P R E F AT A

Cap.I .

Cap. II. Cap. III. Cap. I V.Cap. V. Cap. VI. Cap. VII Cap. VIII. Kd F- -

Cap. XII.

a rrIa e!a rri voliimuui au contrib uit : Ana A vdanei ( pen- d.ni, e.a,p m!ol.ej.r. , II, III ), Adriana Braier ( pentru cap. XI ), PetrcGstescu ( pentru cap. XI), Eugen Grt ia ( pentru cizp. A), Pompitiu Mit pentrii cap itolele VIII, IX ), (i Viorel Stnescu ( pentru capi- tolele III , I V, V, VI, VII i XII ).

GENERAL12A'(I

La elaborarea lucrrii an parlici pat si: Tatiana Nicolae (cer- eettor), Cristina Catan (cercettor stag. ) si Elena Ungureanu (tekni-

Dm ro!eaivul de lucru an mai [ciit parte : Ion State (cerce-t tor slag . )Maria Dobrescu s i Costic Tudor (tehnicieni) .Redac[ ia stiin[ i[ic iz Jucrfirii o [ost asigurat de ctre V. Al. si a , ;e[ d laboraior iii Insiitutul de studii Si cercetri hidro- tehnice.'olec/icul de otifort oduce mulJumir tovarsilor: J. Boisnard,

C. Diaconu, se[ti I Sec[iei hidrologie a

GAPI TOLVL

CARACTERIZAREAFIZICO-GEOGRAFIC ABAZINULUIHIDROGRAFICALFLUVIULUIDUNREA

l GENERALIT*TIBazinul hidrografic al Dunrii se desfsoar in interiorul Europei Centrale, ocupnd circa J0 % dm suprafata continentului.Este al doilea ca mrime dup Volga, avnd o suprafat a bazinului de receptie de806 300 km, din care 221 670 km (adic4 28%) apartin teritoriului RepubliGilOcialist0Romnia [47].Cres Lerea supraletei b aziniilui hidrografic se poate urmri in figura l , unde se observa c pin la confluenta cu afluentul alpin Inn, suprafata bazinului creste foarte putin. Dup aceast confluent suprafata atinge 75 633 km, iar in zona confluen!i cu Morava Ceh,Raba si Vah 169 365 km.In continuare, pin la nodul hidrografic Drava, J"isa, Sava si Morava nu se remarc cresteri subsf antiale. Dup confliienta cu Sava suprafata bazinului insumeaz 513 345 km, in zona confluentei cu riul Olt 645 042 km, iar dup4 ce primeste ultimii si afluenti Siret )i Prut 790 937 km.Denumit adesea marea diagonal4 a Europei, fluviiil Dunrca dreneaz depresiunile Pa- nonic4 si Pontic nconjurate de masive hercinice, alpine, carpatice, dinarice si balcanice si tra- verseaz in drumul su opt tri cu conditii fizico -geografi0e dif erite : Germania, Austria, C0hoslovacia, Ungaria, Jugoslavia, Romnia, Bulgaria, Uniunea Sovietic.Importanta Dunrii ca linie de demarcatie si ca insemnat cale de comunicatie este re- cunoscut nc din antichitate. De la R egensburg pin aproape de varsare ea representa limita

septentrional a marelui Imperiu Roman. Taberelestalate de-a lungul malului drept au dat nastere

militare si fortre;e*enumeroaselor

legiunilor romane in-

Gursul principal al Dunrii, format la inceputul ouaternarului, are o lungime total de 2 860 km, din care 842 km formeaz granita sudic a Republicii SocillSt Romnia, iar pe o distant de 236 km curge numai pe teritoriul romn.a vest-nord-vest la est-sud-est si coboar cu mai tudine nordic la Reg=ensburg-Bavaria4337 Socialist4 Romnia).

CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRA01CA A BAZINULUi HIDROGRAFIC AL FLUVIULUI DUlJAREA

Bratul sting sau Dunrea Mic primeste apele afluentului Vah venind din Muntii Tatra, ape care se unesc cu cele ale riului Nitra la Itomrno.Bratul drept sau Dunrea de Mason se uneste cu cellalt brat la Gonyii dupa ce a parcurs60 km. Primeste in acest sector ca afluenti pe Leitha si Raba, riuri ee vin din Muntii Alpi.

lnainte de a ajunge la Budapesta Dunrea primcste Jae Hronleri ai Slovaciei.

si Ipely din muntii metali-

La km 1810 strpunge un masiv de legtura secundar intre Alpi si Carpati printr-o zon de prbusire denumit bazinul de la Visegrad. n aval d ilceast Stl'pungere Dunrea se abate brusc spre sud pentru a ptrunde intr-o vast regiune joas pe care o prseste o dat cu intrarea in zona cataractelor.In amonte de localitatea Mohcs Dunrea primeste riul Si care are un debit mie si apoi pe Drava care vine din Alpii Austrieci.In zona de confluent cu riul Drava se remarc prezenta unui contrafront muntos, Frus- ca- Gora, care oblig Dunrea sa-si schimbe orientare a spre est pentru a traversa o cimpie f ertil deniimit Voivodina. In cadrul acestei regiuni Dunrea primest,e ca afluent. pe Tisa care izvo- rste din Carpati si are un bazin hidrografic mare ( J 57 l8G km). La Belgrad se uneste cu riul Sava care are un debit bogat. inainte de a ptrunde in zona cataractelor Dunrea primeste pe parte a dreapt pe Velika Morava.

4. SECTORUL INFERIOR AIM DUNRI1

Se intinde din aval de Pontile de Fier pin4 la vrsarea in Marea Neagr si drenoaz zona Muntilor Balcani, a Carpatilor Meridionali, a Carpatilor de Curbur, a Garpatilor Orientali sau Rsriteni, Podisul Prebalcanic (i Podisul Moldovenesc, precum si Cimpia Dunrii de Jos.Suprafata bazinului oreste cu inc 228 580 ltm, insumind la varsare 806 300 km. Modul cum crcsc supraf etele ii azinului la posturile hidrometrice si dup4 principalele confluente se poate urmri in fig. 5.Bazinul hidrografic al Dunrii in acest sector este asimetric, fiind mai mult d ezvoltat pe partea sting. Aceast caractoristic se observ4 si in aspectul morfologia al albiei fliiviului, ma- lul drept fiind mai inalt, cu o inf tisare genera1/a de platou colinar co se inalt local cu 200 m.Malul stng este mai joe si se prezint sub form4 dc cimpie intimi ce cuprinde in interiorul sii numeroase tirate, lacuri si blti.

4.1. MORFOLOGIA

Aspectul morfologic al sectorului inferior este de cimpie mrginita la nord de zone coli- nare si muntoase.Pentru a avda o imagine clar asupra morfologiei bazinului inferior al Dunrii vom descrie fiecare unitate fizico-geografic din cuprinsul sau (v. fig. l).Muntii Balcani, situati n partea sudic a acestui sector, au forma unui are cuprins lntre Portile de Fier si Marea Neagr. Sint formati din culmi paralele care inchid intre ele depresiuni intramontane (Breznisca, Sofia). De la vest spre est se deosebesc urmtoarele culmi muntoase :Lulin, Vitosa, Rila, Ihtimansca Sredna, Stara Planina si Lisaa cror altitudine scade

spre nord devenind o zon d eluroas d enumit Dobrogea [57].

No opazardjiska

care se ntinde pin in

ltitudinea Muntilor Balcani uneori depseste 2 200 m, ca de exemplu virful Botev dinmasivul Stara P1ftIliIlf1 Care are 2 376 m sau masivul Rila cu altitudini ce d epsesc 2 900 m (vir-ful Musala 2 925 m) [67]. Acest masiv are un aspect alpin, cu virf llFl ascutite acoperite in cea mai mare parte de zpad . De asemenea, se reniarc prezonta lacurilor glaciale dm care izvorsc o scrie de piriiase ce alimenteaz afluentii principali ai Iskrului.Carpatii Meridionali se desf soar intre culoarul Timisului la vest, Valea Prahovci la est, Depresiunea Transilvaniei la nord si despresiunile subcarpatice la sud.Acest lant muntos se prezint4 ca un bloc masiv strbtut de vi transversale distan(ate intre cle, ce formeaz pe alocuri lrgiri cauzate de eroziuni dif erentiale. Faetorul geomorfologic fundamental este reprezentat de colinele largi ce urc in trepte atit pe versantul nordic cit si pe cel sudic. Gradul de f Pagmen Gare este cuprins intre 100 si 500 m pe versantul nordic si 500 700 m pe ce1 sudic.Altitudinea medie a acestui masiv muntos este de circa370 m, iar cea maxim de 2 544 mlu virful Moldovean u din Muntil Fgras.O alt caracteris tic a Carpatilor Meridionali este prezenta platformelor dc eroziune la dif erite niveluri cum sint : Gorno ita cuprins intre 400 si 1200 m, Riu-Ses intre 400 si 1800 m si Borscu intre 1 800 si 2 200 m [ll).Relieful glaciar este de asemenea laine reprezentat prin vi, circuri, custuri si lacuri glaciare.In partea de sudvest a Carpati]or Meridionali se desf soar tinutul Muntilor Banatului si Poiana Rusci. lu acest complex se remarc lipsa reliefului glaciar, ins f enomenele perigla- ciare sint bine reprezentate prin mase mari de grohotisuri (Muntii Semenic). Vile ce-1 str bat sint in general stricte, ceea ce face ca circulatia s fie dificil.Gradul de fragmentar este med l u, cuprins intra 100 si 500 m, iar energia de relief este sczut, sub 600 m [11].Carpatii de Curbur sint formati din dou (iruri de J an(uri muntoase ce fac legtura intre Carpatii Orientali si Meridionali. Lantul exterior are un relief cu alf itudini mai mari ajungind pin la 1950 m, cu vi strimte si adinci care au caracter divergent ctre rama exterioar.Lantul interior are inltimi mai mici carl rareori t,rec de 1000 m. Au o energie de relief cuprins intrc 400 si 600 m [11).lntre aceste lantui i muntoase sint cuprinse o serie de d epresiuni intramontane.Carpatii Orient.ali, drenati in cea mai mare parte de afluentii Sirettilui, se desfasoar intre frontiera nordic a Republicii Socialiste Romnia i valea Oitiizului. Au altitudini mari ce tres de 2 000 2 300 m, energie de relief mare depsind 1000 m si un grad de fragmentare accentuat, cuprins intre 100 si 500 m. Se intilnesc numerose urine ale glaciatiunil cuaternare reprezen tate [il'iIl vi si circuri in special in Muntii Rodnei.Ca si in Carpatii Meridionali se deoseiiesc aci suprafete de ereziune care au ins o cxten- Siilne mai redus (Nedeilor, Btrina).Re,teaua hidrografic este 1ine dezvoltat in aeest tinut muntos si a provocat o fragmentare accentuat a reliefuliii, prezentind de asemenea interes hidroenergetic.t1I'patii Orientali sint compartimentati in mai multe masive prin vi longitudinale si trans- versale folosite inc4 din vechime drept ci de comunicaJie.R lllTla nord-estic a Carpatilor Orientali este format dintr-o serie de culmi cu un pronun - jftt CI1I'ICter de p aralelism, denumite online (Lucina, Mestecnis, Feredului, Obcina Mare), care au altitudini maxime cuprinse intre 1300 si J 650 m. Energia reliefului este sub 500 m. (0, 0,7 km km), datorit numeroaselor izvoare d COIlSt este reprezentat prin vi adtnci si strimte, care uneori se lrgesc ormind depresiuni ( t]3ll1 Clmpulungurilor [31).

18CARACTERIZAREA FIZ1CO-GEOGRAFICA A BAZINULUI I-IIDROCRAFIC AL FLUVIULUI DUNAREA

In intregul tinut al Carpatilor FleRtIIli sint caracteristice depresiunile intramontane care au condljll climatiC( Si litologice favorabile dezvoltrii asezrilor omenesti. Ca exemple putem da T,ara Dornelor si Depresiunea Giurgeu-Cifre.Zona submontan din estul si sudul Carpatilor este denumit Provincia Subcarpatic, caracterizat prin predominarea dealurilor si muscelelor, cu altitudini ce depsesc foarte rar 1 000 m. Energia reliefului acestei zone sc mentine intre 150 si *i00 m, iar fragmentaroa sa este mai redus.Aspectul morfologia general se prezint sub formi de culmi sau creste rotunjite, intrerupte de numeroase depresiuni subcarp atice si intracolinare si de vi largi insolite de terase.Densitatea retelei hidrografice este cuprins intre 0,6 si 0,6 km km datorit rezervelor insemnate de ape de adincime ce ies la suprafata pe linia faliilor tec tonice, formind numeroase izvoare care in unele cazuri sim puternic mineralizate [31].Printre tinuturile de podis intimit in zona bazinului inf erior al Dunrii sint de retinut Podisul Prebalcanic si Podisul Moldovenesc.Podisul PrebalclllllC, dezvoltat pe malul drept al Dunrii, se desfsoar pin la poalele Muntilor Blllcani. Are un rellef colinar strabtut de un anticlinal orientat sud-est nord-vest puternic ridicat spre Varna unde riurile i-au distrus in parte botta, coborit si l4rgit spre Rusciuc si Svistov, aspect care se mentine pn in valea Dunl'ii. Este puternic fragmentat de afluentii Dunrii ce vin din zona Muntilor Balcani [57].Altitudine a sa medie este de 375 m.Podisul Moldovenesc, situat intre obcinele Bucovinei si Subcarpatii Estici la nord si vest si valea Prutului la est, apartine din punct de vedere geografia subprovincioi Pontodanubiene. Acest podis este o regiune naturali de tranzitie intre Provincia Est European si CentralEuropeana.Din punct de vedePe II1orfOOgic acest tinut de podis poate fi imprtit in dou subdiviziuni aractere dif eritePodisul Siioovoi si Podisul Birladului caracterizate prin attitudini mcdii intresi 500 m. Este format din culmi deluroase cu o energie de reliel cuprins ntre50 si 200, mai inalte in partea vestic Si mai sc4zute in parte a sudio si estic.intre 700 si 900 m, iar pe alocuri 500 m.ziunea de supstedezvoltat mai ales pe versantele despdurife. f'rec- sint alunecrile decaude alternanta de straturi permeabile Si 1II1]3()I'ITlll$I1fi. In partea de ri rd-vest a acestei regiuni se situeaza o zonii cu altitudini mai joase denumit smneaijc, aceast zon oste caracterizat4 printr-un relief tipic sculptural dea fluviatil4 repreprin interfluvii cu culmi domoale intrerupte de vaimlstinoase. Energia reliefului este in medie de 100m. Si in aceast zon se intilnesc frecvente alunecriinferior alste reprezentat prin Cimpia Ro- arte din Subprovincia structural Pontodanubian,reliefului cu aspect tabular.luat nastereacumulare marin si fluviatllfl si se situeaz4 intre Sub- arte si Podisul Prebalcanic si al Dobrogei pe de altde 10 kmt (Cimpia Dnceu) la 135 ISO km in seclorul cen- ea,lungimea sa este de circa 600 lem [11].putin dezvoltat, cu latimi reduse care abia ating

n cimpia Olteniei si 6 m in cimpia joas a Siretului.

SECTORUL lN FE R I OR AL DUNARI1

iiinatia generali a acestei cimpii este de la nord-vest spre sud-est, fapt ce se reflect si i orientarea generali a riurilor ce o Strbat.F agmentarea cea mai accentuat a reliefulul se observ in clmpia piemontan si pe inter-fluviul dintre Olt si Arges.Dup aspectul su mort ologic a TOst divizata in mai multe subtinuturi cu carattere specifice : Sul(iniitu1 cimpiei piemontano subcolinare, cu attitudini mari cuprinse intre 120 )i 300 m, formati din suprapunerea conurilor de dejectie, care prezint4 o serie de terase in cvantai constituite din pietristiri, nisipuri si futuri, avnd adiiicimea pinzelor freatice cuprins ntre40 si 80 m. Subtinutul cimpiei de dlVI1gaI' dintre Arges i Siret, caracterizat prin lunci largi cu vii f r terase sau cu terase joase, intre 2 si 6 m, in care albiile riurilor sint putin adncite. Apa freatica se gseste la mit adincime sau chiar la supralat.Cea mai joas treapt de reliet din cuprinsul acestei zone este reprezentat prin Lune a si Lielta Dunrii, relief tinr de acumulare si cu o d ezvoltare mare intre Calafat si Sulina. Ltimea medie a acestei regiuni este de l0 15 lam, iar in zona bltilor I alomitei si Brilei atinge ltimi rte 20 30 km [11].Relieful este reprezentat prin depresiuni, ostroave si grinduri, unele acoperite cu dune denisip, iar altele cu soluri fertile. in zona localittii Calafat este bine reprezentat relieful de dune.Dup4 caracterele sale geomorfologica Lunea Dunrii se poate imprti in tr01 Sctoare diS-tincte : primul pin la Calafat, al doilca intre Calafat si Clrasi, iar al treilea in zona bltilor I alomitei si Rrailei.n primul sektor lunea este in general ingust , dominata de maturi malte si nu prezint, con tinuitate. Ltimi mari atinge doar in zona ostroavelor, ca de exemplu Ostrovul Corbului unde lunea ajunge la 6 km ltime sau regiunea Maglavit unde atinge 7 km.In cadrul aces tui sector cede mai importante elemente morfologice sint : ostroavele, dunele recente sau consolidate, meandrele prsite, micile conuri de dejectie si conlluentole.Ostroavele se alla in dif erite stadii de evolutie. Astfel, Ostrovul Mare este inconjurat si acum din toate prtile de ap, in timp co Ostrovul Corbului are canalurilo de legtur cu Dunrea colmatate si transformare astfel in meandre prsite, iar ostrovul propriu-zis apartine luncii de

pe malul drept al Dun4rii. Acelasi lucru se poate spune ale cror canaluri care le despart de lunca sint

despre ostroavole Maglavitului Si VraJei, pe cale de disparitie [11].

Al doilea sector se caracterizeaz printr-o dezvoltare accentuat a luncii si prin prczenta numeroaselor lacuri si blti.Ltimea luncii in acest sector tltlHQe in unele portiuni 15 km. Numai in dou zone se inre-gistreaz 2,5 km, la Vitbol- Nisipenl Si Islaz-Somovit.Pe sectorul Vidin-Calatat lunca se dezvolt pe malul bulgroscatinge O ltime maxim

d 10 km in zona Ciupercenii Vechi si Linova. Este strbtut de

numeroase

piriia(e si blti.

ntrC localittile Arcear si Nebuna lunca se dozvolt pe ambole maluri si este caractRI'1ZIIt prin prezonta lacurilor si bltilor care au legtur cu fluviul si care se unesc cu apesta in timpul apelor mari de primvar.III Continuare lunca so desfsoar mai mult pe malul sting si are l(imi mai mari n zo-IIRR dlllilel0r confluent9 (Desntui-Tibrija, Jiu-Ogosta) [10].Dup zona de confluent cu Jiu1 lunca se lrgeste foarte mult atingind peste 15 km la vest de localitatea lanca. in acest sector numarul ostroavelor este mare dar au intinderi reduse. Se lT1I1 P9,marc , de asemenea, prozenta meandrelor prsite al cror numr este redus datorit IRaiei dezvoltri a zonei de balta n diferite stadii Cl RYOtltl.

20CARACTERI ZAREA FIZI CO-GEOGRAFICA A IIAZINULUI H IDRGGRAFI C AL FLUVIULUI DUNAREA

Al treilea sector al luncii este cuprins intre Clra(i (i Brila si se dezvolt intre bratele principale ale Dunrii, constituind dou mari insule : lalomita si Brila.Relieful acestor instile se caracterizeaz printr-un complex de lacuri, privaluri, japse, grn-

duri

si ostroave.In mod cu totul exceptional apar ridic duri mai mari denumite mguri (Blasova, 46 m).

4.2. GEOLOGIA

Struttura geologici este foarte variati in acest sector al bazinului Dunrii, datorit4 in primul rind tectonicii complexe si apoi diversittii formelor de relief.iProcesele tectonice au fost puternice si numeroase. Fazele orogenice caledonice )i herci- nic au lsat urine in Carpati si Dobrogea (zona sistuIi1or verzi).Orogeneza hercinic este remarcat prin presenta intruziuiiilor granitice ce strpung ma-sivele cristaline din zona centrali a Carpatilor, precum si prin formatiile permo-carbonif er (UR Dobrogea.In timpul miscrilor tectonice mezozoice, rocile cristaline care formeaz nucleele Carpa- tilor attuali au suf erit lracturi si sariaje, schitindu-se primele linii ale acestor munti, iar In taz a laramic s-a produs un proces de ridieare a lantului Carpatic ad4ugindu-se tacic. Mi(crile tectonice noi au contribuit la defini tlYlret depresiunilor intramont.arie [11]. Din punct de vedere petrografic Muntii Balcani sint alctuiti in zona centrali din roci cristaline reprezentate prin granite, (isturi cristaline, (isturi biotitice si marne, larg rspiiidite in mtlslvul Rila.In partea de nord a lantului BalOIIIllC Se deosebe(te o zon calcaroas bine reprezentat in Stara Planina unde riurile fOI'II1fi az 8hei (cheile Iscrului) [S7].I1F[liIjll Pientllll Sint constituiti dintr-o ax cristalin mrginit la vest de rama rocilor vulcanice, iar in partea de est se desfa(oara IRt1PIllJ9 (1 Fesiil fllsului, cu intercalatii de conglo- merate si calcare. Calcarele si conglomeratele calcaroase sint bine yeprezentate In zona Carpatilor de Curbur. In aceast zon apar numeroase izvoare carStlC (Vala Bogtii).Cristalinul are o mai maie dezvoltare in Carpatii Meridionali unde a fost af ectat de miscri tectonice.Seria epozitelor mezozoice este reprezentat in Carpatii de Curiur prin (isturi calca- roase si grezoase, dolomi te si calcare. Urmeaz depozitele jurasice alctuite din argile, nisipuri calcaroase Ji calcare. Faciesul de llis nu s-a dezvoltat in aceast4 zon.T,inu Lul Muntilor Banatulul ftf'e o complexitate petrografic (i tectonic foarte pronuntat.Rocile cristaline au o dezvoltare mare si sint reprezentate prin slsturi de epizoncatazona,cu permeabilitate foarte rodusa, fapt ce a favorizat dezvoltarea scurgeriiIn partea de nord vest a acestei zone sedimentarul are o extensiune mare Si este ale:ituit din gresii, marne, marne nisipoase si calcare, ceea ce f avorizeaz o piiternic infiltratie a apelor do suprafat si formarea unei scurgeri subterane.Zona subcarpatic din partea de vest a vii Oltului are un fundament cristalin acoperit cu formatil SIOIl1fil4e , paleogene di neogene, reprezentate prin conglomerato fine la baz, apoi gresii cenusii di mama, iar cifre partea superioar nisipuri si pietrisuri mio-pllcOcene care an O IRflIe dezvoltare Si in Cimpia Dunarii.PIPt li1 CC fist II ZOflfil Stlbcarpatice are de asemenea la baz un fund ament cristalin acoperitcu deposite sedimentare.Dezvoltarea loessului este caracteris tic avind o mare extenslune in zona cimpiei ctre partea,sudic.

SECTORUL I NFEJIIOR AL DUNARI I

In constitutia geologici a podistilui prebalcanic cea mai mare parte o reprezint nisipurile;i i le meozoice in care vile i-au spat albiile formind numeroase chei. Podisul Moldovei

este acoperit cu depozi te sarmatice plioeene

neogene, dispuse monoclinal si alctui fe din argile ,

conglomerate.1 abra zona este caracteristic alternanta de straf uri permeabile si impermeabile, faptce produce frecventele alunecri de teren.llocile sedimentaro sint foarte mult dezvoltate in Cmpia Dunrii, care s-a format prin sciilundarea f undamentului Carpatic si Balcanic la inceputul senonianului.Sub rapor t litologic depozitele care an umplut aceast depresiune prezint faciesuri dif erite care oglindesc conditiile petrografice si faz9le de dezvoltare ale reliefului inconjurtor.Sedimentarea s-a f cut gradat, depozitele pliocene cede mai noi observindu-se ctre interiorul acestui bazin, iat' cele rllai veChi n imediata vecintate a ramei esterne a Depresiunii Getice.Celo mai rspindite sint formatiunile Cuaternare repreZRtate prin depoZlte aluvial de teras sau lune cu o extindere mare, datorit activittii retelei hidrografice preeum si miscrilor pe verticali. Aluviunile de lli.rica sint reprozentate prin argila galben calcaroas4 si pietrisuri m- runte amestecate cu bolovani.

Depozitele de teras alctulte din nisipuribilitate foarte accentuat, din care cauz o marctind pinzele freatice.

pietrisuri de grosimi variabile au o permea-

Depozitele loessoide au o foarte mare dezvoltare in partea de est a cimpiei, avind un aspect caf eniti prfos, iar in partea de sud, la contactul cu Lunca Dunrii, se intilnesc sub form4 de lin roscat cu resturi de pietrisuri si nisipuri.Depozitele de dune ocup supraf ete intinse, aeoperind de multe ori ptura de loess. Aceste format.iuni sint foarte bine dezvoltate in zona Cetate-Calafat, ca urmare a predominrii vinturilor de vest si nord-vest si a activittii de eroziune a retelei hidrografice in terenuri nisipoase sau cu l'OOI fltRrate [10].

In cuprinsul cimpiei se mai intilnesc

depozite

proluviale si gravitationale reprezontate

prin conuri de dejectie, bine dezvoltate la rsareabaza teraselor.

4.3. SOLUR I I VE GETAT, IE

Oltului si Jiului in Dunre si in general la

Pe cuprinsul bazinului inferior al Dunrii invelisul de sol este foarte variat si complex caurmare a diversittii si complexittii conditiilOP fizico-goografice ale acestui teritoriu.Astf el, se ntilnesc soluri de la cele caracterstica stepelor pin la soluri brune montane de pdure si soluri de pajisti alpine.Cernoziomur1l se dezvolt {le depozite sedimentare loessoide, pe nisipiiri sau aluviuni vechi si se prezint sub dif erite aspecte n unctie de roca pe care s-au format si de conditiile clima- ti0fi. AStf el, se in Filnesc cernoziomuri carbonatiee, cernoziomuri castanii si cernoziomuri ciocolatii.Toate aceste tipuri de cernoziomuri au o mare rspindire in zona Cimpiei Dunrii si mai pu(in in zona Podisului Prebalcanic si Podisului Moldovenesc. Sint caracterizate printr-o struc- tur gruntoas stabil cu porozitate accentuat, ceea ce duce la o capaeitate do infiltratie foarte ridicat.

Vegetprin pajisti de step asociate nu pduri de zvoaie si lunei. inlocuita oproape in intregime de culturi agricole.

CAR A CTER I ZAREA F IZI CO-GEOGRA0 IC.\ A IiAZ I N UL UI I4 I LltOGRA E I C AL F.L UVI UL U I D U N ARL A

Cernoziomuri levigate se formeaz pe argile,deluviale si sint rspindite'

in Dobrogea, in sud-estul Podisului Birladului, in Cimpiadepresiuni submontane [11].

in Cimpia Transilvaniei si in unele

Snt caraeterizate prin tr-o structur nuciform si prin acumulam de argil ctre partea inf erioar, din care cauz au un g=rad de umiditate mai accentuat. Vegetatia caracterisf ica a acestor tipuri de sol este reprezentat prin pduri de quercinee, pstrate azi in putine locuri si prin numeroase ierburi din familia gramineelor.Un alt tip de cernoziom intilnit este cernoziomul de fineat si cernoziomul levigat de fineat, care se dezvolt in locurile unde pinza freatic este la mic adincime. Ele sint soluri f ertile, mult utilizate in agricultur. Acestea sint rspindite in nord-estul Cimpiei Romne, pe interfluviul IalomitaMostistea, pe terasele joase ale Dunrii si intr-o serie de depresiuni.Solurile cenusii de pdure au o rspindire mai redus. Se intilnesc n Podisul Birladului pe pantele cu expozitie sudic, in Cimpia Jijiei pe relieful mai inalt, in Dobrogea si in Podisul Pre- balcanic. Se lormeaz pe roci loessoide, nisipuri si marne, iar vegetatia specific este pdurea de quercinee' cu diferite specii.Solurile brune roscate de pdure sint dezvoltate in Cimpia Dunrii de Jos, pe terasele malte aeoperite cu loess )i ou un bun drenaj natural. Ele sint de culoare brun-roscat, puternic argili- zate, cu structur nuciform-prismatic si separatii f erimanganice mici. Au o porozitate mijlocie, o permeabilitate redus si formeaz unele rezerve de ap n orizontul B datorit4 prezentei argilei.Solurile brune de pdure si brune montane de pdure sint foarte rspindite in zona de podis si a muntilor cu altitudini mijlocii.Structura lor variaz de Ia cea glomerular colturat la cea nuciform prismatic. Au per- meabilitate mijlocie si umezeal suficient, care asoeiate cu f ertilitatoa ridica t f avorizeaz dez- voltaria diferitelor culturi cerealiere si furajere.Un alt tip de sol rspindit in aceast zon este cel brun acid montan de pdtire care e-a dezvoltat n regiunea Muntilor Carpati si Balcani de la 800 la 1000 m altitudine pin la 1800 2 000 m, pref erind locurile umede si reci unde se dezvolt pdurile de conif ere.Partea superioar a zonei de conif ere care fac tranzitia intre zona forestier montan si zona pajistilor alpine este ocupat de podzolurile primaro montane. Au o raspindire redus, sint de culoare cenusiu inchis, fr4 structur si slab intelenite. Caracteristice acestor soluri sm t prezenta unui orizont de litier cu humiis brut, absenta substantelor nutritive si aciditatea accen- tuat, elemente ce au contribuit la dezvoltarea unei vegetatii srace reprezentat prin ierburi cu valoare nutritiv redus.Solurile de pajisti alpine s-a format prin dczagregarea si alterarea rocilor compacte, fapt ce a determinat structura granulometric predominant scheletic a acestora. Ele se intilnesc la altitudini de peste 2 000 m si au favorizat dezvoltarea unei vegetatii ierboase asociat cu mici rbusti.In afar de aoeste soluri care au rspindire zonal se mai in tilnesc, sub form de pete sau fisii, solurile saline sau soJ onceacurile, lcovistele, solurile de mlastin turboase, rendzinele, si pseudorendzinele, care au important local.Ptura de sol este supus eroziunii sub actiunea agentilor externi. Intensitatea procesu- lui de eroziune dif er de la o regiune la alta, in functie de Oonditiile naturale si social economiCe. Astf el, procesul de eroziune este cu atit mai intens cu cit energia de relief este mai mare, sub- stratul geolog0 mai frJ abil si precipitatiile mai abundante.Sub influenta precipitatiilor se remarc ezistenta unei perioade cu o eroziune intensi in lunile mai si august.

SECTOR.UL INFERIOR AL DUNARII

Un rol important in f ixarea solului il are vegetatia care protojeaz solul impotriva ero- ziunii de suprafat chiar in regiuni accidentale.Cele mai resistente soluri la eroziune sint cernoziomurile bogate in humus si tele luto-argi- loase mult rspindi to in Cimpia Jijiei, iar cele mai putin rezistonte sint solubile montane cu gro- mimi foarte miei si care sint lipsite de protectia involisului vegetal.Dintre regiunile af cctate col mai mult de eroziune citm : Podisul Birladului, Podisul Su-

ccvei

reduse.

Dobrogea pe versantole Yilol.Cimpia Romn Solurile sint practic neaf ectate de eroziunea prin ap, datorit pantelor

Pentru combaterea eroziunii s-au luat o serie de msuri menite s restaureze terenuriledegradate sau s previn eroziunea. Aceste msuri siut in curs de realizare, paralel cu dezvolta- rea seetorului agricol.

Fragmentarea si diversitatea reliefului, precum si pozitia pe care o ocup bazinul inferior al Dunrii f flt de prlncipalele componente ale circulatiei generale a atmosf erei au fcut ca re- gimul climatic si prezinte o mare varietate de nu ante.Masele de aer rece si umed din nord-vest si vest sink barate de lantul muntos al Carpatilor

producetemperaturii

ascensiunea fortat a aerului pe pantele muntilor. Ca efect se observ scderea in perioada cald a anului pe aceste pazte.

fn cazul cind invaziile aerului din nord-vest si vest sint mai puterniee, acestea trec peste lantul Carpatilor producind procese de fohn.in timpul iernii actioneaz asupra Cimpioi Romne masele de aer rene venite din partea european a Uniunii Sovietiee Si care invadeaz intreaga Peninsul Balcanic. In acest timp se inregistreaz scderi ale temperaturii care ajung in Cimpia Romn pin la 20 30C. Aerul rece si stratul de zpad stagneaz aci timp indelungat [40].Aerul tropical din sud-vest trece cu usurinj peste culmile Alpinilor Dinamici si Muntilor Balcani, producind in timpul iernii cresteri bruste ale temperaturii care provoac dezghetul generali topirea zpezilor. Regimul precipitatiilor prezint o mare variabilitate atit in ceea ce priveste CflR ltf1ti1 GlI Si I'e]3 arttltl lor in timp. In cazuri exceptionale, in unii ani ploiosi, cantitatea de precipitatii a depsit 1000 mm n eimpie si peste 2 400 mm in munti, in contrast cu anii sece- tosi cind s-aii inregistrat abi a 200 mm si chiar mai putin in sudul si estul Cimpiei Romne, 300350 mm in Subcarpati si 450600 mm in Banat. Stratul de zapad de obicei nu atinge grosimi prea mari Si se distribuie neuniform pe teritoriu n functie de conditiile morfostructurale.n regiunile muntoase durata stratului de zpad ajunge la peste 200 de zile.Din punct de vedere climatic, zonele de relief se prezint dup cum urmeaz:In cadrul Podisului Moldovenesc se pot distinge dou tipuri diferite de clim4 : clima rela-

tic /a cimpiilor. Climatul de step actioneaz in special in Cimpia Jijiei si in valea Birladului, iar Climatul mai umed domino restul podisului. Cantitatea de precipitatii variaz intr 500 Si 5fi0 mm anual pentru tinutul dealurilor si 350500 mm pentru tinuturi de cimpie. Zpada se mentine pe so1 circa 50 60 zile pe anTemperatura medie anual creste de la nord la sud intre 7C la R duti si 10C la Birlad. Temperatu ra medie a Iunti illll ste d l 1819C in partea nord-vestic si 22C in sudul Podisu- llll Birladului. In luna ianuarie temperatura variaz ntre 5 si 3c.lmatul zonei subcarpatice prezint variatii de la nord la sud si de la vest la est. Astf el, S IC Tl0I'd temperatura medie anual trece de 9,5G, in luna iulie atingind 21C, iar in ianuarie

4

ite 2 si 3C. Cantitatea de precipitatii depseste 600 mm. Spre sud iernile sint mai reci Si P G ltlltiile mai reduse, nregistrind doar 60 mm anual.In Cimpia Dunrii climatul se caracterizeaz printr-un continentalism accentuat, cu con-traste termine pronuntate intre iarn si var. Temperatura medie anual este de J01 lC, cea a lunii illllCl de 2123C si a lunii ianuarie de 2 3C. Numrul zilelor fr inghet creste de la nordvest la sud-est de la 190 la 220 de zile. Cantitatea de preoipitatii creste de la sud-est spre nord-vest intre 400 si 600 mm la contactul cu Subcarpat.ii.Repartitia teritorial a precipitatiilor este foarte neuniform in cursul anului, avind un

maxim in lunile mai sinregistrndu-se topiri

in februarie. Stratul de zpad se mentine 4050 de zile, alternative de mai multe ori in decursul unei ierni. S-au semna-

lat ins i ierni cu zpezi abundente care s-au mentinut o perioad mai indelungat de timp.Zona MuntiloP Cf1I')3f1ti reprezint o insul climatic cu caraotere specifice, aceasta da- torit pozitiei lor in calea circulatiei dominante dinspre vest a ciclonilor si maselor de aer temperat maritim. In decursu J unui an zona muntoas este acoperit de mase de aer mult deosebite fat de cele din cimpio, avind un regim variabil in functie de altitudine si de expozitia pantelor.In oadrul climatului de munte se deosebesc mai multe zone elimatiee si anume : clima

muntilor mijlocii, clima IHIII1 HOP

inalti

clima pajistilor alpine.

Clima muntilor mijlocii se caracterizeaz prin amplitudini termine mcdii anuale de la 18la 20C. Temperatura lunii iulie oscileaz intre 10 si 18C, iar a lunii ianuarie intre si 6C. Cantitatea de precipitatii depsoste 900 1200 mm anual pe Cautele cu expozitie nord-ves tic si sud-vestic si nn depse)te 1000 mm pe pantele adpostite.Pe muntii nalti clima este mai aspr si umed. Temperatura medie anual scade sub 0C, lflF IRIIIII181I bsolute pot coborl iarna sub 25C (la virful Omu1 38C in anul J929). Directia dominanti a vinturilor este din nord-vest si est. Prccipitatiile sint mai bogate d epsind 1 200 mm, iar in masivul Rodna chiar 1 400 mm. Stratul de zpad are grosimi variabile datorit vinturi- lor dominante care o spulber i o depun in partea superioar a pantelor sudice sub form decornise, ce dan nastere la avalanse. In timpul verii aproape zilnic deasupra culmilor muntoase se formeaz nori ce dan nastere la ploi torentiale.In zona Muntilor Balcani climatul este rece si umed. Cantitatea de precipitatii mcdii anuale inregistreaz valori cuprinse intre 1 000 si 1 200 mm, n masivele Stara Planina si Rita,

cu un maximum repartizat Temperatura este foarte sczut

si un minimiim n luna foiiruarie.iernii, care ahi dureaza de la cinci la sapte luni.

Luna cea mai friguroas in aceast zon este februarie, cind se inregistreaz n medie 6 si9C, tar stratul de zpad se mentine de la 120 la 150 de zile si atinge grosimi de 120160 cm.Luna cea mai c4lduroas este august, cu tempei'aturi medii cuprinse intre 7 i l0G, iar n cazul unor mase de aer rece in timpul verii poate atinge 4 sau 5G [57].In Podisul Prebalcanic cantitatea de precipitatii variaz intre 750 si 800 mm, iar in zonele cu altitudini mai sczute ntre 650 si 700 mm. Temperatura medie a lunii ianuarie variaz n jurul valorii de 2C, iar in iernile aspre poate cobori pn la 30C. lama dureaz n medie patru luni, iar stratul de zpad se mentine intre 00 si 120 de zile.In luna iulie temperatura variar in medie intre 9 si 12C, iar temperatura maxim depseste uneori 2025C. Zona cea mai clduroas de pe teriforiul Republicii Populare Bulgaria este Cimpia Dunrii, unde temperatura medie din luna iulie este de 23G, iar maxima poate ating9 42C. Cantitatea de precipitatii este foarte sczut in aceast zon, inregistrind in medie 175200 mm, tar in unele locuri ntre 75 si 100 mm [57).Ca urmare a repartitiei neuniforme a elementelor climatice, reteaua hidrografic ce se alimen- teaz din zona munt.oas prezint variatii mari in ceea ce priveste densitatea si regimul hidrologic.

DE SCR IERE A CURS ULUI ACTUAL AL Si U N A R I I

3. DESCRIEREA CURSULUI ACTUAL AL DUNRII SI A AFLUENTI LOR SIPHI NCI PALI D IN SECTO RUL DAZIAS-CEAT AL I ZMA I L

Drenind apple provenite din Carpati si Balcani, cursul inferior al Dunrii sc desf soar intre Bazias si I\lare a Neagr.Inainte de a intra in Cimpia Romna Dunrea strbate zona cataractelor care reprczintsti l'uiigerea defini Fiv a arculiii carpatic.Aceasta zon se desf soar pe o lungime de 140 km, caracterizndu-se printr-o vale cu poreti abrupti )i ltimi reduse, care in unelo loCllI'l lItI1g numai 15 m. Se compune din trei ingustri ce inchid ntre ele trei bazine.Panta medie a terenului n zona cataractelor se poate evalua la 0,32 [34].La intrarea in Cmpia Romn valea Dunrii se caracterizeaz prin br-o lrgire treptat prin aparitia unei lunci ce se dozvolt de-a lungul malului sting. Malul drept este mai inalt se pre ziiit sulu forma unui aliniament colinas ce se inalt local cu 200 m. ncepnd dC la locflll-talea Cetate in aval, malul sting este nsotit de o lunc4 larga, presrat cu numeroase lacuri, prsito, care au rol de regularizator al debitului Dunfirii in timpul viiturilor.Turnu Severin si Silistra vale a Dunrii oste caracterizat prin prezenta unui singurbrat (oursiil principal), in interiorul cruia se g4sesc pe alocuri insule formate prin depunerea ma tcrialului aluvionar o dat cu scaderea pantei, care are iii acest sector valori cuprinse ntre 0,03 ;i 0,08 Unele din aceste insule sint fixato de vegetatie, tar al tele sint mobile, fapt ce reiese din suprapunerea profilurilor transversale executate la intervale mari de timp.Insulele Ostrovul Jare Si OStrovul Corbului ar supraf ete intime si sint ocupate dc ase-'z4ri omenes Li.A fluentii Dunrii din acest soc tor sint reprezentati prin riurile balcanice Timoc, Iscr si I antra pe malul drept si Jiu, OJt, Arges, venind din arplltll Jeridionali, pe malul sting. Mai amin fini si citeva ruri de mai mic impor tant, prin tre care Desntui, C1m4t.ui si Mo- stistea, ale caror debite nti influen teaz regimul hidrologic al Dunrii.Jiiil dreneaZ Depresiunea Pe(rosani foPIRlndu-se prin unirea a doi afluenti princip ali :Jiu1 Romnesc cc coboRt din MUntii Rotezat si Jiu1 Transilvan care dreneaz versantele nordic)i vestic ale Parngului. Pinh la loClllitatc a Trgu J iu riul are un regim tipic de miinte, caratteri- Zat prin ape mari de prim4var de lungi durata. n a al de Trgu liu, Jiu1 prime(te o serie de afluenti importanti ce izor4SC diD zonele muntoase inconjuritoare, prin tre care riurile Tismana, Jie! tru, Gilort )i AlRaradia, ce aduc primvara un aport nsemnat n debit, din care se pierde O II1I1Ie {l liste ]0FiIl inf iltratii in zona pie Friuri1or levantine [45).Oltul are oiiirsia in Carpatii Orientali, dreneaz o serie de d epresiuni intracarp alice, iar in eursul inierior are un caracter tipic de riu de cimpie cu numeroase meandre 5i despletiri in brate. Dintre principalii si afluenti romarcm : Vale a Neagr, Tirlungul, H omorodul, Cibinul, Sadul, LOtrul, Oltetul si Topologul. Rogimul hidrologic al Oltului prezint un volum maxim al apelor in ltinile aprilie mai, datorit afluentilor si care izvorsc din regiuni cu conditii fizico-geo- grafico dif erite.

alice a imprimatDiHtF() afluenti

, Vlsanul, Ru1 Tirgului, Argeselul (i Dimbovita, masivele Leaota si Piatra Craiului, zona dealu- cimpie. Caracterul eterogen al conditiilor fizico-geo-gie complex [45].ortant este Iscrul care izvorste de sub masivul antul Stara Planina printr-o zona cu chei inguste,

28HIDROGRA FIA SECTORU LU I INFERIOR AL DU NARI I

de unde iese in Podisul Probalcanic pe care-l dreneaz cu numero sii si afluenti si se varsin Dunre in dreptul localit4tii Corabia. Prezint o perioada de ape mari primvar, provenite din topirea zpezilor si din ploi, cu un volum maxim in lunile aprilie mai [57a.In general, toate aceste riuri au bazine hidrografice aprcciabile, insa debitele lor nn influen- teaz prea mult regimul hidrologio al Dun4rii.De la localitatea Silistra Dunarea si schimb directia de la est spre nord, sui influenta colinelor Dobrogei.lncepind din aval de Silistra si pin la Br4ila vale a Dunrii se caracterizeaz prin distri- buirea apelor in dou brat.e si incadrarea luncii nutre aceste brate. Astfel, intre lam 37S si km 170 Dunrea se disparte in dou brat e principale : unul limiteaz Cinpia Romna pe latura sud-estic si estic, iar cellaJ t trece de-a lungul zonei.de1uroase de pe latura vestic a Dobrogei. Accste dou brate se unesc pe o portiune de 3 lam in dreptul localitatii Vadu Oii, de unde se despart din non unindu-se In dreptul loca1itt.ii Brila la km 170 si inchid intre ele dou mari insule denumite blti : Baita I alomitei cuprins intre bratul Dunrea Veche la est si bratul Borcea la vest si Baita Brilei cuprins intre bratul Dunrea veche (Mcin) la est si bratul flunrea nou (Cremenea) la vest.Bratele Dunrea Yeche si Borcea sint legate intre ele printr-un al treilea brat, Baia, iar bratele Moin si Cremenea snt legate prin bratul Vilciu, lung de 60 km [38].Bratul Boroea are un curs sinuos, cu l4timi miei cuprinse intre 100 si 200 m, iar dup con- fluenta cu Baia ltimile crese pin la 300 40 m.Bratul Dunrea Veche prezint4 multe dcsa1etiri care inchid intre ele ostroave mari. De la km 346 de unde se desparte bratul Bala, Dunrea Veche are o albie unic4, putin sinuoas pin in apropierea de confluenta cu bratul Borcea, unde se desparte in dou hrate d enumite Gisca si Dunrea care se unesc in dreptul km 240.Bratul Bala are un traseu foarte sinuos si eurge dinspre Dun4re spre Borcea.Bratul Dunrea Nou (Cremenea) care limiteaz la vest Balta Brilei, are ltimi de 500 700 m si un curs putin sinuos dar desprtit in rat e secundare cum ar fi: Mniisoaia, Creme- nea, Passa, Caleia, Arapu si Lata Stanca.Bratul Mcin ce limiteaz in partea estic Balta BFailUl, ltre o llbie unic ingust4 (160 300 m) si un curs sinuos cu multe meandri.In sectorul Silistra Brila Dunrea primeste ca afluent rul lalomita care impreun cii riunite Cricoviil Dulce si Prahova dreneaz versantele sud-estice ale Carpatilor de Curbur.n aval de Tirgoviste, I alomita, urmnd panta generali a reliefului, se indreapt spre est, traversind o zon de cimpie joas4, pin4 la confluenta cu Dun area.Malul sting al I alomitei este mai jos si de-a lungul su e-au dezvoltat o serie de limanuri fluviale si blti, care nu au ins legtur cu riul Flncipal.Pe portiunea cuprins ntre localittile Brila si Ceatal Izmail Dunrea ourge din nou prin-' tr-o albie unic foarte sinuoas dar cu o orientare generali spre est. Coturile pe care le face albiaDunrii n acest sector exercit o mare influenti asupra f enomenelor de inghet, provocindingrmdiri de sloiuri foarte periculoase pentru navigatie. Un exemplu in aces t sens il for- meaz Cotul Pisieii (65].O alt caracteristic a albiei pe acest sector este adincirea sa treptat, ajungind in unele locuri sub nivelul mrii.Afluentii principali ai Dunrii din acest sector sint Siretul si Prutul. Ambii isi an originea in Carpatii Pdurosi si traverseaz Podisul Moldovei, in ale crui depozite neogene si-au spat vi largi, insotite de terase.

CARACTERIZAREA HIDROGEOLO GICA A CIMPIEI DUNAR II DE JOS

Siretul dreneaz versantele estice ale Carpatilor Orientali prin afluentii si Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Rimnic si Putna [45].Bazinul hidrografic al Prutului se formeaz in cea mai mare parte pe teritoriul Unlunii Sovietice si are un regim hidrologic putin modificat datorit afliientilor cu scurgere sczut de popartea dreapt (Basen, Jijia).

4. CA RACTE R I ZA REA FI I D RO GEOLO GIC A CIMPIE I D UN R I I DE JOS

VarletftbeI1 IRI1PI tt d]3OZlt1OP Ce cantoneaz straturile acvif ere a f cut ca aceste straturis fie foarte dif erite din punctul de vedere al caract9PlSticilor lor hidrogeologice.In regiunea hidrogeologic corcspunztoare Cimpiei Romne apele freatice sint situate la adincimi mari datorit grosimii apreciabile a depozitelor de loess, pietrisuri si nisipuri care ajung pin la 80 m [8).S-aii identificat mai multe raioane hidrogeologice cu caratteristici specifice care pot fi nr-m rite in fig. 6 :a) Raionul corespunz4tor cimpiei piemontane in cadrul cruia se deoseliesc straturi acvi- f ere cantonate in depozite levantine superioare si la baza pietrisurilor de Cindesti. Adincimea nivelului hidrostatic depseste 20 m, iar pe msura apropierii de Lunca Dunrii scade la 5 m. In conurile de dejectie grosimea depozitelor aluvioare la baza c4rora se formeaz pinzele frea- tice atinge de la 60 la 80 m. La contactul acestora cu cimpia apar numeroase izvoare.b) Raionul corespunz for cimpiei de divagare este caracterizat prin ape freatice acurriulate in depozite aluvionare recente, iar adncimoa nivelului hidrostatic al acestora este foarte mic, variind intre 0 si 10 m. In locurlle depresionarc apa apare adesea la suprafat.c) Raionul corespunztor cimpiei propriu-zise cuprinde straturi acvif ere freatice cantonate aproape in intregime in nisipurile fine argiloase de la baza loessului, la adincimi dif erite. In zonaCimpiei Braganului de Sud el Burnasului adincimea nivelului hidrostatic al apelor freaticeeste mai mare de 20 m, tar in partea de sud a Cimpiei Vlsiei, intre Arge(, I alomita, Dimbovita si Mostistea, adincimea niveluliii liidrostatic ajunge pin la 30 m. DebiteJe acestor straturi va- riaz intre 0,43 si 2 los.d) Raionul hidrogeologic corespunztor Luncii Diin4rii, datorit stratificatiei petrografice variate constituite din prafuri, nisipurl Bi pietrisuri cu intercalatii argiloase de grosimi i per- meabilit$l dltI'lt, CSte caracterizat prin straturi acvifere cu caratteristici liidrogeologice variate.

Straturile acvif ere din Lunca Dunrii fiind cantonate in nisipuri apa freatic este usor ascensional4 isi stabilesc nivelul in complexul prfos Dunrii ia contact direct cii aceste pinze freatice care apar in albie.

pietri(uri prin care la suprafa(. Valea

In aval de Calrasi s-an identificat local si zone unde albia este acoperit de un strat de materiale fine mai putin permeabile.Straturile freatice au in general directia dc curgere spre Diinre.Datorit caracteristicilor hidrogeologice diferite ale straturilor acvifere, Lunca Dunrii a fost imprtit In mai multe sec toare : Sectorul Turnu SeverinCalafat, caracterizat printr-un strat acvifer cantonat In bolo- vnisuri si pietrisuri, cu debite ouprinse intre 4 Si 8 Us, iar la contactul dintre lunc i terasa apar din loc in loc izvoare dintre care citm : Izvoarele (2,5 7 los), Pristol (0,7 1,5 Us), Cetate (0,62 1 9), Maglavit (1 1/s) [8].

30HIDROGRAF'T \ SECTORULUI IIN IERIOH AL DUNARII

Sectorul Calafat Bechet cuprinde pinze freatice foFmate Il }IlfitPlSHri si bolovnisuri cu grosimi ce variaza intre 5 si 10 m. Debitele acestor straturi inregistreaz alori intre 8 si

Ca si carbosodice,

in primul sector, la contactul dintre lunc si teras apar numeroase izvoare, unele ca de exemplu Zbalu si Gighera.

Sectorul Beehet Turnu Mgurele se caracterizeaz4 prin ingustarea luncii si apropierea terasei de valea Dunrii.In acest sector izvoarele de la baza terasei sint foarte numeroase, ca de exemplu : Clrasi, Srata, D buleni, lanca, Onea si Corabia, ale cror debite variaz4 intre 0,4 si 1,2 1/s.Orizontul acvif er froatic este cantonat in bolovnisuri si pietrisuri care trev ctre partea superioar la nisipuri prfoase. Debitele acestor s traturi variaz intre 1,8 si 3,3 1/s. Sectorul Turnu Mgurele Zimnicea cuprinde pinze freatice acumulate in Io1ovnisuri (i nisipuri fine, prfoase.Debitele obtinute prin pompare au variat intre 1,7 si 11,G los la denivelri de 0, Il 2,21 m. Sectorul Z.imnicea Oltenita este caracterizat printrun complex acvif er cu grosimi cuprinse intre S si IS m alctuit din pietrisuri si-nisipuri. Debitele acestui complex variaz intre J si 15 UsApa este dur si contine un procent ridicat de fier. Sectorul Oltenita Calra(i cuprinde un complex permeabil alctuit din prafuri nisi- poase, nisipuri fine si medii, tar spre baza din pietri)uri si bolovnisuri. Acest complex are grosimi cuprinse intre 5 si 25 m, iar debitul pinzelor freaf ice variaz4 mtre 0,6 si 8 1/s pentru denivel4ri de 0,5 J,6 m. Apele sint de asemenea dure si cu un bogat continut de fier. Sectorul Clrasi Hirsova, cunoscut si sub denumirea de Insula Borcei, are un complex permeabil cu grosimi ce ating 35 m. Stratul acvif er cantonat in aceste depozite are un debit 0,5 sipentru denivelri de l,2 1,7 m. Apa are o duritate mare si un con-de fier siSectorulva Brillll'lnde un orizont aCY1f (r cons tituit litoogic din prafurinisipoase padincime si nisipuri fine pin la 80 m. Debltele aCe8tUlacvifer sint cuprins9 los la denivelri de 1,6 5 m. SectorulrilaTulcaracterizeaz prin straturi acvifere cantonate in nisipuri si argilocuprinse intre 5 sim adincime. Debitele obtinute prin foraje au variat1/ssi 36 l/Tulcea.al,e freatiee dinDun4rii au o mineralizare accentuat datorit scliim-a riurilor, fapt ce duce in unelo cazuri pin la nepota-

TIPURI GENETICE

a lo este bazat pe formarea

searacterizeaz printr-o mare diversitate genetic. Dezvol- hidrografice si pe f enomenele de sufozie mecanic si

acuri este strns legat de regimul hidrologic al f1uviulu* conditiilegeologice. Inundatiile frecuente care se produc n lunc4 constituie primul element ce asigur umplerea si intretinerea ulterioar cu apa a acestor depresiuni lipsite n ceabarintie propriu

LA CURILE. PR INCIPALELE TIPURI GENETICE

Prezenta orizonturilor freatice aproape de suprafat (02 in adincime ) este al doilea fac- tor important in mentinerea lacurilor din lunc.Atit procesul de umplere nu ap a lacurilor cit si procesul de aluvionare a cuvetelor lacus-in sint in functie de durata men tinerii nivelurilor maxime ale Dun4rii de depasesc malulalbiein Lunca Dunrii se gsesc circa 700 de lacuri nu o suprafat de 980 lam" [18). n fig. 7 sint prezen tate Jrincip alele tipuri de lacuri din Lunca Dunrii.Din punc t de vedere gen0tic, so disting urmtoarele tipuri : lacuri de lunc propriu-zise, lacuri de albie (brate p rsite, meandre, japse), limanuri fluviatile, lacuri intre dune )i lacuri de tasare. Lacurile de lunc propriu-zise, care formeaz grupul cel mai extins, se intilnesc frecventpe cursuril lllf erioare ale riurilor mari unde predomin procesele de transport si depunere. O consecint a acostui proces este inltarea zonei interne a luncii si individualizarea in lunca ex- tern a unor depresiuni intinse care sint ocupate de apele provenite din rev rsri. In iinele cazuri, aces te lacuri dispun si de uri bazin hidrografic propriu care le alimenteaz, cum este de exem- plu lacul Cirna (Dezntui), lacul Suhaia (Calmtui Teleorman), lacurile Mahiru si Chineja (Co- vurlui).Dup caracteiul lacurilor, Lunca Dunrii se poate imprti in dou sectoare : Sectorul superior, de la Turnu Severin la Cetate, in care lacurile sint do obicei instalate in bratele p4rsite ale Dunrii, solitare, neasociate in complexe. Aspec tul morfogenetic al depre- siunilor lacustre este mult aluvionat de inundatiile repetate, ca de exemplu Vadului, Balta Verde, Girla Mare, Fintina Banului, Maglavit, Golenti etc. ; Do la Calafat in aval pin la virful deltei, in care depresiunile lacustre sint mai extinse in suprafat si in mod frecvent alc4tuiesc complexe lacustre caine dau si nota caracteristic luncii, de exemplu Rast, Bistret, Nedeia, Potelu, Greaca, Clrasi Serbanu, Brate;, Jijila, Crapina etc. f Lacurilo de a1lie s-au format in bratelc p4rsite ale Dunrii sau in meandrele prsitesi inchise, care se gsesc de ohicei in imediata apropiere a vii DunriiLacurile instalate in meandre parsite se intilnesc frecvent in cadrul Luncii Dunrii pc tot p arcursul stu, de exemplu : Bentu, Lteni, Girlei, Jap)a Plopilor, Dunrea Veche etc.Procesul de aluvionarc fluviatil din imediata apropiere a cursului principal si tendinta dc deplasaro laterale a lui oreeaz o succesiune de grinduri longitudinale care alterneaz nu depre- siuni alungite cunoscu te suli denumirea de japse sau listeave. Acestea au ap numai o perioad scur La de timp dup retragerea apelor de inundatie.Se intilnesc ins si cazuri eind cuvetele lacustre ale acestor japse devin impermeabile din cauza a1uyiuni1or fine depuse de apele de inundatie si in aceste colldltii apa se pstreaz o perioad de timp mai mare. Japsele se intilnesc in general de-a lungul vii Dunrii din aval de Calafat si pin la virful deltei, de exemplu Listeava Mare si Vasluiului intre Turnu Mfi gurele (i Zimni bea, lacurile din complexul Batrina din Balta lalomitei etc. [19]. Limanurile fluviatile reprezint unitti lacustre situate pc vile secundare, aluvionate in zona de confluent de ctrc riul colector prin ridioarea nivelului de baz. Acestea, dest putine la numr, se ntilneso incepind de la Girla Mare unde apare prima vale de tip liman fluviatil si pin la Lacul Saul de 1111 localitatea Niculitel.I im a urTllfi1rezint anumite caracteristici : au forma vi- corespund cu malurile lacului. Printre cele mai, Mosti stea, Gltui, Bugeac, Oltina, Mrleanu

FIIDROGRAFIA SECTORULUI I NFERI OR AL DUNARI1

Lacurile instalate intre dunelo de nisip sint frecvente in lunca

terasa inferioar a

Dunrii n zona Girla Mare Cetate,

Calaf at Bistret,

pe malul sting

vii Jiului.

In zona de lunc cuprins ntre Calafat silacurile cantonate ntre dune de nisipsint foarte numeroase ins au supraf ete mici. Aceste lacuri au forma alungit din cauza dunelor de nisip Ce le se HPF Si car SIlt orientate in sensul directiei vinturilor predominante. Un exem- plu de astfel de lacuri il formeaz complexul lacustru Manginita care cuprinde un numr de

173 de Iauri dintre care cele mai importante sint Manginita In timpul inundatiilor, acestea sint complet acoperiteintr-o singur suprafat lacustr.

Tinoasa.apele Dunrii si transformate

Mai putin frecvente, dar totusi presente in Lunca Dunrii, snt lacurile a cror cuvet a provenit prin sufozie mecanic a depozitel0P de teras, lT1 }1OPtiunile llTlde nu exist o drc- nare a scurgerii superficiale ctre reteaua hidrografic (lacul Virtop Salcea, lacul Cratu Giurgiu).Faptul c in Lunca Dunrii se gsesc laciiri apartinind mai multor tipuri genetice este re-flectat si de elementele morfometrice ale acestora. Astfel, lacurilo de lunc propriu-zise secaracterizeaz prin supraf ete intinse si adincimi mici, lacurile de tip liman fluviatil au formealungite cu supraf ete mari dar adincimi mici, iar lacurile de dune pre int suprafete (i adn-

Pentru l a eii rile d e lunc s-a calculat (i coeficientul de form ca un raport intre adincimea medie si adincimea centrului de greutate /valoare ce variaz ntre J,4 si J,7 pentrulacurile Maglavit, Suhaia, Greaca [18].In legtur cu suprafata lacurilor s-a mai analizat si aspectul curbelor batigrafice (repar- titia supraf etelor in raport cu adincimea) la dif erite tipuri genetice de lacuri. Pentru tipul limanurilor fluviatile si lacurilor de lunc curba batigrafic are concavitatea orientat spre axa ordonatelor, ceea ce demonstreaz c profilul morfobatimetric al acestora este in forma de U si predomin mult procesul de acumulare fat de cel de eroziune (Greaca, Potelu, Oltina, Bugeac, Mostistea).

GRADULDECUNOAf';TERE

1 SCU RT I STOR I C ASUPIIA CE RCETA R ILO I EFECTUATE PE D UNA R E

Primele incercri de a cunoaste regimul hidrologic al Dunrii s-au ivit o tcrea interesului pentru folosirea fluviului in scopuri economico, adic o dat/a cu vigatiei.

dat4 cu cres -inceputul na-

nainte de incheierea tratatului de la Paris (dup rzboiul Crimeii din anul 1836), atitnaigatia cit Si observatiile hidrome tric i e Dunre (carl o desei eau excliisiv) nu au fost organizate pe laza uniii sistem de colaborare intre trile riverane.Trata tul de la Paris (1857) a pre vazut infiintarea unei Comisii Europene a Dunrii menite s reglementeze intre dif eritele state interesate pro1eme1e navigatiei si unele prolaleme privind regularizarea cursului Dunarii, in scopul imbuniit4tirii naviga ,tiei.Aceast4 comisie a functiona f pin la Conf erinta dunreana de la Belgrad (1949), cind s-a constituit o comisie permanent format din reprezentantii trilor riveranc.La conf erinta de la Delgrad s- a artat c in ef ectiiarea dif eritelor lucrri si ofiservatii hidrologice nu a existat o organizare, din cauza intereselor dif erite urmrite de grupiirile ce con- duceau aceste lucrri.Comisia permanent a organizat problemele legate de deservirea navigatiei, notre care m suratorile, observatiile si prognozcle hidrologice.n prezcnt se editeaz zilnic pentru princip alele posturi de pe Dunare buletine hidrometeorolo-$iO9, care contin date privind variatiile de nivel, cantitatea de precipitatii, durata si forma sut care au czu t (zpada, ploaie), temperatura aerului si a apei, starea si grosimea ghetii. Primul post hidrometric pe Dunrea I nf erioar a lost Orsova, infiintat in i838 si func-tioflind fr intrerupere pin in present.In afara observatiilor zilnice asupra nivelurilor , la postul hidT'ometI1C rSOVa se mfli fac observatii privind temperatura apei, f enomenele de ingliet ca si msurtori de debite licliide Si de aluviuni in suspensie. Dup Orsova a fost infiintat postul Drencova in anul 1864 siapoi Bazias, Brila si Galati in anul 1874.

In perioadaarte rapid .Astf el, anii 1879

urmtoare anului 1874, rotoaua hidrometric a luat o dezvoltare

hidrometrice pe Dunarea I nf erioara s-a produs in- zece posturi pe niaJ ul stng.

C4GR8DU[ DE CUNOA$TERE

Attiva ani mai tirziu, in perioada 1893 1899, au luat fiint inc4 nou posturi dintre careopt pe malul stingmalul drept (Russe). Tot pe malul drept au mai fost amplasateopt posturi in perioada 19101925.O alt perioad in care s-au infiintat numeroase postumi este l927 1937, cind s-au insta-

lat dou mire pe malulIn perioada recenti

malul drept.an fost amplasate sase posturi pe teritoriul jugoslav

si nou posturi pe teritoriul romnesc, astfel c in momentul de fat s-a ajuns la un numr de 59 de posturi, la care se fac observatii sistematice asupra variatiei nivelurilor, temperaturii si fenomenelor de inghet, iar la unele dintre ele se execut si msurtori de debite de ap (i solide (fig. 8).In tabela 1 se red activitatea tuturor posturilor hidrometrice de pe Dunre po sec- torul Bazia(Tulcea.Altitudinea absolut a planurilor 0 ale mirelor a fost raportat in diferite cisterne dc referint, dup cum urmeaz : pentru posturile romne( ti in sistemul Marea Neagr Sulina pe intreg sectoPlll Ba- zias Tulcea si in sistemul Marea Baltica Kronstadt pe sectorul CetateClrasi ; pentru posturile jugoslave in sistemul Marea Adriatic ; pentru posturile bulgresti in sistemul Marca NeagraVarna si Marea Baltic Kron-stadt ;pentru posturile sovietice in sistemul Marea Baltic-Kronstadt.Marea diversitate a sistemelor de referint adoptate a ridicat problema stabilirii iinor le- gturi unitare pe intreg sectorul Dunrii.S-au f cut ncercri de a se stabili astfel de legturi dar rezultatele obtinute sint departe de a Ii rezolvat problema. Astfel, intre sistemul Marea Neagr Sulina si Marea Neagra-Varna nu s-a putut stabili o legtur unic pe baza valorilor existente.O suficient de bun comparare s-a realizat mme sistemul de referint Marea NeagraVarna si Marea Baltic Kronstadt, pentru care e-a obtiniit diferenta medie de -j- 22 cm.Dificultti mai mari au aprut in stabilirea unui modul de trecere de la sistemul I\Marea Neagr Sulina la sistemul Marea Baltic Kronstadt. Astfel, diferenta intre aceste dou sie- teme se mentine relativ constant in jurul a ] 75 cm, pe sectorul Cetate Corabia, creste apoi la Turnu Mgurele( + 89cm) si la Zimnicea( -] 10 i cm), dup care scade la Giurgiu ( + 67 cm) si Oltenita ( -j- 46 cm).Din comparrile efectuate intre posturile Drencova si Orsova s-a constatat c diferenta intre sistemele de referint Marea Neagr Sulina si Marea Adriatic4 este de + 49 cm.O ultim problemi legat de altitudinea planurilor 0 ale mirelor so refera la variabili- tatea in timp a acestora. In acest sens mentionm schim1area aces tor planuri, cfectuat in septembrie 1904, la aproape toate mirele romnesti.Valorile cu care san schimbat cotele 0 ale mirelor sint indicate in tabela 1.In afar de mirele ce inregistreaz permanent variatia nivelurilor, pe sectorul cuprins in-tre BaziasGruia s-au instalat in anul 1961, 74 de mire, in scopul caracterizrii variatiei pantelor

locale in

aceast

zon.

Aceste mire functioneaz si in prezent, dar nu in totalitatea lor, intrucit unele au fos t desfiintate iar altele distruse de gheturi, astf el c s-a ajuns in final la un numr de 63 de mire, ce sint administrate de Institutul de studii si proiectri hidroenergetice.La acestea se ef ectueaz citiri de niveluri o singur dat pe zi la orele 7.Altitudinea absolut a planurilor 0 alu aces tor m ire a f ost raportat la sistemul dc rc- ferint Marea Adriatic.

OBSEkVAT*T ASUPRA NIVELURILOR

2. OBSERVA II ASUP RA NIVELURILOR

Primele observatii asupra variatiei nivelurilor apei pe Dunre au inceput s se fac in}JPl0I1da anilor 1820 1840 la un numr restrins de posturi hidrometrice (Linz, Stein, Krems, sratislava, Itomarom, Budapesta), si aveau ca scop principal deservirea navigatiei.Pentru sectorul inf erior al Dunrii se dispune de observatii asupra nivelurilor incepind din

anul 1638 la Or(ova

si din 18791880 la

majoritatea posturilor romne(ti.

Pe teritoriul Republicii Populare Bulgaria observatiile asupra nivelurilor au inceput inanul 1898 la postul Russe si in perioada J920 1937 la celelalte posturi.Republica SocialiSt Federativ Jugoslavia a organizat observatiile de niveluri pe Dunre incepind din anul 1933 la postul Bela Palanka si din 1957 1958 la celelalte posturi situate pe acest sector.Analizindu-se perioadele de functionare ale tuturor posturilor din sectorul BaziasTulcea, s-a constatat c f r ntrerupere au functionat doar postul Or(ova (i posturile infiintate recent.In timpul primului rzboi mondial (19l61918), majoritatea posturilor hidrometrice depe Dunre aflate pe teritoriul trii noastre si-au intrerupt activitatea.lntreruperi pe o perioad mai indelungat s-au observat la posturile : Svinita ( I930 J935 ;19401956), Ceatal Izmail (19341948) si Isaccea (1917 1928).Intreruperi sporadice dar neesentiale au avut (i alte posturi ca de exemplu : Bistret, TiirnuSeverin si Calafat.Ce toate aceste intreruperi n activitatea hidrometric a posturilor, observaJiile de nivc- luri au lost totusi valorificate, obtinindii-se o caracterizare siificient de bun a regimului nive- lurilor de-a lungul acestui sector.lntrucit , a)ii cum be va vedea ulterior, postUPlle r(ova, Oltenita si Tulcea au Lost consi- derate ca posturi de baz pentru determinarea valorilor caracteristice ale unoP element hidro- logice principale (debite de apa, debite de aluviuni), a fost necesar o analiz amnuntit a nivelurilor inregistrate la aceste posturi, niveluri carl au servit ca punct de plecare pentru pre- lucrrile efectuate.Astfel, dupa cercetrile intreprinse in cadrul Institutului de studii proiectri hidroener-getice [53] s-a constatat c la postul Orsova observatiile orginale de niveluri nu mai existau,ins Administratia fluvial a Portilor de Fier dispune de o copie in manuscrit a acestor obser- vatii. De asemenea, Institutul national de cercetri tehnologice posed o copie dactiografiat dup registriil original, intocmita in anul 1947.In cadrul Directiei navigatiei civile s-au gsit tiuletine lunare de niveluri zilnice la OrSovape perioade restrlnse rzlete.Pentru analiza comparativ a acestor niveluri s-an mai folosit anuarele hidrologice maghiaredin perioada 1892 1914.Intra toate aceste materiale exist concordanti in afara unor mici dif erente rar intilnite.Din analiza efectuat a mai reiesi t c planul 0 al mirei la postul Orsova nu a suf erit nici o schimbare in decursul timpului.Pentru postul Oltenita s-a efectuat o analiz a nivelurilor de ctre Institutul de studii si cercetri hidrotehnice. Acest post a fost infiintat in anul 1879 si funotioneaz f r intrerupere pin n prezent.La 1 septembrie 1904 planul 0 al mirei a fost ridicat cu 7 cm o dat cu schimbarea vechiiilui chei de acostare din port.Exista ins Ji unele bnuieli c planul 0 al IIllPI ar mai ti suferit unele modificri prin1930. Aceste bnuieli au apriit din caiiza unor exprimri necliII'e in lucPflPil Memoriu

43

Aceste masuratori reprezinta probe unico luate in cite trei p tincte pe ti'ei verticale situate pe jurna Datea de profil aferent malului sting.In anul 1958 s-au executat si citeva msiirtori complete la acest post. Postul Orsova dis-pune si de o serie de m4sur4tori complete mai vechi, datind din 19281929.In sect.iunea Oltenita e-au efectuat msurtori de aluviuni in suspensie (prolie unice) inperioada 24. IV. 1958 30. IX. 1958 si masurtori complete n perioada 19581965, iar in suc- tiunea Brana exist probe unire in perioadele 1. IV.195631.XI I.1956 si 1. I.1957-il.XII.197 ca si msurtori complete in perioada 1955 1965. S-au mai efectuat citeva msurtori complete

la Isaccea in anii 19o91960 Pentru debitul solid tirit

si la Ceatal Izmail in anii 19581960.exist un numar redus dfi msurtOIl 111 soctiunile Giurgiu, Ol-

tenita, Silistra, Cernavoda si Galati, eleetuate cu un aparat care nu da rezultate bune la recol-tarea probelor.

5. L UCRII I DATI M ET II1CE SI HID IIOTOPO G IIAF ICEn scopul unei mai bune deserviri a navigatiei, a ap4ru t necesitatea ntocmirii unor h@rti batimetrice pe care sa fie indicati linia senalului iiavigabil.Astfel do lirti au fost intocmite in perioada 19051910 pe baza lucrrilor batimetricc ef ectuate sub conducerea inginerului 1. lonescu. Adncimilo indicate in lirt.i sint rapor tate fata de altitudinea planurilor 0 ale mirelor din zon.ncepind din anul 1928 Serviciul hidraulic a1 Romniei a intririns o serie de studil tOpo- grafici care au fost concretiza te in anul 1934 intr-o hart ce cuprinde cursul principal al Dunrii, kilometrajul, precum si date asupra principalelor sale brad.e. Nu cuprinde ins batimetria, pro- blemi ce a fost relua t mai trziu de ca/ tre Institutul de studii si prospect iuni. Tot in cadrul lucrrilor batimetrice trebuie retinute si sondajele execu tate de ctre Directia navigatiei civile privind adincimile minime la praguri in perioada l945 J 965.Aceste sondaje sint raportate la etiajul local al mirelor si se of ectueaz in anumite puncte unde au fost identificate pragurile (intre km 930 si km 178 pe Dunre km 68 si km 26 p0 bratul M4cin, km 100 si lam 54 pc bratul Borcea).Majoritatea acestor sondaje s-au ef ectuat incepind din lunile aprilie sau mai, remarcindu- se lipsa observatiilor in perioada de crestero a viiturilor. n perioada J 953 1960 Directia na- vigatiei civile a execu ta t lucrri batimetrice in scopul elaborrii unei hrti batimetrice a Dunarii.

Pe sectorul inferior al Dunrii primele observatii privind temperatura apei an inceput n anul 1937 la posturile Vidin, Lom, Svistov si Russe.In anul 1943 au fost organizate observatii la posturile Novo-Selo si Silistra, in anul 1945 la Reni, iar dup4 anul 1950 la majoritatea posturilor situate pe acest sector. Astfel, in anul 1951 au ineeput observatiile la Giurgiu, BPaila si Ga1IIt1, in anul 1952 la Calafat si Tulcea, in

anul 1953 la Orsova, Cernavoda

Hirsova,

in anul 1954 la Turnu Severin

Sl in

anul 1956 la posturile Moldova

Veche,

Clrasi si Gura Girlutei.

Recent au fost organizate observatiile la posturiJe Bechet (1958) si Socariciu (1959). Toate aceste observatii s-au executat neintrerupt pin in present, o singur dat pc zi,la orele 7.

VARI A']'IA h'IVEL1.!R IL OR TN fIM1UL ANULUI

Zi. VA RIA' IA NIVELURILOR lN TIMPUL ANULUIva iatia scurgerii in timiu1 anului de-a lungul Dun4rl determin si caracterizeaz varia- title corespunztoar e ale nivelurilor. De aceea, formarea unei imagini clare, privitoare la parti- la itatile variatiei nivelurilor in timpul anului, precum di calcularea diieritelor mrimi carac- teris tice nu sint posibile f r o analiz genetici a scurgerii apei pe Dunre. Repartitia scurgerii pe Dunre in timpul anului depinde de caracterul riurilor afluente, care la rindul su este deter- minat de factorii climatici ai scurgerii in condit.ii1e fizico-geografice specifice ale bazinelor aflu- entilor. De aceea, explicarea regimului nivelurilor in cursul anului se va face in strins legtur cu actiunea acestor factori asupra proceselor complexe de formare a scurgerii in intreg bazinul DunriiDintre factorii climatici, repartitia prccipitatiilor in timpul anului si temperatura aerului au rolul principal.O dat cu inceperea perioade reci de iarn, datorit invaziilor maselor de aer polar ctre central si sud-estii1 Europei, precipitatiile ce cad in aceast perioada se acumu]eaz sub form do zpad cons tituind rezerve ale scurgerii ulterioare. n acoast perioad de la inceputul iernli (decembrie ianuarie) alimentarea riurilor din bazinul Dunrii se face aproape exclusiv din ape subterane, deci pe riuri se va observa o perioad cu seurgere sczut.Destul do frecvent ins, ctre inceputul lunii f ebruarie pot exista, in special in bazinul riului Tisa si in bazinele riurilor din tara iioastr, intervale de timp relativ cald, noros si cu pre cipitatii sub form de ploaie si lapovit. Aceste intervale calde se pro.due atunci cind deasupra Mrii Jediterane se afl un cimp de mare presiune, iar la periferia nordic a acestuia se depla- seaz lent spre est ciclonii din Atlanticul de Nord care antreneaz mase de aer umed si relativ cald. Masele de aer oald produc dezgheturi si din topirea rezervelor de zpad czute la inceputul iernii, creste considerabil aportul rurilor afluento Dunrii. n cazul in care in parte a anterioara ciclonilor din Atlan ticul de Nord are loc o invazie de scurt durat a aerului cald din sud, se pro due eresteri ale temperaturii in bazinele riuril or din jumtatea meridionali a trii noastra, precum si n bazinele riurilor Sava si Drava, care isi mresc considerabil debitele de ap provo- cind un maximum de iarn al debitului Dunrii.n continuare, ctre sfirsitul lunii f ebruarie si inceputul lunii martie cantitatea precipi- tatiilor scade foarte mult, in timp ce se mentin temperaturi relativ sczute care nti permit nc producerea topirii zpezilor. Din aceast cauz, pe Dunre are loc o perioad de debite reduse la inceputul primverii.Jopirea zpezilor acumulate in t mpul iernii are loc in mod asincron in bazinul Dun4rii.so topeasc4 la sTir(itul lunii f ebruarie si ince-

martie

luna m

fenomen

altitudini mari cuprinse ntre 1200 si 1800 m, topirea zpezii se produce luna aprilie iar inalpine abia in luna mai.are loc in luna martie si culmineaz printr-un din Ase topesc si provoac

a zezilouie si precipitatiile sub form de ploi care in Ontebazinele riurilor Drava si Sava. In octombrie

Gllitembriee apubteran se epuizeaz la maximum si astfel ali-

riurilorazinul D

"r

ab, se produce un minim al fluviului. Trebuie

minimin rete mai multe cazuri valoarea mea mai sczut fat de ini- rimavara.

N1VfLUk1LEO dat c u scderea teinperaturii aerului jn perioada de toamn se micoreaz i pier-derile prinineepesevaporatieastfel iimiditateaseacumu1eze in solprovocindsaturarea acestuia.Capacita tCa de nfiltratio sczind sensibil, chiar i ploilesitate relativ sczut4 care cadasolululde inten-in aceas taperioad pot provoca viituri po riurile dinbazinul Dun4rii. De aceea, in general in luna noiembrie si unoori chiar in decembrie, poate avea loc o afluent de ape pe Dunre in pe- rioada de toamn. in general, ins, a ast afluent este sczut.In rezumat, rezult c hidrograful tir

Orsova,

al nivelurilor Dunrii la avea un minim deiarn, un maxim de iarn, un minim de pri- mvar, un maxim de primvar-var, un mi- nim de var-toamn si un maxim de toamn. Analizind sirul celor 42 de ani la pos turile mai importante (Orsova, Oltenita si Tulcea) se constat c aceste faze apar aproape in fiecare an si deci, avind o frecvent de aparitie mare, pot caracteriza hidrograful ti .Pe baza celor ar4tate mai sus s-au calculat elemen tele caracteris tice ale hidro- grafului tip la toate posturile hidromotrice de pe Dunre si arruine : valorile mcdii ale maximelor de iarn, primvar-var si toa- mn si alt minimelor do iarn, prim ar si var-toamn, preeum si datele medii si ex- trenie la care se produc aceste maxime si minime caracteristice.Rezultatele sint inscribe n tabela 0. in fig. 16 sint reprezentate grafic hidrograf ele tip ale nivelurilor la posturile Orsova, Oltonita si Tulcea.In gralice sint indicate de asemenea si valorile extreme ale datelor de producen, ale elementelor caracteristice si ale valorilor acebtora.Se constat c de obicei producereaVlllOPilOP IllYltlPlJOl' III flXllTll St IIllIllITll Gilposturile susmentionate se face in intervale de timp care corespund cu timpii medii de propagare a debitelor.

Nr.

iOiova405 XII140713046II12226 XIIJ3130 15428III2r. Severii887 XIItoo7isz57iiieiz6 XII4igsi i7008iiisGruia1207XII948IsugIt722G XII3981IIG488III4Getate1117XII106913219II8627 XII3914II6438III5Ca1ft1077XII10391304loIIsi27 XII3854IIC229IIIGBechet1029XII10110129610II7428 XII3743II55912III7Coi'alaia1049XII9310128410II5828 X II35931158412IIIg"fr. 5liigiirele779XII5610I2Q210IIti50Zimnicea10010XII10110129812II7229 XIIJ754II62113III10Giurgiu8711XII10912132014II6531 XII3375IIfi1514IIIitoitni nsiixii9612is40t5iisoi i3o3eii60s14IIIi2Cla:rai12613XII7813130016II15113296II56019III13Gernavod17112XII7314130417II42 13408II53619III14Hiiova 0313X 11151413071811403 1059811550ISIII15Diila 88isx Iii1514I34oinIic04 132c1148319IIIlGGalaniG815 XII13115133019II704 13249II47223III17Isaccea68 16 XII9016 126718II475125011II35623III18Tiilcea26 16 XII73IG 122720II485 121711II31423IIIrostul

Postul

VAR IA] TA NIVELURILOR IN TIMPUI. ANUt.UI

Mlementele Liili'ogi'afe1oi' tii la postiii'ile do pe Duni'eMiiiiina de iarnMaxima de iarni

1Oiova6 24 1157 20 II3J031 III360 31 III474 30 IV628 10 CII2Tr. Sevciin18 24 1166 25 II3721 IV4451 III6505 V843 10 VII3Gi'uia56 25 1153 25 II4003 IV418 29 II6106 V792 11 CII4Cetate34 26 1158 26 II3783 IV4051 III5929 V'767 11 VII5Galafat40 26 1164 26 II312J IV4351 III5799 Y729 11 CII6Beht 2 27 ii rg z 27 IIJfie ii3941 III590 10 V689 12 VII7Gorafiia60 29 1143 27 II373 IV3481 III540 10 V694 13 VII8"1i. Wlgurele45 30 1132 27 II3385 IV3201 III4G2 10 V621 14 VII9Zimnicca54 31 1160 27 II4206 IA*387 11 III575 10 V737 16 VII10Giurgiu45 31 I1G92 III4227 IVJ832 III70 II Y722 19 CII 11Oltcni[aG91 II156 25 II41213 I+3574 III558 12 V743 22 CII12G1iai873111402III38413IV3114III47413 V6521 VIII

13Gernavod-1193111337III40114IV1337III48714 V6091 VIII

14Hirova471 II1659III43013IV3495III49513 V6471 CIII

15Brila i42 II1719III40214IV30911III4b022 V587V III

16Galani312 II1747III38815IVJ0612III44823 V56410 CIII

17Isaccca35J II13617III30017IV23613III36020 V4411 CII

18Tulcea233 IIii2gIII25z15IV2osilIII30222 V39515 CIII

MiiiiiTld de Yai-toamnII:ixma de toaniii

1Orova2621 VIII9930IX22629 XI13010X33725X4882bXII

2di. Seveiin2022 VIII6810X24530 XI10710 X41527XI64026XII

3Giuia'10822 VIII5511X22030 XI9011 X39727XI62027XII

4Cetate8323 DIII6311X2331 XII10011 X38628XI67628XII

5Gaiaiatdsz3 viii70lixzetz xiistii U37828XI65328XII

IiBechet8424 VIII5912X2252 XII8212 X36329XI57730XII

7Coiabia10124 DIII4812X2202 XII7212 X34029XI61030XII

8Tr. Magiiiele ti424 VIII5012X2082 XII6612 X30529XI553SOXII

9Zimnicea9625 VIII5612X2373 XII8512 X36329XIfi4730XII

10Giurgiu8325 VIII6414X2424 XII9013 X3621XII64230XII

11Oltenita11026 VIII4614X2344 XII6114 X34629XI60731XII

12Calara5i7826 DIII3314X2095 XII2614 X3041XII55331XII

13Ccrnavoda14826 DIII1615X2207 XII1815 X3442XII51931XII

14Hlrova9327 VIII1715X2606 XII5616 X3313XII65131XII

15Braila5827 VIII6815X275b XII7016 X2797XII45531XII

16Galati4827 VIII7815X2676 XII7716 X2906II47031XII

17Isaccea1929 VIII5815X19122 XI4716 X2312XII38031XII

18Tulcea4530 CIII4515X1875 XII7916 X1825XII29931XII

60 N1VELUR1LEtDin comp ararea hidrografelor tip cu hidrograf ele reale ale nivelurilor la posturile Orsova, Oltonita si Tulcea n perioada 1921 1960, s-au precizat anii mcdii care din punctul de vedere a1 valorilor medii cit si al daffii medii de producere a nivelurilor caracteristice pe faze de regimse aseamn cu hidrograful tip. Acesti ani sint J932

j}pjAleg9rea anilor caratteristici secetosisi ploiosi

s-a f cut pe baza acelorasi considerente casi pentru

pcei mcdii, precizindu-se ca secetosi anii J 921 i 1946,lftl Gt Solosi anil 1940 si 1941.n ceea ce priveste posibilitatea de aparitie anivelurilor minime si maxime anuale, s-a studiat la Jypostul Orsova pe o perioad de 125 de ani (1938 1962) yZfrecventa (n procente) producerii acestor valori carac- teristice in timpul anului. Din aceast analiz s-adeterminat distributia lunar procentual a producerii nivelurilor minime (i maxime anuale (tabela 4). ln fig. 17 s-a reprezentat grafie distributia frecventei de producere a acestor valori extreme.Din analiza graflcului din fig. 17 se constat c producerea nivelurilor maxime are cea mai ridicat frec-

Fig. 17. Disti iliutia fiecven[ei de pioduccre a valoi ilor extieine anuale ale nivcluriloi' in timpulanului la postul Orlova.

vent in luna aprilie si anume de 34%, tar cea a nive- lurilor mininne in lunile ianuarie de 22,2% si octombrieTabela 4

Disti'ibu{ia procontual in timpul niiului a pi'oducei-ii nivolutilor minime si maxime aniiale la orova (1381962)

Luna1IIIIIIVVYTVIIYIIIIXXX IX II

Niveluriminimeanuale22,29,51,600004,811,125, 48, 716,7

Nivcluiiinaximeanuale4,03,011,03 1,023,011,02,41,3003,27, 1

de 25,4%, cind se nregistreaz minimum de iarn si cel de toamn4. De retinut c variatia frecventelor de producere a nivelurilor minime de-a lungul Dunrii este mic. Astfel, la Ceatal Izmail frecventa maxima se observ tot in lunile ianuarie (20%) i octombrie (32,5 %). Frec- venta maxim de producere a nivelurilor in zona din apropiere de Ceatal Izmail se ObServ n luna mai (25%) din cauza propagarii lente a virfului undelor de viitur de la Orsova la versare. Acest lucru se produce din cauza fenomenului de dezatenuare a debitelor din albia major in perioada de scadere a apelor, care mentire mult timp durata virfului.

5 VA RlATlA MULTIANUAL A NIVELUR1LORO prim4 imagine a variatiilor multianualo ale nivelurilor pe Dunre o constituie graficelo cronologice ale nivelurilor caracteristice anuale.Graficele cronologice ale nivelurilor maxime si minime anuale arat care sint ecarturile de variatie Il T1lY$llIl1Or la posturile de pe Dunre , iar graficele cronologice ale nivelurilor medii anuale indic perioadele cu scurgere ridicat eau sczut.

PRSPECTIVAf?ERCETRILOR

1. CONCLUZI I A SUP RA STADI ULUI ACTUAL DE CUNOASTE RE H I D ROLO GIC

Lucrrile de analiz si sintez hidrologic desf surate cu ocazia intocmirii monografiei hidrologice a Dunrii au scos in evidenti marea complexitate a ansamblului de f enomene hi- drologice ale fluviului. Avind in vedere faptul c datele de baz care se refer la o serie de feno- mene hidrologice sint suficiente atit din punct de vedere cantitativ cit si calitativ, se poate afirma c valorile elementelor caracteristice continute in lucrare cit si interpretarea valabilittii aces- tora de-a lungul Dunrii satisfac in stadiul actual necesittile de folosire a lor in practic.Astf el unelo aspecte ca studierea nivelurilor, a debitelor de ap, termica si fenomenelede iarn au Lost rezolvate in intreaga for complexitate pe o baz larg si relativ sigur.Elemente importante pentru necesit(ile practicii au Lost obtinute si in domeniul studierii debitelor de aluviuni si ale proceselor de albie, desi in acest sens se impun inc precizri ulteri- oare pe baza acumulrii de noi date hidrometrice si hidrotopografice.O problem abordat recent, ca cea a ehimismului apei, a Lost rezolvat sub o form inci- pient, obtinindu-se astfel o serie de prime rezultate. In sfirsit , problemele interactiunii hidro- logice diiitre apele Dunrii si ale lacurilor aferente luncii sale au fost tratate complet prin valo- rifioarea integral a intregului fond de date hidrometrice.In general, actuala cunoastere hidrologic a Dunrii pe sectorul Bazias Ceatal Izmail ofer o baz suficient de cert )i de satisf GtOI1I' entru necesittile practice de valorificare a resurselor complexe ale fluviului.Unele probleme cunoscute in etapa actual intr-o prim aproximatie (ca debitele minime de iarn, variabilitatea cheilor limnimetrice in zona apelor mici, debitele de aluviuni tirite, pre- cum si stabilitatea albiei in cursul unei faze de regim anuale) rmin de analizat mai aprofun- dat pe baza acumulrii de noi date hidrometrice. Toate valorile hldrologice caracteristice, precum si holt.e inl,erprel,5rile cont.nuit.e in li rrare. se rfer la regimul denumit in mod con-a rezultat din faptul o pin in anul 1928 an pin in anul 1962 indiguirile efectuate au

Apelor a intocmit prin unittile sale planulamenajri ref eritoare la terenurilo din Lunca fluviului.

ln scopul treeerii la indiguirea sistematic a Lllllcli Dunrii, Institutul de proiectri pentru planuri de amenajari si construc(il hidrotehnice (IPACH) a elaborat in anul 1963 studiul Uh- T11CO-econOII1lC {lentru seoaterea de sub inundatii a 300 000 ha din Lunca Dunrii, care a stat la h aza executiol lucrrilor realizate intre anii i963 1966. in primvara anulul 1965, sectorul Dunrii cuprins intre ClraSi Bi 11 Iltl S gSfif1 I'I1CtlC ln clldi iii de indiguire maximal. asemenea, si in amonte de acest sector s-an efectuat ndiguiri masive, astf el c in prezentregimul hidrologic al Dunrl SE gses te in cure de schimbare. In etapa de ndiguire to tal, anu-mite modificri ale regimului de scurgere a apei (ca scurgerea apelor mari si nivelurile cores- punztoare) snt sensibile. Mal putin lllfluentatfi de amenajrile existente si preconizate sint problemele legate de apela mici si medii, scurgerea de aluviuni, regimul termicSe intrezresc posibilitti de schimbare a legittilor proceselor de albie n regim ndiguit.In etapa de perspectiva de amenajare, care prevede bararea in dif erite punc te a cursului Dunrii, modiflcrile reglmului natural se vor extinde si asupra unor aspecto care in prima etap nu suf ereau modificri esentiale.D1I1 ft0lSt lT1OtlY, }IlFS[llCt1VI1 C IIcetrior va trebui s tin seama de dinamita modific-rilor ca urmare a amenajrilor create.

2. ASPECTE ALE MODIFICRII REGIMULUI NATURAL IN CONDITIILE ACTUALE DE INDIGUIRE A LUNCII DUNR II

ndiguirea Luncii Dunrii produce modificri in regimul de scurgere a apelor mari pe

terea

Dunrii in zona de conf luent. Modificrile constau in principal si nivelurilor pe Dunr