e f+ $'$o i personale/monica...a.ljyilt iilaitvte ia 41imal ct*eimalui l99a a ssit dia...
TRANSCRIPT
(..
\\=
tl -X^-
.r,
,I r.
/,*
:.-
J
\.-' \
'l
-r'.'
, \
// \J
{f- \-
\ u -ia'\
1\
F+
-,,!r E h. li i t I tE ir
r\ s * E t
$'$o
NN
\t I
p$ N N/
qs
U \ N r{ \ \
n
\ G /r\
F-
www.arhivaexilului.ro
www.arhivaexilului.ro
F:=:=F==tAAllt1.2, 6J{)GL n t'=
\z IsPN)s - *r L+l^,& !'4- Y^Y'; '-U';7Slfil - N'Afr,(
Tj kA; I0ANA tutActtRA nnnNARD
m'-G - C*v"",f,i"^;t"{z
-
DL Plf,Cl['DmU[- POSil ULUll
N.DSITIPIU DT EADII.D
- t"rOi: ?a;.irj \R)-
{,"r,;r4t*-.^ - J-+-"*-T;- :+--tr *!,k- +++-< ,._ ;-.r11
JA*.+
?*lr*F,,
www.arhivaexilului.ro
W,
Dragi iloel
ilu te-am dtal. Itri multumin pentru tot
oe ai flcut lEntrr Rminla lli aducem rm magiu pragi o rqgam 1rc Imna sa-ii r;eze aorte flci culese de
pe Ceahltu, pe mcmintul unde te odihne9,l.a"pu "viali ln carre ai suf€rit atlt & mElL . .
Aseultttcii tii din Rmflnia.
,
www.arhivaexilului.ro
A.ljYilT IilAItVTE
Ia 41imal Ct*eimalui l99A a ssit dia fromfrala aa plie
pe aamele mew, de Ia ptwfesoral loaita huz din s;slsl Cladqti
aotDaza Oumbraveni jzdelal Ynneea. Impdobil ea ellet'a
Flori ale Rqiaei aateatie, tntaatro a.a gesil mtgaloral mwjadtoat lui ilel, 1oe eane l-ali eilil pe pgiaa ptwdeatt; odot'add emolioaaati et aaiatitw mai deizaiegte {i lotagi
meaoria amslrl esle searlfr. Uitara se iaslalaz$ @ewsi a o w&lie slriet aensffirt szpaweluii aftwi pr sisimpla &ttrita fu.btfumaralu zilatr de infamalii Wlii frprweaptri aoi. Daea i * mai & Si o a.inlt de ajutor ' d*a 8e
dia pdeale se lallaplt prea adesea - ea det'ine atll de
patemiefr lpelt r@d de-a dteplaf aeatia. Aaialitw laiiloel gi a elar ane alatari de el aa eledrt@ Afua*gi i-az
fewil glria, steaaaiplalt fuamsfi peneru
Cartm de fald arc dxi Ia prtaal Ftnd twlul # r'TP
lleetw voi6 xu iadifercntd *i & deotnme uitatw eane se
agterae tot mai deafi peste aaiatira lai tVael
Ia al doilea rlnd, lsl prupaae sl lnaga aD sernaal de
alarml lmpotriva aetelor de plfaadt zedrcptate fald de
meaoria ator oameni eare aa eonlribail sabslaalial Ia
xhia.furea la fete a Roafraiei Mielnda-gi tatrwgA aelititate
Si da$ emaaeiperii ei la libertate Si demrnlie Ceei diz
paab, iloel ou ate sn az izalal
tr, l
www.arhivaexilului.ro
il
Ia sffus. it, eld d a.&, fal| de iloel datoria .aonle sa-mi
lapdrlesesc amintirile daprc eI gi # adan Da"tariile eelu
cane, eaaose'lada-I sub diterile asloxte, de-a luagul ezilor, l-aa
aptwial, I-aa slimat sa f-aa ialil Af ttzo a aslfetr aseultttorii
lai sati puta fae dxpre eI o imagine ett mai lalreagd, iar eitineri aE Da aa mai avut prilelal se-l aseaftq se-I pHcanm;le.
AS mai tnea ea, eilind amsll arfe, eei e daa vqnie
tiaa aeferieirii Si neaawulai lu F sarll, * Izlelage ee
xeaarial dstrnalw nostra na sle dxll alrym delibenle peaFe o faeem noi lnsiaq In eoastieataf saa sabanstiental
nostra.
www.arhivaexilului.ro
A,+[lNflPl
www.arhivaexilului.ro
IN TIt NIREA
Am ajuns la Munehen intr-o duminiee, la lueeputul luniifebruarie l9?0. NoeI era pleeat din ora$.t+i luase o sf,pm.mrna
de vaeante oi se dusese la shi. ViitoJul coleg cere m-atntimpinat la aeropmt, avea misiunea sa me instaleae lntr-opensiune si sa-mi transmitd din partea lui Noel ci-mi va da de
gtire imediat ae se va lntoaree la Mtnehen. Marturisese erf, am
fost eam dezamlgitf,. Eram nerebdetoare sd-I euaose personal
pe "direetorul postului nostru de radio", despre G&re mai nimeni
tn tara nu gtia eine este, de unde yine, ce a fost ln Rom6.nia qi
eind a plecat de aeolo Ileqi mf, lneerea gi uu sentiment de
stiajeneal&, ernm de asemenea eurioasA se aflu nemijloeit, eum
arati 'ofieina de spioni, vlnduti pe dolari", a Europei Libere.
Din ferieire pentru mine, vrernea a fost proastt lnsf,ptimina r.espeetivf, - proastf, 9i pentru ski - a$a ce Noel pi-a
seurtat vaeanta gi s-a inlors, dupa numai patru zile, laMunchen. Marti m-a suDat la telefon secretara lui gi m-a
inritat str vin l,n radio a doua zi, l.a ora I l.
Inutil sf, mai spuD ca, deqi fieeam drumul pentru prima
oare, Ia ora fixate mt aflam dqlr de clte\ra minute la receplie.
Seeretara lui Uoel a venit sa mi ia gi m-a condus inantieamera lui. M-a rugat st iau loe putin, pentru ei lD birou
tt
t
www.arhivaexilului.ro
4
toemai ce gtsea cineva. M-am agezat pe rrn Ecarrn gi am'agteptat fmrte emotionatf, pi eurimsi sf, vid elt seamena
eelebrul Noel Bernard eu imaginea pe care, $i eu, ea atl tia altiascultttori ai lui, ui-o fAeusern dra lungul nnil6, aseultindu-i
vcea ta Radio Eumpa Libera- t*i roouipuram ci este un barbat
lnalt, sobru, distant, mai tn etate, cel putin cu timplele ef,runte,
daef, nrr cu tot pf,rul alb; tntr-un euyltrL ur adevirat lordenglez. trlu miei mi-a fct mirarea elnd, peste riteva minute,
dupe ee din biroul lui iloel a ieoit un domn gras gi eam apatie,
usa s-a trtntit deodah de perete, $i la prag a apf,rut un barbat
cu o tnfedqare sportive, mult mai tinar dectt tmi imaginasem,
eu parul castaniu cf,zut putin pe frunter cu oehi ineredibil de
alba$tri, ertramdinar de inteligenti gi de vii, ln e0.magi., cu
cravat[, dar eu gulerul desfacut. cu zimbetul pe bu,e 9i faeind
un gest spre biroul lui, mi-a spus: " Te rog intrf,, lmi pare bine!".
Mi-a lntins Eina, s-a reeornandat, iar eu nu-rni puteam reveni
din uimirea care me euprinsese.'Pugtiul rsta e lloel Bernard ?',
m& lntrebam slsit*. foo" +i mai rnare mi-a fost uimirea, cind
dupt ce tnr invitat J* *o loc, a treeut tn spatele biroului, s-a
asezat gi +i-a pus pieioarele pe tDase, cum obignuiesermerieanii. ASa Geva nu mai vazusem deett in filme.
Trept.at, am lneeput sf,-mi revin, datoritt disculieirelarate gi amieale eare a urmat. iloel putrea tot felur de
lntreberi despre viata din Rominia, despre aetivitatea mea la
televiziune. Mai tlrziu aveam sf, aflu ci torentul de lntrebari,
ale eiror rtspunsuri erau ascultate cu cea mai mare atenlie $i
memorate cu eraetitate, reprezenta metoda esentiala prin eare
1.
gs
:l
www.arhivaexilului.ro
5
iloel lua pulsul societetii r.monegti. ilu am crrn(Eout niei un.
alt direetor al Europei Libere, cane st investigheze eu afitapasiune gi daruire fenomenul rominesg sf,-l eunoasce atit de
profund Si nuanfat, iar apoi sa eondenseze toate aeeste date tD
eomentarii pline de miez, redaetate pe tntelesul tuturor, de Ia
eel mai rafinat pine la cel mai simplu ascultltor. Nu am
eunoseut niei un alt director aI Europei Libere, tn viala uf,ruia
problemele romineqti sd ocup€ un loc attt de imlrcrtant, inelt sA
fie dispus lntotdeaurra sa ia primul avion pentru a se intrlni eu
o personalitate venita din Romflni& ln vreo eapitala europeant,
sau s[ se dued sf, stea de vcba eu wiee lrscun(Eeut eare-gi
erprima dorinta st-l vada.
'tImi amintese et, la un moment dat, ln eursul diseutiei,
am folosit expresia "pe parcurs". Noel a izbuneit in ui$te hohote
de rls, de se eutremurau peretii - risul lui proverbial, care le
nisunf, gi azi ln urechi eolegilor care au luerat lmpreunt eu el.
M-am simtit ingrozitor de prost. Me gmdeam: *Oare ee prostie,
ee ntrzdrivtrnie oi fi spus, de ride omul ista chiar aga?'lLrlterior
avearn sa lnteleg ef, ci de cite ci cineva folcea o erpresie
care apartinea, de fapt, limbii de lemn - noi Eu rre mai dedeam
seana de asta - pentru lloel, era uD motiv de uane haz.
El pleease din Rom&nia tD 1940, eind nu se foloseau lnea
astfel de erpresil I.e gasea foarte amuzaute, iar rlsul lui era
spontan gi zgomotos, ca al unui copil. ilu i-ar fi treeut
nieiodata prin minte cf, penitn.na respeetivi s-ar putea simti
jignita ori stingheriH. tn risul lui uu erista niei o umbm de
rtutate, ea dealtfel tn ioioo" din comportirile sale. lloel era
I
I
www.arhivaexilului.ro
7
An eitit gtirile respeetive, dupa care iloel mi-a multumitgi a pornit eu mine lnapoi, spre biroul lui. Era foarte tuclntat
de felul ln eare citisem *tirilq mi-a spus-o deschis, tn modul
care-i era atit de caraeteristie. Eu am nlsdlat u$urati oi l-am-
lntrebat: 'Totu$i, eum ati putut si mi angajati fam si-miascultati Eecap vocea?".'Drage - mi-a lispurrs el - daee ai fifst rcdacf,otr, era aheeva. llu trag fi angalrt niciodaE fem
srame!. Fiind lnsi crainief,, mi-am zis ca daea ai fct bune
pentru Televiziunea Romin4 vei fi bune gi peutru noi."
www.arhivaexilului.ro
REDACTIA
Noel a fost directorul Departamentului Romf;nese alEuropei Libere ln doui. etape. Prima detr, lntre tgES ti lgEB; a
doua oare, din 1966 ptnt la moartea lui, la 23 deeembrie r9Bl.In 1955, Noel avea doar 30 de ani: a fost cel mai tiner direetor
pe care l-a arrt rrreodata - la existenta sa de peste 40 de ani -nu numai seetia rominf,, ci tntregol post de radio.
In 1958, clnd lu urma uDor eonfliete interne, eondueerea
amerieanf, de atunci, eu vederi liberale, a fost obligata sa
eedeze loeul alteia mai conservatoare, ilioel a fost dat afara. Cu
tmte astea, serisoarea de r.rf,mas bun afigati de diree(-ie la
avizier pentru ea salariatii institufiei st ia cunostintf, de
eveniment, te duee eu gtndul mai eurind la o promovare deeit
la o eoneediere. Iatf, tertul ei tradus ln romfin6te:
"NoeJ Bernard, Director al Departantentului
Romdnesc al Europei Libere dtn aprilie 1955, a contrtbutt
intr-o mare masura la activitatea acestet organizafii.
Talentu] sau deosebit pentru jurnalismuJ radiofonic,
dev,otamentul, competenla si capacitatea de a obtine depltna
cooperar€ a colegilor sdi pentru atingerea Ltnet eftciente
maxttne. menta multrumtile gi respectul nostru constant<
Dl. Bernard paraseste Departamentul OperaltiJor
a
www.arhivaexilului.ro
9
Radio{ontce pentru a intra intr-un alt cimp de actiuttate,.
insotit de cele mat stnc€re urari de succes continuu, di;partea noastra, [)in fericire, l-am conuins sa lucreze in
continuare pentru Radto Europa rihera in calitate de,
colaborator al programului romdnesc, dtn ora$ul in care se'
ua stabili, si it' vom urmari cariera cu tnteres, gata in orjce
moment sa con.firmam in scris increderea pe care i-o purtant
atit ca per-coana cit si ca director de radio".
$i tntr-adev&r, tn anii urmf,tori, iloel a eontinuatcolaborarea cu Europa Libera, trimittnd corespondeute din toate
colturile lumii unde s-a aflat ca Fspcter aI agenf.iei de rtiriRadio Press International, fondati de el sub egida Coneeraului
radiofonie prezidat de Peter Straus. Ilespre aetivitatea lui ll[oel
la Radio Presq vorbegte eel mai eloevent serisoarea prin care
Peter Straus avea se cornuniee pleearea lui din aceasta
oqganizaiie tase ani mai ttrziu. Redau tertul ei tn tradueene
din limba enflezn:u Nu se intimpla des sa ai ocazia ta-ti iei ranta-s
bun de la un om cu cah'tafile personale ,si prolestonale unice
Fl€ care le poseda Noel Bernard.
O trecere in revista a actir,,t'tati' lui Noel la Radi,t
Press Internattonal relev?d o lista imprest'onanta de realnari
El a fost seful Operattlor lnternationale RP/, ilttre 1959 si
1965. Sub conducerea Fi indrumarea sa 3'urnalistic&,relatarile evenimentelor internationaJe transmtse de
organeatta noastra au cistlgnt aprecierea tuturar reteleJor de
radto. Frecventele sale 'homhe" din reJatarile asupra
www.arhivaexilului.ro
10
€v€nim€ntelor m4iore din Europa $i Asia, dtn 1959 pina itt.1965. de la avortata intilntre la nivel inatt de la Paris,
pind la alegerea noului Papa si la . razboiul indo-pakt'stanez
pentru Kashmir. reprezinta o performantd unica in
domentul reportarfulut. Daca ar fi sa Juam in constderatie
numal'succesele sale'de pe teren",ci Noel s-ar af/a la cel
mai inalt nivel al profesiuna' sale
Dar despre Noel se poate spune mult mai mult.
Dtn w'sul Jui s-a nascut Radio .kess International. El a ct'eat,
a proiectat si a supraveghtat tnstalarea sedtului RPI de la
Londra,' eJ a obtinut ctrcuttele internatlonale foJosite de
corespondenta nostri, eJ a indrunzat actiuitatea zilntca a
ace-ctor corespondenti; pe scurt, Noe! Eernard a resctis cartea
.f urn a lt -snt ul ui eJec tran ic.
Activitatea radiofonica Si ziaristica, in nzod
deo-cebtt, au fost slu.l)'te.de Noel Bernard in mod stralucit [/non? en€rgr'c $i cu vtziune, integru si inteltgent. Noel Eernar,l
intrune.cte cele mat alese calttail ale prot'est'Ltnil' sa/e".
Coneeptiile politiee gi morale ale lui Noel stnt perfeet
ilustrate de atitudinea pe Gare a adoptat-o tn timpul revolutiei
din Ungaria, ln 1956, gi fa6 de ataeul asupra ambasadei
nomine de la Benna', ln aeelaSi an. lloel susiinea er Europa
Libera Drr are dreptul moral de a lodemna populatia Ungariei Ia
luptf, gi rezistenti, attta timp elt gtie foarte biue ee nimeni nu
va iaterveni, eu rrIna ln mfni, pentru a o sprijini. De-a lungul
anilor, l-am auzit de multe ori repetind aeeeaqi ldee la
mierofonul Europei Libere, referitor la evenimentele din
www.arhivaexilului.ro
11
Rmnrri8, 'llci nu avem dreptul mml de a vf, da dumneavoastri,sfaturi, Ie spunea adesea Noel aseulffittril* lui, de ,,reme csnumai dumneavoastri ve[i trage conseeintele faptelorrespeetive." Iu privinta ataeului de l,a Berua, degi necunoEtea
caraeterul antieomunist al aetirrnii Oi tntelegea perfeet dorintaeelor care l-au comis de a emtribui la eliberar.ea Rm&uiei,Illoel era de pf,rere ei violarea teritoriului unui stat suveran,
fie el pi totalitir, tlf,mlne uD aet eondamnabil. Aeeste prineipiiprofund morale gi demoeratiee au fost rseuDoseute, eltiva animai tirziu, de Dorra eonducere amerieant a Europei Libere, c&re
l-a numit din uou director ln priuivara Iui 1g66.
Revenit la Mtnehen, Noel a constatat eu surprindere c&
proeentul aseulterii Europei Libere, voeii Amerieii qi BBC -ului,era cam aeela$i; ceea ee I-a intrigat foarte mult. Nu-gi putea
expliea eum este posibil ca rrn post de radio ea Europa Libera,
cu 12 ore de emisie pe zi, st lntruneasci aeelagi numer de
aseultetori ea alte posturi eare nu emit deeit una sau doui ore
pe zi. Problema l-a preoeupat intens Sl tn perioada respeetive,
niei un vizitator din tara Err a scipat de o chestionaream&nunlim pe aceasti temf,. 'Aseultafi Europa Libera? Mai
aseultaf.i qi alte posturi stri.ine? cit timp ll aseultati pe
fieeare? In ce seop? Preferali o anumitf, emisiune?".
In cele din urmf,, iloel a ajuns Ia eoneluzia ci, de fapt,Europa Libem era mult mai aseultatd deeit eelelalte posturi de
radio stfiine rn timba nomtn&, iar eifnele mai muh sau mai
putin egale pe caFe le indieau eondqiele efectuate se datorau
faplului ca aseultf,torii Du aveau destula lneredere ln noi gi ne
:lri
il
:i
www.arhivaexilului.ro
4uverificau, pentru eonformitate, eu Voeea Amerieii sau BBC. Diu
acel moment, Noel a stabilit, ca prioritate numerul unu aemisiunilor noastre, obieetivitaiea. Prineipiul, pe care l-arespeetat cu sfintenie pina la sfiroit, a fct urmetorul: daei
avea la dispozitie doui otiri sau douf, materiale - unulavatanlx iar altul dezavautajos pentru oeeident - qi din lipse
de spatiu nu putea s{ trausmiti deeit unul dintre ele, Ilfoel ilalegea invariabil pe cel dezavantajos. Motivul era iocmaipf,strapea unei totale obieetivitf,ti. Rezultatele nu au tntirziatse apamr dupe un aD, aseultarea Europei Libere s-a dublat, iardupa doi ani a ajuns aproape se se tripleze, tnregistriud astfel
rrD Fecord unie ln istoria pctului nm.stru de radio ?o ti-p,credibilitatea pe care De-am cigtigat-o la rscultetori a atins un
asemerea trad, incit afirmatia: 'A spus Europa Liberi, adevenit literi de lege, iar postul de radio, instanfa suprema. inmaterie de infqmatie cceete. e zilele invaziei sovietiee din
cehoslovaeia, in august 1968, aparatele de rad.io din telerriziune
+i de la Radio Bueuregti erau puse pe Europa Libem. Redaetorii
de la Aetualioti aseultau Etirile transmise gi erau ferieiti ea
au gi ei la lndemini depeqele respective, peutru a le putea
difuza tn telejurnale. Iar Radio Bueureqti i+i lntoemea
buletinele de gtiri dupa buletinele Europei Libere. Un eunoseut,
pe care evenimentele l-au prins pe litoralul rominesc, lrcvesteaei mmenii aseultau pe pla.in radiml. Turigtii, eehi nai ares,
Yeneau la ei gi tl rugau sf, le traducn. 1a1 diseutia se purta ram
aga: -Ile unde $tii?" "A spus Europa Liberfi."
Primul obieetiv al lui iloel a fost deei obieetivitatea. pe
tlu
@7
I
f
www.arhivaexilului.ro
13
urma' a fct preocupat ea programele noastre sf, mspunda'nevoilor ecentiale ale unor eategorii cit mai talgi de ascultttori.t- In primul rtnd nevoii de infonmare.'[n privinta asta, rolulprineipal a revenit redaetiei de gtiri, Ile Gare lU"u{ eonsidenat-o.
.t-
tntotdeauna centrul vital al postului. Fiind eea mai aseultatf,
emisiune gi avtnd la dispozitie eel mai mare Dumar de minute,
lloel eontrola eu atentie mariE attt eontinutul ett qi strueturabuletinelor de stiri gi insista ca informatiile imlrcrtante sa fiedifuzate ett mai repede posibil. C.a oriee ziarist crr meseria ir$,lnge' Noel avea un simt special aI momentului, al aetualitf,tii.
$eful seetiei de gtiri a fost, vreme de B0 de ani, MihaiCismar.eseu, alias Radu Gmun. Sau, eum Li spuneam cu totii,MiB'e. In 1980, el a devenit direetor a{iunct, iar dupe moartea
Iui Noel, direetor al departamentului rominese. un an maitlrziu, in ianuarie 1983, lneeta gi el din viat[, rapus de aeeeapi
bmla necrutitmre ea gi iloet. M-am dus sa-I vtd la spital,
unde-gi tr.{ia ultimele zile. La despargine, m-a lmbrati$at +i,
printr.e hohote de plins, ui-a spus: 'Tu gtii, Imna. Ei ne-au
omorit; $i pe lloel Si pe mine.'Nu aveam si-l mai ved nieiodate.
Mike era o adevirata eneielopedie ambulanti. lUu-mi
rmintese ea rrreodati ciaeya se-i fi pus o rntrebare la eare sinu ptie se tihspunda. se intimpla uneori sa aibt un lapsus;
atmei, intrebarea rrespeetive tl obceda intr-o aseperrea mesura
tneit nu-gi gesea linigtea. lle trezeam elndva, rn crsul serii, eu
un telefm. de la MiB.e caFe ne anunta triumfatu: 'Am gasit,
mi-am adus amintef'r
Cel ttrziu la gapte jumatate dimineala, Mihe era tn
,^41)I
,l$
www.arhivaexilului.ro
14
redaeiie. Paref, tI ved gi aeum tn fata oehilor, risfoind teaneul
de gtiri (tn Iimba englezi) venite rn eur-sul noptii, fera maear
se-gi dezbraee nelipsitul lui fulgarin gi controlind daca cele
mai importante fuseseri, difuzate, lloel, care yenea gi el
devreme la redaetie, ll gasea de eele mai multe ori pe Mike deja
aeolo. De obieei, suDa din biroul lui gi-t lntreba daea eutare sau
cutare qtire fusese data pe post. Lui Mihe i se parea ei gtirilerespeetive sint atit de importante tnelt era de la sine inteles eh
fuseseri difuzate. fnehizind telefonul eu Noel, tgi lua eapul tn
miini gi erelama contraria& 'Auzi, auzi mii ce pmte sa De
tntrebe t ?ntr-o zi o si ajunge sf, se inteneseze daei s-a dat
gtirea eu impugearea lui Ceaugescu'. Bizar& premoni[ie!
Noel tl aprecia ln mod deosebit pe geful gtirilor, tlrespecta pi tinea la el ca I,a un veehi amie. Mihe igi formase o
eultrrra generala ertraordinar de bogata, era un jurist de prima
mintr, arrea o eultum politiea yasti gi o nane erperientf, de
radio. Era ertrem de muneitor gi eongtiineios, informat ptnn ineele mai miei aminunte gi nuante asupra actualittrtiiinternationale gi rominetti, era lnzestrat crr o nemorie ierita
din eomun $i, la fel ea Noel, dispunea de o ealitate rari: gtia tn
detaliu tot ce aleituia emisiunile zilniee; nimie nu-i scepa.
Ceea ee pentru direetorul unui post de radio, mai ales pentru
unul ea al nostru, mi se pare un atribut esential.
?n eiuda eonpetentei profesioaale 9i eulturii sale
eneielopedice, peutru GaFe se bueura de un m&r'e nespect din
partea tuturor eolegilor, Mihe era mai mult deett modesfi era
un timid. Se tnnqea pine tn vtrful urechilm la eel mai mie
I
L,
I
www.arhivaexilului.ro
16
ajuns violette redaetor la Radio Magazin. Anumite tradueeri,
ale ei au devenit antolqgiee ln istoria umoristiei a Europei'
Libere. un texl cu care rn-am dus o data la Mihe se referea Ia
deseoperirea, tn Uaiunea Sovietiea, a rrnor gropi cornuDe, ln eare
fuseser.l gesite memintele unui rtrare numir de vietime ale
terorii staliniste.'scheletele eopiilor, eeria Violette, erau prea
fragile $i nu au suppavietuil'Umor maeabru involuntar. Mi-l
amintese pe lllike, stinjenit la culme.
Loetiitorut ld era profesorul Gheorghe Drrghineeseu, 9i
el un om de o vasti eultum. Speeialitf,tile sale erau fmrtedecebite - firiee, matematica, filologie - dar eompeten[a luiriminea nedezmintite. Fusese pe vremuri profesor IaUniversitatea Charlottenburg!, din Berlin, de unde pi apelativul
cu eare i se adresau eolegii mai tineri: *Ilonn'Profesor." Era un
tip de bonm muealit qi un minunat povestitor. Aneedota luipreferati, Ire Gane o istorisea cu o neobcira plaeere fiecf,rui
nou yenit, devenise intre timp legendare. In seara de 17
septembrie 1961, "Domu' Profesor" era de servieiu. Redaeta ea
de obieei buletinele de gtiri. Seeretarul general al llatiunilorUnite, Dag HammarsB.flrld, se afla tn misiune tn Afriea. Pe
teleimprimator a venit o telegramf, de presf, care anunta
plecarea sa de la L6opoldrille (f,inshasa de ari) spre Rodezia de
Nord.
Fiind dornie sa-gi iaformeze aseultatorii ctt mai prompt,
Iui Dmghincescu, i-a venit o idee ntstrugniei: si caleuleze ora
aterizarii avionului $i si dea pe post gtirea sosirii Secretarului
general ONU ln Rodezia, lnainte ea agenfiile de pre6a sa apuce
:iii:i
www.arhivaexilului.ro
17
e-o transmitf,. f,is oi feeu[. La ora respeetiv&, feri ca pe.
teleimprimatc sf, fi venit o gtire ln aeeet sens, crainieul de'
sedciu anrrntra sosirea lui llag llammlrs.iold tn Rodezia. I),omn'
Pnofesm.iubila; batuse riee rccq.d tn rmterie de promptitudine.
Putin mai tirzlu s-au trezit 9i agentiile de presf,: ele eomunieau
lnsi au sosirea ln Rodezia, ci pmbugirea avionului gi moartea
lui Dag HammarsB.jold tntr-un tragie aeeident. De atunei,Ilomn' profesor a renuntat la astfel aYnitiative gi a ahandmat
4pentru totdearn a crrrsa pnmpituditrii eu teleimprimatorul.
fnainte de a mr despf,rfi de redaetia de gtiri - o fae greu
dupa eum vedeli - raeau sa mai nmintesc ea aiei gi-au feeut
ueenieia, eu Mike gi eu Domn' profesor, tinerii, pe atunei,
Johannes Aker (Mireea loanid), Mireea vasiliu gi gerban Deqliu
(Iou Dineseu), aeesta din urma devenit lntre timp redaetor la
Vocea Americii; toti trei, demni urmaqi ai profesorilor lor.
un rol de prima impontantf, tn struetura emisiunilor
Europei Libere revenea gi programului politie, gindit ea un bloe
de relrcrhje gi comentarii asupra evenimentelor internalionale,
dar eare se desehidea zilnie, Ile \rrerrea aoeea, cu un editorial pe
teme rom0.negti pi eontinua cu o revista a presei internationale,
rcedaetati riluic de Mihai Cismtnescu, ulteritr, ln programele
Europei Libere a fost introdusi Aetualitatea RomineasGi, - Gol
care a inaugurat-o a fost Preda Buneseu - la lneeput oemisiune modestt de numai un sfert de ori. Drrpa moartea luiPreda, 'Aetualitatea' a fost preluati. de Emil Georgeseu qi
transformati lntr-o emisiune de sine stitf,tmre (de BE de
minute). Atunei s-a Fenunlat la editorialul pe teme rom&nepti
I
I
www.arhivaexilului.ro
18
din prqgramul politie, eare a devenit erelusiv o emisiune de
politied internationala, heheiati eu revista presei,
Prezentatorul programului politie a fost, vreme de vreo
20 de rri, Ion Megureanu. Nu era rude niei eu eel de la SRI, niei
crr yFeun altul, pentru bunul motiv cf, aeesta era dmr un
pseudouim. llumele lui adevi.rat era lon Popa; Iani pentru
familie 9i prietenii apnopiati; Popicu, pentru eolegi Ziarist de
profesie - lnainte de mzboi fusese rcdaetor-gef al eotidianului
cuviutul - se bucura de o mare popularitate printne aseulEtori.
Era ua tip romantie, un gazetar demoerat de faeture veehe gi
de stil latin, spFe demebire de pilda de lloel, prin ercelentn
tipul de jurnalist anglo-saron, rigurc, sintetic ai strict laobieet. ilumele lui lon Magureantr era legat indisolubil de
pnqgramul 1lolitie.tot-oo fel, se pcte spune ce Si-au cr.eat
reeiproe eelebritatea. Prezenttrile lui Popieu epau direete, ealde,
originale gi adesea pline de florieele. EIe debutau invariabil eu
'dragi prieteni'. Cind ineepea sa depene amintiri qi s[ se
lanseze in divagafii care yeneau ln contradietie eu insigina0ura ppogranului, Noel ti tf,ia pasaje tntregi, ceea ce tlsupara foarte tare;eci Popieu pe aeestea Ie eonsidera eele mai
valoroase. ilu era vorba de cenzura, dar Noel nu voia ea
prezentarea sf, se d.iluere gi, pria iudeptrtarea de subieet gi
obieet, sa piarde diu aeuitate gi tn ultima instanfa din impaet.
Cu toate astea, tl apreeia mult pe Iani - Noel a+a ti spunea -atit ea ziarist cit gi ca om. Popicu era intr-adeyar un
pr.ofesiouist talentat, cu multt imaginatie - pmte chiar prea
multa - li un personaj deosebit de pitorese. Avea tnfitisarea
I
www.arhivaexilului.ro
19
unui bunie sfatos, ehi"ar Ia 50 de ani, destul de scund, rotofei;cu parul alb li sprlneene stufoasg orieind bueuros s{ stea Ia
taifas gi se vorbeasce rD pilde. Mi-I amintese ieqind uneori dia
biroul lui lloel, tneins gi rogu la fatt, dupe ""T dispute..
profesionala, care nu avea lnse niciodata urmf,ri. Dovada
pretuirii de care se bueura stf, ln faptul ee Popieu a fost
titularul prqgranElui politie pina chd a iegit la pensie, ta
1978.
Alaturi de eL cotabffa la aeeastt emisiune gi vladimirIoneseu, un adevf,rat senior, ale ef,rui eomentarii, perfeet
tnehqgate gi miuutic documentate, atestau formatia sa de
ziarist profesionist. Totul era distins la aeest domn aI
eondeiului: tiauta dreaph la peste 70 de ani, silueta tnaltt 9i
sub[ire, timplele grizonate, vestimentalia ireproqabila - nu
venea nieiodata la r.edaetie fam haina gi eravatf, - vebir'ea
ele'gante, diseretia, atitudinea fatt de eolegi. Vladimir Ioneseu
ayea obiceiul si foloeeasci ln comentariile sale perfeetul
simplu, ceea ce i-a jueat odatf, o festf, rf,masi de pomintr.
Yorbind la micr.ofonul pr€panului politie despre conferin[a
iirilor danubiene, Vladimir loneseu a rrctit eu eleganta +i
fireseul eane-i erarr attt de earacteristicer *Cmferinta Frilorduu0.rene fu tutelatf,..."
Tot din echipa de atunei a programului politie feeeau
parte Constantin Yulean li lon Haralamb, un personaj pitorese,
scors parca direet din caragiale. clnd tgi eitea comentariile pe
teme r.ominegti se tnfierbinta attt de tare, lnett lneepea sf, tipe
ln mierofonul pe care tl umplm de salive: 'C,eaugeseule, pune
www.arhivaexilului.ro
nurechea la pemintul tarii gi aseulte durerile trrcporului."
Mai eolaborau Preda Buneseu gi oetavian vuia, alias'
Lueian l,ogr. Preda era a{iunetul gi. prietenul rui Noel. Fiu alpietorului Marius Bunescu, Preda poseda ealit*tile gi ealitatea
speeifiee iltelectualului democrat din Rominia interbelien. Un
tip inteligent" dispunind de o eultum generalt qi politiei solida,
cu o judeeaE cl,am pi direett, integru, diseret modest gi bltnd,
profund IeaI si oaest, Preda a reprezentat lntotdeauna pentru
Noel un suport ertrem de pretios.
tn afara preocuptrilor profesionale, cei doi mai aveau incomuD pasiunea pentru muiei: ne tntilaeam adesea la operi pi
eoneerte. Cu mine, P?eda ImperEgea interesul pi reeeptivitatea
pentm parapsihdge p dctrinde ezdcrice, lSa fie cre, lntradevar
ceva dineolo? - Dn intrch el din and in ciDd lns4induTi euvintele
de aeel ineonfundabil ris-tuse care-i era atit de caraeteristie.
'Lasi ef,-ti dau eu de gtire ctnd ajung acolo". *Ah, preda,
terminf, eu prostiile!",
El insa a tinut eu tot dinadinsul si dovedeasca ca nu
erau prostii gi ei se tine, ea intotdeauna, de euvlut'in toamna
Iui 197b, a lneetat din viatt in urma unui stop eardiae, iareiteva siptimtni mai $rziu 'mi-a dat de $tire", pe etnd ma
aflam lmpreunt eu iloel la operf,: aeolo unde, in decur.sul rnilor,
ne intllnisem de atitea ori eu prietenul nostru drag. io ""*"u
aceea am triit amtndoi o e4rerienfi atit de reseolitoare - abia
atunei am tnteles lntr-adever sensul povestirilor lui Mineea
Eliade,'La figenei" - lnett Noel, ?are a fost toatf, viaia lui un
agnoetie, avea si-mi repete pe patul de morte cuvinele lui
I
f
l
www.arhivaexilului.ro
21
Preda: "Daea exisE ceva dineolo, am sf,-ti dau un semn." $i sa
se [ini, la rtndul lui, de eurlnt.
?mi eer iertare dac& am intrat pe un tf,rim unde
convingerile nu pot fi argumentate conform logieii stiintifiee.lliei nu-mi propun a$ttfU se cmving pe cineva. S-ar putea'4lns{ ea unii dintre dumneavoastnf, st fie reeeptivi la astfel de
tr&iri $i sa h@leaga semnificatia lor.
Ca un om prudent qi preeaut ce era, Preda se dusese eu
numai douf, luni inainte de a muri la un eontrol medieal.
Iloetorul il asigurase ei este perfeet sinf,tos.
Moartea l-a surprins singur, ln apartamentul lui, Ia un
sfirgil de stptrmina. Noi ayearn sf, aflam groazniea veste abia
Iuni Ia prine Am fost profund +oeti. NoeI nu-$i putea reveni:
pentru el a Insemnat o pierdere ireparabile, resimtitt dureros
pina la sfirgitul vietii.'in plus, toate eireumstantele deeesului
au avut ceya straniu. Poate ci Du vom afla nieiodatd., cu
certitudine, daee a fmt mmrte naturala sau asasinat: dar
gindul eontiaui s6 Ea Ermf,reasca gi azi; sau 1rcate mai ales
azi, dupa ee h anii B0 alti trei direetori Si-au pierdut viata in
tmprejureri atit de asemf,nitmrerlneit eoineidenta devine
stranie.
Am pomenit putin mai sus de Oetavian Vuia peste
amintirea ei.ruia nu aS yrea sl tree ftre se spun eiteva
cuvinte. Un m decebit de eult +i bine pFegitit, pnofeem de
filmofie, crr uD temperament de ardelean domol, mai putin
fleut peutru radio deett pentru catedra, eireia dealtfel i-ani.mas eredineic p'edindu-gi cursuriEe paralel eu aetivitatea
f
I
1
www.arhivaexilului.ro
2.
radiofouici. oetavian vuia lntrunea 9i caliteli uorale,pre[ioase. Era foarte corect, integru, leal gi, ln ciuda aparenfei
de slebieiuns c[ei era blind qi sfetcrplf,eindu-i sa se I .'gease& Ia
vorba, avea curajul propriilor opinii, eapaeitatea de a lua
hotariri jud.ieimserchiar daea nu htotdeauna 1rcpulane, gi nu
funetriona emfcm prineipiului: '$pd teiat sabia nu-l taie';
dimpotrivf,, ca redaetm, reprezentant de sindieat (a fmt ales
ani de-a rindul ln aeeastt funetie) sau mai tirziurca adjunet al
lui tloel, a dovedit cu oonseeventt ea are gira spinfirii.
Este poate loeul sf, spu ci NoeI Du a fost lnlotdeauna la
fel de nor.or(s cu a(iunetii lui. Dupe ce a reyenit l,a dirreetia
Eur.opei Libere, eu Pr.eda Buneseu ea director adjunet, Noel a
vrut si-l numeasce in funefia de direetor asistent pe Mihat
Cismareseu pe eare-l euno,gtea de mult gi il apreeia - a$a cum
arn spus - tn mod deosebil Cum intriganti pi tmgetori de sfori
se gesesc peste tot din abundenti, nici redaetia noastri nu a
fost scutite de astfel de speeimene; ba aS spune chiar ei, intr-oanumita perioada, a lntrunit o eoleeiie destul de frumuqia. CeI
mai subtil +i rafinat a fost de departe Aristide Buritianu alias
$tefan Aldea, un tip inteligent gi eult, bun condeier, fortepopular [a mierofonul Radio Magazinului, spiritual gi cu olimba extrem de ascutite. Diplomat de eariert pina la venirea
comuni$tilor La putere tn Rominia, uu s-a dezmintit niei mai,\
departe. Ineuma pi tregea itele eu atita tndeminare $i talent,
tncit vietimele ti etdeau fera greg in plasi spre eopiosul siuamuzement. Mt simt datoare sa preeizez etr aeesta era de obieei
unieul siu scop.
1[
)
C
1
www.arhivaexilului.ro
nf-p*ooe cu Geoqge Cionaneseu (Gheorghe Timofte), a ,
neugit si-l emvinga pe Mihe ca ar fi sub demnitatea lui sa
aeeepte se devina a(iunetul lui Noel 9i tuen ln urma lui Preda.
In eonseeintre., Illihe a refwat gi a rf,mas ln eontinuare leful, gtirilor. In sehimb, George Cioranescu a aeceptat, spre uimirea
lui Mif,.e gi lneintarea lui Burilianu care-;i ridea ln barba,
gtDdindu-se probabil ea-i va veni rtndul Si lui Ciomneseu si-icade in plasi. Ceea ee s-a gi tntimplat eu numai etliva ani mai
tirziu.
fn vara lui l9?0, postul de radio fiind ln erizf, de
crainiei, Noel I-a adus cu rrn eoutraet temporar pe actorul Hary
Baranga (ramas de curind ia oeeident), fiul euuoseutului
dramaturg Aurel Baranga, un privilegiat al nomenelaturii
comuniste. Aeeasti colaborare a reprezentat preter t.ul
declangf,rii unei adevf,rate eampanii cmtr:a lui Noel, pe ideea
ctr, iatf,, aduee la Europa Libem fiii unor eomunigti notorii.
Respunsul lui iloel a fci ei nu-l interreseazl eine este gi ce
faee Baranga-tatil, ci numai Baranga-fiul. AItfeI, ar insemna
si etdem gi aoi tn pieatul eomuni$tilor eare peeetluiese soarta
copiilor tn fuuetie de originea soeiala, aetivitatea sau optiunea
politiee a periatilor. *Daci. aveti, deei, ceva de spus tmpotriva
lui Hary Baranga per.sonal, sint gata sa vt ascult". lllu a fost
adus niei un rrgErnent eontra lui Eary, dar campania a
continuat. Inutil de preeizat ci ln fruntea ei se afla Burilianu(Pinti, eum li spuneau eei mai apropiafi), eare-i mlnuia pe tofi,
pFeDuIIr pipu$artrl marionetele. Cu asta nu vneau se erclud
deloe posibilitatea ct din umbrr mai aetionau gi alte interese,
1
1
I
www.arhivaexilului.ro
24
ale unei institutii bine cunoseute 9i dragt Douf, tuturor. Ba stnd
chiar convinsf, de aeest lueru. Altii erau insa agentii ei; Pinti
era un 'independent", care daei le-a clntat ln struni a fieut-o
fera +tirea sau voia lui.
Burilianu l-a emvins pe Cimeneseu si-gi dea demisia,
fiind amindoi siguri ef, amerieanii ru o vc primi nieiodattr,
dar ed Noel in schimb va iegi din afaeerea asta erm mototolit.
Ce nu ptiau ei este ei directia amerieanf, era profund
nemulr,umita de aetivitatea 9i mai ales de atitudinea luiCior&nescu, ca membru al direeiiei romtnesti, astfel ineit
demisia lui a fost primite nu numai in eea mai mare graba, dar
ehiar eu satisfaetie. Ulterior, Ciontnescu a regretat gestul eam
neeugetat gi a reeups la tot felul de ehiehitre avoeitegti pentru
a dovedi et, de fapt, eI nu-;i deduse demisia deeit din funetia
de direetor adjuuct, Bu +i din eea de redaetor. fn eiuda
insistenlelor lui Noel ea demisia lui Cioraneseu sa fie ignorattr,
amerieanii niei tr-au rrut si audi. Pentru ei, pleearea lui epa o
ocazie nesperati fi nu voiau eu niei un pref s-o seape din mina.
Refuzul lor a fost eatqorie. Ciortneseu a dat atunei radioul ln
Judeeate. A urmat un proces lung pe care I-a cigtigat, obtinlud
o sum[ Erarre de bani gi fiind EaDgqFt tn seefia de doeumentare,
de unde a Oi ie+it la pensie. Partea bizar.i a afaeerii este ctCiomneseu gi eei apropiati lui au rimas ferm convingi et
tndeparhtea lui din radio a fct opera lui Nel, pe cane l-au
eousiderat de atunei tneolo eel mai rnare dugman. ilu puteau fimai departe de adevir. Ceci lloel a foot singurul care I-a
spri$nit pi s-a luptat efectiv eu eondueerea rmerieane pentru
I
www.arhivaexilului.ro
Berrtitrerea lui CiorAneseu ln radio.
una din preocuparile esentiare ale lui ruoel, deeurgind dinconeeplia sa despre Europa Libere care degi emitea dinstrainatale avea, dupa el, menirea sa fie un pct de radio.national, a fost atragerea tineretului ln rindurile aseultetorilornogtri. Din aeeasta cauzi a acordat o atenf.ie deosebiteemisiunilor muzieale: si uu uiffim ea pe vrernea aeeea muzieapop era interzisa ln Rominia *i au putea fi aseultata deeit Iaposturile de radio sttine. iloel a avut norocul sf,-l poatianagaja pe c,oruel chiriae, care a eontinuat emisiunea lui de IaRadio Bueur6ti,r[{etronod] A**t program era transmis zilnie,Iutre orele lz +i l0 minute gi rg, iar ulterior, lloer i-aGonsaerat patru ore in fieeare duminiee: o emisiune mamut, lneare cornel mspundea serisryilor gi difuza muziea eeruti de
ascultatorii lui. Emisiunile lui Cornel erarr, mai ales tn primiiani, lmpinat.e de eomentarii politiee attt de violente, lneitfrizau iaveetiva. iloel tI tndemna mereu se renunte la aeeste
comentarii gi st fae[ muzicrA, dar nu a nrut nieiodatt sa i Ieiuterziea. Redau cuvintele lui Noel:
"La lneeput, cornel a simiit nevoia si-gi verse naduful$i, folosind un limbaj Du prea elqgant, s-a rf,fuit eu ei eareuu-I lesaseri si-gi fact meseria la eI acasi, care lI sitiseri sto apuae pe drrrmal pribegiei. il-aq fi trebuit sa-l las sr o facrn;
eel putin, nu ln stilul aeela, 1fu3 a-sm 1r;rut ea aeest gnf,r, de osensibilitate iegita din Gomun, se aibe impresia ei a fugit de ocenzure iD Rominia, ea si dea de o alte eenzuri, l,a Mtaeheu.
taeetul eu lneetul, $i-a dat seama ci nu politica. ei muziea, era
www.arhivaexilului.ro
%
menirea lui.' r
iloel i-a luat lntotdeauna rperarea: in fa[a directieiatnerieane, cu eare nu odata a anut.probleme din cauza lui, atolegilor sau a uDor aseulletori neuultumifi. D,e eile ori venea
cineva crr sugestia de ! se aeorda un spatiu mai restrlnsemisiunilor muziealg NoeI refuza eategorie. El le eonsidera
esentiale. Tinerii, spuDea eL rl aseulta eu evlavie pe Cornel. Or,
stind cu ureehea lipitr de aparat, ea nu cumva sa piarde ceya,
mai prind flra se vreai buletinul de qtiri dinainteaMetronomului, pe cel de dupi eI, poale gi elteva frinturi dintr-oalte emisiune, devenind lneetul cu lneetul ascultf,torii noptri.
Aeest rationament gi-a dovedit, ln timp, justetea.
Dupa moartea lui Cornel, elevii din Rominia i-au lnseris
cu briceagul, numele pe bauei, iar la mormintul tui - urna eu
ceDu$a sa a fost dusa h Boma.nia qi rngiropata lntr-un eimitirdin Bueuregti - era un adevirat pelerinej eu flori, lumtutri gi
elnteee pop; li asta ln pline perioadt ceaugeseu. Performanta
lui cornel chiriae a fct uniee rD istcia unui pct de radio
€uropeau capaeitatea lui & a eapa o rnrse uria+f de aseultetori -nu ered et lntre t969 9i 1975 a eristat vFerrn $nf,r amator de
muziei pop, ln Romtnia, care se Du se fi nuutrrat printre ei -pentru eare devenise un adevirat idol. Si au doar rn Rominia.
Primea scrisori din toati lumea, de ta theri care nu tnfelegeau
o ioti romiaegte, dar ti ascultau progpamul pentru ei -Eprrnearr ei - Ia niei un alt post de radio nu pot gtsi unul atttde bun. Este adeyerat ei muzica era pa.siunea, era viata lui. t$ipetreeea aproape tot timpul aseulttnd mu,iet +i eitind reviste
T
www.arhivaexilului.ro
27
de speeialitate. cornel era o aderarati eneielopedie pop, dublati
de o voee ealda gi de o prezeDta radiofoniel cueeritoare, rn care
ardea un foc sacru. Daci ll urmireai eu elt drag se apleca
tsupra mierofonului, aveai impresia cr-gi tmbretileazf,aseultatorii, ce-i lnvf,luie tn ztmbetul lui plin de etldur&:
simfeai ee-i iubegte.
Cornel avea un temperament ertrem de impulsiv - de Ia
trn orn GaDe ardea cu o asernenea ineandeoeenif,, niei nu teputeai agtepta la o eomportare rationala oi eehilibrati. NoeI iIapreeia 9i fl admira atlt de mult din punct de vedere
pufesimal, incit ti treeea eu yederea divense acte de indiscipline
sau iegiri violente. Era.perfeet eongtient de valoarea lui CornelI
gi obilnuia se sputra: 1iI De-a adus tineretul". S-a tuttmplat de
mai multe ori, ea lu rrFrna rrnor acte neeqgetate, Cornel s* aiba
asemenea prtobleme eu autoritetile gernatre ori eu direclia
amerieani a Europei Libere, inelt se fie pe punetul de a fi dat
afam din Germania gi, rupectiv, din radio De fieeare dattr
tloel i-a luat apararea, de parea ar fi fost vorba de propriul sf,u
fiu, Si l-a seos din lneureituri, Cornel ti era profund
recrrtrosef,tor gi tinea atit de mult la eI lnelt, ehiar atunei cind,
sub imperiul unui aoces de furie, tmpnhgtia fulgere la adresa
tuturor colqgilon pentru iloel nu avea deeit euvinte bune. Nu se
putea tmpf,eq*,tns{veu ideea et un meloman ca NoeI nu are niei
o afinitate cu muziea pop. lloel aseulta cu Elare plecere
formatia Beatles, dar ln rest aceet gen muzieal nu-i spunea
mare lueru. Cornel yenea uneori la noi rcasi, lnarmat cu
ultimele tnrqgistrtri pop 9i tl punea pe iloel st le aseulte,
t
www.arhivaexilului.ro
fierplicindu-i-Ie plin de ribdare pedagqief, 9i rneeneiud se-l .
eonvinga de valoarea lor. Nu a reugit. G sehimb, tl eonldnsese
de mult de propria-i raloare.
Moartea lui Cornel, de o ertreme violentt gi. eruzitne, a
venit ca un trf,znet din eer senin. Ttnf,rul Mario Gropp, eiruiacornel ti deduse se bea gi sf, minlnce la un nestaurant din
Sehwabing!, iar apoi- dupf, DArturisirea criminalului - tidaduse banii pe cane-i avea asupra sa, nu a ezitat str-i ia gi
viala, tmpltnttndu-i eutitul tn fieat, de mai multe ori. Ile ee? E
adevf,rat: Mario Grrpp, de$i tn vlrstf, de numai 17 ani, avea
eazier la potritia eriminala din Munehen. ulteri(x, ayea sf, se
dovedeasea reeidivist ln materie de violenia oi rnef,leare a
legilor; nu $i de erima. De ce l-a omorit pe Cornel? tlu euaogtea
eI, oare, diferenta dintre jaf Oi asasinat, ln oe privegte rigorile
legii? Greu de erezut. Dupe crrm e greu de crezut ef, eineva
omoard fam nici un mobil. Daef, Du rurnva a fmt platit inaeest scop. Este o supocifie tn spijinul eireia vin intreaga
aetivitate a lui C.mel la mierdout Eurryei tibere, popularitatea
lui unief, in rindurile tineretului din Rominia, nemultumirea
profunde a rqgimului de la Bucuregti, ca gi seleetivitatea, eel
putin bizarf,, cu care moartea *i-a ales vietimele lndepartamen tul rrmi.nese.
Nu weau se sputr ef, au au eristat gi azuri tragiee, dar
natum.le, dineolo de ciee banuiala. ilu-l pot uita pe colegul
rreu, erainieul Andrei Danga alias Mircea Jianu, trDpnofesionist talentat pi rm (xn intqru, caFe a refuzat, pur gi
simplu, sa-gi trateze uleerul stomaeal de eare suferea, dorind
.z-/'.J
T
www.arhivaexilului.ro
nparcfi se se sinueida. Insistentele medieilor, ale colegilor gi ale
lui Noel eare I-a chemat Ia el, lneercind sf,-l cmvinga sfi se
opeFeze, au fct toate zadarniee. Depresiunea psihiea, care
pEsese steptnine pe Andrei, era mai tare dectt noi sau deett
ratiunea. Luui de-a rlndul, iaainte de a veni la redae0ie, Andrei
se dueea la dctc st-i faei transfuzii de slnge. Avea mereu
hemoragii, iar anemia se aeeentua pe zi ee treeea. dunsese sf,
se dea pe fa[{ eu fond de ten, ea noi se nu vedem ee obrazul luie alb ea varul. Ltr-o noapte, a fost dus eu salvarea la spital.
Era prea tirziu; uleer perforat, peritonitf,, septieemie. A lneetat
din viaff, la numai 43 de ani, ln aprilie 1978. Multr yFeme
dupa aceea, de cite ori eiteam +tirile Ia mierofou, ayeam
senzalia inem.fundabila ei. cineva stf, ln spatele meu gi ma
urm{.regte, O senzatie atit de vie, lneit nu mA puteam stfpini
si nu intore eapul.
Un an mai ttrziu, aflfnd et sufera de o boale ineurabila
ti vrind si evite umilinfele degradarii inevitabile rcdactorul
Eduard Motag alias Radu Cristea, titularul emisiunii 'Din
lumea eomunista", gi-a pus caplt zilelor. Fusese rrn om
inteligent, eult, modest si discret, maestru al butadelor gi
!rcurilor de euvinte. Pe o eolega fmrte grasa, o pceelise, de
pilda, Ileana ()sinzeaua.
Cfrd a aflat vestea mortii lui C,ornel, lloel a fost profund
Soeal $tia ea este o pierdere irepambile li o resimtea ca gi eum
ar fi fost vorba de un copil al sau.
In general, in relatiile lui Noel eu tinerii se refleeta eeva
din sentimentul pentru proprif(lui eqii. Tinerilu Ie arita o
I
i t\\,
www.arhivaexilului.ro
30
rngaduintA gi o iotelegere speeiale. Iar etnd deseoperea un ttntrr
talentat, din eare era corvins cf, pmte i6i eeva, tgi dedea
efeetiv oeteneala sa-l sprijine 9i sf,-I ajute. cornel chiriae Du a
fct unieul 'eopil adoptiv' al lui lloel. ?mi aduc "aminte ee.
impresie decebiti i-a lesat Liviu Tofan, ctnd l-a tnttlnit, tnprimf,vara lui 1973. Liviu Du avea pe atunei niei 25 de ani,
dar Noe,l a sesizat numaideeit to afior.entialul pentru ostralucitf, carieri radiofoniea. De ace€a, nu miel i-a fstmirarea etnd, drpt o perioadt de foarte satisfamtoare ueenieie,
Liviu l-a anuntrat et pasiunea vietii lui este regia de film $i, ea
atare, renunfe la radio ln favorea artei. "Btiatul ista a
innebunit eouplet", lmi spunea Noel.'Este inteligent, prqgatit,
gtie etteva limbi strf,ine, are o minte riguroast gi organizate,
traduce perfeet, serie bine; lntr-un euvtnt, are tot ee-i trebuie
ca se deviae un ereelent redaetor. In sehirnb, dupe mine, este
lotal lipsit de imaginatia $i nebunia neeesare unei eariere
artistiee. Faee o mere prostie daee pleaef de la radio. Ile oprit,
nu pot str-I oprese. Dar ti voi spune deschis ee ered $i ei, lnoriee eaz, atlta yrerDe eit eu sint aiei, uga Europei Libere li este
desehisa".
I-a spus gi, binetnteles, nu l-a eonvins. Mai trrziu lnse,
ctnd, ln teatru fiind 9i avtnd un salariu de mizerie, Liviu a
apelat la e[ rqgindu-t sa-i tf,imiti clte ceva de luerr pentru aTi
mai supim€nta venitul, iloel a refuat eategorie.G.i amintese gi
astizi explieatia refuzului stu:'Ilaet el considem ca arta este
ehemarea lui, u-are deeit sd lneeree; dar eu propriile lui forte.
Eu eonsider ca faee o prostie gi nu am de gtnd sa-I finantez ea
1
www.arhivaexilului.ro
31
sf,-gi distruge via1.a." ?n cele din urmd., Liviu a renun[at la'eariera artistiei gi s-a lntors tn re,daetie. Ia lg80, cind iloel
mi-a spus ei deeisese sf,-l numeasee +ef aI seetiei de gtiri, eu
am erclamat entuziasmati, 'X"t" va fi viilorul director al' {A
departementului t" La care iloel mi-a replieat 'prne atunei o str
mai treaee multe apf, pe gtrla. Mueoeul ista are lnef, de
lnvtrtat." $i, tntr-adernf,r, a treeut ape pe girla pret de I I ani,
'mueosul" a lnvetaL iar astizi ecte direetor a(iuuet.
NoeI nu manifesta fati de orieine 9i tn oriee lmprejurareaceeagi tndulgenE pe ear.e le-a aritat-o lui Ccnel gi Liviu.
Putea fi extrem de erigent, iar uneori, ehiar necrufitor.
fo timpul crizei din Cehoslovaeia, tot personalul
departamentului a fmt mobilizat la redactie. cum radioul
emitea nonstop, 24 de ore din 24, era nevoie de oriee forta +i
nu se mai pmea problema ealifiearii individuale. Toatf, lumea
trebuia sf, faei tot ee se pricepea. tumarul erainicilor fiindmie, nu puteau si faei fali acestui program de lueru. Unul
dintre redaetori a fct solieitat si-i ajute. A refuzat sf, se
prezinte la radio, argunentind ei eI este nedaetor, nu erainie.
iloel I-a coneediat pe loe.
Rar mi-a fost dat sA cuDosc rrn profesionist etruia si-ifie familiare tmte tndeletnieirile implicate rn prrocesul de
elaborare a unei emisiuni radiofoniee: redaetor, erainie,
seeretar, tehnician, regizor de produetie. O data, chd seeretara
era in paure, Uoel a venit cu o ielegrani importanti Ia
rredartorul de ltiri sandu Greceanu, rugindu-l s-o editeze de
urgenl.i gi s-o difuzeze tn primul buletin" saudu Greeeanu nu
I
./\1
www.arhivaexilului.ro
..j . :1.i. . __ --..+._ _.:. _ - ., _
u.
stia se hta ts Easfui gi a erelamat cuprins de rdc* tlar D-rm..'
scretEnh t".'tlu-i nimie i-a rrfspuns illod, affcindu-se Ia rna$ina de
seris. Dieteazt-uri mief'
un loe imlrcrtaat ln struetura emisiuuilor Europei Libere,
l-au ocupat si pnqgramele cultur:ale de la paris, nealizate de
Moniea Lovineseu 9i Yiryil lerunea. Iniiial, ele epau furtesemte, t0-15 minute 9i tmpmgtiate pe parcrrsul srpamhii.Moniea a venit la ua moment dat cu propuDepea de a comasa
aceste *frinturi' lntr-o emisiune de sine s&rtitoare, de E0 de
minute,'Teze 9i Antiteze la paris'. iloer a lnleles numaideeit
argumentele Moni6i, s-a lasat repede oonvils +i l-a convins -la rrndul lui - pe membrii eondueerii emerieane de ratiunea gi
avantajele aeestei sehimbari de program. Ile asemenea, a fostintrodust jumatatea de ori a lui viryil lerunea, sub titlul'Povestea Yorbei' ti subtitlul: fugini uitatc paSini erilate,pagini cen.zurate.' lloel avea o mare admiratie atit pentruMoaiea ett 9i pentru virgil. fi rp.*ia tn mod deosebit pentrutalentul lor literar, p€Dtru dlruirea gi augajamentul fatf, de totce privea soarta Romiaiei, le purta o rnare stimi si afectiune,
/\-ca oameui. Intre ei trei nu a eristat doar o relatie de oervieiu,ei gi o constanta prietenie. fncrederea, afeciiuaea gi admipstria
mergeau tn ambele sensuri.
cum Moniea pi Ierunea repreiueDtau instanfa supreme atritieii literare rominepti gi cum toti scriitori din tanf,, aflatitn vizih la Paris, veneau sf,-i prczinte magiile Mmieii, iutimp, multi dintre ei gi-ru erprimat dorinta de a-I eunoapte pe
lloel. De tndati ce Moniea ti lelefona pentru a-i tmpirtf,gi
?
L
1
1
www.arhivaexilului.ro
trI
Besajul respectirr, conform obieeiului stu, Noel se arunea ln
primul ayim eu destinaf.ia Paris. Astfel, Mm.iea pi Viqgil au
aslstat la o serie de intiluiri eare au avut loc aeolo, lntre Noel
Ei seriitui, ln deeursul anilc. De asemenea, dattritfi eontaetelor^iY,extred.freevente pe care le aveau, mai ales eu seriitoriirdar nu
nuuai eu ei, de eite ori se dueea la Paris, lioel petreeea ore ltr
$ir, discutind eu Moniea qi Virgil.
Afla, astfeil, o multime de aminunte fmrte intereeante
despre lumea litBrelor romineqti, deepre viala culturala din
fara gi despre inteleetualitate, ln generat aeeste informatii 1i
serveau la redactaFea editorialeltr ti cmenttriilor lui. Caei
indiferent de tema abwdati, inainte de a se apuea de seris,
Noel se doeumenta tntotdeauna tn delaliu. Sau mai bine zis de
dictal 1rcntru ca obi$nuia st-gi ourputra materialele tn fata
secretarei clreia i le dieta - aeeasta fiiad de predileetie Irina
Mosehuna-Sioa, cu care'a eolaborat mai biae de.lO aui, fi pe
care o apreeia in mod deoeebit pentru calitltileffrrtnionale qi
rrmatre. Redaetarea in sine, ru rrrma iatotdeauna aeela$i cups.
Citeodatn, il pr=culn o idee Si td glndindu-se la €a t$i eoustruia
ln minte editorialul, pe Gare ulterior tl dieta ca $i eum l-ar fiavut scris dinainte. Alteci, lnsl, yetrea ziua tnregistHtrii Si
luel nu gesise o idee cane sf,-l mulfumeasef,, p€ care s-o
eonsidere destul de interesanti pi aetuala pentru a-i eonsaera
zeee minute de emisie. Tocmai ea sa nu se tntimple astfel de
lueruri, Ia un rtrornent dat, a facut Ir4 aranjament cu
rredactryul Actualitaf.ii Romineqti, Emil Georgeseu: eine ayea
ideea eea mai buni, redaeta editorialul. Daei lutr-o treme, sub
b 2,u
www.arhivaexilului.ro
uinfluentt untr edqi cane urmaFeau eu aiee pref str otrf.veasel
atmosfera din redaetie, EmiI Geoqgeseu lnoepuse se ereada ca
Illoel se teme de eoneurrenia lui prof,esionale gi ineeare& st-irubmineze popularitatea la aseultato i, din aeel mment s-a
cmvins, o datir pentru totdeauna, cir iloel au era sttrpiuit de
orgolii prostegti, iar calitatea programelor avea, opicum,
prioritate in fala propriei sale vaniffiti.
Nu rrreau si inehei aeest capitol fera sir amintese elteva
rrume pe care dumneavm.strt, aseultatorii uo+tri, nu le-ati
auzit nieiodatar la mierofonul Europei Libere. $i totu+i, ele
rparfin urror oemeni ca.re au facut parte din redaetia noastrtr,
adueind-$i cu prieepere qi con$tiineiozitate eontribuiia
anouimfi la realizarea programelor. Ma gindese Ia eei care ani
de-a rindul au urmirit emisiunile de neaseultat ale postului de
nadio Bueu.eqti Ei lrau transeris pentrt infsmanea redaetorilor:
Constantin Caleianu, un prieten drag de o rnare deliaatete
sufleteasea pi eu rrn bun simt rar intilnit; Ion Cieala, harnie gi
conecq Im Dmitru plin de genermse entuziasme adoleseentine.
Ma gindese la regizmii de studio $tefan Maluseheh pi
Marcel Smldt, ambii adevirali virtuoqi ai profesiunii lor,
dublati de niqte osmeui minunati, ealzi, buni, siritori, unii din
eei mai dragi colegi pe care i-am arrut in radio. Marcel Smidt
era utr persouaj deosebit de pitoresc, eu teorii, mai ales politiee,
peste misuri de originale. Era orieind gata se faee pariui qi
cel mai bun elient il gesea in Noel. Cele pe teme politiee (alegeri
ln Germania, Franl& Statele Unite invazia din Cehoslovaeiarpte.)
le pierdea de obieei. Maruel vcbea fmrte prct nemfeste (numele
www.arhivaexilului.ro
35
*yd u/t4aeeba, iloel, eane tinea fmrte uult la el, ii spunea 'die Smidt'.
Ma gindese la Mar0a von Klimeseh, administratorul de
faeto al departamentului, muneitoare, foarte capabila gi
pricepuH, tesela Oi plina de viata, lnimusf, $i stritmre, ln
ciuda sciderilor la eapitolul disurefie.
Mr gindese, lu sflrsit, la secretarele departamentului,
crre ptna tn 1987, elud au fost introduse computerele, bateau
la maqinf, tertele dietate de redaetori. Nu contest ealiffitile
tehniee ale computerului; $i eu ml folosesc de unul, ln
redactarea textului de fatfl. E eert, lnsa, ci el uu poate lnloeui
ef,ldura, sarea gi piperul cu care emtribuiau seeretanele, mai
ales la netivitatea redaetiei de gtiri, mde redaetorul, erainicul
gi seeretara formau, ln tura respeetivl, o aderrf,rata eehipa.
Heleae Lahni, prof,esionisttr exeelentf,, o perfeelionistf,
cereia oriee adaugire sau tiietura faeuta de redaetor pe foaia
de hirtie impeeabil daetilografiati, iesita din uapina ei de
scris, ti provoca o reah suferintf,. O fire impulsivt dind
aparen[a severitltil dar de fapt nn suflet bun gi sensibil pe
care eea mai miel obsevatie il rauea ptnf, la laerimi.
Florlea Deleeeu, plinr de eneqgie +i de voie bunf,, Sata
cietnd se mtreiere emlarrile sau cmtinentelg dupa lmprejurrri
9i pmibilititi. Un m de treaba, iuimm, sariton, muncitc si
tonFtiineios.
Auea Tillo Vorvoreanu, utr ottr clr eurajul opiniiton pi
coloanfi vertebral&, un prieten loial gi o profesionistf, de prima(n t*-
g*/te/
www.arhivaexilului.ro
,rz M 36
@ic tmbraeatfr in jmus gi purtind bluze cu f.rei
numere mai mari deeit Eastrra ei. Ipi petreoea mai tot limpul
liber eufundati in etrtri, btnd eafele gi fumind ca uu garpe. $i
deodati, te inttlneai cu ea la o petrecere, gata sA rr-o mai
neeunqti: elegantf,, feminlne, o adevarati dmmnn. Ceea ce gi
era. Discretia, earacteristiei. ei, i-a mareat gi ultimele clipe.
Anea a inehis pntru totdearma oehii, In mma uaui stql eardiae,
toemai eind se pregetea s{-Si porneasci automobilul pumnele*-
@Liselotte Antmeccu - kehi, pentru toti colqii 9i prieteuii
- gi are multi, Dumnezeule! batalimne. In viaga mea nu am
cuaoscot rtrr oul cu atitea cunottinte +i prieteui (poate doar eu
ereeptia Alerandrei Polizu, Discutf, si ea, ea $i Puchi, suh zodia
Vlrs*torului!). Cind a dat proba de seris Ia maginir, pentru a fiangairtt la radiq rlin camera & alitrri se auz€a teleimprimatorul
(funetriona lne* vechea generafie galtgioasa). "Eu n-nm s{ pot
nieiodate si scriu asa de repede", s-a sctrzat Puehi, care bate la
magint ca o mitraliera. O femeie inteligente fi eultivatf,,
ertrem de vorbareat& pi amuzantf,, rrrr om onest Si un prieten
devotat.
lrma Kurdightarl p€ care o respeet tu mod speeial pentru
disoretia desf,vtrgite $ pentru bunul ei simt iepit din eomun.
Un om de buni calitate, corect, iategru gi cu gira spinrrii.
Hermine Wolfe - Mimi - superbt gi fera vlrsli; treeerea
timpului trrr are niei un efeet asupra ei. Yepnie neobosite +i tn
actiune, indiferent dacf, e vorba de eervitiu, teatru, op€88.,
roncerte, erpozitrii, bridge, plimbari sau ealtrtorii, ineureiud
www.arhivaexilului.ro
37
uneori prqgramul din cauza "agendei" prea tnelreate, lnzestratf,
crr o curimitate inepuizahile de a ruamgte gi tnvf,ta, Mimi
detine seeretul tiueretii eterne.
Am lnceneat sf, reemstitui fn acest capitd, istcia cltryna
pFqgrame de hnri ale Eunopei LibeFe 9i imaginm mmeniltr Gare
le-au nealizat, in decrrsrl timpului. Asta, pentru er[ amintirea les-a dilit pi tneepe si se gtearyp, tncetul eu lneetul, chiar din
memoria eolegilor care au luerat aui de zile, eot la cot cu ei.
Ceci memoria noastri este scurttr pi uneori ne joaefl feste. larseeretul tineretrii eterne tru se aflf,, din ueferieire, la lndemiua
orieui.
www.arhivaexilului.ro
CUTREMURUT
f-i "mintese
cfi tn seara de 4 martle 1977, Hoel abia
aptepta sa ajunga acasl Si sA se odihneasef,; avus€se o zi grea
gi era fmrte ob6it Pe la vreo nci qi ftmttatq a sunat la telefm
un dqg de la serviciul de ascultans a emisiunilm pctului de
radio Bueuresti +i i-a spus lui Nel ca nu se mai audg uu ar.e niei
o erplicatie, dar nu se aude nimie. fo *o*"ntul reopeetiv,
C-eaupeeeu era pleet tntro viziE in Afriea. Cum tofi Feiam eu
speranfa ci, lntro bune zL vr fi hlaturat de la puter-e, ne
imaginam ce e EuIt mai probabil ca a$a Geva si se tntimple tn
lipsa lui din hra. llloel a intrat deci imediat lu alerl&; nu ttia('*/
tnea despre Ge dJ4oft* dar ii era elar ce se petreeuse eeva. L-a
rEgat pe eolegul de la radio-aseultare efi-l sutre din nou peste o
jumahte de m. S-ar fi putut sa fie o simpla defeeiiune tehnica,
crrm se mai inttmplase de a0itea ori, dar lui Nml ii treeuse dejn
tmt& ohceala. Uitase el avusese de gtnd sfi petFeacA o seart in
halat qi papuei, la televiztr sau ascultlnd mruiea dasie6, Era pus
tn priz& pi gata de f,eeare,
Dupa ciFca 20 de minute, telefmul a sunat rlin nm. Radio
Bueu.,e+ti tot nu s€ auze&. Se banuia c[ tn Bmfnia avusese loe
un eutremur. Smise o gtire de la Observatorul seismie din
Colorado, Statele Ulite, care relata despre produeerea
./a
T
t
(r^-
www.arhivaexilului.ro
VI ZI TATOR II
Marile agentii de prest nu nveau, deeit sporadic,
coBespondenti la Bueure$ti, serisorile din farn ne parveneau in
num&r relativ mie, iar eit despre priese indigena, gtim eu totiiee eonfinea; deei sursele de informare asupra realitatiiromflneqti erau striet limitate. De aeeea, vizitatorii diu
Romflnia reprsEentau pentru lloel mijlocul ideal de a lua
contact, tn detaliu, eu cele mai felurite aspeete ale vietii din
tarf,, uneori ehiar de a euuoagte anumile apinunte din eulisele
puterii, de a sezisa auantele gi starea de spirit a populatiei +i
de a afla, totdati, reaetiile ascultetorile fala' de emisiunile
noastre.
CFed ea tn htilnirile cu mmenii - eu toti rmtnii din
tarf, erre voiau sfi-I vada, st*, tu primul rin4 ceeretul imensei
populariteii de caFe se bueura lloel tn Rominia. Ceei uumai
datoriti lor putea si-qi faei o imagine atlt de complert Ei
colurata a vletii rmtneptl tneit st te cmvinga, priu eomentariile
sale, cf, vibreaz* pe aeeeagi luugime de unda eu aseultatorii lui.
Prineipiul, respeetat lntotdeaura cu sfinfenie, a fost pts-trarea seeretului abaolut aI nuunelor vizitatorilor sii, oricine ar
fi fost ei.fn timp, asta i-a etgtigat o asemenea lneredere, lneit o
busn parte a celc Garte, iutruu fel sau altd, au avut privilegiul
t
www.arhivaexilului.ro
39
errtremurului, degi nu exista inei eertitudiuea. lioel u-a mai
aqteptat amflnutrte suplimentare, s-a ureat in magint pi a ponit
spr'e radio L-am insotit, binetnteles. Aveann sufletul strlns, iar
ce'ea ee se lntimpla era gi pentru mine la fel de tulbupf,tor. De
altfel, multi alti oolegi au alergat oi ei, intr-un suflet, la radio,
imediat ee arr aflat cumplita yeste, fiindu-le imposibil si stea
de o parte lntr-o astfel de tmprejurare. tntre timp, ptirea
despre eutremur s-a eonfirmat. Atunel Noel a hotirit pe loe, ea
emisiunea str nu se lneheie, ca de obieei, la ora 24, ora.
Rom&niei, ei si s& eontinue tmti noaptm. A luat legetura
imediat cu serviciul tehuic, putru a cere sa ru se tnehida
emitratorul li a rimas ln eontinuare la mierofon, plnf, a doua zi
dimineaia. A oryganizat, in aeelagi timp, echipe aleatuite din
membrii redaeiiei - nu putea sf, stea numai el la mierofon ilr
permanenii - gi emisiune& a eontinuat weme de o snptf,minf,,
24 de ore din 24.
Ceea ee l-a determinat, in primul rind, pe iloel sf, ia
aeeasti hotllrirre, a fret faptul en niei dopa ee a nelneeput str
emite, Radio Bueunegti uu a suflat o vcba despre decastrul
care lovise mai ales epitala Erii. gi astfel, bueuregtenii care
trtrisera cogmarul aeelor secunde interminabile ca $i eeilalti
loeuitmi ai farii, au aflat terihila veste, nu de la pctul de
radio nafional - eum ar fi fost firesc - ei de la Europa Libera
(Bueuregti 4 sau $opirlifa?!). Ulterior, ni s-a lxlvectit ce paniri
a cuprins int.regul Birou politie, care nu gtia cum si-linformeze pe "tovar:f,gul'despre cutremur, fi.ri si-l supere. Cit
despre ideea ea Radio Eueure$ti si transmite $tirea, iuainte ea
i:
-\1
www.arhivaexilului.ro
40
geful sf,-+i dea binecuvlntarea, asta nu-i putea nlei mteartreee euiva priu minte. Avtnd despre Europa Libera coneeptiaei este ua pct de radio nafimal, eare emite din stminf,tatglloel eousidera ertrem de important s[ fin pe aeeeagi lungimede unda eu ascultntorii dia Romflnia pi sa vibram h unisnn euei' Trebuia, deei, neapf,rat sn fim "pe faza" rntr-un asemeneamoment pi sf informlm elt mai preeis gi aminuntit, in eiudapenuriei de date.
ctnd Noel a deeis ea emisiunea sa fie difuzatr pe viu,fa*[ htrerupe*, uiei n-a visat ef, ea se va prclmgi pe pareunsur
unei saptamini tntnqgi. ?ti imagnese ca ,,a tine antena deschisa t24 sau 48 de orre' umtod sa revina ra prqgramur normar, dettrdate ce i s-ar fi parut et emisiunea speriala lo*epe sf, piardedln interes. or, a intervenit eeva: un lueru pe cape nu-r putuseprevedea. Duminici dupi maset iloel a organizat o masarctundt cu doi arhiteeti pi un inginer cmstruettr, pentru adiseuta daei era justifieat ca toemai bloeurile ridicate incentrul capitalei, lntre cele doua rlrboaie moudiale, si sedf,rlme, de ce, gi aga mai departe. fn timpul acestei diseutii, tn t"regie'a sunat telefonul Era un aseultator din Germania, totinginer eonstruetor, eare urmirea diseutia Ia masa rotundt pivr''oia si-$i spuni parerea" lloel a stat de vmbi ru eI eitevaminute, dupa car.e i-a spus: "Ilraga domnule, nu te supira, numai pot st yqbese cu dumneata; trrebuie si intru ln emisie.sau, daea vrei sr eontinutm diseutia, o putem faee la mierofon.conectf,m telefonul tn studio pi ue aseultf, toati lumea,.Respeetivul inginer a fost de acord. Interventia aeestui
www.arhivaexilului.ro
41
ascultf,tor i-a dat lnsi lui illoel o idee cape s-a dovedit
ertras.dinam. [,a sfiryitul diseuiiei eu iuglnerul, Nml s-a adnesat
ascultatailc, invitindu-i sa ne telefonece [n studio pentm a ne
importa$i opiniile a ne da infmatii, sau a transmite mesaje.
Se aptepta st rnsi primeaseA, post€o clteva telefoane eare
si imbogf,[easei cu auf,nunte interesante emisiunea. S-a
petreeut las6. uu adevirat mlracol. Din momentul aeela, s-a
stabilit un adeyarat pod viu tntre rom0nii din iara *i eei din
str€inf,tate, Iar uoi am devenit r.eleul ln care se inerueigau
mesajele unei solidaritili romiue$ti, pe Gare nu am mai
tntilnit-o nieiodaE ptnf, atunci ;i - din pfieate - aiei de atunei
lnemce, cu ereeptia unui inlerval prea seurt, in decembrie
1989.
Zilele aeelea, ale ineeputului de martie 1977, au fost
lutr-adevfir extraordinare, iar pentru mine, care le-am
petnecut nu atit la mierof,m eit mai alec la telefm, stind ln
regia de eontrol qi primind inittal, legatura cu ascultatorii eare
tre sunau, pentru a o da mai departe ln studio, ele au insemnat
o trfiire unief,. Foarte multi sameni nu realizau eraet ee faeem
noi aeolo; ei ipi tuehipuiau et slntem atotptiutori, Llf, ne aflam
ln pmesia uuc liste miraeulmse sau a uuffi date cmputerizatg
eu qiutml ctrra ti putem iafama instantaneu despre rieefamilie din Rom&nia. Tensiunea Si emofia et?u enorme, tofi
romfrnii care ne telefonau din str&inltate aveau rude sau
prieteni dragi tn Bouinia, irr tngrijorarea lor ajunsese la
paroxism. Era rlisperarea neputintei de a afla vegti despre eei
dragi; telefonul nu funetiona, popta uici attt. Or, Europa libera
www.arhivaexilului.ro
42
tpi desehisese mierofonul pentru a faeilita eomuuiearea,
imposibila pe oriee alta eale. Trebda, de multe ori, si le explie
acestor oameni aflati tn pragul disperarii, c[ noi nu dispunem
de niei o metode supranaturalt gi ea ei lnoi+i sint cei carq.'
transmit mesajul dorit, prin intermediul mierofonului nostru,
urmind ea apoi sa primeasc6 ye$ti de acasi, in misura in eare
tpelul lor fusese reeeptional Or, aiei s-a inregistrat, poate, eel
mai emotionaut a.spect al solidaritatii rcm&nesti desprne eare
vebeam inainte: in BucurreSti s-au fcmat echipe de tiaeri,
care sttrteau tot timpul pe reeeptie $i aseultau mesajele
transmise de ascultatorii din oceident la Europa Lihem. Le
tnregistrau, telefonau numaidmit Ia numa.rul respeetiv, dacfi se
daduse unul, iar daee Du, se rrrcau in maEinf,, pe motoeielettr, pe
bicieleta ori se dueeau pe j6 la familia nespeetivtr. De unde
gtim? Chiar de la aee+ti tineri, tare ne-au telefonat Ei ei - tmi
amiutese ei. cel mai actiy era Laureniiu (mrq unde elti tuasti.zi, entuziastule ?) - pentru a ne ruga str insistf,m la eei
care ne eheama, sd nu uite sd nentrioDeze numflrul de telefon
al eelor ctrEtatri tn Rominia, peDtrE etr astfel le ugursm foarte
mult aetivitatea. Iar ulterior, cind am fost suuati din Romfinia
de familii, care voiau fie si ne multumeasca, fie st-Ei
lini+teaset rudele mi pietenii care se iuteresaserrf, de sm.rta lor,
am aflat & la ele ctt de multe peremne le eiutaserf,, pentlu a le
tmpftfin$i mesqid adnesat lc prin intermediul Emopei Libere.
. Cred etr iu aeele zile, nivelul aseulHrii t bitut tmte
recordurile, cf,ei enam - pentru romnnii diu lari gi strainf,tate,
deopotriva - unica surs& de informatii despre ce se intimpla
www.arhivaexilului.ro
43
acasa. In plinA dietaturn eeauFisti, ineetasem str mai fim
cperietoarea de etrre se fer.eau totl ea draeul de tf,miie. Sau de
seeuritatel Xidul de frim si tteere, ridieat de regimul comuaist
intre noi gi [am, e{zuse.
'Alo, alo, Europa Liber.&, vorbiii va rog. Alo, avetri
legltura ru Europa Liberf,". lIe frecam la ochi, ca st ne
eonvingem ef, nu visam. $i totqi, er.a adeyf,rat. Era vocea
gtrturaln, tipici, a unei telefoniste din Rominia, care fleea--4..1', -\
lqgttura unui aseultator din lart eu studioul nostru, lueru de
neimaginat pinfi atunei.
foto timp au lneqrut si smeascfi riarele. Colegul sleu,
Soriu Cuuea, tmi povestea e& msfdnd Rominia Libem - tru
uitati, asta se petnecm tn 19771 - uu miei i-a fmt mirarea
tlud a deeeoperit lnlr-rn siugur numar, nu mai putin de papte
fotografii cu tlieolae li Elena Ceauseseu, vizitind locurile
devastaie de eutremur, Afltndu-se la mierofm, eu ziarul in
fatt, - Soria $ EmiI Georgeseu asigurau, ln eehipe alternative
cu llioe[, eontiauitatea emisiuuilor - furin a simtit ei i se urei
singele la cap *i +i-a exprimat indignanea !a nici mf,car ln
astfel de momeate tragiee pentru o populafie tnireaga, presa de
partid nu este lu stare de putinf, detenlei recurgind la
nelipeitul, iar aturrr{ mai mult ca orieind dezgustdtorul cult aI
celor doi. $i ea tot tacimnl se fie complet, tn fiware fotografie,
Elena purta altl blani. Pe vrernea aceea, eu devenise lncir*sinistra"; iu sehinb f$i plimba bltnurile la loeul sinistrului.
Smin, decl gi-a exprimat revolta la mienofm. Dupa eirea 12
ore, eiud in emisie se afla ilioel, a sunat din Piatra Neamt un
.L
www.arhivaexilului.ro
44
avocat petrsiorar pe rume $indelaru, ne-membru de partid,
dupa propria pr.eeizare, care s-a pllns ci Sorin Cunea faee
relatnri 'defetiste" despre situatia din tar&. "llu l-am aseultat
- i-a naspuns llioel - mai trebuie sf, dmm si eu din eind in
cind". Probabil cl domnul $indelaru se agteptase ca, dupf,
aeeastf, erimtr de les-pregediute, eomist de Sorin Cunea,
direetsrl sa-l dea afart pe lc. Cmvcbirea, de einea l0 minute,
dintre Noel qi ayocatul $indelaru, din Piatra Neamt, repreziutf,
o veritabila peginf, de antolqgie radiofmiea. Vtf repr.oduee ln
continuare un fragment din aeeeti diseulie, pe Gare o pestreu
luregistram pe banda de magnetofon.
- "Opinia in Rominia, domrule Bernard, este de solidaritate eu
Sl este a$a crrm trein nci. Nti nu pectm din Rominia.
nu sunteti membru de trnrtid?
- Nu suut membru de partid, dar sunt eu sufletu'.
- A, sunteti eu sufletul, dar nu 9i altfel.
- Nu am reuEit lnetr. Ilar eu prima ocazie am sa mfi lnseriu in
partid.
- Foarte frmos. Sp.r a autoritf,tile locale .. .
- Nu, Du, se +dtl am tremmt putitr ca vatesc eu dumneavoastrf,.
- Nu trebaie si tremurati, ci err r-arr securitate.
- Domnule Noel Bernard, daea rreti sa uL lntoareeti ln patrie,
avern nevoie de dumneavoastri.
f,eauqesctr, sl este a$a crrm trlin nci. Nti nu pectm din Romini
- {I u"*" t rxrl-, aF vrea sf, vf, lntreb, domnule $indelaru, de
www.arhivaexilului.ro
45
/\- Sunt tncintat. In mmentul ln care Rm&nia va fi demoeratiefl,
mt voi lntoaree,
- Nu, tovarrhgu', iti, pardm? Domnul Noel Bernard! La noi e
foarte multl demoeratie.
- Domnule $indelaru, ln mmentul tn eare eu lmi voi putea
exprima pf,rerea la Radio Bucureqti, aSa crru putetidumneavoastrt sl vi-o exprimati la noi, eu mi lntore lnf,sninia.
- Ei, uite, vedeti, aieea nu rre prea lmptetm noi.
- I)a, din pf,eate.
- Domnule lloel Bernard, eu vt apreeiez tntotdeauua. Y-am
aseultat de eiteva ori. Vorbiti foarte frumos. Rom&neqte.
- Ve multumese.
- I$u, aerrma pe euvtnt de oaoare, ff,rt ironie. Dar ap fi mult
mai bueuros sr. veniti tn tare. fnapoi. Avem nevoie de
dumneavoastr:f,. $i de eeilalti care arr plecat. En, personal, fae
un apel sn vinfl toatf, inteligenta tnapoi. C* aicea e traiul. Aieea
e tara noastri.
- Ihaga domnule, surt tneintat de apelul dumneavoastrf,. Sunt
lnsf, mulfi care au plecat din Romfiuia gi fieeare eunmqte
motivele pentru eare a pleeat. Eu nu pot sn vorbese ln nmelelor.
- Ilar eu ered ei numai lnlitatea i-a tmpins pe toti,
- Eu nu ag subserie la aeeasti p*rere.
- Nu, aicea aE ramas mai multi, Au rLmas romini adev*rafi.
- il-am niei cea mai miea tndoialn ca fmrte multi romini
adevf,rati au nf,mas ln Bominia.
www.arhivaexilului.ro
46
- Domnule lloel Bernard Y-a$ ruga sf, spuneti ee la Piatra
Neamt, tn judetul Neamt Ei Iu uotra muntoasf,, ru s-a lntlmplat
aimic.
- Suut bueuros ea n-ati arrut de suferit. $i vi asigur et suntem
solidari eu suferiutele tuturor eelor diu Romfrnia gi ineereirm
si ajutlm. ..
- Am fi mutt mai bueuroqi datt ne-ati ajuta cu venirea
dumneavoastri tnapoi.
NoeI ride.
- V* multumese pentru invitatie.
- Sa nu rideti. Noi va aqteptau.
- I{u rfd. $i v-am mai spus; na voi lntoaree ln ziua elnd eu, la
Radio Bueuregti, voi avea libertatea sf, spun ee vreau, la fel ea
dumueavoastrtr la postul nostru de rad.io.
- Bine, domnu' NoeI Bernard, etnd crdefi dumneavoastri e-o s[
se iattmple aga eeva?
- A, asta st-mi rispundefi dmneavoastrf,.
- $i daea eu a; vrsa str mi due lu Statele Uaite' sa-i spuu
doqiului Jimmy Carter ce dorese eu aeolo . .\-,
- Cred etr ave[i toattr posibilitatea s-o faeeti.
- Nu, Iegea nu stiu c&re, spune et uu pot eomuniqtii sa vinfl
aeolo.
- Dar duuneavoastri nu sunteli membru de partid.
- ilu, da'v-am spus ei sunt num&'cu sufletu'.
- l\lumai eu sufletul. Or, sufletul tru e examinat la cererea de
vize.
- Nu sunt de aeord .
www.arhivaexilului.ro
:.. :-r -- ; . a1 _ :- r.,. *\+-,-..ir.- ., -. -.,_ i r:r_-; -:::t, -' - - a -,.' r':,)a
47
- Eu rr-a$ sfatui s[. vtr dueeti la Ambasada amerieana si sa
eereti o'rrizi pentru Statele Unite.
- f,oneeptia dumneavoastra li a noastrfi., nu coineide.
- Astq este elar. Ilar a$e se tnttmpl[ in viaid.
- Domnu'lloel Bernard, daee dumneata rryei sn vii tn Romfinia,
qi ai piediei, uite, eu iti garantez ce am sf, fac pe draeu-n
patru, fae gi grerra foamei daen trebuie, ea str vii dumneata ln
Romfinia."
La un mment dat, a vedt o infsmatie de la Observatorul
seismie diu C,olorado, care auunla posibilitatea produeerii unor
noi eutremure, de mult mai mica intensitate, ln Rom$.nia. l$oi
am dat gtirea. Putin dupe xceea, a sunat Ambasada amerieani
de la Bueure$ti. Nu voi uita aeest telefon, toatt' viata: in seurta
mea cariere de "telefonisti', asta a fost srarea mea gaff,.
Ambasada ne ruga sa tru mai relulm gtinea respeetiva, demrtee
lumea era pi apa lntro stare de paniea $i uu era cazul sf, mai
contribuim $i noi la speirea ei. Telefmul ambasadei a fost
unul din foarte multele pe care le primeam ln regia de tontrol.
Illu mi-am dat searua - ar fi trebuit sf, realizez acest lucru
instantaneu - ei este vcrh. de o oonvortire siriet eonfidentiala.
Am ff,eut legf,tura ln studio pi toattr lumea a putut auzi primul
sehimb de repliei, evldent ln limba euglezi. Noel, lnsl, a sezisat
pe lm ce se tutlmplase +i a tntrebat-o pe func$imaxa resllsetivtr:I
'Stiti et sintem ln emisie?".*A$ prefemsfi nu fim$ri-a rf,spunsq,
)
www.arhivaexilului.ro
48
aeolo. Intorclndu-ss dupe aceea la microfon, le-a erplieat
aseulHtmilm e se intimplase, spunindu-le htrcgul adevi.r. El era
de parere et uu ai vde nieiodatn, ln niei o imprc,jmare, s-[i -iotiaseulhtmii. "potl Bneqi - spunea el - sintem mmeni gi gneEim et
totii. Aseulhtmul te va ierta tntotdeauna pentru o greqali, eu
cmditia st i-o erptiei Si s-o reeunqtt nu te va ierta tursf, nieiodah
pentru mineiunf,".
la etteva zile dupa pilf-ania cu Ambasada amerieane, Suin
Cunea i-a luat un intenriu lui Noel oi i-a adresat urutrte.nea
tntrebarce 'Daei ai mai fi pus tn situaiia de a difuza gtinea rmtr
ntf seisme ln Rmflnia, dtrpa aeel cutremur deaastrrrc, ai mai
tnansmitrdi$i Nel a rtspuns: oA$ sta s* mtr mai gindese".
Aeeasttr neaetie uu tinea, in niei rm caz, & decinfmare ei,
dimpotrivtr, de menejarea publieului eare orieum era lngrwit,
qoeat, frsedat de aeest GGmaFr caFe alrea si-l urmf,reasctr ani de
zile.
Cutremurul a prilejuit uua dintre eele mai interesante 9i
valoroase pagini din istoria departamentrlui romi.nesc al
Europei Libere: dincolo de earaeterul lor umauitar, emisiunile
aeelor zile au dovedit, peutru prima oarf,, ct se poate strapunge
zidul frieii ;i al terorii, ln spatele cirula fusese obligat sa
triiasef, lrcporul rom&n.
www.arhivaexilului.ro
50
rrnor calatorii repetate in strfiinstate, nu treeeau aieiodatt prinMtnehen fart sa-I eaute. Ba unii dintre ei iI anun[au et seaf]a*afara" qi vc sf,-l vadtr, ehiar din alte il?se ale Germaniei sau
ale Europei. Iar luoel nu pregeta nieiodata si se urse tn maginf,
sau in aviou, pent"ru a-i tntilni oriunde se !flseau. Aeeste
diseuiii 1l pasionau gi era rntotdeauna pregetit cu trn noian de
intrebtri, pe care le revirsa astrpra interloeutorilor sai. Clt de
mare era lnerederea lor ln diser"etia lui Noel, o ilustreazi poate
eel mai bine urmitorul ineident. tle-am tntilnit de rrai multe
ori eu aetorul Florin pierrsie gi eu solia lui, Ana Szeles. tmi tauintese ehiar ca., o data, Floria rre-a recitat, absolut superb,
poemul lui Adrian Peuneseu, "Peritrtiio. Dupt moartea lui Noel,
rn-am trezit iutr-o buni zi cu un telefon de Ia Florin. Era inMtaehen gi dorea si stea de vorba cu noul direetor al Europei
Libere.tnailte de a-l eeuta, voia instr efl eu s&-i dau garaatii inprivinla diseretiei lul l-am spus ci pentru lloel a9 fi pututgaranta orieiud; nu gi pentru altcineva. Attt. Florin a renunfat
si-l mai rrada.
Uuii diutre vizitatori erau emisari ai Eegimului de la
Bucunesti. De obieei, ii neeunoqtmm dope meeajele pe eare Ie
adueeau. EIe erau invariabil aeeleaqi: nu-l eritieati prea vehe -ment pe otonrtrSul" - e de-ai nostri, romfi.n bun, patriot; vorbitimai mult despre Transilvania; vorhiti mai uult despre
Basarabia. Dar mai existau gi alte *teetel Mq&ritetea nsninileau indra.ztreau si intre in eladirm radiwlui, Pe aee+tia, ilel tivedea aea.sa mi in {Fag. De obieei ti invita la masf,. ctnd unul
aeeepta sfi Deargt la restaurantul "Klein Bukarest", la Auriea
4J
www.arhivaexilului.ro
51
Popeseu, lusemna fie ct e trimis, fie ctr va 'raporta' laintm.mere, Asta nu pentrr ea loealului sau proprietarului sau lis-ar fi putut imputa cerra. Datorih tns& faptului ei loealul
este freeventat de multi rom&ni, celor care nu aveatr raporturi
ofieiale cu Seeuritatea le era teami s& fie rrfizuti ln companla
lui htroel Bernard Cind un vizitator aceepta, deei, ftm rlezerve
s[ ia masa eu hloel la restaurautul romenesc, era limpede diu
ee eatqgorie faee parte. Printne aeegtia se numf,nau gi un alt
gen.de emisari: vizitatori care plecau regulat ln strtriufitate, eu
-&i eemmiee sau eulturale, fiind de fapt agenti de inftuenE
qi infmmatori. Ei pleeau eu treburile lm lu diver.se capitale
europene, iar Ia lntoareere se opreau, invariabil, elteva zile la
Mtnehen unde se lntllneau tregreqit eu Uoel. El gtia exaet eine
sint gi ce hram poart&, fera ca asta sn-l tmpiediee sa-i
primeasef, qi sa stea de vorba eu ei, in modul eel mai firese, de
parca habar n-ar fi avut ce rrilnaresc. Pentru el qi aeeste
diseufii erau utile. La urma urmelor, dineolo de lnstreiufirile pe
earre le aveau de tndeptinit, acefti emisari erau qi ei mmeni,
er&u pi ei profund nemultumiti de situatia din Rominia, aveau
;i ei ofurile lor. A$a e{, dupa ce puneau lntrebtrrile pi streerrrau
mesajele voalate crr eare ii trimisese Seewitatea, abia agteptau
sfi-gi vepse naduful, sf, se ph"q!,d" mai tot ce era pe aeast gia
sfi relateze o sumedeuie de fapteheale rc1nezentind astfel qr ei o
fmrte buna sursa de iaformatii. 'Lista vizitatorilor diu tari, cu care s-a latilnit lloel de-a
lungul eelor peste 20 de aai tn care a foet direetorul departa -d.
mentului romi-nese al Europei Libere, este fm.rte lunga gi- i----.\:Ih.
'U
='
:a,E
=
4-
www.arhivaexilului.ro
52
acopera o largt paleta socielfi gi profesionalt. Mai pufin
mmeitui $i farad pentru simflul mdiv et acegtia nu ealatoneau
dectt tn mod exeepfional tn strtrinttate, de$i au existat gi
printre ei oameni eare au venit si stea de vnrba eu "direetorul
postului nostru de radio', MaJoritatea er&u inteleetuali -
seriitori, artipti, oameni de gtiinlt, ziaristi, - &r tru au lipsit
uiei aetivigtii politiei, iar uneori ehiar diutre cei mai eunoecuti,
ca Alexandru B&rledeanu sar Gheorghe Apostol. Pe primul l-a
tntilnit la Paris, pe eel de al doilea la Mtnehen.
Inttlnirea ctr Apootol a fct destul de dezamagitoare
pentru Noel: se agtepta sf, afle amtrnunte interesante din
culisele aparatului de pa.rtid; or, mesqiul lui Apostol a foet" de
fapt, ei sub Cearyeseu viafa iu Rminia devenise irsqrortabila,
mai ales pentru oamenii simpli (diseulia a avut loe prin tg?6-
77)1 spre deosebire de vremea lui Gheoryhiu-Ilej, pentru Gare -
sustinea Apostol - lmbunitifirea nivelului de trai al
muneitorilor reprezentase o preocnpare eentrala gi permanentt.
S-ar putea ea Gheorghe Apostol se fi foat relinut qi siuu se fi simtit foarte la largul lui +i din eauza prezenfei mele -probabil c{ se apteptase la o eouvorbire lntre Ftru oeLi - dar
I{oeI a tinut foarte mult Ga err se fiu de fafL I}e ee? In primul
rlnd, pentru ci q fost destul de iatrigat de telefonul prin care
Apostd i-a propus lntllnirea: Err era deloc cm.vins ci este
autentiq degi nu se mai afla in primele epaloaae de puterii -
cred ce era dqp anbasador ta Argentins - utr perlronqi & un
asemerea ealibru nu te eheami tn fiecare zi la telefon.fn plus,
era o perioadl ln eare prime*m multe serisori de nmeniatare
I
t:
,,,-E
==
www.arhivaexilului.ro
53
din partea Seeuritatii. tlu Etiu prin ee miuune, llloel lneepuse str
fie eeva mai cireumspeet gi se temea sf, nu i se tntindi o eurst.
G al dollea rtn4 adresa data de Apostol pentru tutilnire, era pe
o stradi ln plin gantier, destul de prost luminatf,; pe deasupra,
iloel nu qtia cum arati Gheorghe Apostol. Avea, deei, neaptrratf,
uevoie de mine pentru identifiearea percoauei.
Indiferent lnsf, de aeeste xni.nulrte, luai ales ast"tzi, priviud luerurile dil perspeetiva timpulul important mi se pare
ctr Ghecghe Apoctol a vrut se-l vadtr pe iloel Bernard, pe
"directorul postului noetru de radio". Cred cf, aaesta este
aspeetul eare ilustreaz&. dimensiunea adev&ratf, apersotralitrtii .lui Noel, a popularitefii, lucrederii qi
respeetului de care se bueum, peste tot, ln Romi.nia. Nu gtiu
daei aeeasti lnttlnire pmte fi cousiderati ca o manifestare
disidenta din partea lui Apmtol; cert este ci a fmt un aet de
curaj, mai ales ef, ia ciuda atitudinii sale generale prudentq
eritiea la adresa lui Ceaugescrr a fct extrem de dur[.
La eapitolut 'lnttniri mai pitme6ti", le-ag menfima pe
eele cu scriitoril ilu toate, dar multe d.in ele, eu siguranfi.
iloet era eraet opusul a Geea ce se numepte o'paei.re de
noapte'. Dimineata se trezea derrreme gi din momentsl ln care
desehidea ochii, em perfeet lueid gi gata se-+i tnceapi actiyita-
tea. Ziua lui de mutrct ineepea Ia 7.30-8 - era priutre primii
care sosear Ia redaefie - +i continua (trtr-un ritm care-i speria
pufin pe majrritatea eolabratorilor) prna seara., cu o ceurtfi
pauzfl la prlnz, folcim gi aeeasta deseori pentru tntilniri de
lucru. Pe la I I noaptea, ln cehimb, i se lnchideau oehii de
f
www.arhivaexilului.ro
54
oboseaItr.
Ilesigur ci seriitorii au eu totul alt regim de viati qi niei
nn manifesti vreo tnfelegere fatf, de eei care triiese ln stitullui Noel. fmi amintese et odata, au venit sa-l viziteze lliieolae'
Breban qi Alerandru lvasiue. Era prin tgzt-26. Noer i-ainvitat la mas& la resturanf pentru etr eu eram de servieiu inseara respeetivi., iar dupe aoRea a faeut imprudenfa sfi-i adue&
aeastr (nu qtia hietul de el ee-l agteap6). ctnd &m aptrrut qi eu,
dupe 12 noaptea, NoeI piea, pur 9i simplu, de somu eei doi lnsfi,
abia atunei t+i desehisesert pofta de vorbe Ei . . .a doua stiela
de whishy. lToel se uita Ia ei tugrozit, previzind ctr diseutia nu
se y& termina deeit odati eu stiela.
Marea durere a lui lvasiue em ce fuseee eriticat, tntr-oemisiune, de Mouica Lovineseu gi Yiqgil lerunea. tou"our *odisperare str-l emvinga pe Hoel ee impaet au aceste emisiuui
ln lumea seriitorilor romini, ee importanii. se arordaverdietelor date de Moniea gi Yiqgil, Si, in eouseeinfiu tn ee
situatie cibila il pusesenl critieile lon, fafi de colqgii lui de
breasla. Pe mf,surl ce stiela se golea, iar cmtinutur ei i se
ur{ea la eap, Ivasiue devenea tot mai indignat, mai vehement
Ei mai necontrolat.lo cele din urma, Breban car.e r:f,.masese
lueid, a reugit sa-l cerringt ea e timpul si ridiee'gedin[a".
Era vreo 3 dimineata. I-am eondus acasa cu maqina. L-am
dus mai tntti pe Breban, care locuia dectul de aprupe de noi,
iar dupe acee& am luat-o spre partea opusi. a magului, unde
se afla pensiunea la eare tr*.se6e lvasiue. odatr ajungi ladestinafie, Ivasiue l-a silit pe iloel sf, opreaset motorul
I
r
www.arhivaexilului.ro
5s
mashii 9i l-a mai tinut de vrybf,, pref j" " orf,, lncereind din
risputeri sn-l eonvinga de aeela$i lueru:|ea nu trebuie str-i lase
pe Moniea gi lerunca sa. acute un scriitor de anumite fapte
eoudamnabile, curn o ffieuserf, cu el, deoareee tn felul asta iipot distruge Feprrtatia $i ehiar viata. Evident, Ivasiue nu gtia 9i
n^.<* (.',#7t[,-)niei nu putea sfi-pi tnehipuie e[ demersurile luiGssici eea
mai miei. gausi: de sueces, pertPu simplul fapt ea llloel nu /praetiea eerzura. lar Moniea pi Yiryil se bueirr"$n oehii lufif
de o absolutfi lneredere qi nu i-ar fi treeut nieiodah priu miute
se pune la tndoiala ori sa controleze acuratefea faptelor
laudate sau eoudamnate de ei, ln emisiunile lor. Bietul Ivasiue
nu gtia niei ei tn loe sf,-i 'tmrne', le fteuse de fapt, celor doi,
rrn rtrare compliment. Ctrei din nmptea aceea turmentattr de
aleool, extenuare gi nesomn, Noel a rf,mas cu eonfirmare&
for[ei 9i impaetului pe eare-l atr aprtecierile fieute de Moniea
qi lerunea; ele eonteaz& atit de mult, ioclt un seriitor roma.n
sa spure: de la nier"ofouul Europei Libere, ei mtr pot faee om
sau distruge. De altfel, eoafirmarea aeestui adever a venit $i
continut lnetr str vint qi din alte surse, rrn& din ele fiind
chiar Eugeu Barbu eare niei asttrzi nu eonteneqte sf,-i injure,
cee& ce nu dovedeqte deett exceptionala lor efieientf,.
$i ere ee alteeva demonstreaztr mecajul Pe carqe i l-a
transmis la un moment dat lui Hoe[, Aurel Baranga, despre
crre Mmica qi Viqgil nu mai pomeniserf, o Yreme nimie in
emisiuuile lorl "Ia *a lnjure, str spuni oriee, dar se se
vorbeasefi despre mine la Europa Libeffi?'.Pestrez 9i aeum in
biblioteee trei etrfi serise de acelaEi Aurel Baranga 9i dAruite
{
NE
s
www.arhivaexilului.ro
56
eu dedieatie gi semnf,turt lui tloel, tn 1968.
Un alt viritator - de fapt, unul foarte freevent, mai ales
lntr-o anumit& perioadt - a fost romancierul Nieolae Breban.
Una din htflnirile cu el - desfnguratl acast la noi - mi-o
amintese demebit de bine" $i asta pentro ci de pufine oni tn
vlafe m-f,rtr simtit attt de stiqieniti ea atunei. Era prin yara
lui 1977, Subiectul discuiiei a fost miqearea Goma qi Paol
Goma pemonal, ea seriitor disident. Brehan i-a povestit luilloel, cu lux de ilnenunte, toatfi istoria *eazului Goma', fiind de
parere ef; eI nu proeedase bine, $i efi toemai de aeeea uiei nu ise aleturasera deeit cei eare doreau si se foloseasea de prilej
pentru a emigra. iloel argtrmenta c&, indiferent de taetiea
folosi[a, important& era initriativa lui Goma +i teria fiGolrseieventa de care deduse dovade ln dueerea ptni la eaptrt a
Aacliunii sale.'Intr.e timp re-artr aSezat la mas&. Intensitatea
disculiei cregtea. Tonul gi temperataura se ridieau tot mal
auull Breban a aruncat tn joe ultimul s&u atu: argrrmentul pe
GaFe il emsidera decisiv. Gma ar fi aetimat cu stingtreie -
sustinea Breban - pi in plus nu dispune nici de prestigiul
Egeesar peutru a fi armat de seriitori, pentru efi nu are talent.
[,a auzul aeestui artsumerrt, Noel a vizut rosu lnaintea oehilor.
llu-mi amiutese sf,-gi mai fi pierdut vrceodatf, cumpitul ca
atunci. 'De ee nu a aetionat ilicolae Breban mai bine, daei
gtie eum trebuie procedat $i are pmtigiul neeesar? a strigat
Illoel, seos din fire. Pufin importl daee Goma are sau nu
talent. El eote singurul dintre voi tof.i care a avut curajul sa
stea ln douf, picioare +i sf,-l lnfrunte pe Ceaugescu pi
t
www.arhivaexilului.ro
57
Seeuritatea. Iar vtri nu v-ati sdidarizat eu eL nu pentru ei tllipseqte prestigiul, ei din lagitate." Bneban s-a lnro$it ptna tn
albul ochilon iar eu ea gazdtr simteam cf, intru tn pnmtnt de
rt$ine.
Cind s-a mai liniEtit pulin, iloel i-a eerut seute cf, l+i
iegise din fir.erd *{" indignase pe buua dreptate atitudinea , rfi/,scriitoa.ilor (aryumentele lui Br.eban - Gma tr-arte talent, n-a
proeedat oo ao{rte. - nu erau riginale Noel le mai auzise gi -arrqa sn le mai aude +i de altii), cane ru avus€sene curajtl st
i se aleture lui Goma, in schimb aeum, lu cea mai bune
tradilie romineasca, nE se sfiau sa-l critiee.
E eiudat cf, printre vizitatoril lui lloel s-au numtrat
fmrte pu[ine femei. Le pot aminti, bineiatreles, pe cintirelele
de opem lleana.Cotruba+, Iulia Varady pi Marina Criloviei, a
ceru carierf, muzieah a fct urnf,rit& de iloel cu cea mai
rrraFe atenfie (mai ales ca meloman gi sustinitor de tinere
talente), gi cu care ne-am tnttlnit, in repetate rlnduri, de-a
luagul anilor. O pot aminti, d{semeni, pe seriitoarea /^eI
Luminita Kohler, care l-a impreoimst pe lloel prin inteligenfa
ei sellpitoare, prln farmeeul gi rnfttisarea ei foarte
atrtglt@re, Tmte aeecte femei remarrcabile au nLmas iusf, ln
oeeident, Ei deci nu le pot numtra printne vizitatuii lui din
[ar[.
lnformaiiile culese astfel, erau folosite de lloel tn
editmialele oi ementariile lui; o facea lnsi ln a*a fel lnelt sinu trf,deze niciodatl sursa, nici mf,ear din contet t. Se
tuttmpla, rru arareori, ca ln rrararea anumitor lntimplari,
::
=
www.arhivaexilului.ro
:::j
:]=
==::=
*E
E
G
58
despne caFe llioel eerea amrnunte mi clarifictri, cspeiii ef,i
st lncerce st se prerinte pe ei tnpiEi intro lumina elt mai
favmbile, arunctnd blamul pe unul sau pe altul. tloel av€a
discernimtntul de a uu emite nieio&ta judeeati atlta vrceme cll
nu aseulta tmte parfile implieate de a refula, din prineiplu,
atasurile la perscaa qi de a nrr faee !*ul pe carc i-l sugemu
etteodata unii, tu propriul lor interes.
O prezenfit costanlf, printne personalihiile rcmflnegti
carle il cruhu pe tloel, ori de elte ori jZ alrm in strr[iu&tate,
construiad eu eL ta timp, o autentiei relatie de prietenie, a foot
dirijorut eorului Madrigat, Marin Constantin. El $i so&ia st,
Bebe, de care me leage o veche prietenie tnm de pe yremea elnd
era.m colege la televiziune, ne-au vizitat aeasa, Be-au ehemat la
telefon, tre-au trimis mesaje din tarl sau din eelehriile lor ln
oceident. Noel, care era rrn iubitor pasionat gi un exeelent
cunscf,tc al muzicii clasice rprecia tn mod decebit aetivitatea
lui Mariu Constantin 9i performanta artistiet ereepfionala,
realizalf, de el eu corrl sau. Din mmentul lu care l-a aseultat
prima oapi, tioel a deveuit m speetator nelipsit la eoneertele
Madrigalului, pe care tl eonsidera uuul din cele mai bune eoruri
din lume. llloel a primit tu dar, de ln Marin Cmstantin - cu
dedieatie persouale, cernnrtura +i date - alburnul lui Yimel
Cosma pi o serie de diseuri fnregistrate .ff"at Stlul: priutre
ele pi Golindele destinate erelusiv exprtului - tn Rmf,nia ele
emu striet intszise - sj care vreme de l5 rni iu fct transmise
de poctul noctru de radio, la fieeare Crf,eiun, Cu attt mai mare
a fct emofia Em.strl, a membrllor redaetiei, ciud, ln zilele
I
www.arhivaexilului.ro
59
Craeiunului 1989, Europa Libert ru a mai fost singurul postonafional' p. undele ef,ruia rfisunau colindele Madrigatului.
Pentru prima oari, Radio Bueureqti fli *dueea aminte de
existeuia lor; Bueuregtiul reeunogtea - dupa 40 de ani de
amnecie tohla - cf, Si peninr nomf,.ni Cilfeiunul este o mare
sirbetoare.
O altt pr.eren[t constantt - mai alee pe undele
Europei Libere, tu ealitate de eorespondent, timp de vreo 16 ani
- a fost Emanuel Yaleriu. Ata eum a mentionat singu r{*rr-*artieol de ziar, imediat dupa revoluiie, el ne-a trimis de-a
lungul anilor, spre difuzare, trurreroase materiale; multe diu ele
le-am citit ehiar eu La mierofon. Erau, ln general, bine serise.
Ctteva nu au putut fi transmise, datoritfl caracterului prea
persmal al criticilc cmiinute. llu tneape niei o tndoiala ee
Valeriu pi-a asumat ua rise serios, indiferent de e&ile folosite
pentru triuiterea aeestor artieole. Iuutil de spus ef, Noel a
pestrat eu sfintenie secretul provenientrei lor.
G afara eolaborf,rii la postul aostru de Fadio, Yaleriu a
arut $atrsa - au mai eonteazA pritr ee cnmplex de tmpreJurtri -
sfr Du fi fost implieat ln aetivitatea televiriunii, ln rnii ei eei
mai eompromitrttori. Dupa revolutie, clnd ar fi putut str-+i faetr
meseria cu eongtiinl.a eurati gi sA devinf, coreslpndentul
dieial al Eurrcpei Liber.e - Emanuel Yal€piu a preferat si se
puna in slujba minciunii, G& dir.ectw general al televiziuaii
rtxntne. Ce l-a putut determila pe rm {rm de vtrsta lui, bun
reporter Ei ziarist profesionist, sd sornpronitt tot ce a realizat
ptnt atuuei cE rtitea riseuri, aceeptlnd sfi practice &magogia gi
d*'
?
www.arhivaexilului.ro
60
oportutrismul? Onorurile uoei funetii? Ambitia? Puterea? Mi-e
peste putinl.f, sf, itriel€. Afarrf, doar daei Valeriu eonfundt
eariera eu earierismul. $i tnea eeva, Se tuqeale profund daea ipi
tnehipuie ef, Noel ar fi interpretat altfel cmportamentul siu'post-revolufionar sau ee l-ar ii tratat cu mai multatngaduinffi deett actuala cmducere a Europei Lihere (cum a
Itsat sf, se inteleagf, din arelaqi artieol), iliei lloel Bernard nu
ar fi aeeeptat st primeasea "indieatii" de la domnul Silviu
Brueani cu atlt mai mult cu clt ln contaetele, directe sau
indinecte, avute ln deeursul a"uilm, rcest persmaj nu i-a lnsat
eea mai stralueitt impresie,
O meutiune specialt, printne vizitatorii fideli ai
lui tlml meritt maestrul fotqgrafiei, Im Mielea, cu care s-a
infiripat o relatie de simpatie pi amieitie. El se vedea cu Noel
de cite ori avea prilejul si-l tnttlneasetr - i-am avut qi
mspeti [a uoi acast pe lon Hiclea gi pe sofia sa, aetrita Lueia
Mureqan - iar de clte ci pleea tn str:f,infitate ti trimitea cel
pulin o vedere. lioel tI apreeia ia mod deosebit pentru ereaiia
sa artistiea (eu reltretEl ci un astfel de talent era Si'fotqgrafde eurte') ;i-i prefuia superbele albume de fotqgrafii, pe c&pe
le lnstrez gi astizi fn hiblioteel, tmte daruite de lon Mielm
cu dedieafie persmala, datate $ semnate de autor.
lioel prefuia talentul +i respeeta artigtii buni,
indiferent daet er:a vonba de muziea, teatru sau arte plastiea
illu a eristat manifestare culturrla rominesef,, undeva ln
Euroln, ba uneci chiar tn Ameriea, la carle $t nu fie pneaent. La
turneele teatralg cel putin, era nelipsiL Teatrul ilaiioual [awww.arhivaexilului.ro
61
Florenfa; Teatrul Munieipal la Paris, Regenshutg (Germania],
Berlia; Teatrul de Cmedie la Bertin; Teatrul Nottara la Paris.fl
inteneca +i teatrul tu sine performaula ar4isticn a aetcilm gi
qizcilc, dar 9i si-i ermm.se& peremal - ln masura pmibilului
- pe mmenii r.espectivi. Aeest 'pcibil' varia fmrte mult in
funelie de mmentul dat Uneoryi, instrueliunile primite tnainte
de pleeane le permiteall aali+tilc sa fie prietenoqi gi sf, aeeepte
invitaliile nc.stre1 Alteoniy'impotrivf,, le interziceau eategorie
sa aibe, ln vreuu fel, de a face cu noi.
ln anul 1975, Teatrul de Cmedie din Bucur.eqti a dat
eiteva speetaeole ln eadrul Festivalului de teatru de la Bedin.
Am pleeat acolo si le vedem. Era un moment de relaxare.
Dupe un speetaeol, ne-am tntilnit eu toattr trupa la o petreeere
dati de impnesarul ei, G&nB, printro amuzanti coineidenfi, s-t
dovedit a fi o veehe prieteuir a lui Hoel, pe car.e nu o mai
tntilnise din tinere{.e. A fost o seanf, minunati; am stat de vorbi
cu toti aetorii, bineinleles rru despre politiefl: turnttorii erau ;iei de fafi, fam tndoiala.fn alta sear&, dupir alt speetaeol, am
fmt iuvitati de aetmi, la hotelul unde er&u eaza[i Si, ln anmera
unuia dintrc ei, in canp s-a str.l.ns tmtfl eehipa, am petreeut din
rqr o searlfi extraolditrar[. Niei de data asta nu s-a diseutat
polifiea, S-au ponestit baueuri ql intimphl,fl hazlii diu teatrr, am
r{s eu laerimi, am spqrorrf,it men6te gi prietenegte, desprre elte
ln luntr Si in stele. Direetqrl tmtrului, Lueian Giurehescu gi
scenollraful Dan lliemfeanu ail aceeptat, intr-uua din zile,
invitafia lui iloel de a lua rnasa lupreuntr gi-mi amintese e[
diseutia a fct fmrte emieaii, iar atmcfera pltreuti pi relaxattr.
1
I
www.arhivaexilului.ro
62/\In anul urmtrtor, a venit la Festivalul de la Berlin,
Teatrul Munieipal. Ne-am dus din nou. Atitudinea actmilon se
sehiubase insil era lim@e ca li se dtdusem instmetiuni strietesd nu aiha uiei un eontaet eu noi"G holul teatrului, am ca.dt omultime de fignri eunmeutg mane par{e din r.eopeetivii actcilmi fusesere colegi de Institut. se dtau la nrf qi lasau capul in!r' stinjenif-i, fiindu-le friee sa sprna maear 'buna ziua", ?n
aeeastd atmoefer& penibile qi inghetat&, un euplu doi aetoriearqe uiei mdear nu-mi erau prieteni apropiati, au traversatholul teatrului, sub privirile tngrmite ale colegilor lor, auvenit direet la noi pi ne-au imhmtipat. Erau Mariana Mihut qi
vietor Reheagiue. Ne-a bucurat pi ne-a uiqeat enorm gestul lorde prietenle gi euraj. NoeI le-a spus e& i-ar faee mare plaeere
se-i invite la luasfi, dar nu gtie daea ar fi oportun pentru ei.
Mariana gi Yietor au ee'eeptat invitatia lui NoeI *i a doua zi Iapriuz tre-am tatilnit Ia un restaurant. A fmt o eonversa[iefoarte ealda qi amieala. La utr moment dat, Nml l-a tntnebat pe
Rebergiue: 'cum se faee c[ dumitale, spre deosebine de totieeilalti *l€i, nu [i-a fct friet s[ te intilneEti eu nci?".La Gare
Yietor l-a mspuns: "Domnule Bernard, eu tru vrear s[ faccartem deett pe baza talentului meu. Aga cd mie nu arce de oe str-
mi fie friea".
I-em auzit pe mii reproqtndu-i lui Rehengiue tipoa de taet,
tn lqgetuE eu sulul de htrtie igieuiea pe mre l-a oferit, dupa
revolutie, lntr-o emisiune a televiziunii, celor cape aveau
nevoie sf, se gteaqga La gura. El ava. dreptul s-o facd. Ag vrrea
str le aminteee - daetr au uitat ctrmya - ci victc Rebengiue
T
I
I
,
' /'a - )2n'
,'h4r -bY:<4L z
## 'l'14t"
' .r-. ,l: --:r-t,\ --r-lLk
www.arhivaexilului.ro
frI
este urul dintre pufinii oameni din teatrul rom0.nese care, ilanii lntuneeati 9i lxniei la eane a fct siluiH trara, au avutcoloan[ vertebralt Si gi-au,pistrat demnitatea, refuzind se se
prostitueze.
Interesul profund gi eonstant pe eare-I manifesta fate de
eultura romflneasei gi importanta pe care o atribuia artei gi,
implieit, creatcilc ei, sint perfeet ilustrate intru eomentariu
seris de Noel, dup{ ee a vtzut la Washington, speetaeolul pus iuscena de Liviu ciulei la teatrul Ar.ena stuge eu 'Hamlet" de
shakespea*".1o 'New York rimes'aptrruse o eritiei extrem der\
elogioasf,, $,h eare se afirma textual ei: 'spectaeolul eonstituie
nu Drrmai triumful unei stagiuni, ei *i al unui deeeniu.' La ?aprilie 1978, tn ajunul vizitei pe care ceaugeseu rrrna s-o faef,
tn statele unite, Noel pleda la mierofonul Europei Libere eauza
leatrului rom&nese:
"CeI mai talentat regizor romin realizeazi, deei, ineapitala statelor unite triumful unui deceniu, in timp ce lnRom&nia se diseuta, in presa culturali, criza teatruluiromanese. E oare natural ea teatrul rom&nese sa infloreasea Ia
washington, in timp ee putrezegte Ia Bueuiegti? $i daef, nu enatural, atunei eine e de vini ef, luerurile se tntimpla eraet
a$a?
La ineeputul sapFmiuii viitore, pregedintele Rmi.niei,dl. ilicolae ceaugescu, va ateriza I,a whshingtm. Daea marele
srrcces al lui Liviu ciulei i-a fost adus la eunoglinti, vaconstata ctr acest rnare regizor romin s-a dovedit eel mai buu
ambasador pe care Rom&nia l-a trimis ln starele unite, de
I1>
www.arhivaexilului.ro
64
multe yreme lnemee. Niei despre dl. corneliu Bqdan 9i aiei'despre dl. llieolae ilieolae, orieare ar fi meritele lor pe cars
dealtfel nimeui nu le contesti, ru s-a spus ce ar fi realizat, lndoueniul lor, triumful unui deeeniu. Daei, dl. ceauqescu arputea sA onoreze cu prezenfa sa acest speetaeol, eonsiderat
epocal de unul din marile ziare amerieane, este absolut sigur ea
ar reda teatrului rom&nese curajul care i-a foot sistematie
distrus in ultimii ani, i-ar insufl,a tnerpderea de ..r##rri"pentru a putea s-o porneasei din nou - nu ln strtinf,tate, de
data asta, ei ln Rominia - pe drumgl marilor realizeri artistiee
de eare ecte per{eet eapabil. Daei, pe deasupra, dL C,eau$eseu i-artntinde mina lui Liviu ciulei 9i l-ar invita ss revina aeasa, Ia
eI in tarl - und.e, d{altfel, dl. Ceauqescu afirme mereu e[ este
loeul tuturor romonilor - gi revenit la Bucuresti l-ar lndemna
sf,-pi sufleee miueeile gi si s€ apuce de treabe, aceasta ar putea
constitui uu semnal pentru ca Lueian Pintilie, Ylad Mugur,
Radu Peneiuleseu, Andrei $erban, solii Boruzescu, soiiiOroveanu, Floriea Mtlureanu +i atitia altii, se se intoarei +i ei
in tara ri sa-+i dea eontributia la desehiderea unui nou eapitol
stmlueit ln istoria teatrului ronflnese."
Vizitatorii din Rom&nia veneau, de obieei, lnrir.eati cu
elqgii Ia adresa Europei Libere 9i a lui I[oeI. Apreeierile lor tifaeeau plaeere, dar laudele lor nu i se 'urcau la eap', Critieile
erau mai rare. Noel igi stimula interloeutorii sf, Ie dea glas 9i iiasculta eu multa luare nminte. Cum se ln$lnea eu el, fieeare se
grf,bea si-i povesteasei baaeul eu Ceaugeseu $i tAranul, erezind
ci-i ofert o pnemiem. Dra tungul anila l-a auzit de nenumirrate
{A
www.arhivaexilului.ro
65
orl llu-l $titi?
Ceau$eseu ajunge lntr-o zL lntr-un sat li bate la ugai
unei case. Ii desehide un tiran care ll privegte tntrebator. "Nu
rna r'ecrrnogti?" tntreaba ceaupeseu.'Nu", rh.spunde tiranul. "Bu
slnt eel caFe va yorbe$te ioti ziua la radio'. 'Marie, strisagiranul. Haide repede iucoaee e-o venit iloel Bernard!".
Nd se rmuza $i em bueurs ca rm gedar pe care tl laude
profesoara. Aeeasta glume era dovada popularita+ii d$are se*
bueura tn tare 9i a emfirmerii pe caFe o dtdeau talentului Si
dtudrii sals aseultttcii ld din Rsnnnia Ca unul a eArui singura
ambifie era si-i slujeasea, ee-fi putea dori mai mult?
t
J.
:
www.arhivaexilului.ro
CEAUSNSCU
In eioda pirerii generale, lmpartrgite de majoritateainterloeutq{lu lui atit din Rmnnia eit Ei din strainnhte, e&
c-eaugescu e un cretiu gi u idiot, Nel iI emsidera o personalitate
eompleri qi un om politie ietit diu eomuo. il "rootea
primitiv tdar foarle inteligent, giret, ettrem de abil cu rrn ertraordinar
simt aI puterii; ln aeest sens, dtdea mereu ca erernplu politiea
lui Ceau$eseu de rotatie a eadrelor, care Du avea, tn fond, altseop deeit eonsolidarea propriei puteri.
tmi amintese ee surprins gi plieut impresionat a foet
1
fNoel de eonferinfa de prese data de ceaugeser, iD eursul viziteisale din 1978, la washingtm. G eiuda faptului Gf,, de obieei
eind vorbea liber, nu era ln stare sa lege doui fraze, si faea un
aeord gramatieal eoreet gi ca pierdea firol lqgier lneepind sibata cimpii, la aeeaste eonferin[f, de presa ceaugescu a fmt
intelknte
,fi
F't-^:{<aAs
::::::
=::::
===:
_=
:
E
spontan, a dat rispunsuri la obieet gi a $tiu1 sn
'fenteze" lntreberile mai "delieatel
illoel au i-a pus niei atunci gi niei eu att prilej - ar fiavut multe, etei a fost prezent la buut parte din vizitele luiCeaugeseu in oceident - vpeo lntrebar".G sehimb, intr-uninterviu eu llloel, difuzat Ia Europa Libera ln deeembrie 19?6,
Sorin Cunea i-a propEs urmatoarea ipotezl: 'Noel Beruard,
.L
==www.arhivaexilului.ro
67
presupuDtrrd ca ai fi tn situatia de a pune o lntrebare - unri
singura - h eadrul unei eonferinte de presf, organizata de di.
Ceaugeseu, care ar fi lntrebarea a.dresata gefului statuluirom&n?".Respunsul lui NoeL *Poate ca a$ htreba de ee au fostlneuiate documentele congresului al lX-lea al pcR, Gongres
finut sub conducerea d-lui ceaugeseu, ln lgo#A$ lntreba de ee
nu se nespeete asttzi, Geea ce s-a spus atunei pe tena eondueerii
coleetive a statului pi,a partidului? n" ce Du se apliee astf,zi,
ceea ce dl. Ceaugeseu a deelarat atunei: $r.aoti." tntregiinoastre aetivitf,ti a demonstrat e[ oricit de edueatf, sau
competent& ar fi o persoana, aeeasta nu yrcate st rezolve toate
problemele, sau, ln cel mai bun eaz, vra faee gregeti.'fa+ htrebade ee aeeste deelaratii, de ee aeeste doeumente ale Congresului
al lX-lea nu mai slnt aeeesibile niei macar aetivistilor de
partid, de ee nu mai sint predate in *edinlele de partifl" Sorin
Cunea: " De fapl aiei au fost patru lntreberi. Iata, sint generos,
tmi dau ssam& et mai ai se-l intrebi gi alteeva pe dl. Ceaupeseu.
Ileei renunt Ia lntrebarea pe care, poate, a$ avea eu dreptul s-o
pun in aeeeagi eonferiutf, de prese. Deci, puoe d-ta o noue(rntr.ebar$".'Egti optimist, Sorin Cunea, i-a replieat Nel. I-a;o* "r"tili ferieite gi Ia multi ani."
lloel era perfect de aeord cu eei care susiineau cfi.
Ceaugeseu este paranoie. Istoria a cunosc o{n"tfioUiconducitori iuteligentri, dar paranoiei. Chiar prea multi. Din
lncate, uaa n-o erelude pe alta. Paranoia lui Ceaugeseu s-a
aeceatuat eu timpul, ajungtnd la parorism in ultimii ani; dar
ea a fost aecentuata Si de un eult eraeerbat al per.sonalitatii,
,iii:
?P
?
?
{o.
::
tr
www.arhivaexilului.ro
68
de eare. trrr au fost deloe strtini eei eare l-au promovat. cu elt rt
devenit mai degtalat acest eult, eu afit a luat proportii mai
neagteptate gi pam.noia lui, pentru ce el tnsugi ajunseee sA
creade in imlurile de slavi. ridieate ln onoarea sa, lnmasearadele lnseenate, eu voevozi, popor, ehei de eetate, ptine pi
sare, ln eomparatiile grotegti gi absurde, eare-l alaturau eelor
mai stri.lueite persoualitf,ti ale istciei. Faptul cf, ceaugescu
pierduse de mult oriee eontaet eu realitatea, o dovedegte, poate
cel mai plastic, acea parrodie de pr'ces Ia eane am asistat eu
to0ii prin intermediul televiziunii. cred ef, reaetiile lui, aeolo,
sint eoneludente ln aeest sens. Ceci Ceau$escrr uu mintea clud
lngira toate binefaeerile cu care i-a ferieit pe romini:elucubraliile pe care le debita, reprezentau pentru el oconvingere profunda.
iloel ar fi dorit mult st aiba prilejul si-l cunoasef,
personal gi sa stea de vorbe cu el. Ce-gi p:"-i1".:- dintr-o astfel
de diseufie, e greu de spus. Cert este lnsi ef, nu s-a lAsat
nieiodata eonvias de cei care lneercau sa-l facf se ln[eleaga ea
oriee dialog cu Ceaugescu este erelus din start; e& eI este prin
ereelenli un tip eolerie, iaeapabil si aseulte utr argument orise duea o c(mvensatie civilizati. Pentru Noel, orieine era un
interloeutor poteufial, iar lnerederea lui in resursele dialogului,
era Demtrginite. Principiile demoeratiee erau allt de puternie
itrredAcinate ln mentalitatea lui, lnelt nu putea, pur gi simplu,
s[ coneeape ce eristi pe lumea asta $i speeimene total inapte
si eomunice nc-mal cu semenii tor. O&ttfel tn lg?S, cind a,(
avut loe la Helsinki eonferinfa pentru seeurilate pi cooperare
www.arhivaexilului.ro
69
ln Europa, Noel s-a putut eonviage cu propriii lui ochi ea'
ceaugeseq nu comuniea normal niei miear cu anturajul sau
imediat. De la loeul lui, aflat la baleon, iloel avea o privirepanoramiei asupra delegatiilor oficiale din sala Finln.dia, unde
e-a desfagurat eonferinta. Dac{ Brtejnev sehimh., din eind lnctDd, tn modul eel mai firese, elteva cuvinte eu Gromiko sau eu
alti membri ai delegatiei sale, daee eeilalli refi de stat gi partid
eomunigti mai diseutau ori se arnuuau eu ai lor, ln rindul unde
se afla delegatia romflne, domnea o atmosfere de ghiata. G,*"ceaupeseu gi restul delegatiei era o prapastis uu eatadiesea siIe arunee celorlalti membri niei mi.ear o privire. Dispretul,
arygatrla $i desestsideratia cu carre iSi trata ptn[ 9i eolaboratorii
eei mai apropiafi, erau evidente. ca dSttfer 9i slugf,rnieiaAdezgusttto&re a subalteruilor. Ceaugeseu gedea pe primul seaun
de linge culoar. ori de elte ori ll trimitea p€ r.retrnul dintre ei,
printr-un ordin seurt, si se intereseze de eeva, si duei ori siaduea ceva' aeesta nu treeea nieiodate prin fata lui ceauges€u,
chiar daee loeul lui se afla alaturi.ti deranja pe toti eeilalti
colqgi, eare trebuiau se se ridiee tn pieioare ca sa-i faee loe, intimp ee 'geful" qedea impasibil, ca gi crrm ar fi fost eit se poate
de firese ca aga se se petreaef, luerurile.
cu aeeeagi deseonsiderafie, de paree ar fi fost slugile tui
;rersonale, li trata ceu;eseu $i pe oamenii presei. I}e elteva ori,Noel l-a lntilait, eu prilejul aeeste vizite pe ceespondentul
televiziunii, Ilie Ciureseu. La washington l-a invitat ehiar la
mase, dar Ei l,a Helsin},i a reu$it se stea putin de vorbd cu el,
tn holul Fialandiei. Ilestul, ca se tnteleagr perfect la ee regim
).
1
www.arhivaexilului.ro
kr;A6qaa nre/,"*./L zruu )televiziune oeeidentala, ea si Du mai vorbim de cea amerieane,
comenta ltioel,)6F ii pozitie soeialt gi materiala din
eele mai sigure pi reepeetate; pe cind el faee toate.muneile, de
la reporter la eiritm de bagaje 9i, deqi celetore$te ln tmttlumea, nu se aleg" eu nimie.
tot"-o corespoDdenl.i trimist atuaei de Ia Helsinhi, rfoel a
lnregistrat 9i alte impresii: daef, nu mai pitoregti, eer pu[in mai
agreabile. Amintea de prezenta impunf,toare a maresalului Tito,
'drept ca rrn ofiter de garda", bronea! lntr-o superba uniforma
albe; de ospitalitatea neobignuitt a pregedintelui finraudez
Kekonnen; de "elegrrnla moderul a selii Finlandia, eapodopera
arhiteetoniefl a lui Alvar Aalto'; de "vrenea aproape tropieala,
ca gi ctad o putere de undeva, de sus, ar fi wut sf, topease[
ultimele rema;ite ale rizboiutui reee'.
Caugeseu a figurat de multe ori, eum era a{attfel +i
firqese, ln comentariile lui Noel. to g"o"ol, ii laudJ*trrrouet[ernf,, pe care o eonsidera independenti gi eurajoase - nu afost uieiodate de aeord eu teoria dupa care ceau$eseu ar faee
lreul ru;ilor. tn aeelaqi timp, insf,, tl eritiea vehement pentru
politiea internt, profund restrietivf, gi megalomnn&, eare dueea
[ara la faliment gi condamna populatia Rominiei lapauperizare gi, lu eele din urmf,, ehiar la o rriali de mizerie.
Vci eita, tn emtinuane, clteva fr:agmente dinl1-sn editorial
seris de Noel in ianuarie 1978, elnd ceausescu a tmplinit 60 de
ani, gi eane er.ed ei neprezinti chinteseuta analizelor sale pe
aae&dhL #ab ,
70
1:
zJ
L
www.arhivaexilului.ro
[ "Indiferent de sentimentele pe care le raeerei fall de.I( personalitatea eomplexa a d-lui Ceaugeseu, eert este ef, e vorbaI
I ae un om politie ie+it din emuu., car,e gi-a pus amprrenta peI viata politiea a $erii gi a jueat un rol important, atit ln
relatiile dintre natiuni, ett 9i ln eele dintre partidele eomuniste.
Attt pentru romtni, elt gi pentru striini, dl. Ceaugeseu $e
distinge, ln primul rtad, prin politiea sa de independenlinatioaala'.
'Aceasta @itiea independenti., car.e gi-a gasit erpresialn nenum&rate oeazii, i-a cigtigat d-lui ceaugeseu eit gi
, Rominiei un pr.estigiu eonsiderabil pe plan internafional. un
I
\ David care rezisti unui Goriat este lntotdeauna popular. IvElv rglvlusqulti.l PuPuIIlr. I
Prestigiul pe eare dl. ceaugescu +i l-a eiptigat datorita politieiisale de independenti nationali, prestigiu dobindit atit tnstriinnhte elt gi tn [am, tot dr. ceaugeseu qi l-a subminat, dinnefericire, prin politiea sa interne. Daea pina acum, instrf,initate eel pu[in, ceaugeseu insemna independenE fafa de
uniunea sovietiei, asttzi ceaugeseu lnseamni de asemenea uD
standard de vialt redus pentru poporul romfln, un eult alpersoualitf,fii eare depapeqte limitele ratimalului 9i frizeazaabsurdul, un stat stipinit crr o mint de fier, tkabosi""uoriei.ror tendinfe de demoeratizare gi un par[id politie, celeomunist romAn, care nu mai are deeit o singuri personalitate,
ieeea a eonduettorului stu. . . Agadar, bilantul aeesteipersonalimti politiee eomplere gi iegite din eomun, anle o seriede parti fcrzitive 9i negative. Dovada eea mai buni et, dinperspeetive romeneasca, parf-ile n€ative pFecumptnese, este
?tq6t"'-Ii Crrl{
(hwq n^r*h,,.{qr,r&
|oud.,,,,,uL. *',rr,rr.,..,,
t r, fr .p,,r,,agaSt4' |
,)
www.arhivaexilului.ro
72
faptul ei mqioritatea figurilor eulturale mareante au evitat se
clnte ln corul laudelor gi elogiilor din ultimele zile. Dovada eea
mai bunf, ce 9i din perspeetiva iuternationall aspeetele
negative lneep s& fie mai bine cunoseute, este.faptul ca..
et'euimentul ceruia presa romintr i-a eonsaerat volume lntregiin ultimele douf, stptf,mtni, a treeut aprupe neohservat de
Presa internationala, $i atunei elnd a foot observat, Geea ce s-a
remareat a fost eultul personalitf,tiil Ac"esta este, deei, bilantulinterimar aI domuiei - cuvrntul nu este ales taHmplator -.Atsomnului ceaugesen llaei presa de partid gi-a spus cuvintul,istoria mai mmlne si se pFotrunte. B eert ei verdietul ei va fimai nuantat."
ce efeet aveau aeeste ementarii asupra lui cau'eseu,ered ee reiese, eu prisosiutf,, din eapitolul umitor.
L
:www.arhivaexilului.ro
SECURITATEA
Ifli s-a pfimt tntotdeaua gneu de erezut ca Eurqa Libertr,
uniea institulie de oporitie politiea fata de regimul Ceauteseu,
sf, fi scepat de infiltraFea securitf,tii. cmfirm&r'ea adusa de
genenalul lon Mihai Paeeln, prin cartea lra 'orizmturi Rqii",asupra obsesiei lui ceaugeseu de a Gompromite Europa Libera,
de a o arunea Ln aer - Ia modul eoneret - si de a-i anihila fiziepe ziarigtii ei eei mai supamttri pentru rqim, tn speE llloet
Bernard gi EmiI Georgeseu, rru mai lase loc niei unui dubiu.
Imediat dupa veninea uea la Radiq ln lg?0, tmpotriva luitlel a fct lpnsati o adevirata r"mlnniq eu seopul discr.ediHrii gi
indepartarii lui de la emdueenea departamentului rom&nese. Ea a
debutat in coloanele unei publieatii ertremiste din eril -stindardul - si a continuat ln eadrul departamenturui, prinpltngeri eontra lui iloet adresate eondueerii amerieane gi petitiisolicitind o eomisie de aneheta care si eramireze situatia din
eecfie gi atmosfera "iatolerabila" de lueru eare ar domni aeolo.
unele scrisci erau rtrmime IIe dtele au fct aduate semnf,turi
de la membrii redae[iei, etploattudu-se ln aeest scop
slrbiciunea unora 9i nemultumirea inerentt a altora (inerentt,
pentru ce nu eristi pe lumea asta direetor eapabil sa-pi
multumeasee toli subalternii). Ctnd nu s-a puttrt altfel, s-awww.arhivaexilului.ro
74
reclrrs Ia intimidare gi ehiar la metode de-a dreptul neeinstite'.
Fosta mea colegi, Irma Kurdighian, Drr gtie euglezegte. S-a
profitat de aeeet lueru, eerindu-i-se st serDneize o serismre,
redaetah tn limba engleze, ln eare i s-a spus ef, ar fi vorba de
imbunnttlirea climatului de Bunci. gi a atmosferei dindepartament. Ulterior, Ir-s a aflat de Ia alti eolegi c[, de fapt,
semnase o petilie pentru destituirea lui lloet. Indignati ef,
fusese tras& pe sfoara, s-a dus eu o falei-n eer pi eu una lupamint la autorii petitiei pi a eerut sa-pi retrsga semndtura.
Din paeate, nu toti eolegii mei sl.nt luzestrati eu aceea$i eoloana
verlebrala ea lrma gi alii citiva, care au refuzat eategorie si se
preteze la aeest joe.
Rezultatul imediat al eampaniei a foet inveninarea
atmosferei, dezbinarea membrilor departamentului qi
eanalizarea energiei lor ln eerturi pi eonfliete artifieial ereate.
Aetivitatea redaeiiei nu putea deeit sa sufere, ceea ce gi
repreuetrta probabil unul din obiective. Cine anume dintrepers@nele angajate in fruntea luptei era agent, eine fusese
racolat pe baza de gantaj ori emstrtngene psihotqgiet $i eine
era folosit doar ca un instrument ineongtient, exploatindu-i-se
in aeest scop ambitia, oqgoliul vanitatea, invidia, infatuarea
sau pur gi simplu prostia, nu am de unde s& gtiu. seeuritatea
Drr avea bunul obieei de a-gi lf,sa eartea de vizita Ia locul
faptei 9i niei de a lipi etichete de prezentare pe frunteaeolaboratorilor sai Ct ei au eristat, Du am tnsi niei o tndoiala.
Ceei nimeni, dintre adversarii lui Noel, nu dispunea de un
mobil eare sf,-i $rstifiee invergunaFea, perEeverenta diabolieawww.arhivaexilului.ro
75
vneme de zeee ani gi mai ales riseurile ertrem de grave, as@ace. .
o logiea elementare mf, oblige sa tin seama de lntrebarea
esenfiala, de la care rneepe de obieei oriee elarifieare: quie
pnodest? (fui sevegte?).
Noel nu-mi tmperhgea benuielile, iar rationamentul meu
nu-l emvingea. Avlnd o fq.matie profund democmtiea, fiindlnzestrat ctr rrn fairplay rnn&scut gi netn[ind nieiodatf, lnRsnAnia cmunistl. ln eiuda cunqtinf-elc nmple gi a intelEentei
sale, Illoel nu putea congepe ei seeuritatea Du epa o primejdie
abstraeti, ei una foarte conere0f, eare ll ameninta direet.tr
D9!eeea, eiuta motivele aeliunilor eoneertate tmpotriva lui,mai eurind tn earacierul oamenilor dectt lntr-o strategiedeliberati de destabilizare a Europei Libere. Am avut nevoie de
peste zeee ani gi de 'colaborarea" inteDsfi a seeuritttii pentru
a-l eonvinge de eoatrariu. Era lnsf, pr.ea tirziu. smrta ti era
peeetluit& ti nu e delc erelus ea autorut se fi fmt aeeeasi
Seeuritate, care +i-a dat attta osteneale si-I neutralizsze.
[,a lneeputul primaverii lui l9?8, rn-8 elutat la telefon
Aristide Buhoiu. se afla la Munehen pi ii era foarte dor si mf,
vadn (fuseserem eolegi la Televiziunea Rom&nfi). Bineinteles ea
nu l-am enezut. tn eei opt anl de ctnd tr':[iam ln Germania,
trecuse de multe ori pe aeolo ln "drumurile sale europene", dar
nu ma cf,Etase niciodate. Mi-a mai spus ce ar yllea str-i fae
eunogtinti eu tloel. Aga mai rnelgea.
Permaneut interesat st se tntilneasee eu romAni venitidin fari gi ferm eonvins cA un post de radio nafional, ea
Europa Libera, nu se poate conduee de Ia Mtnehen altfel deeit
c
Y
I
www.arhivaexilului.ro
76
simtind fare lneetare pulsul Rominiei, iloel a aeeeptat imed,ia{
se-I primeasc& pe Buhdu. L-am invitat la nci acasf,. Din diseutiea reiegit destul de elar ef, tatona terenul, lncereiad se afle ln ee
mesura l-ar interesa pe Noel o cilfitorie Ia Bueuregti. Asta eramisiunea cu care venise. il-ar fi putut gesi un teren maipropiee, eeei Noel nu-gi dorea aimi6 mai mull deeit st vizitezeRom&nia. Vezmd eum stau luerurile, Buhoiu i-a spus en ideea ise pare realizabilr li ef, de altfel $tefan Andrei, pe atuneiministru de externe, ar fi rn favoarea unei asernenea initiative.S-au despartit intelegi ea Buhoiu sf, comuniee la Bueur"egti
aeordul lui Noel, urmlnd ca apoi si se lutilneasef, din noupentru a diseuta demercurile ulterioare.
tooa de pe vremea ernd ma aflam rn Rominla se vorbeacu insistenta ce Buhoiu ar avea grade tn seeuritate, Iuerrr carenu-i era binetntelee niei lui str:f,in. fmi amintese ehiar ei,odatt, diseuttnd subieetulr n€-i mlrturisit ce pina gi prropria
Iui mam& il intreaba dace este adevirat ee se spune.
ultima tnttlnire cu Buhoiu a avut loc Ia viena, dupa
rrtrmltrerea gereralului Paeepa ln (hcident. lioel m-a luat eu el.stind Ia masa toli trei rn restaurantul hotetului saeher, I-emlntrebat eu o mutrf, fmrte serioasa pe vechiul meu coleg
Aristiea ce pepere are despre'stolul de vrtbiot"" eare-qi luasezborul tnapoi spre ;ntrie, tmprtgtiat ca de ua gloute de vestea
fugii gefului Securitetii. Me refeream Ia agentii gi din ()ecident
rare dispipuseri peste nmpte, lisind ln urma lor magini,loeuinte, lntr-un eufint, tot ee agonisiserf, de-a lungul rnilorprin tDuDGi cinstita de spioni. Reaetia lui Buhoiu a fost
t
f
:
www.arhivaexilului.ro
77
uluitoarel"Ila, mf,i, bietii oameni ! Igi taeropisera 9i ei o situatid,gi aeum au trebuit s{ lase, seraeil totul balta Si se pleee aease!,.
compatimirea lui era sineenf,: tonul seu nu tnlda niei eea mai.miee urmi de ironie.
Atunei, Ia viena, Buhciu I-a infomat pe iloel ea yizita tuiln Rom&nia primise tmte aprobarile neeesare gi ei estebinevenit orielnd doreqte. Era doar rqgat stt tateleagt ef, uu i se
poate trimite o invitatie ofieiala gi se aeeepte una de la ziaristla ziarist. tmi tnchipui ci s-ar fi gasit tn Rominia gi altjurnalist, mai repreieentativ deeit Buhoiu, doruie se-l invite pe
Noel Bernard (mai ales ef, era cu binecuvintarea partidului).Poate tnsa ee Buhoiu prezenta arte arrantaje. iloel i-a raspuns
ef, trebuie s& discute eu direetia rmerieana a poetului de radio
;i l-a intrebat cum Ixnte si-i comuniee nf,spunsul. La careBahoiu a scos din buzunarul hainei o earte de vizita, eu adresagi numarul lui de telefon din Bueuregti, gi i-a tntius-o lui Noel.
'Foarte simplu. f-i a"ti m terefon aeasal cum au mai spus,
NoeI se tntilnea cu multa lme din Romfrnia, iar unii vizitatoriaveau ehiar funetii de respunderre. T*ugi, nu i ce mai tntimplasepinl atunei ca eineva sa-i propun& si-l eheme la telefon laBueuregti.
crnd, entuziasmat de perspeetiva cilatoriei ln Rom&nia,
s-a adresat vice-pregedintelui postului de radio EuropaLibera/Libertatea, Ralph walten iloel s-a lovit de uu r-efuz
catqgorie. Ralph ru se aritase nici initial prea lnetntat de
aeeast& ideq aeeeptase totugi ei reflecteze asupm ei. Aeum
lns{ o respingea fera drept de apel. iloel Du era omul eare st se
t
-
www.arhivaexilului.ro
78
supuDe fera si erieneasef, unei interdictii. Tinea cu tot'dinadinsul si afle motirrul. gi dupr multe insistenle, l-a aflat.Avtnd temeri cu privire la bunele intentii ale regimului de Ia
Bueure$ti fatre de tioel, eondueerea Europei Libere i.s-a adresat
generalului Paeepa, cerlndu-i pf,rerea. Avizul siu a fostnegativ: era ferm emvius ei lui iloel i se lntindea o cursa.
kofund deeamtgit, dar tntelegind raliunea renuntirii la vizitasa in Rominia, NoeI l-a ehenat la telefon pe Buhoiu, dupl eum
se inteleaesem, si l-a informat et deoeamdata ea Du putea s[aiba loe. Diu neferieire, iloel nu a mai trait destul pentru a-gi
putea tmplini rreodata aeeast{ mare dorin$.
Paralel cu campania din departamentul rom&nese alEuropei Libene se desftguna o alta a eirei intensitate gi violent[a eres.eut tD rallort direet propor[ional eu deteriorarea situalieidin Rominia gi eu diser-editarea lui ceaugeseu pe plan intern gi
international. Asupra Europei Libere qi a opozantilor eunoseuli
din exil s-a Feyersat, dra Iungul anilm, o avalnn$t de telefoaDe
injurimse gi de serisori de ameninlare, redaetate ln cei mai
cdinari termeni, mairitatea adresate lui EmiI Georgeseu gi
lloel Bernard gi provenind, chipurile, din partea uneiorganizatii legionare intitulatr'Grupa Y'. Nimeni dintre noi nu
s-a tndoi3 vreo clipf, asupra adevtratei lm provenieuie. Atitlipsa de imaginatie a eontinutului, antisemit gi vulgar,invariabilele aeuzalii ce i-rm ataea pe legionari, clt 9i limb4iul'aeademiG', li tfidau de la tapte pogte pe "baieti'. In cartea sa,
'Orizonturi Roqii', fostul general de Securitate, Ion MihaiPaeepa, vine dfttfel se ne eonfirne eonr{trgerea:
^
www.arhivaexilului.ro
79
"Aeeste serisori erau scrise ca si eum ar fi proveait. didpartea unei aripi teroriste a organlzatiei fasciste romineilegale din eril, Garda de Fier, Ei erau semnate.Grupa y'. Ea
era pe de-a-ntregul nf,seocirea Departamentului de inforuatiierterne (al seeurititii). pentru a faee ca grupul sa fie maieredibil, eu fmt trimise scrisori de ameninlare cu acee,agi
semnf,tunl oi altor auti-comunigti din oceident (tn afart de
EmiI Georgescu), cum ar fi r&posatul NoeI Bernard, fost direetoraI departamentului romtnesc aI Europei Libere, care deveniseertrem de popular lu Rominia, datoritt critieilor sale eaustiee
la adresa cultului personalitf,tii lui Ceaugescu; paul Gsna 9iviryil ranass doi disidenti aetivi eu sediul tn Frania; fctulmoaarh al Rominiei, Mihai de Eohenzollern, cane tn[ie$te inElvetia; 9i proeminentul dramaturg Eugen loneseu, membru aIAeademiei Franesze".
Redau, ln eoutinrra'e, textul eitonva serisori semnateGrupa 'Y', Fespectindu-le fidet ctqgrafia. Iatf, una, adrsatilui Noel, de la Parig la 16 deeembrie l9g0:
Stimate D-Ie tVoel Eeraard,
hne aa de,aull aveam imprcsia .* d-ta teufeati &iapai sutiei F o,,z o wdaei o liaie iodqrcndenrt fata deerilsl tzadase In pme.nl, ea Frcte de tna, G@stafam ee
silzalia s-a sehiaht faadameatal $i ea ptal de tadio alae.epul A fie ptweapat dip e tn e mai malt de pnqritea Si1fiigairca mtgearii lqfonare.
Aeau nu aai at'ez, ziei aa dabiq d te-ai wrizatwww.arhivaexilului.ro
I:x
80
ca aorneai$tii al cerr" jac lI faei la pruea| ea scopal de a t1da pt:etette N loveased tn eaaanzii nrytri drn ,afi.
Ctnd ai afirmat ei legianarii nqtri delin laei1rctad de eoadaeete ra divetse dmeaii dia lara ai aitatplba.bil a Jidaaii tai uapa ualt mai malte a$ezrenea postariln Romfiaia.
Mm e pfu adasta ar mis ogl-al"A impradeatdl
Penlra tute arestea furda de Fier na te ra ierla,
Grupa *F1
Scrismrea umttmre, adneeati tot de la paris, de astldate lui EmiI Georgescu, este serisi gi ea cu ortografia noue.
'Torrarf,gii" de Ia DIE tru ar arrot gri$r niei mtear sf, respeete
aparen[ele: in 1954, eind a fost itrtrodusa ortografia noutr, cei
mai tineri legionari erau deja cmeui de peste BS de ani 9ifoloseau eu totii, fara ereepfie, ortofrafia veche. Numai eei dinGrrrpa -\f o hvf,traser.:f, p€ cea noui?!.
Lipsa semnelor diaeritiee gi tatrebuintarea etreiulii, tn loe
de pelrrie, pe *a'ti ;)e 'i,' pot fi imputate, ln sehimb, aumai
masinii de seris:
EmiI Guqtwea
Am aflat d ai lacryat #-i ataei p lqtioaariiloi te eredam ,vmdn desi aazisea d sotia ta e prietend ea
www.arhivaexilului.ro
81
jidaae-a runa Mes@*. Aeau te-ai demaseat siaglar a tr&dtloial aamulai t:omizese
tVa ne aai la&im afr trai fiadat dasmaailor
nwlri eweilor si amanistilor.
il-am aitat niei fapral a tu bfi, a prnanonai oadamaat multi umeni nerinotati. canalia ta a-ai fagildia tani de rta sa din aauiaglen plitie.
A sasil vnemea tudeettii ! Rtnbanarea
aoastn le va gfisi si ro @ de nrpe si aa le uor sdpa nieievreii niei mmunistii si aiei eei de la Eat:op trifufi. tVa vom
avea dihad ptln& au-ti roa vdea eadatral eiarait de gloaate 0 |
\,
Grapal "**
In vara lui 1981, lloel a primit diu Linz-Austria o
serisoare redaetatn lntr-un linbaj diutre eele mai alese:
BEfr]YARD - BEBCOITCI
iti rrrrg*- ateplia, lie gt soliei lale, ed daaau laeelali ttaearile lapotrita legtionarilor o veli sflrgigtwzaie
hee tu si etrFta ta, Ioana ,|fAGUEi,na veti
mari aai rc@e de aaerzl e-I av,eti la perlile sensibila anev-aa aruplat tiala de amor gi pleeete, rtt vom ajata aoijidaailor se trwli elt aai rcpde 1re lama *alalta.
4/
/
^f
www.arhivaexilului.ro
82
Ca Arhaagbelul lnainte, . .
GrpJI
In septembrie l9BI, clnd tloel era deja grav bolnar', am primitacasf, urmitoarea serisoare, erlrediati din Elvetia:
Imno,
{-- mai atns atenlianea si mastattm ea
az ai tns iae& inuelafura aaaesatfr. tua-te ea foeal, dae& nati la tine
Este altimal avertismenl pe caft li-l ddu.
Daed aa incetui aetititalea anti-wmiaeasd Si nu parasqfiia eel mai seart timp, Fm Earupa vom fi abligati sd teadaeea noi Ia lte.re gi voa fae aext faera, chiar daed CIA.
le tw pzt zi gi aupta in lip* Iui iltoeL
Cu lVul am iaeheial suotelile dqi el maisFr-E a aerul de Miami il ua nepane pe pieiure, ,Uoi srmarim
sa-I qJiatam pas cu pas st 4firage eit mai rcpde la sfit;itzliaevilabil
Grapal nl*
Pe masurtl ce aversiunea lui Ceau$eeeu fati de EuryLiberi ;i de opozitie tn general lua proportiile aberante, egplate
doar de eultul persoatrei sale, ameninif,rile proferate ln serisori
au lnceput st fie puse tn praetief,. Moniea Lovinescu a fst 'fr24'tu,catu krT;*** e*-{ ru(f
' - 'l
/
L
www.arhivaexilului.ro
83
care gi aetualul meu eoleg $erban Orf,seu, li s-au trimispaehete erplozive, tmpotriva lui paur Goua 9i a lui viryit.Tanase a avut Ic o tnemane de asasinrP"" h iulie rg8r,Emil Geoqgeseu a scapat eu viatt dmr printr-o minune lnupma eelor 26 de lovituri de eutit primite tn piept si abdomen,
din partea utror criminali streini plrtitri.
Tot in eartea sa, 'Orizonturi Rogii", paeepa serie etr lnseapa de 22 august 1976 a fost ehemat la ceaupeseu lmpreuna
cu minis0rul de interne de atunei, care era li sef alDepartamentului de iufmafii exteme al Seeuritetii. Ceaugeseu
Ie-a dat ordin ca Hmil Georgeseu si fie redus pentru totdeauna
la tieere. -Si. i se rupe ftleile, diotii qi mtuile, ea s& nu maipoate nieiodati sd vorbesei ori si scrie!".Ceaugescu a preeizat
ci treaba urma si fie ftcum fls sr.imiaali strf,iui pletitl fereniei o posibitt legetura eu autoritetile rom&ne $i cil nu trebuiasi existe niei un document seris despre conversagia respective
sau despre opera[ia eontra lqi Emil Georgeseu. "
Ihpa ee, ln toamna aeeluiagi an, eolegul meu a seapat
relativ u$or dintr-un aeeident de maginf, montat, pacepa
afirma ei llepartamentul de informatii erterne al seeuritttii a
lansat o operafie de coupromicere a lui Emil Georgeseu,
rtsplndind zvonul ei ar fi amesteeat in afaeeri neeinstite cu
blenuri 9i bijuterii.
cinei ani mai firziu, etnd udinul lui ceaugeseu a fcterecutat lntoemei, s-au gtsit destui naivi, l,agi eau riu-voitori,cwlL( d /,rke'/
($) \,w Q^^v.,,^- \*; (sgt , *^*.$rrrtu y|.l.y ,";'* !r^t,.''*
www.arhivaexilului.ro
84
rtentatul pe seama afaeeritor lui Emil, tf,gf,duindu-i oriee.'
implieatie politief,. Ptnr pi pregediprele pctului de radio a
lneereat sA risipeasci, prin aeest argument, temerile celorlaltimembri ai departamentului ce li s-ar putea tntimpla qi lor Iafel. Daei nu lzbutise st-i ia viaia, seeuritatea reugise lnsehimb se-I izoleze pe EmiI Georgeseu, murdirindu-i reputa[ia.
iloel a fost singurul care i-a luat aptrarea. tot"-o disputf,violenti. eu superiorul si.u, iloel i-a reprugat etr, prin pcitiaadoptatf,, aeqrenh de blam En (xn aflat intrre viattr 9i mmrtenumai din prieina aetivitilii sale l,a Eurcpa Libera, in loe sf,
erprime solidaritatea pi reeunogtinta institutiei fata de eI.
In primavara lui 1979, s-a petreeut un incidentnesperat, ered d.iu punetul de vedere al Seeuriffitii. "Tovaragii"
L
L
au prins din zbor momentul ;i l-au 'stors{ape o lamiie, pin& {la ultima pieeture.
Biseriea ortodtrri din statele unite qniversa un eveniment
important din istonia ei. Noel i-a cerut lui lrestor Ratep, la
Washington, si-i solieite un interviu episcopului Valerian
Trifa, ca gef aI aeestei Biseriei. (Pentru asigurarea totaleiobieetivitiii qi impartialititi a pFogranelor, i s-a adresat oinvitatie similane gi r-prezentrntului Bueurestiului lntrc ale
preofiei; aceeta lnsi a nefuat). iloel le-a eomunieat redaetorilor
departameutului intentia sa, lntr-una din eonferinlele zilnice
de lueru, dupe eare interviul a fost realizat 9i transmis frt"*timp' tn Statele Unite fusese &sehisa o anehetf,, cu scopul de a
stabili daei. Trifa le aseunsese autorihtilor amerieane, latmigranea sa, ca pe vremuri ficuse parte din miqcarea legionart
t
www.arhivaexilului.ro
,,,,, :
,::r:,::::-::=::::::::=--'-:==1::
=
=::lEE
r
85
Garda de Fier. Noel nu era la eurrent cu aceastf, aneheh; deOi,
probabil cf, Si ln caz cotrtrar, tot la Trifa ar fi apelat, ca pesbr
al Biserieii otodore din America Si tn baza prineipiului ca atlta
yFeme elt vinovilia nu este dovedita, omul trebule considerat
inoeent' r ,/ . -,,--'' .,"'
lUoel a fost "tror6fain
interiorul departamentului&reu o N ,,,,!'
vehemente neobilnui&. Era aeuzat niei mai mult niei mai
putin deeit cf, hottrtse interviul eu Trifa cu intentia deliberati
de a-l sprijini pe episeop, cu caBe ar lmpirtf,$i, chipurile'
emeeptiil"t%rr".*ite. $i aceasta, tn ciuda avertismentelc ai U
ehiar protestelor unor colegi. Numaideelt, redaetorii respeetivi
s-au adresat Ligii pentru apirf,rea evreilor, din Statele Unite qi
au eerut lnstituirea unei eomisii de anehetll tare sA shbileasca
vinovf,tia lui iloel Bernard. Cmisia a scit la Mtnehen 9i a
pornit nitte investigatii mai abitir dectt FBI-ul. Dintre
partieipantii la emferinta de rredaetie, ln eare Noel anualase
intentia de a transmite iategriul eu Trifa, siagur E'mil Georyeseu
a avut einstea gi curajul sI spuni adevtrul: nu numai ca
absolut nimeni nu protestase contra aeestei idei, dar niei IDAear
nu obieetase. Mirturia lui Emil i-a ajutat mult lui iloel, dar nu
l-a putut seuti de o serie lntreaga de hf,rt.uieli, tn lunile
urmttoare, plni l,a elueidarea tohla a situatiei.
Nel a Ef,mas ln emtinuare la eodueerca departamentului
rom&uesq spulberind probabil ultima speranfi a Securitetii de
a-l emprmite ;i a-l tndepfirta, pe tceasti calq dio fluntea
Europei Libere.
Ullerior, mult dupa moartea lui toel am aflat din carteawww.arhivaexilului.ro
generalului Paeep ea htreaga qlera
lui rrifa din statele unite, fusese montati de seeuritate la'
cdinul lui ceaugeseu. Dupa mai multe lneereari de racolare,
ctrrora Trifa le-a mspuns invariabil printr-un refuz eategorig
serie Paeepa, c""og"oou a ondonat securitetii str ini[ieze ooperalie de compromitere indireeta a episeopului, prinintermediul unei fotqgrafii trueate, dectinatf, publiearii inoecident gi eare "dovedea", far:h putinfe de tf,gadf,, cf, Trifafusese nu dm.r un simplu membru al Garzii de Fier, ci un
asasin eelebru. Iniliate tn l9?3, eampania eontra tui Trifa a
dat pe deptin roade abia ru t984.fi eitez pe lon Mihai paeepa:
'Dupa Ge am primit azil politie ln Statele Unite (lg?B),
am informat autoritetile americane despre vendeta luiCeaugeseu eontra lui Valerian Trifa, pentru ci refuzase si-gisubordoneze Bucurectiutu#piseopia, ea gi despre falsa dovada
eonfeetionatt de DIE, tmpotriva lui. Fotomontajul a fost eurlad
loealizat +i fdsifiea.rea, eonfirmati. Totugi, tn lg?9, noul Birou
de investigatii speeiale al Departamentului de Justifie, a
cmsiderat ce dispune de sufieiente dovezi ef, Trifa este un
eriminal de rezboi nazist, pentru ca uD an mai $rziu, se
lnaiuteze eazul, tribunalului. tn cele din urmtr, Trifa $i-apredat de buatvoie aetele de naturalizare, iar tn august 1984, a
fost expulzat din Statele Unite.to i"rr"rie l9g?, a murit, tnrrrma unui atae de cmd, la Cascais, ln Portugalia, unde se
refugiase.'
f, oo lul fata de opmeniii regimului. ciunde s-ar fi iaflat ei, Ceau$escu a mers pini la asasinat (un exemplu,
t
&
:a:::::::
=-::::::--::::-i:::::::::
-::=::_
=:re
r
tt
www.arhivaexilului.ro
87
eonfirmat de Paeepa, este inimcul pleot Gheoqghe Zdp&.rtan,'
paroh al Biserieii unite din Mtneheu, ueis de Securitate, la
edinul lui CeuOeceu, pentru critieile sale la adreea eultului
personalitf,tii, lansate ln diseursuri publiee Si prediei). Europa
Libere Du a feeut ereep[ie. DimpotriYf,, emisiunile ei, despre
care Ceaugeseu aYea eonvingerea cA slnt operatii CIA' menite
sf, df,uneze eredibiHtatii sale persouale 9i prestigiului seu, erau
pentru el un adevtrat cqmar. Este loeul se Precirez aiei ea
Agentia eeutrale de informatii nu lnseamnf, numai spionaj qi
contra-spionai sector cu Gare a{ttfa postul nostru de radio nu
a avut nieiodat& de a face. Rolul lui constant a fost lupta
impotriva sistemului comunist, prin intermediul unei
informari eit mai eomplete +i obiective a aseultetorilon sAi.
Buropa Libera se af|5 aeum, de mai bine de 1? ani' sub umbrela
Biro,ului pentru emisiuni lnternafimale gi este finantatf, de
Cougr.ecul american. Dan oriett ar ptrea de ciudat, adevf,rul
este ci niciodata Du a mai fost attt de independentt gi lipsita
de gi$ peeuniare ea pini in 19?4, clnd a ie+i1 de sub patronajul
CI.A.
Ca Europa Liberf, devenise pentru Ceauteseu o adernf,rattr
obsesie, o dovede$te cu prisosinte faptul ca lnre$istrarea
obligatorie a ma$inilor de scris la Milifie 9i planul paranoic de
a se lua mostre dupa serisul tuturor eetitenilor Rominiei, au
fost ordonate de el, potrivit lui Pacepa, iB urlna unei erir,e de
furie provocatf, de intereeptarea de ef,tre Seeuritate a eltorva
serisori eritice la adresa eultului pesonalitttrii sale ti al Elenei,
adrresate pctului nmtru de mdio Pacetrn afirma ef, tloel era
www.arhivaexilului.ro
88
"oaia neagre' a lui Ceauqeseu. Intr-o d, el a declarat .,Vreau
sf,-l liehidez pe Bernard! ',Altf, data, r-a chemat la el Pe paeepa, !',cu care a arut ur-em"Ii"ehimb de replici:
'vreau sf, punem ?adu" (termen eonspirativ desemnind
o instalafie radicetive) ln bir.ml lui Bernar/" "po"
ceauEeseu, o,
-in goapti.
"l$u am avut niciodate un'Radu" portabil, tovarape."
'Sa faeem unul."
Daei Ceaugeseu a r.eugit ptne la urmf, st-gi punf, inaplicane planul, Du ayern de unde sa Stim; deql tntrun intenriu
aeondat dupa revdutie pctului nctru de radiq paeepa gi-a
exprimat eonvingerea ln aeect sens. Cert este ci tn deeembrie
1981, NoeI Bernard (56 de ani), direetorul departamentului
romi.nese al Europei Libere, a murit. de eano"". to ianuarie1983, Mihai cismireseu (66 de ani), ur.mitorul direetor aI
departamentului rominese aI Europei Libere, a murit de caneer.
In ianuarie 1984, Emil Georgeseu (58 de ani), titularul ertrem
de eriticei emisiuni Aetualitatea Rominesea., a murit de eaneer.
to l9BB, Vlad Geoqgeseu (Sl de ani), urnetopul direetor aldepartamentului rorninese al Europei Libere, a murit de eaneer.
Toti patru au lnehis oehii eu eonvingerea ci au fost asasinati
de Seeuritatea lui C-eaugeseu.
Indiferent tnse crrrn s-au petr-eut luerurile, ndi eondueeri
a Rominiei, care se pretinde demoeratief, gi sustine ei a ruptdefinitiv eu treeutul eomunist, ti reyine eel putin misiunea de
a faee lmine.
i
tI
www.arhivaexilului.ro
iloEt
uoel a vf,zut Imina zilei sub zodia peptilor. cine erede ea
simbolul aceetui semn astrrctqgie indiea tendinle dualistg se
lugeala. Dualitatea apar[ine Geneniror. cei doi pegtigori,
tndreptati la sensuri opuse simbolizaze alternativa oferitaeelor ndseuti sub planeta illeptun: si rnnoate in sus, spre vlrfsau ln jos +i se nu-gi realizeze nieiodate pe deplin ielurile. Noel
fieea 1nrte, farA hdoiale, din prima eatqgorie.
copilaria gi-a petreeut-o la Bueure$ti, unde s-a gi nascut.
ln vaean[f,, pleea adesea la constaata, unde loeuiau bunieii luidin partea tatf,lui. Noel era un eopil euminte. MuIt prea
euminte pentru gustul bunieului seu, un barbat ehipeg, binecledit, caFe nu se dedea la lituri de la un paher.el. . . douf,.
uneori iqi apostrofa erasperat nepotur:'iloele, fr ceva. sparg"un geam! sa dmt d eu ca am h casa un eqil l!1"* nu lnsemna,
tnsa, cttugi & p*tio ca bdatul era tipeit de personalitate. crnd aintrat ln elasa lf,, ta ocoala evanghelict sf. Iosif, Noel nu $tia o
boaba nemte$te, degi asta era limba materni a mamei lui. prin
urmane' ptrintii l-au lnseris ln elasa eu limba de predare
rometa. S-a tnttmplat ea aeolo si fie reprtizata o lnvititoare.Ilupe prima zl de $coala, iloel a venit aeasi ipdiguat:'llu am
nimie de tnvtlat de la o femeie?'. Prrintii aseultitori, I-au
I
*€f
www.arhivaexilului.ro
90
transferat la elasa de germani, unde lnvtlitorul era berbat. Ca
tofi copiii, ilel a lnvitat fmrte ne@e limba. fo o" privqrefemeile, gi-a rnai schimbat ulterior pf,rerile.
Mama lui lloel, Elisabeta, €ra fiiea unui boiangiu dinMeran, Karl Jahn, adus din Germania, la sftrgitul secolului
trecuf dr prrp"ietrruI cunacutei (pe atunei) cmalatcii ehimiee
smidt. cnrn li se tntimpla pe atunei multc str.rf,ini ajungi tntmprejumri similare tn Roninia, lui Kart Jahn i-a plaeut aiei;
s-a ef,sitorit cu o sesoaiel din Ardeal gi nu s-a mai lntors Ia eI
acasi.
TahI lui iloel, Filip, era unul din cei patru fii ai unuicuplu de errrei din Braila, Dutati lntre timp la Coustanla. Noel
lmi povestea eu mult drag gi aostalgie despre bunicii tuipaterni. Buniea lui avea reputa[ia de a fi o mare 'interpreta"de vise. cind se trezea dimineata, Noel alerga la ea sr-ipovestease& ce visase ln cursul noptii gi s-o lntrebe ee
semnifisalie avea "espectiyul
rris. Ilar iqdiferent de aventurilepe care le tnaise oepota{tn lumea lui Morfeu, pf,spunsul
bunieii era invariabil acelagi: "O se fie bine, Eame".
Buaicul lui era totdeauna pus pe glume.G ri"o"te ,are,rn qiunul retntmreerii la Bueuregti, se nepeta aeeeagi istmie.
iioel tl ruga si-l trezo".r6lto dimineata urm{.toare, ca n.r {crrmva sa piardr trenul. Bunieul lI lntreba:'La ce ora se te seol]P.
K"Lr sapte, bunicule'. A doua zi la ora cinci, trerrcit a" *-oi-illoel auzea ea prin vis glasul bunicului:'Peste doue ore o se fiegapte f'.
7
L
ln 1940, elnd s-a deelan$at prigoana lmpotriva eweilor,www.arhivaexilului.ro
91
familia lui lloel a emigrat in palestina, aflah tnca Ia vremea,aceea sub mandat britanic. El a pleeat lnainte, la bordul unuiadin cele doui. vap(nre ale companiei de navigalie, aI cireiproprietar era unehiul sAu, Iszf,r, fratele mai mare al lui Filip.s-a tnttlnit eu pariatii lui la Beirut, de unde gi-au eontinualmai departe drumul rmpreuna tn eei einei ani petrecuti tn 5Palestina, lioel gi-a terminat lieeul, iar ulterior a studiatmatematiea la universitatea din lerusalim. ilu avea tnee 20 de
ani etud a venit se-gi anunte parintii ei se lusoaro. lui Fitipnu i-a venlt si ereadi.:'Cum st te lnsori mii baiatule, aga de
tlnhr? llabar n-ai ee-i aia o femeie! TfaieEte-ti mai tntii puiinviata. Profitd de libertate! Nu te lega la gard d" p" acum,.
llel nu l-a ascultal S-a ca$tcit cu o cdqa de faeultateYvette Ha (Yvd, fiica rm(r errei ciginrd din Greeia gi a pl*t6/lmpreuni cu proaspf,ta lui mireasa, Ia Londra. Aeolo, gi_a
cmtinuat studiilg dar nu pentm multa yFeme. uu an mai firziu,ln 1946, s-a na.scut primul lon eopil, Dan. Atunei, illoel s-avf,zut obligat st Fenuntre ra cursurile uuiversitarc, pertru a
ctptiga eristenla familiei sale. A rruqit sd se angqieze la BBC;
asa a lneeput ueenieia lui tn zlaristica de radio In lgs2, a
venit pe lume un aI doilea eopil: de asti data o fetiti, Barbara.
Astazi, alll Dan ett gi Barbara slnt oameni In toati firea, cuprqpriile lm familii. Dupe studii etmlueite tn matematiea gi
fizica la Universitatea Orford, Ilan s-a speeiatirat ln Americaln domeniul computerelc. La scurt timp dupa cisiiriq s-alntors la londra, unde trf,ieOte impreune eu sotia sa Aan qi eele
doui fiiee, Lauren pi Luise. Barbara a celcat pe urnete ratduiwww.arhivaexilului.ro
92
ei, mqtenindu-i talentul la seris. Luer.eazf, tn publieistiea gi,
locuiegte la New Yonk, eu sotul ei Stephen gi eu fetita lor,nf,seuti eu elteva zile lnaiutea moriii lui Noel li botmatd zoe(in greeeqte "viatt") ea o sfidare a soartei bunieului.ei, ua sernn
de protest 9i lotodate o pronisiune. Barbara a fost lntotdeauna
o cmtestatart Oi o nm-ocrfqmista tnrestnat{ eu sensibilitatea
tipiea zodiei ei, caaeerul l-nm eunoscut destul de bioe pe aurhii
copii ai lui Noel, eu ocazia vizitelor pe care ni le faeeam
reeiproe, iar eu llan pi solia lui am pastrat o relatie apropiata.
Ilatorite faptului e& am fost martora evolutiei raporturilor tuiNoel eu Andrea, fiiea mea din prima eis{torie, lmi permit se
spun ca relatiile eu propriii lui eopii au fost influentate attt de
atmosfera ceva mai distanti, mai britaniea poaterdin familia
lc, eit 9i de divcful parintilc care Pe Barbaxa, pe aturei tn virsta
de numai 16 ani, a marreat-o profund. Resimtind desplrlireafiziefi de tatal ei pe c&re tI iubea foarte mult, ca o abandonare,
Barbara s-a lnehis sufleteqte fatf, de el. La eei 22 de ani ai sai,
Iui Dan i-a venit mai ugc si-li tnteleaga tatf,l, eu atit mai
mult cu elt femeia GaFe a fost cauza divoriului, i-a inspirat la
ineeput o rnare admiratie. Ile aeeea, relatiile dintre Noel qi Dan
au fost mult mai strinse; se vedeau ori de eite ori aveau
prilejul, igi petreeeau clteodatl lmprerne vacaa[ele, Ia shi sau
la mare, iar cind timpul nu Ie permitea mai mult, se vizitau fie
9i numai pentru doui-trei zile.
Cum li se tnttmple adesea berbatilor care se casetorese
fmrte tineri $i pe deasupra stnt 9i fm.rte seriqi, la virsta
eritie{ - putin peste 40 de ani - tn viata lui iloel a intervenit owww.arhivaexilului.ro
93
cril,e. s-a tndregostil prna peste urechi; mai tntti de o voee, iardupa ce a cuuoseut-o perconal, li de lxlsesoarea ei. sidonia era otlnart din Rminia, eolaborataFe erterne la seclia Eur.opei
Libere din ilew Yck (asa se face ef, lioel i-a amit mai tntiiglasul eald gi Hne timbrat, la radio), o femeie fmrte atrigf,toare,
cu mult temper.ament gi erperienff,.
Noel a facut cunogtinti cu ea, crr prilejul unei eelttoriide servieiu la llev Yorh. A ramas aeolo citeva zile, eare i s-au
pf,rut eele mai frummse din viala lci. Lumina ln eare i-aap&rut aceasti fati era prea desrvirgiti ea sd fie $i adevarato,
dar lloel, care orieum nu se prieepea la oameni gi nu ayea deloe
erperientt la femei, se lndm!retise atit de tarc lneit avea
senzatia ei dacf, lru se cisitoregte eu ea, lastr pur gi simplu se
3reaef, pe tiDge el ferieirea. cin4 dupa seurt& yreme, i-a spus
so[iei sale c& vrea si divorieze, ea nu a stat mult pe glnduri.
Yva era mult prea mindrt pentru a aeeepta vreun eompromis.
$i-a faeut imediat bagalle gi s-a rcitrtffi rmpneune eu Barbara la
[.ondra, unde se simtea aease.
Ctnd s-a pronuntat divortul dupa eirea uD an, Noel, care
lntre timp tpi adusese viitoarea solie la Mtnehen, gtia deja ea
fieuse o greqalt eapitala. Convietuirea eu aleasa inimii lui se
dovedise un falimenj total. Era lnsi prea ttrziu; eel pufin{ bpentru un om crr caraeterul lui" Femeia respeetivi avusese lnstatele unite statut de imigrant; odati eu venirea ln Germania
tl pierduse. Ca gi eristeuta eare, de bine de riu, ln Ameriea tiera asiguratf,. Aga stind luerurile, Noel a eonsiderat de datoria
lui sa se ctsetoreasca cu ea, pentru a-i oferi o cetitenie gi owww.arhivaexilului.ro
94
situatie materiali. '
Cum era de agteptat, etsnieia ru a rnets mai bine deefi
eonvieluirea anterioari, iar finalul inevitabil dupa niei maear
doi ani, a fost un Dou divort. Noel a regretat profunddesper{Fea de prima lui sofie gi nu a lneetat nieiodata se gi-o
impute. Remuscarile l-au umarit pne la sffryitul vietii Dfittf"t,\gi Yva mi-a mrrturisit ce rcgFetd mrndria caFe a 6"lgrmiuat-o, lnmomentul critie, sA se retpagt attl de repede $i sA renunte afitde usor la o cisnicie de 20 de anl tn eiuda dragostei puteruiee
pe cape i-a purtat-o lntotdeauna lui Noel gi a eonvingerii ei ef,
noul lui meuqi ayea sa fie un eqee.
Ilupt moartea lui iloel, lntre Yva pi mine s-a lnfiripat o
relatie din ee ln ee mai ealde gi mai apropiate. ori de clte orivine I,a Mmehen - lucrind ca traducttmre simulana caratoeote
ln tcta lmea - tmi telefoneazf, de la l,mdra cu detul timp
Iaainte pentru r se asigura et nu lipsese din orap $i ce ne
putem vedea. De obieei, n€ dim tnttlnire seara, dupt lucru,
mi"neim lmpreun& 9i stdm de vorbl. Ilespre eopii, despre nepoti,
deepre noi, dar mai ales despre Noel. Pnobabil ca Da numar
printre putinii interloeutori pe eare Yva ti considera capabili
sa-i tnteleage sentimentele gi sa-i tmpf,rti.qeasef, amintiriledespre omul iubit.
obieeiul oceidental de a-ti iuvita prietenii la restaurant
DIr m-a atras niciodata. Mi se pare mult mai intimi si ealda o
tntilnire acasa., ln atmosfera care te earaeterizeazf, oi ttioglindeqte persoDalitatea. Bineinl.eles cd si pe Yva am invitat-ola mine. Refuza politieos de fieeare date. O mrctegeam. De$i nu
I
www.arhivaexilului.ro
95
am locuit tmpreuni cu f,loel ln apartamentul Ereu actual,,rmprenta lui este tdugi prczenh, o mullime de &iecte pasmndu-i
amintirea.f"etE "- el Yvei ti venea greu sa dea eu oehii de tele' mai ales ei unele proyeDeau din casa ln eare tnf,iseri.'
odinicri lmpreunf,. gi totugi o date, o singurf, datt, yva aaceeptat si me viziteze aeasf,. A observat numaideelt un vas de
ceramie&, agezat pe o poliE de lemn gi pus ln valmre de olumini aseunsf, in penete. 'Biet.ul de el, a erelamat ea cu
tristele. Era mereu aruneat dintr-un eoltr tn altul. Aeum gi-a
gesit, tn sfiryit, locul'. fo "oo rceea, a izbutit se iase din
reirerya ei obignuita li s-a lasa[ purtatf, de amiutiri. Mi-a
povestit o multime de tnttmpleri din viala ei cu llloel; aparent
fara lnsemnitate, dar care-i lasaserl ln suflet rrrme dureroase.
Nu erau lueruri graye, dar tcte vorbeau despre o auumita
indifenente qi lipsa de preoeupare fala de ea. O aseuham lntieere. Evoearea ei nu-ni trezea niei o amintire. omul despre
eare-mi povestea tmi era striiu. Ce ag fi putut si-i spun? Cf,
de-a lungul eelor zece ani, clt a durat seurta noastrf,cmvietuine llel mi-a dat fn lprmanenti sentimentul c& nimeni $inimie nu este mai imprtant lnntrrr el deeit mine eoplegiadu-mfi
cu atentia, generozitatea gi dragostea lui? ct amintirea pe care
i-o port eu ar putea parea ir.eale, daca eei care au triit lnpreajma noastri, ea martori constauti ai tn[elegerii dintre noi,
nu f,r veni s-o eonfirme?
Momentul de "pierzanie" al lui llioel - cind s-a fndrigostit
.a ur geolar gi a divortat de Yva fam sa stea pFea mult pe
gtnduri - i-a eonsternat pe prietenii lui. Cum e pcibil - se
t
: =:t: ::
-:.::::-:,:-:::r-::::]:=:
==-::-
::-
=&
rwww.arhivaexilului.ro
96
lntrebau ei - ca un btrbat attt de serios ea lloel, s{-gi pi""+astfel eapul? Toemai din cauza rsf,a, cred en $i uu numai eu.
Tatal lui llloel, Filip - $i este loeul aiei sf, vorbese despre aeest
personaj ertrem de pitorese -a fct un om de o inteligenf.tselipitoare gi eu o limba aseutite ca rrD briei. Daei li plaeeai, te
eoplegea cu atentiile 9i dregtlageniile lui, era deosebit de
primitor, eald 9i gregari si te fi ferit insf, Dumneif,eu sa nu-iplaei sau si sesiseze la tine o sltbieiune. Atunei nu mai setpaide gura lui, te lua peste pieior si nu 1e ltsa ptnf, nu te fteeahareea-parcea. Pe Filip rru era nevoie sa-l tragi de limba;euvintele mesierite ln calambuui gi fcuri de artificii curg€au
ca pe hndl rulants" Mi-a povestit, astfel despne casnieia lui Neteu Yva, despre momentul tndragctirii de sidonia gi despre
eisitoria cu ea. gi Filip o apr"ecia foarte mult pe yva gi ti purtaun decebit r.espect. Totu+i ein4 dupa 20 de ani de ef,snieie,
Nel a veait sa-l anrrnte ea divcteaza, Filip a exelamat lnelntat:G sfirgit, NoeI s-a tndrngostit o st afle 9i el ee lnseamni siiubegti". Ferieirea lui nu avea si dureze mult. cu erperienla de
viali gi cu simtul lui eritic a eitit-o pe sidonia, de Ia primalntilnire, ca pe o earte desehisa. Filip era eraet opusul lui Noel;
un orn care gtia si se bueure de toate pleeerile lume$ti, eu eel
mai nongalant qgoism, ftre sa-i pese de lneureiturile sau
problemele pe eare Ie provoca adesea eelor din jur.t plaeea sa
mi.ulnee, ti pleeeau femeile - rvrrsese la viata lui sumedenie de
aventuri - ti pleo"a se tmiasca Referitc [a mfneane - o pFeocupare
foarte importantA pentru el - tmi spun€,a: *Hm, auzi vorba! Cica
eu mtnine multfl (avea o burtiei deetul de proemineute). O
L
L
www.arhivaexilului.ro
97
singurt d"ta p. zi: de dimineaia pinra seara! o.
Cind l-am cunccut €u, ln primlvara ld 1g?2, Filip tr.r[iaeingur in sudul Frantei, tn pitoneasea loealitate venee, din
Alpii Maritimi. Dupa moartea sotiei sale, Elisabeta, mama luiNoeI, iD 1953, Filip Du s-a mai recisetorit. S-a hueurat insl de
vialt, fam sa-$i refuze niei o plaeere - adesea chiar peste
posibiliteti - pme tn ultimul moment. S-a sfirSir ta gB de ani,
tn patul lui, gusttnd dintro tartt eu e&pguni, pe ear-e gi-o
pregetise de eu searf, pe noptierf,.
torr* Noet 9i Filip exista o relatie afeetuoasf,, dar rolurileerau distribuite altfel deeit ar fi fct firesc. Si asja toemai
pentru ca Noel era personajul serios gi eu simtul rispunderii,iar Filip ertrayagantul flu;turatec, capabil de tot felul de
nazdravenii. tf,, de pilde, pe etnd era inlernat ln spital,
dupa ee a refuzat cu tncapattnare mincaFea, eonandindu-li
mesele la un Feetaurant din vecinitate gi a dat-o afar6r, inrepetate rinduri, pe sm caFe venea st-i faea inje'etiile gi-a
freut pur $i simplu bagqiul gi s-a mutat la hotel. Aeolo, spunea
el, e mult mai eoufortabil pi putea si faei ee rroia.
iloel il iubea mult, iar Fitip ti erplata sentimentele
exaet Ga rrD eopil egoist si resfetal Qjlatt, i-a telefonat de la
venee cu o voce stiase gi pierita, anunttndu-I ee este pe moarte
Si ee, daea Du se gnlb€tte st yini,, nu-I va mai prinde tn viap.S-a intlmplat et tocmai atunei lloel, care ll gpneral era perfeet
ctnrf,tc $ plin & eneqgie av€a o griF fmrte Fea, cu temperaturi
mane. se cimtea mizerabil gi fcrte slibit. G eiuda acestei Istiri, lloel s-a ureat numaideett tn magirra gi a pleeat Ia Venee,
Oda<J
t
&\a-5
www.arhivaexilului.ro
98
cale de vreo l0 ore bune. Ctnd a ajuns Ia destinafie, eomplet
epuizaL l-a gasit pe Filip bine-mey[, ta eea mai bura dispozitie.
Nu arrusese absolot n'imiq dar i se faeuse dor de lloel pi a rrrut
ci-l vade. Ce si mai spui tn fala unui asemenea argument?'
$armul lui Filip era dezarmant gi, degi igi permitea teteertravaganlele, au te puteai supf,ra pe eI. Ia Venee, de pilda, se
afla pretutindeni la el aeasf,. Intra prin restaurante sau
magazine, gusta din mlneare ori eramina diferite obieete,
arunelnd ln treaeil elte o observatie eritiei, dar toti il tratau
cu zimbetul pe buze, de9i - sf, nu uittm! - franeerii nu slnt
ehiar eei mai ingeduitori 9i prieteno$i oameni.
Filip a fost, lntr-un fel, autorul moral al casatoriei
nostne. fn primevara lui 1972, Nel s-a dus se-I viziteze la rVenee qi m-a luat eu el. Am ajuns aeolo spre sear&. Am mlneat
f-lmpreund t" unul din restaurantele preferate ale lui Filip,
sporovaind $ amuzindu-ne de glumele lui. A doua zi dimineala,
am venit si-I luim la plimbare (Iocuinta lui nu era destul de
spati@se ca si ne poti gazdui, r+a ce nd am stat la hoiel). I-am
spus *bunf, dimineata" $i l-am sirutat pe obraz. Atnnei el m-a
luat pe dupa umeri $i, la modul care-i era attt de propriu, s-a
uitat Ia Noel gi i-a spus : 'Aseulti, iloel, de ee n-o iei de
nevast.i?".tn septembrie, De-am ctsitorit. Pint aeolo insi, am
stnf,batut tmpreuna un drum, nu lipsit de peripeiii, eare acrrm,
din perspeetiva timpului, slnt poate mai rmuznnte dectt ni se
pireau la wemea respeetivf,.
Cind am venit eu Ia Mtnehen, NoeI era lnet lnsurat eu
Sidonia. Menajul gchiopeta rf,u, iar ea tgi petrecea nare parte
( l-ro-AUA - lur"l,ti;ir ,
.l:::::::::::::::::::::=::::::
=,i=:-=-:=:
=
-,:=_=::rereE*re
rwww.arhivaexilului.ro
99
diu timp, singunf,, la Paris. Dupi clteva luni, au gi divulat.Hoel o iubea lnei pe Sidonia 9i despertirea de ea I-a tulburat,chiar dace rational tli dadea perfeet de bine seama ct mariajullor nu mai putea fi salvat. Cauza nu trebuie efutatt ln afarf,,
Ile altfel, im convingerea fermtr ca nimeni nu poate "striea" o
easnieie care nu este deja strieatt. Cu alte cuvinte, o e[snieie a
eirei bazf, nu este curs;aei eaua.
tn eazul nctru a fct mai mult, mult mai mult deeit
atit. cu tmte astea, ln ciuda firii mete sociabile, mi-a fctfoarte greu sa Ea apropii sufletegte de iloel. A treeut o buuf,
bueaE de vreme ptne am reryit s{-l strig pe trume, iar Andrea
nu a putut-o faee nieiodaffi. I),eEi l-a iubit mult gi a ajuns s[aiba eu el o relatie foarte apropiate,*oo putea sf, i se adreseze
direct. I-a gasit la un moment dat o ponecla, '[feru', eare-i
Yenea mai [a tndemtne, dar $i pe asta o folosea intr-o formula
oeolita, cind vroia de eremplu si-i ceara ceya, nu-i spunea:
'da-Bi', ei 'pot si am?" Erplicatia este ee Andrea venise din
Romania eu imaginea lui ifoel ca un fel de supraom, iar atunei
eind I-a eunoscut a fost oplegite de personalitatea lui.
liel finea iD general mmeuii la dist'nfa, tn ciuda faptuluice era fmrte emunieativ. Cmuniearea nu deptgea de obicei
nivelul rafional; eel emotional rf,mlnear crr pare ereepfii,impenetrabil. srnt foarte putini eei care au reugit se cunoasca
dimensiunea pr.of,unda a sufletului stu. G o" mt priveste,
lueetul cu lueetul, eu multi rf,bdare Oi afeetiurrei arn izbutit sa
topesc pojghita de ghiati ln eare t9i tnvelise sufletul ca tntr-oplatoqe oi sr-l scot la iveale pe uoel eel adevirat: un eopir
+ L*; !,.
t
i
q.l*d. Y* , f*L^- <- e-+ib"^- <."U-v+.-,.-e- t y* S- aX ,ff^ ;
www.arhivaexilului.ro
100
vulnerabil, dar complet neinhibat. Se juea, glumea, ridea, se'
amuta pentru oriee fleae, se alinta, dirija coneertele p. care [e
aseul[a d" pe discurl ca ti cum s-rr fi aflat pe podiu]%u o W,
andrea ln mlni, tn chip de baghetf,; dar err tru l-am vi.zut
nieiodatl iepind din earap&Gea lui altundeva deett la noi acase
+i fafe de alteineva, ln afar& de mine 9i Andrea. iliei tnicar
faln de proprii lui eopii. t, pr"r"ota lor, redevenea numaideeit
eel din totdeauua. tntre ei erista o bariere care Du a putut finieiodata depaqitn.
La seurt timp dupa mmrtea lui lloel, fiul lui, Dan, a
venit sa rDa vada la Mtneh"o.fo ciuda durerii aeute, pe care o
resimteam amindoi sau pmte toemai datoritt ei, atmmfera
dintre noi a fmt ealde Si desehisa. Am stat mult de vorba
despre lloel gi i-'m dat sa eiteascf, scrisorile gi telegrnmele de
eondoleante (tn limba engleza), primite de la eunoseufi prieteni
gi ofieialiQti. La pleeare, Dan mi-a mf,rturisit cf,, ln eursul
acelor zile petrecute lmpreune, l-a tnteles pmte pe htal luimai bine deeit cictnd alte date 9i a reugit se deseifrese adel'erata
dimensiune a persoualitttii sale.
Cind Noel mi-a pFopus se ne etsttorimr rn-ErD temul ef,
luerurile Dr yor merge bine; eram congtientf, ce fi adue doui
poveri: o EaDa in vlrsti 9i o fetitf, de 12 ani; doue persoane
Deeunoseute eare upmau st intre tn viata lui la modul cel mai
eoneret gi ineomod eu putintf,. I-am tmpirtrgit temerile mele.
Mi-a laspuns ci asta D-are niei o importanti Si ei. de vreme ce
me iubeste pe mine li va iubi d pe cei &agi mie" Cuvinte fmriefiumosq dar eo nu mai aveam tB anl cuvinte frummse mai
tt
I
www.arhivaexilului.ro
101
auzisem $i me.rturiseee ci ele nu rn-au emvins, degi nu me'
tndciam de siueeritatea gi gmenaitatea luiG dmp hse" ele s-au idovedit pe deplin adevf,rate" NeI a avu[ eu Andrea o rtbdarelngereaset gi o bunfivointa rar lntilnite, Pe atuaei, m era rrneopil destul de difieil, la tneeputul pubertttii gi tnee sub goeul
trait ln urma pleearii mele din Rominia. chiar daei intentria
mea fusese, de la bun lncepul st Ie seot din tart affit p€ rnama
ett gi pe Andrea, ea ru avuseoe de uude si gtie acest lueru gi
suferise Du nrrmai de dor, ci +i de teama ei o abandouasem
(indiferent cf, nf,masese cu buniea ei, cane o adora). fn plus,
Andrea a fost lntotdeauna deosebit de ata$ate de mine $i, cu
firea ei posesive, D-a prea suportat ea de atentia 9i dragostea
ELea se se mai bucure +i alteineva r$rarf, de ... fot"-oo {cuvint, i-a feeut viatryfui llioel, ertpem di gr*", obligrndu-I sa @
. dea toate ernmeDele Ia c&re rn eopit poate supune un tati. Noel
le-a treeut cu brio, dind dovada Du Durnai de rabdare - el, eare
Du era deloe un rebdator - ei gi de multa h[elegere pentru
prnoblemele sufleteqti ale aeestei fetiie. Uneori o msfata din
eale afara; atunei mA vedeam nevoita sa intervin, de teame se
nu ajunga o *printestr mofturoasf," gi o snoabe. Trebuie totugi
s& recunce ca la anumite eomportf,ri ale Andreei, iloel era
eapabil si reacfionejze $i "pedagogie'.tmi amintese de pilda ea
pe la 13 ani, Andrea avea ni+te ieliri foarte violente, eu urletegi plinsete. O date, lntr-un acoes de furie, a trtutit u$a eu gean
a eamerei ei eu atita putere lnclt stiela s-a faeut l-inderi.Plstrindu-qi calmul, lloel i-a spus: 6*i pr* forte fiu, dargeamul ista ai se-l plategti tu, din banii tei de buzunar'.
t
L
I
L
www.arhivaexilului.ro
,:a,,,,,
==.--:
==-
==-
fizMasrrra s-a dovedit deosebit de efieiertf,: a usturat-o mai mdadeeit ciee elti pedeapsa mai alec ct. Andnea a avut lntotdeauna
un spirit material destul de dezvoltaf. Dup rceea, a devenit
mult mai mai prudenta
lloel a tnteles ci, pentru Andrea. era esential sa aiba
eertitudinea ca aparfiae familiei nmstre.or, faptul ef, purta unalt nume decit ntri, o impiediea sa aibe aeest sentinent, degi
Ioeuiam in aeeeagi easf, pi dueeam o viata normalt. lloel a ayut,de Ia bun lneeput, intentia s-o rnfieze, dar ln Germania acest
lucru nu este deloe simplu. ?nainte de a aproba o lnfiere,autcititile gerlnaDe v(r se se asi8ure ei ea li va deri eopiluluirespeetiv cele mai bune eouditii morale gi materiale de
dezvoltare gi ei este in deplinul lui avanta$ Deqi ln eazul
nostru situatia eoncreti a Andreei nu urma se se eehimbe eu
nimic, fiind vorba doar de legalizarea unei stf,ri de fapt, asta
nE a jueat niei un rol. Procesul adoptiunii a urmat cursuldisnuit - s-au fteut tote verifieerile de rig;mre, m funelionarde la servieiul de tineret a venit la noi aeasfl, unde a stat de
vorbe pe indelete eu Andrea, ratre patru oehi, ln eamera ei - gi
a durat mai bine de un an. Pina elnd nu ru fct pe deplin
eonvinse ci e bine pentru Andrea ei fie adoptatt de lloel,
autorittfile germane Du Ei-au dat eousimfrmtntst.
Ileli am informat-o din primul moment despre intentialui iloel, iar apoi i-rm erplieat ci se fieusere toate demersurile
ln vederea tnfieril dar ct luerurile dureaze li trebuie se aiba
nf,bdare, Andrea Du a fost eltu$i de putin impresionatl, iar lncouportarea ei tru a intervenit niei o modifieare. clnd insa I\oeI
www.arhivaexilului.ro
?>-{ ,:.-- i *--; l: --"1+
t:t:::::::::::::::.4::::::::::::::=,--=:::::=:=
=
=-erere
r
103
i-a pus tn fatf, aet.ul de adoptiune, atitudinea Andreei s-a,sehimbat pe loc ca prin farmee. Marturisese ei reaelia ei u'-auimit: nu mi-ao fi tnehipuit niciodatf, cf, un copil, de nieimecar 15 ani poate fi attt de sensibil Ia un petec de hirtie. Din
acel moment, Andrea nu l-a mai eupus pe Noel la niei un test:
trecuse eramentul de absolvire P
Dupe aeeea' s-au apropiat din ce rn ee mai mult. Andrea
avea fatf, de el gesturi tandre gi ealine, era foarte desehise (nu
coDcellea st i se tnttmple Geva fere se De faea imediat gi pe noiptrta;i) qi ue eiuta compania, Gssa ae De fteea si De umflam
ln pene. Cind rrf,mineam tmpneunl, seara acasa, se lnfimplaadesea ea Andr.ea, de &ieei dcrriea sf, se tnttlneasca cu prietenii,
sa nu aecepte invitatia lor. Ei insistau, noi o lndemnam sa
primeasea, dar ea refuza eu ineipoftnane iar dup ce lnehidea
telefonul ne spuDea:'Ilar nrr yreau st mi duq vreau se stau eu
voi ?".Bineinleles ei noue ne fAcea mare plaeere. Era, indefinitiv, eonfirmarea pe care re-o dndea, ca prrinti gi prieteni.
$tiu ca pare greu de crezut 9i totugi ash este adevorul:
relatia mea cu lloel a fost armonioase $i fara cioeniri mqinre.
Au existat fepa hdoialr gi eonfliete, dar rszolvarea lor aproap€
imerliatd yenea din preocupanea noastrf, eonstanti de a ne faee
reciproe viala eit nai plieuti.
cel mai "grav" ineident de caFe tmi amintese - ernd iloel
nu a vorbit eu mine aproape o zi lntreage - s-a petreeut destul
de cwlnd dupa Ge ne-am Gisf,tcit. NeI avea un grrp de prieteni -
'CIubuI Dubcek', eum li sprneau ei, 1rentm ci se lnfiripase inperioada Primeverii de la Praga - cu Garle juea poker o dati pe
www.arhivaexilului.ro
104
sapltmlnt. lloel era ceea ce se numegte un fucatm. Juea cu
pasiune pof,,er, bridge, table, rulete gi facea pariuri. llu mi-nm
inehipuit ea dupe ei.sitorie va renurrta ra joe, dar mi se parea
normal sr-gi organizere partidele de poker ln serile ln eare eir
erarn de servieiu, eeea Ge se tnttmpla de eel putin doua ori pe
sf,ptf,mi.nf. I-am errnrmieat ideea mea, &r prubabil crn uu destul
de eonvingttor ea s-o receptioneze.,\Intr-o seanf,, elnd eram gi eu libem, -membrii" Clubului
Ilubeek urrnau se se lnrlneasei la noi acasf,, Seurt timp lnainte
de venirea lor rn-am tmbmeat gi, gata de pleeare, l-am anun[at
pe iloel cf, mf, due lntr-o vizitr. Am vizut ea ideea nu-i suride,
dar m-am dus totugi. El s-a supf,rat gi nu mi-a mai adresat
niei un cuvint ptni a doua zi la prinz - eraEr amladoi la Radio
- etnd mi-a proptrs sf, mfiretrn Ia un restaurant din apropieregi sa stf,m de vcba. Mi-a spus ct purtaFea mea din ajun iInee4ise din ealrafailt. 'Nu ercd ca ai de ce si fii suparaL l-am
ilspuns eu. Ilaef, voi jueafi poler eind eu slnt aease, ee so fae?
sa stau toati seara tnehise h dormitor, ca sa nu vi deranjez?
Mie mi s-ar pirea normat sf, Joci elud eu sint de servieiu; daea
tu gesegti tnst ef, n-are importante, atuuei cred ct rm gi eu
dreptul sa-mi fae un program". luu i-a convenit deloe .rer, eu
fair-playul care-l caraeteriza, gi-a dat seama ce rm dreptate.
clubul Dubceh $i-a continuat nestiagherit aetivitateasiptimtnah, dar ln eei rrffie ani care arr trrmat, nu s-a mai
latruait nieiodatr ln cerile mele libere.
conviefuirea eu Noel era pheute gi agoart. tn eiuda firiisale pasionale, rl-ea o dispozilie oonstaata gi previzibila, fera
?
www.arhivaexilului.ro
105
un(xi Oi haehitq era aprmpe tot timpul bine dispus, rru se,
siml,ea nieiodate obosit sau deprimal. ayea lntotdeauDa ehef siprimeasei oaspefi ori si iasf, ln ora$, la plimbare, la prieteni
sau la ua speetacot ii feeea plaeere se se urqe Ia volan, daei.
era vorba de o exeursie sau o celetorie, indiferent de distanla;
era amabil, politieos 9i gata orietnd si-mi dea o mini de qiutor.
fitt-, vrerne, nm locuit lntr-un cartier unde a fost imposibil sa
gtsim o femeie de servieiu. Luerlnd tn ture gi avtnd Iadispozitie toate ustensilele gi eonditiile pe eare 9i Ie poate visa
o gospodine, ru-mi venea greu si fae fatf, situatiei. iloel tinea
lnsf, eu tot dinadinsul si eontribuie li el la treburile menajere.
Fiind attt de oeupat 9i preoeupat de aetivitatea lui la Radio, mi
se parea normal str-I seutese de orice earelni tn plus Nu am
reugit si-l eonving inse se. reDunle la spalatul geamurilor qi
niei la dusul gunoiului, lueru pe care-I faeea eu atita sirg, lDeit
o data a rrtrrreat in viteza gi doue puugi cu agternuturi de pat,
pregntite pentru spf,lat.
lloel era fmrte primitc Ai bueurm de mspet-i. prieteni
buni de ai mei, pleeati din Rom&.nia definitiv sau ln eoneediu,
atr tras la noi la timpul popasurilor lor mtueheneze.a?
$fsemeni, ori de elte ori aflsm de prieteni diu Rom&nia care
venisena in oeeideut - gi Drr aE fct putini cei care au parrsit tar&mai alee ln anii 70 - ll@l era imediat gata s{ se uree ln ma$iut
Si sa lrcrneaset lmpreuni eu mine Ia drm, indiferent daea era
vorba de Frankfurt sau Paris, curios gi dornic s{-i cunoasef,.
Inhfara inter-sului prdesimal emstant pentm to(i rmenii eare
^-s{Eeau din tara, lu cazul pietcnilc mei aprqiafl simteam la
L
::::::
=:-:-::-
.=-
=-::::=-re
www.arhivaexilului.ro
106
lloel dorinta, ea prin ei, se rDe cutroasca gi mai bine pe mine.
Ml emo[iona de fieeane da[a eildura gi generrmitatea pe care
Ie-o arf,ta, lnct lnainte de a se emyinge ce de atunci lneolo
aveau st se numene 9i printre prietenii lui. NoeI $ eu mine
ne-arn adoptat reeiproe prietenii, iar ei la riudul lor, ne-au
adoptat pe Eoi.
cel mai difieil aspect al easnieiei mele ctr Noel l-arepreuentat faptul ca eI era 'dir.eetorul" meu. Am otlut de Ia
bun heeput ci nu-mi va fi u$or si luerrcz lntr-o seefie al
carci +ef fmi este sof, dar emtiauanea activittiii mele la Europa
Libera, a fost eonditia cu care am rcceptat si rne merit.Afirmatia ar putea perea caraghioasa: voi rncerca s-o erplie. fnRadio erista pe atunci o regulf, foarte strieti caFe Du permitea
unui direetor gi unui subaltertr care luereazi ln aeelagi
departarnent, st fie efse eonseeinti, I-am rugat pe Noel T
t
ei. stea de vorbe cu direetorul ameriean al Europei Libere
Ralph walter, gi sa se asigure ct ru-mi voi pierde postur, odata
maritata. Luerurile nu au fost deloe simple. Afthd de intenlialui I[oeI de a se ctstrtori eu mine, Ralph i-a spus eategoric: "E
clar cf, loana va trebui se ptriseasetr Radioul".'cum adiee ? a
ripctat NoeI. va fi pedepsite pentru cd se miriur cu mine?',
"lIu, dar asta e legea gi nu am ce face". Atunei i-am spus luiNoel ea atita vreme elt nu altr, rlin partea eoadueerii amerieane,
garan[ia d pot sa-mi pistFez slujba, nu mi. merit. .hlu am
nevtfe de o patalama: pot fi sofia ta 9i fem diterul stiriieivile. Eu nu am asifel de prejudea[i'. Aveau, ln sehimb,
amerieanii 9i din cauza asta lui ilel fi era fcrte greu. De
,\toriri. ID
www.arhivaexilului.ro
107
erenplu, att0a vFeme cit nu aE f6t ctrsetorici, lloel nu era.'
nieiodate iardtat ofieial, rmprennt eu mine: prrm*i singur. Astae mentalitatea amerieanilor: eam ipocriti., ee-i drept, dar ce sa
faei ? NoeI era, deei, eel eare ayea de suferit.fn eele din urme, Icrr perseyerenta gi binecunceuta lui putere de eonvin$ere, a
reu+it sa smulga promisiunea eondueerii amerieane e{-mi voiputea eontinua aetivitatea. Toate bune gi frumoas€, dar asta nu
mi-a faeut mai ugoam viata in departrment.
Ile la bun lneeput, mi-nm propus se Du ma arnestee intreburile seetiei, si nu-i povestese lui lloel Ge sprrne unul sau
altul, se mf, prefae c& nu tnteleg rtutf,tile, ataeurile disimulate
ori aluziile muheioase cu care am fost pur si simplu eoplegitiln urmitorii ani. llu mi-a venit ugor sa pun tn aplimre aeest
plan ambitis gi niei nu am pretentia ct am neugit. Sintem
mmeui, nu lngeri, iar eu Du fae erceptie- Vonba unei buue
prietene 'Nu ne-au cFeEGut tnci aripimrf Mi-am dat insitoatf, eilinta, cu timpul, vezlnd cf, degeaba birfese tn fata mea,
cu speranta ea lucrurile si ajunga la ureehea lui Noel,
respeetivii colegi au renuntat. Dar numai la aeeasti taetiei., nugi Ia 'rtzboi'tn sine.tmi amintesc ca, odat{, pe etnd era lnetr
redaetor de gtiri pi lueram adesea serile lmpreuuf,, Sandu
Greceanu mi-a spus:'Tu egti tn regule. Te-am verfieat: nu egti
'turnetoare".
tmi mai proprrgesem un lueru: si nu hs atmosfera de Ia tHadio sa se instaleze ln easa ncstrf,. Niei asta au a fat simplu.
crnd NoeI veDea acase preocupat de o probleme, superat
pe eineva, lnfwiat de ce i se tnttmplase rn timpul zilei la ser,rtei/
I
t
www.arhivaexilului.ro
108
lneercam nu s&-i dau sfaturi eum si proeedeze, ci st-l ealmez.',\Ii spuneam: 'Ai se hoftragti mal ttrziu sau mline ce ai de
flcut. Aeum, hai se uitem de ast& sa faeem altceva". Ile obieei,
dupa ce se relata, iloel, care rrrr era deloe rauehinoq renun[a sa
se mai ocqpe de subieetul supmerii sale anterioare.
Cel mai greu mi-a fost si fae fat& atacurilor tndreptate
tmpotriva slea, cu sGoIlEl de a lovi tn iloel. Or, asta Du s-a
tnttmplat o singum data; a fost, de fapt, un atae eontinuu, eu
faze mai aeute sau mai pasive, desfagurat de-a [nnElul tntregii
perioade ln care am foet "sotia direetorului". Pe atunei credeam
ci, datoritf, aeestei poaturi ipgpate, peatru a nu-i faee riu luiiloel, eel mai bun lueru este sf, tae, s{ mi prefae ea nu ved +i
nu aud" sd fnghit fera sf, ripostez I-a$ fi fecut probabil mult
mai uult bine riposttn{ dar apa credeam eu atunei. In cele din
urm[, E-arn mri putut si rni ridie din pat qi am fost iuternati
tn spital. Ii sint Oi asttzi reeunoscf,toare profesorului Ltderitz,
de Ia Cliniea universitan[ din Mtnehen care, la capatul a doui
stptrmrpi de investigatii eomplete, mi-a spus: *Boala dumitale
este de naturtl psiho-smaticf,: ai tnghitit prra multe 9i prea
mult timp, fem se ripostezi. Daee rrei sa te faei sinf,toasi, sinu mai fnghiti nieiodata. Se fii mai bine obrazniei riposfind,
deett se fnghiti. St scuipi totul afara!"
ii-am mai toghitil NieiodaE. Ie-arn spus tuturor eraet
ee cred deepre ei. $i m-am fleut s&nf,toas*.
Ilupa moartea lui iloel etfiva eolqgi, tngrijorati de eoarta
mea, tn-au avertizat ci rcum, clnd el nu mai este, voi fi pur gi
cimplu sftgiatf,. llu s-a lnttmplat aga. Ilimpotriva. Din aeel
I
www.arhivaexilului.ro
109
moxDent' to0e atacurile tmpotriva m€a au lneeta! odati eu iloel'disparuse si tinta lor.
Degi nu-mi vine ugor, trebuie sa tnehei aeest capitol eu
sftrgitul ultimul an din viala lui iloel. un eogmar prin eare Du
dorese niuinui sA treae[ rreodata.
?n vara lui lg80, cu iloel s-a produs o profunda ttransfmare fizief,. Nu gtiu ett a fct ea de vizibila pentru
eeilalfi. Eu tnsa avqam impnesia ca pe obrazul lui se agternuse
bruse o masce. tmbatrtnise peete ncpte eu cel putin l0 ani. 1Frl" ii devenise cenutie 9i brezdata, iar privinea oucitl ti teiteam obceala ln tote gesturile, degi muncea eu aeeeagi
pasiune ea de obieei. Energia lui, odinioari inepuizabile, nu mai
era lasi aeeea$i. L-rm lndemnat cie se duef, la doetor. A ezitat.
la rqglmiulile mele, se mai dusese de vreo douf, ori, ln ultimul'an, fini st i se gtseasci nimie. Mi-a pnomis cf, va faee un
eontrol medieal Ia lntorrerea din vacanEltn tor-nf,, Ermam st tpleeim pentru o luni fn Florida, de unde era conyius ee al,ea
sf, se intoarei eouplet refaeul llu a fost aga. La lntoreerea dinemeediu, Ia tneegmtul lui deeembrie ee simtea $i mai obcit. S-a
dus Ia Clinica iversitara. I s-a propur sd se interneze. Dar nu
lnaintea crieiunului: cui ti ardea acrrm de controale gi
tratanente? F,ra dcr limp sdieient" Imediat dupa saftettri, s-rinternat tn epital. I s-a gtsit o tummre la plaminul rting.Trcbda eemttr ter:menul a fct firat la tneeputul lui februarie.
Pina atunei, avsa timp st se pregateasei fizie, prin clt mai
multe ptirnbari la aer cuat, peferabil la munt*?o or-itoarele t-doue strptrmlnin ne-am citirat pe toti muntii Bavariei, frm sawww.arhivaexilului.ro
:.::.:':.
'==.:==j
===::=
=::::--re
110
ne treacf, prin gind elt de ridieoli erarn, de fapt, Ingrozitf, de eri
se lntimpla eu NoeL tn miae se instalase uD fel de mecanism de
autmpf,rare. Ma ghdeam la tote bolile pcibile tn afam de
una, pe eare o gtersesem dln memorie: pur gi simplu uitasem cit
eristt. Medieii lnst nu uitasem; ba ered cf, erau ehiar siguri de
diagnstie. N-am st tDieleg uieiodate de ee a fmt nevoie de
aeeastl masearadi.
ta 5 februarie 1981, lloel a fat operat. Urma sf, i se
tndepfirteze tummrea, iar la nevoie si i se semtf, plemtnul
sttng. M-am tntreles cu chirurgul sa agtept acase telefonul lui.
Mi-a promis ci. ma sunf, imediat dupr opera[ie. Dupe o
agteptare fem sfinFit, a suaat tn fine telefonul. Inima tmibttea si-mi ;paqge pieptul. 'Operaiia a deeurs perfeet. Sotut
dumneavcstrrf, se aflt acrrm la reanimare. Miine lnsi, va fidin nou tn eamera tui qi tI veti putea vizita'. "Ce i-a[i scos ?".
vocea de la celalalt eapit aI firului ezita. 'Am luat ctteva
probe pe care le-au trimis imediat la analizi'. 'Vreii sa
spune[i ea l-atri desehis gi l-aii tnehis la loe, frm se scoateti
nimic ?".Lueiditatea rlisperati a latreberii mele l-a convins pe
medie ei htelesesertr totul ti cd era inutil st mai lneerce st-miaseunde ceva. Mi-a mirturisit ca bmla tui lloel era mai
avansatf, deett tpi tuehipuise. Tummre& canceroasa dinpltmtnul sttng se tntinsese, atingindu-l $i pe oel drepl Nu mai
era nimie de ftcuL M-a rugat ca a doua zL tnainte de a ma
duee st-I ved pe IUoeL st tree pe la cabinetul lui se vorbesc eu
eI. Am tnehis telefonul tn hohote de pltns. Simieam ei tmi fuge
pimlptsl de sub pieioare. Aveam cenzalia cf, totul ln jurul meu
G,
www.arhivaexilului.ro
111
se pmbu$€src. fieercerile subem+tiente de autmmiginq iluziile' trneeanismele de antmlrhrarre - tmte erplodau, pr.efeehdu-ee lutf,ndrri. Imi fusese smuls ultimul firieel de sperantrt. Adeverul
mf, privea drept fn fafa, brutal +i ferr merqianente3
A doua zi, m-am dus la spital Chirurgul m-a informatci discutase eu eeilalti Dediei. Reeomandau clteva sedinte de
raze cu cobalt radioaetiv pentru a tneeiini lntrueitva evoluiiabolii, deopre a eirei naturt iloel nu aflase rnei nimie. cumfns{ in oriee ea& nu-i mai rtmlneau de trait dectt marimum
trei luui, medieii epau de parere si rE i se spunt adevirul, care
nu ar faee deeit sa-l dartme rapid 9i din punet de vedere
psihie. Am aeeeptat. ce era sf, fae ? Ei gtiau doar mai bine !
f,=m voi da lnsi ochii au ![oel ? srnt actrila, e adevf,rat" dar nu
obiqnuiese se Joe teatru tn vialt. gi niei nu rri pFea prieep.
Cum am st reu$esc sa-l mint de la obraz, tntretinindu-isperanfele, elnd eu gtiu ce sftrpitul este ettt de aproape? Cum
voi face frla iutrebtrilor lui sfredelitoare, btnuielilor,lneerearilor lui eoutinue de a se eonvinge cf, nu i se aseunde
nimie? Mi se muiaseri picioarele pi abia ma Hrrm pe
interminabilul eoridor aI spitalulur, care dueea la camera lui.spre uimirea mea, revederea eu el a fost foarie simpte.tn ciuda
durerilor mari post-operatorii iloel era optimist gi convins ca
greul treeuse. Eram rluitt si eonstal 3tr rnghitise povestea pe
cane i-o vtndusert uedicii, fem niei un fel de rezerve oribenuieli. Av-usese o iafeefie, i se sGoeese o porli@e de pllmtn,
iar aeum Erma conrnalescentr. Singura lri pr.eocupare nrna se
fie nefacerea capcitifii rspiratcil eu ajutml rmui alnmt
].
www.arhivaexilului.ro
: :::::: :
::::::
=:t:::=::::::-::::
-=-=:=:::=:::::
=
=:
rere
tr
112
crr care trebuia si faei erereitii de clteva ori pe zi. Nu punea
tntrebari lneuietoane, nu avsa suspieiuni: el a foct cel eare m-a
ajutat mai mult deett orieine sf,-l mint, construinduti uu felde pavezl subeorytientt, imper.meabila Ia oriee informatrie care
ar fi putut tulbura ett de ett miueiuna. Aveam si tmim cu ea
ln urretorele gapte luni, iar dupa aflarrea adevf,.rului, lloel
avea se-mi spuna despre aeeas[i perimda ct a fct cel mai
frumos eadou pe care i-l faeusem vreodatt.
La tneeputul lunii martie, Noel a lneeput sf, vtrbeasca
insisleut despre o lunga eonyaleseentf, tn Florida, duptterminarea tratamentului eu eobalt radioaetiv. Ideea de a pleea
eu el acolo mf, tngncea. Avlad ln veder.e pFqgnsa medieilq,
lmi era clar ee pentru NoeI ar fi fmt ultima ceratorie. I-am
iatrebat ce m& sfttuiese si fae. il-a+ putea spuDe ce m-au
menajat foarte tare, dar mi-au spus, eel putin, adevirul:'Doamni dragf,, Florida n-o si-i facn niei bine, niei rau: pentru
el nu mai eonteazf,. Ilaei dumneata te rncumeti sa poruegti la
un drum atlt de lung eu utr om attt de grav bolnav, pleeafi."
lloel nu-gi dorea deeit asta. Cum puteam st-i refuzultima dorinte? Era ferm eonvins ca, dupa aeeasti vaeant&, se
va lntoaree la Munchen complet ref&eut. spre stupmreatuturor, ata s-a gi tntrmphl La I iunie, tgi relua aetiritatea la
Radio cu acseagi energie gi dinrmism Ga de obieei. llu-mi veDea
se-mi ered chilc. Mi se pAr€a ce se petneeuse o minme.t"o"p.u- tsi ersd ea medieii feeusem o gregala cf, se rn$elaserL [a urma
urmei, erau pi ei oameni. Ia sufletul meu se tnfiripa din aou
speran[a.
www.arhivaexilului.ro
113
Dupe douf, luni, lloel a relnceput si se simti slebit,'puterea de munef, i-a setzut yizibil, iar pe fagf, i s-ru agternut
din nou paloarea gi oboeeala. ctnd medicii mi-au spus ci fusese
vorba doar de o remisiune ti ea boala rgi eontinua Fai departe
cursul implaeabil, m-a cuprins panica. Mi-am spus ef, fieusem,
poate, o gregall bazindu-mf, numai p" diagnosticul medieilor de
la cliniea universitafit din Mtnehen. Pote cf, ln alilt parte i s-ar
fi descoperit alteeva sarr rDicar i s-ar fi aplieat alt tr:atnrnent.
Pc.te ef, undeva erista o salyare. Ma agetram cu disperare de
aeest gind. L-am convins pe lloel sa pleetm la illew york, la un
Eenumit speeialist in boli pulmonare. A aeeeptat. ctnd l-amvi.zut iegind rlin eabinel, cu dosarul lui medieal sub brat, am
tntelee et aflase adertrul. gtia et are crncer $i ca zilele li stnt
numepate. credea tnsa et eu Drr ptiu oi se temea ee [a aflarea
veEtii voi avea uD toc. I s-a luat o piatre de pe inima elnd a
eonstatat et pentru mine rru era niei o surpize.
Am rimas la llew York o si.ptamlna, pe Gare am
petreeut-o aproepe tn lntregime singuri. Aveam amlndoi nevoie
de aeeste ore lmpreutra. Erau atitea de spus, de tmpf,rtigit, de
hotirtt. scipatt de povara sftgietoare a seeretului purtatvreme de gapte luni, tmtf, dunenea gi disperanea adunate lnmine, ftreeau acum erplozie lntr-un torent de laerimi pe eare
nu-l puteam opri. iloel era cel caFe lneerca si rnt linigteaset.
'll[u te uita la jumatatea goale a lnharului, uite-te la eea plinal
Gtndeqte-te eiti oameni ar putea tn astfel de momente, privind
faapoi la viatra lc emm.i, si nu aih sa-qi r'eprq€Ee nici omeschintrie. niei o riutate, niei o clipe irositl ln freeuEuri giwww.arhivaexilului.ro
114
Gerturi inutile?",Dqnrte de a avea daml str luf, rqlmese, euvintele.' ,lui lmi atrttfeau 9i mai mult ateatia a$rpra Jumet.itii gole a
paharului.
Din mmentul re,intq.rcerii la Mtnehen, pentru iloel a
lneeput calvarul: consulturi, eontroale, ehimioterapie; apoi
plecarea la Parisl alte msulturl alte mtrolg alti ehimioterapie.
$i un ehin aesftSit. Dupe efeeul total al tratamentelor, lnultimele zile, lloel spunea etr boala fusese mult mai blinda +i
elementf, cu el dectt medicii. Regretam din suflet cf, nu
ivusesem tf,ria si-I seutese plnf, la capet de'hderar". De-am
putea Sti fn momentele de crrnpini, Ge ne agteaptt . . ,
ln aeele ultime luni de viat{, Noel era intens preoeupat
de problemele practiee p€ care ayeam si Ie tntimpin eu, dupf, ce
eI nu va mai fi. De tndah Ge se simiea ceva mai bine, petrecea
cu miae ore tntregi, lavf,tlndu-mi Ge rm de fi.cut, ptna ln eele
mai miei detalii. $i tutr-adevir, imediat dupe moartea lui, oride eite ori eram eonfruntati cu o problemf,, aveam solulia gata
pregetiE. Era ca ti cum osupra rnea vqghea un lnger pizitor.
La mijloeul Iunii deeembrie t981, pe etnd ne aflam tnea
la Paris, ilel gi-a seris, cu ultimele puteri ln prezeuta mea,
testamentul fn ce privegte pnocedura funerarf,, tgi erprima
dcinta sa fie tncinerat fam niei un fel de cenemmie religioasi
ori publief,; nimeni, din familie sau dintre prieteni, nu ayea se
pm.rle doliu ori ce rmteasei vreo euvlntare. Singun Viqgil
Ierunea urma sl scrie ti s* eiteasct la Radio trn uecFolog. Atit.
"Sa nu mi-o iei ta nume de riu; dar ur:ese gindul aeelei
aduatri heterogene, cu sentimente amesteeate, care ar urna se
t
J--fu?ial,tkwww.arhivaexilului.ro
115
cum iltti, clt suferi. De altfct, cr€d ci lnmormlnlarea eete o
problema strict personali, pe care rm datoria s-o rezolv singur,
dmr cu mine lnsumi'. Era ea gi cum lgi cerea, lntr-un fel,lertare. Deeen0a gi modestia lui m-au seutit de corvoada
etalerii tn publie a celor mai intime gi seerete sentimente,
p,&niti"au-mi sr mf, reeuleg tn calmul gi onldura cu care m-au tr),hn iJF;:' " .
iueoqiurat eei mai apropiaii.
Totul s-a petreeut aEa cum ceruse Noer. La 28 decembrie
l98l, erainieul de servieiu acitit o glire scurti care li anunta
sfirtitul. Mai tlrziu, Yirgil Ierunea i-a rostit neerorogur.
"Aiei e Europa Libera. Fem lloel Bernard. Ca 9i cum
lacmmile ar putea sFta doliul. Doliul dumneavostrt. Doliul
nctru. Dol.iul vintuit al undelr. Aiei e Europa Libem. Fam
HoeI Bernard. O eFoaFe a destinulEi',
Cu ereepfia tattlui meu, nimeni alteineva ln afam de
tioel nu u.i-a mai dat vreodatf, senzatia ct prezenla mea ti este
D€aFarat necesart gi cmstituie u element esen0ial al eristeutei
lul 6 dragmt€a pe cane mi-o pmrti este o certitudiue, dineolo
de bine Ei de reu. ilimeni alteineva nu mi-a mai drruitvreodate sentimentul unie al apartenentrei: o ancort solida,
arspcati lntr-m port tnsorit" cu ape line.
Golul lesat & iloel a fost eu afit mai mare. Desi orielt arpi.rea de straniE, pieZenta lui tu viata trtea nu a lneetat odaticu existentra lui fizica.
J** *6J /
/0€ewww.arhivaexilului.ro
n'lr'\il
I
\(-C-- , C r&U-.rfrJb 116
mine destul euraj, poate cf, ma voi lneumeta, elndva, s-o agtern
pe hirtie.
:::::::::::: ::
=:::::::::::::::::=:-=::
=::---_----_---___.__]:
==:E:=Gre
twww.arhivaexilului.ro
Fil.APTUruII
:::::: ::
:::::: ::
:.1.:::,=:::,==::::::::=:=
=::-:
=:
:=
rwww.arhivaexilului.ro
::::::: :::: ::-::::-::=::
l:::::::::=-=:-::-
-
=:
t€
ru
ANDREA BERNARD
Am pleeat din Romflnia cu buniea, trrama mamei, la Zg
noiembrie 1971, spre Israel. Nu-mi mai vf,zus€m marna de doi
ani gi gapte lrrni gi mi bueuram imens ca, h sftrgit, pot s-o
revid, Eram foarte eurioasi sA Stiu cine e prietenul ei. gtiam
ei are un prieten dar binetnteles ce, datoritn situatiei politiee
gi cenzurii, nu putea si ne serie sau se ne sprrna la telefon cine
eete. t-i Aaa"am seama de pe atunei - ayeam dmr I I aui - ca
Du ar fi fost bine. Intuiam ce era eineva de l,a Europa Libere ficd marna nu vxtia si i se afle numele. Cind atn avut rnariea
ferieine s-o revid tn Israel, asta a fct deci una din primele
tntrebf,ri pe care i le-am pus Mi-a ri.spuns:'llioel Bernard," Am
nlrDas absolut interzisa. llu-mi venea sf, ered ca urarele oerou"
din Romfiuia, pe care ll aseultasem la Europa Libera, un domn
care simteam ct-mi impune prin voce& Iui, prin ceea ce spunea
9i prin prestigiul d.e eare se bucura ln Rominia, era prietenul
mamei mele, ci-l voi tntilni oi-I voi eunoagte personal, altfeldeett ln calitatea de dir.eetor al Europei Libere. Eram fmrtecurioasf,. Am lntrebat ee magini eonduce Geea ce, IleBtru mine
atunei, era [rare lueru. Abia agteptam sa plee la Mtnehen, unul
din motive fiind gi de a-l cunoaste pe Noel Bernard.
Nu voi uita nieiodattr pleearea din Israel spre Germania,www.arhivaexilului.ro
120
la 23 deeembrie 1971, eract la o luue dupa ce pf,pf,sisem
Rominia. Pe drum euriozitatea eregtea mereu, deveneam din ee
ln ee mai nerf,bditoare sf,-I eunoce, st-l ye4 sf, aflu cine este
aeel om rpr@pe sfint. Binetnteles, mi-era putin frica, aveam
emolii. fn sfirEit, a venit $i momentul ctnd am aterizat pe
aeroportul din Mtnchen; Si deodatt am ftcut cuno$tintf, cu
llloel Bernard, liu-mi veuea st cre& paree-mi statea Dumnezeu
tn faii. Tot drmrul spre easi mtr uitam la el paret ar fi fost
lntr-un vis, parea ar fi eoborlt Dumnezeu pe ptrmtnl. $i totu+i
era adevf,rat: Noel Beruard ne dueea eu ma$iua ac&se gi era
prietenul mamei mele.
Unul din lucrurile eare m-au frapat Ia el la lneeput, a
fmt er pf,rea conventioual. Se purta frumos, dar aveam
senzalia ef, este putin distant, preocupat Si tnehis. lUu simteam
o apropiere sufleteasei de el, ea fati de alti oameni.
A doua zi, cum venisem eu haine putine $ demodate, i-a
propus mamei sfi me duea l,a eumpaneturi. Era eadoul lui de
Crf,eiun, pentru mine. M-a mipeat gleuerozitatea lui li mi s-a
parrt dmgut ce t$i lua din timpul lui liber ca s& meaXga cu
mine lu oraq. Bineinteles, mi-am dat seama ei trebuie sa tine
foarte mult la mama, de rtreme ce feeea aeest lueru. Abia mtr
cunoseuse cu o seare hainte; totuoi nu mi trata eu indiferenid.
Aeest g€et D-a improimaL aveam o prime dwada a intenliilor
lui bune qi a dorintei de a Ba apropia, chiar daee felul ln care
proceda era aeYa mai stingaei.
Tot drumul spre casi, la lntoareerea de la empertturi,
ln magina lui, a fost fmrte lmqtant lntrueit lmi punea
t
':,,:::::::-::-:::::t=
=::-:::
=--:
=
rwww.arhivaexilului.ro
121
lntrebiri despre Rom&nia, despre impresiile nele. Sim[eam ef,
mA trateazt ea pe rrtr om matur, qgal, ciruia ti lua un interviu,
Era foarte coneentrat, serios, "businesslihe'. Mr simleam putin
intimidatf,. Nu ftcea glume. Totu$i, tu felul lui, lncerea str
construiasca o relatie fireasei eu mine, sf, me apropie.
Cred ea multi oameni eare l-au tnttlnit pe Noel, au rimas
cu impresia ei este o p€rsoaDe de care uu te poti apropia ugor,
un tip distant gi see. Dia ferieire, lu urmttorii I0 ani, eu am
avut noroeul se-l deseopir eu adevArat qi si pot pitrunde tn
sufletul lui. Am avut privilqiul sa-l cutrce tn alm lumine
deeit mqioritatea relor caFe au venit ln eontaet eu el. Cred ca
familia noastra a fost unul din puiinele medii unde Noel s-a
desehiq diud la iveala eu totul alta imagine a persmalitf,tii
sale deeit au putut. percepe altii sau chiar eu ln primii aui.
Trebuie se spun ci aeest pnoces a fost destul de lent, relafia
noastr& dincolo de conveufional gi aparente dezvoltindu-se
lncetul eu lneetul. lie,l a tr-eut cu brio tmte testele l,a care l-am
supus, datmim faptului c* tl cmsideram lntrm fel "rivalul"
meu la iubirea mamei. I-am faeut viafa elt am putut de grea
pentru a-l pune la lneerears mf, va adopta, (rare, ehiar daei mivoi dovedi eel mai difieil eopil?
Evident, de toate astea tmi dau seama abia aeuu, iloel a
ayut o rf,bdare lntr-adevtr lngereaset, de-a lungul tuturor
erametrelor pe Gare l-am obligat si le treaet. Adevfratul punet
de nlsersee ln nelal.ia nostfi, a fct mmentul ln ear.e trloel
mi-a pus ta fatri aetul de adoptiune. Atunei - aveam l5 aui -
mi-a dat nmele lui $i luerurile s-au calmat.tn aeei ani, ci el 1www.arhivaexilului.ro
122
s-a relarat gi s-a desehi* a devenit mai 'juef,ug" eu mine gi
tm reugit treptat se De apropiem unul de altul. Relatiilenmstre au devenit emplet altele deett f.usesenf, lnainte. Cu
toate ed eram tnee putin intimidat&, simteam totugi ce pot sa
me trbe gi "se me prostesc" cu eI. Iar el tmi rtspundea tn aeelagi
fel. De eremplu, lu timpul unei ptimbari pe malul unui lae, a
venit tiptil pe Ia spate gi m-a Iuat tn brate, prefaehdu-se eirrrea sA Bf, arunce in apa. Eu am l"nceput sa tip. Alteori, me
a$ezam linlii el, tmi puneap capul pe pieptul lui pi ll aliatam,
iar el mi tinea pe dupi umeri.
Generozitatea lui lloel, Du Durnai sufleteasee ei $i pe
plan material a fct una din marile lui ealiteti, pe caFe am
apreeiat-o lntotdeaun&. tlu aumai ea a aeeeptat sa ma adopte gi
sa Be trateze B pe propria lui fiiea - totdeauna mf, prezenta
strf,inilor ea fiiea lui - dar tn plus, a qiutat-o foarte mult $i pe
buniea mea,
De multe ori, cind ceFeam sf, mi se crrmpere eeya, eI
aceepta mai repede decil marDa. Era mai dispus deeit ea sa-mi
satisfatrf, tmte eaprieiile $i se mf, fisfere. tmi eumpf,ra eele
mai bune lueruri: mai am lnct gi asEzi pieupul, radioul 9i
difuzoarel* pe eare le-am primit de la el pe la 15-t6 ani.
Era rmuzant ct NoeI nu se prieepea s6 lnvete pe altul, sa
mf, qFte la leegii. Se supana rcpede devenea irascibil gi frustrat.Ile multe ori, prelua tnama misiunea de 'meditator', peutru cinoi doi ajungeam repede Ia eapf,tul rrbderii qi ne supaDam unul
pe altul: eu pe eI ci au erpliea bine, iar el, pe miae ce Du
tntel€eam 9i pnobabil pe el lnsugi ce rru ltia se erdiee. A$a s-a
1
www.arhivaexilului.ro
123
lneheiat, de eremplu, prima mea leetie de shi. NoeI uitase st-mi
spuna ei trebuie sf, stau eu shiurile perpendieular pe deal, iar
eu tot aluneeam ba ta fatf,, ba tn spata tn eete d.ia urmf,, ort
izbuenit in plins gi n-am dat batuh. Din ferieire. a venit un
cd% al lui Noel, Stefan Malusek, c&ne mi-a dat tntr-adevf,r
prima mea leetie de shi. AEa era UoeI: avea multa rf,bdare ia
unele privinte; tn sehimb, ln altele Err ayea deloe.
Una din ealitetile lui caraeteristice a fost ee era foarte
direct gi spunea eraet ce gindea, ff,r:f, se menqieze oamenii. Din
paeate lnsf,, afirmatiile satr glumele lui - deqi nieiodatt ficute
eu inteulie rs - puteau si tntepe ci sa dort" fin mints de pilda,
ci una dfn glumele lui era ee atunei eind mi voi ef,sitori, sotul
meu va fqgi dupa 24 de me. Asta pentru ce €u slut lneapf,ttnata
din fire Si tmi pheea sI dau ordine, sf, spun ee st se faea gi
crrm. El repeta gluma asta tot mereu, fene si ma deranjeze prea
tare. Totu$i, eind spre sftrlitul adoleseentei mele, venind acasir
in vaeanf.tr (eram studentf, la o universitate din Ameriea), a
repetat prezieerea "glumeaie' la o masi eu prieteni de-ai lui,
nrr prea mi-a eonvenit, Ba chiap m-a durut, pentru ci mersese.ra
Prea departe. In general lnsf,, trebuie sA reerrnosc ce tmi plAeea
ei gtiam lntotdeauna Ge gtndegte gi er nu-mi aseuade nimie.
Existi dou& lueruri deosebit de rraloroase ln viatra mea,
pe care le-nm hvetat de la iloel. Mai lutt, pasiunea lui pentru
Euncf,, atagamentul ferm fafa de un tel, pentru care ti-a dat,
de fapL chiar viata, Iar al &ilea, peeenea lui de nedcccris pentru
muziea, mai ales pentru eea elasiee. M-a tnvitrat si eaut pi sa
urnf,resc ce e important pentru miue tn viali. Tin miate
I
t_
www.arhivaexilului.ro
124
sfatul lui, eiad mi apropiam de terminarea lieeului; et nu este
neapemt Eecesar st ur.rnez o facultate, ci si fac ceea ce mA
lnsioneati, pentrc ei asta este cel mai important tn via[&.
Filadia ld Nml €ra ca au studiul tn sine ecte esen[ial, ci ea
-geea ce faei si te lnsioneze 9i se fie bine feeut, eu talent,
pentru a realiza lntr-adevf,r ceva. Iar asta este posibil amaieind erezi firt rezerve ln drumul pe cape l-ai ales. I}e aeeea, llpFeocupa foarte mult ce voi faee eu mai departe.?mi pare riuei nu a mai fost lfnge noi - eel putin ln lumea noastrf,, nu - sf,
mA fi vf,zut lulndu-mi doetmtul fn psihologie tn decembrie
1990 Si luertnd intr-un domeuiu care ma pasioDeaza, i$e eum
mi-a dorit el,
Noel iSi fteea rnunc& cu mare dtruire. Se seula dimipsal6
deweme, ajungea la radio printre primii, iar clnd venea aeastr
dupa ora 6 $eara, de multe ori mai aysa tDca de lueru. Era plin
de energie 9i dedieat total aetivitiiii lui. Am tnei imagiuea vie
a lni Noel mergind pe euloarele radioului repede, repede,
vorbind gnlbit su oameBii, dtnd instruetiuni. Tin minte eum iqi
prezenta eomentariile, cu tonul lui plin de pasiune: se simtrea ch
este eonrrins de ceea ce afirma tumeroasele diseutil pe eare le
avear legate de Romiaia sau de politiea ltr general, erau gi ele
pline de pasiune oi vitalitate. Asta se vedea gi se simtea.
Celalalt lueru caFe tl pasiona, dar il Ei destindea inacelagi timtr era muziea clasietr. fn anii ln care m cr,escut
linga lloel, aeest lueru mi irita de multe ori. llu aveanr
nfbdane +i ne prefteeem ci nu-rBi place. Abia dupa moartea
lui, mi-am dat seama Gi, de fapt, iloel tmi insuflase dragostea
a*r^J-:r/ --t
Qt+fr.*,.-n:,i
L
1
www.arhivaexilului.ro
::::::: :
.-::::,::=::: :
--:::::::::
:=:'::-:
#
r
125
pentru muzicf,. M-a molipsit fere se fi gtiut. Unul din motivele
pentru eare mi simt atit de puteruie atrasi de muziea clasiet,
este ci lmi aminteste de Noel qi aga tl pf,strez prmspet tn
minte $i tD suflet. Chiar daei nu am tntelegerea lui profunde'
pentru muziea, tmi dau ssama cit de mult am lnvf,tat de la el:
Drrrnernse bueili muzieale ui s-aE tnregistrat ln memorie,
pentru ea de-a lungul ultimilor zece ani et constat eu
surprindere e& le r.,eeunce. Ctteodati, cind nu gtiu titlul sau
eompozitorul, ma gitrdesc ce mult mi-ar pleeea sf, pot apela Ia
tloel, care Etia se respunda la aproape oriee lntrebare.ti pltou tattt de mult se asculte muzietr, lnelt rvea nevoie de lini+te
depline. Citeodah, etclama: 'Sss, Sss', pentru mine gi mama
care stiteam de vcbe ltnga el tn sufragerie. Ne suptram $i
plecam din eamera, ca sa putem vorbi liniqtite mai departe. De
molte ori, ne spune'a: "Aseultati ee frumos e6te, ee minunat, ce
dumnezeiesell de lnr.ei.noi nu am fi fct acolo gi nu am fiauzit. In adoleseentf,, elnd eram mai rebelt, spuneam c{ nu-mi
plaee: simfenm curn Itrf, irita. Aeum lnse, apreeiez muziea mai
mult ca orieind.
Aspeetul eopilerc al firii lui iloel, a fct una din eele
mai frumoase deseoperiri pe care le-am fleut tn relatia eu el.
ile maipul.ire*m de multe ori tmpreuna gi rtraura se supf,ra, iar
noi ne distram 9i mai tare. f"m este unul din luerurile care
tmi lipcesc cel mai mulL Se preta [a aprmpe tc.te fanteziile
mele. Lui ltioel ti pleeea errorm sl eonduee. Odatt, rnergeam eu
maqina pe autostrada. L-am latrebat elt de repede poate
conduce, iar eI a apisat pe aceelerator gi magina a atins 228 de
)//+A
www.arhivaexilului.ro
126
km. pe orf,. Mama era rngroziti de ee se intimpla. Alttdattr, lltgteptam pe NoeI ln magini cu rtrama, ln timp ee el se dusese
si eumpere Geya. Eu am deeis sf,-i fae surpriza de a dquruba
mlner.ul schimbltorului de viteze. ilu er&m sigum crrm va.'
reaetiona, d8r, spre surprinderea mea, Noel a ramas uluit gi a
intrebat foarte serios Gp s-a tnttmplat eu mlnerul. Mi se pirearmuzaut ca En orD Gu inteligeuta td putea fi atit de copileros
fr naiv, tnett se au-gi dea seama c[ e vcba de un in Citeodata,
tloel nu realiza ei glumese pentru cA era preiocupat, era eu
gildurile in alte lume. Ulterior, am luieles ci ista era motirrol
distantei pe care o simteau oamenii $i pe cale o sim[isem Si eu
la lneeput. Un alt lre care-mi plieea, pentru et gtiam ei Noel
ya ctdea ln eapeane, degi tI repetam de Denumf,rate ori, eria ca
atunei cind mama Bt ruga s-o ajut, eu si sprrn: 'Nu!",
zimbindu-i mamei 9i agteptind ca lui trloel sf,-i sarf, tandara.
Ceea Ge se tnttnpla de fiecare datf,: se supara foe gi-mi repro$a
eO sint lenege 9i ee intotdeauna agtept ea eeilalti se faea totul
peatru mine, dar Gf, eu nu sint nieiodatf, dispuse se-i servesc
cu oeya. Ctnd marna $i eu mine lneepeam s{ rldem, tteea, dar
vedeam cum se supf,re gi mai tare ce iar a etzut ln eurst.
Una din grimasele lui, eind faeea pe vietima sau pe
eopilul supi.rat, epa sa scoati buza de jos tn afara: arita ca rrtr
beieFl eeruia Li e rugine etnd e eertat. Astfel de lueruri ered cii-ar fi Socat sau ar fi fost ineredibile pentru oamenii din jur,
GaFe l-au eunmeut numai sub aspeetul inteieetual, serir gi
praetie.
Cu imte ce rn-am apnopiat attt de mult de iloel de-awww.arhivaexilului.ro
127
lungul anilor, eu toate ci l-am iubit atlta gi l-am considerat
tati'l rneu - de fapt a fal taHtl pe caFe nu-l ayrs€oem pinn
atunci - eu toate ca am simtit ce Si el mi iubegte gi e aproape
de mine, Darrl putut niciodate s6-i spua 'tu" gi niei ee eonjug
verbele Ia persoana a doua siugular. C,auza Du era eomportarea
lui, ei eu. llici miear nu-i spuneam iloel, ci "Heru". I-am gesit
aeeasti. pu'ecle tn timpul unei cehteii, ln 1974, etnd m-am
supirat foarte tare pe el. fo g"t-ani, 'Here' lnseamna
'vrljitoare'i eu am rominizat euvlntul la maseulin gi astfel a
devenit Noel, Heru. Ulterior, el m-a uumit pe mine Heri, adief,
miea vrijitmre. De atunei, el a rilmas pentpu mine Heru gi
numai aSa tl strigam.
Cind l-am eunmeut pe lloel, la 23 deeembrie 1971, nu
puteam banui e{ peste zeee ani aveam sa fiu attt de ata$atf, de
eI, ineit moartea lEi, ln aoea noapte de 23 deeembrie l9B I, sireprezinte cel mai dunerc gi tragie eveniment tn[it de mine
rneodatf,. Deli acrrm durerea nu mai este atlt de aeuti ca ln
aeele zile sau ca ln lunile urnf,tore, de uulte ori cind me
gindese la Noel - $i mr gtndese deseori la el - nu-mi pot abtine
laerimile. ?ori lipsegte $i am inei sentimentul ct este nedrept
ci rrtr om atlt de generos, cu attta suftet, inteligent qi care mai
putea faee atit de mult pentru eeilalti, a lncetat din viatf,. Nu
am dovezi palpabile, dar tn fundul sufletului stat eonvins& ct
boala care i-a adus moartea Du a fost, pur gi simplu, trrl Ganoer
natural ei unul provmt prin radiatie de Eegimul Ceufeseu.
llu pot crede ce moartea atttor mneni eapabili - cei mai
eonvirrgi luptttori lmpotriva sistemului represiv din Rom&nia,
\
1
www.arhivaexilului.ro
128
aflati ln condueierea sau in redaetria departamentului rom0.nese
- a fct o simpla coineidenli. Durqenea mea este lnet vie ef,
tatil meu, eane mi-a dat familia mult drite qi dragmtea de
tata gi care I arrot o influenff, hotaritoare isupra vietii mele, ifost omorit.
Suferinta lui din eauza bolii, timp de un an, dar mai ales
Iupta crr m(Er1ea din ultimele sf,pffiEini au fct demebit de
tragiee. cum ru am fost aleturi de el deett rn ultimele trei zile
- erarn l,a studii tn Ameriea - fulgeratonea disparitie a lui lloet
m-a surprins eomplet aepregtrtitf,. Mi-a fost nespus de greu se
fiu martf,rh [a suferinca eumplitf, a unui ortr eare n-a feeut
deelt bine toati viala lui. A fost pentru mine o tortunl sf, vtdcrrm se ehinuie si respire pentru ce rru ayea destul aer.
ilu pot uita imagiuea lui din seara de 19 deeembrie l98l,eind dupe un zb* interminabil - fusese pleeat la tratament
medical la Paris - s-a intors, tn sfiSit, la Mtnehen. L-am
a.gteptat la aeroport aertbditoare, pertru ei nu-I mai vtzusem
din august. Au fost tngrozita: tmbetrinise cu zeee ani, slabise
mult, era Dumai piele oi pko, anf,ta neputineios 9i nespus de
obosit. A fost transportat Iu rmbulanta de la avioa Ia iegirea
din aeroport, pentru ca nu s,e mai putea tine pe pieioare. chiaragezat abia mai avea puterq statea eu eapul mai mult pleeat,
uitindu-se mreci ttr jE cu chi tulbwi 9i ehinuitt ldi se rupea
inima, vizlndu-l attt de schimbat, bolnav qi ueajutorat. Era un
Go$mar sf, eonstat cum tgi pierduse reest om, eare-mi era atitde drag, vitalitatea, dinamismul 9i cice urnt de vanitate.
Eram neputineioasa in fafa unei soarte atit de fioroase: ag fiwww.arhivaexilului.ro
1n
preferat st fiu eu ln loeul lui, deeit sa asist la un astfel de
chin.
Totugi, ehiar ln starea asta, illoet a avut forta sf,
telefoneze familiei gi se-gi ia rtmas bun de Ia eei mai apropiati
prieteni, veniti si sehimbe eu sl, ultimele cuvinte. Chiar tn
aeele momente, peste misurt de ehinuitm.re, era cu gtndul
numai la cei dragi. Voia si fie sigur cf, mama Drr va avsa
probleme financiare 9i legale dupa mmrtea lui. Iar mie tmi
prrDea tot felul de tntrebari despre planurile mele din vara
umttoare, elnd urrna ss. termin studiile universitare. Vroia sise asigure ce ma hdrept pe un druu profesional bun. S-a
liniqtit elnd i-an spus et mf, voi muta la Loe Angeles, unde un
prieten din copilirie al mamei se of,erise sa mi ajute sa-mi
gisese de lueru tn psihologie, specialitatea mea.
Unul din ultimele sfaturi ale lui Noel a fct ea eu gi
rnama str lncercim si fim ett mai mult lmpreuutr, elnd Du ne
vom mai ayea decit uDa pe alta. ile apropiasem foarte mult tn
ultimii rni gi lloel simtea eit de puterdei era aeeasti legetura,
mai aprqiat^t futt rnriritatea raprturilc dintne marne Oi fiiee.
EI gtia ef, pstrarea aeestei relatii strlase re va da putere Iarmindoue, ceea ce s-a gi tnttmplat. Probabil c* nu e de mirare
efi una din erperienfele ca.Fe ae leage eel urai mult este viata
trf,ita eu Noel qi lloel tnsqi.
ln eei zece ani, petrecufi linga el, Noel a lnsemnat pentru
mine htal mult dtrit, farnilia tndelung rivniti 9i o viap de
familie linigtita, armonioas[ gi plina de dragoste. Ace;ti aui au
eontribuit enorm la pregatirea mea pentnr viatt; nu numaiwww.arhivaexilului.ro
130
pentru eA pasiunea cu cane tnf,ia Noel era contagims[, ci gi
datriSa faptului ci am fat martci a rrelatiei dintre eI 9i msrns;
o nelatie plinf, de dragcte caldum, eo.sideratie qi rrcspeet.
ilel a murit eraet a$a cum a jrf,it. Pint ti fn ultimele
mmente' ctnd abia uai r-spir,a, em cu gtndul numai la nci. parte
din dispozitiile lui testamentare au avut seopul ea rtrama gi eu
mine sa suferim clt mai putin la moartea lui. Ilorinta sa a fost
sf, fie lueinerat ff,ra niei un fel de cepemonie, ln absenta
tuturor eelor care l-au cunos€Et, fam niei o ereeptie, Ilaee am
un regret, este ce nu em orEistrizat totugi o eeremonie in familie
la mortea lui tlel nu atlt pentm e[, caci nu o dcise, ci pentru
a-mi fi luat eu r{rnas bun de h el, Att regr€t este ca nu i-am spus
nieiodaE pe nume pi "tu". Totuti, ce mi-a nf,rnas predominant
& Ia NeL nu sint n{retele ei influenf.a qi cmtributia ld poitiva
in viala mea-
Ultimele euvinte IE GarE mi le-a spus ild, au fct ca m-a
iubit ea pe proprii Iui eopii; rn-a rugat, aftt"-"oi se nu-l uit Xgi sa ma gindese din clnd in etnd la el,
Cum aS ptrtea sa uit un (xlr atit de ertraordinar 9i un
tatf, atit de afectuos? lar de gindii la el? I]in etnd tn ctnd" ar fiputin spus.
www.arhivaexilului.ro
MIRCEA CRISAitt
Ilupa lloel Bernard - *Free Europe - Romanian llesh'- a I n
devenit'Free Europe - Romanian llesk,. \1'4h4o'N'/\In 3oi timpul ln eare am yenit ln coatacl cu aeeasti
personalitate, Du am arnrt niei m moment impresia ci. am de a
faee eu un redaetor $ef, ei eu trD mare om politic, Gongtient lnfieeare minut de sareina gigantief, a departamentului sf,u.
Ilaei poate o prebugire si fie numite "o eonstruetie", elface parte dintre ctitorii marii constrtrcl.ii: prrbugireaeoeialismului.
Desigur, multi caute rcurn se-qi atribuie aceastttitulatum - multri dintre eei care au navigat pe spargatorul de
ghiata "Libertatea"; dar eI a urmrrit un *cap eompas'preeis.
ilu era vorba de un "job" gi niei de o pozitie. lloel Bernard
reprezeDta o notiune Jurnalistiee pe care noi, ee veniti eu gira
rpinerii frlnti, Du o putem atinge aieiodata.
llu ee dueea $i nu yenea nieiodatr de la birm: el era
biroul gi funetionat Gum ar spune nemtii, *rund m die Uhr"
Q4 ile ore din 241. cea mai trist{ laturr a disparil.iei sale 4 a,k^.f-r,
1
' r.oroT)r'
Q*fu,
www.arhivaexilului.ro
132
actuale. sunt sigur ce amprenta sa E-ar fi feeut eimtita.Ilesigur' nu dueem lipsa de 'dagtepri'. Dar uaul cu *e' tru eradeloe de prisos
tioel Beraard mi-a dirijat primii pagi rn lumea vestiei.Foarte mult din "deseurcapea" mea i-o datorez qiutorului sf,u:
moral ti materiat. sunt sigur ef, smt multi aeei care ar puteafaee aeeasti afirmatie, daee ar iyea gi puterea gi dorinta sicotrobaiasee sineer tn amintirile tor.
spijinul dat de lloel Bernard murtora dintre noi, nu eragenerat de earitabilitate, nici de dorinla de a-l tmprumuta pe
Dumnezeu - ci fieea parte dintr-un plan etrategie. Aeeste
raehete politiee de eea Eai lrrngi distanti au dus piDa la urm&
Ia vietcia de azi. chiar daee unele dintne aeeste raehete au
fisiit, s-au pierdut - h unele au eotit-o invers - dar .l laguerre Gornme I la guerre" chiar daea e ?eoe.
iloel Bernard, tii mul[umese ln numele meu, fin=Lumele(_..,..,.--..-unei tiri si ln nmele unei Europe Libere.
- O CA,uy*^ **1,4r)
www.arhivaexilului.ro
SORIN CUilEA.
Or fi evcind gi altii, aici tntre filele aeestei celtl primatntilnire cu iloel Beruard. Sint tentat sf, o fac $i eu, pentrusimplul motiv ce faptul sau tnttnplarea, faee parte din biografiaIIrea.
Era tn iulie 196?. Aflat lntr-o ereursie prin Europa arn
decis si fae o halu la Munehen, si-l cunqse pe "directorulpostului nostru de radio". Eram cu el ln corespondenti, gtiam
ei este ln eiutare de un redaetor pentru departameutul.rom0.nese al Europei Liberc gi ca cel mai bun lueru ar fi,orieum fiind prin apropiere, st dau gi o fuga la Munehen. Am
fct inspiral Ti eu dmeam si te cun6c, dmnule Cunea, - mi-a
rprrs jovial lloel. Era viaeri eeara. Mi-a dat tnttlnire pentru adoua zi, slmbita, Ia ora g, la rad.io.
M-a primit ta biroul lui 9i mi-a pus citeva rntreberi hlegatura eu aetivitatea mea gazeti.reasca. Mi-am dat seama d.in
primele minute et vorbim aeeeagi limba. pleeat doar de un rn
9i jumetate din Romtnia, lnttlnisem utr gazetar de tipoceidental, inteligent, tn depllnt cunogtiola de cauza, un
interlocutor ertrem de agreabil. Mi-a spus ea "daef, tot egti aiei,
a- /-/Bedaelor l,a Radio Europa l^i}r-l1/
www.arhivaexilului.ro
134
in diseu(-ie pentru eventuala ocrrpane a pctului liben *Te-ag
mga si serii un cqnentariu de 7 minute pe tema decrptului
pentru iuterzieerea avorturilor ln Rominia, deeret dat de
Ceaugescu ln urnf, eu nouf, luni'. Cum Dumnezeu de se
lmplineau Scmai Dqn tuni de la aeest avctm de decrret nu gtiu
niei astf,zi. $tiu doar ee "termenul" mi-a etzut extrem de bine,
mie, cf,ruia satira (sa nu-mi asurn 9i morul, ea se nu mi-lconteste eiueva t) nu-mi era ehiar strrinl Mi-a sptrs ef, am la
diipozitie toatt dimineal"a, ptne la prinz gi ehiar servieiur de
doeumentare, ln eazul ca rm nevoie de niseaiva date.
M-am retras lntr-un birou (fiind slmbi.te, erau multe
mese de seris treoctrpate). fn aeeeaqi camepf, mai era un iredaetor, destul de nou aDgajaL pe care-l cuaogteam din presa
din Rom&nia; s-a scuzat, spuni.ndu-mi ea nu ma poate ajuta, cfi
are de pregetit un pqram. De altfel niei nu-i solicitasem
ajutorul. M-am apezat la seris $i ln 70 de miaute comentariul
era gi betut l,a magina. Aa cioeanit diseret Ia u$a biroului luiNoeI Bernard,
- f.e s-a tntimplat ?
- Stnt gata I
- F4ti gata ? Ai terminat de seris eomentariul ?
- Da.
- Ia loc, te rog.
$i-a pus pieiorele pe birw, duptr obiceiul managerilor
oceideatali (eremplu pe ctre l-am urmat gi eu dupe citva timp,
www.arhivaexilului.ro
J: +-li -:,-- - :.':'r.:
135
Fuma trabue. Mi-a oferit gi mie unul. N-am servit. Eram teribitde emotionat. Imagiuati-vi un profesor care-tri eitegte teza lnfata ta. Ma simteam lu aeeea$i ipostaze. Mi-am dat seama ce
este foarte eoneentrat pe tert 9i nu am indrf,znit niei sa respir.
A terminat, a lesat htrtia Jos $ mi-a spus fem "menqiameDte":
- E fmrte bun, domnule Cunea. Ar putea si intre lnemisie ferr niei o modifieare.
Aseultam putin ntrucit. Probabit ef, l-a impresionat
continutul dar, mai aleq timpul seurt ln care scrisesem comer-
tariul pe eane-l intitulasem: 'Un avmton de noue luni'. Mi-a
mai spus:
- f-i pare rau, nu-l.i pot da aeum uD rf,spuo* G a doua t tjumitate a Iunii august voi fi ta Te[ Aviv (a, uitasem sf, vtspun. Ernm pe yFernea aceea- prim-redaetor aI siptiminaluluide Iimbr romnni qrrr1ifffi#hsicire apf,rea ra Ter Ar{v) +i
vom mai sta de vorba.
illoel Bernard rrrr a venit ln a doua jumitate a luniiaugust la Tel Aviv, dar la lneeputul lui septembrie eu am
primit eontractul de aagajare la Europa Libere.
CeI mai frumoe dar pe eare mi l-a ftcut llioel Benrard lncei aproape l5 ani de eolaborare a fost lnerederea Ile care mi-a
aemdat-o de la lneeput. fmi trimitea cmentariile sale sa le
citese lnainte de a se duee eu ele l,a microfon. Era reeeptiv Ia
ciee modifieane pe Garle o feeeam ln tert. Cr€d ei numai la
urma unei 'rtngi"eaFe se puila mult in rqedaetie gi atunei gi
mai tlrziu, iioel a lneetat se-mi mai trimite tertele h 'O.K.".
Probabil ce-i goptise un binevoitor ci metoda nu era de
f
www.arhivaexilului.ro
136
'demnitatea' unui direetor. 'Direetorul postului nootru de
radio" era destul de influentabil. Asta Eu a lnsemnat, lns[, eInu m-arn bueurat ln eontinuare de lncrederea lui.
fn primevara lui 1969 m-a chemat In birou si mi-a spus.
efi voi pleea ln Tureia. ceaupeseu veDea pentru prima date tD
vizita ofieialr lntr-o tari neeomunista. Mi-rm faeut pregdtirile
de rigmre, aer.editarea pe linga ministerul de externe de la
Ankara, aparatajul de lnregistrat, biletele de avion pi iar rmbetut la upa biroului direetorului.
- Ce s-a lntimplat ? (Era latrebarea pe care [i-o punea
cind veneai la el fem sa te fi solicitat). Ai teruinat tmtepregatirile ? Cind pleei ?
- PIee vineri. Am venit sa ve htreb ce sa seriu ?
M-a privit de paree eram rm ertraterestru. Si, reeunose,
eram.
- Cum, Cunea ? Se-ti sputr eu de la Munehen ce se serii
dumneata de La Ankara sau Istanbol ?
Mi-a veait str intru tn pmlnt de rugine. Remtsexsem eu
unele deprinderi de pe alte meleaguri, unde r.edaetorul gef
tnebuia si-mi indice 'linia'. Crcd ca m-im flsticit ca atunei
elnd doamna Ctpitanu rn-a prins eopiind la teza de geografie, la
lieeul eomereial din Baeiu. Am biiguit eeva gi m-am fleutaevizut. Nu am nai pus nieiodatl de atunei - qi a trecut
aproape un sfert de veac - aeeasti lntrebare idioaE.
Desigur ce a$ putea serie o carte despre NoeI gi rel,atiile
noastre profesionale. O sf, o fae eu prilejul scrierii memoriilor.
Memoriile mele. Una tmi stf, pe suflet gi am terminat
www.arhivaexilului.ro
137
Me trimisese tn Finlanda. Tot cu prilejul vizitei luiCeaugeseu in aeeasti fari.. Me aflam Ia ministerul de erterne
din Helsiahi, unde venisem sf,-mi iau aereditarea. Mai preeis,
erarD tu biroul gefului de pnese al ministerului. C.erusem voie
si telefonez la Mtnehen gi vcbeam cu tloel. ti o*ooieasem
primele impresii dupe sosirea 'odiosului" gi a 'sinistrei" gi me
lntreba ce voi transmite tn dupi amiaza zilei respeetive.
Deodaffi igi faee aparitia ln camera respeetive un grup de
ziarigti de la Bueuregti.t rnsoteau pe'gef', ca sf, serie, de fapt,
unul singur, eel de la Agerpres gi eeilaltri se preia aeelagi tert,
A$a era eel mai sgur. Nu gregea deett unul I Pe moment mi-a
venit ideea si mi arnuz putin pe seama'tolegilor" de partid qi
de stat. $tiam et ln eei einei ani petreeuti tn Palestina, Noel
Bernard lnvi.fase linbo ebraiel. Era m mane talent la linbistrf,ine. I-am spusi a$adar, tn ebraiet, ca rru mai pot vorbi (de+i,
jur ea ru erau seerete 0. A sesizat imediat gi mi-a spus de Ia
capf,tul eelrlalt al firului, ln rouineste, evident:
- Ce? Au intmt tovam$ii de la Bueureqti?!
Cred ea multe yFerre s-aE tntreht cei iutrati ln biroul
pefului de presa aI ministerslui fidandez de erterne: "Ce limha
o fi vorbit Cunea la llelsinlti? Xu cumva finlandeza?"
Din tot ee ati ritit, vi rog si retineti un lueru: Noel
Bernard a fost'dir.ectorul pctului noetru de radio'. Siagnrul.
I
www.arhivaexilului.ro
@:]=€--!-E
DR. MARTIil FREI.
cit de mulli on fi fst aceia caret ln ncptea eea mai
lutuneaeoast gi, ea atare, eea mai lunga din istoria Romiuiei,
agteptau eu o sflntf, nertMare lumina euvlntului tui: a aeeluia
care pe ealea undelor adueea de l,a mii de kilometri departare,
speranta lntr-o lume libem, o lrrme a luminii qi a bunei steri,lntr-o lume fam tirani ti uneltele tiraniei, fi.m friea de a
spune 9i a auzi adevirul? tn pnocesul identifierrii sale eu ttnsegi scrta aseultltcilor, e[ reunqtea ca esentialf, lupta
contra frieii, crr care tirania neugise si ehir.eeasef, sufletele
rominilor la dimensiEnea abjeete a unui primitivismeristenfial. El, Noel Bernard, yoeea ee devenise eunceutf, gi
familiara, venea pe calea undelor in eele mai tndepf,rtat.e
colturi ale trerii, la orele gtiute, adreslndu-se mintii +isufletului rominilor, pentru a tmpragtia, prin for0a euvlntuluigi adevf,rului, noroiul unei eriteule zilniee, ln eare ne
lnfundam pe nesimtite, eu trupul gi sufletut. EI se striduia sf,
cparga ignoran[a la care asupritorii eond"mtrasere poporul pe
care pusesenf, stf,pinire, ca pi ridul ce trebuia st rtmlni. de
nepatruns peutru oriee fel de informatii gi cunogtinl.e, care --"1 oj,.ltL,\*tJ!Z.+
Mediewww.arhivaexilului.ro
139
altminteri ar fi dat alte forme 9i eontinut fapt,elor pi
evenimentelor cu semnifieatie politiee, deett eele produse de
bfieinele propagandei oficiale.
{s[rri. clnd comenoram disparitia sa, se euvine sa aflem
ei Noel Bernard a cizut ca rrD erou, rapus de uijtoaeele perfide
ale tiraniei, El a murit ca rrn luptttor demn, nedtnd ucigagilor
sti niei mecar o elipi senzatia unei bttetii cigtigate. A muritIesind ln urm[. rcgretul durrenc al celor Gane l-au cunceut,
lnfeles, admirat gi iubit. Memoriei lui i ee euvine sa ne
lnehinf,m o elipt, spre a ne reafirma admiralia pentru cei eare,
dispretuind pericolul la care s€ erpurreau priu aetivitatea lor,
aduceau o impontanti contributie la eliberar.ea Romtuiei de
asuprirei ce ! durat 45 de ani gi lle care forte negre o uai vorprelungita gi ashzi. Rani$itele pamtntegti ale lui iloel Bernard
slnt uu pumn de eenute dintr-un borean ee poartf, un numtrr gi
numele eelui ce llaFe uitat lntr-un eolf r.eee $i lntunecm al
unui eimitir din Mtnchen. Diu nefericire, recunogtinf.a gi
respectul fatre de marii oameui ai istoriei unui popor, a fost 9i
rtmine un efort afeetiv pe care psihologia de mase nu-I poate
produce. Evoearilor le revine rnapea misiune a reconsiderarilor
istoriee gi a retmpteerii eu noi tngine.
www.arhivaexilului.ro
::::::
::::,,:--::==:::===::.:=':-:::..==-
-:.-
=:
*
r
PAUL GOMA.
In iunie 1972, mi aflam (tn sfirgit !) la Viena, citresfir+itut sf,ptnminii propuse (de mine lnsumi, fireqte), dupa
rare, eu trenul, ayeam se me due la Mtnehen, apoi la Koln. . .
aptri la kris. Aveam 37 de aui, pentru tntiia onf, iegeam"afari.(deqi niei 'i.uiuntru'nu fusesem, nu rni lrsasem seeuriqtii nieiEacar ia baraea veeinf,: Bulgaria), crr nn an in urme - lgz l -imi fusese publieat romanul 'Ostinato'simultan, ln variantigermana, la Surhkamp pi fraueezt la Galliuard la Ttrgul de
earte de la Frankfurt avusese loe scandalul retrageriiexpozan[ilor din RSR (astfel "protestind" tmpotriva aparifiei instnf,inltate a unei cirli de ua autu rmen), tn timpul iernii(197 l-72) Seeuritatea, Uniunea Seriitorilor, tn general, inspeeial eitiva seriitori (buni seriitori: Niehita Stf,neseu, C foiu)lneereaser{ pe rind, simultan, se me cumpere, str mi vtnzf, (imi
propusesere "pleearea definiiivt din tartr"), eE mspunsesem ca
nu mA lase jidoavca de nevastf,-mea sA-mi plnesesc tiriSoara-trieoloarX, pe eei 30 de argint.i pe care mi-i nunarase, lrbuzunar, prin stofa pantalonului, Eugen Barbu, o lisasere(deocamdatf,) moarti, lnsi ln primet16m me
-
t
a,-
t Snriitot
www.arhivaexilului.ro
L&; )f"-,U,!*?" b"W) 141
Zaharia Staneu, prepedintele, ci eI imi da 4c, 9i mie gi s4.iei,'
pa$apmrte turistiee, s& adue dcr fotografiile afit, aeeeptasem
numai un passport, al [lerrr ln eazul et nu mf, lasi. "gr*nieerii
Patriei's& reintrt in Lagen nevasti-mea, r[tnasA cnedineimsfi
ln baraea RSR pmte sf, me ceanf, (t), invoclnd reunifiearea
familiei (dmr 9i familia-i rrn, vcta euiva). . .
A$adar, ln aeea septimttra de iunie (19?2) eram, oriee-ar
fi zis Titus Popoviei 9i Dumitru Popeseu-Dumuezeu - ehiar gi
tovampul nctru, al tutulon Nieolae Ceugeceu - rrn cetilean
romfin ferieit in Oeeident. Chiar foarte. Deci, eu rrn an ln rrrma
lmi apfiruse'OstiDato", ln toamna Gare venea mi se publiea -
tot la Surhkamp - 'U$a. . .', prio Viena mt condueeau prietena
gi tradueetoarea mea de germanf,, Marie-Th6rese Kersehbaurner
gi soful el bani ayeam, timpul era fimcr crrnoscrnrcrD o mulfime
de baie+i qi de fete indigeni, printro ferieim tmprejurare, tlcrrnccrrsem gi pe "pmtul fintr', $tefan Baeiu, scit la Viena
din Hawaii, ca s-o lnttlneasci pe [rama sa, venita de la Bragov
- ee-mi mai lipsea?
Ei, asta-i qL nu-mi mai lipsea niei meeac Eatry lifut* -.Cind, lntr-o (aprorimativ) diminea[i, aud vocea
ultraeunoseuti:
- Aici e lUoel Bernard. . .
Eu, chitibu$ar lntru ale limbii, coreelez:
- Se ziee: 'Aiei e Eatwpa libea. $i se mai riee: 'Noel
Bernar4 dirrctorul postului noetru de radio.. . "a
Chiar daea ap fi fct eu totul trreaz ti odihnit, n-ag fireaetionat eu mult altfel. Acea voce - sigur ct mi se adresa gi
-\
-::a:::.::a:::
:=:.:::::
=-=,==-:=:::=:1:::-::::_:-:-::
=:-
refr
www.arhivaexilului.ro
142
niei ehiar a$a...
Ceea ce mf,rturisese eu, aiei, sunt eonvins: au spus, rror
uai spune sute, mii de romini despre v(meaMonieei Lordneseu;
despre rcaaalui Noel Bernard. Despre uluiala ci o voce poate sf,
aibe 9i,.. corp.
An fi putut rf,rnine aiei, la asta: Ia socul-confrunttrii. Afmt sa fie altfel: ehiar daea acea *conveFsatie telefonici' a
fost un extras din 'Ctntireata cheale' de loneseo, ehiar daefi,
irei-patru zile mai ttrziu, f,r Mtnehen, cind am dat fat& eatre
fafi Du s-a produs fulgerul cu prieina. . . Din carrza nmindorura:
el erz, prin profesie, prudent, eu. . . reaeiionam pe faf.e la
simpatiile declarate ale sale (Ivasiue, Breban, Sorescu. . .).
A fct nevoie de timp, de'probe" (de ambele plrti), de
"verifieeri", plne sa De apropiem. Mie nu-mi plae funetionarii(ai orieerui patron ar fi) qi gtiu: eu displae foarte multora: sunt
migar 9i violent gi n-am maDere. ..S-a lnttmplat apa curn, probabil, trebuia st se tntimple:
abia dupa disparitia tragiet, nedreapti a lui, am lnteles elt de
putin tl pretuisem pe etnd era ln yiati qi ctt de strimb tljudeeasem. Au trebuit st vina alti direetori Ia Earolm ribetqca se tnteleg ctt de 'neaseultitor' (fa[r de patron] fusese*obedieutul'; a fct nevtie de timp gi de evenimeute (printre
acestea: noartea lui), ea sl aeeept d, tlerw de doae *phaiainu-i era imputqhila lui llel Bernard - ba se instalase rmpotriva
voinfei lui 9i ln ciuda eforturilor lui de a o sparge. (Este vorba k")
www.arhivaexilului.ro
143
arestarea mea, la I aprilie - deEi, ln aeeea$i zi, Bu trrra, ei treipergmne diferite ioti funetimari amerieani, fuseseri anunlate.
Abia tn 14 aprilie s-a dat gtirea - tD-arn eonsolat, spunlndu-mi
cA ar fi putut sA n-o dea nieiodati, nu?).
Ctt timp a tnLit, relatiile nmstre Du au fat .. . prietenoase.
Ba ehiar, la un moment dat (eind a scqs, din emisiunea luiVirgil lerunca - la somatia Departauentului de Stat - un pasaj
din tutorile cureubeului" rn cape tl rugreveam pe Ivasiuedrept informator al Securitetii), +lm-am supimt eumplit gi am lntrerupt colaborarea.
Am mai spus: abia dupf. ce n-a mai fost, am inteles, am
aeeeptat er Noel Bernard mi-a fct mult mai aprupe decitcredeam.
Fire$te, 9i eu ti srmt lndatorat. Hai sa admitem: n-a fostneapirat probe de 'prietenie' faptul ca Earopa rihetd a
transmis, lneeplnd din toamna lui 1922, *Ostinato" ln foileton(prin Simona Drf,ghici - am uitat-o eu totii?); st zieem cf,
'interesul" Iui fata de mine, tn lg?2 gi ZB fusese mai degrabe
fati de fapte, deett faie de feptuilor; ci transmiterea 'Gherlei",
ln lectura mea (lnainte: *uga. . .", la fel), ar fi fost o . . . datorieprofesionale a postului de radio; si mai spunem (nu-i adevf,rat,
dar. . . zieerm-ce): ehiar $i rD iarua lui lgzz NoeI Bernard apas Eatup trib'n Ia dispzitia wmdnilor dia Eomdni* phala 4 martie, pentru drepturile-omului; din 4 martie 9i pentru
vietimele eutremurului - doar din 'tnteres profesional" {dar ce
bine etnd interesul pr"ofeeional al amerieanilor eoineide eu
interesul... iodividual-general aI nostru !). ..
at_
h^=-- r\<s,
www.arhivaexilului.ro
144
G"e nu pot uita ea, ln elteva tmprejurtri, lloel Bernard(totuEi: direetor al poctultiameriaade radio in limba rom&nf,)
a le.sat de-o parte obligatiile sale de salariat al amerieanilor -tru spun ei le-ar fi tnealcat, ci doar, pentru moment, nu le-a
privit. . -
Una din aeestea a fct tegate de I. C. Dmganz Earopa
Iibertttransmisese uD text de-al meu ln care, printre 'oameuii
lui ceauqescu ln oeeident'il numisem $i pe legionarul seeurist
cu acelagi nume. Dmgan a trinis o serisoare de protest, eerind
sa fie difuzah 'ln repliea'. luoel Bernard a fteut si-mi parvina
o fotoeopie, Iesind sfi se tnfeleage ce. . , daee arn de gind sa dau
replieii o repliet, atrrnci si trimit lertul ln termenul eutare "9i,
daea se poate, s& nu-l tnjur foarte tare, niei pe Dmgan, niei pe
Ceaugescrr. . . ".
Mi-a prins fmrte bine 'serismrea" Iui Dmgan: avlnd
tertul dinaintea oehilor, am putut urmf,ri tiliatigafit tntr-unartieol (nesemnat l) publieat tn ziarul soeialisl italian llmaait$eit ;i fraternitatea: 'tradueerea' apiruti ln laceafaral,pasamite din ziarul gree Pwini (l) - paternitatea apatintnd
Securitatii eare, prin lon Brad (pentru Greeia), I. C. Dmgan
(pentru ltalia), a lansat pentru tnttia oar.i'adevirata biografie"
a mea gi a "deconspirat adeviratul meu DurDe: Efremoviei'...
Am diseutat de atltea ori eu Monica Lovineseu despre
Nel Bernad. ltra&van cu Nel te puteai ertape o problemi:
trgumentai tu, eontraargumenta eL strigai tu, ridiea el tonul -
tnsi indifer.ent de rezultatul 'diseuliei" (uneori ieqea pe a h,altemi pe a lui), $tiai: discutia, oearta (seandalul) - fusese dialog:
1
a-a
a
,\4t
www.arhivaexilului.ro
145
trDul din fata ta aoeepta Grt. . . . nu ttie ehiar totu} accepta ca,
s-ar putea se se Eneri, tn+ele. Aceet *cusur'se tntilneqte din oe
ln ee mai rar, in genenal, la cmeui $il deloe la vcbiteii de
limbe rom&n&.
iloel Bernard nu mi-a fat ceea ce se eheamd.: prieten.
Dupa disparitia lui am lneeput se-mi spun, din ee ln ce mai
deq din ee ln ce mai eu durere:
'ce bine ne-am fi tnteles noi doi - daee el n-ar fi pleeat. ..-d)Dmmne ce. . . ce,rtmi i-am fi trasl nri dcf - ca lntre prieteni t"
www.arhivaexilului.ro
PROF.DR. HEIIRY EART.
L-an cunoseut pe l[oel Beraard de-a luugul numerogilor
ani lu care a fmt dineetor aI departamentului rom0.nese al
Europei Libere. Era un profesionist de eel mai tnalt ealibru 9i o
fiiute umane bineeuvlntatf, cu un earaeter ales qi idealuri
tnalte. Am devenit prieteni apropiati.
cind IUel a pneluat omdueerea departamentului romfinese,
popularitatea emisiunilor Europei Libere era foarte scezute lnRom&nia. Aseultarea ae ridiea la eirea 25% si adesea se eifrasub eea a voeii Amerieii sau BBC-uIui. [a aprorimativ uD an
de la venirea lui Noel la direefia postului de radio rominese,
ascultanea a creoeut la eirea 50%, dubllndu-se. Dupa lnet un
,nr ea a ajuns la 65% , tripttndu-se aproape lntr-un ristimp de
numai doi ani.
Niei un alt director al Europei Libere nrr a atins operf ormantf,. comparabila. Influenta lui NoeI asupra
departamentului a fct prdunda si de lunga dmati, astfel iueit
ehiar dupa moartea lui aseultarea a eontinuat sa rarDint foarte
ridieata. O realizare lntr-edevir uniea gi uimitoare!
t F*t Ilirecior aI tleynrtameutului de sond4i aI ascult^itorilor - nnfl,t-/
www.arhivaexilului.ro
VIRGIL IERUIICA'
Moartea trausformf, viala unui om tntr-o biografie.
Biografia lui Noel Bernard a?e ceva din simplitatea de lumina a
unui destin: s-a trascut gi a murit ln studiourile Europei Libere.
Adiea h RomAnia. Pentru d ln spatiul imaginar al studioului,
a fct instalattr Rm&nia r.eala, ln ear.e Noel Bernard - acest
agnostie cunpatat - a intrat ea lntr-o religie. O religie ciudata,
eu milioanele de eredineiooi invizibili care - din l.ara ferecatf,
de istorie +i de Denoroc - ti agteptau mereu spusul, ea uD fel de
izbavire.
Paradorul e insa ce Nel Bernard n-e proponf,duit nieiodaH.
$i totugi, lara li agtepta euvintele eu o lnfrigurare ee depi'gepte
tonalitatea rece a cornuaicarii. Coaaniearea devenea
amaaiane, Cum se erplief, rcest transfer, aeeastf, migrare
cuvlntf,tmr.e? Existi un mister al vocatiei. Voeatia lui Noel
Bernard a fost aoeea de a opune mineiunii ca trgomot, adevlrul
ea poaptf, esenfialf,. A gopti esenlial adev&rul, lnseamn& a Iua
eurintele eele mai sinple gi a le a;eza tn a$a fel, lnclt fiecare
dintre ele si seeundeze bttaia de inima a aseultttorului. Asta
' Critie lilerar. Aeest tert a fost difuzat la Radio Europa Libera.la moartea lui NoeI Bernard, laZg decembrie lg8l.
www.arhivaexilului.ro
::,::: :
:: :::: :
::::::::::::::-=-::j:=-::
=-::::=relre!re
r
148
&tpu A.^^- k*vacea dimensiune cecreti ce di adevirului insugi o gireutate,
o uecesitate vocativi, o yrednici inridieinare. Totul firiemfazi, fEri semelie. ciue I-a accultat pe iloel Eeruard -.dar existi careva care si nu-l fi ascultat? - nu-i va putea
uita vocea, o voce in transparen[a cireia se coutopmu subitrostirea rflspicati, rigoarea ideii, respectul pentru fapte,uueori au lipseau nici ironia roditoare, uici semnul nirErii,dar niciodati ace*te figuri de retorici ocoliti nu se abiteaude la demoitatea eleganti a spusului. Hoel Ber:oard a fostmai mult dccit uu bun ziarist. De obicei, ziari;tii sau golese
eveaimentul de suhtertul lui intim, sau ii eaagereazil - prinseuzalional - conlinutul, ceotindu-l astfel din matcaobiectivf, a povegtii iatimplafa For[a lui toel Beruard era
de a citua eveaimentul - prin analogie qi participare - ineontertul triit de inqiqi aseultEtorii sEi, De aici, convertirea
cosrnievirii in saoszisae. $e vor fi gieit, pmte, unii care
ei nu fie receptivi la aceasti pasiune de a refcri despre
realitate. Acestora le vom ri*punde cu depa*ionatul yalery:Auileverul nu se pmte ob[iue decit pasioral". $i le vom mai >{.4
$ptrne ei seerctul lui iloel Bernard nu consta in a inviluipasioaail,ldeile gi faptele - aetfel ar fi cizut in ideologie - ci
de a interoga adevirurile eu pariune, toel Bernard n-a fostun ideolog, ci o eongtiinfi sare a intruchipat cetea de
drqrtate ;i libertate a rominilor de pretutinileui. Gra[ie lui,Europa Libed a deverit o tribuni a drepturilor omurui, ra
www.arhivaexilului.ro
149
unde nu aj'ng uiei tntimpinf,rile, niei plingerile. spre'Europa Libem 9i spre direetorur ei, a pornit 9i lrlba isroric&de protest a minerilor tn greya pe valea Jiului. ya uiracineva, apoi, ef, ln yrernea eutremurqlui, rominii gi-aulndurat mai upor suferinta li dezastrul, gra[ie lui iloelBernard, caFe a transformat Europa Libem lntruu scudio
desehis apelurilor qi tntr-ajutorului?
Daea "irtelig€nla nu este - cum se spune - deeit o memorie
organizata', Noel Bernard gi-a consumat acestf, inteligentaprintr-o risipa inimaginabile de lueiditate, efort, tnfelqere pi
aetiune. sosea primul tn atelierul lui de lueru, si era cel dinurma eare-l piri.sea. Tot eeea ee putea iateresa Rominia eraascultat, dmmuit, interpretat, penlru a fi lansat apoi pe unde
in tara ffra antene, tn ta;.a sistematie dezinfmata lflierofonal a
devenit pentru iloel Bernard instrumentul viu al inteligentei
Iui gi al memoriei tuturor. Din timpul coneentrat pe anteni, ela feeut earierd libertetii.
Taina pneumatiei a mortii se stmduiegte sf, transformeacum aeeasta prezenti scump&, intr-o cutremurfitoare abseutfi.
Absentele slnt lnso - trebuie sf, r.rf,mlni - nemotivate ln eeasul
aI uuspnezeeel€a, eeasul despartirii de prietenul nctru risipitor.Aiei e Europa ubera. Fera NoeI Bernard. ca gi eum laeremile arputea sptla doliul. Doliul domneavoastrf,. Doliul nostru. Iloliulvintuit aI undelor. Aiei e Europa Libera. Fera lloel Bernard. oeroare a destinului.
www.arhivaexilului.ro
VLADIMIR KRASNOSSELSKI.
Rtspunsul a fost prompt ln oetombrie'?8. Treeuseri doar
gase zile de etnd li serisesem, la seurtf, vreme dupa sosirea lnoeeidenl &Iitcialele salg prezeu[a me de-a rindul tn studio
pentru eontactul eu gi lntre vietimele eutremurului din 'zz, ildesemnau natural ea primul meu demers *dincoace'.
Aveam sa tnteleg de la prima tnttlnire: promptit"An"fuyenea dintro emstantt" inepuizabile, febrila sete de informare.
Impletite eu darul de a despf,rii pe loc esentialul de seeundar,
integrindn-l lntr-o reppezentare coerenti. Noul venit era
pufratml unc date pemeptii impnesii pnmspete. profesionistul
nu rala asemenea oeazii.
Augajate, analizele lui nu erau niciodati patimage,
"ideologizate".
Ilar un asemenea interlocutor rezervf, surprize.
La B mai 1979, abia fteusem eunoqtin[ireind lmi spuse:
"l" rqg se-mi faei pentru programul politie de miine un text de
doui pagini sarirnsp, despre semnifieatia p,s care 9 mai o are
lntru dmneata'. Prmet ;i fere prcalabile arabescrni stilistiee.
,\
1
)"T
=--:
=:::
=-
}Gc
il
,/t Col"bor"lor al Eur.opei Libere - Serre"{www.arhivaexilului.ro
151
Bazatf, pe r,n intens travaliu inteleetual anterior,,rapiditatea optiunilor gi deeiziilor era de naturt sf, surprindh,
eontrariind totodatd eonfortul gi lncetineala.
A doua zi pareurse manuscrisul ln eiteva eUpe, iar apoi:h
$artieipi la o mase rotunde. Intram tn studio peste zeee
minute'. Interval in care, cu toati ora rerativ avansati,modifiea tot pr€ramul Aetuatiritii Rmf,ueqri: date de ultimmoment inversasem prioritriile. Aetualitatea trebuie str
nf,mttrf, aetualitate. Ftm amintri gi tntemeiati pe fapte bine
verifieate. Si daef, informatia nu pmte transgr.esa maqginea
relative a obleetivitetii men6ti si rn fapt nu este de rceea
nieiodata total inoeenti, ultimul seu efort rf,Dine onestitatea.
Aprehendrrea gi verifiearea evetrimentului real sau presupus,
opliunea sneori dureroasl pentrE adevlr, ln detrimentuldorintelor.
Cmmicarca, la rindul seu, are o regula de aur. Emiletorul,
reporter, eomentator, are misiuuea sA transmitf,
Brr se auto-aseulte. HiveIuI limbajului depinde de
se adreseaza. $ccla gFea pentru epiritele supra-spoeializate,
abiinere obligatorie pentru prefiozitate sau snobism. {n igeneral, tmi scria l$oel tn martie 1980, un text radiofonie eu
cit este mai simplu, eu atit ria fi urmerit mai E or, eu afit mai
mult eu eit Du ne adresam numai inteleetualilor ci gi maselor".
Ultimele rtnduri primite de la eI poarti data 29 august
tq8I. Insoteau serisoarea unui ascultator care sqgera postului
clteva teme.'Mi-ar pareB bine si diseuttm aeeste emisiuni ineeptembri{
un
eei
mesaj, sa
Gf,rora li
:::::::::
=-::::::==:::--:-:=:
:::
re
H
)),.
www.arhivaexilului.ro
MONICA TOVINESCUT
Cind Pierre llora spunea cA, lD aeeastf, ere a comu-
nimtiilor, istoria se faee ln selile de redaetie, de la eiare, radio,
televiziune, n-avea cum si cun(nsce uaul din eremplele cele
mai gmitoane lntru confirmaFea acestei coneepf.ii, pe lloel
Bernard,
Deorrece ileI Bernard n-a fct dcr un gazetar ln aceeptia
elasie& a euvlntului - oriett de remarcabil - ei a gi partieipat Iarefaeerea unei istuii sttleite. cu el tn frunte Europa Libem
n-a fct numai un pct de mdio avlnd meritul de a infonma o
+are supuse dezinformf,rii sistematice, ei gi o repliea aetivt Iacwelianul Minister al Adeverului ce pusese Rorninia, ca tot
estul Europei, sub sennul minciunii ofensive. A restabiliadevirul ar fi fct dqia o menine crr caFe s-ar fi mulfumitoriee direetor de emisiuni lntr-un astfel de contert. Nu oi Noel
Bernard. Implieat, angqlrt ln cel mai bun sens aI cuvlntului(eeea ce eontrar aparenielor nu desfide obiectivitatea ci olntiregte), eI a inteles ei evenimentul poate fi ereat, nu doar
coment^at. *
*-r---o- c-6.r. t -r.-i.gl-I
A.lyl**trao
t R.daotor la Radio Europa Llbert - *r{-
I\^ii ir- l.-1" . a"^-4-'.\t'* Y',tt'. tt-, ij)"^ nn tn t o -
**a-E- e& i[_c A.- il.&a,".hd
.C
www.arhivaexilului.ro
154
./\Inainte de a deveui tn Rominia acelor ani un mit, o'
legenda vie, Noel Bernard a inteles instiuetiv ei opinia publiee
din fari nu trebuie doar informati dar gi formah gi ee orieelibertate se Gepe preeedata de o pedagogie a ei.
Pentru ertrema uIgeDlA a situatiei - o ulgeDta ce s-a
tntins pe decenii - Noel Bernard avea o ealitate eonsiderabilt.
Rapiditatea. Nu a fost doar unut din eei mai buni gazetari pe
care i-am eunoeeut dar 9i uuul dintre eei mai rapizi. singuradifieultate cu eI era ci tnrelegea ce rrei se-i spui lnainte ea tu
"e-1i fi putut duce ptna la capf,t ratiouamentul. un siugur
eremplu. Imediat ce se pr.oduee eutremurul din tg?7, lloelBernard initiaze un prqgram speeial de o om, consaerat mesaje-lor eelm din stn[initate llentru rudele gi prietenii din iara.Telefonele lneep s& zbiruiie au numai la Munchen dar gi taParis. Dupa o orf,-doua, supusi aeestui adevf,rat asalt, ll ehem
gi-i atrag atentia asupra aeumulf,rii de apeluri eirm nu lemai putea faee fati doar o ort de progmm. I te transmit pe eele
mai urgente (tmi aduc aminte gi azi, mai multi eritati din paris
cereau strruitor ve$ti despre Ana Blandiana).'il intreb ee s-arputea face ea sa lergim epatiul rediofonie. oilu gtiu lnei - rmirtspunde - ile mai telefonf,D spre eeam". Nu aveam si a;teplatlt.'In vreun sfert de orl me gi ehemasera alte rece persoa.De.
Peste alta jumf,tate de orn il caut pe lloel Bernard. 'Nu pot sa
vi-I tree - tmi mspunde seeretara. E In studio". ora rer,er\xate
programului speeial treeuse. llu ln[eleg, inse eer legatura
direetf, cu studioul. o obtin pi tn eiteva secunde aflu ee se
lntimplase. Intr-un timp record, Hoet Bernard reugise si
T
.J
't
www.arhivaexilului.ro
155
convinge direetia amerieanf, sf, transforme eomplet programele
lntr-un "non-stop' de infor-maiii Ei mesaje supunindu-se el
lnsugi rigorilor aeestui ritm, tn studio, tot timpul, primind 9i
transmittnd tn direet apelurile care, rapid, au ineeput e& curge
nu doar din strdinitate, dar gi din Rominia pentru Rom0.nia.fn
Ioeul lui Radio Bueuregti, paralizat de seleroza partiuiee,
Europa Liberf, faeea astfel lqgetura din orage spre Bueure$ti, de
pe o strada pe alta a Capitalei.
Nu-mi adue aminte cite zile a [inut aceastr stare de
ereep[ie, pentru eare Noel Bernard obtinuse gi lungimi de unda
qi emiiat@re suplimentare, gtiu dcr eum Munehenul, gralie
lui, s-a mutat atunei la Bueuregti, lnlocuind administratia
rmineasea d earei optimism amutise. Aiei se auzea rtsuflareaeelor care se Iinigtisera afltnd de rude 9i prieteni nevitf.mati,
tot de aici se afla gi de primele ajutcre trimise din striinf,tate,
inainte ehiar ea avioanele 9i eamioanele sf, fi pamsit eapitalele
(hcidentului, iar Munehenul devenise epieentrul cutremurului
bueur6tenn.
Ile la eutremurul geografie la cel al "oamenilor". prima
disidentf, din fara a fost tDregistpata tot la Muaehen. Illi;earea
pentru drepturile omului lansati de Paul Goma, rn primul riud.
In afam de gtirea arrestarii propriu zise a lui Paul Gma, pe
care regimul de Ia Bueuregti a reuqit s-o bloeheze eltra timp
hiei o ambasadl nefiind la cueut, $i niei un telefm ne ajungind
ptne h Oeeident), miqearea Goma a fost urmf,rita etipr de elipe
prin gtiri din Rmania rnsotite de tote neaefiile rlin strtinitate.Nu era numai pasiunea de a informa dar gi aeeea - mai nobila
L
I
1
www.arhivaexilului.ro
156
- de a proteja. NoeI Bernard a lnteles lnaintea multora ce un
om persecutat, despre perseeutia ef,ruia se vorbette, doblndesie
un fel de eelebritate ee-I pune la adepost. Me tntreb etti dintre
eei eare 6-au vizut pur gi simplu salvati prin interven[iile
Eur.opei Libere tSi mai amintese eum trebuie de acest fapt?
Foarte pulini, daca ne referim Ia tieerea care s-a apternut lnjurul numelui lui Noel Bernard chiar 9i dupe revolutia din
deeembrie 1989. Cit era in viali gi la pct (el a murit laEuropa Libera crrm, alta date', Molidr.e muFea pe seentr) NoeI
Bernard devenise aprmpe un Bume ctxnun intru atita era
repetat. Toti +tiau c[ au tn el pe rpf,ritorul prin ereelenla, de
la intelectuali la minerii de pe Valea Jiului, de la scriitori lamuneitorii primului sindieat liber din Romtnia (SLOMR).
Un atare sentiment al urgeni.ei nu se erplica doar prin
omenia lui Noel Bernard. ilu numai prin reflerele lui de
excelent gazetar. Sau prin sentimentul pe care Du se putea siuu-l aibe - degi nu-l mirturisea aieiodah - de a fi adevtrata
(singura de fapt) eontra-putere din Rominia. Ci +i prin
cunoagterea in profunzime a regimului comunist gi a pirghiilor
sale. E, foarte probabil, primul direetor de emlsiuni spre
Rominia care a tntreles locul pe eare-l joaet Lntr-un astfel de
sistem'inginerli sufletului".
Pentru rqgimul conunist cultura rrmla si fie eea mai
Pretrui6 umi a pFopagandei. De unde, [a tneeput, privilegiile
aemdate inteleetualilor, seriitoriltr, rrtittilu. Armi ce putea
sf, fie lntoarsi lmpotriria sistemului. A gi foet. Chiar ignorlnd
barieadele pe eare eolegii lor din restul Europei se ureasent lnwww.arhivaexilului.ro
157
clipele de cumplnf, (revdu[ia maghiarr prqgititi de cercul .
petoffi, charta ?7, K.o.R-ul, prima repunere rn ehestiune a luistalin care ln Rusia tneepe cu soljenittn ri umbraeoncentrationarl a lui Ivan llenisoviei) scriitorii, artl$tii ce s-au striduit sa asigupe eupraviefuirea prin eulturf,, aureprezeDtat un talon al lui Ahile tn blindajul *clntlrilorRominiei'.
Evideut, nu iloel Bernard a fost la originea aeesteimutatii. El a tnteles tnsa s-o privilqgieze. Intuind rolul culturiilntr-un astfel de regim, a ttiut sa convingi direetria amerieanide necesitatea unor emisiuni literane pe mf,sura agteptf,rilor.
Ilaee gi azi la Europa Liberf,, seetia rom&ni are mai multe ore
dedieate eulturii deett eelelalte sectii, faptul i se datoneaz[
erclusiv. Era prin 196?. I-nm sugerat atunci si laloeuim eele
elteva emisiuni limitate ea timp, zeee minute pe aiei, un sfertde ora pe dinsolo, printr-una Gonsacrati aetualitatii eulturalefio +r"a (mai ugor de admis) gi prin arta intitulati .Teze gi
Antiteze Ia Paris" pentru Iegatura cu eurturile oeeidentale (mai
gpeu de admis). Pentru a convinge un 1rcst american sf, dedice
50 de minute actualitetii pariziene, trebuia si-i faei pe
direetori si luleleagr pe de o parle et rominii stnt tn primulrlnd atraEi de Frant&, p€ de alta ei parisul mmine rnarea
ranpf, de lansare, o lncrueigare a drumurilor tn cape se
lntllnese lmte eunentele gi modelele litenar"e $i artistice ale
Oceidentului. N-em discutat deett rrFeun ceas. A fmt imediat
convins. Mi-a cerut un rnemoriu eu prineipalele argumente. $inu mult dupa ageea au foet lansate de la tm post emeriean eeea
.1:d{ 1r+ :<;z-p*\.t -rr-
iie^1.
www.arhivaexilului.ro
158
ce nrr erista pe rrD post franeez: 'Tezele gi Antitezele la Paris".'
Tot aga qi 'Povestea Yorbei' a lui virgil lerunea. pentru
paginile cenzurate, interzise, erilate, aceeagi imediatatntrelegere. Fara ea vreodati o imirtiune erterioara - fie chiar
a lui - se le fi sehimbat niei eursul, niei conlinutul, niei maear
o virgula. crnd ayea un eolaborator etruia ti reorda inerederea,
iloel Bernard abaadona orice prerogative direetoriala. Devenea
el tnsugi eolaboratorul colaboratorilor sf,i.
Am spus ea lloel Ber.nard 'intuise' impctanta eulturii.
Intuise gi pentru ci el eunoqtea literatura rmini. cind un
seriitor romin, in trecere prin Paris, voia sa-l vadf,, lua
avionul gi veuea. Marin Pr.eda ne ceruse si-l cun@sca. Noel
Bernard a sosit imediat.$lneori tnttlnirile aeestea luau $i olntorsiturtr emie*r. La a doua sa gedere in capitala Franlei,
Minon Radu Parasehivescu ne tngtiintase din prima elipa ea
trebuie neapf,pat sa-l vadr pe iloel Bernard. Nu ne va eomuniea
ce &Fe de spus decit reuniti cu totii. Era "extrem de important".
$i bine lnteles urgent. L-am lntrerupt pe lioel intr-o eonferintrn.
Era forte ocupat. A hsat totul qi a luat primul avion. La
nestaurantul unde ne-am dus se-i vedem pe el $i pe MRp, l-nm
gtsit cu uimirea fntiparita p fa[t Ce avea atit de esential sa-i,
sa ne comuniee M.R.p.? Mai tntti ii eerea ea Europa Liberf, stalclcuiasce utr juriu de onoare format din. . . legionari care sa-l
judece la microfon pe Mihai Beniue pentru denuntarea la
Seeuritate a unui'camarad" al lor. "Bine, a replicat buimeeit
lioel, dar eum o si vini Mihai Beniue la a-sa eeva?""*Niei o pro-blemf, - MAB fgi pregatise respunsol - arn vorbit eu Dumitru
F
:::::::: ::
:.:::::::-::-::::
-:r:l:=::=r-:==
::::-:
ret
F
www.arhivaexilului.ro
159
Popeseu, ml-a promis: tl trimite cu forl,a'. $i e probabil cn lnfala enornititii propuDerii, Dumitru Popeseu tsi rpusese ca nu
trebuie eontrariati ziuateeii. Ce-l cocta sf, promite,, elnd orieine
tgi putea da seama ci un astfel de ljuriu" Du s€ poate aleatui
la Europa Libera, ca, ln generalrun post de radio ru se poate
eonstitui nici ln tribunal, niei tn ltitrnberg? Oricine, nu Lnsi $i
M.R-P. Gare iiaea la planul lui.
Tot MR-P. mai ave& si ne tn$tiinteue de uqgentf, gi asupra
marelui perieol ce s-a abetut rsupra culturii bueuregtene:
invazia seriitorilor transilvineni.
Ilupa ee l-am eondus lmpreuue Ia hotel pe M.R.p, prima
oarl l-am yezut pe Noel buimaeit: voi eredefi ci M.R.p.-ul e intmte mintile? L-am linigtit: era lu tmte mintile, numai ea
mintile ru""t"#Hu ale lui, deei de ua tip speeial. N-am mai
emeutat mult, Noel a serit tn primul tari sf, nu-$i piarda
ardonul; se repezise la Paris lntre o mase rotundt gi editorialulpe eare trebuia sa-l tnregistreze a doua zi. $i ln care - mai e
nevoie st insist? - D-a foct vorba uiei de Mihai Beniue, niei de
navala ardelenilor in cetatea lui Bueur.,\'Intilnirile cu scriitcii Err erau, bine tnteleo, singurele.
Am pomenit de ele deoareee la ele asistam cu virgil lerunea.
Ihpa crrrn nu doar eultura rom&na o cunogtea Noel, ci tot ceea
ee privea Rmonia, & la eemomie la polidca, de la eveuimentele
vizibile la eulisele Comitetului C.entral.
Ctnd bruse a lneeput boala ce avea se-l rapuna, cu totiiam resimtit-o ca pe o rnare primejdiernu doar peutru eI dar pi
pentru viitorul Europei Libere. Mi-adue amlnte: iegeam de la un
'btL
I
www.arhivaexilului.ro
160
hrt );-k*t
Ierunea gi mie:'Am ceva Ia phmtni. Sper si nu fie eaneeC'. Am
tughetat. Era eaneen Cind diagnretieul s-a precizat, tloel a
lneeput se aibe benuieli. hintre emisarii pe care ti tot trimitea
Bucuregtiul of,icial, yreunul n-a venit cu rru gtiu ee sistem
sofistieat pentru a-l iradia? Btnuialf, eare a sporit, dupa
disparitia lui, atunci cind, rind pe rtnd, Mihai Cismir.eseu 9i
Vlad Georgeseut urmagii sf,i la postul de directie, au fost
doboriti de acelagi ntu, tot attt de galopant. La lloel Bernard
devenise la ultimele clipe o eouvingere. Iloar ln ziua cind vor
putea fi consultate toate arhivele Seeuritalii, vom obtine
confirmarea sau infirmarea enigmei.-/In momeutul ctnd a izbucnit revolta de la Timi$oara $i
apoi s-a ertins Ia Bueure$ti, de la primele imagini televizate,
m-am gindit la Noel Bernard. Nu-i fusese dat sf, trf,iasef,
aeeastt elipa pentru care se pregetise, pe care o pregf,tise de-a
lungul lndelungatilor ani de lupta.'Ir*i ""o"a
sa fac trumarul
lui de ielefon: 'Ce spui Uo"t&*Si aga cum transformase la
eutremur toate prqgramele intr-o singum emisiune "Don-stop'',
tot atit de re@e mi-ar fi r:espuns probabih 'Mutim Eunopa
Libera la Bueuregti'.. .
Moarlea lui mi s-a perut ln deeembrie 89 poate gi mai
nedreaptA ea atunei clnd se sivi$ise. Daei. tmpotriva ei uimeni
nu mai pmte lupta, uu lueru stf, ln pcibilitatea nestrn atuturon si eurntm uitarea ce gterge din eumplita istorie a
totalitarismului de Ia noi numele unuia dintr"e eei care au
I
-\T
{)_}r-
www.arhivaexilului.ro
1;1i;;,- l"t-fistciei. ilel Bernard trcbuie redat menrciei rmaneqti" In ea, $i-a .treucenit laul. $i t-a sfintit
161
www.arhivaexilului.ro
MARIN CONSTANTIN.
s-a seurs un deceniu de clnd s-a despertit de ncli iloel
Bernar4 cel ee, tn eemrile cald izvrite din acudrrile Rapsodiei
X lX a marelui Eneseu, re cemnala pe ealea undelor, cu
alaruanti tugrijorare gi ura organiea, draeonieele migeiri ale
crrniei dictaturi $aE. . . eu adinet dragcte umani, ne alina
spaima tn raze de nadqlte qi lumine.
Stradaniile ftra de istov gi eredinta fam de prihani ale
aeestui lnaripat luptf,tor pentru libertate gi demoeratie, au
iseat qi plemadiL'{; noi toti, nevoia de a-I simti mereu viu 9i dappoape, tnvingindu-li mmrtea, diminuind tristefi, calindvoinie, tonifietnd fiiate eizute ln deznedejde, sttrniad nelinigtigi fmmintare, solieitind per-spieacitate 9i intelepeiune celor
ce-gi desfegurau eristenia 'acolo', pe meleagurile unde
opresiuuea trnrarroief,, lueiferyiei, ce pf,nea fem sfiqit aliena,
desfigura, distrugea sau ueidea bezmetie.'
llorocul gi propria-mi stea m-au purtat pe drumul princare l-am putut eunoagte bine pe lloel Bernard,
tn mai tot deeeniul dinaintea trreeerii sale 1a agfiintt, 'l
t Diriirrol eorului Uaduiigald fiwww.arhivaexilului.ro
163
obignuia sa vinf,, aleturi de eolaboratori apropia[i sau eu loaua
gi Andrea, la eoncertele Madrigalului, prin Austria, Germania,
Italia sau Elvetia. ..Mult mai ltrziu, tn 1988, ctnd tcmai la San Diqgq la
granita Statelor unite eu Merieul, am zf,rit-o ln sala, printreauditcii reeitalului nctru, pe Andrea, treof,rind tn unda de
bueurie Ge m-a lnfiorat, rm tevf,zut, parci, pe cel ce, cu ani lntruna, a dcit sa infs[oqge Madrigalul sa-i deslugeasca md.ivatia
abcderii unui repertciu derutant sau eontradictoriu, neezitind
apoi sf, pledeze cu pasiune 'pro-Madrigal" ln fata atijorseeptiei, daet tru reuvoitori, aeiuiii prin eotloanele politiee sau
"muzieale'ale tirii ori strf,inf,tf,fii, dovedind astfel adrnea sa
iubire de art6 gi nepotolita-i sete de eulture 9i dreptate, triitedin speeifiee unghiuri nationale sau universale.
'Pentru eolindele sau eintf,rile neligimse, ctodoxe sau
eacolieg pe care le prmiovaii tri pentru "documentele vechi"
culese de mari euncef,tori prin mtntstrile if,rii sau pentru
multe luemri de avangarda, ya trebui (mai mult deeit probabil)
sa plrtiti un tribut ; de nu veti sef,pa, ginditi la mariidomnitori moldoveni sau munteni gin asemeni lor, evitati, priubin si deveniti "pagalie'. Cum rctul Madrigalului, in afara
turneelor, este aeolo,'acasf,", evident cf, nu va fi deloe u$or!". .Spusele lui s-au adeverit. Tracsea el, iloel g"nou;: )
rtnine pentru noi un mare prielen vizionar. Ilar tri.sf,tura de
caraeter eea mai lmportanti ne rpare clari li definitorielntrebtndtr-De: eine va putea uita devotiunea fanatiee eu care
se daruia, plna la uitarea de sine, peutru ideile qi idealuritewww.arhivaexilului.ro
164
libertf,tii? ... ani 9i ani... emisiuni si... iar emisiuni...'editoriale gi tnfltcf,rate pledoarii . . .'mese rotunde" . . . gi, . .mereE. . . aprinse comenl.arii; pote uiea vneun rmin cu ce
promptitudine uniei a aetrionat eI, cu tntregul post.de radio pe
eare I-a eondus gi eu care gi-a eonfundat eristentra, ln noaptea
teribilului eucremur din 1977, sau tn zilele ealamitllilor,tinundatiilor... sau.... saE...$ro tmpf,timirea cu care
sustinea' alnra cauza demoeraliel oeeidentalg fervmrea eu
Garte ne-a rplatat filmul alegerii lui Rmald Reagan ca pregediate
al Statelc unite insistind eu ttrie uirrpra tnal[elc semnifieatii
pi perspeetive ale unui astfel de fapt sciat-politie?
Bunul nootru prieteu a dispirut pe propria-i barieada, hchinurile celei mai neerulitoare dintre boli.. ..
Starea de priveghi a loanei nu poate lua sfirpit deeit l&. .,\"relntilnire". .. $i a noastri, a tuturor.
AjEffi-LDoamnerpe romini sl-l eunoasee, farf, oeoliguri,
pe eel ee a fmt Noel Bernar& un om adevirat, un profund
demoeratl
d;
:- t'z'6-r'U
I
www.arhivaexilului.ro
IRINA MOSCHUNA-SION.
AD frr fala mea o fotografie a lui lloel Bernard, faeuta
cu pu[ine luni lnainte de disparitia lui prematurt. cu eeareine
adinei sub oehi, cu trf,siturile aeeentuate de suferinit, cu ceva
ertenuat! aproape deznrdrjduit tn privire Scriu aeeste rlnduricu stiloul lui aurit, pe cane sotia sa, Iola, mi l-a daruit ea
amintire qi eu s&re, ani de zile, el a eorecte t s#dut o.K.-urile la
texte, a seris note de instruetiuni membrilor departamentului,
a ftcut lnsemnf,ri de tot felul.
G*rt sf, evc o imagips eit mai oompleti, exaetf, a lul a$a
tum l-am eunccut zilnie, iimp de peste zece ari de colaborare
eontinu[.
Ceea ce cred ed nimeni - niei chiar eei ee au ineereat sa-l
loveasea - nu i-ar putea eontesta vreodatf,, este pasiunea pe
care a avut-o pentru profesia sa ti dlruirea totalf, cu care gi-a
tndeplinit - eeea ce el eonsidera o adevaraH misiune - sareina
de dinectm al departamentului rm0nese al pmtului de radio
Europa Libera.
Impresiona ln primul rtnd la el un magueetism Ge erunna
.a-
1
t F*te s€cretart de directie - Ilelnrtamentul romi o* nnl{
www.arhivaexilului.ro
-:
rcre
rc
166
din ochii sf,i de un albastru inlens elnd te fira nu puteai sf,-ti'
desprinzi privinea din ochii lui, emi eaptivat. Apoi, euerglia,
puterea lui de rtunce, de deeizie, eonstiineiozitatea, dublate de o
minte ager1, de uu Salent gi o euucater"e a meseriei eale de'
r,iarist, care atingeau uneori perfeefiunea. Niciodati un euvlnt
lu plus, nieiodaffi o informalie eare DII era eu grijl verificatf,'
totdeauna erprimlndu-se tn putine euvinte, dar alese 9,i tn
acelagi timp preeise, lovindu-l tu piePt Pe adversar 9i
doborindu-L Eindu-i oriee posibilitate de a se apera, punindu-l
la zid. ilieolae Ceau$eseu a fost de nenumf,rate ori supus unui
proces eu mul[ mai drastie deeit ultimul, eel ee l-am vf,zut eu
totii la televiziune - gi 'ereeutat' de Noel Bernard, ln
editorialele sale. Editoriale Pe caFe mi le dieta mie aproape
totdeauna; mmente Ge Y(x. ri.mine IneFeII vii tn mintea IDea'
Adesea, eu doue-trei ore lnainte de a le dieta' Noel Bernard nu
era ine{ firat asqPra temelor I}e Gare aYea si Ie trateze in aeea
stmbate. Dar se vedea dia privirel sa ef,, in timp ee I'ndeplinea
alte sareini, eitea telte, purta discutii la telefon sau tn biroul
sAU, era p3eocupat mereu de ee Va serie. P1aa ee, spontan, ln
ultimul moment, se decidea. Cerea materiale' elemplare din
'scinteia" cu diseursmile C,ondueftorului' 'celui mai iubit fiu
al poporului", se documenta $i, uneori, vineri la ora I7, lnainte
de termiDarea servieiului, me chema st-mi dieteze. Dieta de Ia
lneeput eu ciguran(A, ea gi cum textul era deja imprimat tn
inlea s& ciFcEtirrd prin Htou, fumrnd iigari & foi 9i qrindu-se
etnd ltnga mine, eu ochii pe ma;ina de seris, cind lu fa[a
ferestrei ee dldea spre Englischer Garten, eu privirea pierduta
www.arhivaexilului.ro
167
ln zare, eufundat ln efortul de a gf,si euvintele potrivite..Foarte stgur pe vcabularut seu de+i perasise (am I,a ls ani,
rom&aeasea sa era perfeete. TotE$i, nu refuza gi ctte o sugpstie
a mea' clnd nu gisea un eurrlnt gl ea coresptrDdea eu csea ce
dorea el se exprime.
I),espre rolul important Jueat de NoeI Bernard tn timpulerizelc internatim.ale Ga, de eremplq Gullanea Cehclovaeiei
de ef,tre rugi tn 1968 sarr cu oeazia eatastr.ofelm naturale ee
s-au abatut asupm Rominiei, ea inundaf.iile din 19? I sau
cutremurul din 1977, ett gi despre qiutorul enorrn pe eare I-aadus terii 9i popuului romin, yotr vcbl desigur gi altii, mai
bine ea miue. Eu mi limitez mai ales la lsoel Bernard, omul,
asa crrm l-am putut observa, zi de zi, la masa Iui de lueru. cu ocongtiinciozitate oi rtbdare de admirat la un om afit de
solieitat de probleme maltr€, €l nu ezita sr dediee ore tntregideseifra.rii serisorilor eare, pe atunei, veneau din [ara atit de
rar pi eonstituiau pentru noi un eveniment de prim ordin. De
eremplu, scrisonile minerllor din valea Jiului, scrise fmrteneeltet gi eare au produs pe atunei senzatie printre noi sau eele
ale altor euralrgi lrptitori peatru liberlate ea preotut caleiu-
Ilumitreasa ori scriitorii PauI Goma gi llorin Tudoran. Uneori Ie
deseifra eu lupa, oprindu-se lndeluBg asupra unui cuvlntneelar. Pentm nimic tn lme Err ar fi schinbal mis ci adeqgat
Erelar o vorta. Hiei tn Geea Ge privqte nestul corespoDdentei,
lloel Bernard nu nqlija nici eel mai modest sau neinteresant
GoFesllondent, dorind sf, rlhspunde personal gi detaliat, eu multa
rabdare gi auahilitate tuturor.www.arhivaexilului.ro
168
Pentru el nu eristau vacante, aiei o elipa nu uita postul,
de radio gi eeea ce se petreeea ln Romtnia. unde pleea, tllnso0ea peste tot un tranzistor puternie cu care urmereaemisiunile gi eontrola eraetitatea informagiilon Ga tru cumva
s[ se omite offi"rsea ce]-a. sicurajul era alta din earaeteristieile sale. Moral gi fizie.
cind l-a lovit erunta bmle care l-a doborit, puterea sa de
rnutrea nu I-a pir:f,sit, a luptat cu tndtrjire, ff,m utr rDoment de
slabieiune.
Ihpa opera[ie, s-a lntors dintr-un eoneediu ln Florida, ca
reinviat, Era illoel Bernard pe care il cunoseusem ln primii ani,
soarele ti redase culorile tiaer"elii, privirea lui era iar vioaie gi
pline de speranE. $i-a neluat aetivitatea ca gi eum totul nu
fusese deeit un vis urit.
Dar destinul stu era pecetluit.'?n pofida aparetrfelor, iboala ll mteina pe diniuntru. Din ee rn ee, sub brozul aparent,
reyenea culoarea eenugie, oboseala i se eitea pe fa[e, forlele iIptrrf,seau.
tlu vcri uita niciodati ultimul editorial pe care mi l-adietat. Fusese o zi epuizanti. Tcte dimineata o petrecuse lnstud.io, intervievind un romin care ocupase un post importanttn lan& 9i aleseee lihertatea. Ilupi masa alte eorvezi. ptrrea einu mai rezistt. Ca adesea ctnd era foarte obosit, m-a rugat se-iadue un pa.har m&rre de Coea Cola. Cu mare greutate, pentru
prima oari de cind lueram cu eI, NoeI Bernard a dietat lneet,
govtind, de abia mai putind respira, de abia mai puttnd vorbi..a f .Fata sa era eontraetatt, privinea stinsf,, riticiti. . . A fct
www.arhivaexilului.ro
169
ultina (npf, ctnd l-am yf,zut. Dar imaginea lui va r.rf,mine.
totdeauna vie ln mintea urea, caei putini oameni au fosl mai
vitali, mai plini de fcti, de inteligenti $i eu o penlmalitate
mai mareanti deett iloel Bernard.
Cu disparitia lui, nu numai departamentul romtnese aI
Eurupei Liber.e a suferit o mal:e pieldere, ei Si tntruga far'f,,
pentru libertatea ef,reia a luptat eu tmte forfele, obtiutnd
uneori rezultate uimitcre pentru aeei ani de lntunerie gi
atingind o popularitate de propctii legendarre. Numele lui va
r[mine legat de marile suferinie ale poporului romin sub
tirania lui Ceaugescq nici cele mai drastiee interdietii nu-itmpiedicatr pe rominii din tmte c'oliurile larii, fie cate, fiesate, fie chiar gi eele mai izolate regiuni, si asculte voeea luiatit de ealde 9i eonvingatoare, informrndu-i despre nelegiuirile
ce se petr.ecea[ pe pimlntul str:f,mogese 9i dtndu-le euraj,
speran[tr gi puterea de a suporta gi trei mai departe.
www.arhivaexilului.ro
VLAD MUGUR.
L-am eunoseut pe Noel Bernard aseultlnd Europa Libera.
Sprre sfiraitul anila 60,pe eind enam i.nea direetqrl Nationalului
elujeaa, lmi feeusem un program fir: Ia ore& 22.30 apesam pe
butonul magie e&re! fera pagaport, mi. muta in lumea lui Noel
Bernard. Aeum imi dau seama ca prqgramul meu de Ia ora
22.30 r&spundea nu num&i uuei neeesitali ei Si unei presimtiri,
iar vocea tenoral-pitrunztt@re a lui tloel Bernard era un
catalizator pentru eea de a doua viata a mea din Rom&nia, eea
nevrzuta de altii.
Am peresit lara eu oriee rise. Chiar eu aeela de a nu mai
injgheba alte vieli sub luminile seenei. Vindeam eirti, suuind
pe la ugi, solia rnea celea intr-o lavanderie. llle pripagisem in
eea mai s&raetr gi tnfriguEte pensiune florentini, cind sune
telefonul. Era loana, sotia lui Noel Bernard. Apoi, yocea lui, bine
eunoseuta. Mi se pf,rea ireale, ln eontact direet cu mine. "Draga,
urei-te ln avion, eoboarf, I,a Mtnehen gi cere pe aeroport azil
politie.'f,liei mai mult niei mai putin Dupa Ge am fugit dintr-o
l.ar[, sa fug li din eealalta. A$a era NoeI Bernard: direet, proba-
tR.giro" de teatru.
www.arhivaexilului.ro
171
bilitatea deveuea pentru el aetiune, riseul - pasiune. A+a ,rqd:un jurnalist adevtrat.
fo fior, am poposit Ia Mtnehen Ma agtepta prima camerf,
alduroasa dupa aproape 6 luni. iloel Bernard o"-: luat de Ia
hotel, pe mine $i pe Magda, la ora 11. Bra foarte punetual. Ilie-a
ur.cat pe nigte serpeltine cu un BMW6/fmrte rapid. Era un.{tr,&;
eondueato'*ffi""at +i ti placea viteza. Am mtneci-.Ii plaeea sa
Beninee gi sf, bea ee e bun, dar foarte mtsrrat. M-a lntrebat:
'Ce erezi despr.e Fedinti?",Era vorba de elebra, din iunie ? l,prin care Ceaugeseu laeepuse sA distruga p{-rnq oameni, sate
gi orage. Fieeare ne-am spus pirerea. "I)aea yrei, ft o serie de
emisiuni, ln eare se poyeoteOti ged.inla. . . 6a zieem 400 de
dolari." Pe vrremea aGssa, 400 de ddari, pentru a vcbi tmpotriva
singurului om Ile care l-am urlt weodata. . .
Illoel Bernard a fteut ce-a spus. Eu am dormit tn casa
Imnei $i-am seris. A$a cum m-a eiutat, cum m-a primit pe
mine, a ftreut NoeI Bernard gi cu alti rom&ni, veniii sau ln
treeere. Departe de el aroganfa individului care-l agtepta eu
dispret pe eel slrman, de dincolo. El il etuta, tl aqteptat era un
jurnalist adevf,rat.
iloel Bernard ma ehemase sr-+i spune ptrerea despre
materialul primei mele emisiuni. 'E superb. Am o singura
obieelie, dar rimlne la latitudinea dumitale, daerf, o elimini sau
oo.{io"putul mi se pape eam abstract." Emm pe vrenea aceea
mlndru, arn spus totul.
Primul gory a bntuu Eram mai emotionat deett tnaintea
unei premiere. Intram pentru prima oara ln studioul care, in
.1,I.
crL,.i.l,ir-
-t
www.arhivaexilului.ro
172
elteva seeunde, lvea st' ma despartn de janf,. Prin geamul'
studioului vedeam ehipul lui iloet Bernard, eoneentrat, cred ctr
emo[imat. ilu era acasl la terminarrea swiciulul Nu era ln
biroul lui, de unde m-ar fi putut aseulta. Era aiei, ln studio, de
unde mA vedea, Erl simtea, mf, aseulta, poate de teamf, se nu
gre$esc, sf, nu-mi 3remure yocea. Era pariul lui, pe care-l
urmf,r.ea pe viu. Se lntunecase. Popieu (Ion Megureanu) mtr
prezenta. Nu auzeam nimie. S-a aprins butonul ro$u. Trebuia se
lneep. Deodate, luminile s-au stins. Panf, de lumine lD Europa
Libera. Pentru prima em? Iutuneric. Apoi, flaeara eltorva
lumini.ri. Una mi s-a pus lingf, mier.ofon. Butonul rogu s-a
aprins din nou. Am tnceput si vorbese" Ls sfir+itul unei fraze,
respirtnd adlne pentru a redoblndi linbtea necesarf,, am vf,zut
prin geamul studioului capul difuz aI Ioanei, al altora care Ee
urmereeu Fi pe eel al lui iloel Bernard, luminat mai puternie,
de lrrminarea pe care o tinea in mtnt Era tot atit de eoncentrat,
poate emotionat. Straniu, fata aeestui om atlt de realist mi se
ptrrea, tremuraCtr de flaetrf,, atlt de ireala.
Speriat, m-am dus lntro zi l,a Nel Bernard. Un binel'oitor,
lntr-o scrisoare, un aetor ln treeere prin Mtnehen gi fata
doctorului X, tmi atrageau ateatia, ftm sf, $tie unul de altul, sa
nu ies singur elnd se lnnopteazi, cA de, un cutit rau o matina.
Fusesem ameaintat eu moartea? *llu se-nttmplr uimie, draga,
au mai ameulntat, [-arrea niei o grije, nu se-ntlmple niuie." Mi
s-a perut lntotdeauna faseinanti siguran[a 9i rapiditatea
nf,spunsulul felul la care tmnsf,c'na hazardul iE centitudine,
ehiar formularea ironice a tndoielilor, pe care le aeeepta ca owww.arhivaexilului.ro
173
l;tn" A''"'ttUceea ce lnseamnf, juraalism 9i viatf, oeeideuale.fmi
"nooo,'"Drage, un jurnalist bun trebuie st scrie simplu, limpede. OuI
lui eolumbian este st tneeapi. prin a spune ceea ee vrea sa
spEn[, apoi se spune ee are de spus., iar ln eoneluzie, de ee a
spus ceea re a spus." Luasem un interviu, in care mfi
ambitionasem sa fiu mai istet deett iaterloeutorul. M-a dojeuit:
'Cind iei un interviu, prrne intnebari, nu nf,spunde, nu vorbi
mult, lasi-l pe intervievat si vorbeasei. ASa ai o ganse se-fiasa bine."
L-am urmtrit pe Noel cind, cu minecile sufleeate, cu
dmt televizmr-e in fatf, li gtirile ee-i eurgeau pe masa din
studio, tradueea simultan din gngleza gi germane. Timp de doui
zile a transmis singur tragedia olimpiadei din tg?Z de la
Mtnehen, atunei eind tntrreaga echipa israeliant fusese ueisi
de tercrigti. Era inima aeelui radio. Inspira totul, deeidea,
improvizu. ?" anii eei mai negri ai Jarii rom0.negti, a fost
direetorul rom&nilor din Europa Libem, dar mai ales prietenul
rominilor din tara, vorbind eu fieeare pe limha lui, ea unjurnalist adevirat.f-i adue emiute. M-a luat odata de hrat si a
pornit-o pe euloarul gol al radioului. *Draga, vreau se tenumesc direetorul sectiei nmstr.e din lUerr' Yorh". Dae-aq fideseoperit tn mine asea permarlenta dinamirt, aeea neezitare ln
fa[a iusolitului, pe care le deseoperisem la el, poate ei dorinta
lui iloel ni-ar fi scris un alt destin.
.L
I
I
ile-am respectat gi ered cA ne-am tmprietenit. Venea lawww.arhivaexilului.ro
7
byn6X,^ 4(174lfiIg*Vrrady. Eu am pleeat spre f,ror4 eI asu4 dar sehinbam rneneu *;;; ::: "j I FaEa$ deparh r,
Ee pehrore ra r{unehea, *"::T;:-":::.u r,_a. deeis si
f,roel se fae si o emisim",rroor;;;;:::.:::rff;luni' hainte s-o porne$e spre sud' r-am sunar la telefon. ,i-at{sprrns o vooe seLiobata, lmpiedieati de resveate prustt". Rareori r_am anzit spunrnd
rpirafie. "Draga, or$a ceya. "[f_amolrraf mi-au gtsit Geva, Dn se Stie Inoa de ccera friot de morre. A muneit crr "_:-::,
ce naturr e". ilu-irceasra vihrirare n_o por "*j"'il;;:i ::ff"x:;apare gi astazi fala aeeea concentratt,
Iroate emotionah, aut deireara' tremurata de flaeara Inm6f ii lle care o rinea h urtna.
Mtuehen, Bo Aqgust I99l
www.arhivaexilului.ro
4-
SERBAN oRAscu'
Noel Bernard nu a fteut polidce militaata, &r ca direetor
, al Europei Libere a fost vizut ea atare de totri eare lI aseultau. .,I..
f;1 M-am numirat ani la rtnd printre aceptia ln Rominia.IJcapacitatea de a sesiza ce anurtre agtepta poporut rom&n (ceei
de etr e vqta elnd spunem auditc) tn alegerea temelc, totdeauna
aetuale, sesizarpa la fel de pnmte gi sigum a suhtratului poli-
tic, a rapctului de putenq ln misurt se erpliee ti sa remedieze
(dupa caz), feeeau dovada uaui rnare instinet pe ca"e tl ai sau
nu, ftrnf, a-l putea dobtudi.
Adevirati pentru poet" maxima -poeta naseitur, orator
fit' era aplieabile - mu&atis mutandis - amberor eompmente
ale prezentei lui Ia microfon. om politie lnnescut, devenise totmai mult gi orator politie. Impaetul dietiei acompania o fraza
nu uumai giDdita dinainte spre a fi rostih, ci Ei daltuita spre a
eonvinge, uneori prin spulberarea advercarului.
sosind in Germania, am rvut curlnd dupa acsea dorinta
lqitime se-l cunose. M-a putut frapa rapiditatea cu caFe Noel
Bernard sesiza Ge era eeenfial potitic lntr-un diseurs uarativ,
La el eoneentrarea ideilor nu deptgea eapaeitatea de asimilare
-3-'"
tqi^"
'Red"etor la Radio Europa n*ql"www.arhivaexilului.ro
176
a aseultetorului obi+nuit; ea era tnst mai mult deeit sufieienta
spFe a incinta pe cel mai putin &i9nuit. gi uul # altul ascultau
faseinati, crr l!f,Fercea de rf,u ce editorialele nespectau cele l0minute, dar gi cu uimirea ca iotul fusese spus. tn sine,
diseursul siu politie produeea prin ordouarea pf,rtilorcompotrente impresia unei clasiee simfonii - cu o bine apasate
eoncluzie finala; crr ea r.imlnea aseultetorul in minte pina
simbata viitoare. ..
Nu era ua speeialist gi niei nu trebuia se fie. Dar nu mi
s-a lntlmplat si surprind yreo eroare de economie, dupa cum
nu i-am putut repro$a yreo insufieieu[e de informare. Semn al
unei faeultrti de adaptare gi de asimilare eu totul remareabile
- dact se aFe in vedere cA tru a fct domeniu pe eare lloel
Bernard si nu-l fi tratat in editorialele lui, Se poate spune ca
necAutlnd neeesarmente eqlacii, el a vizut mai bine padurtea
deeit mulf.i speeialigti. $i nu voi uita nieiodatf, cum, tratind la
mierof on problema respectirii eontraetelor dintre ln treprinderi,
iloel Bernard mi-a sugerat subieetul viitmrei mele teze de
doctorat. Era rD ptrnct nevralgie aI eeonomiei planifieate(meritlnd deei se fie analirat pe larg), csea ee peete eltiva ani
avea sr-mi reprossze de altfel un ofiter de securitate, negtiind
desigur cine tmi inspir.ase subiectul. .. gi mai ales pe ce eale,
fo C.t*ania m-am pEtut eonvinge odan mai mult de
aseufimga simfului seu politic. Cfnd i-am sugerat o diseutie la
mierofon (pe atunei eram prepedintele unei asoelatii rominegti
de la KoIn) despr-e trE ppqram de reforme democratiee ln
Rominia, a prins ideea din zbor. Peste doui siptlrnlni disenlia
4I
AJ-
www.arhivaexilului.ro
177
b4,i ).* +rEI
r&spunderea pentru ce lgi dadea seama de utilitatea politica,
eonvingere pe eare allii Du o lmpertd;eau in mod necesar.
Dopa oe rn-arD angaFt la Eunopa Libem in mai lgg l, l-am
tntrebat eum crede ci tnebuie scris un artieol. Mi-a raspuns
'nu-i niei o filozofis la lneeput spui elar de ae anrrme te ocupi,
la mi$oeul artieolului e de dorit sf, o repeti (pentru eel eare
abia atunei a desehis mdioul) iar la sfirtit (qi aeesta e momentul
deeisiv), tnebuie si oferi aseultatorului eoneluzii elare, crr care
si nhminl in minte. oarwum r€gulile pe cane lra aplieat 9i
Beethoven, oompuutndu-gi sonatele. . . caei iloet Bernard a fostun amator de muzicf, elasie&. Am aflat asta mai tirziu, dar
aflind-o mi-am erplicat multe, lntre care gi seusibilitatea per-tru tot eeea ce vibra tn jur. Din aeeasta categorie a faeut parte,
poate, gi apleearea spre politiee, inteleasi de la lnal[imea
amvonului pe Gare l-a slujit eu pasiune - mierofonul Europei
Libere - ca rra fel de simfonie a naturii rrmnne.
Nu ag putea ilustra mai bine dorinla lui NoeI Bernard de
a veni tn qiutml eelc naptrsttriti poli[ie dectt eitind urmitorulfapt.
Pe ctnd nu eram lnei la Europa Libem, aflindu-mt laMadrid in deeembrie lq80 peutru a protesta la conferinlapost-Helsinki;are toemai avea loe aeolo, tmpotriva lnetleiriidrepturilor omului tn Romi.nia, Noel Bernard mi-a telefonat
arume' rugindu-ma se ridie $i eazul unui eet"itean din lagi de
la eare primise tocmai o scrisoare ln legatura eu presiunile Ia
www.arhivaexilului.ro
178fi ";^ I*#J,;t v* 6r^A.
nelattnd apoi tutr-una diu emisiunile pctului Eurcpa Ufem.Sf
Ihpa elte ttiu, eettteauul respectiv a primit satisfactia ..Ce fel de politice ar fi fecut iloel Bernard dae& ar fi
rjuns de la mierofou ln arenf, e.{{'t rrru de spus; cred tnsi c[ '? lilq-
ideile lui erau undeva lntne social-demcratie gi liberalismul
social. Mmrtea I-a lipait de satisfae[ia de a vedea triumfulideilor democratiee pentru caFe luptase de la distanfi o viata
iDtreage. Dar si spenlD cf poporul pentru GaFe a luptat ptna tn
ultima clipe va gesi modalitatea de a-i eterniza Ia un moment
dat memoria, ageztndu-l aleturi de marile figurt ale r.ezistentei
en ticomuniste rom&negti.
www.arhivaexilului.ro
ALEXAITID RU PATEOLOGUT
Cu Noel Bernard am avut numai dout tnttluiri, fn t96B
la Paris gi tn 1979 la Mtnehen. Ile cunoseut ll cunogteam de
mult, auzindu-l tn cursul anilor la radio Europa Libere.
Admiram euorrn comentariile lui politiee gi Ie fi.seamreeonforlante. Nu erau totdeauua optimiste dar erau totdeauna
.A.lneurajatoare. In primul rtnd prin lueiditate. Nu ltiu altii eum
or fi dar pe mine eel mai adesea optimismul mi deprimtr, iarmetoda Cou6 tmi distruge oriee sperantt.i sehimb inteligenta
tmi ridiei. moralul, indifereut daef, perspectiva pe care o
dezvtluie e favorabilt. sau nu. Unii ered ci lueiditatea eneees&rmente pesimiste, dar Drr e adevilaL pesimismul nu e o
atitudine mult mai inteligenti deett cmtrariul sf,u. Ctnd ilascultam 1le l{oe[ Bernard la Eurupa Libem analizind drumul
spre dezastru al regimuld din fara noastrf,, lmi zieerm: da, da,
mai bine crr un de;tept Ia paguba deett eu un prct ta ctEtig
humai ci aI doilea termen aI alternativei nu era niei atunci gi
uu e niei acuu acesta, ei: iot la pagube dar cu o droie de
proqti).
I
I
t ctitio ,r*.-r{- wwww.arhivaexilului.ro
180
ceea ee lntirea efeetul reeonfortant al eomentariilor luilloel Bernard er& eonaturala cu lueiditatea, ertrema limpezime
a analizelor lui, ferieita lor formulare, darul de a relevaimediat gi frapant esenlialul, eleganta preeizie lerieala 9ifrumusetea rostirii (aeesta fiind azi un fenomen din ee ia ce
mai rar nu numai tn limba rmeni dar oi tn altele ea, bunioari.,constat cu rcceagi tristete, franceza). f, sfrroit, la efeetulacesta mai eontribuia tot attt de hotirltor tonul ferm, juvenil,eurajos pi totdeauna bine dispus (nu vesel, nu jovial, nu glume[,
ci serios dar bine dispus ).
Noi nu puteam gti daea tn dmpul vielii vom avea p&r[e,
generatia Doastre, sa vedem pmbugirea comuuismului, dar de
sperat o speram gi me glndeom et, atunei ctnd lceasta se va
lnttmpla, pr"obabil ea iloel Bernard rra veni so eonduef, ln tartrrn rnare ziar de faeturi oceidentala, dupt modelul celor care
aptreau la noi lnainte de rezboi (pi mai ales ln ceeolul treeut).
Marea lui erperienit gi prieepere ar fi eonstituit desigur oemulatie eolegiala de mar.e pret tn eadrul ncfi nmstrre prese
independente.
Ctci singuta cuoerire realf, a cieea oe s-a aumit, nu gtiu
ctt de propriu, *revolufie', e libertatea presei. Mai eract,libertatm de erpr.esie, preoa nefiind eu adevtmt libem ctta
vneme eelei lndependente i se fae gieane eu hlrtia, tiparul gi
difuzarea. Puterea din Romtnia lneeeref, prin toate mijloaeele
st juguleze aeeaste libertate de erpresie sau macar s-o reduei;nereugin!"" pnevaleazl de ea si o invoca drept dovada de
toleran[i gi democralie, dar asta Du e deett lnce o impostum.
),
,
www.arhivaexilului.ro
Ip:"i )io- .u+7
181
erpresie 9i o mentin eu tenaeitate neoboeitf,, ore cu orA gi pas
cu pas. Aeepti ziarigti nu puteau erista ca atare La noi luainte
de "reyolutie": ru apf,rEt ea prin genera[ie spontanee, de la o zi
la alta, dintre intelectualii (mai ales tineri) de foarte diverse
diseipline: filologi, istoriei, arheologi, poefi, pietori, aetori, critiei
Hterari, fizieieni, filozofi; chlar +i dintre eei ettiva ziarigti de
profesie care nu putuseri st se manifeste tuainte pi ale ctrortentative eurajoase fuseseri drastie reprlrnate.
llu mf, pot opri de a-mi imagina prezeuta 9i aetivitatea
tui Noel Bernard, daea ar mai ti t'*li+{rrzi, printre noii luieonfrali din Romtnia.fn contertul roninesc de azi, cu
tranziliile $i mai ales eu non-tranziiiile actuale, eu mutatiile
istorieegte neeesare, crr stagntrlle voite, cu fantastieaineompetenlf, gi stupida fe[e'raieie a autoritefilor, eritiea
ttioas& a lui lioel Bernard ar fi arrut ln fatri o materie tot atlt
de stimulentf, ca acsea oferih atlta yrerne de regimul eeaugist.
Ba ehair mai stimulentf,, neocomunismul fiind orieum un
fenomen diferit, poate mai eompler, ln tot eazul mai eonplieat
9i mult mai zapeeit, foarte ineoerent la suprafati iar lnsubstrat mai mult tndtrltnic deett coerent. Cum ar fi eomentat
lloel Bernard toate aeestea? C.e solutii ar fi propus, buntoar.a, tn
alternativele Aliantei eiviee? Tocmai icum clnd multi rcmlnitgi pierd speranfele o elipe redegteptate, etnd atttia dlntre
tinerii caFe rrr lnfruntat glonlele gi taneurile ta deeembrie
1989, dezamegifi de tot ee ved ln tari, sunt EEta s[ pleee c&re
g{..^t
www.arhivaexilului.ro
:. 182
aproape de rdsata demoeratie, lueiditatea $i tonusul ridieat ale
Iui lUoel Bernard ar fi fost de natura a ne stdvili aluneearea pe
panta starilor depresive. El nu e printre noi, dar amintirea lui
ne poate ajuta. Cunoseindu-i stilul li forma de spirit, tmi pot
inehipui cum De-ar faee sa tntelegem lamurit gi eonrdngetor ca
neoeomunismul e eondamnat. Ce nu mai are mult. llJiei el, niei
slujitorii Iui.
==.
=
=-
www.arhivaexilului.ro
MICHAEL SHAFI RI
Smrta nu mi-a oferit $ansa de a fi luerat cu, sau inapropierea lui l\oel Bernard. Mai generos, eI mi-o oferise. Era
prin vara lui 196?, seurt timp dupa Rezboiul de gase zile pe
care, israelian fiind, trebuise sa *il fae' la. Muenehen.
Lueram pe atunei in seetia de sondaj al ascultitorilor postului
de rad"io Europa Libera, $i . , .pa plietiseam eopios de tot ceea ee i/'\
faeeam. Razboiul a treeut repede, fulgerator de repede, gi uniiau putut uita eu tot atita rapiditate ee insemDase ajunul lui.Eu nu puteam uita. Aveam 23 de ani (eeea ee. orieum este o
seuza) qi m-am hot6rit sa rDe lntorc imediat in Israel, p€ntru a
nu mai treee tnea &.ata prin eogmarul prin eare treeusem de-a I\lungul aeelei sf,pttmini. departe de tara de eare apueasem sa
rle atagez profund- Fortuna, o zeila pe elt de dialeetiea pe atitde perfidi, zimbea probabil, eu satisfaetie, gtiind ea dupa dour
deeenii gi eiteva razboaie petreeute tn Israel, va trebui si tree
printro erperieng similam in anul de gratie lggl, aflindu-ma
Ia . . Moenehen. Reflee[*m asupra ac€stor inmii ale sorte{ cu
clteva zile in urna, cind loan" i""o""d mi-a propus si agtern i
' Specialist in probleme esl-europeneEL/L. Tertul a fost seris la Muneheu la
la Inslitutul de eereetari7 februarie 199 I : ::
www.arhivaexilului.ro
184
citeva rinduri. $i mi-am amintit eum, auzind de hotarirea
meai llloel mi-a propus sa trec Ia departamentul rominese.
Aveam 23 de ani gi . . . am refuzat. IlJoel a iuteles. Itiu-mi
amintese sa fi insistat. Dar imi adue aminte cum m-a privit
indelung in oehi, dindu-mi paref, a intelege ei peste mul[i ani
voi gindi poate, altfel. Dar eu avearD 23 de ani, eeea ce
orieum, este o scuza..
I[u, nu am regretat *i tru re'gret pasul faeut atuuci. Dar
ered ei lioel gtia. El a qtiut ca va trebui sa tree personal prin
aeea erperienti. fara de tare aeel Aufhehung de ordin hegelian.
eare inseamna pestrare gi depagire in aeelagi t.imp, nq ar fifost posibil. EI $tia ci ma voi alatura aeelor israelieni eare sint
conrin;i ea fara ca poporul palestinian si-9i obtina drepturile,
popornl israelian nu va avea nieiodata, niei "1.
p"o".-imi spun
ca aeum. eind TeI Avir'-ul este prada raehetelor Seud irakiene,
;i eind liderii palestinieni (peatru a eita mra?) fae aeeleagi
grqeli aplaudiud fiecare erplmie. este mai important decit
orieind sa nu uit toate astea. Sa nu uit ceea ee l\oel stia.
Iletesta fanatismul, detesta mineiuna. Dar le detesta indiferenl
de provenienln. D*'""""", a fost de multe ori neinleles. De prea
multe ori.
!\iu l-au inteles niei aeei eolegi care se mirau eum poate
sa-gi lntrebe eorespondentul Ia Tel Avir', tn timpul rezboiului
din 1973: *De ce mint eondueitorii vogtri?" 9i eu atit mai putin
l-au inteles aeeia eare, ineapabili de a diferenlia intre datoria
etieii jurnalistiee qi identifiearea politiea, l-as aeuzat de
simpatii legionare numai pentru ca reruse ea episeopul
I
,t,,::::: :
===--=:
www.arhivaexilului.ro
185
Yalerian Trifa se fie inten'ievat atunei eind treeutul luidevenise obieetul disputei publiee in Statele Unite. Ctta ironie. . ,
I[oel, eare fusese nevoit sa-gi para.seasea primul direetorat
tocmai din cauza uDon intrigi strave(r)zii. $i l$oel ? tUoel nu
putea deett s& dea din umeri la asemeDea aeuzatii. l\u, Du era,
gi nu putea fi nepisirtor. Ar fi trebuit se fie un inger pentru a
putea treee peste ele cu nepesare. Dar Noel nu era uD inger. Era
uman, eu tot ce€a ee fiinta umaDa are mai pozitiv pi mai
intens. Ba putea fi ehiar eolerie. Dar ee alteeva putea sir faei
deeit si dea din umeri. atunei elnd era eonfruntat cu singura
boala umana de-a pururea ineurabila, prostia?
Memoria joaee multe feste. Noel se uita in oehii mei si
gtia. Altfel, de ce am fi ramas in legaturi strinse. degi ne
desparteau mii de kilometri gi in ciuda faptului ea n-am
sehimbat nieiodata un rind intre noi ? (ltu ;tiu daea l\oel era
omul epistolelor.?nelin sa ered ce nu. Era prea energie in riata
de tmte zilele gi. prea dedicat scrisului, pentru a serie. . .
serisori. Mie, in oriee raz. Du mi-a seris nieiodata. Si niei eu Du
i-am seris.) Dupa citeva zile ne-am reintitnit. $i ee daea
fusesera, de fapt, eitiva ani ? Sa fi fst prin 1973. Dar ne
spusesem numai ieri "la revedere". Part.iripam amindoi la oconferinta de'sovietologi" la Garmisch-Partenkirehen. in
Germania. IUoel apreeiase foarte mult un referat linut de Paul
Shapiro, care sus(inea ce in RomAnia iuterbeliea valorile
demoeratiei fusesern deja inradaeinate. Eu eritieam referatul,
gi l-ag eritiea $i astazi. llioel mi-a adresat citeva remarei pe
care Ie rredeam sarrastiee.'in nairitatea rnea. eram eonrins ca
www.arhivaexilului.ro
:.:::,,=:::j=:-.-=::
==::-_-:
-=
=!
186
de aeum ineolo relatia Doastra se va sehimba. De fapt, am ar-ut
dreptate. A devenit mai strinsi. Aveam 29 de ani, 9i nu mai
aveem niei o seuza.
Rareori am intilnit o per.smna catp sn fie atit de capabila
si fac2r distinetia neeesara intre o opinie diferita, dar bine
argumentata, 9i una identica propriei vederi, dar lipsitn de
argumente. IUoeI prefera, de departe gi orieiud, soeietatea primei
eategorii. Memoria joaeA fest.ele ei. .{ mai treeut o saptamina. Si
ee daei fuseseri. din nou. ciliva ani? La Ioana 9i foel aeasa. Ia
Mtineben. Citiva fogti. niseaiva riitori eolegi Ia "Europa". La uD
moment da[, se diseut& o anumita personalitate politiea
oeeidentala a vremurilor, nu-mi amintese exael de eine era
vorba. Cineva (poate chiar eu, sint aproape sigur ea ata e) ziee
ei respeetivul e "prea de stin$a. prea social-demoerat". JUoel
spure t&ios: "$i eu sint soeial-demoerat". Se rhspunde aproape
in con "gi eu, dar gi eu". Ma rog, pererea domnului direetor,
org'eum. . . IUoel se uita tndelung la Ioana si, daei nu me insel
(sinl aproape sigur ce a$a e), la mine. Am stiut atunei rA l-am
inleles, Creseusem. Aveam peste 30 de ani gi uu mai trebuia
sa-mi cer scuze. F"ta de mine, bineinteles.
l98I. \Ioel nu mai este. Cind am aflat vestea, nu i-am
seris nimie loanei. Atunei, probabil Du a inteles. Aeum ered ea
intelege. Ulterior am aflat de tmte eelelalte care ne legau.
Mozart, de exemplu. Aflasem de Ia l\Joel en i;i petrecuse o buua
parte din adoleseenti Ia lerusalim (Si asta ne lega) ;i ca isi
facuse "ueeDieia" de meloman in singura sala de eoneerle rare
exista pe atunei in orag. sala YMC-{. Dar nu stiam restul. Aeum
www.arhivaexilului.ro
187
e prea tlrziu. Dar imi amintese eu citir nostalgie vorbea de orele
petreeute in aeea sala. Ceea ee Du lnseamni citusi de pulin ea
I\oel Bernard nu a fost, in primul rind gi deasupra oriearor I'a-Iori, un romin ee tpi iubea profund tara.il aeeasta iubire intragi conr-ingerea ef, ade.r'iratul patriotism poate fi slujit de
oriunde te-ai afla, ce lD mod paradoral, el nu cunmste niei
granite 9i niei deosebiri de etuie, 6i eir, mai presus de oriee. el
iueepe eu aeele valori oniversale ee nu pot fi uit.ate nieiodata.
$i niei misurale nu pot fi aeele valori, fie pe seala $tiinlelorsociale, fie pe cea a sentimentelor generate de apartenenle
datorate, in cele diu urmir, simplelor aceidente naturale. I\oel
;tia. Si de aeeea nu a ramas nimanui dator eu seuze. Ceea ee,
din paeate, nu esle valabil +i reeiproe. Mai ales ea prea multi
din eei eare ii datoreaza seuze Du au 23 de ani.
..]I
a
www.arhivaexilului.ro
:::::::::
=:-:-=::::==::
=-:-:
-
=:
=:
rereG
t
LIvILi TOFAIII
L-am cunoscui pe Noel Beruard in primavara anului
1973, elnd, prmspat r.efugiat in Germania, am ajuns, ea din
intimplare, la Europa Libem. "Ce vor studentii din Rominia?",
s-a interesat Bernard. "Sa fie ltsati ln paee. am sptrs eu,
parasit bruse de oriee inspiratie. Banuiese ea rsspunsul meu Du
I-a impresiouat cine gtie ee. Ma eonsolez cu giDdul ea n-am fost
niei primul niei ultimul e&re Du s-a aratat tocmai la inaltime
intr-un moDlent ce ayea sa se dor.edeasei hotiritor pentru
viitorul lui.
l[oel Bernard parea sa creada ca ag fi rotu;i bun la ceva.
Am ramas tn redaetie, unde, eu timpul, praetic niei o emisiune
nu a seapat de aportul rneu. Degi eram doar eolaborator ertern,
Bernard mi-a oferit dupa un timp destul de seurt o
rerDuneratie firn de eare Du ma puteam plinge (ehiar dae&
aveam s-o fae, eeva mai ttrziu). Ceea ee me preocupa lns& pe
mine ln aeea perioada nu era Europa Libera, ei o pasiune mai
veehe - einematografia. \'enisem in oeeideDt cu ideea de a faceA
regie de film.'In redsctie l-am tntilnit pe llad Mugur, cuDoseu-
'Direelor a(iunet al Departamentului rominese - Radio Eurpopa Libera.
www.arhivaexilului.ro
189
tul regizor de leatru, pe care inghelul eultural diu l gZ l f lfaeuse si aleaga ealea exilului. Curind aveam sa-mi impart
timpul lntre redactia din Munehen gi teatrul din ora;elul
Koostanz, unde VIad Mugur aeeeptase lntre timp un pct de
regizor, oferindu-mi gansa de a-i fi asisl.ent. lUoel Bernard mi-a
oferit la rindul lui un aranjament deosebit de favorabil:
trebuia sa fiu la MuneheD numai la sfir;it de septamina,
pentru a faee de senieiu simbata gi duminiea. Aveam astfel
timp pentru teatru, dispunind gi de un venit extrem de neeesar,
dat fiiud ea asistenta de regie Du era platita. Faptul ce ma
boeuram de un tratament preferential diu partea lui Bernard
mi-a devenit mai elar abia atuoei elnd asupra radioului s-au
abatut primele ronseeinle finaneiare ale "destinderii" relaliiloramerieano-sovietice; dia rauza restriel.iilor bugetare. unele
sectii au fost nevoite sa recurga ehiar la coneedieri, iar seetia
romini a trebuit sa se despar[a de toti eolaboratorii externi -
cu exeeptia mea.
Cam eit de ingrat pot fi am al.ut oeazia si demonstrez in
vara anului 1975. \'lad Mugur lmi facuse rost de un post de
regizor tehnie la teatrul din Xonstanz, gi nu am stat prea mult
pe ginduri. M-am hottrrit sa plee de la radio. lioel Bernard,
eonsiderind pr.obabil ea sunt rnomente in care unii mmeni
trebuie apirati de ei in$igi, m-a invitat intr-o seara Ia el aeasa
gi a ineereat se-mi erpliee, eu mult taet, ei umblu eu prostii gi
ca ar fi biue sa-mi bag mintile in eap, pentru ca eu Du sunl
bun de teatru, ei de radio; $i ca ma va angaja de indata ee va
avea un post liber. Culmea este cA Bernard s-a tinut de
www.arhivaexilului.ro
:::::
--::,,=.:::-.=:.-=:::
=---=:
re
190
promisitrne, ehiar daen eu Du m-am lasat con!'ius sa remin laMunehen.
[,a teatrrl din llonst.anz am pet.r.ecut un an demebit de
iuteresant 9i placut, invitind teatru de Ia vlad Mugur gi faeind
o foame erunta (ered et de Ia eartofi prajiti gi oua mi se trag
multe). cu alte eurinte, boema totala. Salariul de regizor tehnie
fiind niei si mori, niei sir triiesti, mai eurind sa slabesti,
mi-am amintit repede de Europa Libera, oferindtr-ma sa
colaborsz de la distanta. De Ia Mtinehen - refuz categorie.
Bernard ma pusese sub un embargo total, cu seopul edueativ de
a ma qiuta s6-mi bae miutile tn eap. M-a ajutat.
IUe-am revazut de eiter-a ori la Konstanz, eind Bernard gi
Ioana au venit sa vada premierele lui Vlad Muqur. De fieeare
data, Bernard se interesa - redau doar aprorimativ spusele sale
- daei mai vreau tealru, sau m-am siturat?! Fapt este ei, invara lui 1976, destramarea grupului de prieteni din Konstanz
(\'lad Mugur pleca la alt teatru) m-a determinat (;i eartofii
pra$ti) sa refin Ia radio L-am suDat pe llioel Bernard. Mi-a
spus: "\''iDo". Dintre oei care au pleeat de la radio qi au dorit IaIrD morDent dat sa vint inapoi, am fost, din eite gtiu, sinEurul
pe eare Bernard I-a primit.
Spuneam ce BerDard s-a tinut de promisiunea de a mtr
angaja. in pofida indaratnieiei mele. cind m-arD intors laMtinehen Eu era niei un post liber. A intervenit lnsi moartea
subita a lui Preda Buneseu. direetorul adjunet.. Bernard a
transformat acest post intr-unul de redaetor in seetia de stiri.In 1980, lfoel Bernard m-a numit geful aeeslei seetii.
www.arhivaexilului.ro
191
Ca Ia orice bun rom&n, mintea de apoi este cea de-,
referinti.'Imi este foarte ugor aeum sa eonstat ee rol deosebit a
jueat Bernard in riata mea. Mai greu mi-ar fi sa spun ee I-a
determinal si mizeze atuaei pe aeel aiurit de niei 25 de ani,
care spunea ee studentii vor sa fie lasali in paee, gi eare avea
in eap aumai prostii ca film, teatru 9i alte asemenea oeupatii
de baza. Cert este ea, fara l[oel Bernard" r'iata mea ar fi luat
alt curs. Iliu gtiu currr ar fi arttat aeesta. $tiu doar ca eeea ee
sunt eu acrrrn, sunt gratie lui tioel Bernald. Constatar,ea este
ugm eopl6itere. dar imi de un sentiment plaeut. Ca gi senzalia,
avula adesea. ea l\oel Bernard este ln preajma.
www.arhivaexilului.ro
/ri\ lr i r
\ ,,:. L \
CRISTIAN TOPESCLI'
Aseultam Eoropa Libera. Ca gi aeum. Doream sa fiuinformat. Sa gtiu ce se intimpla iu lume ert mai repede 9i de la
o supsa eit mai "pe faza". Iertati limbajul sportir'. Aflasem ca
cele mai bune buletine de gtiri se fae Ia Eur.opa Libera ;i la
BBC. M-am eonvins ca aga esle. Cu timpul, nu m-am mai
multumit eu gtiri. -Am simtil Devcia sa ascult gi eomentarii. l\-am
faeut nieiodati politiea. M-a pasiotrat sportul. Dar, uneori,
politiea e un speetaeol ea 9i sportul. Am eautat in ambele "fairplav-ul". Maear al eomentatorilor daca nu al "actorilor". Un
astfel de eomental.or a fost, dupa umila Dea parere, ilioel
Bernard.
M-a cistigat prin obieetiritate. Apoi priu eaparitatea de sinteza.
$i cind l-am eunmeut perronal. tirziu prin 'B l, intro scurta
diseu{ie (nu se putea mai mult. cooperativa "oehiul +i ureehea"
avea oameni peste tot). deei lntr-o seurta diseulie, am pereeput
gi ealitatea umana. Niei un fel de emfaza (era totusi pe ealea
undelor eel mai ascultat om ^fa Romfrniar dia Romnnia era
alteineva...) niei uD gest, niei o expresie cu aer de superioritate
' Comentator sportiv de rad.io 9i teler-iziune.---
::::::::.:-:::=.:,::::::==
=-
-::=:
www.arhivaexilului.ro
193
(eine eram eu, iE fond, pe linga el?) o comportare fireasea,
sport. A inteles imediat ei e mai bine pentru mine ea in seurta
noastri diseulie si nu-mi puua lntrebari la care D-a$ fi gtiut
ce se raspund. $i eulmea, ur-a intrebat ce nu-mi plaee in.programele postului de radio pe eare-l eondueea. M-a surprins.
Mi-am adunat gindurile gi am formulat citeva obiectii eu
caraeter profesional $i m-a surprins gi mai mull atonei eiud,
ulterior, am constatat et a linut eont de unele dintre obieetiile
mele. Am iavalat atunei ei de vrei binele institutiei tale,
trcbuie si-i lntr.ebi pe 'benCiciari", in primul rind, ee nu leplaee'"in rnunca ta gi a eolegilor tai, ee trebuie si faei pentru a
fi aseultat eu un interes constant. Am prins euraj. Am pus gi
eu inLrebari. Ocazia era rara. (Din paeatg o alta nu s-a mai
ivit). La una din intrebarile de reporter vrind sa invete din
erperien[a altora, mi-a respuns: o& etezi @a @ spai sa spui
@ea ee enezi'r lntrebarea eare a provoeat aeest nf,spuDs nu e
greu de ghieil l-am urmat sfatul. Si un an mai tirziu, in '82,
am fost "debarcat" de pe corabia T!?.fn oriee reu este gi un
bine. corabia era in deriva. cirmaeiul pierduse busola. Dupa
Iovitura pe care am aeuzat-o din plin, (paraseam totugi oEuDei facute cu pasiuae), aD aseultat eu radioeasetofonul sub
perne qi e-u telefonul mutat ln buetterie, fiindei aeei care me
pedepsisenh vroiau se auda cuEr reaetionez gi mijlmeele de
ascultare intrasere in funefiune, am ascultat un c(xtreutariu
despre eele ee mi se tnttmplasera.fl am si aeurn lnregistrat pe
o caseta. Se termina cu euvintels *In numele iubitorilor de
sport din Rominia, cerem, fiindea ei nu pot se o faca, revenirea
-'-:\
::::: :
::::::::::a :::::::,====
=:--
=-:
IE
il
-+\
www.arhivaexilului.ro
194
lui Cristian fopeseu Ia mier.'ofon". Inutil, fineste. Dar util pentru.
moralul ureu. Si ee mult conteaze moralul. io "po"t
ea gi in
viatf,. Daea este adeverat, Si este, ei reeuno$tinta tru se
preserie, daef, memoria e buni +i inima e dreaptf,, ii slnt
reerrDmcator lui lUoel Bernard pentru un cuvlnt hun, spus
intr-un moment greu pentru mine. A contat. Multuurese,
domnule Noel. Ati fct un OM.
-*\L
:,::: :
:=:::: :
=:: :
==:=ij::
=--_-
=E#
twww.arhivaexilului.ro
:':::::::::::::
_=
=
===€re
RALPH S'ALTERT
L-am vtzut ultima oara pe Noel Bernard eu o zi lnainte
de a se interna in spitalul de unde Du ayea se se mai intoarei
nieiodati. A murit la citeva zile dupa aeeasti ultima lntilnire.
$tia ea moartea este aproape; aflase de o bueata de weme ea
sufera de un cancer ineurabil. cu toate astea, era ealm, lueid gi
rational; ba in timpul eooyersat-iei a mai reugit sa aihe gi
rlrDor. l\loel nu videa niei o amtrf,ciune sau mila de sine. Era
preoeupat mai ales de viitorul sotiei sale loana 9i de aI fiieeisale Andrea (doi eopii dintr-o eisatorie anterioara fiind la data
respeetive deja adulli gi pe pieioarele lor). Din fericire, Du avea
dureri dar se plingea ca este eomplet epuizal Aeeastf, stare era
atlt de stmine de intensitatea cu,car'p trtise, incit viata nu
mai avea niei un rmt. Am stat de vorbe tn linigte, amindoi
fiind eongtienti ta nu vom mai ayea o alta oeazie.
Ne-am tntilnit prima (Ere Ia mijlocul anilor S0. la
Mtinehen, unde amindoi eram nou veniti la Radio Europa
Libera. cum activitatea Erea la timpul respeetiv se eoneeutra
lsupra evenimentelor poloneze, am ajuns sa De osssnft€m prin
' Directr al Eunopei Libpre, l96E-1975: viee-presedinre REL/RL lg?S-
$sd -\ \.:-:
-
www.arhivaexilului.ro
:::::
=::::=:::::::::::==
=-
==G*reE
I
196
intermediul unor prieteni eomuni, Ia lneeput mai mult soeial
deeit prdesimal. Cind llrel a devenit director aI deprtamentului
ruminesq err erartr iocl ru]ul din fmrte finerii diFectori din Bir.,ml
Consilierului politie, Noel eolabora strins eu eI $i se bucura de
eea mai rnare eonsideratie din partea lui +i a a(iunetului siu,
cu eare tmpartegea atrunite valori fundamentale ln abordarea
emisiunilor pentru Europa eentrala gi rasariteane.-io to"-oa tui t958, dupe aproape trei ani qi jumatate in
care se dovedise cel mai efieimt dirretor pe rane i.l avusese
postul de radio rominesc, eoutractul lui tioel cu Radio Europa
Libera a fost desfaeut pe neagteptate Si in modul eel mai ineo -reet, Ia ordinul direetorului de atunei aI Europei Libere, de la
Nerr' York. Noel a fost vietima eforturilor acestui om de a
submina autoritaiea eonsilierului politie de la Mrnehen. tloel
devenise tiuta ataeurilor sale brutale, datorita loialitatii tui
fate de eonsilierul poLitic de la Mnnehen 9i de prineipiile pe
care Ie apirau amlndoi. Dezgustat, ca multi dintre noi, de
aceasta nedreptate cmse. am constatat ei Drr se putea faee
nimie pentru a o impiediea.
Pentru Noel a fmt o erperieuli devastatmre, d6i, eu
verva 9i optimismul sau obignuit, a pemsit Europa Libera
hotirit Ee se reafirme profesional elt de eurind pcibil. A
devenit eorestrrcDdent strain al uDor poeturi de radio amerieane,
bueur.os ei-gi pmte eontinua aetivitatea de ziarist. Cu teteastea, rcgrcta pnofund ca ntr mai pote om riea eu aseultfrtorii
lui din Rominia.
www.arhivaexilului.ro
197
Cind am devenit direetor politie al Europei Libere, la
sfiraitul lui 1965, era elar ei. departamentul romanese ivea
nevoie de o eondueere mai dinamiet pi mai energietr.
Reeomandarea psa insistent& a fost ea NoeI si fie reangajat tn
postul de direetor, lueru care s-a tnttmplat, din ferieire, ln mai
1966.
'iot**""". tui NoeI a avut atit efeetul de a cflnpensa
evidenta nedreptate pe care o suferise, cit qi de a faee sa
creasea rapid 9i impresionant numirul aseultetorilor postului
de radio rominesc. Cum era de agteptat, iloel nu a lntirziat str
dea un sens nou misiuD,ii, direetiei pi energiei sale.
Ile la lntoareerea lui Ia Europa Liberf,, tn 1966, gi pinn hmomentul cind boala cane avea sf, se dovedeasei fataltr I-a
impiedieat sn mai luereze, iloel +i eu mine am eolaborat strins,
cu exceptia unei perioade Geva mai lungi de doi ani, ln e&re eu
am fost mutat la biroul radioului de la Washingtou. Dar ehiar
9i in aeest ristimp am pistrat o legaturi strlnse prin popte 9i
telefon gi ne-am vtzut eu prilejul ealttoriilor mele de serrriciu
la Mttneheu sarr in apartameutul sotilor Beruard din Florida. r4.Cum ne lntilnisem prima oare iu 1954, la data mortii sale ne
cunopteam de mai bine de 25 de ani.
Noel avea preocupari numeroase gi variate 9i le praetiea
pe tmte eu entuziasm. ?l iot""*sau ideile, era faseinat de
procesul politie, citea mult $i cu laeomie qi era un ereelent
interlocutor, datoriffi erprimerii sale ertraordinar de elare gi a
prezenfei lui de spirit. Iubea muziea clasiet, uitlnd eomplet de
sine, profund emotionat de eeea ce asculta. Una din compozitiile
t
Ur-t^gV*._
,t
www.arhivaexilului.ro
198
sale pneferate era *vespro della Beata veqgine" de claudio,Monteverdi. fi acelagi timp rusi iloer juea poker, bine 9iagresir', eigtigind de cele mai mult* ori.'il plaeea sf, eonduef, o
maqinf, bunermergind de obieei mult prea r-epede.fmi amintese
de rrn drum eu Noel pe autostrada salzburg-Mtinehen, care mi-afwt frici et va fi lntr-adevtr ultimul din via0a mea. Noel
aprwia o minearce qi un vin bun gi avea o elabieiune pentru
whishy-ul seotian, vechi de 12 ani. Bauii nu l-au preoeupat
nieiodate. cit avea, eheltuia cu generozitate. cit nu avea, nu-ltngrijora. Era rrn orn debordind de energie, aembdator dar totusiperseverent, uneori aproape filozofie.
Indiferent ce faeea, era crr entuziasm, vervi gi intensitate
Energia lui ptrea str Du aiba limite. Aeeasti eombinatie de
gindire napide, eneqgie inepuizabila gi devotament total pentru
activitatea lui la Radio Europa Libem, faeea difieile infelegerea
gi eolabor&rea armonioasa eu eei care nu benefieiau de aeelea+i
ealitati. Noel ayea teudin[a si seziseze rapid oamenii *isituatiile; uneori prea pripit, eind viteza gindirii prevala
asupra judeeatii. Ile-a lungul timpului, asta a dus la o serie de
probleme serioase de Personal, datoriti unor gregeli in angajari.
Singur ajunsese se recunoaset ei se insela deseori ln judeearea
oamenilor, avlnd tendinia sa se lase influentat de apareute +isa nu fact efortul de a lneerea si afle mai mult despre ei
pentru a-gi forma o perere mai judieioase.
Pe scurt ilel Ber:nard a fat un fln Femarteabil qi empler,cu o personalitate gi motiva[ie puterniee gi eu tresitEriemtradietorii, earaeteristiee de obieei cmenilor demebit de
+4r--t
-*s.\
:=::
=:::::=:t:,=:::::::-==:=:
=:
iEeilffi
www.arhivaexilului.ro
:=::
=::
=-===GuEtEs
n
199
capabili +i dotali. Nu-i era u$or sa accepte limitele care-i'
lmpovirau pe eei mai putin talentati $i era aproape ineapabil
se-$i slipineasee dispr.etul fafe de eei Garre nu se dedieau in
aeeeagi mf,surf, profesiunii lor.
Calitatil* So"ffiistiee ale lui Noel erau deosebit de .)l.ar.
impresiouante $i p;plin apreeiate de aseultf,torii lui din
Romflnia. Ayea capaeiatatea sf, prindi din zbor noutatea
evenimentelor, iar apri si serie rrn cqnentariu efieient gi la
obieet pe eare str-l difuzeze ln eel mai seurt timp posibil. Nu
arareori, eind un redactor al departamentului rom0.nese se
lmholndvea li tru putea sa-$i pregtrteasca programul
incr.edintat, Hoel redaeta pur gi simplu el tnsugi comentarinl
respeetiv, dietindu-l pe loe. Se simtea foarte aproape de
aseultatorii lui, striduindu-se s[ fie eit se poate de coreet qi
riguros in programele sale.
Aetualitatea era pentru el de eea mai rDare importan[n.
Capaeitatea lui de a absorbi informatii eu o vitezi uimitoare pi
tunm.sterea vastt a prrcblemelon nomflnqti Si internatimale,
faeeau ca emisiunile sale si fie tntotdeauna ln perfeeta
eoneordanti eu situatia oamenilor din Romflnia.
Noel era tot mai agasat de lentoaree procesului de
schimhare diu Romf,nia, pe masura ee devenea durerm de
limpede c{ sperantele pe eare multi +i le pusesere ln Ceaupescu,
odatfi cu venirea sa la puter", &l#tffilemeiat*. ft i"irr *-
politica Statelor Unite, care punea mai mult aecentul pe
independenta limitate a lui Ceaugeeeu ln afaeerile erterne
deeit pe rrepresiunea brumla gi stupida, pe tmte planurile, awww.arhivaexilului.ro
200
oamenilor din Romtnia, Noel qtia et ceaugeseu distrugea tnsigiflbra soeietitii rominegti. Dorea din tot sufletul se oe pmtnface mai mult pentru oprirea aeestei spirale deccende.nte aanihilarii
Noel era eontaetat de un flur eontinuu de vizitatori dinRom&nia, care tI ajutau efeetiv si se lintr la eurent cu Eeea ce
se intimpla lntradevir in aeeasti iarf,. drdea de dcinta str.,{vizitere Romonia $i sa vade eu prropri{)toi oehi. fn eele din
trrma, ln 1978, pirea ee ar fi venit momentul pentru o astfelde viziti, elnd nn redaetor aI Televiziunii Romlne l-a invitatinsistent se se duei la Bueuregti. Noel era entuziasmat giereitat de aeeasta perspeetive. Fiind eongtient de ura patologiea
a ceaugegtilor pentru Radio Eumpa Libera $i tn mod speeial
pentru Noel Beruard, mi s-a perut ca ratiutrea unei astfel de
eeletorii era ertrem de discutabile. cind i s-a solicitat parerea
Generalului Ion Paeepa, afrat deja rn oeeident, aeesta s-apronun[at eatqorie tmpotrive. I se pirea forte probabil ca,
lntrun fel sau altul, tn timpur gederii sale la Bueure$ti, luif,loel sa i se faea un reu, Atunei s-a hotirit ef, momentul erainoportun, desi NoeI a fost ertrem de dezr-f,git de pierderea a
ceiea ce el credea ed repreziati o oeazie uniet Din neferieire, numai triit destul pentru a faee rreodata celabria attt de multdorita.
Respectul meu pentru iloel Ei pentru ealitttile lui uniee,
era uria$. Cmtributia lui la eueeesul Eunopei Liberre si, mai
Fesus de cieg la alinapr restri$tei ascul6tmilc din Rominia.este dineolo de oriee eragerare. C-olaborapea eu lioel nu era insi
R-->/\
(ti)' "':,:;;
4.. a-
i
:-:.:
-:www.arhivaexilului.ro
201
lntotdeauna simplf,. Nu o datf, aE avut divergenle de opinii'
destul de serimse; iar faptul cf, lnef,pitinarea reprezenta o
tresfi.turf, comrrne, nu era tocmai un avaniaj. De-a lungul
anilon, am avut o serie de lnfruntf,ri vehemen[g dezaemduri.
substantiale eare tnebuiau rezolvate pentru evitarea unor
nein[elegeri viitoare. Noel s-a yazut uneori eonfruntat eu
alternative dure. Spre satisfactia amtndurora, am fost in stare
s[ rezistim aeestor confruntiri fere niei o fisure in relatiile
noastre profesionale sau personale pi fara niei o diminuare a
respeetului pe eare ni-l purtam unul altuia,
fL situatiite de urgenti sau ln cursul erizelor, ca
invadar=a Cehmlovaciei de cetFe trupele Pactului de la Varqovia
eonduse de sovietici, ealitefile uuice ale lui Noel iegeau
numaideeit in evideuta. Era gata sf, luer.eze ptnf, eidea din
pieioare $i era lntotdeauna romplet stf,pin pe situafie. Romfinii
Du vor uita podul radifonie desfesurat de Noel in timpul
teribilului eutremur din 1977. Astfel de situafii iI stimulau,
obligindu-l sa-gi dea mi.sura puterii de deeizie, imaginatriei,
pregatirii 9i eapaeihtii de a realiza emisiuni pline de miez, in
eel mai seurt timp posibil.
Crcetoria lui Noel eu Im.na Megum s-a dovedit o mar.e
binecuvintare pentru tmindoi, ea gi pentru Andrea, fiiea Ioanei
din primul ei mariaj. Aeeasti eisnieie a adus tu viata lui NoeI
un grad de stabilitate oi ealm GaFe s-au dovedit tnee gi mai irportante elnd a fost lovit de mnee".fot"" Andrea gi iloel s-au
tnfiripat relatii de afeetiune, profund semnifieatiye. Acest
puternie nueleu de familie l-a suslinut imens pe llioel, in zilele,
.+
www.arhivaexilului.ro
202
sepEmitrile +i lunile grele in eare s-a luptat cu boala.
chiar lnainte de a se interna tn spital pentru opera[ia laplemin, iloel mi-a propus sf, mergem impreuni la masfi. lfu era
niei deprimat, niei speriat, ci realist: gtia et o opera[ie laplamh nu poate fi o interventie minori. Era perfeet conqtient
de riseurile eristente. Pentru el, eristau douf, lucruri de
impctanF eapiule: siguran[a familiei gi sueeesiunea eondueerii
departamentului rom&nese.
Cind, tn timpul operafiei, doetorii au descoperit ea boala
nu mai putea fi oprita, au decis se Drr-i eomuniee tragiea
eonstatare, hottrire care i-a stirnit furia clnd a aflat adeverul,
gapte luni mai tirziu. fotr* timp, deqi supus unui tratament eu
radiatii, pirea eonvins ea boala a fost stevilim $i ci se afln pe
calea insf,ni.to,girii. Dupd goeul initial provocat de aflarea
adevi.ratei naturi a bolii sale, Noel a aeeeptat cu trn curaj
eremplar eee& ee Dtr mai putea fi 6gaduit. Nu vroia si devinfi
o porari pentru familia lui. Ca noi toti, spera ea va fi seutit de
o suferinta iDsuportabila, Din ferieire, nu a trebuit sa treace
prin agonia eare lnsote$te atit de freevent eancerul pulmonar.
NoeI a fost luat din mijloeul nostru literalmente lnfloarea vlrstei. Energia gi entuziasmul lui nu deduseri. niei un
semn de oboseald ineinte de a fi lovit de boala ineurabilfi care
l-a mpus. Ele au fmC de fapt rpvitalizate in Dorra sa vialir,
alaturi de Ioana ;i Andrea. Celor dintre noi eare tI cunogteqm
bine, Du ne veuea sd eredem ef, poate fi doborit la o asemenea
virsti $i eu atlta timp tnainte de a fi realizat idealul eeruia igi
dediease viat& aDurne de a faee oriee eu putin[e spre a grabi
L
www.arhivaexilului.ro
203
ziua ln Gare r.omenii se petf, trii tntr-o soeietate liberi gi,
demoeratf,.
Soiia mea gi eu mine resimtim profund lipor lui iloel ca
prieten, tn timp oe eu am pierdut ln plus un eoleg ertrem de
pretuit. Ne gindim adesea ce faseinat ar fi fmt de rrecentele
evenimente din Europa rf,sf,riteanfi gi din Uniunea Sovietiei, eu
ee graba ar fi profitat de posibilitatea de a ealetori tn Rominia,
ce nefericit ar fi fost si vada promisiunea revolutiei violente
din Romf,nia transformlndu-se ln cerugi gi eu clte energie ar
fi eautat mijloaeele de a-i ajuta pe ascultatorii din Rom&aia s[lupte eu realitatile difieile ale vietii lor. iloel este afft de des tn
gtndurile noastre lneit nu tre vine se credem ei ln eurlnd se
vc lmplini trsts rni de la mcrtea sa Cmtributia lui remareabilr
la viata atltor oameni din Rominia, de-a tungul anilor, nu va fiuitatt curind - o amintire mult mai semnifieativf, deeit ar
putea fi vreodatf, un uronument ofieial.
Mai, l99l
::::
=
=
==
=G
=-
www.arhivaexilului.ro
scntrIDtpL
-:
=:::=
=
www.arhivaexilului.ro
In aeest eapitol am reprodus elteva serisoriprimite de Noel tn timpul bolii, 9i altele adresate miedupa moartea lui.
:t::
::
=
-
www.arhivaexilului.ro
206
Paris, 2I octombrie l98l
Ilraga Dounule Bernar{
Am aflat, de eurin{ et starea senetetii te va obliga se
rtmii, pentru o vreme, departe de trebile Europei Libere. Inea o
veste pnm'ste din salba de v6ti prmste caFe se abat asupm
noastri, tn ultimul an.
Chiar daea din punet de vedene, si-i zieem: administrativ,
tru am fct legat de 8"L., pot spune e[ l€eturile mele au fctmult mai strinse deett ale ryief,rri alt funetimar.
Mai inti, pentru ci, ehiar daee uneui mi se pere c{ m-am
faeut singur, totugi, rD-arr faeut singur. . . ru ajutorul Europei
Libere. $i ehiar daei ag admite cf, aq fi ajuns la aeelaqi
rezultat, (eeea ce nu este sigur deloe), drumul ar fi fost mult
mai lung 9i mult mai anevoios, Lipsit de dreptul la euvtnt, ln
Rmiinia, paradoxal (dar adevf,rat), iE avu[, datoriH Eurnpei
Libere, o audienla infinit mai mare deeit datre E-aS fi putut
erprima, ln lanf,, priu mijloaeele permise aeolo.
'tn il doilea rind soarta mea individuala s-a legat, mai
ales din 1977, de soarta altora. Ajutindu-ne unul pe altul,
benefieiind eu totii de tribuna Europei Libere, am reugit, totu;i,
daef, Du sA ne libemm [ara, eel putin (dar nu e putin] si ne
liberem de fnea de a vorbi.
e\./
Or, aeeasti tribuni este de necmeqrut fe*f Dumtr€ata.www.arhivaexilului.ro
2A7
Fam sfi. cunce tmte detaliile binoeratiee gi de bueet&rie ale'postului, gtiu, totuqi et, d.aea Seetia Rom0.ueasea &r fi arut un
alt d.ireetor, rezul[atele ar fi fost, nu doar altele, ci, probabil. . .
contrarii
Ilaea le lufm, cronologie gi logie rr lg?I, ai aprobat ca
romanul meu, "Ostinato" se fie difuzat in foileton; daea nu ar fjfost difuzat (pi daca tru ar fi fost difuzate gi alte "terte"), eu
Brr a$ fi primit pagaport tn 19?2; primind pagaport, am al,ut
posibilitatea si seriu gi sa inregistrez, la Paris, oGherla" - 9i,
prin eiteva interviuri, si.-mi confectionez o umbrela de
protee[ie - eape a fost incredibil de efieaee (pina la I aprilie1977. . . ).
alln continrare: daea nu ai fi eristat Dumneata, Europa
Libera Drr ar fi sustinut - la zi, iar in anumite prilejuri: la eeas
- miqearea noastri peutru apArarea drepturilor omului. $i mai
mult daa na l$ fi gtiat ea pt aata pe Daaawta, aa aS fiYpornit la trwhap:obabil amerieanilor nu le-ar faee deloe plir.-
cere sa auda rrna ca asta, dar eu me adresez Dumitale, nu
emerieanilor (eare se tem si nu provoace mi+eari . . . pe eare nu
le-ar putea eontrola). Iata ce, in cazul Rom&niei, le-au provoeat
(fera sa-gi dea seama), nu le-au emtnolat - dar totul a ie+it
aproximativ bine. . .\./
Dghsemeni, dupi. eutremurul din 4 martie: atuaei Europa,(Libera a devenit un post nalional- datorite Dumitale. Apoi in
evenimentele care au umat: gFeya din Valm Jidui, constituirea
Comitetului Creptin, a Sindieatului Liber - eu toatf, istoria lortragie[ - in fine, emisiunea Dumitale'De vorba eu ascuttitorii"
\
.lr,Aa
www.arhivaexilului.ro
208
dedieatf,, de ani de zile, neferieitilor din fare care Du au alt Zid
al Pltngerii.
Am iryirat aeeste'fapte' ale Dumitale (El desigur, numai
o parte din ele), peutru ei am senzatia aeutt - uai preeis: certi-
ludinea - ea altol tu lcul Dumilal* nu le-ar fi faeul $i pentru
ct, daee este adeverat ct ai de Bind se abandmezi emducerea
pctului, sunt emvins ee eel eare te va sueceda, cieine ar fi el,
nu le va faee. Ca ai fct ataeal din tmte pardle mai ales cu
'argmente' antisemite. . . - ce vrei, draga Ilomnule Beruard, a
fost nevoie de un et?eu Gare sa allere interesele rominapilor I
Or sfi vada ei, eind va ineipea postul pe mina uDor daeoromani.
.. el$i etrmvot fi aptrate iateresele tricolore.. . (nu mai intruz\in detalii de pr"ofe[ie, fiindci +tiu ce am gura spureattr).
Ti-am seris toate astea, Du Ga sf, te amirase pi mai mult
ci nu iti sta tn putintf, si emtiuui eeea ee Dumneata ai ineeput;
ei ea si-ti repet ceea ce ti-am mai seris ti cu alte prilejuri,
anume ea ai faeut din Sectia Rmiufi, nu dm.r eea mai buni
seetie a Europei Libere, ci unieul pritej pentru douezeei de
milioane de traumatizati pi tndobitoeiti sf, spa.rgr, din cind in
cind, cnrsta, gi sA-$ aratg daea nu eapul, micar un deget, fuor-roi,Ytta a fost Europa Libera, creatia D'rmitale.
(I
Fie ca eei care te vor urEra si fie maear pe sfert atit de
'$dani" eum ai foot Dumneata, pentru "eregtinii" noqtri.
Cu pretuire, cu prietenie, cu rseuno tinttr,
AI Dumitale,
vI,
-(:::: :: :.:::::::
::
:::::::::=:a ::
===::::::=i=:
=-
:-=:
=:=
ffi
Paul Goma
www.arhivaexilului.ro
209
24 februarie l98l
Stimate llomnule Bernar4
vt urmirese cu gtndul de etnd al,i pleeat ln fieeare zi, eu
fieeare iasomnie $i ma doar.e se vrd uqa biroului Dv. lnehise.
Pmte ee mi-ati simiit gtndurile atintite, a$a curn simfi de
multe ori o privire gi tutorei eapul. De fapt, 1rcate ed asta vreau
si vf, spuD: ci stnt aleturi, ea mi-ati iuvadat zilele 9i noptile 9iyreau si aveti acurn gl un sernn material. Sau poate vreau sa
ve spun mai muIL mult mai mult. Cum ne tmpiedici Eer€u
cuvintele. $tiu asta lnei de pe yremea adoleseeutei gi avisurilor literare, cind nemultumite de heeretrile mele, lntr-ori mi-am dat seama Gf, at yrea sa fiu, de fapt, doar urrDa aripiide flutun strivita fera vorbe pe htrtie. . .
NoeI, te rog si te faei biae.
Ilaee rryei mata - este posibil.
$i de ee n-ai vrea? Attta timp clt slnt lnet lucruriminunate pe luue, ea brira sirate a Ef,rii, fiestele muzieii,
credinta diu oehii unui om apropiat gi fre,amatul loeurilor ineare n-ai fost tnet nieiodatt.
Ve dorese din inima st.nitate
Cu aesflrr'itf, afeetiune,
Iloiaar
rlloina Alerandru, redaetor la Euro e Lihred
www.arhivaexilului.ro
210
Paris, 29 lanuarie lg8 l
Draga llloel,
Speram ef, vei ayea de lndurat o operatie ugoara, cA totulse va [simina eu bine. ca barbeiia pi eurajul D ritale mora]vor sfida lneerearea. Noi ne spunem - zilnie - niei rru se poate
altfel.
Ne vei ierta eriza de patetism prin care treeem, dar nu-tiputem aseunde ceea ee niei noi nu gtiam: e& in familia
Vnostr{(numemsa) erista, de fapt, un al treilea: un frate, $i ee
^am descoperit eu aeelagi prilei dimensiunea eopleqite de adineirt./ G-- ft-a prieteniei.
Virgil gi Moniea
www.arhivaexilului.ro
211
Mtnchen,27. 04. 8l
Draga Domnule Bernard,
Ma bueur mult si aflu ce ve simtiti bine gi ee ne vom
revedea ln eurind la Mtnehen. Repet pr.obabil un lueru gtiut
atunei eind spun cA prezenta dumneavmstri la nadio este
ertrem de neeesanf,. Situatia aiei este destul de triste, dar
lncerc, atunei cind pot, si-mi pAstnee calmul Ei ummul. Spre
ilustrarea faptului, gi a lneeref,rilor, ar putea servi urmttoruleitat cules reeent din spusele risipite ale eolegului Mar Banug:
'Rau cE mu, dar mai rau fera Df,u!'.Ce v-afi fi pulut dori mai
mult?
Multe eomplimente loanei.
Va dorese si.nitate eit cuprinde pi o tnapoiere
grabnier la Mtnchen.
Cu stima,
Liviu Tofan
::::::::a:::::::::::
=-
===----E'
=GGEre
www.arhivaexilului.ro
212
Stimate D-le Dineetor, q-am bueurat nespus cind
am aflat de la Alerandrmie cA operatia a reu$it gi c[ v&.
simtiti bine. Ve rqg sf, nu rideti de mine, niei sa nu me eredeti
clrrnva bigot, dar eu o duminiei lnninte de a vi interna, m-am
dus La Perintele Birsan (eare este din Bragov gi eare reeent a
trecut de la Episeopia Misionara a Bueuregtiului la eea
independentA a lui Trifa) +i m-am rtrgat sa vf, dea Dumnszeu
slnf,tate. Nu mie nu Europei Libe!? sau ehiar D-nei l@nn, ne
suntefi necesar, ci ,arii tntregi, popcului eare vi aseulttr eu
sufletul la guri, pentru eare reprezertati mai mult deeit oriee
Prmintean de atlta amar de ani. Ve dorese se reveniti eit mai
repede Ia loeuJ damaeat'aaslrd,pentru eare v-ati saerifieat o
pa.rte din viati 9i din sinf,tate. MAear ca se moare dugmanii de
neeaz!
Cu stimi deosebita,
Cornel Dumitreseu
II Feurar l9Bl, New Yorh
www.arhivaexilului.ro
213
28. Ot. Bt
Drage d-le Bernard,
M-am apteptat si iegiti eurlnd din spilal. Aflu acrrm eu
rqgret ca veti lipsi o perioade mai tndelungatf,. Eu unul veresimt foarte aeut Upsa. gtiu ce slnt ln eompanie bun&: multormilioaue de aseultabri radioul tr.ebuie si li se pari un obieet
plietisitor fam "directorul postului nostru", ff,ra vocea pe care
obignuiese s-o asculte cu veneratia datorati de obieeiinstitutiilor, nu oamenilor. Dar, desigur, Noel Bernard e o"iustitufie".
Insanetqire grabniea ri revenire neintirziatf, inrobia radiofoniea.
Cu dragoste, Nestor Rateg
::
:-:
,i
==
E-::-
www.arhivaexilului.ro
214
Este greu de crezut ea Noel Du se mai afle printre noi.
Conform ultimei sale dorinfe, nu va ayea loe niei o
ceremonie.
Fie ea toli eei eare l-au iubit pe NoeI st nu-l uite
nieiodati.
Ioana Bernard
Mtnehen,2S Dee.l981
www.arhivaexilului.ro
215
Paris, 12 lleeembrie lg8l
TESTAMENT
B. ApanFmente funerare. Dor.ese str fiu lneinerat faraniei o ceremonie religimse ori publiee. Daea este necesar ca
eineva si fie pnezent, acesta va fi fiul meu Dan, va.rul meu
Ralph sau Marin Dordea. lliueni diutre memhrii familiei sau
dintne prieteni tru va purta doliu. Deasemeni, nu se vor tine
niei un fel de cuvintf,ri. Virgil lerunca va serie $i va rctineerologul pentru emisiunea romina. Colegilor mei le urez mult
sueees in aetivilatea lor viitoare.
9. Multumesc eondueerilo succesive ale Europei Libere
pentru sprijinul lor constant Si pentru ei mi-au permis si ma
tmplinese profesioual. Daea Glenn Feqguson vFea st pun[ un
anunt Ia avizier, n-am nimie tmpotriva. Vreau si $tie ci l-am
preiuit lntotdeauna ln mod deosebit, ea pregedinte gi a prieten.
Scris gi se,mnat de mine ln aeeasta zi de 12 lleeembrie, la
Paris.
NoeI Bernard
www.arhivaexilului.ro
216
t
In ziua de 23 Deeembrie 1981, la ora l7 gi l0minute, desehizind ca de obicei emisiunea Metronom, Radu
Teodor se adresa astfel aseultetorilor lui:
Ib Ia tnepal fi ea toatt siaeritalea ul oer sEaze, daaastlzi, aeamt fa aeeastd orfl de prograa a dapt amiezii,
ziabetal lai pie'w dia vac.e *i de pe baze, elad ut adtesez
friSaailal salat de ban gasit. tVapta ltwat& s-a stias dia
tial& lJoel Bernatd, dirwtoral pslulai nostra de radia
tVa ar fi meairw fi{ett:ooomalzi - eaisiane uazieald - sa
Gonepmnese ae6l trist eveaimeal llad a fae tnsil se datoreaze
anei aaamite sdidaritali artistiee" lUel Bematd, paliai Etiaawl laem, e.m tm Infld&nt psimat de mwit* elasiei. ITaia
maziea la fieeare fibre a safletalai sea. O tteia ca
iaeaadseald si lal.elqgnd-o dqlia, la iaima, la spirital ;i ta
safletul sau. Valori 1rc elt de aobila pe atit de nte $i F ane
i{ettwnamal liae & le oDoneae eu tol tespetul astLzi.
NouI direetor aI eeetiei rom&negti a Europei Libere, Mihai
Cismareseu (Radu 6cun), desehidea ln aceea;i zi Programul
Politie eu citeva euvinte de rtmas bun pentru ltloel:
4-Imi tev'iae mie acaslfi lristt sanine fi spaa etteta
eatinle la dtsprilia lai ,UoeI kroatd, la dtspritia wri *lqtt
www.arhivaexilului.ro
217
Aa laent aletari de el Ia arct pst de ndio aprwp 25de ani. fr Ut aee.sr fimp, eI a eoadus ea inleligenla, eu
devotaaenl, ca ahaqatie fal nuttz, frar ai-a fatdat sa Gtm6? an dn allt de devotat fn sltrfu awei t*teia se
aagqi*sa II gasam la qele 7 drmiaala la rdaetie Si sanllrtia, anoeti piat la mie.zal aoplii. Diseuta problemele
wmfinqti elabora planuri de ptgnm, data sfr adaet menpa
taaoiri Si tmbaaa&liri emisraailor amstte. A fact za maaeitor
lmsioaat, at ann de eu4i Si iaitialit*. A fost o pereoaalitate.
Pealra aai disparilia lai prcmatar& - Dtr lapliaise lacla
57 de aai - trytwiatt o g|w lor.ilw*. Cd arc am reruas a &w ttn aam aetitita ta lbpfiamea tzlui Rmfinw, I aalinzdm
tnasaisiunile fn linba wmfat, ne lqaa si faeem tot e stiIn putinld pealru ea diqnrilia lai irel Benatd st aa fiefuuparabile. Adio ilel Dorai ta pce !
La 9 Ianuarie 1982, dupa tema muzieala eunoeeutt,
Monica lpviueseu desehidea astfel Tezele gi Antitezele la Paris:
E priaa emisiane lrc cate o latqrisfiez la Paris dapaarf,a Iu ilel B*zard Si rwlcxtlada-i Mata, aa va a&aga
nimie Ia nxtolqwl F arc i l-a faeat J'|itgtl l*ma. Dar aa ma
pd fmpidia g-ai aainlse et acastt misiane s-a atsert
l;-"'
il
=-
www.arhivaexilului.ro
{,.,p;{;}*, 6 ',.1'to 218
\entbziasle, et priaa am tntqislral-o, aeaa weo ,aee aai ln
stadiwl dtn kdd la pmenta IEt, ane veaise spial de Ia
tr{taehea eu ae.sl p?ilet l{i se pre dui cam ns se loute mai
aatanl ea de ,eam Ineolo $i Paoemt ln mod iapllit Te,'ze gi
Aatiteze Ia Paris' sab seaaal meaoriei lai iloeI Eetaard,
e&mia, wieate ar fi subixtal ltalal, Ii vs fi ddiale lateeaisiaaile e.e vor aprrra" $i pe.atru a ze daprfii de eI' pealru
aeev,sll noad a.bsezli tulelart, sd-mi fie nfoadait laet o'l-
amiatire: Ia patinil tle.me laainte de aaarta elad safem pesle
paleri, ana din alrimele fnze pe eane le-a twtit, a fut o
re,ferialt Ia rtIonlev'erdi: -A,rrore ca tlloaleverdi Taseiale miL"'morirci . . Sa legm dxi mazieii, srcina implaeabila de a
lasoti ireparabiluL
.',,'/i/
,,,.11
\ ,,,'
fr.,,,r1',,,
.::]=
=::-==
www.arhivaexilului.ro
219
RADIO EUROPA LIBERA/RADIO LIBERTATEA
MUilCHEN
BTROUT PRESEDINTELUI
23 DECEMBRIE I9B I
CATRB PERSONALUT RELIRL
Cu cel mai profund regret, anunltm mmrtea lui Illoel
Bernard, Directonul Departamentului Rominesc al Europei
Libere. Dupa o boala tndelungatf,, Dl. Bernard a murit ln zorii
zilei de asti.zi, Ia Mtnehen.
ilod Bernad s-a niscut la Bueureqti pi a pafisit Rom&nia
[a ineeputul eelui de al doilea razhf mondial Delinea titluriaeademiee in matematie& ti filcofie de la Universitaiile din
Ierusalim +i Londra. Dupa eiliva ani de aetivitate ln seetia
romini a BBC-ului de la Londra, tn l954rDl. Beruard a devenit
direetor al Departamentului Romio""oTl Europei Libere, la
Mtnehen.
ln perioada 1959-1965, lloel a fost Direetorul Operatiilor
Interaationale ale lui Radio Press Interuational, o agentie
partieulara de qtiri cu cediul la Lmdra.
In 1966, iloel a revenit la Munehen, ta director al
Ilepartanentului Rominese aI Europei Libere.tu ultimii 15 ali,6{r -/'-a tndeplinit aeest rol critie cu o Gornpetenli gi dedica-re uaiee.dfil=. r--
/.
T
=I
www.arhivaexilului.ro
2N
Inzestrat crr nE inteleet aseutit gi eu un simf lnvior:ttor alumorului, $i-a erqdgat o reputatie bine meritati de adevf,rat
profesionist al radimlui interoatioal sub cmdueer.ea sa, seetia
miai s-a bueurat de un nrmir forte rnare de ascultltmi gi a
fispuns unei aecesitati fundam€ntale lu Rominia.
.-, N" exprimf,m simpatia ir* U" sotia sa, Ioana, gi fati de
ra&ili" lui.t eouformitate cu doriata lui lrioel, nu va avea loe
niei o eeremonie funeram.
Glenn W. Ferguson
Preoedinte
,,,*:-
l="
::www.arhivaexilului.ro
:::::::
-:::::::=:::::
==::
=::-::
re
ffi
225
fIOEt BERilIARD
(n. Bueurepti 25.2.1925 - m. Mrneheu Zg. lZ. lgBl)
o bola neeruEturce l-a rf,pus pe Nel Beruard ln floarea
virstei; tn plinf, putere. Abia ayea 56 de anil ctnd l-nm vhzut
in casa lui din Florida, tn aprilie anul trecut, nu gtia cit de
gpav bolnav era. Faeea plauuri. vroia si scrie douf, e{rti. Mi-a
vorbit de ele. Ambele legate de lunga lui erperienli ea gef al
transmisiunilor Radio Europa Liberr h limba romin&.
illoel a fost un om de o integritate rara. Avea eoneep[iile
gi eredint.ele lui care nu eoincideau tntotdeauna crr ale mele.
Dar am respectat intotdeauna mtestria lui profesionqlr ;ieongtiineiszitatea crr care se adresa Rominiei. L-am vizut,ultima dati, cu dou& siptimini lnainte de deeesul lui. Mi-a
vorbit lueid - fara pie de auto-milf, - de moartea eare gtia ef,
trebuie sf, vini. Pregetise totul. Era gata. curajul 9i tariaomului, eu totul ereepfionale.
Dopa pleearea Imnei, sotia lui, am stat, apoi, gi-am
ascultat tntregol prognam al Em.qei Libene Hel feeind tot felulde eomentarii. Era, iu general, multumit de ee a realizal Mi-a
vcbit de Im.na, de eopiii 9i de aepotii lui. Totul eu un ealm
absolut.
La despfirtire, m-a lmbreiigat gi m-a sf,rutat pe rmiaflei
obrajii. Heobilnuit la el. eaei nu-i plecea si mirturiseasci
www.arhivaexilului.ro
CONSUI,ATUL GENERAL AtSTATELOR UNITE AIE AMERICII
28 Deeembriel9Bl
221
,a*\-A",
rtk",'dr: fr
,rr. lr,Waw Vu.{f.t h^.F,'
Qtnan \nt--a-
y),.h,)un-^
Modul intelept pi inspirat tn care NoeI Bernard
a eondus l}epart@tul Ron&Dese aI postului de
radio Europa Libem, a fost lntotdeauna apreeiat
de eei care au luerat la Ambasada din Bueuregti
pi nu mai pufin de noi, eei din actuala generafie.
Multi dintre noi am awt de-a lulgul anilor gi
plteerea de a-l eunoagte personal, benefieiind astfel
direet de eunogtiutele sale rmste 9i de analiza
profunda a evenimentelor romfinegti; noi toti iivom resimti lipaa.
IlaYid B Fuaderburk
Ameriean Ambasador
Ameriean Embassy
Bueharest, Romania=:www.arhivaexilului.ro
222
Mesaj de eondoleante pentru D-na iloel Bernard. din partea
Ilepartamentului de Stat, Washington, D.C.
Dragn D-na Bernard
Aceia dintne noi, din Departamenul de Stat de la
Washington, eare l-au eunoseut $i au luerat eu Noel Bernard
de-a lungul aailor ln eare a eondus llepartamentul Rominese al
Eurqei L,ibere, au fat ertrcm de tntristati aflind desp.e moartea
sa.
Am apreeiat enorm contribulia lui neobosiffi la
efmturile Eumpei Libere de a-i informa in mod eehilibrat pi
onest pe romiui despre """oi-ftIe din propria lor gam pi din
striinttate. Cunoa$tem presiunile puterniee ef,rora a trebuit s[
le faefi fate tn aetivitatea lui. StiE ea iubea poprul romfin qi
era afectat de soarta lui.
,1L-.
'ii "m nesimti lipca dar ne vsn rminti lntotdeauna f-de eI cu afeetiune $i admirafie.
Ne alatumm doliului dumneavoastra.
23 Ileeembrie l98l
www.arhivaexilului.ro
223
5 lanuarie l9B2
Ihage D-le Feryrrsorr,
Gto*iodu-Ere dintr-o scurta Yaeanti, am aflat asti.zi
despre tragiea pierdere a dineetmlui Departamentului Romfinese
al Europei Libere, l$oel Bernard,
Cu mulli ani ln rrrma, lnainte de venirea rnea la Voeea
Amerieii, iloel Beruard gi-a pus talentul fn seryieiul emisiunilm
Vcii Amerieii, err o mare dedieatie pi empetent& fiiud unul din
euespondentii nqtri la Lmdra Chd a hotirit sa se htoareo la
Radio Europa Libem, i s-a resimtit puternie lipsa; singura
nmstrf, emsolare a fct ci, de fapt, Du a pamsit nicioda6 lupta
ln eare sintem angalti eu totii - lupta pentru informarea
onesti gi adevarata.frleles ef,, de-a lungul anilor, trloel Bernard
a devenit un nume f'miliar tn Rom&nia gi sint sigur ea Upsa
Iui va fi resimfite qi mai puternie de aseultttorii sei.
Va nqg s& tr:ansmiteti familiei lui gi cdqilc emfoleantele
mele eele mai sineere pentru aeeastf, tragice gi prematura
pierdere.Cu sineeritate,
James B. ConhlingDireetor
D-lui Glean FergusonPreoedinteRadio Buropa Libem - Radio Libertatea
4.T
a
=
-
www.arhivaexilului.ro
224
24 Deeembrie l9B I
Draga loana,
vreau sa $tii eit de mult am fost alaturi de tine in eruda
@eapsa pe caFe ai indurat-o in aceste ultime luni. prima mea
mult iubiti sotie a murit de eaneer acrrm lB ani, s-a scins indureri car.,e Drr puteau fi alinate deeit eu droguri. Doream cu
disperare sd trtriasca, dar tn aeelagi timp nu mai puteam supctas-o vld chinuindu-se. gtiu deci prin ce ai treeut gi nu pot deeit
se ma rog ca suferinta ta si ia eit mai repede sfirgit. primele
siptf,mini sint eele mai grele.
Imi va lipsi lioel. L-am apreeiat pentru multe lueruri, nu
numai fiindea era un ziarist stnhlueit ei gi pentru ei gi spunea
.parenea cu tmtf, siueeritatea decpre problemele nm.stre din
Radio. Cind am venit prima oam la Mtnehen, i-am rugat pe totidineetcii str-mi atraga ateutia eind vad ei !ne$ese. llel a fctsingurul eare a ficut-o. I-am foot lntotdeauna ertrem de
FecuDmcf,tc pentlu sfaturile lui. M-a ajutat en(rm.
Am pi alte amintiri pleeute. Doutr zile tn compania lui laski. Citeva eine in loeuinta voastra. Seri de poker,
An pierdut un prieten minuat.
Mury mi se alatura pentru a-ti trimite simpatia noastricea mai profunda.
Cu sineeritate,Biu r
7_
r *illiam Buell - foet director al Europ ei L;*ry)/'-www.arhivaexilului.ro
26
emotie.
'l[-o sa ne mai vedem", mi-a treeut prin cap. Dar niei o
elipe Du Er-am gindit ei desnodemintul va veni attt de eurind,
Ce pot str mni adaug ln aeeste seraee rtnduri?
Cred ei istoria va recunoa$te cf, NOEL BERNARD a fost
omul eare a influentat euorm mersul poporului romon intr-o
intreaga epoca. Dupa ee a luerai La Radio Londra, a ajuns sa
conduee seetia romonf, a pctului de radio Europa Libem ln
doui perioade: 1954-58 ti 1966-Bl.fo tot aeest timp, tloel a
dat dovade de un profesionalism eremplar. Ilevenise rrn mit in
Rominia, Era aseultat ln orage ti la sate. Pretutindenea. Peatru
ci spunea rom&nilor Geea ee Du puteau afla altfel Pentru cf,
spcnea adevi.rul, nefalsifieat de ProPaganda eomunistf,.
CeI mai frumos epitaf, dupa mine - ti Pe carer sunt sigur,
iloel l-ar apreeia - este povestea eu Ceau$eseu aterizind, fortat,
eu elieopterul pe rrtrful munlelui.*Nu mf, cun6ti? ilu +tii cine sunt? se mira Ceauteseu,
adresindu-se ciobauului.
"?7??"*Da'D-ai radio? Eu vorbese la fieeare zi."
'Baciuleeee!! striga pacurarul, ln gura mare. Hai repede,
eb vint NoeI Bernard!"o
Fie-i tdrtna utoanl!
Ion Ratiu
Aeest necrolog a apdrut la
Romanian Press.
t
::::a
-=
=
=
=
=
C. tr -*.ue17 irnuarie 1982, tn publieatia Free
www.arhivaexilului.ro
227
Draga noastri loana,
Am aflat eu multl ptrere de rf,u ca azi noapte eel
mi-a fat maestru, pef 9i proteetm a incetat din viala Uo t#rtitpe eare-l tntreziream mai de mulL dar pe cane-l aluugam din
mintereiei pe undeva uai speram ci aeest mare luptitor va
fnvinge destinul.
$i daee ne gfrndim mai bine, l-a tnvins. Chiar daen
el a murit, spiritul sau ertraordiDar va dainui de-a pururi lneongtiintele milimnelor de aseultitori, iar celor ce am fost
aproape de marea lui opem, nrr ne rimine deeit a ne .fta"i
"n*#oAo-o.,')f* luerat tn subordinea lui iloel Bernard".
Da, el, marele rrreu maestru, $ef qi protector a
modelat suflete, a aseutit iuteligente gi sunt eonvins ei aeum
lntreaga Rominie fI plfnge pe eel ee i-a fost un devotat prieten.
Si nu se etie &"U ideile tlri ,t*t de generoase si ,tfi a*
stmlueit erprimate vor da fi mai multe roade.1.t itllu i-am foot tntotdeauna at8t de loial pe ehil
merita. N-am a\rut prilejul sfi-i mri eer odata iertare tnainte de
marea deepertire. Te nog ttrstr pe tine, sotia lui, et primegti
rqgrmiutea rnea sineer.t ln acest sens.i/)t,
Alfrl Lydia dt $i eu Stim bine *t ati fteut pentru
noi lntotdeauna ti tudeosebi tn zilele de dupi atentafliu vom
&_t
I
,i".
,iA
IlJ
+ 9r^ank vt,fu ry**A i.--lwww.arhivaexilului.ro
228
uita nieiodatt aeest lucru, iar poitia lui iloel fati de mine,
dreapte gi einstitf,, ya constitul mereu o pilda demni de urmat.//
Suatem altturi de ting dragt lona, cu gflndul gi
cu sufletul natru, ,npkao-te sf, prinegti cmddeantele aoastrec
sineere $i sa eontezi orieilhd pe noi.
Lydia ti Emil Georgeseu
24 Deeembrie l98l
:::-:
:
www.arhivaexilului.ro
28
Geneva,3 ianuarie l9B2
MuIt Stimati lloamnfi,
O asemenea durere pi un asertrenea gol nu au
euvinte, ehiar daef, nu pot fi asemuite crr ale dmueavmstrt.
Taleutul, inteligeD[a, energia, vointra, pasiunea
pmfeeimala, eine nu i lra necunceut ?
Dar uumai dumneavcstrt ati patruns tn taina unei
sensibilitali eare se apora sa fie cunceute, fiindea, dupa eum
am benuit, fusese uleemti.
Primiti, rri roE, reeunoqtinia mea flra marginipetrtru a fi oferit o insule de pace gi armonie bunului meu
prieten, a ctrui fiinE va emtinua si treiasn[ ln mine atit timp
eit vti trf,i 9i eu.
Vladimir f, rasnosselski
www.arhivaexilului.ro
230
Boulogne, 7 Ianuarie l9B2
Drage loana,
Crede-ma et tmi Iipsese euvintele adeevate pentru a-mi
exprima imensa tristele la aflar.ea vegtii ef, lloel nu mai eprintre noi. lllu arr crszut Ia tnceput cd aeel om attt de genepos,
acel ziarist eare De-a mentinut eperan[a in0r-o lume mai bunir,
nu mai e printre uoi. L-nm eunoscut pe ealea undelor de foarte
multt rrreme ca pi multi alti romtni. In fieeare zi aproape ilaseult.am. Felul lui "britanie" de a se adresa rminilor, mtr
fermeea. Prin anii 72-73 am arrut oeazia str-l cunose la Paris
gi sa-mi eoufirm impresiaHre o aveam despre el. ille-am
revezut la Mtnehen ln aeele zile de toamn[ Ei de primil'arf,, in
care ne-ati primit atit de generm pe mine gi pe sotia rnea.
Sonbeam euvintul lui Noel. Regretnm ef, nu puteam sta mai
mult sa-I aseult.
Ihaga loana, te r-ugem mult, solia mea gi eu mine, daea
tru o floare, cel putin un gtnd bun si depui ca pioastr amintire
diu partea noastri, cu oeazia unei oerernonii eare se va eelebra
ln onoarea eelui care a fost NoeI Bernard ziarist care a feeut
einste pogrcrului romin.
Cu deosebita tristete qi afeetiune,
Miehel gi Henriette l[ieolas
Miehel iiieolas alias Mihai hlieuleseu, fost redaetor ia seetia de
emisiuni interuationale la Radio Bueuregti.
www.arhivaexilului.ro
231
londra, 30 Ileeembrie l98t
Ilraga loana,
HiIary 9i eu mine am fct fmr{e tulhurati la primirea
ve$tiiFXeldespre moartea lui llloel. Apreeiem faptul ei ne-ai
trimis-o 9i fti erprimtm cele mai profunde condoleanfe pentru
aceasti pierdere teribila.
iloel mi-a fost pe vremuri bun prieten. El a avut o
influentf, emsiderabile asupra vietii mele. Eram thar, mai tinerpr.obabil deeit enii mei, iar el cm.ducea seegia erternf,.ihRadioPress Intematim.al, dintru bim de la Lmdra" L-em htrlnig 9i
i-arn eerut sf, mi triniti oolaborator ln Algeria, pentru a relata
despre ultima faza a rezboiului de aeolo M-am dus gi autrimis eoespondente pentru RPI gi pentru un ziar ameriean.
Cind rD-am lntm la Lmdra, lloel mi-a ofenit o jumente de
Dorne ca nunltrrul doi ta biroul de acolo. lsu qtiam rtrare lueru
despre radio gi nimic despre editarea unei benzi; Noel m-a
lnrif,tat. Ilar munea aleturi de el a lnsemnat o edueatie lntr-uncens mult mai laqg: m-a tnve[at sa priveee altfel lumea politieii,
ea dealtfel gi alte lueruri lnei gi mai importante. I-am pretuit
foarte mult prietenia.
- Ile*i l-am y*zut rar ln ultimii a-ui, este - aga eum spui -&.
greufirezut ei nu mai apar[ine lumii noostre, Multi oameni tgi
lmintesc lntr-adevir de el eu mult respeet gi afectiune. sper
ef, asta tti poate alina putin durerea.
Cu sineeritate,
ilormaa Moss
r*t
l*u
www.arhivaexilului.ro
232
? Ianuarie 1982
Ilrage loana,
Primirea veptii tale cf, dragul tloel - totdeauna atlt
de vital - Du mai este eu tiue +i cu toli ceilalti care l-au
eunooeut bine, ca pepsoanf, fiziei pe aeest pf,mint, a fost
neogteptattr, provctndu-mi urr $oc ai o pnofunda tristele. Am
ar.ut prilejut deocebit de ferieit si mtndria de a luera lmpreunf,
eu el pentru o buni informarre, despre care am eonstata[ cL
poate fi adevarat&, falsfi, bunf,, rea, deeenti cau orieum, gi, in
consecintf,, erpusi ori eritieati tau sprijiniE gi aparatn.
Daei cnezi ct pot emtribui cu ceYa aBlrrne la un
rtroDument eare i s-ar faee lui Noel sau sprijini o cauzf, ln eare
ar fi dorit sf, fiu implieat, te rog spune-rni.'intre timp, itmpirffigindu-ti mrndrla de a-I fi cunoseut bine pe iloel 9i de a
fi petneeut cu el multe ore pleeute de discutii, fiind apr@pe
lntotdeauna de aeotd cine gi c-e.este bun sau rrf,u ln Yriemea
noastrf,, eI va trii mereu tndni
'ifi a*oe lie 9i a lor 3ii siguranE si
acea Lume Libem mai buntr, la eduearea cireia a
printr-o activitate attt de tndelungaE.
e-ferieire 9i -t
cmtribuit
AI IAu,
Stephen Laird
www.arhivaexilului.ro
:.::: :::
:::::: :::
:t:::::::::=-:::::=:
=::
IGEE
re
re
233
Tel-Aviv, 24.02.82
Draga loana,
Acum eiteva zile mi-a spus lulia ef, ii-ai erprimatsurprinderea ef, nu te-am condolat Ia pierderea lui Noel.
Nu are rost sf, caut seuze cere se apariana/ lipsite de
sens deeit taeerea mea de la sfirgitul lui lleeembrie gi deei, am
sa-fi seriu adeueral, care poate tl.i va aparea banal: am
eonsiderat ct slnt (persoml) prea putin important pentru a fifost remarcat ln aeele momente triste. se pare ce am gregit gi
cum Ln asemenea cazuri este inutil sa-ti ceri "seuze', te rog sf,
uifi, eonsiderind ee am fost lingi tine curn, de altfel, a si fost
eazul.
$tiu bine ea pielderea ta persmala nu pmte fi consolata
niei de cuvinte pi niei de gesturi pseudoteatrale. Noi, eei care
I-+m apreeiat pe Noel ca inteleetualul lipsit de empmisuriGans era, cei care em gtiut cit de identifieatffieu to[ eeea ee
faeea, slntem emtiienli cf, nu va putea fi tnloeuit. Nu este
adevf,rat intotdeauna ei timpul taehide mnile. sint mmeni
care, prin statura lor iqit{ din eomun, lasa ln urmi locuri care
nu se pot eieatriza. gi timpuri, Si aminti r+F, affitea altele. Noel
era unul din acegti putini mmeni, gi este, in aeelasi timp,
ghinionul ttu - dar gi marele tau privilegiu - de a fi tmpertagir
d"[a sa. De aceea, bineinteles ca vei fi nevoita se duei aceasta
trista qi tn aeelali timp unie-eonsnlaloare povarr a amiatirilor
{
www.arhivaexilului.ro
EEi
294
aproape de una singum, Prieteuii - aceia Ge erau attt de multi -vor nf,rnlne aeum putini, tn schlmb gobolanii (dar mai ales
gorieeii) tpi vor artta dinlii ln curtnd.
Te rog si consideri, tn ciuda distantei fi a tteeriianterimre, ca Be vri numira lntotdeauna printne primii. Este
singurul fel rn eare vti putea einsti memcia aoeluia GaFe, ehiar
atunei ctnd Drr eram de aceleagi pereri, €pi printre putiniiadeverafi parteneri ai unc ciutiri Ge nu pot fi definitivatefem a eidea tn pf,eatul ridicolului verbal.
Cu multe prietenie,
Miehael Shafir
www.arhivaexilului.ro
==:-
23s
Scumpe duduie Ioana,
Profund lndurerali, nu gtim crrm v-am putea arata
sentimentele noastre de desevtrgiti tristete gi ptrere de r.[u eidragul noatru prietea De-a perAsit.
Ne gindim la matale Oi daee o eonsolare esle posibila sau
eel putin o ugurare ln durerea imens{ Le o fneereati - apoi, o
gesiti ln laerimile oi rqgretele unanime cu care noi toti sifoarte multi altii au primit trista yeste.
Ve asigusm de afeetiunea nmstr.rf, gi rugam pe bunul
Ilumnezeu sf, vli lumineze eafea, sf, yi fereasef, de nieazuri gi
si Yi deruiisa multi ani sanetogii
Mary 9i Guta
NrH,. Scrisoarea a fost expediati prin po$tlt, pe un Drrme german, de W
aetrita Maria Voluntaru 9i sotul ei, Gabriel Steinberg.
I
=:
:::=:
www.arhivaexilului.ro
236
Washifl on,22 febr. lgilz
Draga Ioana,
Degi s-au dus dma lui de zile de cfnd iloel a treeut peste.
pragul vieiii, ln fieeare dimineati clnd primese de la voiprlgramul emisiunii Oi vad un alt nume pe el, tresar peutru o
clipe neputindu-ma obiqnui eu gindul ci nu mai este printrre noi..*'Imi inehipui eit de gneu tti este tie sr te obignuiqti eu acest
ieribil gind.
ilu-mi vine si cr.ed ci a pleeat; cf, l-am vtzut peutru
ultima oara vara treeuti., dupe intoareerea yoastra dir Florida;
ci aeest om ni-a tntins o mlni de qiutor elnd m-am aflat laeea mai mare cumpiua a vietii mele gi n-a agteptat si-i arat
ca pot face gi eu oeya pentru el t
S-a dus ca o vijelie, eraet aga cun gi-a trait tntreaga-i
viali. A treeut peste pragul ei ri.minind tn pieimre, ca un
stejar. Niei prin mmrte n-a dat satisfactie refraetarilor sf,i r
a..i
nehsindu-i sa lade ett de mult a suferit, iar prietenilor nu Ie- ./ }",z/ it,,,-i
a ingreuaat inimile, aseunzindu-le drnerea. l; '' p;'a
Lui tloel, pe care D-arD qiuos so-I eunose bine, pentru efi
a$a au fost tmprejurarile, li &torez mult". f-i pare imens de
reu ca D-am putut sa-i fiu de uici un ajutor atunei eind avea
nevoie de tot qiutorul d" p. lune... ,
-Il voi purta tot timpul in grnd. Cum oare l-ag putea uita feind lntreaga-mi viatf, de dupr l? martie 1980, a fosteehimbati de el ?!
l
Constantin Alerandroaie
www.arhivaexilului.ro
E
=:-.
237
Stimati doamnt Bernard
9i stimatri prieteni de la Europa Libera,
Vestea rlisparitiei lui iloel Bernard m-a clatiuat 9i m-a durut,dar m-a surprins lnainte de toate.
un simfamtut de iueredulitate a ftcut ea zile rn;ir eondeiul sa
nu mi se lqge de mtni ca se vi seriu citeva euvinte. prea era o
prezenfi eontinui lloel Bernard pe acea linie libera de eter, ,cf,utati gi aseultati cum putine sunt eiutate gi aseultate.
Ilevenise traditie 9i legenda, pirea sedit acolo de-o veguieie qi
pentru o vegnieie. Crm sf, crezi ci aeum nu mai e? .
Primiti, vt rog, sentiuentele mele alese.
Cieerone Cernegura
Roma, ianuarie'82
www.arhivaexilului.ro
28
B Februarie 1982, ilew York
Stimati D-na Bernard,
A+ dori din tot sufletul sf, ma eredeti ef, sunt alaturi de
Dvs. tn durerea provoeatf, de pierderea unui om m dl. Direetor
Noel Bernard (eu aqa trJ, spune latotdeauna). Ilin neferieire,
sunt unul dintre putillii romini diu eril care l-au iubit,apreeiat gi respeetat 16ne tn ultima etipa pe eel ee a fost un
urare Om, un bun Romnn (degi adeseori i se imputa ef, n-are uD*escu' tn coada) +i un profesionist extraordinar. Chiar daca a
ar"ut multi dupmani (eei mai multi - paradoxal - diutre evrei),
a avut gi un tnare prieten: poporul romi.n, cel diu tara, pentruf/
care a eontat eft un Ilumnezeu gi eare nu-l va uita nieiodata. .
La 23 Ianuarie, Ia New Yorh, Comitetul 'Adeverul despre
Rmf,nia" de sub emdueerrea d-lui PFof. Bmrtus Ccte a aniyersat
Unir.ea Prineipatelm, ca tn fiecare an. Fiind vclftml prineipal,
em eonsiderat ei este de datoria rlea si adue un ultim omagiu
eetui de la care arn lnvigal ,tfit a" multe (deli erem peste mAria\.1/
de dlnsul). I-am faeut utr pan€irie 9i apf am propus asistenfei
si pf,strim rrn moment de recul4ere ln memoria sa.
Am auzit (mi-au spus ai mei prin telefon, eu euraj) ef, in
trare i s-au aprins luminf,ri la biserici pentru sufletul seu
einstit gi pentru eeea Ge a lnsemnat el tn ultimii aproape 20 de
ani pentru fara noastnL.
. Cred ef, cineva, $i cel mai tndreptetit ati fi Dvs., ar
ft-at ,
tit.tt - ,
www.arhivaexilului.ro
239
trebui si scrie o arte despre rcest rihr mti-eomrnis[ care ilatrat definitiv ln istoria poporului rrDtrtirL . ,
Tcmai pentru ct a fct atlt de Dar-, dugmanii nu-l iarttntci dupa mo*.tnffi:"t-, ofii'i€;hp,? h uew ych,
subventieatl de BuereOti eu cazia mctii sale s-a scUs Gtutf, aetivilatea s-! a dovqdit o puternicl orientare nazistf,,/i,. /n tpromovltod 9i ajutfina p" dft i-a fost cu putinta nazismul $i pe
adeptii lui" Am inelus acest pasaj ln diseursul ueu gi rumea
din sala a foet isdignatf, la au,irea aeestei Eer$ayii. ..Cu stimt,
Cornel Ilumitreseu
/1
T.
t(*/ur*, *-
www.arhivaexilului.ro
240
Mttnchen, 30. XII. 98I
D".ga Doamna loana,
cuvinte ehiar lzvcite din prietenie sint neputineimse atitpentru cel ee le exprimf,, eit gi pentru cel camia ti sint adresate.
Dintr.e nd a disparut rm (nn, hdirit, dedieat-, cane a arrut gansa
uniea de-a faGe din pr.ofesia sa o vmtie o misiune. Nmai eei
aleqi de smrto ating un asernenea nivel +i - in majoritatea
cnzurilm - eei cu care luer.eazl nu-gi dau seama deeit pnea tirziu,
Ardoarea cu care a muneit nu i-a mai dat timp se
euamsci m.menii din jurul stn llml a asumat ci o pnefesiune ea
a nm.stri este o dedieare integrala $i s-a anf,tat dezamagit de eel
cal.te Du aveau acea flaef,nf, in ei - EraFea mqlritate l,a Eurrya
.Libera.
Miernfmul nctru va fi pentru nomnni eu totul artul feredediearea militanta fata de libertate pe care NoeI o difuza
neineetat. Oameni abili, talentati, crr rem&rcabile eunogtin[e se
vor mai gasi pi ei vor vorbi la Buropa Libere, dar mi rndoiese
ei se va gasi un radio-juraalist de calibrul lui Noel.
Mierofonul este un deteetor nemiloo fi pretentic. El
lnregistrazf, eele mai neinsemnate eziteri, rezerye sau
nesincerihti. Nel, ln rnii lui de matm-pr.ofesimalism, a devenit
un minuitc aI ideii vcbite' Currinte simple, dineete clare gi mai
presus de tmte sincer.e. Ca erai de aeord sau nE eu el era
mrrcnm secundar, ef,ei aqgmentul lui te afecta. Pledmria sa
pasionati, dar ralionalf,., impresiona fiindea se adresa
www.arhivaexilului.ro
241
colrcetiteanulEi tn temeni care-i erau inteligibili apropiag.i,,ehiar perconali. iliei false eruditie, niei zeflemea ieftiae gi rareori poleniea. Polemiea a folosit-o ca sa-gi lpere colaboratorii.& sef aI mei echipe de ruerr eI a tuptat, ehiar {u sunericiisil ea sa-qi ape,e qiniile pe care Ie dmea erprimate. ilel Ei-aaparat cdqii dar a uitat sf,-*i asigune slntele.
Majoritatea norilor care i-au umbrit aaii Ia EuropaLiberr as fost provoeati - indireet - de eredulitatea sa. Un darnu a avut tn viatf,: de a eunoagte oamenii. H li eredea de bunacredintd Si dezamrgirea f-a fost eu afft mai eruutt Lggile gircgulamentele americane gi germane i-au paralizat aefiunileiar cmpasiunea l-a tmpiedicat se ia aeele decizii eare st-Ipotd elibera de colaboratci ineapabiti, nedemnl ba ehiar derea eredinfi.
Tmte aoestea, firu$te apartin acrrm treeutului, dar pentrumine Noel - coleg la BBG apoi amic dup o lunga separane _
rtrnine rrn orn ridieat de talentul gi putenea lui de mme&, darnlpus, ln mare parte, de nepd.saFea ar.[tatt animozit1tii piperieolelor eare-I lneonjurau.
Ih"ga lloamni loana, Dta ai pierdut un tovarts de viatd,noi - care l-rm cunoseut ea amiei - un tovarrg de drum. Totinf,mlnem sufletegte mai simei. Timpul ya rnehide rana, dartrrnra ei nu va disptrea uror,
Puiu CristeaLiviu cristea alias Radu pi.rvan, redaetor la Europa Libera.
I-\t..t",
www.arhivaexilului.ro
F.
=.:=
242
Mult stimatt Dormni Bernar4
t*
,J\,()L'1/'
Va multumesc peDtru cartea (Alei_e Eu ta Lilem) pe
care am primit-o eu mare emotie gi am eitit-o eu un interesdeosebit. Din paginile ei arn Feu$it sa reintrupez imaginea
faseinan& a regretatului prieten - deqi Du ne-arn tntilnit deeit
de prea putine ci, l-am eonsiderat gi eu ca gi atitia pe Gar.e
dinsul niei mf,ear Du i-a eunoseut, un prieten de nedejde, eum
putini ai cazia sn inffimpini rn viate. ceei seenetul pensonatitatii
lui Nel Bernard, dineolo de inteligenta ld ertraordinam, eare i.i
permitea sa cuprinda, ln asoeiatii de idei frlgeritoarersituatiigi evenimente din eele mai eomplieate, eonsta ln atagamentul
pasionat fate de o realitate pentru eI totdeauna bogatl,'vrnednief, de eueerit prin tnfelegerea, prin deseifrar.ea ei. Din
aeest atagament, din aeeaste pasionalitate, a cerei ardentfi se
transmitea prin $asul vibriud de menie se ntttea in ascultator
gi intedoeutor puternieul sentiment ce €$ti intimpinat de un
prieten. Noel Bernard, ziaristul genial, onul minunat - suntferieil ef, l-am cunoseut, sEnt lnclntat ci trumele meu eprezent in earta lui (aeeastf, carte, ce nepFezinti un atit de
valoros doeument istorie), sunt meneu dezolat efi Romflnia gi noi
toti l-am pierdut.
Ion ilegoiteseu
www.arhivaexilului.ro
www.arhivaexilului.ro
F
24
La eiliva aui dupf, mmrtea lui UeL lrina Mcehuna,.
- secretara dirrectorului de atunei, Vlad Georgeseu, m-a chemat
tn biroul ei $ mi-a dat o earte: un album Cauil Ressu lle care
Vtad tl primise printr-un intermediar din Rominia, de la
doamna Floriea lorrtneseu, pentru Noel. Ctud va fi fost trimiso
eartea ti eare era erplieatia faptului ee erpeditorul nu aflase
lncf,, dupa attta \rretner ea Noel nu mai este ln vial.i, nu am de
unde sa OtiuJ Ce gtiu lnsi eu eertitudine este ce gestul Doamnei
Iorri.neseu m-a emo[ionat aprope la fel de mult ea biletelul pe
care l-am gtsit tn album, scris de mina lui Ylad.
oIoaDa,
A ajuns Ia mine.
Dupa eum vezi,'lqgenda trf,ieqte"
fkL"-t*
!
rsrlru
,(-...
www.arhivaexilului.ro