Download - Sub Steagul Lui Codreanu
-
8/9/2019 Sub Steagul Lui Codreanu
1/26
-
8/9/2019 Sub Steagul Lui Codreanu
2/26
Editura DACIA - Madrid, 1973- f r a g m e n t e -
P R E F A T de Horia Sima
Nicu Iancu este unul dintre martorii cei mai pretiosi ai perioadei
legionare dintre cele dou rsboaie.Intrat in Legiune de timpuriu, a cunoscut miscarea dela primele ei
manifestri politice si spirituale si dela primele ei ncercri de aprinde cheag in viata neamului nostru.
Lund lumin din lumin din metropola legionarismului, Iasii, a
rspndit crezul legionar in orasul si judetul Sibiu. Pe atunci, in toamna anului1931, se afla singur in mijlocul unei lumi desorientate de partide, creia voia s-i
deschid orizontul unei noi sperante ntr'un viitor romnesc mai bun. Si a isbutit
in aceast ntreprindere grea, de destelenire a judetului, creind primele cuiburi
si punnd fundamentele organizatiei locale. Ce-a devenit mai trziu Sibiul, peurmele muncii de pionerat a lui Nicu Iancu, o stie toat lumea: un centru
legionar de important national, ale crui reflexe se propagau in toat tara.Organizatia de Sibiu a fost epicentrul ctorva sguduiri mari din istoria
Legiunii si aceste momente decisive le reinvie, cu deosebit miestrie si cldur,
Nicu Iancu. Domin mai ntiu (in) peisagiul amintirilor lui, figura luminoas a
lui Ion Banea. Oridecteori i ngduiau studiile universitare, descindea dela Iasipe pmntul natal pentru a aprinde in sufletele desndjduite ale tarnimii
credinta in omul chemat s o mntuiasc: Corneliu Zelea Codreanu. Ion Banea a
polarizat ca un magnet energiile sntoase ale acestui judet si lupta lui a avutvaste repercusiuni pe aria Ardealului ntreg. Aceast organizatie a fost apoi
aleas de puterile oculte pentru a nscena odioasa afacere a fabricei legionare
de bani falsi dela Rsinari. Nicu Iancu desvluie dedesubturile acestei infamii si
modul strlucit in care organizatia local a dat replica cuvenit uneltitorilor,fcndu-i s amuteasca. Poposim apoi ntre zbrelele nchisorii din Sibiu, unde
asistm la scena busculadei dintre legionari si jandarmi in Ajunul Crciunului
1933. Legionarii detinuti au fost victima unei agresiuni din partea autorittilor,cari voiau s scindeze grupul in dou, elibernd o parte si retinnd pe
conductori. In acest tumult, se ridic peste capetele tuturora, ca o forta a
naturii, ca un Ion milenar, npraznica aparitie a lui Corneliu Georgescu, un omcalm dealtminteri. Vestea despre ciocnirea din nchisoarea Sibiu, avnd ca
protagonisti pe Corneliu Georgescu si Ion Banea, s'a rspndit ca fulgerul in
toat tara si nu putin a contribuit la crearea atmosferei apstoare, preludiu al
desnodmntului din 29 Decembrie.
Chiar evenimentele generale, trite concomitent de mii de legionari, in cursulprigoanei din 1933-1934, sub pana lui Nicu Iancu iau o alt viata si semnificatie.
Nu numai c vibreaz de toat gama suferintelor omenesti, dar din ele picur, lafiecare pas, mesagii si interpretri politice juste, cari dovedesc o profund
cunoastere a situatiei interne si externe a Romniei.
Citind capitolul Din nchisoare in nchisoare, respiratia se opreste nfioratde ce va urma, ca un mare roman de aventuri. Cine nu va simti, mpreun cu
Nicu Iancu, singurtatea de plumb din celula nchisorii din Arad; cine nu va fi
-
8/9/2019 Sub Steagul Lui Codreanu
3/26
cuprins de aceleasi nelinisti ca si el cnd, smuls depe patul spitalului, va fi purtat
spre necunoscutul unei alte nchisori; cine nu va fi ncercat de aceleasi presimtirisumbre, ca apropierea unui final, cnd va fi inghitit de cazematele Jilavei? Cine
nu se va revolta, cnd, ca bun cunosctor al legii, autorul va pune diagnosticul
precis al frdelegilor si abuzurilor svrsite de autoritti si cine nu va surde,
satisfcut, cnd Nicu Iancu va refuza s-si rscumpere libertatea semnnd odeclarafie degradant?
Pe o treapt de existenta mai sus, descoperim in toate gndurile, proectele si
povestirile autorului prezenta factorului spiritual. Realitatea mistic nvluie siptrunde realitatea concret. Minunea dela Sadu nu este o inventie, ci
expresia interventiei Divine in lupta miscrii, demonstrnd c idealurile si
mplinirile ei sunt fapte plcute lui Dumnezeu.Insfrsit, valoarea documentar a lucrrii este imens. Sunt pagini aici de
care orice istoric constiincios trebue s tin seam. Trebue s se pun cel mai
mare temeiu pe relatarea ntmplrilor din Ianuarie 1941, care demonstreazclar existenta unei lovituri de Stat a Generalului Antonescu si nu o asa zis
rebeliune legionar; nu se poate trece cu vederea peste cele petrecute inlagrul Trgu-Jiu, unde un complot urzit chiar dela Presidentia Consiliuluiurma s provoace uciderea in mas a legionarilor internati; nu se poate ignora
nici ncercarea temerar a unui grup de legionari refugiati la Trgu-Mures de a
opri puhoiul bolsevic pe Carpati, dup trdarea dela 23 August.
Rezumnd impresiile culese din citirea acestei lucrri, care captiveaz atentiadela primele pagini, ea sa distinge prin:
- ptrunztoarea analiz politic a evenimentelor trite de autor,
- prin fondul adnc omenesc care d povestirii culoare si voiciune,- prin arta expunerii, care o aseaz printre lucrrile remarcbile ale genului
memorialistic.
Din imensa bogtie a trecutului legionar, Nicu Iancu a salvat dela naufragiuaceste momente, cari, fr ndoial, vor servi posterittii nu numai ca
indicatoare pentru reconstruirea a ceeace a fost, dar si ca impulsuri si inspiratii
pentru a zidi ceeace va veni.HORIA SIMA
30 Noembrie 1972
- I -
CUIBUL AVRAM IANCU
In toamna anului 1931, dupce mi-am dat ultimele examene de anul ntiu
la Facultatea de Drept, n'am mai rmas in Bucuresti dect timpul strict
necesar pentru procurarea crtilor de care aveam nevoe in anul urmtor,dup care am luat primul tren
ntorcndu-ma la Sibiu.
De astdat, plecam acas cu
ferma hotrre de a nu m
rentoarce la Bucuresti nainte
de a traduce in fapt gndul care
-
8/9/2019 Sub Steagul Lui Codreanu
4/26
ma muncea deja de luni de zile, dar pe care, din cauze streine de vointa mea,
nu-l putusem duce la ndeplinire pn acuma: de a crea o organizatie
legionar in orasul meu natal. Deocamdat nu aveam la Sibiu dect pe Ionel
Aldea care s m ajute la o astfel de treab. Nu stiam dac l voiu gsi acas.
Avusese de gnd s plece la Cluj pentru a se nscrie la Facultatea de Drept.
Pe Aldea il cunosteam din anii de Liceu. Amndoi urmaserm cursul
secundar la Liceul Gheorghe Lazr din Sibiu, eu terminndu-l cu un an
naintea lui. Fusesem mai degraba buni cunoscuti dect prieteni. Asa c,
odat terminat liceul, era foarte putin probabil ca drumurile noastre s se
mai ncruciseze vreodat. Dar soarta hotrse pe semne altfel. Fusese in vara
anului trecut cnd, ntr'o Duminic, l-am ntlnit cu totul ntmpltor in
Parcul Arinilor. Din vorb'n vorb, nu stiu cum, am ajuns s-i vorbesc
despre Corneliu Zelea Codreanu. La pronuntarea acestui nume, Aldea a
tresrit si fata i s'a luminat dintr'o dat. Am constatat atunci c ambii
nutriam aceleasi idel, acelasi ideal. De atunci ne-am ntlnit mai des. Intr'o
zi i-am mprtsit planul meu de a infiinta si la Sibiu o organizatie legionar.
Aldea s'a artat entuziasmat de acest plan. De comun acord ne-am propus s
trecem la fapte. Dar cum? Ne-am hotrit atunci s-i scriem direct
Cpitanului, cerndu-i s ne primeasc in Legiune si s ne dea permisiunea
ca s organizm Sibiul. Scrisoarea, expediat pe adresa Str. Florilor, Nr. 20,
Iasi, a rmas fr rspuns. S'o fi pierdut pe post, ne-am spus. Totusi aceasta
nu ne-a descurajat. Ne-am dat ns seama c pentru a porni la treab, nu
puteam rmnea pe mai departe numai noi doi. Trebuia neaprat s mai
gsim cteva elemente de-un gnd si de-o simtire cu noi, pentru a putea
forma un cuib. Ceeace ne preocupa ns mai mult, era c nu aveam sigurantdac un astfel de cuib, adic un cuib, nfiintat fr stiinta si aprobarea
Legiunii -a Cpitanului sau a vreunui comandant legionar- va fi recunoscut
valabil sau toat munca noastr va fi zadarnic, fcandu-ne pn la urm
doar de rsul celorlalti camarazi. Astfel ne-am propus s cutm a descoperi
dac nu cumva exist deja vreun legionar in Sibiu, unul cu mai mult
experient dect noi. Dar cutarea noastr, a fost zadarnic. N'am reusit s
descoperim niciunul. Aceasta. din simplul motiv c pe area vreme,
intr'adevr, nu exista niciun legionar in orasul Sibiu.
Dup cum am aflat abia mai trziu, existau totusi ctiva simpatizanti mai
in vrst dect noi, dar acestia, se mentineau in umbr, necuteznd a-simanifesta simpatia ce-o nu treau pentru miscarea nationalist a lui
Codreanu. Existau si la Sibiu o seam de elemente, dar cum puteam noi s le
descoperim din moment ce se pastrau in anonimat? Erau elemente cari, in
anii de studentie, luaser parte la misc.rile din 1922. Acestia, ntre timp tati
de familie, si vedeau acum de profesiunea ce-o nbrtisaser pentru
agonisirea painei cea de toate zilele. Intre aceste elemente, despre a cror
-
8/9/2019 Sub Steagul Lui Codreanu
5/26
existent n'am avut cum lua
cunostint in anul 1931, au fost
avocatii Dr. Augustin Bidean si Dr.
Ion Fleseriu, cari, ndat ce-au aflat
despre nfiintarea organizatiei
legionare la Sibiu, s'au grbit s se
ncadreze ntr'nsa.
Intre fostii mei colegi de scoal, ca
si ntre tinerii din orasul Sibiu pe care
i cunosteam, n'am gsit la nceput
niciunul care s fi manifestat vreun interes pentru miscarea nationalist
legionar. Totusi cteva luni mai trziu, lucrurile au nceput s se schimbe,
iar dup un an s'au schimbat in chip radical. Doar inceputul a fost greu. Si ca
s putem face acest nceput, n'am lsat nimic nencercat.
Fr a nutri mari nadejdi, m'am decis pn la urm ca s-mi ncerc
norocul in snul unei altei categorii de tineri, si anume, printre prietenii si
fostii mei colegi, ai cror printi apartineau asa zisei protipendade a
orasului. Pentru a putea sta de vorb cu ei, a trebuit s-i caut prin cafenele,
pe corso sau pela baluri si petreceri. Dar cum nu putea fi altfel, tot ce le-
am spus, cu ardoarea credintei si convingerii de care eram stpnit, n'a avut
darul s-i impresioneze, cu att mai putin s trezeasca vreun entuziasm in
inimile lor. Acestia erau cu desvrsire surzi fat de chemarea ce, venind din
strfundul fiintei neamului nostru, rsuna ca o trmbit de desteptare peste
pmntul Romniei.
Anticipnd, mentionez c trei sau patru ani mai trziu, ctiva din acestiapatici si desinteresati de soartea neamului lor, trecnd pintr'o prodigioas
metamorfoz interioar, au venit s ngroase rndurile miscrii legionare.
In ceeace priveste restul judetului Sibiu, auzisem ca ar fi existnd
ntr'adevr cteva elemente legionare, si anume fii de trani, nscrisi ca
studenti la Universitatea din Iasi. Acestia ns si petreceau tot timpul la
studii, venind numai rar de tot in satul lor natal. Unul din acestia aflasem ca
ar fi Ion Banea, originar din comuna Vurpr. Numele lui nu-mi era
necunoscut. Pe Ion Banea l cunoscusem, ca s zic asa, numai dela distant,
pe vremea cnd eram nc la liceu. Eu eram abia in clasa a IV-a, in anul in
care el si fcea bacalaureatul.Dar ntrebarea ce mi-o puneam, mpreun cu Aldea, era cum s-l ntlnim
pentruca s-i cerem sfatul si in acelasi timp aprobarea pentru a ne putea
apuca apoi, in mod legal, de organizarea Legiunii in orasul si judetul
nostru...?
Cam aceasta era situatia la ora in care soseam la Sibiu, dup terminarea
examenelor.
-
8/9/2019 Sub Steagul Lui Codreanu
6/26
Deja a doua zi dup sosire, m'am dus s-l caut pe Aldea. Spre marea mea
satisfactie l-am gsit acas. Nu plecase nc la Cluj. La rndul lui, Aldea mi-
a comunicat un lucru mbucurtor: reusise sa conving pe amicul V. T. -pe
acea vreme controlor financiar, coleg de serviciu cu tatl lui Aldea de a ntra
alturi de noi, in lupta de care ne pregteam. Personal aveam o foarte bun
prere despre acest nou camarad pe care ni-l cstigasem. Dealtminteri, la ora
in care astern pe hrtie aceste rnduri, am marea satisfactie de a putea spune
c acest al treilea element ntrat in grupul cu care am turnat temeliile
Legiunii si Grzii de Fier la Sibiu, s'a mentinut pn in zilele de fat asa
cum l-am cunoscut si apreciat, in pofida groaznicelor furtuni pe cari le-a
nfruntat pe pmntul patriei noastre crucificate de comunisti...
** *
Aflnd c proximul congres studentesc se va tinea in orasul Sibiu, ne-amhotrt ca s folosim acest prilej pentru a lua contact cu Ion Banea, sau fie
chiar si cu alt element de rspundere din cadrul Legiunii, cu scopul de a
obtine cuvenita aprobare pentru realizarea planului nostru. Intr'adevr,
congresul studentesc a avut loc in luna Decembrie 1931.
Studentul Ion Morosan -un bucovinean- a fost acela care ne-a ajutat s
intrm in contact cu Comandantul Legionar Ion Banea.
Intrevederea a avut loc in cursul cinei oferite studentilor congresisti in
restaurantul Hotelului Impratul Romanilor. Ion Banea, in costum
national, -parc l vd aevea, sedea la o mas situat in fundul slii, pe
dreapta. Cnd i-am fost prezentati de studentul Morosan, a strns unmoment pleoapele ca si cnd ar fi vrut sa spun: par'c v cunosc -de unde
v cunosc? In clipa urmtoare fata i s'a destins, lund o expresie prietenoas
-Da, mi aduc aminte... Eu eram in clasa a VIII-a, voi trebue c atunci
erati pe a IV-a sau a V-a, nu-i asa? La gimnastica erati, ca si mine, la
aparate: sul, paralele, inele... Profesorul C. M. Ionescu -oare mai treste?-
vroia sa fac artisti de circ din noi...
Ne-am tras fiecare cte un scaun si ne-am asezat la masa lui.
-Bine, leilor, dati-i drumul, despre ce e vorba?
Aldea mi-a fcut un semn ca s vorbesc eu. Nu m'am lsat rugat de dou
ori, ncepnd imediat s-i explic, in cuvinte scurte dar clare, ceeace m ardea
pe inim.
Rzimat de speteaza scaunului, cu degetele minilor vrte in subtiorile
bunditei lui moldovenesti, Ion Banea m'a ascultat cu toat atentia, fr a m
ntrerupe. La sfrsit, ochii i s'au luminat.
-Bravo, beti, asta mi place sa aud. Vd c aveti stof de romni in voi.
Ati nteles marea chemare... V felicit ! Dar un lucru s stiti: hora in care
-
8/9/2019 Sub Steagul Lui Codreanu
7/26
v'ati hotrt sa ntrati, nu e pentru mirese, -e hora aspr in care numai suflete
vnjoase pot intra. Dac vreti s luptati pentru faurirea Romniei noi, pentru
o Romnie in care tot romnul, mic sau mare, bogat ori srac, s se simt la
el acas, trebue sa stiti c v asteapt grele ncercri. Legiunea e nconjurat
de dusmani... De bucurii nu veti avea parte, dect in ziua marei biruinti...
Aceste lucruri va trebui s le spuneti, s le explicati, fr nconjur, si
prietenilor pe cari vreti s-i aduceti sub steagul Legiunii...
In felul acesta ne-a vorbit aproape un sfert de or. Apoi ne-a dat toate
instructiunile de cari aveam nevoe pentru a ne putea duce la ndeplinire
misiunea ce ne-o luasem asupra noastr. Din servieta de piele neagr ce-o
avea la el a scos apoi cteva numere din Pmntul Strmosesc si o
brosur cu coperta de culoare portocalie, ntitulat Portul National,
dndu-ni-le.
-Cititi-le cu luare aminte si dati-le apoi s le citeasc si prietenii vostri. Eu
o s v trimit regulat tot ce Legiunea va mai publica.
Si-a insemnat ntr'un carnetel adresa mea, la care ne-a promis c ne va
scrie, iar eu mi-am notat adresa lui, dela Iasi.
-Cu Dumnezeu nainte, beti ! Si tineti-v bine. Pe drumul pe care ati
pornit, s nu v lsati mpiedecati de nimeni si de nimic!...
** *
In dup masa aceea de iarn, strada Avram Iancu era aproape pustie.
Inainte de a ajunge in dreptul Scoalei Primare de Stat -n fata creia
hotrsem a ne intlni cu totii la orele dou dup mas- l-am zrit pe IonAldea, sosind cu pas grbit din celalt capt al strzii. Cteva clipe mai
trziu, si face aparitia Alexandru Cornea, urmat la ctiva pasi de nvttorul
Dumitru Nedelcu. Ne salutm in tcere. Aldea arunc o privire spre ceasu-i
de mn:
-Mai lipsesc trei minute...
Dinspre Strada Grii sosesste acum si Ioan Mitea. Rsuflu linistit, cci ma
temusem c nu va putea veni. E functionar la
Uzina Electric, de unde foarte greu poate lipsi
in timpul orelor de serviciu.
In turnul Bisericii Evanghelice din Piata Huet
bate ora dou.
Insfrsit, apare si Viorel Tnase. Ne salut cu
o clipire din ochi.
-Veniti dup mine, ne spune cu voce sczut,
dar pe rnd. E mai bine s nu intrm cu totii
deodat...
-
8/9/2019 Sub Steagul Lui Codreanu
8/26
Aldea ne atrage atentia c mai lipseste unul. Tnase. Il linisteste:
-Nu te ingriji, a sosit naintea noastr. Ne asteapt in Strada Zidului.
Prin trectoarea ce leag Strada Avram Iancu cu Strada Zidului, ajungem
la poarta din dos a scoalei, pe care camaradul Tnase o deschide cu o cheie
de dimensiuni enorme. Unul cte unul ne strecurm tcuti in cldirea
Scoalei Primare, al crui director era pe acea vreme nsusi tatl lui Viorel,
nvttorul Ion Tnase, figur arhicunoscut in cercurile romnesti din
Sibiu.
Am urcat apai scrile de serviciu, dar n'as mai putea spune la care etaj ne-
am oprit. Mi-aduc ns aminte c din ferestrele clasei pe care camaradul
Viorel o alesese pentru memorabila sedint ce urma s'o tinem, se putea privi
spre Internatul Ursulinelor. Deasemeni se putea vedea o portiune din Strada
Grii, pe care din cinci in cinci minute, urca sau cobora cte-un tramvaiu.
S'au scurs multi, foarte multi ani de atunci; totusi, o seam de amnunte
mi-au rmas adnc ntiprite'n memorie. Din geanta ce o adusesem cu mine,
am scos dosarul cu coperte verzi in care pstram tot ce putusem aduna pn
atunci cu privire la Legiunea Arhanghelul Mihail si Garda de Fier : cteva
numere din Pmntul Strmosesc, dou brosuri, diverse tieturi din ziare,
din anii 1930 si 1931 (referitoare la ntrunirea legionar din Cahul, la
arestarea Cpitanului si la dizolvarea Grzii de Fier din Ianuarie 1931, etc.) ;
apoi textul ctorva cntece legionare. Tot in acest dosar se gsea
corespondenta ce-o avusesem pn la acea dat cu dl. Banea.
Pe o coal de hrtie alb, redactasem nc din ajun procesul verbal de
nfiintare al cuibului nostru -cuibul Avram Iancu -, primul cuib legionar
din Sibiu.Am dat cuibului numele tribunului Avram Iancu, pentru a cinsti astfel
memoria marelui iupttor ardelean si pentru c am fost cu totii de acord c
asa cum el s'a ridicat, din dragoste pentru neamul lui obidit si persecutat,
mpotriva asupritorilor unguri, tot asa si noi ne adunam acum pentru a lupta,
sub steagul ridicat de Corneliu Zelea Codreanu, pentru dreptatea neamului
nostru romnesc, clcat in picioare de o ceat de ciocoi si venetici.
Personal, tinusem si dintr'un alt motiv ca acest prim cuib al nostru din Sibiu
s poarte numele craiului muntilor apuseni -motiv pe care ins nu l-am
destinuit in acele momente, ci l-am pstrat in sufletul meu : stiam dela
bunicul meu, descendent din printi originari din regiunea Abrudului, ceram inruditi, in linie colateral, cu Avram Iancu. Dealtfel prea deosebit de
semnificativ coincidenta c sedinta de constituire a acestui cuib avea loc
ntr'o cldire din Strada Avram Iancu. Acest amnunt noi l-am interpretat ca
pe un semn bun, ca o ncurajare si aprobare ce venea de undeva, dintr'o alt
lume, nenteleas si necuprins de mintea si simturile noastre.
-
8/9/2019 Sub Steagul Lui Codreanu
9/26
Binenteles, dup att amar de timp, nu-mi mai pot reaminti textul integral
al acelui proces verbal in care a fost consemnat actul de temelie si'nceput al
miscrii legionare din orasul si judetul Sibiu. Cum ins anumite fragmente
ale acestui document -am putea spune istoric pentru Sibiul legionar- mi
strue nc vii in minte, voiu ncerca a le reproduce mai jos, chiar asa
lacunare cum sunt, nlocuind cu puncte cuvintele uitate.
PROCES VERBAL
Azi 23 Februarie 1932, orele 14, in orsul Sibiu, Str. Avram Iancu Nr...Subsemnatii romni crestini din orsul Sibiu, nsufletifi de dorinta de a lupta
pentru nltarea Neamului si nflorirea Patriei noastre romnesti... am nfiintatcuibul "Avram Iancu" sub conducerea camaradului Nicu Iancu, secretar fiind...iar casier Ioan Mitea...
Sedinta a fost scurt. Dup isclirea procesului verbal de toti cei prezenti
(n numr de sapte), m'am simtit dator, ca sef al cuibului, s rostesc ctevacuvinte. Cum nu prea eram orator, am spus pur si simplu ceeace simteam
nevoia de a spune ntr'un moment att de important ca acesta. Stiu c am
insistat asupra camaraderiei: De aci inainte, in orice mprejurri, la bine si
in momente grele, s fim ca fratii. Un trup si-un suflet. Uniti si solidari in
toate cte vom intreprinde... Lupta in care ne angajm, va fi grea la nceput,
cci vom fi singuri, numai noi sapte, nconjurati de o lume nentelegtoare si
dusmnoas. Aceast lume ns va trebui s'o convingem de cauza dreapt
pentru care luptm, aducndu-o, ncetul cu ncetul de partea noastr. Iar pe
dusmanii si trdtorii de neam, cari ne duc tara la ruin, trebue s-i
combatem si sa-i nvingem. Ca ncheiere, am citit cu voce tare ultimascrisoare primit dela dl. Banea, din Iasi, si care termina astfel: ... Dar
odat ce ati pornit pe acest drum, nu mai exist nici oprire nici ntoarcere.
Legionarul nu cunoaste dect biruint sau moarte.
In aceasta sedint am luat o singur hotrre, si anume fiecare din noi va
sta de vorb cu prietenii pe cari i are, alegnd dintre acestia pe cel mai bun,
mai viteaz si mai cu dragoste de tar. Acesta, dupce va fi pregtit sufleteste
ndeajuns, va fi adus in cuib.
Dupce am fixat data si locul sedintei urmtoare, camaradul Mitea,
casierul cuibului, a procedat la strngerea primelor cotizatii.
Senini la suflet si plini de ncredere in viitorul spre care ne ndreptam, ne-am desptrtit apoi cu salutul nostru: Triasc Legiunea!...
** *
-
8/9/2019 Sub Steagul Lui Codreanu
10/26
Dela Iasi, dl. Banea continua s ne trimit, cnd si cum putea, cte-o
brosur, cte-un ziar sau orice alt tiparitur cu con~inut doctrinar sau
propagandistic. Dar mai cu seam ndemnuri si cuvinte de imbrbtare.
Scrisorile lui Ion Banea aveau darul de a inclzi inima cui le citea; simteam
cum ne cresc aripile sufletului, cum, sub flacra cuvintelor sale, ni se clea
vointa de lupt si ncrederea in biruinta Legiunii.
Mi-aduc aminte c in anii de liceu am avut, pe rnd, doi profesori de
religie; unul, paremi-se, era doctor in teologie si filosofie. Trebue s
mrturisesc c niciunul dintre ei n'a reusit s m fac s inteleg ce este
credinta, cum si in ce fel un om poate deveni cu adevrat credincios. A
reusit ns Ion Banea. De fapt nu stiu dac credinta mea ajunsese a fi ct un
bob de mustar, -stiu doar c pe acea vreme m simteam in stare s misc
muntii din loc. Cel putin aceasta era sensatia pe care o triam. Inaintea
oricrei actiuni la care porneam, m rugam ntiu lui Dumnezeu. N'as vrea
s fiu nteles gresit, lsnd impresia c pn aci as fi fost ateu. Doamne
fereste! Dar nevoia profund, as putea spune irezistibil, de a cuta ajutor si
ntrire in rugaciune, n'o simtisem in acest fel mai inainte niciodat. Iar acea
asurare, acea senintate dtatoare de ndejdi, dup un dialog intim cu
Creatorul nostru, nu-mi amintesc s'o fi avut nainte vreodat. Credeam in
Dumnezeu, in buntatea si dreptatea lui suprem. Dar in acelasi timp mi
iubeam neamul din care ma nscusem si sufeream din cauza strii de
umilint si mizerie in care se gsea, din cauza nedrepttilor pe cari nici dup
un deceniu dela nfptuirea Romniei Mari nu ncetase s le ndure -de
astdat din partea propriilor lui conductori. Intuitiv, recunosteam in
Corneliu Codreanu omul trimis de Dumnezeu a scoate neamul romnesc dinmarasmul in care se gsea astzi, omul chemat a furi o Romnie nou, o
tar cu adevrat romneasc, mndr, cinstit si puternic. O tar cum, de
altminteri, orice romn de bine o dorea. Ca ostas al lui, ca legionar, ma
simteam dator si in acelasi timp mndru si fericit de a ajuta la nfptuirea
acestei opere mrete, pentru care eram sigur c ntr'o zi -mai apropiat sau
mai indeprtat- ntreaga suflare romneasc i va aduce cea mai adnc
recunostinta.
Aceast credint, aceste convingeri ce prinseser adnci rdcini in
sufletul si constiinta mea, am cutat in mod necontenit s le rsdesc in
sufletul camnarazilor mei de cuib. Mare mi-a fost bucuria si satisfactiavznd cum incoltea smnta aruncat, dnd rod mai vremelnic chiar dect
ndjduisem. Avntul cu care acesti beti s'au pus pe treab, destelenind
ogorul Sibiului -pn aci arid si refractar ideologiei nationaliste legionare-
era de mai mare dragul ! Nu trecuse bine o lun si cuibul nostru numra
zece membri.
-
8/9/2019 Sub Steagul Lui Codreanu
11/26
Astfel nu e de mirat c nainte de a se mplini dou luni dela nfiintarea
cuibului Avram Iancu, Sibiul legionar dispunea deja de 4 cuiburi, o Frtie
de Cruce si un cuib de surori legionare.
In afar de cuibul-matc, luaser fiint urmtoarele cuiburi, formate din
meseriasi si muncitori : cuibul Vlad Tepes, avnd ca sef pe Chiril Pavel;
cuibul Tudor Vladimirescu -sef Luha Ion; cuibul Mihai Viteazu- sef
Florea Aurel; Frtia de Cruce Martirii Credintei, format din studentii
Academiei Teologice Andreene -sef Beleut; in fine, cuibul de femei si fete
Ecaterina Teodoroiu .
In interiorul judetului, cu exceptia satelor din imediata apropiere a
orasului (Gusterita, Bungard, Mohu), nc nu apucasem s ptrundem. Nici
n'am fi avut cnd si cum in scurtul rstimp de dou luni.
Deasemeni, nu luasem nc niciun contact cu avocatul Corneliu
Georgescu, unul dintre cei patru cu care Corneliu Codreanu ntemeiase in
1927 Legiunea Arhanghelul Mihail, si care, dup 8 ani de sbucium,
persecutii si nchisori, se stabilise in Miercurea Sibiului -n apropiere de
Poiana, satul su natal- profesnd avocatura. Urmasem sfatul d-lui Banea:
Pe Corneliu Georgescu ar fi mai bine s nu-l tulburati deocamdat. Abia a
prins chiag in Miercurea. N'aveti grije, vine vremea in care va fi nevoie de
dnsul si-atunci, sunt sigur, nu va ntrzia niciun minut dela datorie...
Ion Banea a avut dealtminteri perfect
dreptate. Cteva luni mai trziu, adic in
Iulie 1932, Legiunea intr'adevr s'a vzut
nevoita a apela la prezenta sa in prima linie
de lupt, iar Corneliu Georgescu a fostprezent la datorie.
Cam aceasta era situatia in luna Aprilie
1932, adic dou luni dup ntemeierea
primului cuib.
Dar in aceeasi lun nc o echip compus
din legionarii Dumitru Banea, Neculai
Strugaru si Aurelian Teodorescu, venind din
Moldova, apare pe neasteptate in Sibiu,
btnd la usa locuintei mele.
-Ne-a trimis dl. comandant Banea ca s vajutm la destelenirean judetului!...
A doua zi am pornit s bttorim satele. Dup o serie de peripetii, suntem
arestati de dou ori, iar cei trei camarazi pe cari ni-i trimesese Ion Banea ca
s ne ajute, sunt trimisi in judecat, dup Legea Micului Parchet. Aprarea o
face avocatul Bidian. Procesul -primul de acest fel la Sibiu- strneste mare
-
8/9/2019 Sub Steagul Lui Codreanu
12/26
vlv. Dar Tribunalul nu poate stabili nicio vin in sarcina
inculpatilor. Cei trei legionari sunt achitati. Dup proces ins, politia
i-a trimis la urm.
In Iunie cade dela putere guvernul Iorga-Argetoianu, nlocuit fiind
de un guvern national-trnist, in frunte cu Alexandru Vaida Voevod.
Se fixeaz ca dat pentru noile alegeri ziua de 17 Iulie. Soseste din
Iasi Ion Banea: Ce ziceti, leilor: intrm sau nu ntrm in alegeri...?.
Dup o serie de consftuiri, Sibiul legionar se hotarste a participa la
alegerile generale.
Noi marsuri de propagand prin judet. Btatorim pe jos sute de kilometri.
Din judetul Trnava Mare vin s ne ajute studentii legionari Eugen Brsan si
Alexandru Barani.
Insfrsit, soseste ziua alegerilor. Si-apoi numrarea voturilor. Nu mai tin
minte cte partide au depus liste la Sibiu. Stiu c au fost multe. Dar spre
mirarea multora, Garda de Fier ajunge a se clasa in al treilea loc, imediat
dup national-trnisti si liberali.
- II -
DOMNUL BANEA-Vine domnul Banea!
-Adevrat...?
-Da, soseste mine dup, mas cu personalul de Copsa. Anunt n grab
bietii: mine, Smbt, orele 8 seara adunare la sediu.
Ochii lui Banta strlucesc de bucurie. Ghicesc din privirea lui c ar vrea
s-mi mai pun o seam de ntrebri. Eu ns, i-o iau pe dinainte:-Lumea trebue avizat fr ntrziere. Timpul e scurt. Ai mult de alergat...
-Am nteles...
Legionarul Aurel Banta, unul dintre primii zece tineri cu care am
njghebat organizarea noastr la Sibiu, salut scurt, cu mna pe inim si-apoi
spre cer, si, renuntnd la ntrebrile ce-ar fi dorit s-mi mai fac, pleac cu
pas grbit s execute ordinul.
Pentru lumea legionar din orasul nostru, venirea d-lui Banea era un
eveniment deosebit de important, lund caracterul unei adevrate srbtori.
Ion Banea fusese nsrcinat de Cpitan cu organizarea si conducerea
judetului Sibiu, dat fiind faptul c era originar din acest judet, nscut fiind infruntasa comun Vurpr si, in acelasi timp, unul dintre cei mai valorosi si
dinamici stegari ai Legiunii. Cum ns pe acea vreme era obligat a-si petrece
cea mai mare parte din timp la Iasi, unde isi fcea studiile (tocmai isi luase
licenta in Drept, aflndu-se acum in ajunul examenelor de doctorat in
Medicin), nu avea posibilitatea de a fi intre noi dect din cnd in cnd,
adic in sptmnile sau lunile de vacant. In timp ce se afla la Iasi, nu
-
8/9/2019 Sub Steagul Lui Codreanu
13/26
inceta ins de a se ngriji de bunul mers al tinerei noastre organizatii dela
Sibiu, trimitndu-ne regulat scrisori cu sfaturi si instructiuni, precum si
pachete ntregi cu reviste si brosuri de doctrin nationalist.
Potrivit cu necesittile acelei epoci de inceput -mai ales c efectivul
organizatiei de Sibiu se compunea pe acea vreme aproape exclusiv din
tineret- posturile de comand si rspundere, cu exceptia aceluia al
conducerii judetene, detinut de comandantul Ion Banea, nu erau dect dou,
si anume: acela de sef al Corpului Legionar, adic al totalittii cuiburilor de
tineri, care mi fusese ncredintat mie, si acela de sef al propagandei
legionare la sate incredintat lui Dumitru Banea (Mitu), fratele
comandantului Ion Banea. De Frtiile de Cruce si Cettui, ma ocupam
deocamdat tot eu. Postul de sef al organizatiei orsenesti (sau al
garnizoanei, cum s'a chemat mai trziu) nu era nc ocupat, cci nu se
nfiintaser pn atunci asa zisele cuiburi de btrni, desi contam deja cu
un mare numr de prieteni si simpatizanti din rndurile celor mai vrstnici
dect noi...
Vestea c a sosit dl. Banea si c mine il vom avea in mijlocul nostru va
strni si de data aceasta mare bucurie in rndurile legionarilor din Sibiu.
Eram sigur c nu va lipsi niciunul dela adunarea anuntat. Prezenta
domnului Banea avea asupra noastr efectul unui magnet, cruia nimeni nu-i
putea rezista. Toti vor dori s-l vad, s afle din gura lui nouttile ce ni le
aducea dela Iasi si s-i asculte minunatele povestiri despre Cpitan si despre
isprvile nzdrvane ale camarazilor moldoveni. Cei cari nu-l vzuser nc
pe domnu' Banea, cunoscndu-l doar din nflcratele descrieri ale
camarazilor mai vechi, erau nerbdtori de a-l vedea in fine in carne si oase.*
* *
A doua zi, cam pela orele patru dup mas, m aflam impreun cu Ion
Aldea pe peronul grii. Amndoi imbrcati de srbtoare, in costume
nationale, suntem tinta privirilor lumii dimprejur. Dac am fi venit in frac si
joben, fr ndoial am fi strnit mai putin senzatie.
Cei doi curcani, cari fac de serviciu pe peronul grii, ne arunca priviri
piezise. Li se pare, pe semne, c e ceva suspect la mijloc, ceva subversiv.
Insfrsit, unul dintre ei se hotrste, pentru orice eventualitate, a raporta
cazul Comisariatului grii.
Intre timp aflm dela un impiegat de miscare c personalul de Copsa Mic
va sosi astzi cu ceva ntrziere. Timpul trece ncet, minutele ne par ceasuri.
Cutm s ne calmm nerbdarea plimbndu-ne cu pasi rari dela un capt la
altel al peronului, fr a ne sinchisi de lumea care se uit la noi ca la urs.
-
8/9/2019 Sub Steagul Lui Codreanu
14/26
Auzim, in mai multe rnduri, explicatia dat in soapt: Astia sunt din garda
lui Zelea Codreanu...
Insfrsit soseste trenul. Cltorii ncep s coboare din vagoane.
-Uite-l colo! Il vezi...?
Aldea l-a descoperit cel dintiu. M trage de mnec cuprins de
nerbdare.
Ion Banea a cobort dintr'un compartiment de clasa a treia, urmat de doi
trani, cari, dup port socotind, par a fi de prin prtile Ocnei Sibiului.
Observm c st de vorb cu ei. Insfrsit, le ntinde mna. Cei doi steni l
salut respectuos, pierzndu-se apoi in mijlocul multimii ce tinde spre
iesirea grii. Imi dau seama c din aceast clip judetul Sibiu numr cu doi
legionari mai mult. Aceasta este propaganda dela om la om , despre care
ne vorbise dl. Banea in repetate rnduri si pe care el nsusi o cultiva cu
asiduitate, folosind orice prilej ce i se oferea...
Noi ne opriserm la vreo zece pasi de scrile vagonului din care coborse,
pentru a nu-l stnjeni in conversatia sa cu cei doi trani. La un moment dat
observm c si dnsul ne-a zrit. Poart aceeasi cmas in care l-am
cunoscut la congresul studentesc din 1931. O recunosc dup custura cu
pui albastri. Pe reverul bunditei lui moldovenesti, strluceste un mic
gard, iar geanta mare, roas pela colturi, pe care o poart in mna stng,
o cunosteam, de asemeni, de demult. E plin doldura. Ne aduce manifeste
si brosuri -mi sopteste Aldea, in timp ce ne indreptm spre al intmpina.
Lund pozitia reglementar, il primim cu salutul nostru legionar, urndu-i
bun sosit.
-Ura leilor! Ma bucur c v vd sntosi. Ne strnge pe rnd minile. Pesub borurile largi ale plriei lui negre, doi ochi senini imprstie lumin si
voie bun. Apoi, cu un oftat de usurare:
-Ehei, iac-ma din nou la Sibiu ! Mi-a fost dor de voi... Da' pe aici ce mai
este nou? Cum merge treaba? Unde e Mitu? Dece n'a venit si el cu voi?
-Mitu a plecat la Vurpr s pregtesc terenul. Socoteam c vei vrea s
te odihnesti, cel putin vreo dou-trei zile, acas, in Vurpr, si asa ne-am
gndit, cum mine e Duminic, s pornim dis de dimineata cu totii
ntr'acolo, ca s apucm din vreme la Biseric, iar, dup slujb, s tragem o
ntrunire in mijlocul satului...
-Bravo leilor ! Ati avut o bun idee, m declar complet de acord.Pornim spre oras.
La vreo 20 de pasi dup noi, agentul de politie Ion Finichiu ne urmeaz
neobservat. Cnd, la un moment dat, ne-am intors toti trei, privind inapoi,
s'a prefcut c priveste interesat la vitrina unei prvlii de unelte agricole.
-Am fost supraveghiati tot timpul, observ camaradul Aldea.
-
8/9/2019 Sub Steagul Lui Codreanu
15/26
Peste fata lui Ion Banea trece o umbr fugar, iar vocea lui moale si
voalat, sun de astdat aproape metalic:
-Caraghiosii de ei !
*
* *
Micul si srcciosul nostru sediu din Trgul Pestelui n. 9 s'a umplut de
lume. In afar de legionari, fuseser invitati a lua parte la adunare deasemeni
prietenii si simpatizantii Legiunii. Era dorinta d-lui Banea ca s-i vada
strnsi pe toti, s poat vorbi tuturor, iar la urm sa se intereseze de fiecare
in parte, intretinndu-se mai mult cu simpatizantii dect cu noi, legionarii.
Dealtfel, numrul acestora crestea mereu. Unii dintre ei, cei mai tineri, vor
ingrosa ca mine rndurile noastre, ncadrndu-se in cuiburile Corpului
Legionar. Altii, mai in etate, vor nfiinta cuiburile lor, iar cel mai vrednic si
capabil dintre ei va fi seful organizatiei orsenesti, in timp ce prietenii sisimpatizantii, a cror situatie ar putea fi periclitat in momentul in care s'ar
afla c sunt gardisti, se vor multumi cu aceea de a ne putea ajuta
materialiceste, sprijinind din umbr lupta noastr.
Un vnt de primvar pornise s bat dela un capt la altul al trii. Vnt
ce aducea cu el mireasma unei vieti noi. Poporul ncepuse s se trezeasc.
Tineri si btrni, impinsi de o tainic forta, vin sa-si astmpere setea lor de
dreptate si adevr la isvoarele cristaline ale Legiunii. Neamul romnesc, cu
intuitia lui sntoas, ncepe a recunoaste in persoana Cpitanului omul
trimis de Provident pentru a- l scoate din marasmul in care zace si a-l
conduce pe crri de culmi insorite spre un viitor mret si luminos.La Sibiu, abstrgnd tineretul, cei cari au venit printre primii la chemarea
Legiunii au fost, in general, oameni mai simpli, umili cetteni ai orasului
nostru. Iat, spre exemplu, din grupul celor cinci care sed pe banca din
fundul slii, primul, cel in costum cenusiu, cu fruntea inalt de poet, nu este
cum s'ar putea crede vreun director de banc, vreun medic sau advocat, ci
croitorul Dumitru Dusleag, al crui modest atelier de croitorie se gseste
doar la ctiva pasi de sediul nostru; lng el, brbatul inalt si robust,
ncruntit pela tmple, este comerciantul Cotrus (fratele poetului Aron
Cotrus), membru in Comitetul de 1000, care dela inceput ne-a ajutat cu
bani pentru a ne putea tipri primele noastre manifeste. Al treilea in grup
este cismarul Vasile Buta, care, pentru a putea participa la sedintele noastre,
face de fiecare dat o cale de cinci kilometri pe jos. Dar printre acestia, iat
si o exceptie: btrnelul acela simpatic, cu mustata crunt, cu ochi vioi,
neastmprati, mereu anturat de tineri, in mijlocul crora pare a se simti mai
bine dect printre cei de o vrst cu el. Este dl. Mandan, profesor in pensie,
care se poate mndri de a fi fost primul intelectual intrat in organizatia
-
8/9/2019 Sub Steagul Lui Codreanu
16/26
legionar dela Sibiu. Zilnic si manifest marele regret c nu e cu 40 de ani
mai tnr; ar vrea s mbrace si el cmasa verde si s mrsluiasc in rnd
cu noi.
Un caz cu totul aparte, si in acelasi timp misctor, l constitue acea femeie
firav si usctiv, mbrcat in negru, care sade lng geam -locul ei
predilect. Privirea-i voalat rtceste in lumi deprtate. Ceeace vd ochii ei,
in acele tainice lumi, nou ne rmne ascuns. Trebue c sunt lucruri
minunate, cci pe figura ei s'a asternut lumina unei adnci pci sufletesti. E
oarb. Vine regulat s asculte cntecele noastre legionare, pe care le
cunoaste de-acum p-e toate pe dinafar. De data aceasta a venit s auda
glasul drag al nepotului ei, Ionel. E mtusa lui Banea...
In turnul Bisericii Luterane clopotul a btut ora opt. Camaradul Vasile
Vlad, care a fcut de planton afar, intr grbit anuntnd:
-Vine domnu' Banea !
Betii, in cmsi verzi, formeaz careul, pe cuiburi: cuibul de comand
Avram Iancu, primul cuib nfiintat la Sibiu, apoi cele trei cuiburi
muncitoresti: Mihai Viteazu, Tu dor Vladimirescu si Vlad Tepes.
Cuibul Martirii Credintei, care, in anii ce-au urmat, a dat alesi lupttori si
adevrati martiri pentru cauza legionar -un Ion Faur s. a.- este reprezentat
prin doi delegati, studenti teologi. Din Frtiile de Cruce Gheorghe Lazr
si 24 Ianuarie n'au venit dect doi elevi de fiecare Frtie. S'au travestit ca
nu cumva s fie recunoscuti de vreun ruvoitor si prti profesorilor, in care
caz i astepta eliminarea din toate scolile. Acesti patru elevi indrzneti Ionel
Rodeanu, Petre Fleschin (care, in ciuda primejdiei, isi mbrcase, sub
veston, camasa verde), Munteanu si Nicolae Popovici, nesocotind ordinulnostru, si-au luat asupr-si acest risc, din dorinta arztoare de al cunoaste pe
comandantul Banea... In fine, ultimul flanc l formeaz Cettuia Ecaterina
Teodoroiu.
Intr dl. Banea. Comenzi scurte, date in surdin. Peste cincizeci de brate
pornesc dela inim, svcnind spre cer. Ies in fata frontului si dau raportul.
La salutul Comandantului Ion Banea, legionarii rspund, prnd un singur
glas: Triasc Legiunea!
Cu acel surs, plin de lumin, care avea darul de a inspira simultan
simpatie si o nemrginit ncredere, dl. Banea si plimb cteva clipe
privirea peste cei prezenti in sa1, cutnd s ne cuprind pe toti. Apoi, cade attea alte ori, sprijinindu-si degetele in subsioarele bunditei, priveste
ctva timp la pmnt, pentru asi aduna gndurile. Ochii i se ndreapt apoi
spre peretele din fat si rmn pironiti pe chipul Cpitanului, care atrn aci,
mpodobit cu panglici verzi si tricolore. Insfrsit, in tcerea plin de
asteptare ce s'a asternut in sal, ncepe a vorbi, cu glas rar si domol. Dela
primele cuvinte, multimea este cucerit. In momentul in care ajunge s ne
-
8/9/2019 Sub Steagul Lui Codreanu
17/26
vorbeasc despre dusmanii nempcati ai Legiunii, despre clii tineretului
nationalist, cari din nou s'au npustit cu ur asupra legionarilor,
ntemnitndu-i si schingiuindu-i, vocea lui devine aspr, iar inimile noastre
vibreaz de revolt. Tot el ns ne-o potoleste, nvtndu-ne s rbdm cu
eroism toat ocara si prigoana nedreapt deslntuit de puterile
ntunericului, cci deasupra noastr exist un Dumnezeu care vede toate si-
un Arhanghel care ne ocroteste cu spada lui de foc. Soarele drepttii va
rsri in curnd pentru ntregul neam romnesc, rspltind toate suferintele
si jertfele noastre...
-Iar dac o fi s cdem cu totii sub loviturile dusmane, s nu ne
nspimnte acest lucru: sngele nostru nu va curge n zadar. Peste
mormintele noastre vor duce altii lupta mai departe, pn ce ntregul neam
va deveni legionar. Pentru infptuirea Romniei noi, a Romniei Legionare
de mine, nicio jertf nu ne va fi prea scump...
Micul nostru sediu rsun apoi de mndre cntece legionare: Sculati-v
din munti si vi, urmasi ai sfintilor eroi...., Legionari s'ntindem hora...
si Marsul legionarilor Sibieni: Se trezesc mrete umbre pe-al selimbrului
plaiu...
** *
In pdurea cu fiare slbatice, pe care a trebuit s'o strbatem in anii ce-
au urmat, coasa mortii a rrit inspimnttor rndurile noastre. Sibiul i-a dat
si el cu drnicie contributia in snge si morminte:
Ion Banea...Petre Fleschin, Ion Faur, Ionel Rodeanu, Vasile Vlad, Aurel Banta... Sunt
doar ctiva din cei multi.
Dar jertfa lor nu va fi n zadar.
Peste mormintele noastre vor duce altii lupta mai departe... pentru
nfptuirea Romniei noi, a Romniei legionare de mine...
Acestea au fost cuvintele Comandantului Legionar Ion Banea, n care a
crezut. In aceast credint si-a dat viata, cznd sub gloantele ucigase
comandate de un regim criminal si corupt.
Noi, cari cu voia lui Dumnezeu am supravietuit groaznicului mcel, s nu
uitm aceste cuvinte, s nu desmintim credinta in care a murit unul dintre
cei mai de seam ostasi ai Cpitanului.
Destinul ne-a rezervat privilegiul si sfnta datorie de a duce mai departe
lupta neamului romnesc pn la biruinta final...
- III -
PRIMA MEA INTLNIRE CU CPITANUL
-
8/9/2019 Sub Steagul Lui Codreanu
18/26
Sosind la Bucuresti cu vreo zece zile inainte de nceperea examenelor, am
tras, ca deobiceiu, la unchiul meu Simion, care locuia pe strada Virgiliu, n
apropierea cazrmii Corpului de Gard al Palatului.
Eram student in Drept, n anul al treilea, n ajunul examenelor de licent.
M nscrisesem la trei din cele cinci examene, rmnnd ca la celelalte dous m prezint n proxima sesiune. Desi timpul ce-l avusesem la dispozitie
pentru a m pregti fusese relativ scurt si plin de momente agitate, m
simteam totusi destul de tare n dou materii; n ceeace priveste a treia,
Dreptul Comercial si Finante, nu eram deloc sigur c voiu reusi la examen,
cci, pe lng faptul c nu citisem ndeajuns materia, se mai intmpla c din
toate disciplinele predate in Drept, aceasta era unica pentru care nu aveam
niciun fel de nclinatie. Astfel reusita la aceast a treia materie depindea mai
mult sau mai putin de ceeace mai puteam inmagazina cerebral in
urmtoarele opt sau zece zile ce-mi rmneau pn la examen. Ceeace m
mpiedicase de a m prepara mai temeinic, fuseser mai cu seam cele dou
arestri suferite in decursul ultimelor luni; la urma urmei, nimic neobisnuit
in viata unui student legionar. Fusesem purtat dela o inchisoare la alta,
mpreun cu alti camarazi, bine inteles, ca de attea alteori, fr nicio baz
legal. Motivul arestrii a fost faptul de a fi tinut ntruniri in cteva sate din
judetul Sibiu. Dar, cum spuneam, accidente de acest gen erau ceva comun si
in acelasi timp inevitabile in viata sbuciumat pe care am dus-o noi,
legionarii, iar dac -din cine stie ce cauze- omisesem a include in calculele
mele probabilitatea unor astfel de accidente, apoi a fost, desigur, datorita in
mare parte indestructibilului optimism de care eram nsufletit in acei ani aitineretii mele.
Cum la Facultatea de Drept din Bucuresti frecventa nu era obligatorie,
odat cu terminarea primului an, in care frecventasem simultan Academia de
Bele-Arte, am renuntat la sederea mea in Bucuresti, dndu-mi perfect seama
ca aceasta era mpreunat cu o seam de cheltueli, crora tata, de aci nainte,
nu le-ar mai fi putut face fata. Greuttile financiare in care intrase familia
mea, in mod neasteptat, in timpul acelor bine cunoscuti ani de criz ce-a
sguduit ntreaga tar, determinnd guvernul de a interveni prin legea
conversiunii datoriilor, m'a fcut s renunt la Bele-Arte, unde frecventa era,
natural, obligatorie, si, reintors in orasul meu natal, Sibiu, s-mi caut unserviciu, pentru a putea contribui cu leafa mea la usurarea greuttilor
familiale. Astfel, la Bucuresti nu mai cltoream dect cel mult de dou ori
pe an, in timpul sesiunii examenelor la Facultatea de Drept.
Activitatea, as putea spune neintrerupt, ce-o desfsuram in acesti ani ai
tineretii mele in cadrul Legiunii, ca si obligatiile de functionar ce le-am avut
timp de un an (cat am lucrat ntr'un birou al Cilor F'erate Romne), aproape
-
8/9/2019 Sub Steagul Lui Codreanu
19/26
nu-mi mai lsau rgaz pentru a m putea tinea de carte. Totusi, preocuparea
mea -partea cea mai de cpetenie- pe acea vreme, era aceasta: terminarea cat
mai grabnic a studiilor universitare. Tineam cu tot dinadinsul s-mi iau
licenta in Drept cat mai curnd posibil, pentruca, in calitate de avocat, sa m
pot ocupa, cu un ceas mai de vreme, de procesul complicat in care se gsea
tata cu niste Bnci, datorit contractrii unor mprumuturi agricole, proces
ce adusese in casa noastr multe griji si suprri. Pierderea acestui proces ar
fi nsemnat ruinarea familiei noastre din punct de vedere economic. Ma
simteam dator s-l ajut pe tata, s-l descarc, cel putin partial de grija si
rspunderea ce le ducea singur si in acelasi timp sa-mi apr familia de
nenorocirea ce-o ameninta. Dar cum? Nu vedeam alt cale dect aceea de a
deveni ct mai repede avocat si... a cstiga procesul ! Plan cu adevrat
simplist, ba chiar nstrusnic, izvort si alimentat exclusiv din ncrederea si
optimismul caracteristic tineretii. Oricare om matur ar fi zmbit cu
scepticism in fata acestui plan, oarecum copilresc, avnd la ndemn
destule motive pentru a se ndoi de rezultatele lui practice, afar doar, dac
Dumnezeu ar fi intervenit cu vreo minune.
Ei bine, aceast minune s'a realizat. Cci, in treact fie zis, lundu-mi
licenta, m'am nscris fr ntrziere in Baroul avocatilor*). M'am ocupat, in
acelasi timp, cu toat seriositatea de procesul mai sus amintit. Am apucat sa-
l desbat, n faza lui final, alturi de un avocat mai btrn, care a fost
bucuros de a mprti cu mine rspunderea unui eventual insucces. Procesul a
fost cstigat!
Tot n treact fie, zis: la cstigarea btliei ce-am dus-o pentru a face
posibil minunea, a contribuit in mare parte Cpitanul... Dar toate acestease vor desprinde cu mai mult claritate din cele ce voiu povesti mai la vale.*)-Stagiul mi l-am facut in biroul avocatului Bidian, impreuna cu camaradul Lae Lupu din
Alba Iulia.
** *
Ajuns in strada Virgiliu si sunnd la portita de lemn deasupra creia niste
trandafiri agttori formaser in cursul anilor un baldachin viu, ascunznd
cu desvrsire tblit cu numrul casei, mi-a iesit in ntmpinare mtusa
Florica. Unchiul meu, care era ofiter -pe acea vreme avea gradul de Colonel-nu sosise nc dela serviciu. Specializat in geodezie si cartografie,
ndeplinea deja de multi ani functiunea de sub-director al Institului
Geografic al Armatei. In mod aproape obisnuit, sosea foarte trziu acas.
Vrul meu, Mircea Traian, elev la liceu pe acea vreme, deasemeni nu era
acas.
-
8/9/2019 Sub Steagul Lui Codreanu
20/26
Mtusa m'a instalat in cmruta de lucru a unchiului Simion, o ncpere
mic si modest -nepretentioas ca si mine, obisnuia s spun unchiul
meu- care, in afar de o mas de scris, un scaun si o etajer de crti, nu mai
continea decat un vechiu pat de campanie, cu o saltea att de vrtoas de-ai
fi zis c-i umplut cu ciment. Patul era de fier, demontabil, si servise
unchiului meu in timpul primului rzboiu mondial, in anii in cari a stat pe
front, ca ofiter comandant al unei unitti de pionieri. Tinea la acest pat ca la
un vechiu si bun camarad, iar dac nu s'ar fi insurat, cum obisnuia s-l
tachineze mtusa Florica, ar fi continuat s doarm ntr'nsul pn la sfarsitul
vietii. In acest pat-relicv, pies demn de un muzeu, dormeam eu cnd
veneam pe timp mai scurt la Bucuresti.
S-mi fie iertat atentia neobisnuit acordat unui obiect mort, unui
nensemnat pat de campanie, pe care oricine, in afar de unchiul meu, bine
nteles, l-ar fi aruncat la fier vechiu. Am insistat doar din cauza amintirilor
ce m leag de acest pat vechiu, natural amintiri de alt natur dect acelea
ce i le purta unchiul meu. Sunt aduceri aminte din anii de prigoan ce-au
urmat zilelor nsorite de care m ocup aici, in cari soarta m'a purtat in
repetate rnduri pela Bucuresti. Am venit atunci, in felurite mprejurri, ca
s-mi odihnesc pe acest modest pat de campanie, pentru o noapte sau dou,
trupul slbit si istovit de inchisori. Asa, spre exemplu, dup eliberarea mea
din nchisoarea Jilava, in primvara anului 1934, apoi cnd mi-au dat
drumul din lagrul dela Vaslui, sau un an mai trziu cnd, in cea mai aspr
epoc de prigoan, venisem s iau legtura cu Comandamentul Miscrii, etc.
In acest pat, in seri trzii, am rostit in gnd cele mai fierbinti rugciuni
pentru salvarea Cpitanului, ori am implorat ajutorul ceresc mpotrivaprimejdiilor de moarte ce ne ddeau trcoale, in acei ani de trist memorie,
in ntunecata padure cu fiare salbatice, in care setransformase pentru noi,
legionarii, pmntul tarii noastre rornnesti... Dar despre toate acestea,
despre toate cte aveam s mai ptimesc ca legionar in anii cari au urmat, nu
bnuiam din fericire nc nimic pe vremea aceea...
** *
In acea sear, dup sosirea mea la Bucuresti, fiind obosit de drum, m'am
culcat ceva mai de vreme, fr s mai astept sosirea unchiului meu. In
pofida vrtoseniei patului spartanic, am adormit imediat.
A doua zi m'a destepat ciripitul psrilor cari se alungau in sbor sglobiu
prin frunzisul copacului din fata ferestrei. M'am trezit din somn cu o
curioas senzatie; era ceva plcut, linistitor, dar imposibil de definit. Aveam
impresia ca in cursul noptii as fi fcut o lung cltorie, undeva, prin locuri
cu totul necunoscute, din care aduceam ca singur reminiscent viziunea
-
8/9/2019 Sub Steagul Lui Codreanu
21/26
unei vaste grdini cu ciresi nfloriti, al cror parfum dluce-amrui prea c
mi strue nc in nri. Dar toate eforturile pe care le-am fcut pentru a-mi
reaminti mcar crmpeie din visul avut in acea noapte, au rmas zadarnice.
Imi amintesc in schimb foarte bine de senintatea si buna dispozitie ce mi-
au stpnit sufletul in acele ore de dimineat, premergtoare primei mele
intdlniri cu Cpitanul...
Nu btuse nc ora opt cnd am pornit spre centrul orasului. Vroiam s
trec mai ntiu pela Facultate, pentru a m incredinta de data exact a
fiecrui examen. De aci, conform cu planul ce mi-1 fcusecm nc din
ajunul plecrii mele la Bucuresti, intentionam s m duc la sediul Grzii de
Fier, din strada Aurel Vlaicu. Aduceam din Sibiu un raport scris, pe care
tineam s-1 predau, dup putint, Cpitanului in persoan. In acelansi timp
vroiam s aflu ultimele noutti, lund cu mine, pentru a duce la Sibiu,
eventuale ordine sau dispozitii. Nutream speranta de a-l ntlni pe Cpitan la
sediu, desi habar n'aveam dac se gsea la Bucuresti sau in cu totul alt
parte a tarii.
Activam de peste doi ani in rndurile Miscrii, dar nu mi se ivise nc
prilejul de a putea vorbi cu Cpitanul. Il vzusem de dou ori, dar numai
dela distant. Cpitanul, la rndul su, nu m cunostea dect din rapoartele
si relatrile d-lui Banea, pe acea vreme seful organizatiei legionare Sibiu.
Dorinta de a-l cunoaste pe Cpitan, desigur, o aveam, cum oricare alt
legionar in locul meu la fel ar fi avut-o. Dar, ca si pn aci, nu m gndeam
si nu vroiam s fortez acest prilej; gseam c e mai bine s las totul pe
seama destinulu. Cam acestea mi erau gndurile in momentele in care,
dup terminarea treburilor la Facultate, m ndreptam cu pasi largi spreprima statie de tramvaiu, pentru a m duce la sediu.
Nu-mi mai amintesc dac pentru a ajunge la sediu am luat unul sau dou
tramvaie. Tin ns foarte bine minte c la vreo dou sau trei statii, nainte de
a ajunge la destinatie, a urcat in acelasi tramvaiu -cine credeti?- Profesorul
Ion Zelea Codreanu, tatl Cpitanului, Mos Zagreb, cum i spuneam noi,
legionarii. Purta obisnuitu-i costum national moldovenesc, pe cap o plrie
neagr cu boruri moi, iar subsoar o serviet mare de piele si aceasta tot de
culoare neagr. Exact cum l-am cunoscut cu un an nainte, cnd, pentru
prima (si ultima) dat, a venit s ne viziteze la Sibiu.
La ndemnul insistent al taxatorului, avansati nainte dom'lor!, ccitramvaiul se umpluse de lume, iar locuri de sezut nu mai erau, Mos Zagreb
si face loc prin multimea nghesuit, ajungnd nsfrs in fat, aproape de
locul unde sedeam eu. Imediat m'am sculat in picioare, salutndu-l si
oferindu-i locul meu. Profesorul Codreanu s'a uitat lung la mine, apoi
deodat i s'a luminat fata: Ehei, imi pre c te cunosc, camarade. Nu esti
mata Nicu Iancu dela Sibiu?.
-
8/9/2019 Sub Steagul Lui Codreanu
22/26
Am rmas surprins c-si mai amintea de mine. L'am rugat s ia loc, dar a
fost zadarnic. A refuzat categoric. Cum, adic, scoal tu ca s sed eu? Nu,
eu nu fac una ca asta. Pstreaz-ti locul, camarade ! Si-apoi s stii c nu-s
asa btrn ca su nu mai m tin picioarele...!
Pus in incurctur de vorbele profesorului, am ncercat totusi s mai
ndrug ceva, dar Mos Zagreb mi-a pus mna pe umr si apsndu-mga cu
energie, vrnd-nevrnd m'a fortat s-mi reiau locul pe banc.
Revederea neasteptat cu profesorul Zelea Codreanu m'a bucurat sincer.
Am aflat dela dnsul c zilele acestea Cpitanul s'ar gsi in Bucuresti, dar nu
stia dac l vom putea intlni la sediu. In tot cazul eram bucuros c nu voiu
sosi singur la sediul legionar, pe care-l vizitam pentru ntia oar, ci
ntovrsit de insusi tatl Cpitanului.
Din imaginea exterioar ca si interioar a sediului din strada Aurel Vlaicu
nu mi-a mai rmas pstrat in memorie aproape nimic. In schimb imi
amintesc c la intrare am ntlnit ctiva legionari si dou surori legionare.
Imi erau cu totii necunoscuti. Un tnr de statur mijlocie, cu prul blond,
mprtea la alti doi sau trei camarazi niste imprimate. Un altul era ocupat cu
impachetarea imprimatelor -probabil vreun manifest sau circular. Dup ct
am nteles, ctiva dintre betii prezenti aci veniser pentru a se aproviziona
cu tiprituri legionare. Nu-mi mai amintesc precis, dar imi face impresia c
ntre camarazii pe cari i-am cunoscut personal cu aceast ocazie a fost si
Gheorghe Furdui, presedintele Centrului Studentesc, precum si Decebal,
fratele Cpitanului, pe care, in cursul anului, l-am rentlnit apoi de cteva
ori pe coridoarele Facultttii, fiind si el student in Drept.
Profesorul m'a prsit pentru cteva clipe, reaprnd apoi cu stireambucurtoare pentru mine: Cpitanul e sus, asa c poti s te duci s
vorbesti cu dnsul. Dar grbeste-te, altfel l scapi....
Imi aduc vag aminte c am iesit intr'o curte, iar de aci am urcat o scar,
ajungnd ntr'o camer modest mobilat. La dreapta, o use intredeschis.
Am fost ntmpinat de doi legionari, mai in vrst dect mine, unul dintre ei
fiind Mihail Polihroniade. Am aruncat o privire fugar prin usa
ntredeschis, dar n'am reusit s zresc nimic. Incperea prea goal, dnd
probabil spre alt odaie, de unde veneau nistesunete slabe, ca de farfurii sau
pahare. Explicatia mi-a dat-o pn la urm chiar Misu Polihroniade:
Cpitanul era dincolo, in buctrie, unde, nu mai tin minte cari legionari,veniti de nu stiu unde, luau ceaiul de dimineat.
In timp ce conversam cu Polihroniade, vd deodat aprnd in pervazul
usii figura inconfundibil a Cpitanului (acest moment mi-a rmas adnc
gravat in memorie). Ca electrizat, am luat pozitia de drepti, salutndu-l cu
salutul nostru legionar.
-
8/9/2019 Sub Steagul Lui Codreanu
23/26
-Aa, mata esti Nicu Iancu... ? E bine ca ai venit, mi pare bine c te pot
cunoaste... Mi-a strns mna, privindu-m adnc in ochi. Eu de fapt te
cunosc demult, din povestirile lui Banea. Dnsul mi-a vorbit des de d-ta.
N'am uitat si n'o s uit niciodat acea privire fascinant, a ochilor lui de
culoarea adncimilor mrii. Nu sunt in stare de a gsi cuvintele potrivite
pentru a descrie acea emotie, acea curioas tulburare ce m'a cuprins in
momentul in care mi-a strns mna si m'a privit in ochi. Ea m'a stpnit
aproarpe tot timpul ct am stat in fata lui. Prea ca toate cte erau in jurul
meu se sterseser, scufundndu-se ntr'o ceat deas; pn si vocile
legionarilor din curte si toate celelalte sgomote mi preau c vin de departe,
de foarte departe. Inssi propria-mi voce, cnd rspundeam ntrebrilor puse
de Cpitan, mi suna att de curioas si distant, nct imi fcea impresia c
nu e a mea. Din ceata care se lsase in juru-mi, doar fata Cpitanului mi
aprea clar si luminoas, ca sub lumina unui reflector puternic, doar
cuvintele lui le mai auzeam... Totusi, lungul sir de ani ce s'au scurs de atunci
mi-au sters din memorie multe din cuvintele pe cari le-a rostit in acea zi
memorabil pentru mine.
M gseam, nsfrsit, aproape pe neasteptate in fata aceluia pe care l
cutasem nc din timpul adolescentei, fr s fi avut pe acea vreme mcar
certitudinea c ar putea exista aevea. In ultimii mei ani de liceu, incepusem
s-mi dau seama c acel personagiu legendar, ce de mult l purtam in mintea
si sufletul meu, nu putea fi doar o simpl plsmuire a imaginatiei mele de
adolescent. Aceasta m'a indemnat s nu desist de al cuta. Pn la urm un
instinct sntos m'a ajutat s-l gsesc. Cci in momentul in care am auzit
despre Corneliu Zeiea Codreanu, Capitanul, mi-am dat seama imediat cnumai el putea fi acela pe care ani dearndu-l l cutasem. Si, nainte de a-l
fi vzut mcar, l-am urmat. Fr nicio ezitare, fr nicio rezerv... Astzi,
cnd astern pe hrtie aceste amintiri -la aproape patru decenii dela data
ntrrii mele in Legiune- pot mrturisi in mod deschis si din tot sufletul c
sunt fericit de a-l fi gsit si de a-l fi urmat.
Voiu incerca, n cele ce urmeaz, s redau, cel putin n parte, adic n
msura 4n care m ajut memoria, acea prim conversatie pe care am avut-o
cu Seful Legiunii.
Dup ce i-am predat raportul scris ce-1 adusesem dela Sibiu, Cpitanul
m'a ntrebat cte zile aveam de gnd s stau la Bucuresti. I-am rspuns cvenisem pentru a-mi da examenele. Timp de o clip, privirea i s'a fixat
asupra unui punct invizibil mie, situat undeva in deprtare; apoi a spus, ca
pentru sine, un da, casicnd si-ar fi confirmat un gnd nerostit. Cine stie
unde il purtaser gndurile in acele cateva clipe. Privindu-m din nou, m'a
ntrebat: Ce face Corneliu, Corneliu Georgescu? E tot la Miercurea...? I-
am rspuns c l-am ntlnit cu vreo sptmn nainte si c deocamdat i
-
8/9/2019 Sub Steagul Lui Codreanu
24/26
merge bine. Cea mai mare parte din timp si-o petrece in Miercurea, dar, din
cnd in cnd, vine la Sibiu, pentru a desbate cte-un proces la Tribunal.
Corneliu Georgescu se stabilise cu vreo doi-trei ani nainte, ca avocat, in
Miercurea-Sibiului, orsel situat in apropierea comunei lui natale, Poiana-
Sibiului. Dup o foarte scurt perioad de viata oarecum mai linistit,
intrase din nou in lupt, cu ocazia alegerilor generale din 1932, figurnd pe
lista candidatilor Grzii de Fier la Sibiu...
Cpitanul m'a ntrebat apoi de Bidian si despre cum o duc printii lui
Ionel Banea. Avocatul Dr. Augustin Bidian intrase in Legiune scurt nainte
de alegerile din 1932, figurnd apoi si dnsul pe lista candidatilor nostri la
Sibiu. Ince-i priveste pe printii comandantului legionar Ion Banea (si ai lui
Mitu Banea), iar, mai trziu, deasemeni socri comandantului legionar
Nicolae Petrascu, trani fruntasi ai comunei Vurpr, desi la o vrst la care
ar fi avut tot dreptul de a se bucura de zile mai senine si tihnite, avuseser de
ndurat nc in acea epoc nenumrate neplceri si suferinte, descinderi in
miez de noapte, perchezitii, etc. Dar toate acestea n'au reusit s-i frng, ci i-
a otelit, pregtindu-i pentru acea grea lovitur sufleteasc ce aveau s'o
ndure, ctiva ani mai trziu, prin pierderea fiului lor iubit, Ionel... Din
conversatia ce-a urmat, am observat numaidect c despre toate cte se
petrecuser la noi, in orasul si judetul Sibiu, Cpitanul era mult mai la
curent decat putusem bnui. Deasemeni am inteles c dac mi retinuse att
de bine numele, desi nu ma vzuse nc, pn astzi, faptul se datora, mai cu
seam a trei momente sau amnunte din scurta-mi activitate legionar de
pn atunci, si anume: nfiintarea primului cuib la Sibiu; manifestul meu din
1932, adresat tineretuiui din Sibiu (pe care, dupcum se vede, Cpitanul lgsise bun, cci autorizase reeditarea si rspndirea lui in cteva judete din
Moldova si Muntenia), si marsul Echipa Mortii, pe care l scrisesem la
nceputul lui Mai 1932 si care, ntretimp, se cnta n ntreaga tar.
Abia ctre sfrsitul conversatiei, care, de fapt, n'a durat dect vreo
douzeci de minute, Cpitanul a revenit brusc la examenele mele.
-Asa, vaszic, ai venit la examene...! Vezi, dusmanii Legiunii spun
despre noi c am fi niste neisprviti. E o insult si totodat un mare
neadevr. Dac acesti domni cari ne batjocoresc la orice ocazie ar fi trebuit
s-si fac studiile cum ni le-am fcut noi, mereu loviti si tinuti in nchisori,
desigur c ar fi rmas niste neisprviti. Noi nu. Noi am rsbit prin toategreuttile ce ni s'au pus in cale... Elevii si studentii nostri nu e voie s-si
neglijeze invtatura. Dar nu numai ei; la fel meseriasul trebue s invete s
ajung unfoarte bun mester in meseria lui. Ca in toate celelalte, legionarul
s fie si la nvttur intotdeauna intre cei dinti... Apoi m'a ntrebat:
-Esti pregtit pentru examene?
-
8/9/2019 Sub Steagul Lui Codreanu
25/26
Eram hotrt s nu-i ascund nimic. I-am spus cum stau lucrurile, c la
unul din cele trei examene nu eram ndeajuns de pregtit. M'a ascultat atent,
apoi, uitandu-se drept in ochii mei, mi-a spus:
-Va fi mai bine dac vei da trei in loc de numai dou examene. Nu crezi?
Noi nu stim niciodat ce ne aduce ziua de mine... F un efort, legionarul e
doar nzdrvan...!
In timp ce imi intindea mna pentru desprtire, m'a privit din nou in
adncul ochilor si, sacadnd cuvintele, mi-a zis:
-Va s zic iti iei toate trei examenele...?
Tonul in care a pronuntat aceste cuvinte era in acelasi timp ntrebtor si
oarecum poruncitor. Eu am interpretat cuvintele Cpitanului ca, fiind o
intrebare, la care, bine inteles, eram dator s dau un rspuns. Timp de dou-
trei secunde am privit n pmnt, gndind intens ce s raspund. Apoi,
ridicndu-mi privirea, am rspuns cu glas hotrt:
-Da, Cpitane !
Aceasta a fost -si asa a decurs- prima mea ntlnire cu Cpitanul.
*
* *
Nu-mi mai amintesc cum am ajuns din nou in strad, cum am luat
tramvaiul si cum am ajuns acas. Ceeace stiu, este ca in dup amiaza
aceleiasi zile inc am nceput s citesc intens din cursul sapirografat de
Drept Comercial. O sptmna ntreag am citit mereu, pn noaptea trziu,
de mi s'au nrosit si au nceput s m usture ochii. Cnd uneori ma apuca
lehamitea si simteam ispita de a ma lsa pgubas, auziam parc, de departe,propriu-mi glas, rostind hotrt Da, Cpitane ! Si aceste dou cuvinte
magice, cari aveauvaloarea unei promisiuni fcute nsusi Cpitanului, mi
d deau de fiecare data noi puteri...
Insfrsit, sosind momentul, m'am prezentat la examen, la toate trei... Si
am reusit la toate trei ! Mai mult nc: tocmai Dreptul Comercial, la care nu
ma ncumetasem la nceput s m prezint, din cauza sanselor foarte reduse
de a reusi s-l trec, l-am luat cu bila alb.
Multumind lui Dumnezeu, gndul mi-a sburat la Cpitan si am retrit
infiorat acele momente, cnd, la desprtire, privindu-m n adncul ochilor,
mi spusese: F un efort, legionarul e doar nzdrvan!
Pcat ca tocmai El, care m'a ajutat s cstig aceast btlie, n'a mai avut
cnd s afle de biruinta pe care o repurtasem. Nori negri si amenintatori
incepuser s ntunece din nou orizonturile Legiunii, prevestind sosirea unei
furtuni... O nou frdelege se punea la cale mpotriva miscrii legionare.Nicu IANCU
-
8/9/2019 Sub Steagul Lui Codreanu
26/26