Download - Constructia Navei
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 1/60
marfurilor periculoase; nave nucleare. In baza acestor reguli, navele sint
inspectate de catre organele cornpetente, acceptate de guvernul tarii respec-
tive, iar in urma acestor inspectii liS0 elibereaza certificate de sigurantd.In afara de cele doua conventii internationale, prezentate mai inainte,
pot fi amintite si : "Conventia internationala pentru prevenirea poluarii marii .
cu produse petroliere", elaborata la Londra in anul 1973; "Reguli privind
amenajarile pentru echipaj", din 1950, cu unele suplimentari ulterioare;
"Reguli privind masurarea tonajului", din anii 1964 si 1968; "Reguli sanitare
ale Ministerului Flotei V.R.S.S."; "Reguli de tehnica a securitatii muncii'":
.Reguli privind navigatia prin Canalul de Suez"; "Reguli privind navigatia
prin Canalul Riel"; "Reguli privind inavigatia prin Canalul Panama";"Regulamentul de navigatie pe Dunarea de Sus 9 i de Jos"; .Reguli privind
navigatia prin Canalul Dunare - Marea Neagra :, "Reguli pentru transportulmarfurilor in vrae"; "Codul international de sernnale", din 1965.
Incepind cu luna mai 1982 Iunctioneaza International Maritime Organi-zation (IMO), ca filiala a O.N .V., eu sediulla Loridra, care, pe baza conventiilor,
regulIlor 9i regulamentelor internationale, a elaborat norme obligatorii pentru
naveIe de transport maritim.
11.1.3. MATERIALE UTILIZATE IN CONSTRUqIA CORPULUI NAVEl
11.1.3.1. Generalitati
De regula, navele maritime si 'fluviale actuale au corpul metalic.
Trecerea oficiala la constructia navelor metalice s-a facut in anul 1877>cirid Lloyd's Register a introdus obligativitatea utilizarii otelului turnat avind
urrnatoarele particularitati ;If compozitia chimica : C;.:::; 0,2%; Mn se 0,75%; Si re 0,15%; S;:;:;
;::::;0,05% si P ;.:::;0,05%;. • caracteristici mecanice: rezistenta Ia rupere R rn =400 ". 490 N/mm2 ;
limita de curgere superioara minima ReH = 235 N/mm2; alungirea relativa
la rupere A5 =20%.Ulterior, constructorii navali au fost preocupati de diutarea unor mate-
riale metalice noi, care s a asigure reducerea masei corpului navei, in paral el
cu cresterea rezistentei acestuia la diferitele solicitari exterioare, Astfel, 'inanul 1907, in Anglia, se inregistreazii primele tendint e de Iolosire, 1a constructia
unor clemente din structura corpului navelor de pasageri, a otelului siliciosslab ali at cu rezistenta la rupere R m . =20 . ., 590 N/mm2, limit a de curgere
superioara minima ReJ I = 315 Njmm2 si alungirea relativa 1a rupere As ~> 20%. Treptat, utilizarea otelului de in alta rezistenta (R m=470 ... 900 N/mm2)
s-a ex t ins si la constructia elementelor de structura ale navclor pentru trans-portul ma;furilor uscate ~i Iichide. '
In anul 1964 Det Norske Veritas si Lloyd's Register of Shipping introduc,
in regulile lor, cerinte privirid aplicarea otelurilor de inalta rezistcnta la
constructia corpului navelor de transport maritim.
Dupa numeroase consultari reciproce, registrele de clasificare au formulatactualele cerinte unice ale otelurilor cu rezistenta norrnala ~i otelurilor de
inalta rezistenta utilizate in constructiile navale. Pe baza acestor cerinte,fiecare tip de 'ote1 naval se imparte, in functie de temperatura la care se
norrneaza rezilienta, in trei grupe, astfel :
• grupa A, cu rezilienta norrnata la O°C;
4j; Grupa D, cu rezilienta norrnata Ia -20°C;~ grupa E, cu rezilienta norrnata la -40°C.
30
Din cele
intrebuintate
linga aces tea, 1
respectiv mate
In contim:
de materiale u
11.1.3.2. Carac
navei
La constrilungimea de ccnaval cu. rezisie
. 235 N(mm_2rioara mimrna
electrice, cupt:
calmate san s e
Obseroatiala constructia r
la incovoie~ea
Compo ziti;rezistenta nom
in tabele1e 11.Din punct
de nave trebuirindoi 1a rece si
sa-~i mentina, frezistenta 1a co
bilitate.
Obisnuit, :din otel./-prezen
sudur d, Fac ex
chilele masive
Tn contim
din otel utilize
1. l'able1e
larninare la cal,grosimi. Dimengrosimile 4 _ • . . t
Notarea L
X latimea X h
Iului (v. tabele
Exempht,'
Tablele se
peretilor si pul
simple, in struc
Obseroaiia
impune ca, pel'
al coroziunii el
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 2/60
~guli, navele sint
mul tarii respec-
de siguranpa.
itate mai inainte,
irea poluarii rnarii; "Reguli privind
entari ulterioare;
; "Reguli sanitare
curitatii muncii" .
privin'dnavigati~.nalul Panama";
; "Reguli privind
ientru transportnl
L 1965.
Maritime Organi-
baza conventiilor,
obligatorii pentru
NAVEl
IImetalic.rut in anul 1877 r-
ului tumat avind
i ; : : ; 0,15%; S;: : ;
)0 ... 490 N/mm2;
ilungirea relativa
.area unor mate-
navei, in paralel
.ioare. Astfel, 'inire, la constructia
1otelului silidos
imita de curgerela rupere As ~70 ... 900 Njmm-)
lor pentru trans-
lipping introduc,
lta rezistenta la
care au forrnulat
si otelurilor de
~ces{or cerinte
atura la care's~
Din cele prezentate mai inainte rezulta faptul ca materialele de baza
intrebuintate in constructia corpuri1or navelor metalice sint otelurile. Pe
linga acestea, in constructiile navale, se mai folosesc unele aliaje neferoase,
respectiv materiale nemetalice.
In. continuare se prezinta caracteristicile principale ale celor trei categorii.
de rnateriale utilizate in constructia corpului navei.
11.1.3.2. Caracteristicile principale ale otelurilor utilizate in constructianavei
La constructia corpurilor navelor maritime si fluviale de transport, cu
lungimea de calcul L > 40 m, se intrebuinteaza ca materialc de baza : otelulnaval cu rezisient« obi),nuitd avind limit a de curgere superioara minima RefJ =
=235 Njmm2 si o/elul naval de inaltii rezistenja avind limita de curgere supe-
rioara minima R e l I >235 Njmm2. Aceste ot eluri sint elaborate in cuptoare
electrice, cuptoare Martin sau in convertizoare cu insuflare de oxigen, sint
calrnate sau semicalmate si laminate la cald.
Obseruai ia 11.4. Otelul de inalta rezistenta se utilizeaza, in mod special,
la constructia navelor avind lungimea de caleul L > 18 0 m, putemic solicit ate
la incovoierea longitudinala ill!
Compozitia chimica si caracteristicile mecanice ale otelurilor navale en
rezistenta norrnala si de inalta rezistenta, cerute de R.N .R., sint prezentatein tabclele 11.1, 11:2, '
Din punct de vederc tehnologic, otelurile destinate constructiei corpurilor
de nave trebuie : sa aiba calitatile necesare deformatiilor plastice; sa ?e poata
indo! la rece si 1a cald : sa se poata taia cu foarfece mecanice san cu flacara :
sa-si mentina, propritatile mecanice in timpul prelucrarii : sa prezinte 0 buna
rezistenta la coroziune, atit in apa de mare cit si in atmosfera; sa aiba suda-
bilitate.
Obisnuit, la constructia corpului navei se intrebuinteaza semifabricatele
din otel prezentate sub forma de: table, profi le si elecirozi respectiv sirme de
sudur«, Fac exceptie unele elemente de structura ca: etravele. etambourile,
chilele masive etc., care se executa din otel turnat.
In continuare, ·se .fac citeva consid~ra~ii referitoare la semif abricateledin otel utilizate in constructia corpului navei.
1. Tablele navale, Sint standardizate (STAS 832,1-80), se obtin prin
larninare la calcl si se Iivreaza sub forma de placi dreptunghiulare de diferite
grosimi. Dimensiunile de Iivrare sint .lungimile 4 ... 12m; latimile 1,2 ... 2,4 m;grosimile 4 ... 60 mm (din 0, S rnm in 0,5 mm).
Notarea tablelor se face indicind demumirea, dimensiunile (grosimea X
X Iatimea X lungimea), in mm, separate printr-o linie oblica de grupa ote
lului (v. tabelele 11.1, 11.2) si numarul. standardului.
Exem-pt«: Tabla 8 X 1500 X 6000jA 32 STAS 8324-80 II
Table1e se folosesc la invelisul exterior al: corpului, coristruct.iilor anexe,
peretilor si puntilor De asemenea, ele pot intra, sub forma de platbande
simple, i n structura elementelor de osatura.
Obseroat ia 11.5. La alegerea grosimllor tablelor lnvelisului exterior se
impune ca, pe llnga solicitarile mecanice, sa se tina cant si de efeetul distructiv
al coroziunii electrochiinice pentru durata de exploatare a navei. Viteza de
3 1
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 3/60
:0'X
jm ~E ~
:0
,:J.
i~
'"C)-i E c'~
Or)
I:,~O'J
~~ rc C)
'"C)
-i
" 3 IE co
I ;0 <
I
d["--.r
6= :
I:> <
~ C ' l~o
---
Iv , , , ,cd('')
r •~o
I" "
I °'--_-
I. . . . . 0
0
0
-
I '"coI
!,_;
6-
I-c~
I
c;c'
00-60
~k", hxd
.~.~~+u",
cj -~r- -4-1 +'-c: m oj,...; '-<-cj 0 ;J
u..o~
; 1 : 1 ; I ~ I0. . . .~
pnq ;:,p 1;:)+0
T'abelul 11.2. Caracteristicile rnecanice ale otclurllor cu rezistenFi normala ~i de inaltil rezis-
tenta utilizate la constructia corpurilor de nave
Rezistenta ILimita
IE1
de curgereAlungirea Tempera-
deGrupa Starea
la rupere R m l snperioararelativa la tura de
miotelului de livrare rupere A5 incercare
INJmm2 minirna ReI!
% °CNjmm2
I
>oj I
I I-- I
400 .._490=I){1j
\
A Larninat 235 22 -Q)-
,..--14-1 ('j B Laminar 400 ... 490 235 22 0J) UJ . ..a · o N E D Normalizat 400 ... 490 235 22 -20(J) 0
E Norrnalizat 100 ... 490 235 22 -40.. . ~:;o
----- --
I
A 32 iI 0
ID 32 Normalizat 470 ... 590
I
315 22 I. -20
E 32 -40
: ; ' l -- -------
~ )~-~I
4-"-
A 36 0H ~
OJ
I' . . . , D 36 Norrnalizat 490 ___620 355 21 -20'"CI.~
E 36 -40
Ii I
,...; (J)
< !J . . . .
I. . , .0
1--,
1----.
~A. 10
I0
]) 40 Normalizat 530 ... 650 390 20 -20 1E 40
I-10
I
I
I , !
39
39
26
rergia
rupere
nirna
KV
J
27
27
27
31
31
31
34
34
34
coroziune , stabilita pe baza datelor statistice, este de 0,1 ... 0,12 rum/an lanavele pentru transportul marfurilor uscate si0,15 ... 0,2rnm/an la petroliere B
2. Profilele navale, Acestea.intra 'in componenta osaturii corpului ~i pot
avea sectiunea transversala de diferite forme geometrice. In constructiile
navale se utilizeazaprofile simple (platbandii cu bulb, cornier eu aripi egale,cornier cu aripi neegale, U, bare rotunde ~j semi-rotunde) si profile compuse (T, 1 sau alte forme geo-metrice).
a) Profihtl platbanda cu bulb (fig. 11.1). Cores-
punde cerintelor Deutsches Institut fur Normung
(DIN 1019)si a capatat 0 larga utilizate la constructianavelor maritime. Notarea profilului se face indicind
deniimirea, dimensiunile sectiunii platbandei, in mm,sub forma de produs (h X g ) (v. fig. 11.1) insotite destandardul dimensional.
Exempht: Platbanda cu bulb 200 X 10 - DIN ...,
1019 •
Dimensiunile (v. fig. 11.1), masele unitare si rnari-
mile statice pentru sectiunile transversale ale profilelor
de tip platbanda cu bulb, folosite in constructiile navale,
conform recorriandarilor DIN 1019, sint date in tabelul11.3. Livrarea se face sub forma de bare avind lungi-
mile cuprinse intre 6 m ~i 18m. Fig. 11.1
33
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 4/60
b) Profilul cornier cu aripi egale (fig. 11.2).Este standardizat (STAS 424-80), se obtine
prin laminare la cald ~i se Iivreaza sub formade bare cu lungimi fixe de 3 ... 12m, respectiv
lungimi multiple (formate din mai multe lun-
gimi fixe, egale) sau compuse (formate dinmai multe lungimi fixe, diferite). Identificarea
profilului se face prin simbolul L, dimensiu-
nile in mm ale sectiunii transversale, scrise subforma de produs (a'x a X g ) (v. fig. 11.2) insotite
de standardul dimensional si separate printr-o
linie oblica de marca de otel si standardul Fig. 11.2
acesteia.Exemplu: L 100X 100X 12 STAS 424-80jOL 37.1 STAS 500-80 IIIDimensiunile (v. fig. 11.2), masele unit are si marimile statice pentru
sectiunile transversale ale profilelor de tip cornier cu aripi egale, intrebuirrtate
'in constructiile navale, conform recomandarilor STAS 424-80, sint date intabelul 11.4.
c) Profilul corniercu. aripi neegale (fig. 11.3). Este standardizat (STAS425-80), se obtine prin laminare la cald 9i se livreaza sub forma de bare eu
lungimi fixe de 4 ... 12 m, respectiv lungimi multiple sau compuse. Notarea
profilului se face prin indicarea simbolului LL, a dimensiunilor sectiunii
transversale, in mrn, sub forma de produs (axbxg) (v. fig. 11.3) insotitede standardul dimensional si separate printr-o linie oblica de marca de otelsi standardul acesteia.
Exemplu: LL 60X 30X 4 STAS 425-80jOL 37.1 STAS 500-80 IIDimensiunile (v. fig. 11.3), masele unit are si marirnile statice pentru
sectiunile transversale ale profilelor de tip cornier cu aripi neegale, intre-
buintate in constructiile navale, conform recomandarilor STAS 425-80, sintdate in tabelul 11.5.
d) Profilul U (jig. 10.4). Este standardizat (STAS 564-80), se obtineprin laminare la cald si se livreaza sub forma de bare cu lungimi fixe de 6 ...
.>, b
e
Fig. 11.3 Fig. 11.4
37
._--------------_._--------_ ..-
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 5/60
T I...2 m, respectiv lungimi multiple sau
rcompuse. Notarea profilului se face prin
. ~ indicarea simbolului U, a inaltimii h .; in
. mm, insotite de standardul dimensional si
separate printr-o linie oblica de marca de
, l!}' _ h) otel ~i standardul acesteia. ,, 1
Fig. 11.5 Fig. n.e Exem plic : U 120 STAS 564-80/0L 37.ln
STAS 500-80 •Dimensiunile (v. fig. 11.4), masele unit are si marimile statice pentru
sectiunile transversale ale profilelor de tip Uintrebuintate in constructiile
navale, conform STAS 564-80, sint date in tabelul 11.6.
e) Profilele compuse. Se obtin din fisii de tabla sudate intre ele ~i pot
avea sectiune transversala de diferite forme geometrice. _
La navele actuale, cele mai intrebuintate profile compuse sint T si 1.-(fig. 11.5) constituite dintr-o inima si una, respectiv doua, platbande din tabla,
sudate la capetele acesteia.Uneori , in locul profilelor simple sau compuse, se utilizeaza 0 platbanda
din tabla flansata (indoita ) (fig. 11.6).
Obseroai ia 11.6. Marimile statice ale sectiunilor transversale, pentru pro-
filele compuse si pentru platbandele din tabla flansata, se calculeaza in functie
de caracteristicile geometrice ale formelor adopt ate II
3. Electrozii si sirrnele de sudura, Se intrebuinteaza ca materiale de
adaos la imbinarile prin sudura eu arc electric a ele~entelor de structura,
planseelor si partilor constructive ale corpului navei.
a) Electrozi i , Sirrtrlestinati sudarii manuale.Elementele componente ale unui e1ectrod sint : miezul de otcl si inveli~uLInvelisul electrodului indeplineste urmatoarele .roluri : protejeaza baia
de metal topit 1a actiunea daunatoare a oxigenului si azotului din atmosfera;
perrnite iesirea particulelor solide san gazoase din baia de metal topit; stabili-
zeaza arcul electric; participa la imbunatatirea compozitiei chimice a cordonului.
de sudura ; afineaza zgura ce rezulta pe timpul sudarii, fapt ce permite inde-
partarea cu usurinta a acesteia pe de cordon.
Pentru obtinerea unei suduri de calitate este necesar ca invelisul electro-
dului sa aiba grosimea constanta si temperatura de topire cu circa 200°C
mai mica decit miezul.
Dupa grosimea invelisului, se deosebesc:
., clectrozi eli invelisul gms, la care raportul dintre ana sectiunii trans-
versale a invelisului si cea a miezu1ui este mai mare sau egal cu 1;
• electrozi cu invelisul mediu, 1a care raportul dintre aria sectiunii
transversale a invelisului S 1 cea a miezului are valori intre 0,5 si 1;• electrozi cu invelisnl subtire, la care raportul dintr~ aria sectiunii
transversale a lnvelisului si cea a miezului are valori intre 0,25 si 0,5;
• elect rozi cu invelisul pelicular, la care raportul dintre aria sectiunii
transversale a invelisului si eea a miezului este mai mic sau ega1 cu 0,25.
Dupa compozitia chi~ica a mvelisului. se deosebesc;
• electrozi cu invelisul volatil avirid in compozitia lor celuloza care,
la temperaturile ridicate ale arcului electric, elibereaza hidrogen atomic,
rna rindu-se, in felul acesta, puterea de penetratie ;
• electrozi cu invelisul acid avind in compozitia lor oxizi de siliciu,de mangan si feric care, pe'timpul sudarii, in anumiteconditii, pot deterrniria
cresterea continutului de hidrogen atomic si fragilizarea structurii eordonului;
46
~
~'"0. ..0
3 1~-
0.. .Q.,
'";. . ,-;
".. .O J
>GIl
= :oj
. : : :
'"~.E l"t.
'"'";::I
. . : : := :
'"" "'"~~so
~:§. . . .'0:
S<fl.
'". ._ ; ; !
'a~ ::l
. . : : IOJ
'"'"S. s
]V
= :
'"0~-., . _ _ ,
~co
" "lh
, .
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 6/60
.. electrozi eu invelisul de oxid de titan avind In compozitia lor ilmenitiisau rutil, care afineaza si denitrureaza metalul topit depus, permitind obtinereaunor eordoane eu proprietati mecaniee ridicate; .
• electrozi cu invelisul bazic avind in eompozitia lor siliciu, titan,mangan, carbonat de claeil~ si carbonat de magneziu, care confera cordonuluide sudura proprietati mecanice foarte bune, 1nsa si un oarecare grad deinstabilitate a areului electric,
La constructia corpurilor de nave S0 utilizeaza urrnatoarele tipuri deelectrozi standardizati (STAS 7240-80): Supertit, Supertit fin, El B (Fe)Supernaval, E148 T Favorit, El 47 (Fe) Naval, Superbaz, Unibaz.
b) S irmele de sHdura. Sint destinate sudarii automate si semiautomatesub strat de flux si au diametrul de 2 ... 6 mm.
Sirmele de sudura an in compozitia lor: C : s ; ; 0,12%; JIlIn= 0,,3 ... 2,5%;Si : s ; ; 0,1%; P : s ; ; 0,03% si S < : : ; 0,03%.
Dupa continutul de mangan, se deosebesc:.. sirme cu continut redus de mangan (JIlIn=0,3 ... 0,8%);• sirme cu continut mecliu de mangan (JIlIn=0,8 '" 1,5%);• sirrne cu continut ridicat de mangan (Mn = 1,5 ... 2,5%).Utilizarea sirmelor de sudura reclama prezenta fZ ux uri lo r a /1 da io are ,
care joaca rolul invelisurilor de la electrozi.
Fluxurile contin oxizi : de mangan, de sodiu, de siliciu, de titan etc.In compozitia lor mai intra, uneori, sub forma de rmpuritati, fierul si fluorina.~upa modul de ~abrieatie, fluxurilc ajutatoare se impart in: topite si
ceramsce,
Fluxurile topite se obtin prin amestecul unor anumite substante care,apoi, se topesc la 0 temperatura de circa 1500°C.realizindu-se 0 omogenizareperfects. Dupa solidificare, masa topita se macina, prin coneasare, pina lao granulatie de 0,3 ... 4 mm. Praful se elirnina de la inceput, iar grauntii deflux, eu rezistenta mecanica ridicata, pot fi transportati si manipulati usor.
Fluxurile ceramice se obtin prin amesteearea pulberilor din substantelecomponente eu un liant. Astfel, rezulta 0 pasta consistenta care, apoi, segranuleaza 9 i se usuca la temperatura de 300 ... 400°C.
Dupa cornpozitie, fluxurile sint : bazice si acide.Dupa continutul de mangan, se deosebesc fluxuri: fara mangan; en
continut reclus de mangan ; cu continut rriediu de mangan ; cu continut ridicat
de mangan.Alegerea fluxului constituie 0 problema de tehnologia sudarii 9i estecorelata cu tipul de sirma de sudurii utilizata.
11.1.3.3. Caracteristicile principale ale aliajelor neferoase utilizate inconstructia corpului navei
Aliajele neferoase mtrebnintate in constructia corpului navei, respectiva unor amenajari si dotari ale acestuia, sint :
• aliajele de aluminiu ;e aliaje1e de cupru.
1. Aliajele de aluminiu. Prezinta unele avantaje (greutate specificii midi,proprietati tehnologice ridicate, proprietati magnetice scazute}, insa folosirealor este Iimitata de pretul de cost ridicat.
Din aliaje de aluminiu se construiesccorpuri de nave mici, cu Iungimeade calenl L =12... 40 m, suprastructuri, rufuri, scari exterioare ~i interioare,balustrade, unele arnenajari interioare etc.
48
De reguLl, la
de alia j e de a]urn:
profile, bare, pies
canice, cerutc ace
2. Aliaje1e dl
cuzinetilor pentrusare, tuburilor per
La turn area (
de aliaje de cupru
aliaje, cerute de c:
Tabelul 11.7. Cornpozi]
Catc- Igor ia 1 _
alia- I Elernente prjului I .
l\Ig I M._--'-_.
1 12'7 38 r; .1 i I ... , i 1,lax
--\----i--'[ 4 I 0·'
2 j .0...4,9 I ,j ..•
___1:---
3 1 4 , 3 5,8 i 0.2 ...
-1-15.5 6 , 5 1 - ~ .- - 5_ 1 - ; 8 6 . ; \ ~ ~ · (
-6- i - ; ' :~~~T;;~
'[abelttl 11.3. Caracteristir
Cat egoria
aliajului
--1-1-Table
Profile
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 7/60
.ompozitia lor ilmeniteJUS, perrnitind obtinerea
zitia lor siliciu, titan,
:are confera cordonului
un oarecare grad de
urrnatoarele tipuri de
rpertit fin, El B (Fe)-baz, Unibaz.
nnate ~i semiautomate
._.0,8%);
8 1,5%);
1, 5 2,5%).
fluxurilor ajuidtoare,
silieiu, de titan etc ..
itati, fierul si fluorina.
e impart in: topi te E l i
umite substante care,
indu-se 0 omogenizare
.in concasare, pina la
iceput, iar grauntii de
.ti si manipulati U;;OL
I~riior din sub;tantele
istenta care, apoi, se
ri : fara mangan; ell
n; cu continut ridicat
)logia sudarii ~.i este
ieferoase utilizate in
ului navel, respectiv
rutate specifics mica,
azute), insa folosirea
ve mici, eu lungimea
terioare ~i interioare,
De regula, la constructiile amintit e mai inainte, se utilizeaza 'rase categorii
de aliaje de alurniniu maleabile, prezentate sub forma de semifabriate (table,
profile, bare, piese Iorjate sau matritate): Unele caracteristici chimice ~i me-
canice, cerute acestor aliaje de catre R.N .R., sint date in tabelele 11.7, 11.8.
2. Aliajele de cupru. Se utilizeaza la confectionarea elicelor navale,
cuzinctilor pentru liniile arborilor portelice, arrnaturilor garniturilor de etan-
sare, tuburilor pentru diverse instalatii etc.
La tumarea elicelor navale, obisnuit, se intrebuinteaza patru categorii
de aliaje de cupru. Cornpozitia chimics ~i caracteristieile rnecanice ale acesto r
aliaje, cerute de catre R.N.R., sint prezentate in tabelele 11.9, 11.10.
T'abelul 11.7. Cornpozitia chimica a aliajelor de alurniniu maleahile utiIizate la constructia
corpurilor de nave
Cate-Cornpozi tia chimica
%goria
alia----.---~
Elemente principale ,
Mg : 1 1 1 1 1 Al I Ti Zr Si I Fe Cu \ Zn Cr
I : - - ~ 1 - - - - ~ 1 - - - - ~ 1 1 - " - ' 5 ~ - - ~ 1 1 - - ~ - - - -1 2,7...3,8 I max. G,6 Rest G,2 t - ! 0,8 v .0, __,_0,2 0,35
--!---!--.------~--I-----I-----! --: I ' ' I I ' I2 i 4,0 . ..4,9 I 0,3 ... 1,0 Rest 0,2 i . 0,4 I 0,4 I 0, I 0,2 0,25
- - ; - 1 ' . 1 5 8 1 0 . 2 . 0 . 8 1 r r " ,~ 2 ~ o ~ 1 • O ji~;-I~I-,~1 0,35--
- 4 - 1 ~ ~ ~ ~ I ~ ~ i ~ e s t I ~J,()2. 0,21 0,4 - - I i ~,i-I~,2l--=--
__ _I I I ' _ I - _ _ tl ~ I--
_ 5 _ 11
5.8 ..6.8 ~0.5 0 . ' 1 R,;l I ' ~ ~ ~ I _ . : _ __ I , _ O _ ' 4 _ 1 1 ~ :_ ~ I - = - - - I - = - - _6 0,4 ... 1.5 I 0,2 1,0 I Rest 0,2 : - i 0,6 .1,6 I 0,5 0, I I (J,2 I -
_ _ - - ' - i _ _ . . _ _ . _ _ _ I I , _ _ _ I !
Alte clemente----ului
T'abel ul 11.3. Caracterfsticile mccanice ale aliajelor de aluminiu maleabile utilizate Ia cons-
tructia corpurilor de nave
ICategoria Ialiajului 1
-i--I--
IEezistenta la
Lirnit a
Ie curgere Alungirea
I rupere R", superioara relativa
minima Rcli la rupere A
II
Njmm'" Njmm2 %I ---
I IIII
IV V
-
185 80 15
175 80 12
-
Felul sernifahricat ului
II
Table
--~---------~---
Profile
49
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 8/60
IV v
120 17
1 1 0 15
I~'-I
I
1 1 0 12
125 L 'Ji
- - - - - - - , - - - - - - - - -
iI
120 I 13
------1--120 15
155 15
----i-~---I
175 I 12
i
I20 5
I11
----I
125 I 8I~I~-
100 I 14
la elicele na vale
Z: n i Sn I Pb
I max. i I11ax.
~ : ~ - - l i · - l ~ 5 - 1 -,.5 -
~---II---
.tul i 1 5 [I 0 5-1-' ,-----'--max 0,1 I 0,03
--i.------
max 1,0! 0,05
!
T'abclul 11.10. Caracterist icile mecanice ale aliaj elor de cupru utilizate la elicele navalc
44 0
I175 20.
I17.'i 20
1 - - - - - ' - 24.'5 16
I
27 5 18
2 44 0
3 59 0
630
11.1.3.4. Caracteristicile principale ale materialelor nemetalice utilizatein constructia corpului navei
Dintre materialele nernetalice, in constructia corpului navel se intre-buin teaz.a mai mult :
e rnaterialele plastice;• lemnul si prefabricatele din lernn.
1. Materialele plastice. Se folosesc la: izolatii : captuseli interioare;captuseli de protectie ale puntilor irnpotriva coroziunii .metalelor : constructiabarcilor de serviciu ~i de salvare, a usilor speciale pentru magaziile frigorifice etc.
Mai utilizate sint :materialele plastice armate cu fibra de sticla :materialeleplastice textile si materialele plastice spongioase. Acestea prezinta urmatoareleavantaje:
8 au proprietati mecanice, terrnice 9i clectrice superioare;
~ sint u~oare (de " 1 . . . 5 ori mai u:;;oare decit otelul ~i de 1,5 ori decit
aluminiul) ;
• rezistcnta ridicata la agentii chimici din aer. apa de mare si produselepetroliere :
• pret de cost redus (sint de 9... 10 ori mai icftine decit otelul : ; i l de
5 ... 6 ori decit bronzul).
Materialele plastice prezinta ~1 unele dezavantaje, asHel:@ au elasticitate redusa :
~ se aprind ~i ard foarte repede.
2. Lemnul si pref'abricatele din Iemn, Se intrebuintcaza 1a: amenajareacabinelor : capacele gurilor de magazii; confectionarea barcilor de serviciusi de salvare : invelisul puntilor,
Specii1e de lemn utilizate rnai frecvent sint : stejarul, teiul, gaiacul,bradul.
Pentru a se putea folosi 'in coriditiuni bune, 1a constructiile amintitemai inainte, lemnul trebuie sa fie bine uscat ~iignifugat, s a nu aiba crapaturi9isa nu fie atacat de insecte.
Obseroaiia '11.7. Materialele utilizate la constructia corpului navei siprezentate in § 11.1.3 trebuie sa corespundii cerintelor registrului de clasi-
ficare care emite certificatul de clasa (in cazul navelor romanesti, R.N .R.).
51
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 9/60
port central (in cazul navelor
cu dublu fund) sau carlinga
centrala (in cazul navelor cu
simplu fund); 3 - suport late-
ral (in cazul navelor cu dublu
fund) sau carlinga laterala (in
cazul navelor cu simplu fund) ;
4 ~ nervura de rigidizare a
varangei; 5- tabla rnarginala :6- guseu de gum a ; 7 ~ coastade cala : 8 - traversa puntiiintermediare : 9 -coasta de
interpunte : 10- traversa pun-
tii principale : 11 - guseu de
legatuta intre coasta si travers apuntii (bratol}: 12- curent depunte; 13 - guseu de legaturaintre traversa ~i curentul de
punte; 14 - parapet; 15 - gu-
seul parapetului; 16 - copas-
tie; 17 - pontilde cala; 18-
pontil de interpunte; 19 - chi-
la (v. definitia 2.S); 20 - inve-lisul fundului : 21 - invelisul
(pun tea) dublului fund; 22-
- invelisul gurnei (gurna) ;
23 - invelisul bordajului; 24-
centura puntii intermediare; 2.5 - tabla lacrimara a puntii intermediare :
26 - invelisul puntii intermediare; 27 - guseu de legatura intre coasta de
interpunte si puntea intermediara : 28 - centura puntii principale; 29 - tabla
lacrimara a puntii principale; 30- invelisul puntii principale; 31 - captu -
seoala puntii principale; 32 - cornier Iacrimar : 33 - guseu de legaturaintre pC)ntil ~i punte.
~MENTELOR DEWEI
TIA CORPURILOR
ifaptul c a struc-nte de osatura:
oare la structura
e, in constructiile
n cele mai vechi
i care nu reclamaincovoierea longi-
adrul constructieide osatura tra~s-
rvelor de lungimi
ternic solicit ate la
pe valuri. Acesttiei structurii de
(na elementele de
udinal-transversalfurilor useate, pe-
.ici de 180 m, care
lui la incovoierea
aptul c a planseeleitea principala] se
.propia te de axa de
atura transversal.
.aptul ea in cadrul
e Aos~tura ~ongitu-: intilnesc In zona
.a pupa, respectiv
erea de la sistemul
20. 19
Fig. 11.7
11.2.3. NOMENCLATURA ELEMENTELOR DE STRUCTURA PRINCIPALE ALE
CORPULVI DE NAVA. CONSTRUIT iN SISTEM DE OSATURA. LONGITUDINAL
/
Din reprezentarea sectiunii transversale maestre a unei nave de tip
petrolier, construita in sistem de osatura longitudinal (fig. 11.8), se evi-
derrtiaza urrnatoarele e1emente de structura principale: 1 - varanga : 2-
suport central (in eazul navelor eu dublu fund) sau carlinga centrala (in cazul
navelor eu simplu fund) ; 3- suport lateral (in eazul navelor eu dublu fund) sau
carlinga Iaterala (in cazul navelor cu simplu fund) ; 4-longitudinala de fund;
.5 - longitudinala de dublu fund; 6 - nervura verticala de rigidizare a
varangei; 7 - nervura orizontala de rigidizare a varangei in zona gaurii de
usurare : 8 - tabla rnarginala ; 9 - guseu de gurna (cu nervuri de rigidizare);
10 - coasta intarita : 11 - longitudinala de bordaj exterior; 12 - longitu-din ala de borda] interior; 13 - nervura de rigidizare a coastei; 14 - tra-
versa intarita a puntii principale; 1.5~ longitudinala de punte ; 16 - curentde punte; 17 - nervura verticala de rigidizare a traversei puntii : 18-
nervura orizontala de rigidizare a traversei puntii in zona gaurii de usurare :
de structura pri n-
Ie osaturii : trans-
datura este utili-
~lramixt ,
PRINCIPALE Al.E
[uRA TRANSVEHSAiL
unci nave de tip
l.7), atunci pot Ii
- varanga : 2 --su-
53
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 10/60
-----------:--------------- ....------RI!!!!!lI'l!!II!!iI'!!!Il1l'~1i'e.~~ ~~"/:"
11.2. SISTEME DE OSATURA. NOMENCLATURA ELEMENTELOR DESTRUCTURA PRINCIPALE ALE CORPULUI NAVEl
11.2.1. SISTEMELE DE OSATURA UTILIZATE lN CONSTRUCTIA CORPURILORDE NAVE '
Din celeprezentate in § 11.1.1 (v. definitia 11.2) rezulta.faptul c a struc-tura oricarui corp de nava include doua tipuri de clemente de osatura :longitudinale si transversale.
Dupa modul de dis pun ere si dupa gradul de participate la structuracorpului, a celor doua tipuri de elemente amintite mai inainte, in constructiile
navale se deosebesc urrnatoarele patru sisteme de osatura :
• sistemul transversal;
• sistemul longitudinal;
• sistemul combinat;
• sistemul mixt.a) Sistemul de osatura transversal. Este cunoscut din cele mai vechi
timpuri ~i se aplica in constructia navelor de lungimi mici si care nu reclama
masuri deosebite privind asigurarea rezistentei corpului la Incovoierea longi-tudinala. Caracteristic acestui sistem este faptul c a in cadrul constructiei
structurii de rezistenta a corpului pre domina elementele de osatura trans-
versale (v. § 11.1.1).
b) Sistemul de osatura longitudinal. Este specific navelor de lungimi
mari (petroliere, vrachiere, mineraliere etc.), care sint puternic solicitate laincovoiere Iongitudinala atltpe apa calma cit, mai ales, pe valuri. Acest
sistem se caracterizeaza prin faptul ca in cadrul constructiei structurii de
rezistenta a planseelor ce formeaza corpul navei predomina elementele de
osatura longi tudinale (v. § 11. 1.1).c) Sistemul de osatura combinat. Este un sistem longitudinal-transversal
si se aplica la constructia navelor pentru transportul rnarfurilor uscate, pe-
trolierelor, vrachierelor ~imineralierelor, cu lungimi mai mici de 180 rn , care
reclama unele masuri privind asigurarea rezistentei corpului la incovoierea
longitudinaHi.
Sistemul de osatura combinat se caracterizeaza prin Iaptul c a planseeledepartate de axa de incovoiere (fundul, dublul fund, puntea principala) seconstruiesc in sistern de osatura longitudinal, iar planseele apropiate de axa de
incovoiere (bordajele, peretii longitudinali) in sistem de osatura transversal.
d) Sistemul de osatura mixt. Se caracterizeaza prin faptul ca in cadrulunor plansee din structura corpului apare atit sistemul de osatura longitu-dinal cit si eel transversal. De regula, .astfel de plansee se intilnesc in zona
compartimentelor masini. atunci cind acestea sint dispuse la pupa, respectiv
in zonele din apropierea extremitatilor, care marcheaza trecerea de la sistemulde osatura longitudinal la eel transversal.
In continuare, se prezinta nomenclatura elementelor de structura prin-
cipale pentru corpurile de nave construitel:nsistemele de osatura: trans-
versal, longitudinal 9i combinat. Evident, aceasta nomenclatura este utili-
zabila si pentru structurile construite in sistemul de osatura mixt.
11.2.2. NOMENCLATURA EI,EMENTELOR DE STRUCTURA PRINCIPALE ALE
CORPULUI DE NAVA CONSTRurr iN SISTEM DE OSATURA TRANSVERSAL
Dad se reprezinta sectiunea transversala rnaestra a unei nave de tip
cargou, construita in sistem de osatura transversal (fig. 11.7), atunei pot fievidentiate urmatoarele clemente de structure prineipale: 1 - varanga : 2 -511-
52
a & 'a -port central (in c:
cu dublu fund) s
centrala (in eazulsimplu fund); 3 -
ral (in cazul navelfund) sau carlinga
cazul navelor cu S 14 - nervura devarangei; 5-_ tabl~
6- guseu de gurn1
de cala ; 8 - traintermediare; 9-
interpunte ; 10 - tJ
tii principale; 71
legatura intre coast
puntii (bratol) ; 12
punte : 13 - gusetintre traversa si
punte; 14 - parapseul parapetului;
tie; 17 - pontil d:pontil de interpunt
la (v. definitia 2,5)lisul fundului; 27
(puntea) dublului
- invelisul gum(
23 - invelisul bord
centura puntii int
26 - invelisul pun
interpunte si punt,
lacrimara a puntii
seoala puntii prine
intre pontil 9i pur
11.2.3. NOMENC:
CORPULT.
Din reprezenipetrolier, eonstruidentiaza urrnatoar
suport central (1n (navelor cu simplu f
carlinga laterals (In5- longitudinaljivarangei; 7 - ncr
usurars ; 8- tabla70 - coasta irrtari
dinala de bordaj
versa intarita a pu
de punte ; 17 - n
nervura orizontala
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 11/60
! ! i I ! . Y & . . , , o , - - - - - - - - - - - - - - 1 I l ! J £ 1 ! I I 4 1 1 1 1i lZ £ & ! I I \ I _ I I ! I ! ! I l l~ I I I I I I i l l ! l , ; y · · c . I : ? ! I I Y · · - , . , . _
Fig. 11.8
73 - guseu de leg
stringherului de b <
coasta de interpnni
longitudinalade be
z?na centurii pun
cipale : 75 - sem:
puntii prineipale; 1
gitudinala de punt
montant al pereteltuclinal de interpunorizontala a peretel
tudinal de interpun
rama longitndinala
de magazie; 20 - ir
vertic ala a ramei
magazie; 21 - ell
interpunte pentru
dare a ramei longitr
gurii de magazie «
de rigidizare si bra
legatura}: 22 - C1
punte; 23 - mOD
peretelui longitudin
guseu de legatura in
ta de interpunte 9 iversa puntii prinei
puntii principale ~
semitraversa punti
legatura intre coas
28-guseu de print
29-guseu de leg at
30 - gu~eu de lega
intermediara : 31 -
~i tabla marginala :
blului fund; 35-
puntii principale : ~
puntii principale; ,
- invelisul peretelr
Obseroatia 11.
fig. 11.7 ... 11.9, voconstructiei plansee
vor nornencla si ana:
structii anexe; care 1
19 - guseu de lega tura (en nervuri de rigidizare) a tra versei pun tii princi-
pale eu bordajul interior : 20 - montant al peretelui longitudinal; 21-guseu de legatura (cu nervuri de rigidizare) intre montantul pereteluilongi-
tudinal si travers a puntii principale : 22 - chila : 23 - invelisnl. fundului :
24 - invelisul (puntea) dublului fund; 25 - guseu de legatura (cu nervuri
de rigidizare) Intrc montantul peretelui longitudinal si puntea dublului fund;
26 - invelisul gumei (guma); 27 - invelisul bordajului exterior; 28 - cen-tura puntii principale; 29 - invelisul bordajului interior; 30 - tabla la
crirnara a puntii prineipale; 31 - invelisuljiuntii principale : 32 - invelisulperetelui longitudinal (din tabla ondulata vertical).
11.2.4. NOMENCLATURA ELEMENTELOR DE STRUCTURA PRINCIPALE ALE
CORPULUI DE NAVA CONSTRUIT fN SISTE:'ti DE OSATURA. COlHIHNAT
In fig. 11.9 este reprezentata sectiunea transversala maestra a unei
nave de tip portbarje construita in sistem de osatura combinat. Se pot
evidentia urmatoarele clemente de structura principale: 1 - varanga : 2 -
suport central (in cazul navelor eu dublu fund) san carlinga centrala (in
cazul navelor eusimplu fund) ; 3 .s.. suport lateral (in eazul navelor eu dublu
fund) sau carlinga Iaterala (in cazul navelor cu simplu fund); 4 - longitu-
dinala de fund; .5 - lonzitudinala de dublu fund; 6 - nervura verticala de
rigidizarc a varangei; i-nervura orizontala de rigidizare a varangei In
zona decuparii de usurare : 8 - tabla rnarginala : 9 - guseu de gurna : 10
- coast a de cala : 11 - coasta de iriterpunte : 12 - stringher de bord aj ;
11.3. DESCRIl
lL3.1. CONSTRU
11.3.1.1. Consi
Planseul areiritr-nn planseu sir
• fnveli~ul pl a
54
;.,
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 12/60
73 - guseu de legatura a
stringherului de bordaj cueoasta de interpunte; 74 -
longitudinala de bordaj din
zona centurii puntii prin-
cipale ; 15 - semitraversa
puntii prineipale; 16 - Ion-
gitudinala de punte; 17-montant al peretelui ) ,Qngi-tudinal de interpunte ;'178-
orizontala a peretelui Iongi-
tudinal de interpunte : 19-
rama longitudinala a guriide magazie; 20 - intaritura
verticala a ramei gUTii de
magazie; 21 - curent de
interpunte pen tru consoli-
darea ramei longitudinale a
gUTii de magazie (eu guseude rigidizare si braehet de
legatura}: 22 - eurent de
punte; 23 - montant alperetelui longitudinal; 24 -
guseu de legatura intre coas-
ta de interpunte si semitra-
versa puntii prineipale (bratol}; 25 - gu::eu de legatUTa intre semitraversa
puntii principale ~i montantul peretelui longitudinal de interpunte ; 26-
semitraversa puntii intermediate (eu capatul in consola}: 27 - guseu de
legatura intre coasta de cala si semi traversa puntii intermediate (bratol};28-guseu de prindere a semitraversei de montantul peretelui longitudinal;
29-guseu de legatura intre coasta de interpunte si puntea intermediara :
30 - guseu de legatura intre montantul peretelui de interpunte si puntea
interrnediara : 31 - guseu de legatura intre montantul peretelui longitudinalsi tabla marginala : 32 -- chila 33 - invelisul fundului; 34 - invelisul du-blului fund; 35 - invel isul gurnei; 36 - mvelisul bordajului; 37 - centura
puntii principale : 38 - tabla lacrimara a puntii principale : 39 - invelisulpuntii principale; 40 - i:nveli~ul peretelui longitudinal de interpunte : 41- invelisul peretelui longitudinal; 42 - mvelisul puntii intermediare.
Obseroaiia 11. 8. Elementele de structura principale, nomenclate dupa
fig. 11.7, .. 11.9, VOl' fi definite ~i analizate in § 11.3 cu prilejul descrierii
constructiei planseelor din care acestea fac parte. In cadru1 aceluiasi paragraf, se
VOl' nomencla si analiza elementele de structura ale unar plansee, respectiv con-
structii anexe, care nu au putut fi reprezentate pe figurile amintite mai inainte.js
) . 1 1 1
r.
€ i t ~ ~ ~ j\2
ersei punt ii princi-ongitudinal; 21-
rtul peretelui longi-invelisul fundului;
~gaturi (cu nervuri
rtea dublului fund;
exterior; 28 - cen-)r; 30 - tabla 1a.ale : 32 - invelisul
'HINCIPALE ALE
\IURA COMBJNAT
,1a maestra a unci
combinat. Se pot1 - varanga ; i-lrlingfL centrala (inII I navelor Cll dublufund); 4 - longitu-ervura verticala de
zare a varangei in
useu de guma : 10ringher de bord aj ;
RD.
t
III'I
3S
Fig. 11.9
11.3. DESCRIEREA CONSTRUCTIEI CORPULUI NAVEl
11.3.1. CONSTRUCTIA PLAN~EELOR
11.3.1.1. Consideratii generale
Planseul are definitia 11.4. Dupa cum rezulta din aceasta definitie,intr-un planseu sint cuprinse doua parti constructive:
• inveli~ulplanseului (placa de baza), format din table drepte sau curbe;
55
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 13/60
barele pot fi : de
care este bara de inr rucisare : 3 - cimp de
placa (v. definitia 11.11).
Obseruai ia 11.11. La planseele construite
In sistem e t c osatura mixt , distantelc dintre
elernentele osaturii transversale si dintre e1e-
mentcle osat urii longitudinale 'difer3. foarte
putin si, in consecintii, cirnpurile de placa au
forme aproape patratice III
b) Planseele em-be, Au invelisul format din D
placi cu simpla sau dubla curb1.~ra ~i osatura 3
din bare eurbe. Obisnuit, sint considerate plan- Fig. lLll
:;;ee curbe planseele de gurn;l pe toata lungi-
mea na vei si res pee ti v plansecle de fund si de borda j e din zonele de Iaextremitilt( , ,
Contu'rul de rezem are al planseelor curbe are, de regula, forma uncilinii strimbe inchise
Particularitatile geometriee 9i de rezemare, prezentate mai1nainte, in-
greuneaza calculele de dirnensionare a elementelor din struetura planseelor
curbe. Din acest rnotiv, in activitatea de proiectare navala, se mal obisnuieste
inca sa se adopte, la dimensioriarea elementelor de structura pentru planseele
eurbe, schemele de ealeul ale planseelor plane echivalente, eu aplicarea ul-terioara a unor corectii.
Obseruatia 77.12. Consideratiile faeute in cadrul punctului a), referi-
toare la elementele si sistemele de constructie ale planseelor plane (v. de-finitiile 11.9, 11.10, 11.11 9i observatiile 11.9, 11.10, 11.11), sint valabile
~i pentru planseele curbe III
In continuare, se prezinta descrierea constructiei tipurilor principale
de plansee intilnitc In structura corpului navei.
fdrcpte sau curbe ,
B
:e parte, planscele. 1r longitudj'nale
atea utilizarii, in
rsal, 2mbg7JudinalI .
:~ plan~cc ell SlS-
• " , :" J ...
.vei SlIlI de uoua
Jtul c a atit tablele
onsiderate plansee
centrala a navei,.,'11.
iri ta tea cazurilor,
itrat) san en un-
~,tzA osatura plan-'ii foartc rnic fata
in cadrul osaturii
'e se numesc bare
ape perpendicular
secundara sau de
parte din osatura
ruit in sistern de11.3.1.2. Planseele de fund
'. a unui planseu
rturii longitudinal
a: ABeD - COn -
.crnent a1 osaturii
de directie prin-t turii transversale,
Definifia 17 .12. Planseul a carui placa de baza apartine invelisului fundu-
lui navei este clenumit planseu de fund \II
Din punet de vedere eonstructiv, se deosebesc doua tipuri de plans ee
de fund, si anume: cu simplu fund si cu dubht fund.Alegerea tipului de planseu de fund se face in functie de lungimea de
ealeul, L, a navei.
La navele eu L <SOill
se prevad plansee de fund eu sirriplu fund.Planesele de fund eu dublu fund se prevad la navele de transport mar-
furi dupa cum urmeaza :
• pentru SO ~ L < 61 ill, intrc peretele prova al cornpartimcn tulu
masini ~i peretele picului prova (v. definitia 11.13);
G pentru 61 ~ L < 76 m, in afara eompartimentului rriasini pina la
peretele picului prova si pieului pupa (v. definitia 11.14) sau eel put in
pina la peretele pupa al iesirii din tunelul arborelui portelice :
e pentru L ? 76 rn, pe intreaga lungime a navei intre peretii picurilor
Definitia 11.13. Pieul prova este com partimentul etans eel rnai apro-
piatcle etrava navei IiDefinifia 11.1-4. Picul pupa este compartimentul etans eel mai apro piat
de etamboul na vei ~
Initial dublu( fund a fest specific navelor destinate transnortului de
marfuri'us~atc. La navele petroliere, in zona taneurilor de marfa, s - a adoptat
ac parte din os a-
onstruit in sistem
sistern de osatura
ezemare; 7 - ele-
incipala ; 2 - ele-are; 3 - cimp de
tul de placa apar-
. ii, cuprins intre
ipala si respectiv
opiate, se numeste
57
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 14/60
a osaiura planscului, fermata dintr-o retea de drepte sau curbe,incrucisa tc.
Prin analogie cu corpul navel, din a carui structura face parte, planscele
pot sa aiba doua tipuri de clemente de : osatura (v. § 11.1.1): longitudinale
si transversale. Existenta acestor elemente ofcra posibilitatea utilizarii, in
~onstmctia planseelor, a trei sisterrie de osatura : transversal,si mixi (v. § 11.2.1). La acelasi com de nava pot s a existe plansee en sis-teme de osatura diferite. ' , . ,
Dupa forma lor I planseele care alcrd~uiesc corpnl ,~a vei sint de doua
feluri: plane si curbe.a) Planseele plane. Caracteristic acestor planyee este iuptul ca a tit tablsle
invelisului cit yi barele osaturii sint drepte. De regu18., sint considerate plansee
plane planseele de fund, de punti, de bordai e din zona centralii a na vei,precu~ y1 l)lan~eele din peretii transversali : ; ; ' i longitudinali,
Conturul de rezernare al planseclor plane arc, in majoritatea cazurilor,
forma unui patrulater en unghiurile drepte (dreptunghi, p{lhat) san cu un-
ghiurile apropiate de eele drepte (trapez). Barele care formeazji osat ura plan-
seelor plane sint dispuse, de obicei. paralel san sub 1.111 ungbi toarte mic fapde laturile eonturului de reazem.
Dupa gradul de participare la structura planseului, barele pot fi : dedirectiepr·incipala si de incrucisare.
Defimfia 11.9. Barele care detin ponderea numericji in cadrul osaturi i
planseului si preiau cea rnai mare parte a sarcinii exterioare se numese barede directie principals III
DefiniJia 11.10. Barele dispuse perpendicular sau aproape perpendicular
pe cele de directie principala se numesc bare de directie secundara sau deincrucisare II
Obseroaiia 11.9. Daca barele de directie principala fac parte din osatura
transversala a corpului navei, atunci planseul este construit in sistem deosatura transversal iii
Obseroatia 11.10. Dad barele de directie principalii fac parte din os a-
tura longih{dinala a corpului navei, atunci planseul este construit in sistemde osatura longitudinal I!Il
In schita de principiu a unui planseu construit In sistem de osatura
transversal (fig. 11.10) se disting: ABeD - conturul de rezemare; 1 - ele-
ment al osaturii transversale, care este bara de directio principal a ; 2 - ele-ment al osaturii longitudinale, care este bara de incrucisare : 3 - dmp deplaca (v. definitia 11.11).
care este bara de
placa (v. definitia
O b S e Y I J a h : a 11.1/
in sistern de osa tm
element de osaturri
mentele osaturii lc
putin si, In corisecir
forme aproape patr
b) Plauiieele cur
placi cu simpla sandin bare curbe. Obis
~ee curbe plan~cel~mea navei si respecextrerni tilu.
Con h{ml de rez
linii strimbe inchise.
Particulari t a tilegreuneaza calc ulele ,
curbe. Din acest mot
inca sa se adopte, la
curbe, schemele de (
terioara a unor cor,
Obseruaiia 11.12
toare la d~menteleIinitiile 11.9, 11.10,
si pentru planseele (
In corrtinuare,de plan:;;ee. Intilnite
1 2
Definit 1 : a 11.11. Elementul de placa apar-
tinirid inveli:;:ului planseului, cuprins intre
B doua bare de directie principalii si respectiv
doua bare de incrucisare apropiate, se numeste
cimp de placa III
In schita de principin a unui planseu
construit In sistern de osatura longitudinal
(fig. 11.11) se pot evidentia : A BCD - COIl-
e turul de' rezemare : 1- element al osaturii
longituclina1.e, care cstc bara .de directie prin-cipala : 2 - element 8 . 1 osatur ii transversale,
11.3.1.2. Planse-
Definiiia 11.72.
lui navei este denu
Din punct de v
de fund, si anume :
Alegerea tipuluicalcul, L, a navei ,
La navele cu LPlanesele de fun
furi dupa cum urrn.
• pentru S O , , ; ;
masini si peretele pi
o pentru 61 ,,;;
peretelo picului pro
pina 1 0 1 perctele pur
@ '! pentru L ? ~
Defim:fia 17.73.
piat de etrava nave
Definitia 17.U.de etamboul navei I
Initial, dublul f
marfuri 'uscatc. La na
A/
(
IJ1
- 1 \
1\ L ' .\
!J
3
Fig. 11.10
56
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 15/60
sistemul de constructie cu simplu fund, pen-
tru a se exclude existenta unor spatii libere
in care s-ar fi putut aduna vapori inflamabili.
:~ In prezent, normele IMO, referitoare la polua-
._, rea marina, prevad obligativitatea utilizarii
dublului fund si in zona tancurilor de marfa
de la navele petroliere. Chiar dad se va
reveni asupra acestei prevederi, in cazul
navelor pur petroliere, ea va ramine valabila
pen tru na vele combinate petrolier - vrachier,petrolier - mineralier.
Dublul fund indeplineste urmatoarele Iunctiuni:
~ impiedica inundarea compartimentelor in cazul producerii unor avar n
la fundul navei;
• mareste rezistenta corpului navei la solicitarile exterioare statice
~l dinamice;' ,
• Iimiteaza un volum etans in care sint amplasate tancurile de cornbus-
tibil, ulei, apa tehnica ~i potabila, balast etc.
Functiunile amintite mai inairite sint indeplinite, in conditiuni bune,
dad dublul fund are 0 inaltirrie, in dreptul PD, suficient de mare 9i daca
se extinde cit mai aproape de bordaje. 0 forma simplificata a dublului fund
dintr-un bord, in sectiunea transversala maestra, este data in fig. 11.12.
Se noteaza cu d, linia de intersectie a tablei marginale (v. definitia 11.15)
cu inveli~ul exterior al navei si eu P, punctul de intersectie al ei cu ]}[.Fie PI, punctul de intersectie al prelungirii liniei bordajului cu LB. Prin
PI s~ duce dreapta d1, care formeaza cu LB un unghi de 25°. Solutia cons-
tructiva a dublului fund se considera buna dad punctul Peste situat
deasupra dreptei d1•
Dejiniiia 11.15. Tabla care Iirniteaza dublul fund In zona gurnei poartadenumirea de tabla marginala II
Obseroatia 11.13. Tabla marginala poate sa aiba trei pozitii fata de pla-
nul orizontal, si anume: in prelungirea acestuia (fig. 11.13, a ) , inclinata i1 1
sus (fig. 11.13, b ) si inclinata in jos (fig. 11.13, c).
2
Fig. 11.12
c
Fig. 11.13 o J b ) c )
9 - guseu de gurna,
tans ; 12 - guseu de
planseul de fund seOsatura transve
11.16).
Definipia 11.16.plan~eului de fund, s
navelor cu simplu ft~fund) se numeste v
De regula, ~arar
avind sudata pe Iatu
din tabla flan~ata (v
sudata de invelisnl i
sudata de carhngi (cObservatia 11 14
lungime 0 i5L m';~lS:', J - ( t.
varangelor de tip pl
Indiferent de tipul lor, planseele de fund au conturnl de rezemare de-
terminat de bordaje si pereti (transversali si longitudinali).
In continuare, se descrie constructia diferitelor tipuri de plansee de fund.
a) Plansee de fund cu simplu fund construite in sistem de osatura trans-
versal. Sint specifice navelor destinate [transportului de marfuri uscate
si se compun din urmatoarel.e elemente (v. fig. 11.14): 1 - varanga cu inima :
2 - carlinga centrala ; 3 - carlinga laterala : 4 - chila : 5 - invelisul fundu-
lui 6 - invelisul gumei; 7 - nervura verticala de rigidizare a varangei
(se prevad la varangele cu gauri de usurare).
Pe linga elementele de constructie propriu-zise ale planseului de fund,enurnerate unai Tnairrte, in fig. 11.14 mai sint reprezentate si: 8 - coasta :
58
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 16/60
1simplu fund, pen-·a unor spatii libere
1a pori inflama bili.referitoare la polua-ativitatea utilizariicaneurilor de mariaChiar dad se va
rrevederi, in cazul
. va ramine valabilapetrolier - vrachier,
aneurile de combus-
2 . l' 9 e\ -,
\\\,
0)
iducerii unor avar n
~ cxterioare statice =r:"¥
..:..~li~a2_'=:t_"~"
- .S
in conditiuni bune,
nt de mare 5 1 dacaata a dublul~i funddata in fig. 11.12.
Iv definitia iUS}t~r~eetie a1 ei cu ]}[.
lajului eu LB. Prinle 25°. Solutia cons-
ictul Peste situat2
Ii )
zona gurnei poarta
l pozitii f,ata. de pl~-.1.13, a ), mclmata m '~
5
L )
Fig. 11.14
b ) c )
9 - guseu de gurna : 10 - invelisul bordajului; 11 - perete transversal e-tans : 12 - guseu de legatura. intre earlinga si perete. Cu aceste clementeplanseul de fund se afla in contact direct.
Osatura transversala a plansenlui se compune din varange (v. definitiat 1.16).
Definiiio: 11.16. Elementul de ostura transversal, indus in strueturaplanseului de fund, si avind capetele limitate de cele doua bordaje (in cazulnavelor cu simplu fund) sau de tablele margina1e (in eazu1 navelor eu dublufund) se numeste varanga 1 J I
De regula, varanga poatefi constituita ; dintr-o inima verticala din tablaavind sudata pe latura superioara 0 platbanda orizontala : dintr-o platbanda
din tabla flansata (v. fig. 11.14, c ) . Latura inferioara a inimii varangei estesudata de invelisul fundului navei. De asemenea, inima varangei rnai cste
suda ta de carlingi (cen trala si Ia terale) .
Obseroatia 17.14. In zona compartimentului masini ~i pe porriunea delungimo O,2SL, masurata de Ia etrava spre pupa, nu se admire utilizareavarangelor de tip platbanda din tabla flansata ~
urul de rczemare de-inali) .ri de plansee de fund.em de osatura trans-
i de marfuri uscate, - varanga ell inima ;. 5 - invelisul fundu-
~igidizare a' varangei
,e planseului de fund,
-ntate si : 8 - coasta :
59
_________ ~;fi! ..' j F - - - . . .- . .I"I_Il!I>""i1:""-_n~.... ............._"""'....;. ...... •. .~-..... •
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 17/60
In cazul navelor cu simplu fund construit in sistem de osatura trans-
versal, varangele sint dispuse la fiecare coasta (mai putin in dreptulpereti10r
transversali etansi, care preiau si rolul varangelor) si pot fi continue sau
intrerupte in dreptul carlingii centrale. De asernenea, este admisa aplicarea
decuparilor de usurare in inima varangei, dar, in acest caz, se impune in-
troducerea nervurilor vertic ale de rigidizare (v. fig. 11.14, i).Osatura lorigitudinala a planseului cuprinde earlingi1e (centrale si la-
terale) (v. definitia 11.17).
" De fin i J ia 11.17. E1ementul de osatura longitudinal, indus in structura
planseului de fund, situat in planul diametral a1 navei sau la 0 anumita
distanta fata de acest plan, este denumit carlinga centrala (suport central)
respectiv carlinga Iaterala (suport lateral) II
Carlinga (centrala ~i Iaterala) este constituita dintr-o inima verticala
din tabla avind sudata pc latura superioara 0 platbanda orizontala. 1n8.1-
timea earlingii este egala cu cea a varangei in locul de incrucisare (v. fig. 11.14,
a, d , e, f, g , h).
Obseruasia 11.15. La navele eu L < 40 m, exceptind portiunea de lun-
gime O,2SL, masurata de la perpendiculara prova spre pupa, se pot prevedea
carlingi laterale din diferite profile (v . fig. 11.14, b ) sudate peyarange II
Carlinga centrala se extinde, pe cit posibil, pe intreaga Iungfme a navei
~i este continua intre peretii transversali etansi. La navele cu L < 60 m,
carlinga centrals poate fi si intrerupta in dreptu1 varangelor (v. fig. 11.14, d) .
Obseroa i ia 11.16. Carlinga centrala poate sa lipseasca din compartimentul
masini, dad lonjeroanele postamentelor masinilor principals se extind pe
toata lungimea compartimentuluisi se continua in afara acestuia cu gusee l 1 l i
Carlingi1e 1aterale se extind pe cea mai mare parte din lungimea navei
(de preferat, cit mai mult posibil spre prova), sint intrerupte in dreptul van-
rangelor (v. fig. 11.14, e) si pot sa aiba decupari de usurare.
Prinderea carlingilor (centralii ~i Iaterala) de peretii transversali etansi
se poate face in urmatoarele moduri:
• inima se sudeaza 1a peretele transversal etans, iar p1atbanda este
prevazuta cu guseu de legatura orizontal (v. fig. 11.14,1) (in acest caz, latimea
guseului la perete trebuie sa fie egaUi.cu eel putin dublul Hitimii platbandei
carlingii respective);
• inima si platbanda se sudeaza la perctele transversal etans, iar plat-
banda este prevazuta cu guseu de legatura (v. fig. 11.14, g) (in acest caz,inaltimea guseului trebuie sa fie egala eli eel putin jumatate din inaltimea
carlingii respective);
• inima se sudeaza la peretele tsansversal, iar platbanda carlingii se
continua cu cea a guseului (v. fig. 11.14, h) (in acest caz, ina.l\imea guseului
trebuie sa fie egala cu eel putin inaltirnea carlingii respective).
Din cele prezentate mai inainte rezulta concluzia 11.1.
Conciuzia 11.1. In structura planseelor de fund cu simp1u fund construite
in sistem de osatura transversal, varangcle reprezinta barele de directie
principala, iar car lingile barele de incrucisare •
b) Plansee de fund cu simplu fund construite in sistem de osatura lon-
gitudinal. Sint specifice navelor petroliere intrate in exploatare inainte de
aparitia prevederilor IMO, referitoare 1a obligativitatea utiljzarii dublulu~
fund in zona tancurilor de marfa. De asemenea, acest tip de plansee se mal
utilizeaza in zonele tancurilor Iaterale ale navelor combinate petrolier-vra-
chier, petrolier-mineralier.
. In fig. ILlS, 1j
slmplu fund constru
1a nave Ie petroliere
din tancul central'-
(v. fig. 11.15) sau c'a
raUl.; 5 - lono'itudin8' b
- l11veli~ul funduJ
(nervura verticala de
12 - mont ant al car:
c:~t~ale); 13 - gllsengIdlzare a guselllui .
Pe linga eleme~
enumerate mal inain
coasta intarita (v. fide gurna : 18 - lon@
nervnrq de rigidizar
coastei cadru: 22 _
sau montant cadru al
a peretelui; 24 - ne
vura de rigidizare a 11
27 - guseu de legat
central: 28 - guseu
tudina1 si varanga d
se afla in contact d
Osatura transver
11.16), care se dispun
Distanta intre varans
construit in sistem de
cu decupari de USura
tantilor 10 si a s~mir
dreptul longitudinale
. Osatura Iongitur
~l laterale) (v. definit
Carlinga centrala
time cu cea a varang
inalta decit cea a Vi
imma carlingii cent:
(v. fig. 11.15, c, d ; 1
Obse rv ati a 1 1.1 7.stituie si roiul earling
.Carlingile Iateral:
tancurile centrale cit
intarit] ai peretilor tl
Referitor 1a prin.range rarnin valabile
D efin i fia 17.18.fllndului si a carui in:
gitudinala de fund ~
Longitudinalele c
banda cu bulb, T, COlTlI_ltre peretii transvor:
cials ( V . fig. IUS, a
60
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 18/60
stem de osatura Ion-xploatare inainte d~
.a utilizarii dublului
ip de plangee. se mai
ibinate petroher-vra-
in fig. 11.15, 11.16 sint reprezentate doua tipuri de plansee de fund eu
simplu fund construite in sistem de osatura longitudinal, frecvent iritilnite
la navele petroliere , Ele se compun din urrnatoarele elemente : 1 ~ varanga
din tancul central; 2 ~ varanga din tancul lateral; 3 ~ carlinga centrala
(v. fig. 11.15) sau carlinga centrala intarita (v. fig. 11.16); 4 ~ carlinga late-
rala : . 5 ~ longitudinal a de fund; 6 ~ longitudinala de gurna; 7 ~ chila;
8 - invelisul fundului; 9 ~ invelisul gurnei; 10 ~ montant al varangei
(nervura verticala de rigidizare a varangei); 11 - semimontant al varangei;
12 - montant al carlingii centrale (nervura verticala de rigidizare a carlingii
centrale); 13 - guseu de rigidizare a carlingii centrale; 14 - placuta de
rigidizare a guseului; 15 ~ guseu de legatura intre carlinga centrala 9i varanga ,Pe linga elementele de construe tie propriu-zise ale planseului de fund,
enumerate mai inainte, in fig. 11.15, 11.16 mai sint reprezentate si: 16-
coasta intarita (v. fig. 11.15) sau coasta cadru (v. fig. 11.16); 17 - guseu
de gurna; 18 - longitudinal a de bordaj: 19 - invelisul bordajului : 20-nervura de rigidizare a coastei cadru; 21 - seminervura de rigidizare a
coastei cadru; 22 - montant intarit al peretelui longitudinal (v. fig. 11.15)
sau montant cadru al peretelui longitudinal (v. fig. 11.16); 23 - longitudinala
a peretelui; 24 - nervura de rigidizare a montantului cadru; 25 - seminer-
vura de rigidizare a montantului cadru; 26- invelisul peretelui longitudinal;
27 - guseu de legatura intre peretele longitudinal si varanga din tancul
central; 28 - guseu de legatura intre montantul Intarit al peretelui longi-
tudinal 9i varanga din tancul lateral. Cu aceste elemente planseul de fund
se afla in contact direct.
Osatura transversala a planseului este format a din varange (v. definitia11.16), care se dispun in dreptul coastelor intarite, respectiv a coastelor cadru.
Distanta intre varange este, deci, mai mare decit in cazul planseului de fund
construit in sistem de osatura transversal. Inimile varangelor pot fi prevazute
cu decupari de usurare (v. fig. 11,15, a) si rigidizate prin intermediul mon-
tantilor 10 si a semimontantilor 11 (v. fig. 11. 15, a, b ; 11.16, a) , dispusi in
dreptul longitudinalelor de fund.
Osatura longitudinala a planseului-cste fermata din carlingi (centrala
9i laterale) (v. definitia 11.17) 9i longitudinalele de fund (v. definitia 11.18).
. Carlinga centrala poate sa fie comuna (inima carlingii are aceeasi 1n3.1-
time cu cea a varangei) (v. fig. 11.15) sau intarita (inima carlingii este mai
inalta decit cea a varangei) (v. fig. 11.16). Pe intervalele dintre varange,
inrma carlingii centrale este intarita cu montantii 12 si guseele 13(v. fig. 11.15, c, d ; 11.16, b , c, d ) si, uneori chiar cu nervuri orizontale.
Obseruaiia 11.17. Prin existenta unui perete longitudinal in P D se sub-
stituie si rolul carlingii centrale, motiv pentru care aceasta va lipsi f!l
.Carlingile laterale se prevad la navele petroliere cu L ~ 200 m, atit in
tancurile centrale cit si in cele Iaterale, si se dispun in dreptul montantilor
intariti ai peretilor transversali etansi formind, impreuna cu acestia, cadre.
Referitor la prinderea carlingilor de peretii transversali etansi si de va-
range ramin valabile consideratiile de la punctul a).
Definitia 11.18. Elementul de osatura longitudinal sudat de invelisul
Iundului si a carui iniiltirne este mai mica dedt a carlingilor se numeste 10'1-
gitudinali de fund II ' , ~
Longitudinalele de fund sint formate din diferite tipuri de profile (plat-
banda en bulb, T, cornier cu aripi egale, cornier cu aripi neegale etc.) continue
intre peretii transversali etansi. Varangele sint prevazute cu decupari spe-
ciale (v. fig. 11.15, a; 11.16, a), in scopul trecerii longitudinalelor prin ele.
l de osatura trans-
in dreptul peretilor
lot fi continue sau
:e admisa aplicarea
caz , se impune in-
1.14, i) .
;i1e (centrala ~i la-
indus In structura
. i sau Ia 0 anumita
ala (suport central)
[-0 inima verticala
da orizontala. Inal-
.icisare (v. fig. 11.14,
1 portiunea de lun-
~a, se pot prevedea
date pe varange ~
19a lungime a navel
rvele cu L < 60 m,
.Ior (v. fig. 11.14, d ).
din compartimentul
cipale se extind pe
acestuia cu gusee III
din Inngimea navei
rpte in dreptul van-
surare.
itransversali etan9i
iar platbanda este
(In acest caz , latime~
.il latimii platbandel
-ersal etan:;;, iar plat-
.14, g) (in acest caz,natate din inaltimea
.atbanda carlingii se
lZ inaltimea guseului
3pectiv~).
11.1.
nplu fund con~trui~e
i. barele de directie
61
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 19/60
b )7 5 5 7
d)
Modul de imbinare 81 1
se poate vedea in fig. 1
tudinala de fund: 2 - 'etans : 4 - guseu de leEde fund si peretele traneste continuu, adic8 tr
vers etans.Din consideratiih- f
concluzia 11.2. ' -
Concluzia 11.2. Infund cu simplu fund COl
tura longitudinal, carlireprezinta barele de d
rite si respectiv comurde incrucisare II
c) Plansee de fundversal. Sint specifice naconstruite in sis tern deacest tip de plan~eu priunei varange etanse ( £ i l
decupari de usurare) (f:
Dupa cum se poate
construit in sistem de 0:
elemente : 1 - varanga I
rare) ; 3 - varanga schellmarginal a ; 7 - chila; cinvelisul dublului fund;nervura de rigidizare a '\schelet : 14 - profilul inschelet; 16 - mont ant a:18 '- brachetul suportuli
Pe linga elementelecu dublu fund, enumer79 - coasta : 20 - guse'aceste clemente planseu
Observatia 11.18. Inde gurna lipsesc, rolul (
Osatura transversalnitia n.16): etanse, cu
Varangele etanse seprecum ~i in locurile de ;a, f). Ele sint constituitrare, avind inaltirnea eE
Varangele cu inima
coasta (mai putin 1a C(
dispunerea varangelor C1
care sa nu insumeze rna:
libere se vor prevedea v
Aceasta solutie Call
• Ia navele destin
Sectionea A -A Secflunfi i tG c- c13 .3
f
8 5
c )
Fig. 11.15
\
5
b)I
C)
Fig. 11.16
d )
62
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 20/60
e l i
Modul de imbinare al longitudinalei de fund eu peretele transversal etansse poate vedea in fig. 11.17, unde s-au faeut urmatoarele notatii: 1 - longi-tudinala de fund; 2 - invelisul fundului; 3 - invelisul peretelui transversaletans : 4 - guseu de legaturi intre longituclinala 'de fund si peretele transversal etans. Guseul 4
oeste eontinuu, adica trece prin pereteletrans-vers etans.
Din consideratiile facute mai inainte rezulta
concluzia 11.2. '
Concluzia 11.2. In structura planseelor defund eu simplu fund eonstruite in sistem de osa-tura longitudinal, earlingile si longitudinalelereprezinta barele de directie principala, inta-rite si respectiv comune, iar varangele barelede incrucisare •
e) Plansee de fund eu dublu fund construite in sistem de osatura trans-versal. Sint specifice navelor de transport at marfuri uscate, cu L ;. 50 rn,construite in sistem de osatura trasnversal. In fig. 11.18 este reprezentatacest tip de planseu prin trei sectiuni transversale aflate in corespondent a :unei varange etanse (fig. 11.18, a) ; unei varange cu inima (prevazuta cudecupari de usurare) (fig. 11.18, b ) ; unei varange schelet (fig. 11.18, c) .
Dupa cum se poate vedea din fig. 11.18, planseul de fund cu dublu fund
construit in sistern de osatura transversal, are in structura sa urmatoareleelemente : 1 - varariga etanse : 2 - varanga cu inima (cu decupari de usu-rare) ; 3 - varanga sehelet; 4 - suport central; 5 - suport lateral; 6 - tablamarginala : 7 - chila; 8 - invelisul fundului; 9 - invelisul gurnei; 10-invelisul dublului fund; 11 - nervura de rigidizare a varangei etanse : 12-nervura de rigidizare a varangei cu inima : 13 - profilul superior al varangeischelet; 74 - profilul inferior al varangei schelet; 15 - mohtant al varangei:schelet; 16 - montant al suportului lateral; 17 - braehetul tablei margin ale ;18 - brachetul suportului central.
Pe linga elementele de constructie propriu-zise ale planseului de fundcu dublu fund, enumerate mai inainte, in fig. 11.18 sint reprezentate si :19 - coasta : 20 - guseu de gurna : 21 - inveli~ul bordajului. Cu toateaceste clemente planseul de fund se afla in contact direct.
Obseroaiia 11.18. In dreptul peretelui transversal etans coasta ~i guseul
de guma, lipsesc, rolul aeestora fiind preluate de catre perete ..Osatura transversala a planseului este format a din varange (v. defi-
nitia 11.16): etanse, cu inirna si schelet.
Varangele etanse se prevad in corespondent a peretilor transversali etansi,precum si in locurile de separare ale tancurilor din dublul fund (v. fig. 11.18,a, f). Ele sint constituite din inimi de tabla vertic ale, fara decupari de usu-rare, avind inaltirnea egala cu cea a dublului fund.
Varangele eu inima (v. fig. 11.18, b , f) sintdispuse, de regula, la fiecare
coasts (mai putin la coastele prevazute cu varange etanse). Se admite
dispunerea varangelor cu inirna la maximum patru intervale de coast a , dar
care sa nu insumeze mai mult de 3,6 rn. In corespondents coastelor rarnase
Iibere se vor prevedea varange schelet.
Aceasta solutio construct iva nu este adrnisa :
• la navele destinate transportului incarcaturilor grele (minerenri) j
f 2
Fig. 11.17
63
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 21/60
Fig. 11.18
64
.. Ia toate navi
perpendiculara prova
• la toate nav:
Varangele ell inir
cu decupari de usura:
Varangele sehele
inferioa~e ~i_superioadublului fund. Legati
aces~ora en suportii,mediul rnontanti1or s, ,
Osatura longitud
.sup01'tii laterali (v.
Suportul centralinima de tabla vertic;
mult spre prova ~isprde etambou. In zona (
central va fi continue
este asigurata, de rei
Suportii laterali
prevazute eu decupai
dreptul varangelor ei
AUt varangcle cfundului, iar laturilecapetele sudate de 1
De asemenea, elernei
osaturi se sudeaza Inde incrucisare.
Treee{-ea de 1a 0 l
vazuta eu dublu fund
zuta cu simplu fund,In fig. 11.19, care
orizontala a unei astftate, se disting urma
1 - varanga : 2 - c:
3 - carlinga laterals
dublului fund; 5 - Ietans : 6 - guseu oriza carlingii (centrale;retele transversal eta
Din cele prezenrezulta concluziilc
Conclueia 11. ,3 . 1 1in sistern de osaturasi varangele schelet reiar suportii, barele I
Conciueia 11A. P
placi : inferioara, care
superioara, c.are apar
Obseroaiia 11.19.
pentru barele de dire
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 22/60
B·-B: 10/2
.I
l ID8 16
• la to ate navele, pe portiunea de lungime 0,25 masurata de let
perpendiculara prova spre pupa;
• la toate navele, in zona compartirnentului masini.
Varangele cu inima sint formate din inirni de tabla vertic ale, prevazutecu decupari de U~UTare.
Varangele sehelet (v. fig. 11.18, c) au structura compusa din profile
inferioare si superioare sudate de invelisul fundului respectiv de invelisul
dublului fu'nd. Legatura dintre cele doua categorii de profile, cit si legat~ra
acestora eu suportii, respectiv cu tabla marginala, se realizeaza prin inter-
mediul montantilor 9i brachetilor.
Osatura Iongitudinala a planseului este format a din suportul central. si
.suportii laterali . (v, defini tia 11.17).
Suportul central (v. fig. 11.18, d), dispus in PD, este format dintr-o
inima de tabla verticala fara decupari de usurare. El va fi prelungit cit mai
mult spre prova ~i spre pupa si, dad este posibil, se leaga de etrava res pectiv
de etambou. In zona centrala a navei, pe 0 lungime de eel putin O,6L, suportulcentral va fi continuu. Pentru restul zonelor continuitatea suportului central
este asigurata, de regula, intre peretii transversali ctansi.
Suportii Iaterali (v. fig. 11.18, e ) , forrnati din inimi de tabla ver ticale,prevazute cu decupari, sint intrerupt i in dreptul varangelor cu inima )ii in
dreptul varangelor etanse,
Atit varangele cit 9i suportii an laturilefundului, iar laturile superioare de invelisul
capetele sudate de tabla rnarginala.
De asemenea, elementele celor doua
osaturi se sudeaza intre ele in locurile
de incrucisare.
Trecerea de la 0 zona a navei, pre-
vazuta cu dublu fund, Ia 0 zona, preva-
zuta cu simplu fund, se face treptat.
In fig. 11.19, care prezinta vederea
orizontala a unei astfel de treceri trep-
tate, se disting urmatoarele elemente :
1 - varanga : 2 - carlinga centrala :
3 - carlingii Iaterala : 4 - invelisul j
dublului fund; 5 - perete transversal
etans ; 6 - gnseu orizont al de legaturia carlingii (centrale 9i laterale) de pe-
retele transversal etans.
inferioare sudate de invelisul
dublului fund. Varangele 'au
Din cele. prezentatemaiinainteFig.11.19
rezulta concluziile 1l.3, 1l.4.
Conclueia 11.3. In structura planseelor de fund cn dubln fund con struite
in sistern de osatura transversal, varangele cu inima (etanse san ne etanse)
~i varangele schelet reprezirita barele de directie principala, inHirite ~ico rnune,
iar suportii, barelede incrucisare I ! l i I
Conclueia 11.d. Planseele de fund en dubln fund au In structura lor doua
placi: inferioara, care este de baza si apartino inveli~ului fundului navei ;
superioara, c,are apartinefnvelisnlui dublului fund Ii!
Obseruatia 11.79. Denumirile (intaritesi comunc) date in concluzia 11,3,pentru barele de directie principala, sint in functie de valoarea moment elor
65
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 23/60
----------- ........... _ ......... ~m!.'BI,H"il~l ;;l1; ;:W·_
de inertie, fata de axele de incovoiere, ale sectiunilor rezistente corespun-
zatoare celor trei tipuri de varange ~d) Plansee dcfund ell. dublu fund construite in sistem de osatura longitudinal.
Sint specifice navelor de lungimi rnari (vrachiere, mineraliere, petroliere etc.),
construite in sistemele de osatura longitudinal ~i eombinat. In fig. 11.20
este reprezentata 0 varianta a acestui tip de planseu prin doua sectiuni trans-
versale, aflate: in dreptul unei eoaste avirid in corespondent a sa varanga
eu inima (fig. 11.20, a ) ; in drep-
tul unei coaste interrnediare dis-pusaintre doua varange eu inima
(fig. 11.20, b ) .
Dupa eum se vede din fig.11.20, planseul de fund cu dublu
fund construit in sistern de osa-
tura longitudinal se compune din
urmatoarele elemente: 1 - varan-
gil etanse : 2 - varanga cu inima ;
3 - suport central; 4 - suport
lateral :5 -longitndinaHi de fund;
6 - longitudinala de dublu fund;
7 - tabla marginala ; 8 - chila :
9 - invelisul fundului; 10 - inve-
Iisul gur~ei; 11 - invelisul du-
b1uJ.ui fund; 12 - nervura de
rigidizare a varangei cu inirna :
13 - montant de rigidizare a
suportului lateral ; 14 - brachet
al tablei margin ale ; 15 - braehet
a1 suportului central; 16 - bra-
chet de prindere a longitudinale-
lor de varanga et anse.
Pe Linga. elementele de eon-
structie propriu-zise ale planseului
de fund cu dublu fund, cnume-
ratemailnainte.iniig.11.20mai
sint reprezentate si: 17 - coasta18 - guseu de guma. Cu aceste
elemente planseul de fund se afla
in contact direct.compune din varange (v. definitia
,9
c )
16 sd)
Fig. 11.20
j I S
Osatura transversale a planseului se
1 J .16): etanse si cu inima.Varang~lc 'etan:;;e (v. :£ig. 11.20, c, d ) 5e prevad in corespondenta perc-
~ilor transversali etansi, precurn si in locurile de separare ale tancurilor din
dublul fund. Ele sint constituite din inimi de tabla verticale , fara decupari
de usurare, avirid in:iltimea egala cu cea a dublului fund.
Varangele cu inirna sint dispuse la trei intervale de coasta , dar care S3.
I1.U insumeze mai mult de 3,6 m. Pe portiunea de lungime 0,25L, masurata
de Ia perpendiculara prova spre pupa, si in zona compartimentului rnasini,
varangele eu inima sint dispuse la doua intervale de coasta, In corespondentacoaste lor ramase libere se prevad brachetii 14 pe tabla marginala, iar le t
juma tatea distantei dintre doua varange cu inima se dispun brachetii 15,
. .pc suportul central
se extind pin a la lorVarangele eu inim'[
decupari de usurar:
JI.
Osatura Iongitu.
(v. definitia 11 .17) ,nalele de dub1u fun
Suportul centra
consideratiilor facutr
usurare ~le suportil
etansi, VOr fi prevaz
variantele prezentat
1 - suport lateral;
varanga etanse ; 1 / -
Iisul fundului; 6 - i
Definitia 17.79.dublului fund si a C 3
Iongitudinala d e du
Obisnuit, longit
Iongitudinalelor deIn majoritatea
intrerup in dreptulprin in termediul br
t~mp, si ro~uly n~rv:illecanse. Exist.; si sititree 'prin varcl11',Yel~
de solutii con~t~ucti'speciale' de etansarc
rnile varangelor etar
Longitudinalelesuporti laterali suplirr
mario In acest caz,11.22) cuprinde: 1 -
central; 3 - suport4 - suporti Iaterali
Din consideratii
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 24/60
satura longitudinal.
rre, petroliere etc.),
inat. In fig. 11.20
ioua sectiuni trans-
ndenta ~a varanga
11.20, a ) ; in drep-
te intermediate dis-
a varange cu inirna
pe suportul central ~imontantii 13, pe supor tii latcrali. Brachetii 149i /5
se extind pina 1a longitudinalele de fund si xlublu fund cele mai apropiate:
Varangele cu inirna sint formate din inimi de tabla vertic ale prevazute cu
decupari de u9urare.
ezistente cores pun-
1 1 se vede din f ig .1 de fund cu dublu
: in sistem de osa-
1a1 se compune din
emente: 1- varan-
- varanga eu inima ;entral : 4 - suport
19itudinala de fund;
1a1a de dublu fund;
rginala : 8 - chila ;
'undului : 10 - inve-
11 - invelisul du-
12 - nerv~r~l devarangei cu inima :
t de rigidizare a
teral; 1!1 - brachet
sinale; 15 - brachet.central; 16 - bra-
ere a longitudinale-
.a etanse.
elementele de con-
iu-zise ale planseului
lublu fund, enume-
ate, in fig. 11.20 mai
ate si: 17 - coasta
.e gurn~L. Cu acestenseul de fund se aflji
lirect.zarange (v. definitia
::
2
Fig. 11.21
corespondents pere-
'C ale tancurilor din
icale, Hira decupari
nd.
coasta, dar care sa
me O,25L, masurata
artimentului masini,
a . In corespond~nta
.la marginala. iar Ia
dis pun brachetii 15"
Osatura longitudinala a planseului cupriride suportii (central ~i Iaterali)
(v. definitia 11.17), longitudinalele de fund (v. definitia 11.18) si longitudi-
nalele de dublu fund (v. definitia 11.19).Suportul central si suportii Iaterali sint dispusi si construiti conform
consideratiilor facute l~ punctul c), al prezentului paragraf. Decuparile de
usurare ale suportilor Iaterali, situate in apropierea peretilor transversali
etansi, vor fi prevazute cu nervuri de rigidizare. Se recornanda una dintre
variantcle prezeritate in fig. 11.21, uride s-au facut urmatoarele notatii:
1 - suport lateral; 2 - montant de rigidizare al suportului lateral; 3-varanga etanse ; // - nervura de rigidizare a decuparii de usurare ; .5 - inve-
lisul fundului; 6 - invelisul dublului fund.
, Definiiia 11.19. Ele~entul de osatura longitudinal sudat de invelisuldublului fund si a carui inaltime este mai mica decit a suportilor se numeste
longitudinala d e dublu fun'd g " .
Obisnuit, longitudinalele de dublu fund sint dispuse in corespondenta
longitudinalelor de fund.
In majoritatea cazurilor, longitudinalele (de fund si dublu fund) seintrerup in dreptul varangelor etanse (v. fig. 11.20, c, d ), de care se prind
prin intermediul brachetilor 16. Acesti bracheti indeplinesc, in acelasi
timp, y i rolul nervurilor de rigidizare avarangelor '
etanse. Exista si situatii in care longitudinalele
tree prin varangele etanse. Utilizarca unei 2.stfel
de solutii constructive presupune luarca masurilor
sneciale de etansare a trecerilor practicate in ini-
nlile va.rangelor' etanse:
Longitudinalele de fund pot fi inlocuite cu
suporti laterali suplirnentari eli decupiiri de usuraremari.. In acest caz, osatura dublului fund ( \ 1 . fig.11.22) cuprinde rj- varariga eli inima (ctanse sau neetanse}: 2 - suport
central; 3 - suport lateral (dans san cu decupari de usurare cbisnuite}:
4 - suporti laterali suplimentari (cu decupari -de usurare mari). 'Din consideratiile facute mai inairrte rezulta concluzia J 1.5.
Pig. 11.22
67
• . J ,
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 25/60
Conchszia 11.5. In structura planseelor de fund cu dublu fund construite
in sistern de osatura longitudinal, suportii ~i longitudinalele (de fund 9 i dublu
fund) rcprezinta barele de directie principala, inH'lrite :')i comunc, iar varan-
gele, barele de incrucisare r mIn final, se vor face unele referiri asupra elementclor care Iormeaza
invelisurile tipurilor de plansee descrise in cadrul acestui paragraf.
Irrvelisurile, fundului, gurnei si dublului fund, sint formate din file de
table, de diferite grosimi, dispuse longitudinal. Grosirnea tablelor este deter-
minata de pozitia lor in configuratia rp lanseu lu i : ')1 respectiv de solicitarile
locale si generale la care sint supuse. Chila este tabla cu grosirnea maxima.De la chila spre borduri, grosimea tablelor scade treptat. De asernenea, spre
extrem itati, unde socurile datorate oscilatiilor navei pe valuri sint mai puter-
nice, grosimile tablelor fundului cresc fat a de zona centrala. De regula, gro-
simea tablelor invelisului dublului fund este aceeasi pc toata latimea compar-
timen tului etans, dar poate sa difere de la un corripartiment la altul in Iunctie
de sarcina transportata.
Irnbinarile transversale ale tablelor se 'lor face intre coaste. Distanta,
masurata longitudinal, de la rmbinarea sudata pina la coasta cea mai apro-
piata de ea trebuie S8 . reprezinte minimum 25% din lungimea intervalului
intercostal.
Pentru ilustrai
semnificative de bo
pentru transportul
cu mai rnulte punt:
33
6.
8
11.3.1.3. Planseele de bordaj
DefiniJia 11.20. Planseul a carui placa de baza apartine invelisului bor-dajului navei este denumit planseu de bordaj II
Existji mai multe criterii de clasificare a planseelor de bordaj , astfel :
• dupa forma lor, se deosebesc: planseele de bordaj plane (dispuse,de regula, in zona centrala a corpului navei) si planseele de bordaj curbe
(dispuse in zonele de la extrernitatile navei}:
• din punct de vedere constructiv, se deosebesc: planseele de bordaj
cu simplu borda} (exterior) si planseele de bordaj cu d~tblu bordaj (exterior 9iinferior) ;
• dupa pozitia lor pe iniiltirne (clasificarea este specifica navelor de
trans po rt rmarfuri usc a te cu mai multe pun ti), se deose besc : planseele de
bordaj inferioare (cuprinse intre fund si puntea inferioara) si planseele de
borda] dintre punpi (cuprinse intre doua punti).
Conturul de rezemare al unui planseu de borda] inferior este determinat
de: fundul navei, puntea inferioara ~i doi pereti transversali etansi consecutivi,Conturul de rezemare al unui planseu de bordaj dintre punti este deter-
minat de: doua punti consecutive si respectiv doi pereti transversali etansi
consecutivi,
In continuare, se va descrie constructia tipurilor reprezentative de
plangee de bordaj.
a) Plansee de borda] construite in sistem de osatura transversal. Sint
specifice navelor pentru transportul marfurilor uscate. Deasemenea, se
recomarida utilizarea lor si la navele vrachiere, petroliere, mineraliere, petro-
Iier-vrachiere si petrolier-mineraliere, cu L < 180 rn.
Alegerea sisternului de constructie transversal, la tipurile de nave men-
tionate mai iriaintc, se datoreste faptului c a acesta asigura mai bine rezis-
tenta locala a planseelor de bordaj la .actiunea sarcinilor concentrate (socurile
blocurilor de gheata, lovirile de cheu in timpul acostarii etc.). Totodata
acest sistem deconstructie ofera posibilitatea de a se obtine 0 reducere amasei corpului navei.
{ J
5 ~~':
f5~(2 13
a)
Fig. 11.2
Fig. 11.25
chiere cu tancuri c l
vrachiere f~ll-(l taneu
de pereti longitudina
£8
- - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - . - - - - - - ~ . . . . . . - - - - - - ~ - - . - - .
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 26/60
.iblu fund construiteel e (de fund si dublucomune, iar varan-
Pentru ilustrarea structurii planseelor, sine reprezentato citeva exemple
semnificative de bordaje, din zona magaziilor de marfa, caracteristico : navelorpentru transportul marfurilor uscate eu 0 singura puntc (fig. 1L23), respcc t ivell mai multe punti (inclusiv cea a snprastructurii) (fig. 11.21); navelor vra-
ir de bordaj, astfel :rdaj plane (dispuse,eele de bordaj curbe
"#
')5
2 :]
s -
4~ 25
\ $",dilJfII!'IJ I."A~~~ 9
6=~_d r~ /~J.; i;N::! l/ !JfH~(tJ . ..tt
'I I lfJ'~
telor care Iormeazari paragraf.formate din file detablelor este deter-oectiv de solicitarile
1grosimea maxima.. De asemenea, sprealuri sint mai puter-.alii. De regula, gro-ata 1atimea compar--nt la ~tu1 in functie
.re coaste. Distanta,:oasta eea mai apro-mgimea intervalului
c )
~tine invelisului bor-
b)
13
a)
planseele de b?rdaj.u borda;' (extenor 91
Fig. 11.24 Fig. 11.23
specifica navelor desebesc : planseele dead\_) si planseele de
-rior este determinat
ali etansi consecutivi.rtre punti cste deter~ti transversali etansi
r reprezentative de
I r a transversal. Sint;. De -asemenea, se'e, mineraliere, petro-
ipurile de n~ve me~-gura mai bine rezis-concentrate (socuriletarii etc.). Totodata
obtine 0 reducere a
Fig. 11.25 Fig. 11.26
chiere cu tancuri-de guma si antiruliu (sub punt e) ( f ig : . 11.25); l?-cn~clor
vrachiere Hid tancuri de gurna ~i antiruliu, dar cu magazu latera~e Iimitatede pereti longitudinali (care pot indeplini si r01u1de borda] interior) (tig. 11.26) >
69
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 27/60
Din fig. 11.23 ... 11.26 se pot evidentia urrnatoarele clemente de struc-
tura ale planseelor de bordaj construite in sistem de osatura transversal:
1 - coastri simpla (v. fig. 11.23) sau coasta de cala (v. fig. 11.24, 11.25,11.26);
2 - coast a de interpu.ite (v. fig. 11.24); 3 - coasta de suprastructure
(v. fig. 11.24) ; 4 - stringher de bJr:hj (v . fig. 11.23) ; 5 - invelisul bordajului;
6 - centura puntii interrnediare (v . fig. 11.24); 7 - centura puntii princi-
pale (v. fig. 11.23, 11.24}; 8 - ce ntura puntii suprastructurii (v. fig. 11.24);9 - nervura de rigidizare a stringherului de bordaj (v. fig. 11.23, 11.24);
10 - gU3e:l de leg\tura intre stringherul de bordaj si coas~a sirripla (v. fig.
11.23, 11.26). "Pe llnga elernentele de co istructie propriu-zise ale planseelor de bordaj ,
enumerate mai inainte, in f ig . 11.23 ... 11.26 mai sint reprezentate : 11-varanga (v. fig. 11.2), 11.24, 11.26); 12 - tabla marginala (v. fig. 11.23,
1l.24); 13, 14 - invelisunle' fundului si dublului fund (v. fig. 11.23, 11.24);15-inveli~ul gurnei (v. Iig. 11.23, 11.24, 11.26); 16-gusen de gurna (v ,
. fig. 11.23, 11.24, 11.26); 17, 18, 19 - ram a, longitudinala si invelisul tan-
cului de guma (v. fig. 11.25); 20 - guseu de legatura intre coasta de calasi tancul de gnrn~t (v. fig. 11.25); 21,22 - travers a si tabla Iacrimara a puntii
intermediate (v. fig. 11.7,1) ; 23 - bratol al coaster de cala (v. fig. 11.24);
24, 25 - traversa si tabla lacrimara a puntii principale (v. fig. 11.23, 11.24);
26 - bratol al coastei simple (v. fig. 11.25) respectiv a1 coastei de interpunte
(v. fig. 11.24); 27 - guseu de legatura intre coasta de interpunte si puntea
interrnediara (v. fig. 11.24); 28, 29, 30 - rama, longitudinala si invelisul
tancului antiruliu (v. fig. 11.25); 31 - guseu de legatura intre coasta de
interpunte si tancul antiruliu (v. fig. 11.25); 32, 33 -_ traversa si tabla lacri-
mara a purrtii suprastructurii (v. fig. 11.24); 34 - bratol a1 coastei de supra-
structura (v. fig. 11.24); 35 - gllsell de legatura intre coasta de suprastruc-
tura ~i puntea principala (v. fig. 11.24); 36, 37, 38 - montantul, orizontala
si invelisul peretelui longitudinal (bordajului interior); 39 - guseu de lega-
tura intre orizontala peretelui longitudinal si varanga ;40 - guseu de lega-
tura intre montantul si orizontala peretelui longitudinal; 41 - nervura de
rigidizare a montantului peretelui longitudinal; 42 - traversa de legatura
intre stringheru1 de bordaj si orizontala peretelui longitudinal (v. fig. 11.26) i43 - cornier lacrimar (v. fig. 11.23). Cu aceste clemente planseele de borda]
se aHa in contact direct san se invecineaza.
in principiu, osatura transversala a planseelor de botdaj prezentate
este fermata din coaste (v. definitia 11.21) simple, completata, uneori, cu
coaste £nti iri te si intermediare,Definiiia 11.21. Coasta este elemeritul de osatura transversal, cuprins
intre varanga sau gllseui de gurna si travers a sau invelisul puntii (princi-
pale, intermediate respectiv a suprastructurii), care asigura forma si rigidi-
tatea planseului de borda] in plan vertical-transyersal III
Coastele simple sint formate din diferite tipuri de profile (profile plat-
banda cu bulb, profile T, cornier en aripi neegale etc.) si se dispun, unele
de altcle, la anumite distante denumite regulamentare sau intercostale. Con-
form prevederilor R.N.R., distantele I'egalamentare maxime sint : 0,6 m
in picuri : 0,7 m intre peretele picului prova ~i sectiunea dispusa la O,2L de
la perpendiculara prova; 1,0 m in celelalte zone.
Ob se ru ai ia 1 1.2 0. Peretii transversali etansi se prind direct de invelisul
bordajului si, in consecinta, in dreptul lor nu se prcvad coaste LII
La navele cu mai multe punti exista urrnatoarele variante constructiveale coastelor simple:
70
f!il daca segmentc
de rezistent ; cliferitc11.24, a, b ) ; ,
@ dad segmcntt
modul de rezistenUl (
caz, se '/01' lua l~{l~U
Coastele inHLrite
cinci intervale inter-co
cadre care preiau. unr
Estc indicata fol-~ la navele per
zonele comnariimenh'
afara dubh~lui fund'"
@ 1a na velc pf~trorice zona a corpului
delimiteaz.i depasesteCoastele inta'rite
Coastele intermec
navele ce naviga prin ;
de a intari structura (
in acest caz, unor soli
In principiu, coas
dajului, iar capetele 1
tabla marginala, longi
prin intermcdiul guseeJ
tele se imbina ~i cu s
Osatura longitude
gherii de bordaj (v. I
Dejinifia 11.22. E
si rigiditatca planseul
denumit stringher de
Stringhcrii de bar
G la navelc pentri
'in zonele: compartimon
bustibil din afara dubl
® la navele penh
turi pentru gheaG, Iamineraliere, cu bordaju
De regula, se adop
au valoarea raportului
Stringherii de boreperctilor hans vers ali e
Obisnnit, stringhen
pe muchia Iibera 0 plat
sau numai dintr-o inirn,
(cadru) (solutie intilnit:
de bordaj sint prevazu
gherii au muchia onus:
coastele intarite sau "de
orizontale.
In varianta constrtantii 36, ai peretelui 1
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 28/60
.ind direct de invelisul
Tad coaste II
le variante constructive
G daca segmentele de coasta (de cala, respectiv de interpunte) au module
de rezistenta diferite, atunci coasta se intrerupe in drcptul puntilor (v. fig ,11.24, a, b );
o dad segrnentele de coasta (de calli, respectiv de interpunte) au acel asimodul de rezistenta, at unci coasta trece prin punti (v. fig. 11.24, c ) (in accst
caz, se VOl' lua masuri specials de etansare a treccrilor).
Coastele intarite se dispun intre peretii transverasli ~tan9i la maximumcinci intervale intercostale si formeaza, irrrpreuna en varangele 91 traversele,cadre care preiau uncle solicitar] locale rnai mario
Este indicata folosirea coastelcr intarite dupa cum uirneaza:
e la navele pentru transpor tul marfurilor uscate cu L > 30 ill, inzonele compartirnentului masini 'i 1 tancurilor de balast san combustibil dinafara dublului fund;
~ la navele petroliere, petrolier - vrachiere si petrolier-rnineraliere, in
orice zona a corpului, daca distants dintre peretii transversali etansi ee o
delimiteaza depaseste 10 m.
Coastele Intirite sint contiue pe toata inaltimea navei.
Coastele intermediate (dispuse intre eoastele simple) se utilizeaza, la
navele ee naviga prin zone eu gheturi ~i la spargatoarele de gheata, en scopul
de a intari structura de rezistenta a planseelor de bordaj care sint snpnsein acest eaz, unor solicitari mai mario .
In principiu, coastele au inimile sudate direct pe placa invelisului bor-dajului, iar capetele imbinate cu elementele planseelor de fund (varange,
tabla rnarginala, longitudinale de fund) 9i de punte (traverse, semitraverse)
prin intermediul guseelor de gnrna si respectiv a bratolilor. De asemenea, coas-tele se imbina si eu stringherii de bordaj, aeolo unde acestia exista.
Osatura longitudinala a planseelor de borda] prezentate cuprinde strin-
gherii de bordaj (v. definitia 11.22).
Definipia 11.22. Elementul de osatura longitudinal care asigurii [erma
si rigiditatea planseului de borda] in plan orizorital - lcngitudinal estedenurnit stringher de bordaj ~
Stringherii de bordaj se utilizeaza dupa cum urrneaza :
C:) la navele pentru transportul marfurilor uscatc obisnuite, cu L> 30 rn,
inzonele: compartimentului masini, picurilor ~i tancurilor de balast S2,U corn-bustibil din afara dublului fund;
® 1a navele pentru transportul marfurilor usc ate prevazute eu lnt3.Ti··turi pentru gheata, Ia petroliere, vrachiere, petrolier-vrachiere si petrolier-mineraliere, eu bordajul simplu sau dublu, pe toata Iungirnea corpului.
De regulrl, se adopta structura cu stringheri de borda] la planseele careau valoarea raportului dintre lungime ~i inaltirrie mai mica decit 2 .
Stringherii de borda] sc intrerup 1 1 1 dreptul coastelor intiirite, respectivperetilor transversali etansi.
Obisnuit, stringherul este constituit dintr-o inima de tabla avind sudata
pe muchia lib era 0 platbanda (solutie intilnita la navcle eu bordajul simplu)
sau numai dintr-o inima de tabla de inaltime egal~l eu cea a coastei inUrile(cadru) (solutie Intilnita la navele cn bordajul dublu). Inimile stringherilor
de bordaj sint prcvazute eu decupari prin care tree coastele simple. Strin-
gherii au muchia OpUS~l pla tbenzii sudata de bor daj 9i capetele prinse deco~stele intarite san de pcretii transversali etansi prin intermediul unor guseeorizontale. .
In varianta constructiva prezentata in fig. 11.26, coastele 1 si mon-
tantii 36, ai peretelui longitudinal, se interup 18. nivelul stringherului de
elemente de struc-osatura transversal:11.24, 11.25, 11.26) ;
de suprastructura
invelisul bordajului ;ntura puntii princi-
.turii (v. fig. 11.24);. fig. 11.23, 11.24);
oasta simpla (v. fig.
)lanseelor de bordaj,. reprezentate: 71-
;inala (v. fig. 11.23,
. fig. 11.23, 11.24);
- guseu de gurna (v .iala si inveiisul tan-
intr~ eoasta' de cala
bia lacrimara a puntii
calii (v. f ig . (1.24');
(v. fig. 11.23, 11.24);
coastei de interpunte
interpunte si punteaiudinala si invelisul.tura Intr~ coasta 'de
raversa si tabla lacri-
)1 al coa;tei de supra-
coast a de suprastruc-montantul, orizontala
: 39 - guseu de lega-
; 4 0 - guseu de leg a -
aal : 41 - nervura de
- travers a de legaturatudinal (v. fig. 11.26);
te nlanseele de bordaj.i, ,
de botc1aj prezentate
.ompletata, uneori, cu
a transversal, cuprinsnvelisul puntii (princi-
.sigur5. forma si rigidi-
sal III
le profile (profile plat-
c .) si se dis pun, unele
~ san intercostale. Con-
maximo sint : 0,6 ill
nea dispusa la O,2L de
71
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 29/60
bordaj inferior 4, respectiv la nivelul orizontalei inferioare 37, a peretelui
longitudinal, si se continua pina 1a varanga 11 prin guseele 16, 39. Intre
stringhcrii de bordaj 4 si orizontalele 37, ale peretelui.longitudinal , se prevad
traversele de legatura 42. Uneori, aceste traverse de legatura pot lipsi,
Din consideratiile de mai inairite rezulta concluzia 11.6.
'2ft 2( .252f
Pe linga elerne
in structura propriu
reprezentate: 9 - v
fig. 11.28); 10 - su -tudinala de fund; 12maginala (v. fig. 11
gidizare a varangei c.
16 - invelisul fundi
(v. fig. 11.28); 19 -_
zare a guseului de !
sau travers; intarif
de puntc; 23 - ner
a traversei intarite '
25 - invelisul punt
principals cu borda
guseului de legatnr~
se afla in contact cOsatura transv:
(v. definitia lL21):
sint construite in E
(dublu fund), respe(
tarite sau cadru se (
b, d) si sint continu.coasta intaritrt sau (
aplicata pc muchia
intarita este format
Inimile coastelc
trecerea longitudina
Coasta cadru se
superior prin travel
corp cornun. Coasta
cit si Ia cele cu du
planseului de fund
De regula, osa
din logituclinalele de
11.23). Uneori, in s
longituclinaUi po ate
Definipia 11.23.
borclajului (exterior
a stringherului poar
In mod obisnu:
dispuse in cores pone
Longi tudinalele
(platbanda cu bulb,
Ele sint continue I
peretilor transversal
va fi asigmata prin
fig. 11.17).
Din analiza str
Conclusia 11.7.de osatura longitudi
7
Fig. 11.27
17 fS 10 15 f6 if
a)
Fig. 11.28
Concluzia 11.6. In structura planseelor de bordaj construite In sistemde osaturii transversal, coastele (intaritc si simple) reprezirita barele de directie
principala, intarite si comune, iar stringherii de bordaj (dad exista) barelede lncrucisare I l I i I 1
b) Plansee de borda] construite in sistem de osatura longitudinal. Sint
specifice navelor petroliere, vrachiere, mineraliere, petrolier-vrachiere si
mineralier-vrachiere, ell L > 180 m. De asemenea, se recomanda utilizarea
lor ~i la tipurile de nave amintite mai inainte sau altele, cu L < 180 m , care
reclama luarea unor masuri constructive severe privind asigurarea rezisten tei
Iongitudinale a corpului.
.Pentru a usura descrierea structurii lor, sint date doua exemple sernni-
ficative de plansee de bordaj , unul cu simplu borda] (fig. 11.27), iar celalat
eu dublu bordaj (fig. 11.28). Se disting urmatoarele elemente componente :
1 - coasta cadru (v. fig. 11.27) sau coasta .intarita (v. fig. 11.28); 2 - strin-
gherde bordaj (diafragma orizontala a borc1ajului dublu) (v. fig. 11.28); 3-
longitudinala deborclaj exterior; 4 - longitudinala de bordaj interior (v.
fig. 11.28); 5 - nervura de rigidizare a coastei cadru (v. fig. 11.27) sau
a coastei int3xite (v. fig. 11.28); 6 - invelisul borclajului exterior; 7 -centura
puntii principale; 8 - invelisul bordajului interior (v. fig. 11.28).
72
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 30/60
.are 37, a peretelui
.seele 16, 39. Intresitudinal, se prevad
tura pot Iipsi,
11.6.
loua exemple semni-g. 11.27), iar celalatemente componente:
g. 11.28); 2 - strin-
) (v. fig. 11.28); 3-
; bordaj interior (v.
. (v. fig. 11.27) sau
exterior; 7 -ceniura
fig. 11.28).
Pe linga elementele de constructie enumerate mai inainte, care intra
in structura propriu-zisa a planseelor de bordaj, in fig. 11.27, 11.28 mai sint
reprezentate: 9 - varanga cadru (v. fig. 11.27) sau varanga cu inima (v.
fig. 11.28); 10 - suport lateral (carlinga Iaterala) (v. fig. 11.28); 11 - longi-
tudinala de fund; 72 - longrtudmala de dublu fund (v. fig. 11.28); 73 - tabla
maginala (v. fig. 11.28); 14 -long.itudinalrt de guma; 15 - nervura de ri-
gidizare a varangei cadru (v. fig. 11.27) sau a varangei cu inirna (v. fig. 11.28);76 - invelisul fundului; 17 - invelisul gurnei; 78 - invelisul dublului fund
(v. fig. 11.28); 79 - guseu de guma (v. fig. 11.28); 20 - nervura de rigidi-zare a guseului de gum a (v. fig. 11.28); 21-travers a cadru (v.fig.l1.27)
sau traversa intarita (v. fig. 11.28) a puntii principale : 22 - longitudinal5.
de punte; 23 - nervura de rigidizare a tra versei cadru (v. fig. 11.27) sau
a traversei intarite (v. fig. 11.28); 24 .:_ tabla lacrimara a puntii principale :
25 - invelisul puntriiprincipale ; 26 - guseu de legatura a traversei rpuntii
principale cu bordajul interior (v. fig. 11.28); 27 - nervurii de rigidizare a
guseului de legatura (v. fig. 11.28). Cu aeeste clemente planseele de borda]se afla in contact direct san se invecineaza.
Osatura transversala a planseelor de bordaj prezentate cuprinde coastele
(v. definitia 11.21): intarite sau eadru. Navele ale carer plansee de bordaj
sint construite in sistern de osatura longitudinal au si planseele de fund
(dublu fund), respectiv de punte, construite in acelasi sistern. Coastele in-tarite sau cadru se dispun in corespondent a varangelor eu inima (v. § 11.3.1.2,
b, d) ~i sint continue pe toata inaltimea bordului. 1 1 1 . cazul simplului bordaj ,
coasta intatita sau cadru este format a dintr-o inima de tabla si 0 platbandaaplicata pe muchia libera. Cind se foloseste dublu bordaj, atunei coastaintarita este fermata numai din inima de tabla.
Inimile coastelor intarite sau cadru sint prevazute en decupari pentru
trecerea longitudinalelor de bordaj si en nervuri de rigidizare.
Coast a cadru se continua la capatul inferior prin varanga, iar la capatul
superior prin travers a puntii iprincipale Iormind, irripreuna cu acestea, un
corp cornun. Coasta intarita (intrebuintatii atit la navele eu simplu borda]
cit ~i la cele cu dublu bordaj) se leaga de elementele adiacente, apartinind
planseului de fund si respeetiv de punte, prin intermediul guseelor.
De regula, osatura longitudinala a planseelor de bordaj este fermata
din logitudinalele de bordaj (exterior ~i interior, dad este eazul) (v. definitia
11.23). Uneori, in speeialla navele en dublu borda] (v. fig. 11.28), osatura
Iongitudinala poate fi intarita cu stringheri de bordaj.
Definifia 11.23. Elementul de osatura longitudinal sudat de mvelisul
bordajului (exterior sau interior) si a carui inaltime este mai mica. decit
a stringherului poarta denumirea de longitudinala de bordaj II
In mod obisnuit, longitudinalele bordajului interior (dad. exista) sintdispuse in corespondenta longitudinalelor bordajului exterior (v. fig. 11.28).
Longitndinalelc de bordaj sint formate din diferite tipuri de profile
(platbanda eu bulb, T, cornier eu aripi egale, cornier eu aripi neegale etc.).
Ele sint continue pe toata lungimea. navei. Daca se intrerup in dreptul
peretilor transversali etansi, atunei continuitatea longitudinalelor de borda]
va fi asigurata prin intermediul unor gusee continue (pentru edificare, v.
fig. 11.17) .
. .Din analiza structurala prezentata mai inainte rezulta eoncluzia 11.7.
Conclueia 71.7. In structura planseelor de bordaj construite in sistem
de osatura longitudinal, longitudinalele de bordaj si stringberii (daca exista]
a)
F'ig. 11.28
construite in sistern
rita barele de directie
(daca exista) barelc
:a longitudinal, Sint
tetrolier-vrachiere si-ecomanda utilizarea
eu L < 180m, care
isigurarea rezistenJ~ei
73
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 31/60
reprezinta 'barele de directie principala , comurie si intiirite, iar coastele (in-
Urite sau cadru) barele de incrucisare ~
In final; se vor face unele referiri asupra elementelor ce forrneaza inve-
lisul planseelor de bordaj.
Invelisul bordajului este constituit din file de tabla, -dispuse longitudinal,ale carer grosimi variazii , pc inaltime, in funct ie de solicitarile exterioare.
Filele de tabla care se imbina cu invelisul puntilor forrneaza elementele de
structura denumit e centuri. Deoarece cerrtura puntii principale este cea mai
indepartata de axa de incovoiere a sectiunii rezistcnte, ea este mai groas~l
decit celelalte table ale invelisului bordajului. Grosimea tablelor. maxima
in zona centrala a corpului, se reduce treptat sprc extrernitati.
000pvva1 i 1 7 7J
extfc~nit~til~ 'iYav~
rioara puntii prine
D efln ifia 71.2denumit planseu I
De recr l.1J:; ['01., . b . ·~11 . .. ..
de bordaje ~l per
In continuare
de punte.:
11.3.1.4. Planseele de punte
Definitia /1.24. Constructia de rigidizare a corpului navei, dispusa 1 0 1 1 -
gitudinal-orizontal, fermata dintr-un invelis (plan, eu simplii sau cu dublii
curbura) inHirit cu clemente de osatura transversale si longitudinale, poartadenumirea de punte m . l
Indifcrent de tipul si destinatia navel, din structura corpului siiu nu
poate lipsi pun tea principala.Definifia 1/.25. Puntea extinsa rp e toata Iungirnea navei ~,i din bOI cl in
bord, care inchide corpul etans la partea superioarii, este denumita punte
principala mIn scopul imbunatatirii calitatilor nautice ale corpului, de lcguEi, punteaprincipala prezinta doua curburi, una in plan longitudinal \? i alta in plan
transversal, denumite selaturi (v. § 2.1.1).Descrierea liniilor puntii principale in cele dona planuri, plC'ZellLJ.LLn
§ 2.1.1,2.2.4,2.5, se corripleteaza cu urmatoarele consideratii :
• linia puntii principale in plan longitudinal poate fi ~i 0 Iinie hinE,(in acest caz, punctele de fringere se amplaseaza in dreptul f'u ctilcr U,;11')-
versali sau alter clemente de structura intarite si trebuie luate masur iconstrue-
tivepentru evitarea concentrarii tensiunilor); ,
Ii) linia puntii principale in plan transversal pcate fi fcrmatii elm
trei segmente de dreapta (un segment mijlociu, orizontal, extins pc j cnn
latimea navei si doua segmente Iaterale inclinate faHi de orizoritala)., In afara d~ puntea principalii, navele mai sint prevazute : ; ; i en alto
Exists mai multe criterii de clasificare a acestor punti :e din punct de vedere al extinderii lor, puntile pet fi :
tinse din bord in bord si pc toata hmgimea navei); jJa1't iale (extinse PI:';()
anumita portiunc din lungimea navei si total Sa11 partial pc latirne) ;
• dup{t' pozitia pe verticala, 1 1 1 raport en puntea prmcipala, se 'deosc-
besc: p un ti le inferioare (puntile inferioare partiale sint denurnitc
puntile swperioare (de regula, aceste punti intra in compl1lwrea suprastruc-
turilor si rufurilor) (v. observatia 11.21) ;
• dupa pozrtia pc lungimca navei (aceasta clasiiicare este spccifica
puntilor superioare), se dcoscbcsc: puntea dunctd (la cxtremitatea pupa) :
pun/ile castelulai central (dad exista castel central); jJuntea t e 1 £ g i i (1a ex-
tremitatea prova) (v. observatia 11.22);
fI din punct de vcdere constructiv, pun tile Dot fi: cu fnvelis din lemn;cu i?~veli$ metalic ; cu invelil metalic acoperit' eu ~ cdPtu~eald di7~ lemn,
Obseruai ia 11.21. De regula, pun tile inferioare si superioare nu prezirrts
selaturile longitudinale ~i transversale til
a) Plansee d.
specifice puntilor
transportul marfi
In fig. 11.29 este
74
·-----·-----_'_=__== _
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 32/60
ic, iar coastele (in-Obseroaiia l 7.22. D . 1 . . 2 : 1 amplasarea castelului estc f{tcut{t la una dirrtre
extrernitatile riavei. atunci ill zona acestuia puntea partiala imediat supe-·
rioarii puntii principal« este considerata a dunetei, respectiv a teugii •
Defirbi f ia 11.26. Planseul a carui placa de baza apartine unci punti este
denumit planseu de punte •
De regula:, conturul de rezemare al planseelor de punte este determinatde hordaj e si pereti (traHsversali ~i longitudinali).
In continuarc, se va descrie constructia tipurilor caracteristice de plansee
de punte,
dispuse longitudinal,
ilicitarile exterioare.neaza elemcntele de
rcipale este cea maiea este mai groasa
.a tablclor, maxima
.remitati.
. : ) " ,c! iuoea A-A
i navei, dispusa Ion-
simpla sau en dublf1
ongitudinalc, poarta
. ira corpului S6.11 n1.1
navci ~,idin bor d insl e denumita puntc
ui, de l"cguld.) puntca
Iinal ~1 alta in plan 1
.anuri. prczcnt C l 1 : : l in
deratii:e fi '1· o linie hj,·;1;,: ~ " : 11.1-, .. ~ •. . 1 ., , - . . t
rptul Fhepler U2,.n:c.
L12Je TI12SE:d construe-
tc f i Iormatii ~;l din
at ~xtiDS ..pe ]/3 din: orizont al.i).
~u_te ~i ell a lte I J u r ; _ \ , : . l "
S I
e)
pet fi: continueiariiale (extinse pc ()
rtial l2 e l~tjmc) ;principalii, se deose-
dcnumite j)Z af/o nn c) ;
npuncrea suprastruc-
ificare este soecificaextr~mitatca -'-pupa);
puntea te~tga (la ex-
('J
Fig. 11.29
: ou invelis din lemn ;
%~ea la d i1 ~ lemn,
iperioare nu prezinta
a) Plansee de punte construite in sistem de osatura transversal. Sinbspecifice puntilor principale, inferioare ~i superioare, ale navelor pentru
transport1.11 marfurilor uscate constmite in sistem de osatura transversal.
In fig. 11.29 este reprezentat un planseu apartinind puntii principale de Ia
75
__________ -=-WJBy~ ..mm....· _
.---.-.-------.-.------~---
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 33/60
o astfel de nava. Dupa cum se peate vedea din figl1l2t, In structura planseu-
lui de punte intra urmatoarele clemente: 7 - traver sa puntii ; 2 - traversa
de capat a puntii ; 3 - semitr aversa punt ii:4 "- sernitraversa intarita ( C 8 . -
dru) a puntii : 5 - nervura de rigidizare a sernitraversei rntarite (cadru) a
pun tii ; 6 - rama transversala a gurii de magazie; 7 - nervura orizontala
de rigidizare a ramei transversale a gurii de magazie; 8 - curentul (cadru)
de punte din PD; 9 - nervura derigidizare a curentului (cadru) de punte
din PD; 70 - curent de punte din dreptul ramei longitudinale a gurii de
magazie; 11 - rama lorigitudinala a gurii de magazie; 12 - nervura orizon-
tala de rigidizare a ramei Iongitudinale a gUTii de magazie; 13 -- tabla Hi--
crirnara a puntii : 14 - invelisul puntii : 15 - guseu de legaiura intre ramatransversala a gurii de magazie ~i invelisul puntii : 76 - guseu de legaJul"a
intre rama longitudinala a,gurii de magazie ~i invelisnl puntii : 77 - gusen
de legatura intrc cureritul de punte )'i traversa (scmitraversa) puntii.
Pe llnga elerrientele de ccnstructie ienumerate mai inainte, care intra
in structura prcpriu-zisa a planseului de punte, in fig" 11.29 rnai sint re-
prezentate: 1/5 - coasta simpla : 19 - coasts 5:ntarita (cadru}: 20 - nervura
de rigidizare a coastei intarite (cadru); 21 - bratol al coastei simple; 22 -
centura puntii : 23 - cornier lacrimar : 24 - parapet; 25 - guseul parapco
tului; 26 - copastie ; 27 -- perete transversal etans : 28 - rnontant intarit
(cadru) al peretelui transversal etans (este dispus in corespondent a cureri-
tului de punte din PD) (v. fig. 11.29, d) ; 29 - invelisul peretelui transversal
etans : 30 - pontil; 31 - montant al peretelui longitudinal partial 32-
invelisul peretelui longitudinal partial; 33 - guseu de legatura intre pontil
si peretele longitudinal partial. Cu aceste clemente planseul de punte se aH ain contact direct sau se invecineaza.
Osatura transversal a a planseului de punte prezentat so cornpune din:traverse, traverse de capat (v. def initia 11.27); scmitraverse, sernitraverse
intarite (v. definitia 11.28); ramele transversale ale gUl i i de magazie (v. de-
finitiile 11.29, 11.30).
Definiiia 11.27. Elemeritul de osatura transversal, indus in structura
planseelor de punte si avind capeteleprinse de cele dona borc1aj c, respectiv
de doi pereti longitudinali sau de un perete longitudinal ~i de un bordaj
(in cazul existentei peretilor longitudinali), se numeste traversa puntii Iii:
Definiiia 11.28. Elernentul de osatura transversal, indus in structura
planseelor de puntc si avirid capetele prinse de un bordaj ~i tespectiv de
o rama longitudinala a gurii de magazie se numeste semitraversa puntii ~
Definifia 11.29. Decuparea dreptunghiulara prevazuta in puntc cu scopulde a perrnite efectuarea operatiunilor de 'incarcare (descarcare) la bord (de
la bord) a marfurilor transpor tate de ditre nava se numeste gur~i. de rna-
gazie II
Definiiia 11.30. Elementul de osatura, apartinind planseului de puntc,
care asigura rigidizarea laturii transversale a gurii de magazie so numestc
rarna transversala a gurii de magazie mObseruaiia 11.23. Obisnuit, ramele gurilor de magazie se extind ~i dea-
snpra invelisului iuntii II
Traversele 9i semitraverscle puntii se dispun in corespondcnta coastelor
~i sint formate din profile de diferite tipnri (platbarida en bulb, T, cornier
cu aripi neegale etc.). Ele pot fi continue sau intrerupte in drcptul curen-
t ilor de punte. Imbinarea traversei, respectiv a semitraversei, cu coasta se
face in dou'i mxiur
cu bratol sudat prir
notatiile: 7 - tra veal coastei simple; 4
nier lacrirnar. Dad!
tinue din bord in
prin decuparile pres
punte (v. fig. 11.29
sin; intrerupte in
atunci se prevad gl
cele doua elernen te
gusee sint dispuse (
inimilor curentilor (
Tra versele din d
versale ale gurii detraverse de capat,
colturile gurii de me:
Semitra versele «
nale ale gurii de IT
jumatatea lungimii §
(v. fig. 11.29, g ) sau t
Osatura longitwdin: curentii de pur
de magazie (v. defii
Dejinitia 11.31.diametral ~au la 0 an
vertical-longitudinalateral) II
Dejinitia 10.32:care asigura rigidizar
rama longitudinala a
Curentul de punt
rentii derpunte later
gurilor de magazii s
In mod obisnuit,
cala din tabla ~vlndLatura superioara a icentral se intrerupe Ii
versale ale gLlrilor de
intre peretii transverlongitudinale ale guri
versali etansi, asigur:
de magazii (dad sin
de magazii}: continui
ale gurilor de magazii
demagazii).
Prinderea curenti
cu eea a carlingilor (
nu sint in coresponde:
76
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 34/60
structura planseu-
.nt ii:2 - traversa
ve~si intaritii (ca-'inUrite (cadru) a
iervura orizontala- curentul (cadru)i (cadru) de punte
udinale a gurii de- nervura onzon-
ie ; 73 - tabla la-
:gatura illtre ramagusen de leg{ltura
)untii; 77 - guseu
versa) puntri.
inainte, care intra
11.29 mai sint re-
lru); 20 - nCfVUrJ.
sstei simple; 22 -. - guseul parape-
- montant lnt~lrit
-espondenta CUle~1-
cretelui transversal
Enal partial 32-gatura intre pontilul ele punte se aUf,
:sponclenta coastclor
cu bulb, T, cornier
e in dreptul curen-
.versei, cu coasta S8
face in doua moduri, si anume : cu bratol sudat cap Ia cap (v. fig. 11.30, a ) ;
cu bratol sudat prin suprapunere (v. fig. 11.30, b). In fig. 11.30 s-au facut
notatiile: 7 - traversa (sem itraversa) puntii : 2 - coasta sim pla : 3 - bratol
a1 coastei simple; 4 - tabla Iacrirnarii a puntii ; 5 - centura puntii ; 6 - cor-
nier Iacrimar. Dad traversele sint con-
tinue din bord in bord, atunci ele tree
prin decuparile prevazute in curentii de
punte (v. fig. 11.29, d). Dad traverselesint mtrerupte in dreptul curentilor,
atunci se prevad gusee de legatura intre
cele doua clemente de osatura. Aceste
gusee sint dispuse de arnbele parti ale
inimilor curentilor (v. fig. J 1.17).
Traversele din dreptul ramelor trans-
versale ale gurii de magazie se numesc
traverse de capat. Elepot fi extinse din bord in bord sau intrerupte la
colturile gurii de magazie ~i sudate la ramele acesteia .
Semitraversele au capetele opuse coastelor sudate de ramele longitudi-
nale ale gurii de magazie. Pentru consolidarea rameior longitudinale, Iajumatatea lungimii gurii de magazie se prevad semitraverse intarite (cadru)
(v. fig. 11.29, g ) sau trenuri de semitraverse intarite.
Osatura longitudinala a planseului de punte prezentat este fermatadin: curentii de punte (v. definitia 11.31); ramele longitudinale ale guriide magazie (v. definitia 11.32).· _
Dejinifia 11.31. Elementul de osatura longitudinal dis pus in planul
diarnetral san la 0 anumita distants ..de acest plan si care asigura rigiditatea
vertical-longitudinala a puntii se numeste curent de punte (central sau la-teral) II .
Dejiniiia70.32'. Elementul de osatura, apartinind planseului de punte,
care asigura rigidizarea laturii longitudinale a gurii de magazie se numesterama longitudinala a gurii de 'magazie III
Curentul de puntc central este dispus in planul diametral al navei. Cu-
rentii de punte Iaterali pot fi dispusi In dreptul ramelor longitudinale ale
gUTiior de magazii san paraleli cu acestea.
In mod obisnuit, curentul de punte este constituit dintr-o inirna verti-
cala din tabla avind sudata pe latura inferioara 0 plafbanda orizontala ,Latura superioara a inimii curentului este sudata de invelisul puntii, Curentul
central se lntrerupe in dreptul peretilor transversali etansi si ramelor trans-
versale ale gmilor de m 3.gazii. Curentii de punte Iaterali pot fi: corrtinui
intre peretii transversali e tansi (dad sin tdispusi in tre borduri si ramele
longitudinale ale gurilor de mgagazii); cu continuitatea, intre peretii trans-
versali etansi, asigurata prin intermediul ramelor longitudinale ale gurilor
de magazii (dad sint dispusi in dreptul ramelor longitudinale ale gurilor
de magazii); continui intre peretii transversali etansi si ramele transversale
ale gurilor de rnagazii (daca sint dispusi intre ramele longitudinale ale gurilor
de magazii).
Prinderea curentilor de punte de peretii transversali etansi este similara
cncea a carlingilor (v. § 1.3.1.2, a) . Moritantii pcretelui transversal, care
nu sint in corespondenta curentilor de punte, se prind de traversa de punte
/6 4 -
--
5 ' ll: <,
" ' : . 3 1
I 2IIIa)
b)Fig. 11.30
It se com pune din:
.verse, sernitra verse
de magazie . de-
indus in structura
L bordajc, respectiv
1 8 1 ~i de un borda]travcrsa puntii 1 m
indus in struct ura
'daj si respectiv de
iitraversa puntii ~
iIn punt e cu scopularc are ) 1a bard (de:
.rneste gur{t de rna-
ilanscului de nunte,
nagazie so numestc
zie se extind ~i dea-
7 7
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 35/60
o ] I J~~lL[ ~?~b)
Fig .. 11.32
inferioare, pontilii desprijina, iar pontilii
fund), sau de varans1· t C
cun re eapetcle pontise face prin intermedil~Jr. Spre exemplififIg. 11.33 cste reprezcdul de prindere aunui pontil tubular
fidndu-sc nrmatoare]1 - pontil tubular; 2de punte : 3- traver~4 ~ invelisul puntii ; .de legatura intfe·· cui
-+ .PUBLC si traversa p11chet) ; 6 - guseu dea pontilului de CUI
punte; 7 - varanga
port; 9 - invelis111
10 - invelisul d ~ b i u11, 12-gusec de prinr
tilului de involisnl dut
(in lipsa dublului furgusee asigura prind
tilului de varanga siEste recomancla1
p{l tul inferior sa COrE
nu se poate respect avaranga este intarit
Daca diametrullor sale de clementel,gusee. In acest caz, ~tabla de otel, sudat:
Uneori, pontiliiIongitud.nafr partialietansi care limit~aza
de magazie.Din descrierea s
Conciu.zia 11.8.de osatura transversetransversale ale guri(~om~me si lntarite),gltudmale ale gnrilor
..b) Plansee de IspecrfI.ce puntilor pip:tro~ler-vrachiere, Igltudmal sau combirfi utilizat si la consportul ma;furilor us
Pentru prezents
de plangee apartinin
cea mai apropiata prin intermediul unui guSC1..1.entru edificarc v. fig. 11.31..un de s-au faeut notatiile : 1 - traversa de puntc; 2 - roontant al pe reteluitransversal etans : 3 - g1..1se1.1e prindere al montantului de traversa de
punte; 4 - invelisulpuntii; 5 - invelisul pereteluitransversal etans. " ,
Pentru consolidarea ramelor transversale ale guri-lor de magazii, in vecinatatea acestora curentul cen-tral este intarit (caclru) (v. fig. 11.29, d) , sustinut
f de pontili sau se substituie printr-un perctc longitu-dinal partial (v. fig. 11.29, e ) .
Ramele longitudinalc yi transversale ale gurii demagazie sint constituite din inimi de bbl~t verticale,paralele cu PD respectiv cu 3 D L sudate de invelisul siclemcntcle de osatura ale puntii (v. fig. 11.29, b, d, e,
g ). Latura superioarii a ramei, dispusa la 0 inaltimeminima de 610 mrn deasupra invelisului puntii, arc sudata pe ea 0 plat-banda din tabla orizontala sau un prolil, oarecare (clispus orizontal sauvertical) cu iol de rigiclizare. Latura inferioara poate fi Ilansata sau pre-vazuta cu un prof il care S a asigure rotunjirca rnuchiilor. Dad ini\l1;imcaramei deasupra puntii esto egala sau mal mare de 610 mm, atunci ease prevede cu una sau mai multe nervuri orizontale de rigidizare for-mate din platbande sau profile de diferitc tipuri. Ramele cu Iungirnea
mai mare de 4 m sint rigidizate eu gusee verticale san cu mcntanti.Uneori, in scopul consolidarii. rama Iongitudinalii a gurii de magazie estedublata de un curcnt de punte partial, paralel c1.1ea, dispus deasupra inve-lisului puntii (v. fig. 11.9). In acest caz, legahna dintre gusee1c de rigi-dizare ale curentului de punte partial : ; ; i guscele de rigidizare respectiv mon-tantii rarnei longituclinale a gurii de magazie se realizeazii prin intcrrncdiulunor bracheti.
Consolidarea vcrt icala a planseelor de punte construitc in sistcm de-osatura transversal se realizeaza prin intermcdiul pontililor (v. definitia 11.33)sau a peretilor longitudinali partiali.
'Def inif ia 11.33. Pontilul cste un clement de structurii vertical, dispusintre doua punti sau intre pun tea infcrioarii si fundul navei in scopul maririirezistentei locale si stabilitatii planseului de punte E
Exista doua ~riterii de ~lasifiea;e a pontililor.Dupa locul de dispunere, se deosebesc : ponhli de caZda (dispu~i intre plan-
yeele corespondcnte ale ·puntii inferioarc si Iundului, respectiv dnblului fund)si po nti li de in terpun fi (dispusi intre planscele corcspondente a doua puntisuccesive).
Din punct de vcdere constructiv, 5C dcosebcsc: pont il i tubulor» (construitidin tuburi circulare de otel (fjg. 11.32, a) y i j)onti li d in pmfi le (construitidin cliferite tipuri de profile laminate S~UJ cornpuse) (fig. 11.32, b ) .
f
5
Fig. 11.31
a)
Se recomanda ca axele pontililor de interpunti ~i de calii, coresponden \i,sa fie dispuse pe aceeasi verticala La capetele superioarc, pontilii (de inter-punti si de cala) se princl de curentii de punte pc care Iisustin. La capeLele
78
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 36/60
icarr v . f i g . J1.:,1,
oritant al peretduiui de travcrsa de
lnveli~ul pcrctelui
rnsvcrsale ale guri-tora curentul cen-1.29, d ), sustinutun perote longitu-
rsale ale gurii dec tabla verticale,ate de iDvcli,?ul si
fig. 11.29, b, d, e,
lSa Ia 0 in~lltimea pc ea 0 plat-us orizontal sauf]an,;at~t sau pre-Dadi i n z l l t imea
) mm, atunci eae rigidizare for-
ell' en lungimea1U cu mcntanti.de magazie estes deasupra inve-gl1sec1c de rigi-e respcctiv mon-prin intcrIDcdiul
ic In sistcrn de. d c fi n it ia J 1.33)
vertical, dispusin 5cop111maririi
,pu~i intrc plan-dllblul11l fund)a doua punti
. I , l a Y 1 : (con,;truiti)N c (construiti.32, b).
:orcspondcn\i,ilii (d e inter-. L~ capetele
infericare, pontilii de interpunti se prind de invelisul puntilor pc care sesprijina, iar pontilii de cala de invelisul dublului fund (dad. este dublufund), san de varange (dad nu exista dublu fund). De regula, imbinariledintre capetele pontililor si elementele de structura amintite mai inaintese face prin intermediul gusee-lor. Spre exernplificare, inf i g . 11.33 este reprezentat mo-dul de prindere a capetelorunui pontil tubular de cala,facindu-se urmatoarele notatii:1 - pontil tubular; 2 - curentde punte; 3- travers a puntii :d - invelit?ul puntii : 5 - guseude legatur~L lntie' curentul depunte si traversa puntii (bra-chet}: 6 - guseu de prinderea pontilului de curentul depunte : 7 - varanga : 8 - su-
port; 9 - invelisul fundului;
10 - inveli~ul dublului fund;
,11} 12- gusee de prindere a pori-7
tilului de invelisul dublului fund
(In Iipsa clublului fund, aceste
gusee asigura prinderea pon-tilului de varanga si carlinga).Este recomandabil ca pontilul de cala sa fie astfel amplasat, incit ca-
patul inferior sa corespunda cu intersectia clintre varanga si carlinga. Dad.nu se poate respect a aceasta conditie, atunci, in zona de lega.tura eu pontilul,varanga este inHirita. prin bracheti Iongit udinali.
Dad diametrul pontilului este mai mare de 125 rnrn, prinderea capete-lor sale de elementele de structura ale planseelor adiacente se poate face i{l.ragusee. In acest caz, sub capatul inferior al pontilului se introduc dubluri dintabla de otel, sudate pe contur ~i de invelisul puntii sau a dublului fund.
Uneori, pontilii si curcntul de punte din P D sint substituiti prin peretiilongitudinali partiali. De regul~l, acestia se extind intre peretii transversalietansi care limiteaza magaziile de marfuri ~i ramele transversale ale gurilorde magazie.
Din descrierea structurala prezentata mai inainte rezulta concluzia 11.8.
Conciuzia 11.8. 1n structura planseelor de punte construite in sistemde osatura transversal, traversele, sernitraversele (simple 9 1 intarite) si rameletransversale ale gnrilor de magazii reprezinta barele de directiie principala(comnne 9i intarite), iar curentii de punte (simpli sau intariti) si ramele Ion-gitudinale ale gurilor de magazii barele de incrucisare (comune si intarite) III
b) Plansee de punte construite in sistem de osatura longitudinal. Sintspecifice puntilor principale ale navelor petroliere , vrachiere, mineraliere,petrolier-vrachiere, petrolier-mineraliere, construite in sistem de osatura lon-gitudinal sau combinat (v. § 11.2.1). De asemenea, acest tip de plansee poatefi utilizat si la constructia puntilor principale ale unor nave pentru trans-portul marfurilor uscate, puternic solicitate la incovoiere longitudinala.
Pentru prezentarea structurii lor, sint date doua exemple semnificativede plansee apartinind puntii principale: a unci nave pentru transportul mar-
3 sect/aoea ,Ihil
.3
If)
8
Fig. 11.33
79
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 37/60
furilor uscate construita in sistem de osatura crmbinat (v. fig. 11.34) 9 L aunui petrolier construit in sistem de osatura longitudinal (prin sectiuneatransversals din dreptul unei coaste cadru si respectiv 0 sectiune transver-
sala situata intre doua coaste cadru) (v. fig. 11.35). Se remarca urmatoareleelemente componente ; 1 - travers a intanta a puntii (v. fig. 11.34, a, d )
sau traversa intarita a puntii din zona tancului central (v. fig. 11.35, a ) ;
2 - nervura de rigidizare a traversei intarite a puntii : 3 - traversa cadru
a puntii din zona tancului lateral (v. fig. 11.35, a ) ; 4 - nervura de rigidi-zare a traversei cadru (v. fig. 11.35, a ) ; 5 - traversa de capat a PU111ii
fig 11.34, a, f) ; 6 - semitraversa intarita a puntii (v.. fig. 11.34, a, b ); 7
- nervura de rigidizare a semitraversei intarite a puntii (v. fig. 11.34, b ) ;
8 - rama transversala a gurii de magazie (v. fig. 11.34, a, f) ; 9 - nervura
orizon tala de rigidizare a ramei transversale a gurii de magazie (v. fig. 11.3A,j) ; 10- curentul (cadru) de punte din PD; 11 - nervura de rigidizarea curentului cadru din PD (v. fig. 11.34,]); 12 ~ curent de punte din dreptulramei longitudinale a gurii de magazie (v, fig. 11.34, a, b, c, e); 13 - rarnalongitudinala a gurii dc magazie (v. fig. 11.34, a , b, c ) ; 14 - nervura orizon-tala de rigidizare a ramei longitudinale a gurii de magazie (v. fig. 11.34, b, c ) ;
15 - Iongitudinala de punte : 16 - tabla Iacrirnara a puntii; 17 - invelisul
puntii ; 18 - guseu de Iegatura intre rama transversala a gurii de magazie9i invelisul puntii (v. fig. 11.34, j); 19 - gmell. de legatura intre rarna Iongi-tudinala a gurii de magaziesi invelisul puntii (v. fig. 11.34, b ) ; 20 - guseude legatura intre curentul de punte si scmitraversa inHlrita a puntii (v. fig.
11.34, b) sau traversa lntarita a puntii din zcna tancului central (v, fig. 11.35,a) ; 21 - guseu de Iegatura intre curentul de punte :;;ilongitudinala de punte,
Pe linga elementele de constructie enumerate mai inainte, care intra instructura prcpriu-zisa a planseului de punt e, in fig. 11.34, 11.35 mai sintreprezentate : 22 - coasta simpla (v. fig. 11.34, b , c, d , e ); 23 - coasta cadru(v. fig. 11.35, a ) ; 24 - nervura de rigidizare a ccastei cadru (v. fig. 11.35, a ) ;
25 - bratol al coastei simple (v. fig. 11.34, b , d ) ; 26 - guseu de legaturiJ.intre coasta simpla si punte (v. fig. 11.34, c , e ) ; 27 - longitudinala de bordaj(v. fig. 1l.35); 28 - centura puntii; 29 - cornier lacrimar (v. fig. 11.31);30 -parapet (v. fig. 11.34); 31 - guseul parapetului (v. fig. 11.34); 32-copastie (v. fig. 11.34); 33 - perete transversal etans tv. fig. 11.34, a ) ; 3il --
montant intarit (cadru) al peretelui transversal etans (este dispus in cores-
pondenta curentului de punte din PD) (v. fig. 11.34, f) ; 35 - invelisul pere-telui transversal etans (v. fig. 11.34, f) ; 36 - mcntant cadru al peretelui
longitudinal (v. fig. 11.35, a); 37 - nervura de rigidizare a montantuluicadru (v. fig. 11.35, a ) ; 38 - orizontala 8. peretclui longitudinal (v. fjg.11.35); 39 - invelisul peretelui longitudinal (v. fig. 11.35); 40 - guseu delegatura intre traversa intiirita a puntii din tancul central ~i peretele longi-tudinal (v. fig. 11.35, a); 41 - guseu de lega1ura intre-punte si peretele Ion-gitudinal (v. fig. 11.35, b ); 42 - guseu de legalma intre punte si borda] (v .fig. 11.35 s b ) . Cu aceste elemen t e planscele de Fur, te se ana in contact directsal! se invecineaza.
Osatura transversala a planseelcr de 1=l111terezcntatc se compune din:traverse intarite (traverse cadru), tr avei se de capat (v. definitia 11.27);semi traverse intar ite (v. deiinitia J 1.28); ramele transversale ale gurii de
magazie (v. definitiile 11.29, 11.30).
Tr aversele si sernitraversele intarite ale puntii se dispun in coresporidenta
varangelor cu inirna (v. § 11.3.1.2, d ) . Constructiv, traversa (semitraversa)1nt8.rita este fermata dintr-o inima de tabla verticala avind sudata de muchia
80
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 38/60
(Y . fig. 11.34) ~i a
nal (prin sectiunea) sectiune transver-emar~a urmatoarele
v. fig. 11.34, a, d)l (v. fig. 11.35, a ) ;
3 - iraversa cadru
nervura de rigidi-e capat a puntii (v.fig. 11.34, a, b ) ; 7
tii (v. fig. 11.34, h ) ;a, f ) ; 9 - nervuraagazie (v. fig. 11.34,'vura de rigidizare, punte din dreptulb, c, e ) ; 73 - rann
t - nervura orizon-; (v . fig. 11.34, b, c );mtii; 77 - invelisul3. 'gurii de magazie
na intre ram a longi ..
.34, b ) ; 20 - guseu
rita a puntii (v. fig.
central (v. fig. 11.35.
gitudinala de punte,
nainte, care intra in
1.34, 11.35 mai sint; 23 - coasta cadruiru (v. fig. 11.35, a ) ;
- guseu de legaturagitudinala de borda]mar (v. fig. 11.34);
f i 1? L ! ) . ~?V. Ig. L.JI , ,)~-
fig. 11.34, a ) ; 34-
-ste dispus In cores-3.5 - invelisul perc-
: cadru al pereteJui
zare a montantului1011gi tud inal (v. fig ..35); 40 - guseu de
ral si pcrctelc long i-
.unte ~ i. pcrctele lon-
e punte ~i borda] (v.
lila in contact direct
13 /8
10a)
3 2
c) a)
S6 'C1 i un tN J f ) -D s e . . .t l f . /Mof. ' -f .
e) f)Fig. 11.34
(semi \versa sernitraversa)
nd sudata de rnuchiaf2
~ 40 2 e o
2; ~ J : C0) 15 1 1
, /' /\ I
~ ~ IJU / _L"'-~ fH
~ 21 1 0
J8 39
21
ate se com:pune din:
(v. definitia 11.27);
.versale ale gurii de
(6
mn In coresnondenta" ,
4 '8
b)Fig. 11.35
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 39/60
inferioara 0 platbanda orizoritala. Muchia superioara este sudata de invelisul
puntii. Inimile traverselor (sernitraverselor) intarite sint prevazute en do-
cupari prin care tree longitudinale1e de punte. In cazul navelor petroliere
eu doi sau mai multi pereti longitudinali, tancurile laterale so prevad eu tra-verse eadm, iar tancurile centrale ell traverse intarite, ultimele avirid capetele
prinse de peretii lonvitudinali prin interrnediul guseelor (v. fig. 11.35).
Osatura longitudinala a planseelor de punic prezentate este fermatadin: curentii de punte (v. definitia 11.31); ramele longitudinale ale gurilor
de magazi.e (v. definitia 11.32); longitudinalele de punte (v. definitia 11.34).
Pentru curentii de punte si ramele longitudinale ale gurilor demagaziisint valabile consideratiile de la § 11.3.1.4, a, cu urmatoarele particularitati :
• Ia navele de transport marfuri uscate, curentii de punte laterali seprevad, de regula, in dreptul ramelor longitudinale .ale gurilor de magazii;
ID la navele petroliere eu doi peretiTongitudinali, curentul de punte
central, denumit si taNii de ruiiu, are inaltimea eel putin egaHi e1.1 dublul
inaltimii traversei intarite, iar grosimea eel putin egal:i e1.1g(osimea traverseiintarite; .
e la navele petroliere eu L;;, 200 m, In tancurile centrale si Iaterale,
aproximativ la mijlocul deschiderilor traverselor intarite, 5C vor prevedeacurenti de punte. .
Defin i f ia 71.31/. Elementul de osatura lOrlgitudinal sudat de invelisulpuntii si a carui inaltime este mai mica decit a curentului de punte este de-numit Iongitudinala de punte ~
Longitudinalele de punte se extind pe .toata 1ungimea planselului trecind
prin decuparile practicate in traversele (semitraversele) intarite. Ele se im-
bina cu traversele (sernitraversele) intarite. prin sudura directi san prin in-termediul nervurilor de rigidizare.
Constructiv, longitudinalele de punte sint formate din diferite tipuri de
profile (platbandii eli bulb, cornier en aripi neegale, T etc.).
In dreptul peretilor transversali etansi, longitudinalele de punte pot fiintrerupte. In acest caz, capetele lor se prind de perete prin gusee continue
(v. fig. 11.17).Din descrierea structurala prezentata mai inainte rezulta concluzia 11.9.
Conclueia 11.9. In structura planseelor de punte construite In sistemde osatura longitudinal, longitudinalele de punte, respectiv curentii de puntesi ramele l.ongitudinale ale gur.ilor de magazii, reprezinta barele de directie
principalii (eomune ~i intiirite), iar traversele (semitraversele) intarite si ra-rnele transversale ale gurilor de magazii barele de incrucisare 111
In final, se VOl' face uncle consideratii referitoare 1a invelisul puntilor.Invelisul puntilor metaliee este constituit din file de tabla dispuse lon-
gitudinal. Filele de tabla care se imbina eu invelisul bordajului sint denumite
lacrimare. D~ regula, in constructia invelisului puntii se deosebesc trci tipuri
de grosimi, ~i anume :e grosimea inveli;;ului puntii din zona tablelor lacrimare (aceasta
are valoarea maxima);• grosimea invelisului puntii din clreptul deschiderilor mari;• grosimea invelisului puntii din zona cuprinsa intre deschiderile mario
La stabilirea acestor grosimi se au in vedere solicitarile generale si locale
a car e sint s1.1puse planseele de punte.
Daca puntile metalice sint captusite cu lemn, atunci se admite 0 mic-sorare a grosimilor tablelor invelisului. Aceasta masura se justifica prin faptul
82
de lemnul din captu:Captuseala este form,
ca in fig. 11.36, undr
dulap din lemn; .:
5 - piulita ; 6 - dojLa 11avele eu L
se poate realiza in
Iemn, care se prind
longitudinale 9i tran:mai inaintc.
In zonele coltu:
unde apar eoncentra
impune luarea unor II
QI racordarea Iaprin arce de cere;
G l intiirirea invcadaos, 1n zonele de 1 ',v. fig. 11.37, uncle s-,bla mvclisulni de b:
de adaos.
La navele actu:gurile de magazii smetalice.
Capacele metali:indeplinesc urmatoai
O il asigura inchi
de marfa;
@ preiau sarcirtimpul na vjga'~jei p
@ prciau sarcirmod special, capaee
baraj e, roll-on ~i rol
in scopul perferpulni de manevrare ,
III capace meta
@ capace meta:
(de tip Mac Gregor,
sabile pe ghidaje;e capace mets
@ capace met,
Capacele meiali
de magazii de dime
pentru gurile de m:
~roll-off), dad se
vrarca J.or. Pc timr
de magazii sau de
De asemenea, de
Ca-pacele
au fast brevet ate (
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 40/60
c a Iernnul din captuseala protejeaza puntea si preia 0 parte din solicitari.
Captugeala cste fermata din dulapi de k rnn care se prind de invelisul puntiica In fig. 11.36, unde s-au facut notatiile: 1 - tabla invelisului puntii ; 2 -dulap din lemn : 3 - pIezon; 4:__ saiba: , , ,
5 - piulita : 6 - dop din Iernn. tl
La navele cu L < SO m, invelisul puntiisc poate realiza in intregime din dulapi de
lemn, care se pririd de elementele osaturii
longitudinale si transversale in modul descris
mai inainte.In zonele colturilor gurilor de magazii,
unde apar concentrari mari de tensiuni, se
impune luarca unor miisuri constructive, astfel:
~ racordarea laturilor gurilor de rnagazii
prin arce de cerc;( intarirea invelisului puntii, cu table de
adaos, in zonele de rac~rdare; pentru edificarev. fig. 11.37, uncle s-au fikut notatiile : 1 - ta-
bla mvelisului de baza al pnntii ; 2 - tabla
de adaos.
La navele actuale de· transport maritim,
gurile de magazii sint prevazute ell eapace
metalice.
Capacele metalice ale gurilor de magazii \~irideplinesc urrnatoarele roluri: I
iii asigura inchiderea et anse a magaziilor Fig, 11.37
cle marfa;
" e preiau sarcinile maselor de apa, din valurile care spala puntea, in
timpul navigatici pe mare agitata :
® preiau sarcinile marfurilor IncaIcate pe punte (acest rol revine, in
mod special, capacelor gl1rilor de m2gazii ale navelor portcontainer, port-
baraje, roll-on si roll-off, de cherestea, care transporta rnarfuri 9i pe punte].
1n scopul perfectionarii inchiderii gurilcr de magazii si al reducerii tim-
pului de manevrare, s-au adoptat diverse tipuri de capace metalice, si anumc:
(?J capace rnetalice cu articulatii (rabatabile);
e capace metalicede translatie en rnanevra rnecanica : en simpla tregere
(de tip Mac Gregor, Mac Gregor-Ermans Greer, Hydro Hatch etc.), dcpla-
sabile pe ghidaje;
Ii capace met alice pliante cu manevrii mecanica ;
e eapace metalice in forma de jaluzele.
Capacele meialice C% ariiculaiii (rabatal.ile ) se utilizeaza pentru gurile
de magazii de dimensiuni relativ mici (de exenrplu la navele frigcrifice) sau
pentru gurile de magazii de dirnensiuni mali (de exerriplu la navele roll-on
9i roll-off),dadt se dispune de lligi sau macaraJe capabile ,{l ccsigme mane-
vrarea lor. Pe timpul riavigatici, accste capcc sint fix21ede rarnelc gurilor
de magazii sau de pun tc prin surul.uri rcsj.e ctiv pin cablui ieu intinzatori.
De asemenea, cie S 1 1 1 t prcvazute en gamituri de et ansare.
Capacele meialice de translaiie cu m aneorii mecanica C ~ { s i1 1 1 j J lc r iragcreau fost brevetatc de firma Mac Gregor sub denumirea "single-pull" 9 1 sint
sudata de invelisult prevazute eu d_e-
1 na velor petroliere
le so prevad eu tra-mele avind capetele
: (v. fig. 11.35).
ntate este format a ,udinale ale gnrilor
(v. definitia 11.34).
gurilor .de magazii
rrele particularitati :de punte laterali segurilor de magazii;
curentul de punte
tin egala eu dublulu grosimea traversei
centrale si laterale,
te, se vor prevedea
sudat de invelisul
L1 i de punte este de-
1planselului trecindlrrtarite. Ele se im-
directa sau prin in-
lin diferite tipuri de-tc.) .
lele de punte pot fiprin gusee continue
zulta concluzia 11. 9.
.onstruitc 'in sistern
iv curentii de purite
L barele de directie
rsele) intarite ~i ~a-
cis are IIIa 'inveli9ul puntilor.
e tabla dispuse 10n-
ajului sint denumitedeosebesc trei tipuri
lacrimate (aceasta
derilor mari :.re deschiderile mario
rile generale 9 i locale
.ici se adrnite 0 mic-
e j ustifidi prin faptul
Fig. 11.36
2
83
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 41/60
formate din 5 ... 6 panouri separate. In fig. 11.38 este reprezentata , schematic,o varianta a capacului metalic de tip Mac Gregor 9i sistemul de action areal acestuia, Notatiile din figurii au urmatcarea semnificatie: 7 - rama 10n-
gitudinala a g~rii de magazie; 2 - mont ant de rigidizare al ramei longitudi-
Capacele metalice
se utilizeaza Ia minerformate din douii parspre borduri la deschidona panouri se rea:
Fig. 11.38
Capacele meialice 1
par de panouri care,miscare combinat ; de
trornecanic (eu parimrrespectiv exterioarc, (
prezentata, schematic,
Notat iile din figura
a gurii de magazie; 2de magazie; 3 - cale <
6 - articulatie superise realizeaza prin gar
Ca .ba ce le me ta li cezeaza, in special, la g'
deschiderca gurii de rsurarea, capacului pc
nale a gu1'ii de magazie : 3 - cale de manevra : 4 - panou metalic: 5 - rola
inferioara (asigur3. deplasarea panoului metalic pe calea de manevra}: 6-rola superioara (asigma. bascularea panoului metalic); 7 - parima de Ie-
gatura intre panourile metalice; 8 - calea de depozitare a panourilor me-
talice : 9 - calea de basculare a panourilor meta1ice; 10 - vinciul de actionarea capacului gurii de magazie : 11 - parima de actionare a capacnlui guriide magazie 1a mchidere ; 12 - parima de actioriare a capacului gurii de rna-
gazie 1a deschidere.Obseroaiia 11.21. Ecartamentul caii de depozitare, pe care se rnisca rolele
superioare ale panourilor metalice, este mat mare decit ecartamentul caii
de manevra, pc care se misca rolele inferioare ale panourilor metalice Ii!
Modul de functionare a sistemului este descris In continuare,Pentru de3chid~rea capacului, cu ajutorul parimei de actionare 17, se
trage ultimul panou. Acosta transmite, prin irnpingere, intregLllui capac,componenta orlzontala a fortei de tractiune din parima si panourile se de-plaseaza, cu rolele inferioare .5 , p~ calea de manevra 3, spre capatul gurii
de magazie. Panourile ajunse la calea de depozitare se deplaseaza pc aceasta
cu rolele superioare 6. In dreptul caii de basculare 9, panourile tree in pczitieverticala sub actiunea greutatii proprii.
Pentru inchiderea capacului, se trage de ultimul panou prin intermediulparimei de actionare 12. tn continuare, rniscarea se produce' in ordinea inversacelei prezentate la deschiderea capacului. Componenta orizontalii a Iorteide tractiune din parima de actionare se transmite, de la un panou la altul ,
prin interrnediul parirnei de legatura 7. Etansarea capacului se realizeaza
cu garnituri de cauciuc, dispuse intr« panourile componente.
Prin avantajele pe care Ie prezinta (siguranta, etanseitate perfecta, re-
zistenta ridicata, timp redus de inchidere ~i deschidere, posibilitatea des-chiderii gurilor de magazie pe mare pentru ventilarea marfii etc.),capace1eMac Gregor au capatat 0 la.rga. raspindire la navele destinate transportului
de marfuri generale.
11.2>.1.5. Peretii
Defi-niiia 11.35. P E
respectiv vertical-long
asigura compartiment:
Clasificarea peretiface dupa mai multo
Dupa modul de'@ pere+ii transv:
corpului navei :
IJI peretii longitua corpului navei.
Dupa modul in ccorpului navei, se cleo
e peretii eransiprincipala sinu permitce le delimiteaza :
til peretii usori, C~delimiteaz5.. ' ,
84
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 42/60
szentata, schematic"sternul de actionare
atie: 1- rama 10n-~~l ramei longitudi-
Capaccle metalice de iranslaiie C'U 1nal1Ci'1'{;l deplasabelo pe gkiclajese utilizeazji la mineraliercle moderne ell guri de magazii mario Acestea sint
formate din doua panouri metalice care se Fot deplasa mccanic, pe ghidaje,spre borduri la deschidere si spre PD 12 inchidere. Et ar saica irnbinarii celordona panouri se realizeaza prin garnituri,
' L - - _ - G ) fIII
/ 1" I
~
Fig. 11.39
2
Capacele meialice pliante cu manevra mecanicd sint foi mate dintr-un numar
par de panouri care, pentru a ajunge in pozitia de depozitare, executa 0
miscare combinat a de rotatie si translatie. Actionarea se noat e realiza elec-tro'mecC1nic (cu parirne) sau' hidromecani~ (cu h'idrcmotoare
L
liniare, interioare
respectiv exterioare, dispuse in zonele articulatiilor). In fig. 11.39 este re-
prezentata, schematic, 0 varianta de capac pliant format din sase panouri.
N otatiile din Iigura au urrnatoarea semnificatie : 1 - rama longitudinala
a gurii de magazie : 2 - montant de rigidizare a ramci longitudinale a gmii
de magazie : 3 - cale de manevra ; 4 - panou rnetalic ; 5 ~ rolii de manevra ;6 - articulatie superioara : 7 - articulatio inferioara. Etansarea capaculuise realizeaz{{ prin garnituri de cauciuc.' ,
Ca-pacele meialice in jOJ'111 a de [aluzele sint de dimensiuni mici si se utili-zeaza , in special, la gurile de magazii ale pu1'f1ilor inferioare. Inchiderea si
deschiderea gurii de magazie se realizeaza prin infasurarea, respectiv desfa-surarea, capacului pe un tarnbur special eu actionare mecanica.
)Umctalic; 5 - rola. de manevra}: 6-7 - parima de le-
re a panourilor me-, vinciul de actionare
re a capacului gurii
paeului gurii de rna-
~carese misca rolele
it ecartamentul caii
urilor metalice IIIcontinuare.de action are 11, se
e, intregului capac,
. si panourile se de-i, 'spre capatul gurii
eplaseaza pe aceasta
iourile tree in pozitie
non prin intermediul
te e in ordinea inversa. orizontala a fortei
a un panon la altul,
oacului se realizeaza
mente.
nseitate perfecta, re-
te, posibilita tea des-marfii etc.) ,capacclc
stinate transportului
11.3.1.5, Peretii
Dcf1nitia 11.35, Peretii sint constructiile de rigidizare vertical-transversale,
respectiv vertical-longitudinalc. dispuse in interiorul corpului navei 9i care
asigura compartimentarea acestuia II!!
Clasificarea peretilor utilizati la constructiile navelor actuale sc poateface dupa mai multo criterii.
Dupa modul de dispunere, se deosebesc :
~ peretii transversali, care asigura rigidizarea vertical-transversala a
corpului navei :@ I peretii longitudinali, care asigura rigidizarea vertical-longitudinala
a corpului navei .Dupa modul in care rcalizeaza compartirnentarea spatiului interior al
corpului navei, se deosebesc :@ peretii etansi (Ia Iichide 9i la gaze), care se extirid pina Ia pun tea
principalh si nu permit transferul lichidelor sau gazelor intre compartimentelece le delimiteaza :
. ~ peretii u9OTi, care nu asigura etanseitatea intre cornpartimentele ce ledehmlteaza.
85
_________ =_"~1II711· trs_ =.... s
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 43/60
La rindul lor, peretii etansi Ia lichide (ap~l, produse petroliere etc.) S8
impart in doua categorii, si anume :
• peretii etansi supusi la presiunea Iichidului numai in caz de avarie(peretii etansi transversali si longitudinali care nu Iimiteaza tancuri pentru
depozitarea liehidelor);
(8 peretii etansi supusi la presiunea lichidului timp indelungat (peretiietansi transversali si longitudinali care limiteaza tancuri pentru depozitarca
lich idelo [).
Din punet de vedere constructiv, se deosebese:
• perctii plati, forrnati din plansee plane;8 peretii gofrati, Iormati din cute paralele de tabla.
Dupa extinderea pe inaltimea si latimea respectiv Iungimea corpuluinavei, se deosebesc :
.. pereti ell extindere totala :
• pereti cu extindere partiala.
Observaia 11.25' La considerarea peretilor longitudinali C 1 J , extindere
totals se exclud zonele din corpul navei corespunzatoare corripartimentului
masini si celor doua picuri (v. definitiile 11.13,11.14), care, de regula, nu sint
prevazute cu asttel de pereti II 'Conturul de rezemarc al peretilor transversali este determinat de planseele
adiacente ale furidului, bordajelor si puntii, la care se adauga peretii longi-
tudinali (clad exista pereti longitudinali). .Conturul de rezemare al peretilor longitudinali este determinat de plan-
seele acliacente ale fundului si puntii .la care se adaug~l peretii transversali.In continuare, este descrisa constructia unor tipuri caracteristice de
pereti.a) Peretii plati, Din punct de vedere constructiv, peretii plati se asi-
mileaza en planseele plane ale caror elemente de osatura sint reprezentate
prin bare vertic ale si orizontale. 'tn acest context, se po a te afirma c a in cons-
tructia perctilor se intilnesc, in mod frecvent, doua sisteme de osatura : vertical
si orizonial ,
1. Pereiii constr1'('iti in sisiem de osatula vertical. Sint specifici cargourilor
construite in sistem de osatura transversal si petrolierelor, respectiv vraehiere-
lor, construite in sistem de osatura combinat.
Utilizarca peretilor construiti in sistem de osatura vertical, la tipurile
de nave amintite mai inainte, prezinta urmatoarele avantaje;
• rigidizarea fiind rcalizata prin intermediul barelor verticale, care
sint paralele ell laturile seurtc ale conturului de rezemare a1 peretelui, se asi-
gura rezistenta 1a presiunca apei de inundate (in cazul cargourilor) sau la
prcsiunea produse1or petroliere (in cazul, petrolierelor) cu0
structura de greu-tate minima; ,,~
• se aSigllra mai bine stabilitatea peretilor, in cazul solicitarii ac'cstorade reactiunile scaunelor de doc, pc timpul andocarii navei;
• 1a petroliere, prin imbinarea barelor vertieale ale peretilor en longi-tndinalele de punte si de fund se forrneaza rame inchise, paralele eu PD, caremaresc rigiditatea osaturii corpului.
In fig .11. 40 este reprezentat un perete transversal eonstruit in sistml
de osatura vertical, intilnit la eargouri. Se disting urmatoarele clemente de
structura : 1 - montant de cala : 2 - mont ant de interpunte; 3 - tablele
invelisului peretelui transversal.
Pe llnga elemcntele de constructie enumerate rnai inainte, care intra
in structura propriu-zisa a peretelui transversal, in fig .11. 40 rnai sint repre-
86
zentate: 4 - varanga
6 - varang~l schdet
~ateral (carhnga late]
tundului; 12 - 111vcI
, simpla : 15 - invelisu
ceutura runtii priG~iLpuntii iI1tclrncdiare;";
versa pnntii principamara a puntii princi
clemente apartin plan~eele adiaccnte. -
2. Peretii ccnsirurnari CODstr~1i' te in sis
9i navelor prevazute
.. Din fig.l1.41, un
sistern de osatura orituyZi. : 1 - o rizcnt ala
IDontantului lntarit;·
Pc l lng{LcJcmcnt l
structur ii plOpriu-zisetate: .5 - varang~ et7 - varanga en .inim:
lateral (carlinga latersfundului; 13 - inveli:
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 44/60
pctroiicre etc.) se
u in caz de a varie
aza tancuri pentru
indelungat (peretii
pentru depozi tared.
LlungimQ:a corpului
linali extindere
'e compartimentului
~e, de regula, nu sint
erminat de pla11~eelcd o.v pere[iilonzi-1auoa ~.
determinat de plan-
i peretii transversali.
.uri caractcristice de
peretii plati se asi-
~1fa si~t rep~ezentate
ate afinna ci in cons-
ne de osatura : vertical
t specifici cargou~ilor.
r, respectiv vralShlere-
{l vertical, la tipurile
mtaje :.arelor verticale, care
ire al peretelui, se asi-
zul cargourilor) sau la
.u 0 structura de greu-
azul solicitiirii a2bstora
ivei : .ale peretilor Cli longi-
e, paralele cu P D, care
sal construit in s i s t e r nrrnatoarele elemente de
nterpunte : 3 - tablele
mai inainte, care intra
g .11. 40 mai sin t repre-
zentate: If - varanga etanse : .5 - m'IVl1T~, de rigidizare a varangei etanse :
6 - varanga schelet : 7 - suport central (carliIJga centrala}: 8 -- suport
lateral (carlinga laterals}: 9 - tabla marginala ; 70 - chila; 11 - irivelisul
fundului; 12 - invelisul gurnei; 13 - invelisul dublului fund; 14- coasta
h)Fig. 11.40
, simpla: 15 - invelisul bordajului : 16 - centura FUD\i i interrncdiare : 17-
centura pm\ii principale : 18 - travers a puntii intennediare : 19 - invelisulpuntii intermediare : 20 - tabla Iacrimar a a puntii interrnediare : 21 - tra-versa puntii principale ; 22 - invelisul puntii principale ; 23 - tabla l{lcri-
mara. a puntii principale : 24 - gme11 de prindere al montantului. Acestc
clemente apartin I)lan:;;cclor adiacente S8.U asigura leg8_tula pcretelui cu plan-9tc1c adiaccnte.
2. Pereiii ccnsiruiti in sistem de osaiur« or1'Z011 tal. Sint specific} navelor
mari construite 1n sistern de osat ura longitudinal, spargatoarelor de gheatasi navelor prevazute ell 111t{uituri pentr u gbeata.
Din fig .11. 41, undo este reprezentat un peretc transversal construit in
sistem de osaturii or izcnt al, se evidentiazii urmatcarelc clemente de struc-
tura : 7 - orizcritala : 2 - montat ]l1t'~trjt; 3 - nervura de rigidizare a
mont antulni intarit : 4 - invelisul peretului transversal.
Pe 1\]l2~\cJ(mentele de constructie enumerate mai inainte, care apartin
structurii l~opriu-zise a perctelui transversal, in fig. 11.41 mai sint reprez~n-
tate: .5 - varanga etanse : 6 - nervura de ricidizare a varangei etanse :7 - varanga cu inima; '8 - suport central (ca~linga centrala}: 9 - suport
lateral (carlir::ga Iaterala}: 10 - tabla margiriala : 11 - chila; 12 - invelisul
fundului; 13 - invelisul gurnei; 74 - invelisul du blului fund; 15 - coasta
87
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 45/60
simpla : 16 - invcli~ul bordajului; 17 - centura puntii prineipale; 18 ~ tra-versa puntii principale; 19 - invelisul puntii principale :20 - tabla lacrimaraa p\lntii principale; 21 - guseu de legatura lntre intjiritura orizontala aperetelui si bordaj; 22 - guseu de legatura intre montantul intarit al pcre-
20\
1 Secti(Jnea8~f3
1 9
Obseroatia 71.27.intariti in dreptul P L
carii, La navele pre,partiala) in PD, acespot sa lipseasca III
Observapia 11.28.in dreptul coastelor i
Montantii si oriz(platbanda cu hulb
orizontalele inta.rite' ~si 0 platbanda sudat;
Capetele montarpuntilor prin intermetiv" varanga, eea ma:la capete (v.fig.11.40D ~ 3m.
Capetele orizontprin interrncdiul gnsl(v .fig.11.41, c).
Inveli~ul peretiksint dispuseoriz0l1hvariatia grosimii invdistributie a sarcinii
in dreptul lor se pre'inv~li9ul ?-cestor peretelui' se dispun verticgrosime, 9 i anurne gr
Practicarea usilo:
dere pe ambele p~rti:de cala se pot practicerapida, care pot fi mdistant a (de regLlla,cIn locul de dispunereexiste un sistem indetanse. Indiferent deactioneaza asupra pc
Din descrierea ,11.10, 11.11.
Concluzia 11.10.:
de osatura vertical\. 'orizon talele intari te
Concluzia 11.11.
sistem de osatura or
cipala, iar montantii
b) Peretii grofati
9imineralierele m ari (
si la navele fluviale.
tipuri de profile (v.fi
trapezoidal etc. Cele
IT 23
2 {
1 6
(0
.1 3 (
6 9 1 2 · '4-!, . a) I
S e c1 iu n.e 'd A ~A
(6
3
15 c )
Fig. 11.41
telui si dublul fund; 23 - guseu de Icgatura intre montantul intarit al pere-telui si puntea principala. Aeeste clemente apartin planseelor adiacente sanasigura legatura peretelui eu planseele adiacente.
Osatura peretelui prezentat In fig.11.40 se compune din mont anti (v, defi-.nitia 11.36), carora lise adauga, uneori, orizontalele intarite .(v. definitia 11.37si observatia 11.26).
Definipia 11.36. Elemeritul de osatura vertical, indus in structura pere-tilor (transversali ~i longitudinali), avind capetele prinse de fundul navei
(dublul fund) si respectiv de 0 punte sau de doua punti succesive se nurnestemontant (mont ant intarit).Definifia 11.37. Elernentul de osatura care asigura rigidizarea orizontal-
transversala, respectiv orizontal-longitudinala, a peretilor (transversali ~ilongitudinali) construiti in sistem de osatura vertical se numeste orizontalaintaritii l 1 l i
Obseroaiia 11.26. Orizontalele intarite se utilizeaza, de regula, la navelecu 0 singura 'punte continua. La navele eu mai multe punti continue, acestcapreiau si rolul orizontalelor intarite care, in acest caz, pot sa Iipseasca \II
Osatura peretelui prezentat in fig.11.41 se compune din orizontale (v. defi-nitia 11.38), carom Iise adauga, uneori, montantii intariti (v. observatia 11.27).
Definipia 11.38. Elementul de osatura orizontal-transversal sau orizon-tal-longitudinal sudat de invelisul peretelui (transversal, respectiv longitudinal)?i avind 'inaltimea redusa fap. de cea a orizontalei intarite poarta denurnirea
de orizontala.
88
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 46/60
in montanti (v. defi-tetv. definitia 11.37
Obseruaiia 71.27. In principiu, la peretii transversali se prevad montantiintariti in dreptul P D ~i au rolul de a Ie asigura stabilitatea pe timpul ando-
carii. La navele prevazute cu perete longitudinal (cu extindere totala sanpartiala) in PD, acesta preia ~i rolul montantilor intariti care, in acest caz ,pot sa lipseasca •
Obseruaiia 11.28. Peretii longitudinali sint prevazuti cu montanti intliriti ,in dreptul coastelor intarite II
Montantii si orizontalele peretilor plati se executa din profile laminate(platbanda cu bulb, cornier cu aripi neegale, T etc.). Montantii intariti siorizontalele intarite se executa din profile compuse dintr-o inima de tablasi 0 platbanda sudata pe muchia libera a acesteia.
Capetele montantilor se prind de planseele adiacente ale fundului 9ipuntilor prin intermediul guseelor. Acestea se extind pina la traversa, respee-tiv' varanga, cea mai apropiata (v. fig.l1.41, b ) . Se admit mont anti IiberiIa capete (v.fig.l1.40,c) numai in interpuntea superioara 91]a navele euD < 3m.
Capetele orizontalelor se prind de planseele adiacente ale bordajelorprin intcrrnediul guseelor, care se extind pin a la coasta eea mai apropiata(v.fig.l1.41, c ) .
Invelisul peretilor plati este format din file de tabla care, de regula,sint dispuse orizontal. Aceasta dispunere este rationala, intrucit permitevariatia grosimii invelisului, pe inaltimea peretelui, in raport eu legea dedistributie a sarcinii co 0 suporta, In cazul peretilor cu montanti intariti,
in dreptul lor se prevad file de tabla verticale. C~lelalte table ce constituteinvelisul acestor pereti sint dispuse orizontal. Dad tablele invelisului pere-telui se dispun vertical (solutie intilnita mai rar), atunci ele vor ayea aceeasigrosime, si anume grosimea impusa de solicitarile maxime.
Practicarca usilor etanse cu balamale si dispozitive de inchidere - deschi-dere pe ambele parti, este admisa numai la peretii din interpurrti. La peretiide cala se pot practica numai usi glisante prevazute cu dispozitive de inch idererapida, care pot fi manevrate atit din compartimentul respectiv cit si de ladistantii (de regula, de pe puntea superioara care Iimiteaza compartimentul).In locul de dispunere a dispozitivului de inchidere de la distanta, trebuie saexiste un sistem indicator, care sa precizeze in mod continuu pozitia usiietanse. Indiferent de tinul lor, usile etanse trebuie sa reziste sarcinilor ceactioneaza asupra peretilor in zon'ele de dispunere. .
Din descrierea structurala prezentata mai inainte rezulta concluziile11.10, 11.11.
Concluzia 11.10. In structura planseelor peretilor plati construiti in sistem
de osatura vertical, montantii reprezintii barele de directie principala, iar
oAzontalele intarite (daca exista) barele de incrucisare aConcluzia 11.11. In structura planseelor peretilor plati construiti in
sistern de osatura orizontal, orizontalele reprezinta barele de directie prin-
cipala, iar montantii intariti (daca exista) barele de incrucisare III
b) Peretii grofati. Sint utilizati Ia navele moderne, in specialla petrolierele
simineralierels. mad construite in sistem de osatura longitudinal sau combinat
si la navele fluviale. Gofrele (cutele) acestor pereti se realizeaza dupa diferite
tipuri de profile (v.fig.l1.42): patrat, dreptunghiular, triunghiular, ondulat,
trapezoidal etc. Cele mai folosite sint gofrele cu profil trapezoidal si ondulat.
ineipale; 78 - tra-, - tabla lacrimaraitura orizont ala a
tul rntarit al pere-
1 B-B
ntul intarit a1 pere-seelor acliacente san
IS in structura perc-.se de fundul navei
uccesive se numeste
'igidizarea orizontal-ilor (transversali sinumeste orizontala
de regula, la navelenti continue, acestea: ~a lipseasca III
.in orizontale (v. defi-(v. observatia 11.27),
msversal san orizon-espectiv locgitudinal)ite poarta denumlrea
89
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 47/60
tionate mai inainte, gurna, de borda], de punt e) ~i peretele transversal; 21 - prom dublu T, deimbinare a peretelui transversal gofrat ell peretele longitudinal gofrat.Aceste clemente apartin planseelor adiacente sau asigura legatura pereteluitransversal gofrat eu planseele adiaeente.
itime 9i en 30% la:are a tablelor ~ide
e)
-le maritime $1 eu
~inertie I, modulal perctelui plat;de inertie x - x,1 timp ceperete1enijlocul inaltirnii
Fig. 11.44
structurii pro-
-ezentate : . 5 -.isul Iundului :u 'l borda j u lu i ;73 - invelisul'5 - gofrz l ~ri-
1 a pcretelui
; 7 8 - gLlseu
nvelisul fun-
1 1 transversal
(de fund, de
Sectiunea gofrelor orizontale variaza, pe inaJtime, in raport cu legeade distributie a sarcinii snportate de perete. Partile inferioare $i superioareale peretilor eu gofre orizontale pot fi confectionate din table plane, taiatedupa conturul fundului respectiv al puntii. De asemenea, acesti pereti sintprevazuti eu montanti inmriti, pentrucare sint valabilc consideratiile de la 2 2
punctul a ) al prezentului paragraf.Comparativ en cazul prezentat mai
inainte, peretii transversali eu gofre iA
verticale (aeest sistem constructiv este A 1 - ' - 'mai rar intilnit la peretii longitudinali)prezinta urmatoarele particularitati :
$gofrele vertieale au sectiuneaconstanta pe toata inaltimea peretelui; ~2 A·A.3 A A J
9 peretii ell gofre vertic ale sint . ~1 -. . 3
prevazuti eu orizontale intarite :., in dreptul peretilor eu gofre
vertic ale se prevad varange, coaste J I
intarite si traverse intarite, iar go- rz ) h }
frele se sudeaza de platbandele aces- Fig. 11A5
tor clemente de osatura. ,Imbinarea dintre doi pereti, transversal respectiv longitudinal, cu gofre
orizontale (v.fig.lIAS, a) sau dintre un perete transversal eu gofre verticalssi un perete longitudinal en gofre orizontale (v.fig.l1.45, b ) , se realizeaza
t a folosirea pere-
iul util al maga-
ti CH g o! !' e o ri -icare, structuraderitiaza urma-
·ra c{rizontaii ari transversal :
91
1I
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 48/60
printr-un profil dublu T. In fig. 11.45 s-au facut not atiile : 1 - perete trans-versal eu gofre orizontale (v.fig.11.45, a ) sau cu gofre vertic ale (v.fig.11.4S, b ) ;
2 - perete longitudinal eu gofre orizontale; 3 - profil dublu T, de legaturaintre peretele transversal si peretele longitudinal.
Obseroaiia 71.29. In constructia 'peretilor longitudinali eu extindere totalase admit numai gofrele orizontale, care asigura 0 participate eficienta la rezis-tenta eorpului navei la incovoierea longitudinala verticala III
Din descrierea structurala prezentata mai inainte rezult a concluzia .11.12
Concluzia 17.72. Cornparativ ell peretii plati,osatura peretilor goftaticuprinde un numar redus de bare de directie .principala, reprezentate prin
montantii intariti (incazul gofrelor orizontale) sau orizont alele intarite (Incazul gofrelor verticale) II
11.3.2. CONSTRuqIA EXTREMITATILOR NAVEl
Extremitatile navei sint: eiraua 9i eiamboul .
11.3.2.1. Etrava
Etrava are definitia 2.8 si mdeplineste urrnatoarele functiuni:• preia sarcinile dinami~e determin~te de eventualele lo-~iri ale provei
de chen sau de aIte nave pe timpul manevrelor de acostare;
• preia sarcinile dinamice determinate de lovirea fundului apei sau aunor obstaeole; .
• preia sarcinile dinamice determinate de irripactul eu blocurile degheata, pe timpul navigatiei in zonele eu gheturi.
Determinarea sareinilor dinamice maxime ee actioneazii asunra etraveieste dificila , Din acest motiv, In praetiea proiectarii. este mai eornod ea dimen-sionarea etravei sa se faca pe baza datelor euprinse in registrele declasificaresan dupa prototip, excluzindu-se ealculele de rezistenta.
Obisnuit, la navele de transport, se intilnesc urrnatoarele forme de etrave :drepte (fig.11.46, a ) ; curbe fara bulb (fig.11.46, b, c ) ; curbe en bulb (fig. 11.46,d , e ) ; formate din dona segmente de linie dreapta sau curba, eu inclinari dife-
-----u -l~CV-~-17- t = J \ ' - ¥ - U,lF ---IF L$~~~dd)
t=tL71-4 ~-~~ D g)
Fig. 11.46
rite (fig.11.46,J, g). Formele de etrave .prezentate in fig.l1.46,J, g sint spe-cifiee spargatoarelor de gheata.
Din punet de vedere constructiv, se deosebesc : etraoele din oiel forja:
sau laminat ; etrauele din oiel turn at ; etraoele din table [asonaie 1i sudate,
92
Etravele comdintr-o singura bUIcap la cap.
1 .m contrnuarr
mai mainte.
a) Etrava dinIa unele remorche
masiva (chila de fsau laminat en sel
tru exemplificare, 'din otel forjat, enpre una cu elementfigura au urmatoa2 - chila rnasiva :
In fig.l1.47 s~sau laminat este f e
indoita dupa formaEa se imbina cu ellcap, iar en carl ing,cente ale invelisulu
Obseruatia h.3!aria sectinnii etrav
pe baza' regulilor rt
b) Etrava dinputemice la prova (~de clasa supericaranat, evidentiindu-sesi etrava din doua7 - etrava din otelfig.l1.48, b ) ; 2 - 'p c
rigidizare orizontala ;
rigidizare Iongitudinai
Daca etra va esteregula, partea superio:
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 49/60
:: 1 - perete trans-
cale (v.fig.l1.4j, b ) ;
ublu I, de legabra
icu extindere totalare eficienta Ia rezis-
ala.llta ccncluzia 11 1 2
ra per etilor gohati, reprezentate prinmtalele jntarite (in
functiuni :
Ie loviri ale provel
e :
undului apei sau a
ul cu blocurile de
aza asupra etraveiai comod ca dirnen-strele de clasificare
Ie forme de etrave :
~cu bulb (fig.l1.46,'3, cu inclinari dife-
1.46,f, g sint spe~
uele din oiel forjat
.aie $i sudate,
Etravele construite din otel forj at, laminat 9i turnat pot sa fie formatedintr-o.singura bucata sau din dona bucati, care se imbina intre ele prin suduracap Ia cap.' ,
In continuare, este descrisa constructia tipurilor de etrave mentionatemai inainte. '
a) Etrava din otel forjat sau laminat, Este intilnita mai rar si numaiIa unele remorchere sau nave de pescuit mici, care sint prevazute ell chillimasiva (chila de forma unei bare din otel forjatsau laminat cu sectiunea dreptunghiulara). Pen-tru exernplificare, in fig .11.47 se prezinta 0 etravadin otel forjat, cu sectiune dreptunghiulara, im-
preuna cu elementele asociate ei. Notatiile dinfigura an urrnatoarea sernnificatie: 1 - etrava : .3
2 - chila masiva : 3 - tabla invelisului exterior.In fig.l1.47 se arata c a etrava'dinotelforjat 2
sau laminat este fermata dintr-o grinda masiva,indoita dupa forma extrernitatii prova a navei.Ea se imbina cu chila rnasiva prin sudura cap lacap, iar eu carlinga centrala 9i cu tablele adia-cente ale invelisului exterior prin sudura de colt.
Obseroaiia 11.30. Deasupra liniei de incarear~ de vara a navei (v. § 4.10),
aria sectiunii etravei poate fi redusa treptat pina la 70% din cea stabilita ,pe baza regu1i1or registrelor de clasificare, pentru portiunea imersa iii
b) Etrava din otel turnat. Este specifica navelor care suporta solicitariputernice 1a prova (spaxga!oarele de gheata, navele cu intarituri pentru ghetnride clasa superioara etc.). In fig.l1.48 este reprezentata 0 etrava din otel tur-nat, evidentiindu-se doua variante constructive (etrava dintr-o singura bucatasi etrava din dona bucati), irnpreuna cu elementele asociate ei. Se clisting:1 - etrava din otel turnat (v.fig.11.48, a ) sau partea turnata a etravei (v.fig.l1.48, b ) ; 2 - parte a forjata a etravei (v. fig.ll.48, b ); 3 - nervura de
f
Fig. 11.47
0.)
Fig. 11.48
rigidizare orizontala : 4 - nervura de rigidizare verticala : 5 - nervura derigidizare Iongitudinala : 6 - tablainvelisului exterior.
Daca etrava este fermata din doua bucati (v. fig.l1.48, b ) , atunci, de
regula, partea superioara se construieste din otel forj at cn sectiunea dreptun-
93
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 50/60
ghiulara, iar partea inferioara din otel tumat. Imbinarea dintre cele dona
parti se realizeaza prin sudura cap 10.cap. Partea turnata are sectiune dreptun-
ghiulara, in apropierea zonei de imbinare si sectiune in forma' de V, in afara
acestei zone.
Etrava din ot el tumat, respectiv partea turnata a etravei (in cazul etravei
format a din douabucati), cste prevazuta cu trei tipuri de nervuri de rigidizare
(v. fig.l1.48), astfel :
I l l» nervura de rigic1izare longitudinala, dispusa in PD ~i de care se leaga
carlinga centrala ;
@ lI nervurile de rigidizare verticale, dispuse pc portiunea anterioarazonei de racordare a etravei si de care se Jeaga varangele ;
~ nervurile de rigidizare orizontale, dispuse pe portiunea posterioara
zonei de racordare a etravei si de care se leaga elementele de osatura longi-
tudinale ale bordajelor.
Irnbinarea dintre partea superioara a etravei turnate si tablele invelisului
exterior se face prin sudura de colt. Imbinarea dintre partea inferioara a
etravci turnate si tablele invelisului exterior se face prin sudura cap 1a cap.
c) Etrava din table fasonate si sudate. Este specifica navel or de transport
c~re l~n necesita intarituri pentru gheturi. De asernenea, mai poate fi intil-mt~L 9 1 la navele prevazute cu intarituri pentru gheturi de clasa inferioara
(v. § 11.3.3.4). Descrierea structurala ce urmeaza va evidentia particularita-
tile constructive ale etravei din table fasonate si sudate, pentru cele douasituatii de utilizare amintite.
In fig.l1.49 este reprezentata etrava din table Iasonate si sudate, speci-iidunci nave fara intarituri pentru gheturi. Pot fi rernarcate urmatoarele
Fig. 11.49
Fe ling~l e Ierne:
propriu-zisa a etrav
trala ; 6 - varanga
legHur{L intre coast
curen tulpla tformei
prova; 13 - curen
principale : 74 - irr,
tii princip ale., "0
In fig. 11.50 esi
tata etrava din tatsi sudate, specific;
prevazuta cu intari
gheturi de clasa ini
disting urm{ltoarelE
componente : 1 - -tn'
'lei: 2 - brachet pe epe invelisul etravei
'lura de rigidizare 10a etravei.
Pe linga eleme
merate mai inaints
parte din structur
zisa a etravei, in
mai sint reprezentatlinga centrala : 5-
6 - chila ; 7 - brs
prova : 8 - invelisn
prova : 70 - inv~li
tura sint asociate E
Dupa cum se v
invelisul, care se co'
si raza de curburario ara , gro3imea etr
de imbinare. Deast
redusa treptat, pin
Brachetii au fc
sului etrave'i. Sint
lisul etravei (v. figIinia de incarcare (
se extind, peste in:
mai apropiate, de
N ervura de r ieastfel :
e la navele f
curbura a invelisu
fI la navele c
de la chila pinii Ia
Observatia 11.~
tudinala, brachetii
de osatura longitu
unor bracheti oriz
clemente componente: 1 - invelisul etravei : 2 - brachet orizontal : 3 - bra-
chet pe rpedicular pe invelisul etravei : 4 -- nervurii partiala de rigidizarel ongitud inala a etravei.
94
------- ".__,~~Z. _ ... .bll..
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 51/60
Pe llnga elernentele enumerate mai inainte, care fac parte din structur.,
propriu-zisa a etravei, in fig.11.49 mai sint reprezentate : 5 - carlinga cen-
trala : 6 - varanga ; 7 - chila ; 8 - coasta din picul pro va; 9 - guscu de
legatura intre coasta si varanga : 10~-nvelisul exterior al bordajului : 7! --
eurentul platformei din picul prova : 12 - invellsul platforrnei din picul
prova; 13 - curentul puntii
principale ;14 - invelisul pun-
t ii principale,, i 1n fig. 11.50 este reprezen-
tata etrava din table fasonatc~i sudate, specifica unei nave
prevazuta ell intarituri pentru
gheturi de clasa inferioara. Se
disting urmatoarele elemente
componentc: 1= invelisul etra-
vei; 2 - brachet perpendicular
pe invelisul etravei; 3 - ner-
vura de rigidizare longitudinala
a etravei.
Pe linga elementele enu-
merate mai inainte, care fac
parte din structura propriu-
zisa a etravei, in fig. 11.50
mai sint reprezentate: 4 - car-linga cen trala : 5 - varanga :
6 - chila ; 7 - bracheti orizontali in corespondenta stringherilor din picul
prova; 8 - invelisul exterior al bordajului; 9 - curentul platformei din picul
prova : 10 - invelisul platformei din picul prova. Aceste clemente de struc-
tura sint asociate etravei,
Dupa cum se vede din cele dona figuri, elementul de baza al etravei este
invelisul, care se contectioneaza din tabla de otel Iasonata (indoita). Grosimea
si raza de curbura a invelisului etravei variaza pe inaltime. La partea infe-
rioara, gr03imea etravei va 'fi eel putin egala cu grosime~ chilei plate in 10c1.11
de imbinare. Deasupra liniei de mcarcare de vara, grosimea etravei poate Ii
redusa trcptat, pinii la grosimea invelisului exterior la extremitati.
Brachetii au forma unor gusee si asigura rigidizarea transversals a inveli-
sului etravei. Sint dispusi orizontal (v. fig.l1.49) sau perpendicular pe 1nvc-
lisul etravei (v. fig.l1.50), la 0 distanta, unul de altul, de eel mult 1 rn sublinia de incarcare de vara 9i 1,5 m dcasupra acestci linii. De regula, brachetii
se extind, peste imbinarea etravei cu invelisul exterior, pina la coastele cele
mai apropiate, de care so sudeaza (v. fig.l1.49).
Nervura de rigidizare longitudinala a etravei, dispusa in PD, se prevedeastfel:
'a dintre cele doua
re sectiune dreptun-
)rrn~l 'de V, in 'afara
.vci (in cazul etra vei
nervuri de rigidizare
) si de care se leaga
rrtiunea anterioara
rtiunea posterioara
,d de osatura longi-
si tablele mvelisuluipartea inferioa~a a
sudura cap 1a cap.
.iavelor de transport
mai poate fi intil-de clasa inferioara
Ientia particularita-
, pentru cele doua
ate si sudate, speci-iarcate urmatoarele
/ii'
-V,/"'"
; < )"""--.. . . .~{
1
' W i 4
\ I
\ . J - :6 I 5
6
Fig. 11,50
• la navele fad intarituri pentru gheata, pc portiunea unde raza de
curbura a invelisului depaseste 200 mm;
• la navele cu intarituri pentru gheturi de clasa inferioara, pe portiunea
de la chila pina la 0,15 T deasupra liniei de incarcare de vara.
Obsemaiia 11.31. In zonele de extindere ale nervurii de rigidizare long i-
tudinala, brachetii.sint dispusi perpendicular pe invelisul ctravei. Elernentele
de osatura longitudinale ale bordajului se princ1 de etrava prin intermediul
unor bracheti orizontali, prevazuti suplimentar in aceste zone fI
: orizontal : 3 - bra-
ar\ial~l de rigiciizare
95
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 52/60
Asigurarea unei rmbinari solide Intre etrava si corpul navei presupune
urmatoarele masuri constructive:
• imbinarea Intre invelisul etravei si invelisul exterior a1 navei prin
sudura cap 1a cap;
• sudarea carlingii centrale direct de etrava sau de nervura de rigidizare
longitudinala (dad etrava este prevazuta ell nervura de rigidizare longitu-
dinala, la partea Inferioara] :
• sudarea invelisurilor puntilor direct de invelisul etravei sau de bra-
chetii orizont ali (dad 'exista bracl1eti orizontali, in corespondenta invelisurilorpuntilor) ; , "
G sudarea elementelor de osatura longitudinale ale bordaje1or de bra-
chetii orizontali ai etravei (sau de brachetii orizontali suplimentari, prevazutiin acest scop); .
G Il prelungirea etravei spre pupa astfel incit s a se poata suda de ea
citeva varange (aceste varange au 9 1 rolul de nervuri transversale de intarire
a etravei).
11.3.2.2. Etamboul
Etamboul are definitia 2.10 9i mdeplineste urrnatoarele functiuni:
ell sustine si protejeaza cirrna, in cazul Iovirii pupei navei de fundul
apei sau de unele obstaco1e;
• sustine elicea centrala, la navele prevazute cu un numar impar deelice; .
e preia sarcinile dinamice determinate de function area elicei si cirmei,la navigatia cu viteze mari si pe furtuna ; , ,
• preia sarcinile dinamice determinate de impactul eu blocurile de
gheata, pe timpul navigatiei in zonele eu gheturi (atunei cind se impune dega-
j area blocurilor de ghea~a ell pupa).
Estimarea sarcinilor dinamice maxime care actioneaza asupra etamboului
este dificila. Din acest motiv, in practica proiectarii, cste maicomod eel di-
mensionarea etamboului S~L se Iaca pe baza regulilor registrelor de clasificare
sau dupa prototip, excluzindu-se ca1culele de rezistenta.
Forma etamboului depinde de: forma corpului navei 1a pupa; tipul si
nurnarul propulsoarelor : forma penei cirmei : destinatia navei.
Etambourile se pot clasifica dupa diferite criterii.
Din punct de vedere constructiv, se deosebesc:
• etarnbouri masive : executate dintr-o bucata de otel turn at ; executatedin mai multe bucati separate de otel turn at r forjat sau laminat, care so im-
bin a intre ele prin sudura :
lit eta:m.bouri din table de otel sudate;
~ etambouri mixtc, 1a care unele clemente sint executate din tabla
de otel, iar altele din otel turnat, forjat sau Iaminat , imbinate , apm, prm
sudura.
Dupa tipul de pro pulsor utilizat de nava, se deosebesc:
l 1 l i etambourile navelor cu propulsor de tip elice : pentru 118_ve1ecu dice
centrala ; pentru navele fara elice centrala ;
• etambourile navelor care utilizeaza propulsoare diferite de elice (roata
cu zbaturi, vela, propulsorul eu jet, propulsorul eu aripioare etc.) si navelorrcmoreate (sint asemaniitoare en etambourile pentru navele f a r a elice cen-
trala).
96
La rmdullor, atsi deschi se.
Exista nave car
pupa are forma de sc- In continuare, :
de etambouri specif
a) Etamboul ms
ell 0 elice, dispusa c
este prezentat in fil
1 - etarriboul cirm:
cirrnei : 3 -- etamboboului elicei ; 5 -- tochiul balamalei de
a cirmei ; 9 -_ butt
Pe llnga elemet
priu-zise a etambo:
etarnboului cirrnei :
mentara intariU (\:
a tubului etambou ;
din picul pupa; 17
a peretelui picului
clemente etamboul
7---------
De reguLl, eta(v + 1· c- 1 1 51 \ 1 \1" ,. 1. o :__ , /' _I c..... J
forma dreptungbiu
In scopul U~1J·
turnate se executa (
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 53/60
rrele functiuni:
pei navei 'de fundul
La rindul lor, ctarribourile pentru navele C1J 0 dice centrala, pot fi: inchise
si deschise.
Exista nave care En dispun de etambou. In astfel de cazuri, extrernitatea
pupa are forma de sanie, eu 0 ridicare lenta a Iundului.
In continuare, se descriu particularitatile constructive ale citorva tipuri
de etambouri specifice navelor de transport.
a) Etamboul masiv inchis din ore! turnat. Este specific navelor prcvazuts
cn 0 elice, dispusa central, ~i en cirrna necompensatav Acest tip de etambou
estc prczcntat in fig .11.51 : ; ; i cuprinde urmatoarele elernente componente:
1 - etamboul cirmei ; 2 - nervura transversala de rigidizarea etambouluicirmei : 3 - etambcul elicei : 4 - nervura transversala de rigidizare a etam-
boului elicei ; 5 - talpa et amboului ; 6 --- calciiul etamboului cirrnei : 7--
ochiul balamalei de sustinere a cirmei : 8 - ochiurile balamalelor de ghidare
a cirmei : 9 - butucul etamboului elicei : 70 - camera de 2r;{L
Pe linga elementele enumerate mai l~ainte, care apartin ~;tructurii pro-
priu-zise a etamboului, in fig.11.51 mai sint reprezcntate: 71 - varanga
etamboului cirmei : 72 - varanga etarnboului elicei : 73 - varanga supli-
montara intarita (este prevazuta cu decupari de usurarc) : 7d - varanga
a tubului etambou; 75 - invelisul exterior al pupei : 16 -- traversa platforrnei
din picul pupa; 17 - invelisul platforrnei din picul pupa; 18 -- orizontala
a peretelui picului pupa; 19 - invelisul peretelui picului pupa .. l'll aceste
clemente etarnboul se aHa In contact direct sau se invecineaza.
pul navei presupune
xterior al navei prin
nervura de rigiclizare
de rigidizare longitu-
1 etravei sau de bra-
oondenta invelisurilor" , ,
e bordajelor de bra-
plimentari, prevazuti
~ poata suda de ea
insversale de intarire
I1n numar impar de
.xecutate din tabla
mbinatc, apoi. pnn
.area elicei si cirmei,
tul eu blocurile de
ind se impune dega-
a asupra etamboului
:e mai comod ca di-
strelor de clasificare
ei Ia pupa; tipul 91iavei.
el turnat: executate
.aminat, care se irn-
se:
rtru navele en elice
Fig. 11.51
terite de elice (roata
oare etc.) si navelorvele fa.ra elice ccn ..
De regulii, ctambourile masive au sectiunea de forma h idrodinamica
(v. fig.ll.Sl). Mai rar se intilnesc etarribourile turnate avind sectiunea de
forma drcptunghiulara.
In scopul usurarii transportului si Iucriirilor de rnontaj , etambourile
tum ate se executa din doua sau mai multe parti.
9'7
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 54/60
Talpa DL,.'~hO' 1,; 'C" " ..~', P'"C't'" ,1~ h QCCl---b~' 1 ·I·c.,· c.. "c rova astfel_" " CL-~.J..c, ':;~.,:.LJ_u_U__Ll.1LI~ ~G j_;1',-,;u.l~15) ~? v] UL .r c, ,~'La11 our C h ...~l ; : ' p . l ~ypl_V V » ; _ (. ' tre
inert nervurile sale Set se priridii de eel putrn: 0 varanga, daca L < 00 m :
doua varange, daca 80 < L ~ LW m; trei varange, dadl L> 120 rn. Deasu-
pra "boltei pupei, e~camb::ul cirmci 5C prelun~e$t~ pe ? c1is~ant8" care s a -i per-mita prinderea eficienta de varanga ctarnboului cirmei. De asemenea, Ia
navele en L > 80 m ~j Ia navele cu pupa de tip crucisator, etamboul elieei
se prelungeste, 1[1sus, en 0 inaltim.e suiicienta. care sa-i permita prindereal
de varanga etamboului elicei.
'lranga etamboului cl CJJJ_ci(elicei), precum si varangele supliment are
~h~.t~t:~jteFu ~rosime.a eli 3 .,"~)~~lnl m~i "El.are de,clt varang~le obi1n~ite din
Pled pupa S1 se extind, pe inaltime, pma la nuntea cea mar apropiata.
, Ckhiurilc balarnalelor de: sustinere si ghiclc{rc ale cirmei se pot tuma dintr-o
sinsura bucata eu etamboul sau se executa separat apoi , se sudeaza de acesta.
"Tablele invelisului exterior se imbina eli etamboul prin sudara.
b) Etamboul rnasiv din turnat (etamboul cirrnei) , Este specific
navelor prev.izute en numir par de elice, respectiv ria-velar remorcate De
asemenea. poate f i Intilnit si la navele care utilizeazii propulsoare diferite
de elice. 1 n - fig .11.52 este reprezentat acest tip de etarnb~u ):;1 d O U Z l variante,
si anu.1TIC:pentru sustinerea uriei cirme nccom pensate (v. fi.g.l1.S2j
a) si pentrusustineroa unci clrme eompem;ase (v. fig.1L5Z, b ) . Se clisting urrnatoarele
clemente componentc: 1 - etamboul cirrnei : 2 --.- talpa etarnboului : 3--
calciiul etamboului ; Lj -- ochiul balamalei de sustinere a cirmei (v. fig.l1.52, a )sau reazcmul inferior al cirmei ('v. fig. II_52) b ) ; 5 - ochiurile balarnalelor
de ghidare ale cirmei (v. Jig. 11.52, a) sau reazernul superior al cirmei (v . f ig .
11.52) b ) . Pe ling:~\,aceste elernonte, ce apartin structurii propriu-zise a etarn-
a) b)Fig. 11,52
boului, in fig.l1.52 mai slut reprezentatc: 6 - varanga etamboului elicei ; 7 -
invelisul bordajului : 8 - nervura de legatura intre ctambou si invelisul pupei
Forma sectiunii etarnboului simplu din otel turnat poate s a fie hidro-
dinamica san dreptunghiulara. Talpa se extinde spre prova astfel incit s a seprinda de eel putin dona varanae Dimensiunile sectiunii sint mai mici en
cca 15%, fa~a d~ dimensiunile ~naloage ale etamb~ului navelor ell numarimpar de dice,
- Grosimea varangei et amboului cinnei este ell eel putin 2 mrn rnai mare,
decit grosimea varangelor obisnuite din picul pupa.
98
Priuderea etarr
solidata prin interrr
c) Etamboul d{de transport actual:se disting urrnatoa7 - invelisul etam
de rigidizare perpe
a invelisului etarn
de rigidizare a talj
Pe llng~l elerncpropriu-zisa a etarrde capiit : 9 --- yare
' 1 . 1 platformei din pil
tubul etambou; 1,1
superior a1 cirrnei. \
5e invecineaza:
Dupa cum se
table fascnate avin:
/
7
dizat prin intermed
pendiculare pc P D)
boului si cele ale in
Gr~)simea table
sudat este mai mal
de mijloc a navci.
Uncle clemente
zemul inferior al cir:
deaza la structura
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 55/60
icc. s pr c p rG \l2 ..} as tiel
l,[;a, clad. L < 30 rn :f ) _ - L > 120 m. Dca~;u~
istant.i, care sii-i per-.ei .. De asemenea, la
:ator, etarnboul elicei
-i permita prindereal
rangele suplimeritare
:mgele obisnuite dinmai apropiatg ,
ise pot tuna dintr-o
, se sudcaza de acosta.1 nrin sudara.
cirmet), I~ste specific
velor remorcate. Depropulsoare difcrite
IO U in doua variante,
fig. 11.52, a) 9i pentrudisting urrnatoarele
a etambonlni : .3-.irmei (v ·f·0.11 'c:) \/- l Y db.lL.J~, a}
.chiurile balarnalelor
ior al cirrnei (- v .fig.
propriu-zise a etam-
2 .
o j
irnboului elicei : 7 -
JOU 9i invelisul pupei
poate s a fie hidro-va astfel inch s a se
.i sint mai rnici cu
navelor ell numar
in 2 mm rnai mare,
Prinderea etamboului de inveiisul navei se face pnn sudura ~i este (on-solidata prin intcrmcdiul nervurilor'de legatura.
c) Etambonl deschis din table sudate, Este utilizat la major itatea navelor
de transport actuale, prevazute cu 0 dice ji cirma compensata, Din fig,11.53se disting urrnatoarele elemente componentc ale acestui tip de etambou :1 - invelisul etamboului; 2 - nervura de rigidizare in PD; 3 - ne1'VIU~l
de rigidizare perpendiculara pe P D; d - brachet transversal de rigidiza1'e
a invelisului ctam boului : 5 - talpa etam boului ; 6 - brachet transversal
de 1'igidiz3re a taipei etamboului ; 7 -_., calciiul etarnboului.
Pe l ing{L elemcntele enumerate mai inainte, care fac parte din structura
propriu-zisa a etam boului, in {ig.l1.53 mai sint reprezentatc: 8 - varangade capat : 9 .~ Ilarang{l int~lrito; 10 - varang.i din picul pupa; 11 - curent
0 1 1 platforrnei din picul pupa; 12 - invelisul platforrnei din picul pupa; 13-
tubul etambou : 14 ~~ peretele picului pupa; 15 - chila navei : 16 - axul
superior al cirmei. Cu aceste clemente etarnboul :3C '-lila in contact direct sause invecineaza.
Dupa cum se vede din fig.l 1..53, invelisul etamboului este format din
table fasonate avind razele de curbura variabile pe In:Utime. Acesta este ngi-
A- f\
99
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 56/60
Referitor la forma etamboului S 1 la spatiile admisibile in dreptul elicei,se he urmatoarelo precizari : '
Ii!! Ia navele prevazute en nurnar irripar de dice, formele geametrice
ale etamboului corespondent elicei centrale se aleg astfel incit, s a fie asiguratespatiile indicate in fig. 11.54 si t abelul 11.11;
Tabel ul 11.11. ValoriJe rnirihne ale spatiilol" dintre etamhDU,
ell' rna si elice
Valoarca minima a spati uluirnr. ng. 11.5~)
O,lOD
Ii (),2JD
__ I~~ -------i
_ _ _ _ _ _ c I O _'1_8~ ,_
d I O,OW-------- ..-----~~ --_.,_._-------------
I 0,2..,0,25
D cste diarnet.rul clicei in m
Fig. 11.54
~ la navele prevazute en dona san mai multe dice, pentru elicele Ia-
terale se asigura distanta minima, dintre virful palei ,? i corp, de 0,25 D,unde D este diametrul elicei in m.
11.3.3. CONSTH:uqIA INTAHTTURILDR SPEOAU<: ALE NAVEl
La navigatia pC:mare agitat~l san in regiunile cu gheturi, apar~ sarcirn
dinarnice deoscbite, care solicita suplirnentar structura corpului navel. In acest
context, anumite zone ale corpului, rnai putcrnic supuse solicitarilor dinamice
amintite, impun Iuarea unor masnri spcciale de intarire a structurii de rczistenta.
In continuarc, se vor descrie intariturile speciale ce se prevad 1a constructiacornului navei ' ,1 J. . V~_,
11.3.3.1. lntaritudle speciale din zona extremitatii prova
Sarcinile dinamice suplimentare ce apaT in zona extremitatii prova so
datoresc, in special, actiunii valurilor. in scopul asizurarii rezistentei Ia
actiunea acestor sarcini, 'slnt prev.izute intarituri speciale ale structurii. care
se extind, de 1 2 0 perperidiculara prova spre pupa, pe 0 distanta egala en
O,lSL, pentru bordaje 91 O,2SL, pentru fund. De regula, aceste intarituri
cupririd dona portiuni distincte. ~i anumc :
§l nortiunea picului pro va :
@ lX)l'tiu.nea din pupa picului prava.
a) Portiunea picului prova. Se extinde de Ia etrava pina la peretelepicului
prova :;;1este InUrita dupa cum urmeaza :® coastele au modnlnl de rezistenta mai mare decit cele din zona cen-
trala ~i sine dispuse Ia eel mult 600 mm, una fata de alta;
100
@
marc de~~lt a celor
' i T ? III Contim:c:~;te ~\ 0 C~
c;.~Tli!lgjj) r!T(7'-~~.,!In~~
"~ cJ."I'~'·l-'wI . '~ l - . - ( L 6\~\..... '
~ In. zon a in. ,
superroare are var:
Inetral, piintr-r;n ~
~ eel put in°TC;-~ se '1-)rp"";;;l + 1 ' :{ - ~ - ~ - ~ ' . ' J : ,J.. ~ • C __ ..._~
valcn El, dispusc 11
in8Jtirne; la 2, 111;
~ traversolc
didragrna de HIli
o la fieca re r
formati (Jjl~, inirni~ daca prov8
fel : in plan orizon
2 - In una £at~~ de :
paseste perperidicu
in continuarca carl
ell mai nu tin de i
~ platformcle
a stringherilor Ili
coasta :
ffp peretele de
ficcarc interval de,
® ill cazulin
de csatuexamin.iri a regist
Uncle dintre If
mai inaintc, path (
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 57/60
O,WD
® varangclo sint mai inalte ~i au grOSJDJea inimilor ell cca 1 rnm rnai
mare dccit a color din zona centrala:
~ in contirruarea carlingii centrale din zona magaziilor de ITl2rfur : i
estc prevazuta 0 c8J.linga intreruntji la varanze (2Tosilnea si Inaltimea 2TIlll111
carlinsii precum si O"lcyi']] t>: si l'''tilrC'l l)latba'\ri~'i VOl' Ii' 3cell"a"'i ca si 'Ole'...,<..,-. b-' .~... -....... " t)~·~J·l _~(i Y . . . . ...., ...J..~... . . . l . ~ ~ . . . . , _ , - . ' " \ _ . i v _ u_
varange1or) ;
~ in zona in care nu se poate menta carlinga centrala, ulatbandele
snperioare ale varangclor 'lor trebui S{L fie sudate intre ele, in planul dia-
llJetral, printr-nn cornier sau un alt tip de profil :- J L A v 1 i ' ,v ,. l' ,., ., '" 1
@ cei puun. plna 2 pUl.1"ca si uata Qcasupra nmei ue mcarcare Cie
vara se previid tra verse nepuntite sal], alte constructii, C1J rezistenta echi-valenta, dispusc intre ele :pe lungime, 1a dona. intervale de coasta , iar pe
il1altime, la 2 m;
, @ traversele ncpuntite se imbina cu coastele corespunzatoare ~i cudiafragma de ruliu ~dil.1 P D ;
® la fiecare rind de traverse nepuritite, se prevarl stringlleri de borda],
formati din inimi de tabla ;
e dac.i prova este prevazuta en bulb, atunci acesta se rigidizeaza ast-
fel : 'in plan orizont al , prin interrnediul unor nlatforme disnuse Ia eel mult7 m '''-,~ {"'·X '1e alt a ~,,:~,- PD rrrint.r-un DP'l'e'te a le ruliu " ( e l A ' I - d bulbul d '.~Ll.L u..lld. L cilc1.. \_. .., (.1. ...d. J..Ll r ,r_)_..._ll1.Ll 1 l '--' _\_. .~l.l.~ . 1 u. Ie.
pa~e~te perperidiculara 'prova en mai mult d e O,03L) sau printr-o carlinga,
in continuarea carlirwii central: (cind bulbul denaseste perperidiculara Ill'O'V"..... !J __ ~C ~. -~C .. _ ' ··C- ;l ." - '~~ L !.-._v ' . __ . ....... 1 . .. .. . ' L. . ._tj(,_,}, .J l' _1 _ l' J..~_ _ 0-
ell mai putin de 0 ,03L) ;
~ platformele de rigidizare orizontala ale bulbului au gosimea egala
ell a stringherilor de borrlaj ~;i S1.Et sustinute de traverse, dispuse la fiecarecoasta :
, @l ,peretele ?e ruliu~ al bulbului este intarit prin montanti, dispusi La
fiocarc interval de coasta :
ile in dreptul elicci,
formele geometrice
incit, S[l fie asigurate
spatHlor dirrtre e tarnhou,
.e
rca m inirua a spatiului
fn
O,21D
(),18D
0,(11)
O,2"JJ,25
____,----
e, pentru elicele la-
;i corp, de 0,25 D,
prova
V E X
.ieturi, apar sarcm i
pului navei. In acestsolicitarilor dinamice
ucturii de rezistenta.
)rcviid Ia constructia
ctrernitatii nrova se
urarii rdzisfentei 1a
: ale structurii, care
) distantii egala cu
la , aceste intarituriFig. 11.55
1{L La perctele picului
Q 3 in
sistemului
examinari
cazul in care, p;mtru picul prova, apare ca rationals
de csatura longitudinalii, acest sistern poate fi admis in
a registrului de clasificare.
adoptare2~urma l111e1
t cele din zona cen-
alta;
Uncle dintre masurile de intarire ale struct urii de rezistenta, meritionate
mai inaintc, pot fi evidentiate din fig, 11.55, un de sint reprezeritate sectiunilc,
101
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 58/60
transversaia ~i orizontala, prin picul prova. Notatiilc din figura au urrna-
toarea semnificatie : 1 - carlil.1ga centrala intercostala : 2 _- varanga : 3-
coasta : 4 - guseu d o e gurn;]_.: 5 - stringhcr de bordaj : 6 - guseu de Ie-
g8JlIra intre coasta si stingherul de bordaj : 7 - diafragrna de ruliu (esteprevazuta eli decupari de 1~}L1Tarc) (v. definitia 11.39); 8 - traversa ne-
puntita : 9 - bratol de leg{ituT~\ intrc traversa nepuntitii si coasta : 70-
trav;rsa l21atformciy dir~ picul pr?va; 17, - . bratol de !eg{~tura. dintre t1'avc1'~aplattormei 51 coasta: i 2 .._-invelisul extenor : 13 -_ invelisul 1) 1atformei elm~,)_iculnrova. ~ ~ ~_ l
Defin'if ia 17.39. Diafr agrna de ruliu este 0 tabla dispusa in PD al tancului
de asieta din picul prova, cu rolul de 2. micsora influenta negativ8. a suprafeteiIibere a lichidului asupra stabilitiitii transversale ~
b) Portiunea din nuna nicului nrova. Se extinde de Ia ueretele picului1 J ! : " Y k' )i _l._
prova pln~i la sectiunea situata, fatzi de perpcndiculara prova, la 0,1 S L pentrubordaie ~i 025 r .nentru fund .6 , i,'e""+~lD'J~linnp este l'l'C2)!';+<l dvox ~11m ur-
. -«, > - : J , " " ' 9~ ; ~ 1 .~l.~ __ . _ .. .L~ • _ . . - .-l.... .JL-( 1\__~'l. ....... ~ t:: ~ - __ 1.1..-_ '"XLi L_ ~ 1.
med.Z" .e coastele din IY1(lgazii (din calc 91 interpuntile inferioare) au rnodulul
de rezistenta eL l 20% rnai mare decit coastelc din zona centrala , la aceeasideschidere, si sint dispuse irrtre ele la 700 mrn ~
® in corespondenta stingherilor de borda] din picul prova, se prevadstrinzeri de borda] intercostali, formati din i n : 1 1 1 1 i de ta-bla cu platbande su-
da te _"e 11 1uchiile li bere ; ,
@ inaltimca inirnii stingherilor, mentionati mai inainte, este egala ellinaltirnea inimii coastelor en care se incruciseaza :
@ Ia peretel.e picului p1'ova, stingherii se prind en gusee avind lungimea
eel putin egala ell dona distante intercostale, iar latirnea egala eli cea a strin-
gherilor din picul prova;
,~ liHimea portiunii plate 3. Iundului este eel putin egala en latimea a
douii file de tabla a:::liaeer:te chile! plate, dispnse de 0 parte 9i de alt~ a pla-
nului diametral_la na:v~le ,:u L ~ 120 m ~i trei file, l~ l~av~le cu L > 120m.:
@ varangele en mrma se dispun la Iiecare coasta, Insistemul de osatura
transversal si la eel rnult dona coaste. in sisterriul de osatura longitudinal;
@ distanta dintre suportii Iaterali nu dcpaseste 2,2 In;
, J ' 1 . d v • • .' VL ] L " _,
® in ..cazui sl~temu u~ e os~tL1~~ tr~nsvcrsalJ Ia J~lma;atea ~11slaTl~eld1!1-tre suportii laterali se prevad sermcartmgr, sudate numai de fund ~l de varange;
(\ ® marginile Iibere ale semicarlingi-
lor rnentionate mai inainte slut flan-
sate c'--I' intarite cu ,.)Ia'·b~ncl.a.1 L-.f ;::.dl __ . I . .. .c. .... - L.,. . ~_ _ - L~ d "- _'.... )
< ! l ' J grosimile tablelor care forrneaza
osatura si 111veli5111furidului sint mai
mari dedt cele al~ zonei centrale a navei.M~lsurile de intarite ale structurii
de rezistenta a bordajului, mentionate
mai mainte. slut aratate in fig.' 11.56,uncle s-au facut notatiile : 1 - peretele
picului prova ; 2 - coasta din pieul
prova; 3 - coasta din pupa picului
prova; 4 ·-stringher de borda] din piculprova : 5 - gusell de legatura intre
coasta si stringherul de borda] din picul prova : 6 - stringher de borda] dinpupa picului prova; 7 - guseu de prindere a stringhemlui de borda] 1a pereteie
picului plOva; 8 - travers a ncpuntita in picul prova; 9 -_ invelisul exterior.
11.3.3.2. Intiri.tm
Sarcinile dinamic:
determinate, in princi
arnnca te asnpravcolpl
pupe: este supusa uno]GCa. acest or sarcini, se
StmctuTa picului
toarclc ,part~cll}arit~1.ti
~~ ~ll FICU~, pUJ.let@ la TIa "elC C1J 0 :
°1)011 en eel putin 0,8
® la navalc en
platforrria situaia (Ie
@ dis+anta, pc '\
2,5 m;'. @ la navele en (
~ator sau distmull 2 m.
Structura boltei
@ ) distanta dintr
750 mm;@ l dad deschide
modulul lor de rczistclID la navele cu
supcrioara a varangel,
se orevad coaste int~u
.r, @ l in PD 5e disj
~ grosimca yare
din zona centralii a
11.3,3.3. Intaritu
Fig. 11,56
Solieit5.rile suplir
mentelor masini si e5Jtiala sau tot~la. ~ un:
concentrate; prczcil~~
masinilor : vibratiile 1. '!ntariturile spcci
tite mai inainte, 'lor
a) ~ntaritUl'i spec
legate c 1 ( ~ tipul constr
Structura simph
ill) in corripartim
e inaltimca iuii
montaj ale rnasinilor('!l intrc lonjcior
gc10r este eel putin 6
@ grosimea inintul masinii este epal~
, D
G grosimca inirrlingilor latcralc, dingrosimea elementelor
] 0 2
lit :u a
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 59/60
.lin f i g - U T J _ au urma-
2- varanga : 3-
: 5 - guseu de 1 0 2 -
agma de ruliu
) ,: 8 - travers'i ne-
it" ~i coasta ](1_: t.r.t. ~_.,:-- _ ,_(_~_<.-t-, J
·lhua dintre traversa
slisul platforrnei din
. s a In PD al tancului
.egativa a suprafetei
~ la peretele nicului'ov: Lla 0 1'''! J.")C",Tr1'
• ct.) . r . . . , . . . .J~ t ' J .1 .. . .. .. . : . . . 1 .
:arit:i dupa cum ur-
erioare) au rnodulul
centrala, la acecasi
ul prova, se prevad
bla en platbande su-
.ainte J este egala ell
.usee avind lungimea
egala cu ce,t a strin-
1O " ala " c u latimea ".c.. II " ,~U'r- -- ' V '- '. v
rete ~l de alta a pla.-
.vale en L > 120m;
1 sisternul de osatura
.saturii longitudinal ;
m:
,zitatea distantei
~fund si de va-rangc;
bere ale semicarlingi-
ri inainte sint flan-
C1J~ platbande :.blelor care formeaza
1 Iundului sint mai.onei centrale a no.'lei.
intarite ale structurii
.rdajului, mentionate
iratate In f ig . 11.56,
.tatiile: 1 - pereteJ.e
- coasta din picul
a din pupa picului
er de bordaj din pieul
[ de legaturii. intre
ngher de borda] dinde borda] la peretele
- invelisul exterior.
11.3.3.2. pupapeciale din zona
"1 Sa:-cil;.ile ~OJnC1.~Tti~e SUp~ilTi_e}J.t~lre ce al;ar."in zona _ pUl?a sintdeterminate, In principal, ce : actiunca vaiuruor si actiunea rnaselor GC
aruncate aSllpra corpului de palele elicelor in miscare. Totcdata, structura
pupei este supusa Ul10r vibratii locale. Intariturile speciale, impusc de actin-
n ea acestor sarcini, se aplic.i la structura picului Fupa 91 bolteiStructura picului pupa este intiirita asernanator picului pro~:la) en nrrna-
toarele particularitati :~t., in r~lr-lll1 1-·""1'[,.)'""'}'1 se admit varanse flansate....... ~'''' 1~""'_' ': _)-r·Q .t,!.... ._. .._,,~--~~-.- ~'-",,~A:Dv _l.C. .< ._ ,\1 ;; ., . \ .-1
® 18..naveic ClI, 0 smgura euce, Ina.Lt1111ca va dep~\~?jtubul et am-
bon eli eel putin 0,8 m;
~ la navale cu L : : = : > 200 111, varangele se extind, pe inalrimc, pinii 10..
pJatfor~~ situatii deasuprc!" tuD.ului ctambou :® distanta, pc vcrticala, dintre traversele nepuntite este de eel mult
\ t I D Ia navele en doua sau rnai multo clice, en pupa H I fO rIT 1A de erne i-; i _!" _ '0-:-;1-"'1.':'. 1;"'+' + .- rii - 1 - ' - r+·~ a'L, : J.,.~ " '. ~ .~ .. . . - - J _ x " '_ '- " ~ l'-"~rl' I ri 'Isato r san 0t)''-,/.. ...J..·._u.:l, cnstunta cuntre .JLIlnb11L..;_JJ .l11L'.OUL(.1Ld yL l-_AJ.\.u;:t]} esre ,JC ce o
mult 2 m.Structura boltei pupei este 1nt~lri t2L dupa cum urrneaza :
! f 1 1 distanta dintre ccastele simple S2_11 cele radiale est e de eel rnult
750 mm;
\li! da d deschiderea coastelor boltei pupei nu clepa~e?te 2,5 In atunci
modulul lor de rezistenta este identic cn eel al coastelor din picul pupa;
~ la navele en pupa de tip crucisator, avirid dist ant a de 18. marginea
superioarti a varangelor pln2i la puntea cea mai apropiata mai marc de 2,5 m,
se prevad coaste intarite ~i stringheri;. ® in P D se dispune 0 carIing{L avind aceea~i lnaltime ca ~i varangele :
6: grosimca,~varaDgelo: si a carlingii este cgalrl cugrosimea varangelordin zona centraia a navei.
11.3.3.3. Intariturile speciale din zona compartimentelor masini ~i caiuarr
Solicitarile supliment are ale structurii de rczistenta din. zona comparti-
mentelor masini ]1dldari se datoreaza urrnatoarclor cauze : intrerupcrea par-
tiala san totalii a unor punti intermcdiare : prezenta unor forte de grcutate
concentrate; prel-Cilla Iortelor de incr+ic generate de organele mobile ale
rriasinilor : vibratiilc locale intretinutc de masinile de propulsie., Intaritmi.le spcciale, impuse de: existent a ~olicit{lrilor suplimentare amin-
tite mai inainte, vor fi prezentatc in cont inuare.a) Xlltaritu.r i speciale Ia structura fundului, Prezinta uncle parti cular ia i; i
legate de tipul constructiv si sistemul de csatura ale: planseelor utilizate.
Structura sirriplului fund este inElrita astfel :
~ in compartirnentul masini, nu se admit varange flansate :
e inaltirnca inimii varangdor se mareste corcspunzator cerintclcr de• •• .... _ t I
montaj ale rnasi nilor pnnClpalc;
@ intre lonjeroanele postamentelor masinilor, inaltimca 1l11lTIll V8TJ.11-
gelor este eel putin 65°!) din. cea necesara in PD;
@ grosimea inirnii varangelor si 3. carlingilor latcrale din cornpar tirnen-
tul masinii este eganl eu !,;rosimea inirnii carllnr;ii centrale;
. . 1 \ l I ' grosirnecdnimilor ~iplatbaridclor varang'clor, carlingii centrale ~i car-
1111gllorlateralc, din compartimentul caldari, este mai mare ell 2 111m decitgrosimea elerncntelor similare din zona ccntrala a navei.
103
5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 60/60
Structura tundului en dublu fund este intarit.i (11m3. cum urmeaza :
;) in compartimentul masini, S8 previid varange ~u inima la fiecarecoasta, pentru sistemul de osatur.i transversal si cel putin din dona in dona
coaste, pentru sistemul de osatura longitudinal:
~ sub postamentele rnasinii principale ~i caldiirilor. S8 dispun varange
cu inima in coresnondenta fiecarei coaste ;
.~ lonj eroane'le postamentelor pentru masini, mecanisme, ciildari si
lag~Lrr; de irnpingere sc dispun astfel incit s~)_aiba in planul Ior cite un suport
lateral (de regulCl, un Ionjeron este dispus in planul suportului lateral normal,
iar celalalt in nlanul unui suport lateral suplimeritar, introdus special in acestSCOT)) ." .
1,,
< ' i l l dadi. suportii laterali obisnuiti nu pot iiIn corespondent a lonjeroa-
nelor postamcntului. 5C vor prevcdca suporti sau semisuporti laterali supli-
mentari ;
~ zrosimca inimilor Iongitudinalelor, distantierilor si brachctilor se~,U v '--~ 'f" 1 • J v •
mareste c1.1·2rnm fata de cea a elementelor sirnilare elm zona centrala a navel;
~ grosirnea plafonului dnblului fund se mareste, rata de zona centrala,
eu 2 mm in comoartimentul masini si en 4 rnm in compartirnentul c{11dari .
'0) 1ntarihu·t speciale la str~tctu~'a bordajelor ?1 puntilor. Se materiali-
zeaza prin urmiitoarele masuri constructive:
4 i I i ; ' Ia distante de eel rnult cinci intervale intercostale, se prevad coaste
intarite (La dispunerea coastelor intarite, se va tine cont de Iaptul Cd trebuie
S{l existe cite una din ele la fiecare capat al masinii principale sau caldarii},
neintrerupte, avind: lnaltimea inimii eel putin egala cu 10% din deschidere :
grosimea inirnii eel pu\in 1% din iniiltimea accsteia, plus 3,5 rnm : grosimea
platbandei cu 2 mm mai mare dedi grosimea inimii : li'itimea plafbandei
egala en 10 ... 14 grosimi ale acesteia :
~ coastele simple se dimensioncaza in mod obisnuit, fadndu~se abstractie
de existenta coastelor intarite :
<~ se prevad stringheri de borda] dispusi astfel incit distanta dintre ei,masurata pc verticala, sa nu depaseasca 2,5 m;
@ stringherii de borda] mentioriati maiinainte au: inaltimea inirnii egala
cu inaltimea inirnii coastei mtarite : grosi mea inimii cu 1mrn mai mica dedi
grosimea inirnii coastei intarite : suprafata sectiunii platbandei egala eu jurna-
tate din sectiunea platbaridei coastei intarite :
Il in corespondent a coastelor intarite, se prcvad traverse 'intiirite :
@ daca in zona compartimentelor de rnasini si caldari exists deschideri
mari in punte, so introduc traverse de legaturi si pontili suplirnentari,
Registml Na
gheturi sparte, (
11.3) ell unul din
cum urrneazii
\ ' i i i semnnl f,
torului de ghea p~ semnul ("
torului de gheaFlditii de inghet si:
, ~ sernnul {torului de gheatiimghetului (spre
~ semnul q
torului de gheat
si in alte regiun:@ i sernnul (
torului de gheaFtidn coriditii d
Am plasareaturi sparte 50 d
Ex reprezinta Iur
O bseruai ia 1se extind pe teat
de Ia prova spre
T abelul 11.12 . Para
Paramet ru
I pent ru Ex '"
pcritru Ex:;
pentrv L>
11.3.3.1. Kn.tariturile speciale pentru navele care naviga prin ghe~tH'isparte
In mod. obisnuit, se intilnesc dona categorii de nave ce navigii prin regiu-
nile eu gheturi, si anume:
II spargatoa~ele de gheata;
@ navele de transport care naviga in urma spargatoarelor de gheata.
La navele mentionate mai l:nainte, registrele de clasificare prevad irita-
rituri speciale, pentru zonele corpului care sint supuse sarcinilor dinamice
suplimentare determinate de impactul cu blocurile de gheata. Totodata,
registrele de clasificare acorda , navelor ce naviga prin gheturi, diferite sim-boluri, semnificind extinderea si robust etea intjiriturilor speciale aplicate.
104