elaborarea metodică n 16

8/19/2019 Elaborarea Metodică N 16

http://slidepdf.com/reader/full/elaborarea-metodica-n-16 1/6

Elaborarea metodică N 16 ( anul III, semestrul VI )Tema : Metode chirurgicale de pregătire a caită!ii bucale către prote"are dentară#

1. Condiţiile necesare unui cîmp protetic edintat parţial şi total.

2. Indicaţiile tratamentului chirurgical preprotetic.

a# $renoplastieIndicaţii:• frenuri labiale, laterale sau linguale, scurte şi subţiri, fără hipertofia mucoasei,inserate pe

creasta alveolară.

b# $renectomia cu %renoplastieIndicaţii:•frenuri hipertrofiate

• bride cicatriciale

c# $renoplastia cu estibuloplastieIndicaţii:•frenuri labiale cu inserţie largă la nivelul mucoasei crestei alveolare• bride laterale localizate la nivelul fundurilor de sac vestibular maxilar

PLASTIA A!"#$IL%$ P&$I%S%AS&

Vestibuloplastia la mandibulăIndicaţii:•înălţimea mandibulei este de 10-1 mm

•

fundul de sac este îngust, prin inserarea înaltă a musculaturii

&lastia 'an!ului pelilingualIndicaţii:•os alveloar cu contur corespunzător protezării

•înălţime de cel puţin de 1 mm.

Vestibuloplastia la mailarIndicaţii: •atrofie severă şi şanţ vestibular neutru, din cauza inserţiilor musculare înalte pe procesulalveolar

'. Contraindicaţiile inter(enţiilor chirurgicale proprotetice.

). Inter(enţiile chirurgicale asupra p*rţilor moi:+ e,ci-ia i/romatoa-elor gingi(ale0+ e,ci-ia i/ropla-iilor i/romucoasei0+ renulotomia0+ renuloplastia0+ plasia şanţurilor periosoase.

Frenectomia



După anestezie locală, se tracţionează buza, punându-se în tensiune frenul labial, şise aplică două pense hemostatice curbe la nivelul inserţiilor acestuia (superior şiinferior).e practică incizia frenului distal de pensile hemostatice, fra!mentul supraperiostale"cizat îndepărtându-se. în cazul e"istenţei unei diasteme produse de un fren labialhipertro#e, incizia va # e"tinsă palatinal, respectând papila interincisivă. încontinuare, se decolează mucoperiostul de-a lun!ul mar!inilor inciziilor verticale înporţiunea labială. $rimul #r de sutură este poziţionat la nivelul fundului de sacvestibular, asociind tehnica cu vestibuloplastia.

în acest mod se reduce posibilitatea formării hematomului şi se faciliteazăreacolarea părţilor moi la nivelul fundului de sac vestibular. $la!a în porţiuneasuperioară se suturează cu #re separate, neresorbabile, iar la nivelul osului alveolarvindecarea va # per secundam (%i!. &. ').

Frenoplastia „în Z” ehnica este similară în prima parte cu e"cizia simplă. Dupa îndepărtarea frenului,se realizează câte o incizie oblică la e"tremităţile defectului e"cizional, rezultând unaspect în formă de *+ (inciziile oblice se fac în un!hi de de !rade). ele două

lambouri mucozale triun!hiulare sunt decolate supraperiostal şirotate în plan orizontal pentru a închide defectul vertical. $rin această metodă seobţine şi o adâncire minimă a fundului de sac vestibular

Frenoplastia cu vestibuloplastie/ceastă metodă se indică în cazul frenurilor labiale cu inserţie lar!ă la nivelulmucoasei crestei alveolare, cât şi în cazul bridelor laterale localizate la nivelulfundurilor de sac vestibular ma"ilar. După anestezia locală, se incizează frenul lanivelul inserţiei sale alveolare, până la nivelul periostului. $rin decolaresupraperiostală, lamboul mucozal se mobilizează şi este deplasat spre fundul de sacvestibular.0amboul se #"ează în noua poziţie prin sutura la periost (%i!. &. 1).

2ndiferent de tehnica utilizată, uneori rămâne un defect osos neacoperit demucoasă, care se va vindeca per secundam. 0a pacienţii edentaţi, aplicareaimediată a protezei rebazate este obli!atorie.

Frenectomia n. lingualDupă anestezia nervului lin!ual, bilateral, se tracţionează limba antero-superior şise realizează câte o incizie la nivelul inserţiei lin!uale, respectiv alveolare. ee"cizează frenul hipertro#at, rezultând un defect romboidal3 este necesară odecolare submucoasă atentă, iar sutura se face obli!atoriu paralel cu linia median alimbii, folosind #re separate

Frenotomia n. linguale realizează anestezia nervului lin!ual bilateral şi se efectuează o incizietransversal (orizontală), perpendiculară pe fren, urmată de sutura în planlon!itudinal (%i!. &. 4).

în cadrul acestor tehnici de frenoplastie lin!uală, trebuie ţinut cont de prezenţa unorformaţiuni anatomice importante, localizate în această zonă, cum sunt venelelin!uale, sau duetul 5harton, structuri care trebuie prote6ate în cursul inciziei,decolării şi suturii.

7iperplazia !in!ivală8eprezintă o entitate patolo!ică având etiolo!ie diversă şi #ind caracterizată printr-o creştere asimptomatică, lentă şi pro!resivă a !in!iei, localizată sau !eneralizată,



care acoperă parţial sau total coroanele dentare. 9n absenţa tratamentului, seasociază frecvent cu resorbţia osoasă a procesului alveolar.După anestezia locore!ională, mai întâi se e"tra! dinţii cu mobilitate crescută.2ncizia iniţială se realizează paralel cu festonul !in!ival, pe ambele versante alecrestei, până la nivelul periostului. în cazul hiperplaziilor voluminoase, cu baza lar!ăde implantare, sau cu procese de #bromatoză, este necesarădecăptuşirea mucoasei de ţesutul #bros, cu decolarea şi mobilizarea sa spre fundulde sac vestibular (după îndepărtarea ţesutului submucos e"cedentar). Dupăre!ularizarea suprafeţei osoase, pla!a este suturată cu #r continuu.

%ibromatoza tuberozitară8eprezintă o hiperplazie a mucoasei crestei alveolare din re!iunea retromolarăma"ilară, cauzată de re!ulă de traumatismele masticatorii. /ceasta se poatedezvolta în plan vertical, în plan transversal sau în ambele planuri. linic, leziuneaeste asimptomatică, prezentând o mucoasă cu suprafaţă netedă, având consistenţăelastică sau fermă la palpare şi dimensiuni variabile.$rin prezenţa sa, reduce distanţa interma"ilară şi distanţa dintre tuberozitate şi

apo#za coronoidă. /cest volum de ţesut con6unctiv nu reprezintă un suport adecvatpentru spri6inul unei proteze totale. :ste obli!ator; efectuarea uneiortopantomo!rame, pentru a con#rma natura con6unctivă a formaţiunii, şi a in#rmaevoluţia în părţile osoase, precum şi pentrua e"clude prezenţa unui dinte inclus sauaunei formaţiuni tumorale. :"amenul radiolo!ic poate contribui la evaluarea poziţieipodelei sinusuluişi evitarea perforării acestuia, în cazul în care stratul osos e foarte subţire, sau dacăintervenţiatrebuie completată cu o rezecţie modelantă a substratului osos. ratamentul estenumai chirur!ical, având ca scop crearea unei mucoase #"e de !rosime normală şi aspaţiului necesar inserării unor lucrări protetice .

După anestezia locore!ională, se realizează o incizie perituberozitară în felie deportocală+, ce cuprinde ambele versante ale crestei. Dimensiunea zonei e"cizatetrebuie corelată cu volumul #bromatozei. în acest caz, mucoasa hiperplazică se

îndepărtează împreună cu periostul. <lterior se decolează limitatmucoperiostul vestibular şi palatinal, şi se îndepărtează ţesutul submucos îne"ces,pentru a permite reacolarea lambourilor pe suportul osos. Dacă dupăreacolarea lamboului e"istă un surplus de mucoasă, acesta este îndepărtat cufoarfeca de plastie, după care se practică sutura. ea mai frecventă eroare întâlnită

în această intervenţie este îndepărtarea insu#cientă a ţesuturilor. e recomandă ca înaintea suturii să se controleze clinic distanţa interma"ilară din zona inciziei,veri#cânduse astfel rezultatul obţinut.:ste preferată sutura cu #r continuu, pentru a permite vindecarea primară a plă!ii.2n situaţia în care se îndepărtează ţesuturi moi în e"ces, lambourile nu pot acoperiosul complet şi vindecarea se va face per secundam. =bli!atoriu, după intervenţie,se aplica proteza veche rebazată sau o placă palatinală deprotecţie, care va # purtată pe perioada vindecării, pentru a împiedica apariţiadehiscenţelor.

$lastia şanţurilor periosoase0a mandibulă, inserţiile muscular înalte în raport cu procesul alveolar pot apăreaatât la nivelul versantului vestibular, cât şi pe cel lin!ual. >uşchii de la nivelulversantului vestibular sunt m. !enian şi m. buccinator, iar pe versantul lin!ual, mm.

!enio!loşi şi mm. milohioidieni. /ceste inserţii musculare pot # repoziţionatechirur!ical, pentru a crea condiţii favorabile tratamentului protetic mobil3 încazul mm. !enio!loşi, dezinserţia acestora afectează funcţional mişcările deprotracţie şi ridicare a limbii.



Vestibuloplastia la mandibulă/cesta recomandă realizarea unei incizii la limita dintre mucoasa #"ă şi cea mobilă,cu decolarea unui lambou, începând de la nivelul suprafeţei mucozale a buzeiinferioare, până la creasta procesului alveolar. După decolare, se stabileşte poziţiafundului de sac vestibular nou creat şi se suturează mucoasa, iar porţiunea de buză

rămasă neacoperită se va vindeca per secundam (%i!. &. ?&).= modi#care a tehnicii constă în crearea şi decolarea unui al doilea lambou de lanivel periostal care va # rotat şi va acoperi buza (lambou de transpoziţie). %undul desac se va conforma prin folosirea unei proteze totale căptuşite. 2ntervenţia se#nalizează prin #"area protezei cu #re circummandibulare./cest tip de vestibuloplastie se poaterealiza atunci când înălţimea mandibulei estede ?-?& mm şi fundul de sac este în!ust, prin inserarea înaltă amusculaturii.ehnicile de vestibuloplastie la mandibulăau ca principal dezavanta6 modi#carea postoperatorie a adâncimii şanţuluivestibular din cauza bridelor cicatriciale şi stimularea atro#ei osoase la nivelulcrestei alveolare.

. Inter(enţii chirurgicale asupra planului osos:+ regulari-area crestei al(eolare edentate0+ re-ecţia modelat* a crestei al(eolare0+ re-ecţia modelat* a hiperosta-elor0+ re-ecţia torusurilor.

/lveoloplastia crestelor alveolare edentate>etoda este indicată atât în cazul unui proces alveolar edentat nere!ulat (cu

e"ostoze),cât şi în cazul unei creste alveolare ascuţite (înlamă de cuţit+). /re cascop remodelarea suportului osos în vederea protezării mobile. @i de această dată,dia!nosticul şi indicaţia chirur!icală se bazează pe e"amenul radiolo!ic.După anestezia locore!ională, se realizează o incizie pe coama crestei edentate şise decolează minim lamboul mucoperiostal pentru a evidenţia e"ostozele. Dupăre!ularizarea osoasă cu instrumentar rotativ, se reaplică lamboul şi se sutureazăpla!a cu #r continuu. $rincipalul dezavanta6 al acestei tehnici este reducereamarcată a înălţimii şiAsau lăţimii crestei alveolare, în unele situaţii3 aceastăproblemă poate # rezolvată ulterior prin folosirea !refelor osoase.

8ezecţia modelantă a crestei oblice interne

(milohioidiene)ascuţite= creasta oblică internă ascuţită, acoperită de o mucoasă subţire, pe care se inseră#brele m. milohioidian, este unul dintre factorii care fac imposibilă aplicarea uneiproteze mobile mandibulare, pacientul asociind întotdeauna purtarea protezei cu osimptomatolo!ie dureroasă persistentă.De asemenea, o resorbţie accentuată a crestei alveolare în treimea posterioarămandibulară face ca linia oblică internă să a6un!ă la acelaşi nivel cu planşeul bucal,des#inţând şanţul pelvi-mandibular. $entru soluţionarea acestor probleme se indicănumai tratamentul chirur!ical.Dupa anestezia n. alveolar inferior şi a n. lin!ual la spina pi", se realizează o incizie

de-a lun!ul crestei alveolare, în zona tri!onului retromolar3 nu se recomandărealizarea unei incizii de descărcare lin!uale, datorită pericolului lezării nervuluilin!ual. >ucoperiostul se decolează cu atenţie, până se



evidenţiază creasta oblică internă şi inserţia m. milohioidian. 2niţial se dezinseră m.milohioidiancu un decolator lat, prote6ând părţile moi ale planşeului şi n. lin!ual. reasta oblicăinternă se îndepărtează cu pensa ciupitoare de os, iar re!ularizarea suprafeţeiosoase se face cu pile de os. utura plă!ii poate # efectuată atât cu #r continuu, câtşi cu #re separate. $ostoperator, aplicareaimediată a protezei este obli!atorie pentru a favoriza reinserarea într-o poziţieinferioară a#brelor m. milohioidian. Deoarece această repoziţionare a #brelor musculare estenecontrolabilă,se recomandă asocierea acestei tehnici cu o tehnică de adâncire a şanţuluipelvilin!ual.

8ezecţia modelantă a apo#zelor !eniihipertro#ce/tro#a accentuată a crestei alveolare mandibulare produce în zona frontală problemasemănătoare cu cele date de o creastă oblică internă ascuţită, deosebirea #inddată de localizarea simptomatolo!iei. $e apo#zele !enii se inseră mm. !enio!loşi şide aceea, dispariţia şanţului pelvi-mandibular face imposibilăadaptarea periferică a protezei mobile în aceasta zonă. ratamentul şi în acest cazeste numai chirur!ical, #ind descrise două tehniciBC rezecţia modelantă a apo#zelor !enii3C rezecţia modelantă a apo#zelor !enii, în asociere cu adâncirea şanţului pelvi-mandibular.Dupa anestezia n. alveolar inferior şi a n. lin!ual bilateral la spina pi", serealizează o incizie pe coama crestei, în re!iunea frontal a mandibulei, decolându-seapoi mucoperiostul până se evidenţiază apo#zele !enii şi inserţiile mm. !enio!loşi.

2niţial se dezinseră cu un decolator lat #brele musculare, după care se îndepărteazăapo#zele !enii cu o pensa ciupitoare de os, re!ularizarea suprafeţei osoaserealizându-se cu pilele de os.$entru a se obţine şi o adâncire a şanţului pelvi-mandibular, această tehnică poate# completată cu o repoziţionare inferioară a planşeului bucal3 prin mucoasa şi#brele mm. !enio!loşi se trec #re neresorbabile care sunt #"ate transcutan (tehnica

rauner).uprafaţa de os neacoperită de mucoperiost se va vindeca per secundam. erecomandă aplicarea imediată a protezei totale rebazate, pentru a favorizamenţinerea noi poziţii a şanţului pelvi-mandibular.

8ezecţia modelantă a spinei nazale anterioarepina nazală anterioară accentuată apare de obicei după o resorbţie marcată acrestei alveolare în re!iunea frontală superioară, aceasta producând aceleaşidi#cultăţi în adaptarea mar!inală a protezelor totale./nestezia este locală la nivelul mucoasei acoperitoare. e realizează o incizievertical de-a lun!ul spinei nazale anterioare şi se decolează lamboul mucoperiostal.8ezecţia modelantă se poate efectua cu pensa ciupitoare de os sau cu instrumentarrotativ. După sutura cu #re separate, se reaplică proteza rebazată.

$lastia modelantă a torusurilorTorusul palatin

orusul palatin este localizat pe linia mediană la nivelul palatului, etiolo!ia sa #indnecunoscută. /re o creştere dimensională pro!resivă, asimptomatică, #ind acoperit



de cele mai multe ori de o mucoasă normală. %orma şi volumul torusurilor suntvariabile. Landa descrie trei forme clinice de torus mandibularBC orus ovalar, cu localizare în treimea posterioară a bolţii palatineC orus alun!it, cu localizare în două treimi posterioare ale boltiiC orus alun!it, cu localizare în două treimi anterioare ale bolţii.azurile în care prezenţa torusului nu permite stabilitatea unei lucrări proteticemobile,este necesar tratamentul chirur!ical. După anestezia nn. palatin mare şiincisive (bilateral), se realizează o incizie în mucoasa acoperitoare, pe liniamediană, care se completează la e"tremităţi cu două contrainciziiperpendiculare (în 7+ inversat). 8ecomandăm acest tip de incizie deoarece oferăun câmp operator cu vizibilitate mărită şi se evită lezarea ramurilor arterei palatine3

în cazul unui torus polilobat, decolarea lamboului este foarte di#cilă, mucoasa #indfoarte subţire.0ambourile mucoperiostale se tracţionează cu #re, după care, cu instrumentarrotativ se realizeazăşanţuri multiple ce se!mentează torusul. îndepărtarea formaţiunii se realizează cua6utorul unei dălţi care se pune în contact cu osul palatin - prin lovituri uşoare semobilizează #ecare se!ment osos. =steotomia se face cu manevre blânde, pentru a

respecta continuitatea podelei foselor nazale, la acest nivel osul palatin #ind foartesubţire. e poate realiza numai o reducere a volumului torusuluiprintr-o re!ularizare osoasă moderată. utura se practică cu #re separate ./tuncicând torusul palatin este de mici dimensiuni, se poate practica doar o contraincizieperpendiculară anterioară3 de asemenease poate realiza şi o incizie elipsoidală în felie de portocală+.

Torusul mandibular orusul mandibular este localizat pe versantul lin!ual al procesului alveolarmandibular, uni- sau bilateral, în zona canin-premolar. orusurile au o creştere lentă,asimptomatică şi de obicei la pacienţii edentaţi total se indică rezecţia modelantă,pentru a permite inserarea unei proteze mobile şi a evita apariţia leziunilor dedecubit.După anestezia nervilor alveolar inferior şi lin!ual la spina pi", se practică o inciziepe mi6locul crestei alveolare, urmată de decolarea lamboului mucoperiostal lin!ual,e"punând întrea!a suprafaţă a torusului. u instrumentar rotativ se îndepărteazăformaţiunea osoasă, refacându-se con#!uraţiaprocesului alveolar. Direcţia liniei de osteotomie trebuie să #e paralelă cu suprafaţacorticaleilin!uale, din cauza riscului de lezare a nervului lin!ual. în cazul în care e"istătorusuri mandibulare bilaterale, incizia este unică intermolară3 decolarea lambouluimucoperiostal mena6ează o zonă de apro"imativ ? cm pe linia mediană, pentru aevita posibilitatea apariţiei postoperatorii a unui hematom de planşeu bucal şipentru a menţine înălţimea şanţului pelvi-mandibular. utura se realizează cu #re

separate .După rezecţia modelantă a torusurilor, se îndepărtează e"cesul de mucoasă şi serecomandăaplicarea imediat postoperator a vechilor proteze sau a plăcilor de protecţie pentrua evita formarea hematoamelor.

. 3etode de în*lţare a crestelor al(eolare.

elaborarea metodică n 16

Documents