-
7/28/2019 Formele dobnzii bancare si fundamentarea acestora
1/5
Formele dobnzii bancare si fundamentarea acestora
Din punct de vedere al bancii se disting doua tipuri de dobnda: dobnda bonificata si
dobnda perceputa.
Dobnda bonificata reprezinta dobnda cu care sunt remunerate
disponobilitatile banesti ale titularilor de conturi constituite ca depozite la banca. Capitalul
mobilizat la dispozitia bancilor este fructificat n procesul creditarii.
Nivelul dobnzilor bonificate este dependent de urmatorii factori:1[1]
rata inflatiei;
rata de refinantare (taxa oficiala a scontului);
ratele dobnzilor practicate de celelalte banci comerciale.
Dobnda perceputa este dobnda pe care o ncaseaza bancile de la clientii
lor n calitate de debitori, corespu 22522e418w nzator creditelor acordate.
Factorii de influenta asupra nivelului acestei dobnzi sunt:2[2]
erodarea monetara;
nivelul cheltuielilor cu operatiunile bancare;
gradul de risc;
profitul bancar;
rezerva minima obligatori.
n fiecare banca se instituie o scara a dobnzilor creditoare si debitoare care reflecta
implicit raportul ntre cheltuielile si veniturile bancii si posibilitatile sale de a obtine profit.Pe
1[1] Alexandru Olteanu,Moneda, credit, banci, Vol.1, Editura Cartea Universitara, Bucuresti,2004, p.65
2[2] Nicolae Dardac, Teodora Barbu, Moneda, Banci si politici monetare, EDP, Bucuresti2005, p.176
-
7/28/2019 Formele dobnzii bancare si fundamentarea acestora
2/5
de oparte, banca procura reusrse prin depozitele ce le constituie n relatiile cu clientii si de la
furnizorii deresurse, alte banci sau Banca de Emisiune, pe care trebuie sa le remunereze la
nivelul dat, de regula la nivelul pietei.Pe de alta parte, fata de debitorii sai fiecare banca aplica
un anumit nivel al dobnzilor n masura sa-i acopere cheltuielile, cu dobnzile si de
functionare, si implicit un anumit nivel al profitului. n corelare ntre nivelul dobnzilor
ncasate si platite, banca trebuie sa-si asigure competitivitatea urmarind atragerea clientilor, si
printr-un cuantum avantajos, pentru ei, a dobnzilor.Astfel, ntre dobnzile interne practicate
de banci, rata dobnzii la depozite este de o importanta majora pentru nivelul general al
dobnzilor interne. Aceasta rata are un nivel foarte csazut ntruct se palica pentru depozitele
la vedere si asigura deponentilor un grad nalt de lichiditate, care, urmarind n special acest
aspect, accepta un asemenea regim al dobnzilor.3[3]Rata dobanzii la creditele
acordate(dobanda perceputa) este la nivel real, foarte ridicata deoarece vizeaza operatiuni ce
implica omultime de debitori si multiple riscuri. Astfel, dobnzile practicate de banci fata de
clientii lor, privite n ansamblul lor, se afla n corelatia necesara de coeziune a unui
mecanism.Examinarea dobnzii bancare subliniaza posibilitatea institutiei de a avea o politica
proprie fata de clientii sai, n genera, si ndeosebi vis-a-vis de fiecare dintre ei, n special. n
acelasi timp este evident ca optiunile sale privind politica de dobnzi, banca este "obligata" sa
se alinieze la evolutiile pietei care-i determina propria atitudine prin diverse si multiple
influente.n ceea ce prineste riscul legat de rata dobnzii, majoritatea bancilor considera ca
acesta este legat de procesul de intermediere financiara, considerndu-l sursa cstigurilor.
"Orice activitate economica implica un risc, dar n cazul bancilor, dictonul riscul
este meseria mea se potriveste ca o manusa, fiindca, ntr+adevar, ce poate fi mai riscant
dect sa colectezi bani disponibili de pe piata si sa-i morumuti diversilor clienti - persoane
fizice si juridice - pe perioade mai lungi de timp, bazndu-te, n principal, pe promisiuni si
prognoze privind afacerea sau proiectul auditat si mai putin pe colaterale (non)cash, care fieinsuficiente, fie foarte greu sau chiar imposibil de realizat.
si totusi, chiar n aceste conditii, bancile sunt printre cele mai prospere institutii din
lume. Care sa fie secretul? Raspunsul nu poate fi dect unul singur, un management adecvat al
riscurilor."4[4]
3[3] Cezar Basno, Nicolae Dardac,Constantin Floricel,Moneda Credit Banci, EDP, Bucuresti,1997, p.155
4[4] Mihai Ilie, Tehnica si managementul operatiunilor bancare, Editura Expert, Bucuresti,2003, p.367
-
7/28/2019 Formele dobnzii bancare si fundamentarea acestora
3/5
Riscul ratei dobnzii reprezinta sensibilitatea rezultatelor financiare ale unei banci la
schimbarile ratei dobnzii.Maniera n care banca si structureaza activele si asivele determina
pozitia riscului ratei dobnzii. Exemplul cel mai frecvent este cel al unei banci care finanteaza
active pe termen lung cu dobnda fixa din pasivele pe termen scurt cu dobnda variabila.
Avnd n vedere ca dobnzile pe termen scurt sunt mai mici dect cele pe termen lung,
asemenea banci obtin profituri lund cu mprumut de pe pietele cu termene scurte si dnd cu
mprumut pe piete cu termene lungi.5[5] Consecinta unei astfel de strategii este faptul ca ca
banca si asuma un risc al artei dobnzii. Atunci cnd dobnziile pe termen scurt cresc, creste
si costul resurselor atrase n timp ce dobnzile la activele pe termen lung ramn relativ fixe.
n aceasta situatie marja dintre cstigul din active si costul pasivelor poate deveni negativa.
Chiar daca aceasta marja ar fi pozitiva venitul net din dobnzi al bancii va fi insuficient sa
acopere cheltuielile generale ale bancii, fapt ce conduce la pierderi care vor eroda capitalul. n
majoritatea bancilor, estimarea ratei dobnzii se face apreciind modul n care anumite
schimbari ale ratei dobnzii vor afecta cstigurile bancii.
ntr-o banca, dobnzile la psive se restabilesc mai rapid dect la active, iar cstigul din
dobnzi creste daca dobnzile scad. El va scadea si atunci cnd dobnzile cresc. Contrariul se
realizeaza n cazul, mai putin obisnuit, n care dobnzile la active se restabilesc mai repede
dect la pasive.; cstigul din dobnzi va creste cnd dobnzile cresc si va scadea cnddobnzile scad.
Riscul ratei dobnzii are doua componente:
prima componenta se refera la riscul venitului. Acesta reprezinta riscul
realizarii unor pierderi n ce priveste venitul net din dobnzi ca urmare afaptului ca miscarile
ratelor dobnzii la resursele nprumutate nu sunt perfect sincronizate cu cele ale
mprumuturilor acordate.
a doua componenta, numita riscul investitiei, este risculproducerii unor
pierderi n patrimoniul net (diferenta ntre valoarea de piata a activelor si cea a pasivelor ce nu
intra n componenta capitalului)ca rezultat al unor schimbari neasteptate ale ratei dobnzii.
Pentru usurarea controlului asupra riscului ratei dobnzii au fost dezvoltate metode de
masurare a expunerii bncii la riscul ratei dobnzii.
5[5] Vasile Dedu, Management bancar, Editura Sildan, 1994, p. 105
-
7/28/2019 Formele dobnzii bancare si fundamentarea acestora
4/5
Una dintre cele mai folosite metode este metoda GAP (metoda discrepantei activ-
pasiv) si are urmatoarele caracteristici:6[6]
- GAP este definit n functie de activele si pasivele cu dobnda sensibila, active si
pasive a caror scadenta se situeaza n orizontul de planificare sau a caror dobnda
este revizuita n cadrul orizontului de planificare considerat;
- GAP este diferenta dintre activele cu dobnda sensibila sipasivele cu dobnda
pasiva;
- Venitul net din dobnzi este complet izolat de riscul ratei dobnzii cnd GAP este
egal cu zero.
Se presupune ca ratele dobnzii cresc usor de la o luna dupa nceperea planificarii.
Atunci cnd pasivele sensibile la risc ajung la scadenta sau le este ajustata rata dobnzii ele
vor fi nlocuite cu pasive ce au rate nalte ale dobnzii ducnd astfel la cresterea cheltuielilor
cu dobnzi si reducnd net dobnzile. si activele sensibile la risc vor fi nlocuite cu cative cu
rate nalte ale dobnzii, ducnd astfel la cresterea venitului din dobnzi al bancii.
Cu un GAP initial egal cu zero se obtine un venit net aproape neschimbat din dobnzi.
Venitul net din dobnzi este, de asemena, neschimbat daca ratele dobnzii coboara n mod
neasteptat dupa nceperea orizontului de planificare din cauza reducerii cheltuielilor cu
dobnzi.
Ca oricare alta metoda, metoda GAP are att puncte tari ct si puncte slabe.
Metoda este usor de nteles si de aplicat. G.A.P.-urile periodice indica riscurile ratei dobnzii
aferente fiecarui orizont sugernd amploarea modificarilor ce trebuie operate n portofoliupentru a micsora riscul.
Punctele slabe ale metodei G.A.P. constau n urmatoarele:
Nu tine cont de frecventa schimbarilor ratei dobnzii, banca neputnd controla
fluctuatiile ratei dobnzii.
Se ignora evolutia valorii banilor n timp n cadrul orizonturilor, nu si
diferentiaza cash-flow-ul de la nceputul orizontului si cel de la sfrsitul orizontului. Daca o
6[6] Vasile Dedu, Management bancar, Editura Sildan, 1994, p. 112
-
7/28/2019 Formele dobnzii bancare si fundamentarea acestora
5/5
banca cstiga cnd ratele dobnzii cresc sau scad depinde numai de sincronizarea cash-flow-
urilor pe fiecare orizont. O banca cu un G.A.P.== 0 poate sa aiba surpriza sa-si vada venitul
net din dobnda ca se schimba la fluctuatiile ratei dobnzii.
Se ignora modificarile valorice ale activelor si pasivelor care apar la
fluctuatiile ratei dobnzii si deci riscul pe care-1 antreneaza aceste modificari tocmai prin
faptul ca metoda G.A.P. nu ia n considerare valoarea de piata a portofoliului bancii.
Depozitele la vedere n multe banci sunt considerate pasive insensibile la fluctuatiile
ratei dobnzii. Analiza G.A.P. nu ia n considerare vreun risc generat de fluxurile de cash-flow
a depozitelor la vedere chiar daca unele banci pierd din aceste depozite cnd ratele dobnzii pe
termen scurt cresc.
Pentru a fi eficienta, analiza G.A.P ar trebui sa structureze aceste depozite pe
orizonturi de timp n functie de sensibilitatea ratei dobnzii pe termen scurt.