe brusc, rezultatul fiind o hemoragie cerebral. Mai rar, un cheag de snge provenit din alt parte a corpului, de regul de la nivelul inimii, poate cltori pn la un vas sanguin din creier, pe care l obstrueaz, ceea ce duce la lezarea respectivei poriuni a creierului. Consecinte : - starii de amorteala, slabiciune sau paralizie a fetei, bratului sau piciorului(hemipareza) ; - tulburari de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclara, cu pete, vedere dubla sau pierderea vederii ; - confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti ; - tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a coordonarii ; - dureri de cap severe ; -innecare in timpul inghitirii unor alimente ; Metode de evaluare Testarea tonusului muscular. Scala de gradare a fortei musculare segmentare (FMS) Scala Ashworth. Scala Tardieu, Evaluarea mersului -Testul ridica-te si mergi -Testul de mers Tinetti. -Scala evaluarii mersului - Testul urcatul si coboritul scarilor - Testul Ritchie Scala de incapacitate Barthel Scala Scandinavica de evaluare neurologica; Scala Canadiana de evaluare neurologica; Scala de apreciere a dizabilitatii la bolnaviul vascular (Rankin) Testarea gradului de independenta functionala Testul Rivermeade Control motor Aprecierea activittilor zilnice (ADL) Scala EDSS simplificata (Index ambultoriu) Evaluarea echilibrului

Epilepsia - suferin cronic cerebral manifestat prin crize epileptice recurente,spontane. Criza epileptic - episod brusc, stereotip de manifestare motorie, senzitiv, senzorial, comportamental i / sau modificare a strii de contien ce se datoreaz activrii brute, neprovocate, a unei populaii neuronale. Consecinte : - pierdere de contien prin suferin cel mai adesea n teritoriul vertebro-bazilar; - manifestri clinice care asociaz i alte deficite specifice teritoriului vascular; - afectare a strii de contien precedat de cefalee - asociaz grea, vrsturi, vertij, tulburri de vedere - antecedente pesonale i/sau heredocolaterale de migren

debut brusc, cu pierderea parial sau total a tonusului muscular i cdere, dar pstrarea strii de contien - dezechilibrele metabolice (glicemice, electrolitice) Metode de evaluare : - Aprecierea activittilor zilnice (ADL); - Scala de incapacitate Barthel -Scala Scandinavica de evaluare neurologica; -Scala Canadiana de evaluare neurologica - Evaluarea echilibrului -Scala Glasgow -Scale de evaluare Connors -Scala de evaluare comprehensiva Teachers Ullmann si colab; - Scala de evaluare a deficitului de atentie McCarney; - Scala de evaluare ADHD Du Paul; -Scala de evaluare pentru problemele de atentie;-

Sindromul extrapiramidal este produs de lezarea nucleilor lenticulari (formaiunicenuii situate sub scoara emisferelor cerebrale), care controleaz micrile automate i totodat i tonusul muchilor corespunztori. Consecinte : -apariia de micri involuntare i modificarea tonusului muscular -micarea parkinsonian, micare ritmic care mimeaz numratul banilor ; -micarea coreic, micare dezordonat ca n coreea acuta -micarea atetozic, micare erpuitoare, mai ales la mini i la picioare Metode de evaluare : - Aprecierea activittilor zilnice (ADL); - Scala de incapacitate Barthel -Scala Scandinavica de evaluare neurologica; -Scala Canadiana de evaluare neurologica -Scala Hoehn Yahr - Evaluarea echilibrului

Boala Parkinson este o boal degenerativ ce survine n urma distrugerii lente si progresive a neuronilor. ntruct zona afectat joac un rol important n controlul miscrilor, pacientii prezint gesturi rigide, incontrolabile, tremor si instabilitate postural. Consecinte : -tremor al mainilor, bratelor, picioarelor, barbiei si fetei -rigiditate musculara si micrografie -instabilitate posturala - tulburari de echilibru si coordonare datorate faptului ca se altereaza sau dispar reflexele -tulburari de somn (insomnie sau somnolenta diurna); - depresie datorata modificarilor chimice survenite la nivelul creierului; - dificultati de vorbire - senzatie de nod in gat si dificultati la inghitire ; -pozitie garbovita, cu capul aplecat si umerii cazuti.

Metode de evaluare -Scala lui Hoehn e Yahr. -Scala di Webster -Indicele Barthel -Northwestern University Scale -Scala Tinetti -Mini Mental State -Scala Becks si Scala Geriatrica de Depresie - Scala de incapacitate Barthel -Evaluarea mersului -Evaluarea echilibrului -Aprecierea activittilor zilnice (ADL); -Scara Epworth(auto-evaluarea somnolentei) -Scala Hamilton de Evaluare a Anxietii (HAM-A)

Scleroza multipla este o afectiune neurologica cronica, care afecteaza sistemul nervoscentral, in mod special creierul, maduva spinarii si nervii optici. Consecinte: - simptome musculare sau motorii, precum slabiciunea, tararea piciorului, rigiditate, tendinta de a scapa lucrurile din mana, senzatia de ingreunare, neindemanare sau stangacie sau lipsa coordonarii miscarilor (ataxie) ; - simptome vizuale, precum vederea incetosata, intunecata, cu pete sau neclara, durere la nivelul globilor oculari (mai ales la miscarea lor), orbire sau vedere dubla; - simptome senzoriale, precum furnicaturi, senzatia de intepaturi de ac, amorteli - simptome de echilibru, precum senzatia de cap usor sau ameteala si senzatia ca totul se invarte in jur (vertij) ; - miscari rigide, mecanice (spasticitate) sau tremor care nu poate fi controlat, care pot face mersul dificil; - incontinenta urinara sau mai rar, o incapacitate de a urina (retentie urinara) ; - constipatie si alte tulburari intestinale ; - la barbati, disfunctie erectila (impotenta) ; - la femei, disfunctie sexuala ; - probleme cognitive si emotionale, frecvente la persoanele care au scleroza multipla de mai mult timp ; Metode de evaluare : -Scala EDSS de evaluare -Scala edss simplificata (index ambultoriu) -Criterii de diagnostic in scleroza multipla (dupa poser) -Examinarea Neurologica Standard (ENS) -EDSS (Kurtzke Expanded Disability Scale, 1983) bazata pe combinarea starii ambulatiei, abilitatii de autoingrijire, si a semnelor clinice evidentiate la examinarea neurologica a sistemelor functionale ce se regasesc in Disability Status Scale (DSS). - Neurostatus (protocol standardizat bazat pe EDSS) -MSFC (Multiple Sclerosis Functional Composite) -Masurarea Independen.ei Functionale (MIF) -Indexul Barthel -Scala Glasgow

Spasmofilia este dezechilibru in metabolismul fosfo-calcic caracterizat prin contracturiinvoluntare ale tuturor muschilor ,tulburari respiratorii,senzatii de prabusire , cianoza,neliniste,anexitateo Consecinte: - senzatie de picoteala sau de ingreunare a extremitatilor si fetei; - spasme, multiple contractii musculare, senzatia de pierdere a cunostintei si de moarte iminenta; - senzatii de caldura si frig, frisoane; - oboseala, nevoie de somn; -ridicarea valorii tensiunii arteriale, -senzatie de sufocare, -batai rapide si accentuate ale inimii, -senzatie de ameteala, -tulburari de echiibru, -transpiratie excesiva Metode de evaluare : - Scala de incapacitate Barthel -Evaluarea mersului -Evaluarea echilibrului -Aprecierea activittilor zilnice (ADL); -Scala Scandinavica de evaluare neurologica; -Scala Canadiana de evaluare neurologica -Scala Hamilton(evaluare gradului de severitate a depresiei) -Scara Epworth(auto-evaluarea somnolentei)

Encefalopatia o atingere difuza a encefalului,legat de o afectiune generala.Cauzele sunt intoxicatii,afectiuni endocrine,tulburari de metabolism(carenta vitaminei B1) Consecinte: -pacientii nu se alimenteaza corect si necesita timp prelungit pentru supt; gavajul este prelungit -transpiratii generalizate determinate de tulburari vegetative si in contextul rahitismului -constipatia apare la majoritatea acestor copii -copilul nu se dezvolta normal fizic -retard in dezvoltarea neuro-psihica -convulsii -agitatie. Metode de evaluare : - Scala de incapacitate Barthel -Aprecierea activittilor zilnice (ADL); -Scala Scandinavica de evaluare neurologica; -Scala Canadiana de evaluare neurologica -Scala Glasgow -Scara Epworth(auto-evaluarea somnolentei)