1

Drept comercial curs 2

Societățile comerciale Societatea în nume colectiv se constituie printr-un contract de societate. Societatea în

comandită pe actiuni si societatea pe raspundere limitata se constituie pe baza unui contract de

societate si al unui statut.

Legea precizează că statutul societății și contractul pot lua forma unui înscris unic –

denumit act constitutiv. Deci, în concepția Legii nr. 31/1990 denumirea de act constitutiv are

un caracter generic deoarece desemnează contracul și/sau statutul cât și înscrisul unic. Avem

în vedere de asemenea și prevederile art. 7 si art. 8 ale Legii nr. 31/1990 care fac referire la

conținutul (cuprinsul) actului constitutiv, nu la contract sau statut.

În legătură cu natura juridică a societăților comerciale au fost emise mai multe teorii.

Societatea comerciala este, în esență, un contract și totodată o persoană juridică. La baza

constituirii ei se află voința asociaților, exprimată prin semnarea actului constitutiv dar în baza

acestui act constituit societatea dobandeste personalitate juridica cu toate consecințele ce

decurg de aici odată cu înmatricularea ei în registrul comerțului – Legea nr. 31/1990

reglementând faptul că societatea comercială dobândește personalitate juridică din momentul

înregistrarii.

Societatea comercială e supusă înmatriculării în registrul comerțului conform Legii nr.

26/1990 privind registrul comertului și a autorizării funcționării și a autorizării funcționării în

condițiile Legii nr. 359/20041.

Conform Legii nr.26/1990 procedura înmatriculării se realiza în registrul comerțului

prin judecătorul delegat; dar în prezent cel care înmatriculează societatea este directorul

oficiului registrului comerțului și/sau persoanele desemnate de către el în baza Ordonanței nr.

116/2009.

Înmatricularea societății se realizează în baza unei cereri tip adresate biroului unic din

cadrul oficiului registrului comerțului în a cărei rază teritorială se află sediul viitoarei

societăți.

Pentru înmatricularea unor societăți comerciale legea cere existența unor avize și

autorizații prealabile (ca exemplu: autorizația comisiei de supraveghere a asigurărilor - pentru

societățile de asigurare; autorizația provizorie din partea BNR - pentru societățile bancare;

avizul și autorizația Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.) – pentru societățile

de investiții.

Cererea de înmatriculare a societății se depune la oficiul registrului comerțului în

termen de 15 zile de la data încheierii/semnării actului constitutiv.

1 Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a

persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la

autorizarea funcţionării persoanelor juridice.

2

Legea nr. 31/1990 prevede că actul constitutiv are forma unui înscris sub semnatură

privată2 impunându-se forma autentică în următoarele cazuri: cînd se constituie o societate pe

actiuni prin subscripție publică; cînd se constituie o societate în numele coletiv sau în

comadită simplă si când se aduce ca aport un imobil3. De obicei, în practică, asociații încheie

un contract în formă autentică.

Directorul oficiului registrului comerțului examinează actul constitutiv precum și alte

documente, care trebuie prezentate odată cu actul constitutiv, și va da – dacă sunt indeplinite

toate condițiile prevăzute de lege – o rezoluție. Prin această rezoluție el va autoriza

constituirea societății și va dispune înregistrarea ei în registrul comerțului.

Pe lângă actul constitutiv și cereri mai trebuie depuse anumite documente ce sunt

prevazute în art. 36 din Legea nr. 31/1990:

- dovada efectuării vărsămintelor în condiţiile actului constitutiv;

- dovada sediului declarat şi a disponibilităţii firmei;

- actele privind proprietatea asupra aporturilor în natură, iar în cazul în care

printre ele figurează şi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt

grevate;

- actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate în contul societăţii şi aprobate de

asociaţi;

- declaraţia pe propria răspundere a fondatorilor, a administratorilor şi a

cenzorilor, că îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege.

În baza acestei rezoluții societatea este înscrisă în registrul comerțului și astfel

dobândește personalitate juridică.

Potrivit legii, persoanele desemnate ca reprezentanti ai societății sunt obligate să

depună la oficiul comerțului semnăturile lor.

Concomitent cu procedura înmatriculării societății se realizează procedura autorizării

funcționării societății în condițiile Legii nr. 359/2004 cu modificările și completările

ulterioare. Prin autorizarea funcționarii societății se înțelege asumarea de către solicitant a

responsabilității privind legalitatea desfășurării activității declarate (obiectului de activitate al

societății); este vorba de respectarea legislației în domeniul sanitar, sanitar veterinar,

protecției mediului, protecției muncii, prevenirii și stingerii incendiilor.

Procedura autorizării funcționarii societății se realizează prin intermediul biroului

unic. Odată cu depunerea cererii de înmatriculare, solicitantul are obligația să depună o

declarație-tip pe proprie răspundere, semnată de asociați sau de administrator, din care să

rezulte că societatea îndeplinește condițiile de funcționare prevăzute în legislația specifică

pentru activitățile declarate. Declarațiile-tip se înregistrează în registrul comerțului și se

transmit în copie autorităților publice competente (exemplu: după ce societatea se constituie,

autoritățile publice ompetente vin să verifice dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de

lege).

Odata cu eliberarea certificatului de înregistrare se eliberează și certificatul constatator

al declarației pe proprie răspundere.

2 Legea nr. 31/1990 în forma sa inițială cerea forma autentică pentru actul contitutiv; articolul din lege a

fost modificat de Ordonanța nr. 76/2001, în prezent abrogată care prevedea că se cere forma autentica doar în

anumite cazuri arătate în mod expres de către lege. 3 Anterior legea spunea ”un teren”.

3

Înmatricularea societății trebuie adusă la cunoștința teților. Astfel, un extras al

rezoluției directorului se comunică din oficiu Regiei Autonome "Monitorul Oficial" spre

publicare pe cheltuiala societății. În urma înmatriculării se eliberează certificatul de

înregistrare, certificatele constatatoare de autorizare și rezoluția directorului.

Certificatul de înregistrare cuprinde: mențiuni privind firma societății, sediul social,

activitatea principală, numarul de ordine din registrul comerțului, codul unic de înregistrare

(CUI) atribuit de Ministerul Finanțelor Publice. Acest cod unic de înregistrare trebuie utilizat

în mod obligatoriu în toate sistemele informatice privind pe comercianți precum și în relațiile

dintre aceștea și terți; potrivit legii, odată cu înmatricularea societății se realizează și

înscrierea fiscală a societății. Codul unic de înregistrare atestă faptul că societatea a fost luată

în evidența organelor fiscale. Consecințe: societatea devine titulară de drepturi și obligații, are

un statut și are atribute de identificare, firmă, sediu și naționalitate.

Legea nr. 31/1990 reglemeantează faptul că societățile comerciale cu sediul în

România sunt persoane juridice române.

(dezvoltări la seminarii în legătură cu Înregistrarea societăților comerciale)

Regiile autonome, companiile si societățile naționale – o altă

categorie de persoane juridice care conform Legii nr. 26/1990 au obligația să se înscrie în

registrele comerțulu. Regiile autonome s-au contituit în baza Legii nr. 15/1990

4. Potrivit acestei legi regiile

autonome se organizează și funcționează în ramurile strategice ale economiei naționale cum

ar fi industria de armament, energergetică, exploatare minieră, gaze naturale, transporturi.

Înființarea regiilor autonome se poate face doar în domeniile prevăzute limitativ de către lege

sau prin acte normative emise de către Guvern. Ele au personalitate juridică și funcționează pe

bază de gestiune economică și autonomie financiară.

Explicații: Gestiunea economică înseamnă că trebuie să acopere din veniturile

provenite din activitatea proprie toate cheltuielile și de asemenea trebuie să obțină profit.

Anual întocmesc bugetul de venituri și cheltuieli, bilanțul contabil și contul de de profit și

pierderi. Din veniturile realizate dupa acoperirea cheltuielilor se constituie fondul de rezervă

și fondul de dezvolare. Profitul net obținut se varsă la bugetul de stat și la organele

administrației publice. Pentru acoperirea eventualelor deficiențe pot beneficia de subvenții de

la bugetul de stat sau de la cele locale.

Regiile autonome sunt proprietarele bunurilor ce se află în patromoniul lor, cu excepția

bunurilor proprietate publică ale statului sau ale comunităților locale asupra cărora au un drept

de administrare ori de concesiune.

În actul de înființare se stabilesc obiectul de activitate, patrimoniul, denumirea și

sediul. Conducerea regiei autonome îi revine consiliului de administrație. Chiar dacă Legea

nr. 26/1990 face referire la companii naționale și societăți naționale acestea sunt de fapt

societăți comerciale care îmbracă una dintre formele prevăzute de Legea nr. 31/1990, de

obicei societăți pe acțiuni, iar acționarul majoritar este statul român. Deci, vor fi aplicabile

reglementările prevăzute în Legea nr. 31/1990.

4 Legii nr. 15/1990

4 – titlul legii fiind Reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și

societăți comerciale cu capital integral de stat.

4

Grupurile de interes economic sunt și ele o categorie de persoane care trebuie înscrise

în registrul comerțului. Grupurile de interes economic reprezintă o asociere între două sau

mai multe persoane fizice sau juridice constituită pe o perioadă determinată de timp în scopul

înlesnirii sau dezvoltării activităților economice ale membrilor săi precum și al îmbunătățirii

rezultatelor activităților respective. Grupul de interes economic este o structură care,

respectând independența membrilor săi, permite realizarea unor activități comune mai

eficiente decât simplele colaborări contractuale. Această creație aparține dreptului francez și,

leguitorul român, considerând că grupul de interes economic este util și țpentru dezvoltarea

afacerilor din țara noastră, a reglementat regimul juridica al acesteia prin Legea nr. 161/20035.

Grupurile de interes economic se caracterizează prin următoarele:

1. grupul de interes economic este o asociere bazată pe un contract, asocierea se face

între persoane fizice sau juridice, comercianți sau necomercianți;

2. grupul de interes economic este persoană juridică cu consecințele care decurd de

aici;

3. grupul de interes economic urmărește un scop patrimonial;

4. grupul de interes economic se constituie prin contract și se înmatriculeaza în

registrul comerțului.

Denumirea formată din numele grupului este precedată sau urmată de sintagma ”grup

de interes economic” ori de inițialele G.I.E.

Grupul de interes economic se înmatriculează în registrul comerțului la cererea

administratorului grupului în termen de 15 zile de la data încheierii actului contitutiv; iar

autorizarea funcționării se realizează în condițiile Legii nr. 359/2004.

De reținut: de la data înmatriculării grupul de interes economic dobândește

personalitate juridică, dar înmatricularea nu prezumă calitatea de comerciant al grupului. Ca

o consecință, calitatea de comerciant o are doar grupul care va desfășura activități economice

de producție, prestări servicii. La fel ca și la societățile comerciale actul constitutiv al grupului

trebuie să se publice în Monitorul Oficial.

Grupul poate suferi în cursul existenței sale anumite modificări. Aceste modificări se

pot referi la sediu, schimbarea obiectului de activitate, fuziunea, divizarea,

reducerea/prelungirea duratei pentru care a fost constituit, dizolvarea/lichidarea grupului.

Orice modificare a grupului de interes economic se realizează numai prin modificarea actului

constitutiv al grupului; și orice modificare a actului constitutiv trebuie înregistrată în registrul

comerțului și publicată în Monitorul Oficial.

Societățile cooperative Reglementările generale privind societțile cooperative sunt cuprinse în Legea nr.

1/20056, această lege reprezentând dreptul comun în materie. De asemeanea, pentru domeniul

respectiv mai sunt aplicabile reglementările Legii nr. 31/1990, Codul civil și Codul muncii.

Societatea cooperativă este o persoană juridică înființată printr-un act contitutiv, adoptată de

către fondatorii ei, persoane fizice și/sau juridice, minim 5; societatea are suport patromonial

5 Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea

demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. 6 Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației.

5

deoarece, la constituire, fondatorii au obligația de a aduce aportul. Capitalul social este

împărțit în părți sociale, valoarea minimă a unei părți sociale fiind de 10 lei, iar societatea

cooperativă are ca obiect desfășurarea unor activități economice. De asemenea ea are drept

scop promovarea intereselor sociale, economice, culturale ale membrilor săi – adică obținerea

de profit, acordarea de facilități membrilor, oferirea de servicii.

Răspunderea pentru obligațiile societății este asigurată în principal cu patrimoniul

cooperativei și în subsidiar cu aporturile aduse de către cooperatori.

Legea reglementează două forme de societăți cooperative: societatea cooperativă de

gradul 1 și societatea cooperativă de gradul 2.

Societatea cooperativă de gradul 1 este persoană juridică constituită din persoane

fizice iar societatea cooperativă de gradul 2 este persoană juridică constituită din societăți

cooperative de gradul 1, în majoritate, și alte persoane fizice sau juridice. Observăm că cele

două forme ale societății cooperative se diferențiază prin membrii care le compun.

(extra pentru examen: Legea nr. 1/2005)

Societatea europeană

Realizarea obiectivelor Uniunii Europene a impus necesitatea creării unei societăți

comerciale de dimensiune europeană. Societatea europeană este o formă asociativă de tipul

societăților pe acțiuni având ca obiect desfășurarea unei activități comerciale la care participă

societăți comerciale guvernate de legi naționale diferite. Potrivit Legii nr. 31/1990 art. 270,

societăților europene cu sediul în Romania le sunt aplicabile prevederile Regulamentului

Consiliului (CE) nr. 2.157 din 8 octombrie 2001 privind statutul societății europene.

(extra pentru examen: Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.157 din 8 octombrie 2001

privind statutul societății europene)

Reguli privind înregistrarea în registrul comerțului

Legea nr. 26/1990 în art. 1 precizează că prin înregistrare se înțelege atât

înmatricularea comerciantului, înscrierea de mențiuni, precum și alte operațiuni care potrivit

legii se menționează în registrul comerțului. Pentru persoanele juridice cererea privind

înregistrările se face de către fondator, asociat, administrator/membru al directoratului sau de

către reprezentanții acestora precum și de către orice persoana interesată. Cererea va fi depusă

personal sau prin împuternicit cu împuternicire specială și autentică.

Pentru persoanele fizice cererea va fi depusă de persoana fizică sau de titularul

întreprinderii individuale, de reprezentantul întreprinderii familiale sau de către un membru al

întreprinderii familiale, personal sau de către un împuternicit cu procură specială și autentică.

Procurile vor fi depuse în original și atașate cererii.

Cererea de înregistrare completată în condițiile legii se depune la oficiul registrului

comerțului, biroul unic, și trebuie însoțită de toate datele și înscrisurile doveditoare ale

îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege – însoțite și de dovada achitării taxelor

corespunzătoare. În cele mai multe cazuri cererea va fi însoțită de declarația-tip pe proprie

răspundere că persoana juridică și deplinește condițiile prevăzute de lege în domeniul sanitar,

sanitar veterinar, protecției mediului, protecției muncii, prevenirii și stingerii incendiilor.

Cererile se înregistrează în ordine cronologică. Înscrisurile depuse trebuie redactate în limba

română, lizibile, fără ștersături sau adăugiri. Așa cum am mai subliniat, soluționarea cererii

6

revine directorului registrului comerțului. Acesta se pronunță prin rezoluție supusă recursului

de 15 zile de la data publicării. Când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt directorul

oficiului registrului comerțului consideră necesară cunoașterea părerii unor specialiști el va

putea să dispună efectuarea unor expertize pe cheltuiala părților precum și prezentarea

oricăror altor dovezi. De asemenea, dacă documentele depuse nu îndeplinesc condițiile

prevăzute de lege se acordă, tot prin rezoluție, un termen de amânare de 15 zile care poate fi

prelungit cu maxim 15 zile la cererea motivată a solicitantului. În vederea soluționării

neregularităților semnalate se vor putea depune la registratură noi înscrisuri cu cel puțin o zi

înainte de data solicitării. Cele depuse inițial se anulează de directorul oficiului registrului

comerțului. Dacă până la îndeplinirea primului termen de amânare sau, dacă este cazul, până

la îndeplinirea celui de al doilea termen solicitantul nu își îndeplinește obligațiile dispuse prin

rezoluție, cererile de înregistrare urmează a fi respinse. Dacă la cererile de înregistrare sunt

depuse cereri de intervenție, directorul oficiului comerțului transmite instanței întregul dosar

iar solicitarea cererilor de intervenție se face cu citarea părților și a intervenienților.

Înregistrările în registrul comerțului se efectuează:

1. în termen de 24 de ore de la data pronunțării rezoluției privind înregistrarea

înmatriculărilor a mențiunilor a cererilor de depunere;

2. în termen de 15 zile de la data primirii copiei legalizate a hotărârii judecătorești

definitive și/sau irevocabile referitoare la anumite acte, fapte precum: hotărârea de

punere sub interdicție a comerciantului, hotărârea prin care se ridică această

măsură, hotărârea de condamnare a comerciantului, a administratorului, a

cenzorului pentru fapte penale care îl fac nedemn sau incapabil să exercite această

activitate.

Dupa efectuarea înregistrărilor în registrul comerțului solicitantului i se eliberează,

după caz, următoarele:

a. certificat de înregistrare;

b. certificat de înscriere de mențiuni;

c. certificat de îndreptare eroare materială;

d. certificat de radiere;

e. certificatele constatatoare care atestă înregistrarea declarațiilor pe proprie

răspundere cerute de lege privind autorizarea societății.

Actele privind înmatricularea trebuie să fie gata de eliberare în termen de 3 zile iar

actele privind înregistrarea mențiunilor în termen de 5 zile – termenul calculându-se pe zile

libere de la data înregistrării cererii. Înscrisurile care atestă înregistrările în registrul

comerțului se eliberează solicitantului sau împuternicitului acestuia sub semnătură și doar

după ce acesta prezintă dovada depunerii cererii și dovada plății taxei tarif. După efectuarea

înregistrărilor oficiul registrului comerțului transmite Monitorului Oficial spre publicare

rezoluția sau extrasul din rezoluție.

Categorii de înregistrări

Prima categorie de înregistrări este înmatricularea. După înmatriculare, pe tot

parcursul existenței sale, comerciantul are obligația de a înregistra anumite acte și fapte.

Aceste înregistrari se numesc mențiuni și au în vedere modificările intervenite în statutul

7

comerciatului. Se depun și se înregistrează în registrul comerțului acte care privesc informarea

sau acte care trebuie depuse în baza unor obligații legale. Spre exemplu, este obligatorie

depunerea uni act adițional la contractul de închiriere pentru un spațiu comercial. Așa după

cum subliniază Legea nr. 26/1990, pentru a se face o înregistrare în registrul comerțului

trebuie să existe o rezoluție sau o hotărâre judecătorească irevocabilă.

Rămân în competența instanței următoarele situații:

a. societatea se află în situația de dizolvare ca urmare a trecerii timpului prevăzut

pentru durata societății. În acest caz asociații/acționarii pot lua o hotărâre de

prelungire a duratei societății – se adresează instanței;

b. dacă directorul oficiului registrului comerțului nu a fost sesizat cu nicio cerere de

numire a lichidatorului în termen de trei luni de la data rămânerii irevocabile a

hotărârii judecatorești de dizolvare pronunțată în baza art. 237 – adică dizolvare

judiciară.

Cererile sunt soluționate de către instanța în regim de urgență și cu precădere în camera de

consiliu cu citarea părților. Hotărârea instanței este executorie și este supusă numai recursului. Sentința

pronunțată de către instanța se comunică persoanei juridice, Ministerului Finanțelor Publice și se

publică și pe pagina de internet a registrului comerțului.

Înregistrarea înmatriculărilor în registrul comerțului este precedată de o serie de operațiuni

prealabile care privesc:

1. verificarea disponibilității și/sau rezervprii firmei;

2. verificarea disponibilității și/sau rezervarea emblemei;

3. verficarea calității de asociat unic într-o singură societate cu răspundere limitată cu asociat

unic;

4. verificarea calității de persoană fizică autorizată sau titular al unei întreprinderi individuale;

5. verificarea unicității sediului;

6. obținerea informațiilor din cazierul fiscal.