Download - Ekg -diferite
Electrocardiografie practică
107
Fig.
78:
RS
69/m
in; Â
QRS
inte
rmed
iară
(+21
0 ); ar
itmie
resp
irat
orie
. Dife
renț
a di
ntre
cel
mai
lung
in
terv
al R
-R și
cel
mai
scur
t int
erva
l R-R
est
e de
0,3
6s.
0,7
6s
1,1
2s
25 m
m/s
Electrocardiografie practică
108
Fig.
79:
RS
60/m
in; Â
QRS
inte
rmed
iară
(+18
0 ); ar
itmie
resp
irat
orie
; dife
renț
a di
ntre
cel
mai
mic
in
terv
al R
-R și
cel
mai
mar
e in
terv
al R
-R e
ste
de 0
,52s
.
0,9
6s
1,4
8s
25 m
m/s
Electrocardiografie practică
109
Fig.
80:
RS
58/m
in; Â
QRS
inte
rmed
iară
(+23
0 ); In
farc
t mio
card
ic in
feri
or v
echi
; Ext
rasi
stol
e at
rial
e.
Extr
asis
tole
le su
nt u
rmat
e de
o p
auză
com
pens
ator
ie in
com
plet
ă. E
xtra
sist
ola
1 pr
ovin
e di
n al
t cen
tru
ecto
pic
decâ
t ext
rasi
stol
ele
2 și
3 (i
nter
val d
e cu
plaj
dife
rit f
ață
de b
ătai
a si
nusa
lă p
rece
dent
ă). A
tunc
i câ
nd e
xtra
sist
olel
e pr
ovin
din
ace
lași
foca
r ect
opic
inte
rval
ul d
e cu
plaj
față
de
băta
ia p
rece
dent
ă es
te fi
x.
0,5
6s
0,6
8s
0,6
8s
Electrocardiografie practică
110
Fig.
81:
RS
71/m
in; Â
QRS
inte
rmed
iară
(+38
0 ); Ex
tras
istol
ele
atria
le p
rovi
n di
n fo
care
dife
rite
de
oare
ce m
orfo
logi
a un
dei P
est
e di
feri
tă (u
nda
P a
prim
ei e
xtra
sist
ole
este
dife
rită
de
unda
P a
cel
ei
de-a
dou
a ex
tras
isto
le și
am
ândo
uă su
nt d
iferi
te d
e un
da P
sinu
sală
a ri
tmul
ui d
e ba
ză) ș
i int
erva
lul
de c
upla
j faț
ă de
băt
aia
prec
eden
tă e
ste
dife
rit.
Aritm
ie re
spir
ator
ie p
reze
ntă.
0,5
6s
0,6
8s
Electrocardiografie practică
111
Fig.
82:
Ext
rasi
stol
e at
rial
e
Sus:
RS
58/m
in; S
ăgea
ta in
dică
o
extr
asis
tolă
atr
ială
(und
a P
are
mor
folo
gie
dife
rită
față
de
cea
a ri
tmul
ui d
e ba
ză, i
ar in
terv
alul
PQ
=
0,14
s). P
auza
com
pens
ator
ie e
ste
com
plet
ă.
M
ijloc
și jo
s: R
S 83
/min
; ext
rasi
stol
e at
rial
e cu
dou
ă m
orfo
logi
i. Pa
uza
com
pens
ator
ie e
ste
inco
mpl
etă.
Electrocardiografie practică
112
2.Tahicardiile atriale
2.1.Tahicardia paroxistică atrială Este un ritm perfect regulat, frecvența atrială și ventriculară fiind 140-
220/min.
-undele P au morfologie diferită față de undele P sinusale; -intervalul PR este ≥ 0,12s; -complexul QRS este de regulă normal.
Complexul QRS este larg în conducerea intraventriculară aberantă, în tulburările de conducere intraventriculară preexistente, în sindromul WPW. Undele P pot sau nu să fie identificabile (amplitudine mică, suprapunere peste unda T a ciclului cardiac precedent). În ultimul caz se utilizează denumirea de tahicardie paroxistică supraventriculară. În mod convențional s-a stabilit că pentru definirea tahicardiei paroxistice atriale este necesară o succesiune de minim 6 complexe care să întrunească criteriile de mai sus.
2.2.Tahicardia atrială haotică (Tahicardia atrială multifocală)
Fig. 83: Undele P au morfologia variabilă. FC = 126/min. ÂQRS deviată la stânga (-400). BRS.
25 mm/s
Electrocardiografie practică
113
Tahicardia atrială haotică (tahicardia atrială multifocală) se caracterizează prin prezența a cel puțin 3 tipuri morfologice de undă P în aceeași derivație, cu frecvență de peste 100/min. Tranziția de la o formă la alta de undă P se face brusc. Intervalele P-P, P-R și R-R sunt variabile. Dacă frecvența cardiacă este sub 100/min tulburarea de ritm poartă denumirea de aritmie atrială haotică.
Fig. 84: Aritmie atrială haotică. Se remarcă morfologia variabilă a undelor P. Complexul marcat cu săgeată este o extrasistolă joncțională. FC 75/min.
3.Wandering pacemaker atrial
-modificare progresivă a morfologiei undei P (de la unde P ample la
unde P turtite, apoi difazice, apoi negative și din nou la unde P ample); -frecvența undelor P < 100/min; -variații minime ale PR; -variații ușoare ale RR.
4.Flutterul atrial
-nu există unde P. Activitatea electrică atrială este reprezentată de ondulații rapide și regulate, unde F, cu frecvența de 250-350/min.
Undele de flutter atrial se observă cel mai bine în DII, DIII, aVF și V1.
Aspectul este de „dinți de ferăstrău”. Nu există interval izoelectric între undele F. Se descriu 2 tipuri de flutter atrial:
a)comun (tipic): unda F este negativă în DII, DIII, aVF; b)rar (atipic): unda F este pozitivă în DII, DIII, aVF. -complexul QRS este de regulă normal; Complexul QRS este larg în conducerea intraventriculară aberantă, în
tulburările de conducere intraventriculară preexistente, în sindromul WPW. -frecvența și regularitatea complexelor QRS sunt variabile, în funcție de
secvența conducerii AV (conducere 2/1 – cel mai frecvent, dar sunt posibile și 1/1, 3/1, 4/1, 5/1, 6/1).
Atunci când: frecvența undelor F este de 350-400/min + există o mică variație a morfologiei undelor F + ciclul undelor F este ușor neregulat + ritmul
ventricular este ușor neregulat, se definește flutterul atrial impur.
25 mm/s
Electrocardiografie practică
114
Fig.
85:
Wan
deri
ng p
acem
aker
. Se
rem
arcă
(mai
ale
s în
V 3) m
orfo
logi
a va
riab
ilă a
und
elor
P.
Se a
soci
ază
și a
ritm
ie re
spir
ator
ie.
Electrocardiografie practică
115
Fig. 86: Mecanismul și aspectul ECG al flutterului atrial tipic (stînga) și atipic (dreapta) (după Cosíoa F, 2006).
Fig. 87: Flutter atrial 2/1; FC=140/min.
Fig. 88: Flutter atrial 3/1; FC=84/min.
Fig. 89: Flutter atrial 4/1; FC=68/min.
Fig. 90: Flutter atrial cu conducere 2/1 alternativ cu 4/1; FC=90/min.
25 mm/s
25 mm/s
25 mm/s
25 mm/s
Electrocardiografie practică
116
Fig.
91:
Flu
tter a
tria
l tip
ic, c
ondu
cere
4/1
, 75/
min
; ÂQ
RS in
term
edia
ră (+
710 ).
Săge
țile
mar
chea
ză u
ndel
e de
flut
ter.
25 m
m/s
Electrocardiografie practică
117
Fig.
92:
Flu
tter a
tria
l tip
ic c
u co
nduc
ere
5/1
și 6
/1. F
C =
44/
min
; se
rem
arcă
mor
folo
gia
vari
abilă
a c
ompl
exul
ui
QRS
dat
orită
supr
apun
erii
unde
lor d
e flu
tter.
Săge
țile
mar
chea
ză u
ndel
e de
flut
ter.
25 m
m/s
Electrocardiografie practică
118
Fig.
93:
Flu
tter a
tria
l tip
ic c
u co
nduc
ere
vari
abilă
, dom
inan
t 4/1
, dar
se re
mar
că și
con
duce
re 2
/1
și 3
/1; Â
QRS
inte
rmed
iară
(+26
0 ).
Electrocardiografie practică
119
Fig.
94:
Flu
tter a
tria
l atip
ic c
ondu
cere
dom
inan
t 2/1
, dar
se re
mar
că și
con
duce
re 3
/1;
ÂQRS
dev
iată
la st
ânga
(-19
0 ); FC
106
/min
. (c
ompa
rați
aspe
ctul
în V
1 cu
cel a
l ele
ctro
card
iogr
amei
pre
cede
nte)
.
Electrocardiografie practică
120
5.Fibrilația atrială
-nu există unde P. Activitatea electrică atrială este reprezentată de oscilații rapide și total neregulate, unde f, cu frecvența de 400-700/min. Undele
f sunt de amplitudine, durată și morfologie variabile. Se observă cel mai bine în DII, DIII, aVF, V1 și V2.
-complexul QRS este de regulă normal; Complexul QRS este larg în conducerea intraventriculară aberantă, în
tulburările de conducere intraventriculară preexistente, în sindromul WPW. Conducerea intraventriculară aberantă este explicată de:
� frecvența ventriculară foarte rapidă; � fenomenul Ashman (conducerea intraventriculară
aberantă se manifestă la complexul QRS care încheie ciclul R-R scurt după un ciclu R-R lung).
Conducerile intraventriculare aberante pun probleme de diagnostic
diferențial cu extrasistolele ventriculare. De reținut: conducerile aberante nu
prezintă un cuplaj fix față de bătaia precedentă și nu sunt urmate de o pauză semnificativă.
-ritm ventricular total neregulat.
Fig. 95: Fibrilație atrială cu ritm rapid FVM = 147/min;
ÂQRS deviată la stânga (-600); HBSA.
Electrocardiografie practică
121
Fig.
96:
Fib
rila
ție a
tria
lă c
u rit
m ra
pid
FVM
= 1
36/m
in, Â
QRS
dev
iată
la d
reap
ta (+
970 );
să
geat
a m
arch
ează
con
duce
rea
aber
antă
tip
BRD
(fen
omen
Ash
man
).
Electrocardiografie practică
122
Fig.
97:
Fib
rila
ție a
tria
lă c
u rit
m ra
pid
FVM
= 1
23/m
in; Â
QRS
dev
iată
la st
ânga
(-20
0 ); să
gețil
e m
arch
ează
co
nduc
erea
abe
rant
ă tip
BRD
(fen
omen
Ash
man
). Ap
ariți
a du
pă u
n in
terv
al R
-R lu
ng, a
spec
tul c
ondu
ceri
i tip
BR
D, i
nter
valu
l de
cupl
aj v
aria
bil ș
i abs
ența
pau
zei p
oste
xtra
sist
olic
e ex
clud
dia
gnos
ticul
de
extr
asis
tolie
ve
ntri
cula
ră; m
odifi
cări
isch
emic
e în
teri
tori
ul a
nter
ior ș
i lat
eral
(sub
deni
vela
re d
e se
gmen
t ST
oblic
de
scen
dent
ă și
und
e T
nega
tive
isch
emic
e).
0,4
4s
0,4
2s
0,4
2s
0,4
2s
0,4
0s
25 m
m/s
Electrocardiografie practică
123
Fig.
98:
Fib
rila
ție a
tria
lă c
u rit
m m
ediu
FVM
91/
min
; ÂQ
RS in
term
edia
ră (+
560 );
mod
ifică
ri is
chem
ice
în te
rito
riul
infe
ro-la
tera
l (D
II,D
III,
aVF,
V4-
V 6).
Electrocardiografie practică
124
Fig.
99:
Fib
rila
ție a
tria
lă c
u rit
m m
ediu
FVM
= 8
6/m
in;
ÂQRS
inte
rmed
iară
(+18
0 ); BR
D m
ajor
.
Electrocardiografie practică
125
Fig.
100
: Fib
rila
ție a
tria
lă c
u ri
tm m
ediu
FVM
= 7
5/m
in;
Se re
mar
că p
reze
nța
unor
und
e m
ari d
e fib
rila
ție a
tria
lă c
u fr
ecve
nța
de 5
00/m
inut
. (o
astfe
l de
frec
venț
ă a
unde
lor e
xclu
de fl
utte
rul a
tria
l). In
terv
alel
e R-
R su
nt c
ompl
et n
ereg
ulat
e.
Electrocardiografie practică
126
Fig.
101
Fib
rila
ție a
tria
lă c
u rit
m m
ediu
FVM
= 6
6/m
in; Â
QRS
inte
rmed
iară
(+52
0 );
mod
ifică
ri is
chem
ice
în te
rito
iul a
nter
ior ș
i lat
eral
.
Electrocardiografie practică
127
Fig.
102
: Fib
rila
ție a
tria
lă c
u ri
tm le
nt
FVM
45/
min
; ÂQ
RS in
term
edia
ră (+
750 );
mod
ifică
ri m
inor
e al
e fa
zei t
erm
inal
e da
te
de d
igita
lizar
e.
Electrocardiografie practică
130
Fig.
104
: Ritm
jonc
ționa
l de
evad
are
42/m
in; Â
QRS
inte
rmed
iară
(+42
0 ).
Electrocardiografie practică
131
Fig.
105
: Ext
rasi
stol
e jo
ncțio
nale
Sus:
Ritm
atr
ial h
aotic
75/
min
; ÂQ
RS
devi
ată
la st
ânga
(-40
0 ); B
RS;
extr
asis
tole
jonc
ționa
le (a
u un
da P
ne
gativ
ă în
DII
, DIII
, aVF
și
cu P
Q =
0,1
0s) –
mar
cate
cu
săge
ți.
Jos:
RS;
ext
rasi
stol
e AV
jonc
ționa
le
urm
ate
de p
auză
com
pens
ator
ie
inco
mpl
etă.
25 m
m/s
10 m
m/m
V
2
5 m
m/s
Electrocardiografie practică
132
Fig.
106
: RS
60/m
in; Â
QRS
inte
rmed
iară
(+30
0 ); ex
tras
isto
le jo
ncțio
nale
cu
cond
ucer
e no
rmal
ă și
cu
cond
ucer
e ab
eran
tă ti
p BR
D. E
xtra
sist
ola
nr. 3
nu
este
de
orig
ine
vent
ricu
lară
pen
tru c
ă in
terv
alul
de
cupl
aj e
ste
iden
tic c
u al
ext
rasi
stol
elor
pre
cede
nte.
Pa
uza
com
pens
ator
ie e
ste
inco
mpl
etă.
D
e re
ținut
! Ext
rasi
stol
ele
care
pro
vin
din
foca
re d
iferi
te a
u in
terv
ale
de c
upla
j dife
rite
.
0,5
s 0
,5s
0,5
s
Electrocardiografie practică
133
Fig.
107
: Ritm
jonc
ționa
l 63/
min
; ÂQ
RS in
term
edia
ră (+
550 );
unde
P n
egat
ive
în D
II, D
III, a
VF și
PQ
= 0
,95s
; rem
arcă
m u
nde
P ne
gativ
e și
în V
3-V 6
. At
enție
la d
iagn
ostic
ul d
ifere
nția
l cu
ritm
ul a
tria
l inf
erio
r, si
tuaț
ie în
car
e PQ
≥ 0
,12s
!
Electrocardiografie practică
134
Fig.
108
: Ritm
jonc
ționa
l 61/
min
; ÂQ
RS in
term
edia
ră (+
620 );
unde
P n
egat
ive
în D
II, D
III, a
VF și
PQ
= 0
,10s
; ext
rasi
stol
e ve
ntri
cula
re m
onof
ocal
e ur
mat
e de
pau
ză c
ompe
nsat
orie
com
plet
ă.
2 R
-R
Electrocardiografie practică
137
25 m
m/s
Fig.
110
: Tah
icar
die
jonc
ționa
lă p
rin
mec
anis
m e
ctop
ic.
FC 1
27/m
in; Â
QRS
dev
iată
la st
ânga
(-30
0 ); U
ndel
e P
(mar
cate
cu
săge
ți) su
nt
nega
tive
în D
II, D
III,
aVF;
inte
rval
ul P
R =
0,1
0s; i
nter
valu
l RP
= 0
,36s
.
Electrocardiografie practică
138
Fig.
111
: TAV
N ti
pică
(tip
slow
-fast
) FC
188
/min
; ÂQ
RS in
term
edia
ră (+
630 );
Se re
mar
că p
reze
nța
unde
lor P
retro
grad
e (m
arca
te c
u să
geți)
.
25 m
m/s
Electrocardiografie practică
139
Fig.
112
: TAV
N ti
pică
(tip
slow
-fast
) FC
214
/min
; ÂQ
RS in
term
edia
ră (+
710 );
Se re
mar
că p
reze
nța
unde
lor P
re
trog
rade
(mar
cate
cu
săge
ți).
25 m
m/s
Electrocardiografie practică
140
Fig.
113
: Tah
icar
die
cu c
ompl
exe
QRS
larg
i, 20
0/m
in; n
eces
ită d
iagn
ostic
dife
renț
ial
cu ta
hica
rdia
ven
tric
ular
ă. A
plic
area
alg
oritm
ului
Bru
gada
exc
lude
TV.
Se
rem
arcă
act
ivar
ea re
trog
radă
a a
triil
or(s
ăgeț
ile).
25 m
m/s
Electrocardiografie practică
141
Fig.
114
: Ace
lași
pac
ient
, RS
125/
min
; ÂQ
RS d
evia
tă la
stân
ga (-
570 );
Sind
rom
WPW
. D
eci,
ECG
pre
cede
ntă
arat
ă o
TRAV
.
25 m
m/s
Electrocardiografie practică
144
Fig. 116: Ritm idioventricular, conducere tip BRD (FC=21/min).
Fig. 117: Ritm idioventricular, conducere tip BRS (FC= 14/min).
Electrocardiografie practică
145
Fig.
118
: RS,
ari
tmie
ext
rasi
stol
ică
vent
ricu
lară
mon
ofoc
ală
sist
emat
izat
ă în
big
emin
ism
.
Electrocardiografie practică
146
Fig.
119
: RS
94/m
in; Â
QRS
inte
rmed
iară
(+35
0 ), fr
ecve
nte
extr
asis
tole
ven
tric
ular
e m
onof
ocal
e, si
stem
atiz
ate
în tr
igem
inis
m.
Electrocardiografie practică
147
Fig.
120
: RS
75/m
in; Â
QRS
inte
rmed
iară
(+80 );
ar
itmie
ext
rasi
stol
ică
vent
ricu
lară
mon
ofoc
ală
sist
emat
izat
ă în
cva
drig
emin
ism
.
Electrocardiografie practică
148
Fig.
121
: RS
71/m
in; Â
QRS
inte
rmed
iară
(+12
0 ); ex
tras
isto
le v
entr
icul
are
mon
ofoc
ale
inte
rpol
ate.
Electrocardiografie practică
149
Fig.
122
: RS
60/m
in; Â
QRS
inte
rmed
iară
(+70 );
frec
vent
e ex
tras
isto
le v
entr
icul
are
mon
ofoc
ale
inte
rpol
ate;
bă
taia
sinu
sală
de
după
ext
rasis
tolă
est
e co
ndus
ă cu
BAV
de
grad
I (P
Q =
0,2
8s).
Electrocardiografie practică
150
Fig.
123
: RS
83/m
in; Â
QRS
inte
rmed
iară
(+21
0 ); ex
tras
istol
e ve
ntric
ular
e po
lifoc
ale-
3 m
orfo
logi
i dist
inct
e
(a se
rem
arca
inte
rval
ul d
e cu
plaj
dife
rit).
0,5
4s
0,5
2s
0,4
8s
10 m
m/m
V
25
mm
/s
Electrocardiografie practică
151
Fig.
124
: RS
83/m
in; Â
QRS
inte
rmed
iară
(+21
0 ); în
pri
ma
part
e a
tras
eulu
i sun
t 2
extr
asis
tole
ven
tric
ular
e po
lifoc
ale,
iar î
n pa
rtea
a d
oua
a tra
seul
ui su
nt în
regi
stra
te
extr
asis
tole
ven
tric
ular
e m
onof
ocal
e si
stem
atiz
ate
în b
igem
inis
m.
25 m
m/s
Electrocardiografie practică
152
Fig.
125
: Fib
rila
ție a
tria
lă c
u FV
M 1
12/m
in, Â
QRS
dev
iată
la st
ânga
(-28
0 ), ex
tras
isto
le
vent
ricu
lare
frec
vent
e, d
uble
te d
e ex
tras
isto
le v
entr
icul
are
polif
ocal
e.
Reco
man
dare
: pen
tru
o m
ai b
ună
fixar
e a
noțiu
nilo
r, co
mpa
rați
aces
t asp
ect c
u el
ectr
ocar
diog
ram
ele
care
pre
zint
ă fe
nom
enul
Ash
man
- fig
.96
și fi
g.97
.
25 m
m/s
Electrocardiografie practică
153
Fig. 126: RS, dublet de extrasistole ventriculare polifocale (DIII.)
Fig. 127: RS, triplet de extrasistole ventriculare monofocale (DIII).
Fig. 128: RS, triplet de extrasistole ventriculare polifocale (DIII).
Fig. 129: RS, BAV gr I (PQ = 0,26 s).
Extrasistole ventriculare monofocale sistematizate în bigeminism, dublete de extrasistole ventriculare polifocale, un triplet de extrasistole ventriculare polifocale.
Fig. 130: Ritm sinusal, salvă de 4 extrasistole ventriculare, cu 2 morfologii distincte.
10 mm/mV 25 mm/s
10 mm/mV 25 mm/s
10 mm/mV 25 mm/s
Electrocardiografie practică
155
Fig.
133
: Tah
icar
die
cu c
ompl
exe
QRS
larg
i.
Nec
esită
dia
gnos
tic d
ifere
nția
l cu
tahi
card
ia v
entr
icul
ară;
ap
licar
ea a
lgor
itmul
ui B
ruga
da c
onfir
mă
tahi
card
ia v
entr
icul
ară
cu F
C 2
14/m
in.
Electrocardiografie practică
156
Fig.
134
: Tah
icar
die
cu c
ompl
exe
QRS
larg
i. N
eces
ită d
iagn
ostic
dife
renț
ial c
u ta
hica
rdia
ve
ntric
ular
ă. F
ibri
lație
atri
ală
cu ri
tm ra
pid
165/
min
; ÂQ
RS d
evia
tă la
stân
ga (-
540 );
BRS;
a
plic
area
alg
oritm
ului
Bru
gada
exc
lude
TV.
25 m
m/s