O trditura EIKON
Bucuregti, Str. Smochinului nr. 8, sector 1,
cod pogtal 0t4606,Romdnia
Difuzare / distribugie carte: teUfax:027 348 74 74mobil: 0733137 745,0728 084 802e -mail: difuzarc@ edituraeikon. ro
Redaclia: tel:027 348 74 74mobil: 0728 084 802,0733 731745e-mail: [email protected] : www.edituraeikon.ro
Editura Eikon este acreditatd de Consiliul Nationalal Cercetirii $tiingifice din invilimdntul Superior (CNCSIS)
Descrierea CIP este disponibili laBiblioteca Nagionali a Romdniei
ISBN: 97 8-606-49-003 B-B
Corecturd: Melinda Creanga
Coperta si tehnoredactarea: Gabi Giulusan
Editor: Valentin Ajder
LAIJREI\TIU PETRILA
C RIZA VALORILOR EUROPENEix c oI\TEXTUL GLoB ALTa{RII
Persbectirse identitare asupra Europei
Cuvdnt inainte de Radu Preda
%ffiffiBucuregti, 2019
^-'
Valorile Europene
Spagiul european ca spaliu cultural gi valoric
Analiza valorilor europ ene
Valorile europene: Eurobarometre
Valorile europene: European Values Survey: 1981-2008
Analiza comparativi a valorilor europene din perspectiva
studiilor valorice EVS I I 98 1 -2008]
Toleranla sociall europeani: atribut al cregtinismului gi
diversitifii
Identitatea cregtind a Europei
Valoarea solidaritilii
Criza valorilor europene gi oboseala integrdrii
Concluzii
Bibliografie
Documente ale Uniunii Europene privitoare la valori
Cirfi, articole gi lucriri de specialitate
Surse on-line
Anexe
158
t78
183
183
192
199
200
206
2t4
2t6
225
231
23r
231
242
247
Fdrd. a fi deloc noui, interogatia despre valorile gi identitatea
Europei igi confirmd pe diverse tonuri, oscilind intre depresie 9i
speranfi, actualitatea. insugi actul de nagtere a culturii continentului
nostru anunfa dezbateri 9i provociri viitoare: creatd din intdlnirea
preabine cunoscutd dintre Atena, Ierusalim si Roma, la care se pot
addugaAlexandria 9i Constantinopol, fiind agadar beneficiara unei
surprinzitoare gi fertile dinamici de oameni 9i idei, ea a devenit
recognoscibili tocmai prin ceea ce doar aparent banal se Poate
numi unitatea in diversitate. Marca identitari 9i forga Europei
a stat in capacitatea de a primi darurile celor din jur. Faptul ci,
printr-o unici sintezd,aceste valori vor fi puse iarisi in circulalie, de
data aceasta dinspre noi spre alyii,va feprezenta adevdrata noutate.
La czpdtul unui astfel de drum de individualizate prin integrare,
,,ofertele" actuale au nevoie probabil de un nou ciclu istoric pentru
a deveni, transformdndu-le gi pe e1e, in ale noastre. Pentru moment,
unii triiesc spaime, negtiind dacd ce pare ameninlitor poattd'
fructele viitoare ale unei bogngii. indoiala este intem eiatd mdcar
gi prin faptul cd in vreme ce noi nu mai avem exercitiul sintezei,
pierzdndu-ne intre timp factorul coagulant - credinla crestini -,noii venili par mult mai bine ancorafi in propriile credinfe. Este in
fapt, o situatie care ne aratd dimensiunile reale ale propriei noastre
transformiri negativer punct din care putem duce mai departe
polemica dintre Erasmus gi Luther daci turcii vremii lor reptezintd"
o pedeapsd a lui Dumnezeu Pentru pulina credingd sau un indemn
pentru redescoperirea acesteia.
1.9
INTRODUCERE
Niciodati in istoria Uniunii Europene nu au existat atdtea
dezbateri asupra valorilor comune europene cum s-a intdmpiat in
ultimii ani gi mai cu seami dupi anul 2000 de cAnd se socotegte
ci suntem intr-un proces continuu de reforml,l dar gi in urma
celebrului discurs a luiJoschka Fischer de la Universitatea Humbold
din Berlin.2
"Qro Vadis Europa? este intrebarea pusd inci o datd de istoria
continentului nostru. $i, din mai multe motive,rispunsui pe
care europenii vor trebui si-l dea, in cazul in care vor si-9i
. facl bine 1or 9i copiilor 1or, nu poate fi decit unul singur:
incepdnd ct finalizarea integrdrii europene. Un pas inapoi,
sau stagnare sau mulpumire cu ceea ce a fost realizat, ar cere
un prel fatal al tuturor statelor membre a1e Uniunii Europene
llordan Birbulescu, Noua Europd, identitate 9i model european, Editura
Poiirom, lagi, 2075, p. 442.2Parte din introducere a fost publicati intr-un capitoi semnat personal s,i unic
autor din voiumul Uniunea Europeand in contextul unei lumi in schimbare:
Fundamente istorice, valori, institufii, Politiei - coordonator Nicolae Pdun, care e
in curs de aparilie la Editura Acsdcmiei Romdne, Bucuregti,2017.
20 Laurentiu Petrita
si ale tuturor celor care doresc si devini membri; ar cere
un pret fatal, mai presus decdt poporul nostru (german)"3.
Lliil dr aks{t val simtll litlii Je urmitoarele
Localfrtcil d f,:r
;r.I I ilrd m)$kAl
tJnrunetr iru$ircdnl -f
.,;
EuroPa I
lil$l !!t.l{ll I t1l*1, iurltl,l
WW1'n,
Fr)arlc alos[
th !/at
:Ddlor al$ill Nu $ttrr
Figura 1. Grafic privind atatamentuI europenitorfalE de locatitate,1ar5, UE gi Europaa
Sursa: EurobarometruI Standard 82 privitor [a
cetS!enia europlean5.
Cu toate cd" discursurile despre identitatea
europeani. abundi atitt Ia nivel mediatic cdt mai
universitar, cetilenii b[trdnului continent se simt
gi cultura
ales 1a cel
pfea putin
Joschka Fischer, From Confederacy to Federation-Thoughts on the Finatity ofEuropean Integration, discurs sustinut la Unversitatea Humbold din Berlin la 12
Mai 2000. Discursul este disponibil online http://www.cvce.eu/enlobj/speech_
by_j oschka_fischer_on_the_ultimate_objective_of_european_integration_
berlin_ 12_may_2000-en- 4cd02fa7 - d9 d0 - 4cd2 -9 1 c9 -27 46a3297 7 7 3.html,accesat \a L0.02.201.7.De asemnea, este disponibil integral in limba englezd. inanexele lucririi.aEurobarobetrul Standard 82 privitor la cetllenia europeani. Disponibil onlinepe site*u1 Comisiei Europene http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/eb/
eb82 / eb82 _citizen_en. pd{, acces at Ia 10 . 02. 20 17 .
Criza va[oriior europene in contextuI gtobatizirii 2L
europeni. Europa pare sA fie intr-o cttzil a valorilor firi llrcccdent.
Sentimentul apartenentei 1a un sistem de valt>ri ;i principii
identitare este tot mai scdzut, sentimentul de apartenenfl
european e gi el in scidere. Eurobarometrul Standard 82 din
toamna Iui 2014 reflectd o tendinti de neatagament a europenilor
fagd. de lJniunea Europeani dar 9i faqd" de Europa, in sens larg.
La inceputul constructiei europene, Adenauer, Schuman sau
Gasperi au mizat pe dimensiunea spirituali si rolu1 identitdlii
crestine in constructia Uniunii Europene. Ideea importanfei
dimensiunii spirituale europene a fost reluati recent de citre
lideri politici europeni. Reaclii survenite in urma discursului Papei
Francisc in Parlamentul European de la finalul anului 201.4, cdnd
mai multi lideri ai grupdrilor politice din PE au fhcut apel la un nou
inceput pentru Europa in care sd se porneasci intdi de toate de la
valori gi identitatea cregtini a Europei. Schuman sustinea ci,,idealul
democratic de care depindea viitorul Europei isi datoreazi originile
exclusiv Crestinismului5 gi faptul ci democragiava"fi cregtind sau nu
va fi de1oc"6. Conceptul de valoare sociali este legat gi de conceptul
de culturi europeani a diversititii, fiind considerat o construclie
hibridd intre cultura cregind occidentala si celelalte subculturi.
in acest context plurivaloric gi pluri-identitar se ridici mai
multe intrebiri. O intrebare legitimi si care devine incet dar sigur
punctul de pornire in analizele ce se cer este:
sSean Gill, R eligian in Europe. Contemporany perspectives,
House, 1994,p.7.6Robert Schuman, Pour L'Europa, Paris, Nagel,2nd Ed.,
Kok Pharos Publishing
1964,p.50-80.
22 Laurengiu Petrita
Ce ne mai tine impreund intr-o Europd tot mai pu/in europeand si
tot mai deconectatd de la loialitateafald de spiritul european?
Care sunt aalori/e care ne-au ?us tmpreund si care sunt ce/e care ne
mai reprezintd?
O aJteintrebare ridici spre o problematizare serioasd,prezentul
si viitorul european:
Cdtd europenitate mai este in Europa?
Nu cumaa tocmai aalori/e europene utilizate de non-europeni si
neutilizate de cdtre europeni duc Ia o crizd a valorilor?
Ce mai reprezintd astdzi specfficul identitar european?
Doar pornind de 1a astfel de intrebiri putem sd" realizdm intr-o
manieri ingrijoritoare ci in Europa la acest moment avem de-a
face cu o serie de crizeinzona spirituali, identitard,valorici, etc..
Obiectir,ul integri.rii europene a fost o provocare pentru fiecare
natiune acceptatl,in parte. Ac easta avizat prin excelenti respectarea
si implementarea unor strategii sociale, economice, de justilie gi
politice, ignordndu-se oarecum aspectele culturale si valorice
proprii fiecirei natiuni. Actuala crizd. europeanl, aratd cd rigorile de
integrarc institutional[ au fost ce1 mai probabil atinse, insi., numai
obiectivele, idealurile si valorile comune ar putea implica cetilenii
intr-un proiect politic durabil 9i spre o motivatie sociali practici.
Sentimentul de apartenentd. animd. eforturile tuturor factorilor din
societate spre unitate 9i stabilitate, iar europenii nu numai de acest
sentiment de apartenen!6. au nevoie, ci au nevoie gi si creadd in el
exprimdndu-l prin felurite mdsuri de politici publice europene.
Criza valorilor europene in contextuI gtobal.izirii 23
Procesul de integrarea europeani, considerat pdnlt ircunr in rnod
excesiv a fi cu prioritate unul de naturi economictr gi politictr, are
nevoie de aborddri tot mai mult din perspectiva culturah, valorici
gi identitari. Abordarea trebuie si gind cont de faptul cd. Europa
este o zond multilingvisticd ;i multiculturald, dar 9i de faptul cd.,Ia
ora actuald., pe bitranul continent se intimpln o reconfigurare
demograficd. fl,rd. precedent. Europa a devenit, datoriti bunistiriieconomice, securitilii, dar si a altor factori, un magnet pentru
cetigenii girilor in curs de dezvoltare. ,,IJniunea Europeani, spunea
comisarul european Reding este o uniune voluntar[ a statelor cu
propria lor istorie, cu structurile sociale, politice, economice, cu
propriul patrimoniu cultural, cu propriile lor limbi"7. Cu toate
acestea, UE este gi un spafiu de intdlnire culturali gi interculturald,
un adevirat mix cultural.
Prezentul Europei este constituit azi din indoieli, spunea Rene
Girault. Multe tdri au dorit sd facd" parte din ansamblul european
gi multe tiri inci mai doresc. Se simte totugi, de la un an la altul
dar gi de la un val (de aderare) Ia altval, cum creste sentimentul de
nelinigte in ceea ce privegte soarta constructiei europene. Putem
oare s[ vorbim la acest moment despre o Europi unitari ttdta timpcdt cetdtenii Europei nu se simt europeni?8
Societatea european[ actuald" este mai fragmentatl ca oricdnd.
TViviane Reding, Le deft de I'education en Europe, martie 2003, in Europe\
Cons titutional Crisis: International Perspectives, EFES, Cluj-Napoca, 2007, p. 9 6.8Rene Girault, (coord.) Identitate ;i con;tiinl,i europeand in secolul al XX-lea,
Curtea Veche, Bucuregti, 2004, p.1"I.
24 Lauren{iu Petrila
Aceasti stare de fapt social impune o analizd.mai mult decdt urgenti.
DacI in perioada interbelici vorbim de fenomenul rezistentei
europene,e putem spune, fdr6" exagerate, cd. astdzivorbim de nevoia
unei rezistente europene din perspectiva convietuirii in amestecul
cultural tot mai pulin european. Recent, am gisit un exemplu
important 9i concret de succes vis a vis de rezistentd. identitari
atunci cind vine vorba de confluenta culturilor. in primul volum din
Trilogia marginalilor Vaslle Ernu, ne oferi un text memorialistic
cu valoare de document istoric, plin de lecpi de supravietuire gi
chiar conservare culfurali.,,Sectantii,l0 ne oferd o lecgie importantd.
despre confluenta culturilor si totodatd. despre provocirile Ia care
este supusd o anumiti comunitate / minoritate. Ne aflim in pliniglobalizare, culturile, identitigile nalionale si regionale, gi religiile
se amestec5., se dilueazd si se relativizeazd,.Lucrarea lui Ernu face
trimitere la nu mai pulin de opt comunititi etnice si nationale
ptezente in acel sat. Convietuirea acestora nu le-a anulat identitatea
etnici sau religioasi, ci a creat o lume suprapusd, imbog[fitn prin
reciprocitate 9i schimb, fiecare intirindu-si identitatea. Poate ci si
de aici putem invila cdteva tehnici sau metode de supravietuire."
Metode de dezvoltare si nu numai, dar gi si intelegem cd orice
crizd. are in ea potenlialul dezvolterii gi evolutiei tot mai viguroase.
,,Cartearcare poate fi inteleasi si ca o mini Europd.,face o arheologie
eVezi: Gheorghe Unc, RezistenTa europeand: in anii celui de-al dailea rdzboi
rnondial,trimitere la ambele volume, Editura Militarb, Bucuregti, 1,973-L976.loVasile Erntt, Sectantii, primul volum din Micd trilogie a marginalilo4, Polirom,
Ia9i,20l5.
Criza valori[or europene in contextuI globaliz5rii 25
culturali de fapt, iar de drept poate si ne serveasci ca bazd, aunui
manual despre o Europi pe care niciunul nu o mai intelegem.
Suntem intr-o lume amestecatd", in care incercS.m si ne pistrim
identitatea. Comunitilile descrise de Ernu au reugit pentru aproape
100 de ani sub patru regimuri si dominalii diferite"ll.
Pe parcursul lucririi vom face gi o incursiune identitar analiticd.
a momentului actual in care se afld Europa astilzi. Cu precidere,
analiza se referi la valorile europene 9i cum aceste valori europene
in contextul larg al globalizdrii tind si se schimbe sau sd devind
negociabile sau chiar sunt la schimb, in func1ie de context. Un
alt lucru la care vom face apel in cadrul analizei noastre va fi
cresterea numirului de non-europeni in Europa. Facem apel gi la
aceste detalii pentru ci valorile sociale lin de oameni si, implicit,
de configuratia (reconfiguralia) demografic[ (cu identitili gi
origini diverse gi diferite) in continui schimbare. in intenlia de
a analiza actualitatea valorilor europene astdzi nu ne vom alinia
discursurilor antimigralie 9i nici eurosceptice. Nu ne propunem
si emitem judecnp de valoare asupra Europei actuale si nici nu
vrem sd alunecdm sub nicio formi pe panta europesimisti or spre
o nostalgie dupi Europa crestini si conservatoare. Vom puncta
situatii specifice din Europa care, din punctul nostru de vedere, duc
incet dar sigur la o nouii cultur[ in spaliul european, iar mai apoi
lllnspirat din recenzia profcsorului Marius Cruceru la lansarea volumului.
Informagie disponibild onlinc lit prrnctul 3 al recenziei: Conaie/uirea in arnestecul
de culturi, http://mariusr:nrccrrr.rol201,7/02/77/sectantii-lui-siberia-de-ce-ne-
intercse za/, accesat la 17 .02),(ll7 .
26 Lauren{iu Petril.a
voi sublinia 9i iminenta aparigie a unui nou set de valori sociale.
Identitatea europeani suferi modificiri masive 9i se pare c5. este
infrdnti tocmai de propriile ei deziderate. in sens larg, dupi cum se
va observa,lucrarea igi propune o analizd. socio culturaTd. a spaliul
european din perspectiva provocirilor multiculturale gi a altor
fenomene sociale cu impact international.
Fenomenul identitar-valoric cdt gi al mentalitiplor sociale
a fost, de-a lungul timpului, probabil unul dintre cele mai
controversate subiecte de analizd, si finta multor perceptii sociale. Afost considerat,analizat si reconsiderat in multe moduri 9i in multe
raportdri sociale, iar maniera de abordare a fost tot atdt de diferitd
9i de polarizatd. De Ia a fi considerat sursi gener^toarc de tipuri
de societiti la surse declansatoare de conflicte ori acte de terorism,
religia, identitatea, cultura si valorile au fost, mai mult sau mai pufin
direct gi / sau vizibtl. Fenomen prczent in toate etapele istorice
ale societitii umane ca factor care a contribuit la conturarea unor
strategii socio-politice ale natiunilor si, mai mult decdt atdt, asupra
bitrdnului continent. De la blamare 1a apreciere, de 1a mdndrie la
retinere, cultura si valorile europene au parcurs un drum sinusoidal
adesea, dar a rimas intotdeauna o constanti a vielii sociale in orice
etapi istorici, fiind de cele mai multe ori o constanti in cadrul
politicii europene.
Astdzi, cdnd vorbim despre valori, crizd, identitate ;i Europa,
este cu neputinti sd. nu facem apel inc5. din debutul acestei
lucriri 1a aspectele sociale ce tin de etici. $i nu ne referim aicilao etici moralisti de tip dogmatic, ci incercarea noastri aici este
Criza vatoril"or europene in contextuI global.izlrii 27
sL evidenliem elementele privitoare la posibilele maladii sociale
astdzi in Europa. Elemente ce tin de patologia spiritului european.
Prin textul de fa!d, nu ne propunem pentru niciun moment sisancfiondm evolu1ia europenitilii, ci doar o observare profundi
in scopul intelegerii fenomenului. incercim, in lucrare a de fatd., sd.
citim evenimentele intr-o cheie analitici pentru a putea prefigura
si preconiza ulterior evolutia Europei, drumul european si ce se va
intampla aici, pe continentul nostru, avdnd in vedere toate datele pe
care le vom aminti gi trata in cercetarea noastri.
Relativismul etic este, firi indoiali, favortzat de condiliilc
pluralismului: libertatea va consta in a incerca cxpcricnfc
multiple, f1,rd, a te angap vreodati intr-o alegere definitivrl.
Dar, invers, exist5" riscul de a te adiposti in spatele unor sistcmc
pentru a evtta confruntarea cu realitatea existentei, p6.nd Ia a evita
existenfa in intregul ei. Dupi multe decenii de tdcere in ceea ce
privegte tema identitdlii europene - perioadi in care proiectul
European a reugit si se contureze tot mai puternic gi mai
vizrbll din punct de vedere institution aI, iatd, ci tema identitiliisi a sufletului European a revenit in prim planul dezbaterilor
academice, culturale, politice, etc.12
Relativismul cel mai influent in ziIele noastre este cel care tinde
spre legitim area pluralilr7tii sistemelor de valori. Aceast5. perspectivi
este incuraj atd, in contextul cregterii complexit5gii sociale care
12Vasile Boar| Noua Europd in cdutarea identit,ilii, Risoprint, Cluj-Napoca,2009,
p.7.
28 Laurenliu Petrila
duce astfel spre o varietate si discontinuitate a valorilor.i3 Astdzi,
relativismul se justifici prin solidaritatea sa cu valoarea toleranlei,
putdnd spune chiar ci relativismul a ajuns azi un instrument care
asiguri serviciile tolerantei intre culturi gi naliuni.la in anumite
situalii, relativismul comportd efecte. Spre exemplu, ,,in condilii
de multiculturalism pluralitatea culturilor este un fapt cel pulin
evident, dar postularea faptului (a9a cum se suline) ci valorile
culturale nu sunt afectate,impiedici din capul locului gisirea acelui
pattern al convietuirii iniuntrul unei societlli (europene) care si
permiti fiecirei culturi si se manifeste.l-5"
Europa de azi trlieste intr-un adevirat mix cultural, cu impact
pe termen lung asupra a ceea ce inseamnl. civrlizayie gi identitate
europeani. Cultura europeani, recunoscutl intdi de toate pentru
randamentul economic gi piala de liber schimb, a atras foarte
multe etnii 9i culturi diferite in acest spafiu care s-a dezvoltat
cindva tocmai datorit[ unei unititi culturale gi de credinli (catolic-
protestanti). Sunt foarte multe motive pentru care Europa a
devenit atit de permisivd 9i ingiduitoare cu imigranlii, 9i aici nu
ne referim la valurile de imigranli refugiagi din ultima perioadi,
ce au gocat girile 9i granilele Europei Centrale. Obiectiv, trebuie
sd recunoagtem ci in fala unui spor natal tot mai scdzut,guvernele
l3Andrei Marga, Relatiaismul ;i problemele sale, Presa Universitari Clujeand,
2007,p. L1,9.
lalbidem, p.120.lsMax Hailer, Rudolf Richter (eds.) Towards a European Nation? PoliticalTrends
in Europe. East and West, Center and Preiphery, Armonk, NewYork, 1994,p.258.
Criza valoril.or europene ?n contextuI globalizirii 29
europene s-au vdzut nevoite si-9i construiasci gi si igi menlini
politicile publice gi sistemele guvernamentale prin deschiderea
frontierelor. Sunt multe pozilii europene care spun 1a unison cl
multiculturalismul este un egec in Europa, dar sunt foarte Puline
voci care si puncteze momentul actual al Europei, figa identitari
sau profilul European azi, ca si nu mai vorbim despre predicgii
pentru Europa tot mai pulin europeani. Sunt foarte pufine voci
care si problematizeze asupra faptului ci Europa a devenit atdt
de permisivX gi inconstanti cu insdsi identitatea ei. Considcrim cii
nu se poate vorbi in termeni de finalitate sau de e;cc, aviintl irt
vedere fenomenele recente din Europa. Cu toate ci, pc ptrcttrsttl
acestei lucrIri, vom cita atdt din eurosceptici cdt gi din eurofili,
nu ne propunem sub nicio formi si ludm vreo pozitie de parcurs
gtiinlific din curtea niminui. Valorile care au construit Europa sunt
aceleasi, chiar daci intre timp orientirile si perspectivele cu privire
la Europa s-au tot schimbat. Ne propunem in lucrarea de fali 9i o
incursiune cu scopul de a intelege ce a format Europa, ce o tine inci
impreun5" 9i dac[ in momentul de fagi mai putem si ne raportim
identitar la valorile europene care, din punctual nostru de vedere,
sunt tot mai negociabile in ultimele decenii.
Romano Prodil6 spunea ci Europa a ajuns la o riscruce istoric[
gi are nevoie mai mult ca oricdnd de reafirmarea valorilor care au Pus
bazeleacestui proiect european. Inclusiv in contextul pr oblematizdtii
asupra monedei unice, spunea profesorul italian, trebuie pornit
t6Romano Prodi, O aiziune asupra Europei,Editura Polirom, Iagi,2001, p. 61.