constructia navei

5/10/2018 Constructia Navei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-navei 1/60

marfurilor periculoase; nave nucleare. In baza acestor reguli, navele sint

inspectate de catre organele cornpetente, acceptate de guvernul tarii respec-

tive, iar in urma acestor inspectii liS0 elibereaza certificate de sigurantd.In afara de cele doua conventii internationale, prezentate mai inainte,

pot fi amintite si : "Conventia internationala pentru prevenirea poluarii marii .

cu produse petroliere", elaborata la Londra in anul 1973; "Reguli privind

amenajarile pentru echipaj", din 1950, cu unele suplimentari ulterioare;

"Reguli privind masurarea tonajului", din anii 1964 si 1968; "Reguli sanitare

ale Ministerului Flotei V.R.S.S."; "Reguli de tehnica a securitatii muncii'":

.Reguli privind navigatia prin Canalul de Suez"; "Reguli privind navigatia

prin Canalul Riel"; "Reguli privind inavigatia prin Canalul Panama";"Regulamentul de navigatie pe Dunarea de Sus 9 i de Jos"; .Reguli privind

navigatia prin Canalul Dunare - Marea Neagra :, "Reguli pentru transportulmarfurilor in vrae"; "Codul international de sernnale", din 1965.

Incepind cu luna mai 1982 Iunctioneaza International Maritime Organi-zation (IMO), ca filiala a O.N .V., eu sediulla Loridra, care, pe baza conventiilor,

regulIlor 9i regulamentelor internationale, a elaborat norme obligatorii pentru

naveIe de transport maritim.

11.1.3. MATERIALE UTILIZATE IN CONSTRUqIA CORPULUI NAVEl

11.1.3.1. Generalitati

De regula, navele maritime si 'fluviale actuale au corpul metalic.

Trecerea oficiala la constructia navelor metalice s-a facut in anul 1877>cirid Lloyd's Register a introdus obligativitatea utilizarii otelului turnat avind

urrnatoarele particularitati ;If compozitia chimica : C;.:::; 0,2%; Mn se 0,75%; Si re 0,15%; S;:;:;

;::::;0,05% si P ;.:::;0,05%;. • caracteristici mecanice: rezistenta Ia rupere R rn =400 ". 490 N/mm2 ;

limita de curgere superioara minima ReH = 235 N/mm2; alungirea relativa

la rupere A5 =20%.Ulterior, constructorii navali au fost preocupati de diutarea unor mate-

riale metalice noi, care s a asigure reducerea masei corpului navei, in paral el

cu cresterea rezistentei acestuia la diferitele solicitari exterioare, Astfel, 'inanul 1907, in Anglia, se inregistreazii primele tendint e de Iolosire, 1a constructia

unor clemente din structura corpului navelor de pasageri, a otelului siliciosslab ali at cu rezistenta la rupere R m . =20 . ., 590 N/mm2, limit a de curgere

superioara minima ReJ I = 315 Njmm2 si alungirea relativa 1a rupere As ~> 20%. Treptat, utilizarea otelului de in alta rezistenta (R m=470 ... 900 N/mm2)

s-a ex t ins si la constructia elementelor de structura ale navclor pentru trans-portul ma;furilor uscate ~i Iichide. '

In anul 1964 Det Norske Veritas si Lloyd's Register of Shipping introduc,

in regulile lor, cerinte privirid aplicarea otelurilor de inalta rezistcnta la

constructia corpului navelor de transport maritim.

Dupa numeroase consultari reciproce, registrele de clasificare au formulatactualele cerinte unice ale otelurilor cu rezistenta norrnala ~i otelurilor de

inalta rezistenta utilizate in constructiile navale. Pe baza acestor cerinte,fiecare tip de 'ote1 naval se imparte, in functie de temperatura la care se

norrneaza rezilienta, in trei grupe, astfel :

• grupa A, cu rezilienta norrnata la O°C;

4j; Grupa D, cu rezilienta norrnata Ia -20°C;~ grupa E, cu rezilienta norrnata la -40°C.

30

Din cele

intrebuintate

linga aces tea, 1

respectiv mate

In contim:

de materiale u

11.1.3.2. Carac

navei

La constrilungimea de ccnaval cu. rezisie

. 235 N(mm_2rioara mimrna

electrice, cupt:

calmate san s e

Obseroatiala constructia r

la incovoie~ea

Compo ziti;rezistenta nom

in tabele1e 11.Din punct

de nave trebuirindoi 1a rece si

sa-~i mentina, frezistenta 1a co

bilitate.

Obisnuit, :din otel./-prezen

sudur d, Fac ex

chilele masive

Tn contim

din otel utilize

1. l'able1e

larninare la cal,grosimi. Dimengrosimile 4 _ • . . t

Notarea L

X latimea X h

Iului (v. tabele

Exempht,'

Tablele se

peretilor si pul

simple, in struc

Obseroaiia

impune ca, pel'

al coroziunii el



~guli, navele sint

mul tarii respec-

de siguranpa.

itate mai inainte,

irea poluarii rnarii; "Reguli privind

entari ulterioare;

; "Reguli sanitare

curitatii muncii" .

privin'dnavigati~.nalul Panama";

; "Reguli privind

ientru transportnl

L 1965.

Maritime Organi-

baza conventiilor,

obligatorii pentru

NAVEl

IImetalic.rut in anul 1877 r-

ului tumat avind

i ; : : ; 0,15%; S;: : ;

)0 ... 490 N/mm2;

ilungirea relativa

.area unor mate-

navei, in paralel

.ioare. Astfel, 'inire, la constructia

1otelului silidos

imita de curgerela rupere As ~70 ... 900 Njmm-)

lor pentru trans-

lipping introduc,

lta rezistenta la

care au forrnulat

si otelurilor de

~ces{or cerinte

atura la care's~

Din cele prezentate mai inainte rezulta faptul ca materialele de baza

intrebuintate in constructia corpuri1or navelor metalice sint otelurile. Pe

linga acestea, in constructiile navale, se mai folosesc unele aliaje neferoase,

respectiv materiale nemetalice.

In. continuare se prezinta caracteristicile principale ale celor trei categorii.

de rnateriale utilizate in constructia corpului navei.

11.1.3.2. Caracteristicile principale ale otelurilor utilizate in constructianavei

La constructia corpurilor navelor maritime si fluviale de transport, cu

lungimea de calcul L > 40 m, se intrebuinteaza ca materialc de baza : otelulnaval cu rezisient« obi),nuitd avind limit a de curgere superioara minima RefJ =

=235 Njmm2 si o/elul naval de inaltii rezistenja avind limita de curgere supe-

rioara minima R e l I >235 Njmm2. Aceste ot eluri sint elaborate in cuptoare

electrice, cuptoare Martin sau in convertizoare cu insuflare de oxigen, sint

calrnate sau semicalmate si laminate la cald.

Obseruai ia 11.4. Otelul de inalta rezistenta se utilizeaza, in mod special,

la constructia navelor avind lungimea de caleul L > 18 0 m, putemic solicit ate

la incovoierea longitudinala ill!

Compozitia chimica si caracteristicile mecanice ale otelurilor navale en

rezistenta norrnala si de inalta rezistenta, cerute de R.N .R., sint prezentatein tabclele 11.1, 11:2, '

Din punct de vederc tehnologic, otelurile destinate constructiei corpurilor

de nave trebuie : sa aiba calitatile necesare deformatiilor plastice; sa ?e poata

indo! la rece si 1a cald : sa se poata taia cu foarfece mecanice san cu flacara :

sa-si mentina, propritatile mecanice in timpul prelucrarii : sa prezinte 0 buna

rezistenta la coroziune, atit in apa de mare cit si in atmosfera; sa aiba suda-

bilitate.

Obisnuit, la constructia corpului navei se intrebuinteaza semifabricatele

din otel prezentate sub forma de: table, profi le si elecirozi respectiv sirme de

sudur«, Fac exceptie unele elemente de structura ca: etravele. etambourile,

chilele masive etc., care se executa din otel turnat.

In continuare, ·se .fac citeva consid~ra~ii referitoare la semif abricateledin otel utilizate in constructia corpului navei.

1. Tablele navale, Sint standardizate (STAS 832,1-80), se obtin prin

larninare la calcl si se Iivreaza sub forma de placi dreptunghiulare de diferite

grosimi. Dimensiunile de Iivrare sint .lungimile 4 ... 12m; latimile 1,2 ... 2,4 m;grosimile 4 ... 60 mm (din 0, S rnm in 0,5 mm).

Notarea tablelor se face indicind demumirea, dimensiunile (grosimea X

X Iatimea X lungimea), in mm, separate printr-o linie oblica de grupa ote

lului (v. tabelele 11.1, 11.2) si numarul. standardului.

Exem-pt«: Tabla 8 X 1500 X 6000jA 32 STAS 8324-80 II

Table1e se folosesc la invelisul exterior al: corpului, coristruct.iilor anexe,

peretilor si puntilor De asemenea, ele pot intra, sub forma de platbande

simple, i n structura elementelor de osatura.

Obseroat ia 11.5. La alegerea grosimllor tablelor lnvelisului exterior se

impune ca, pe llnga solicitarile mecanice, sa se tina cant si de efeetul distructiv

al coroziunii electrochiinice pentru durata de exploatare a navei. Viteza de

3 1



:0'X

jm ~E ~

:0

,:J.

i~

'"C)-i E c'~

Or)

I:,~O'J

~~ rc C)

'"C)

-i

" 3 IE co

I ;0 <

I

d["--.r

6= :

I:> <

~ C ' l~o

---

Iv , , , ,cd('')

r •~o

I" "

I °'--_-

I. . . . . 0

0

0

-

I '"coI

!,_;

6-

I-c~

I

c;c'

00-60

~k", hxd

.~.~~+u",

cj -~r- -4-1 +'-c: m oj,...; '-<-cj 0 ;J

u..o~

; 1 : 1 ; I ~ I0. . . .~

pnq ;:,p 1;:)+0

T'abelul 11.2. Caracteristicile rnecanice ale otclurllor cu rezistenFi normala ~i de inaltil rezis-

tenta utilizate la constructia corpurilor de nave

Rezistenta ILimita

IE1

de curgereAlungirea Tempera-

deGrupa Starea

la rupere R m l snperioararelativa la tura de

miotelului de livrare rupere A5 incercare

INJmm2 minirna ReI!

% °CNjmm2

I

>oj I

I I-- I

400 .._490=I){1j

\

A Larninat 235 22 -Q)-

,..--14-1 ('j B Laminar 400 ... 490 235 22 0J) UJ . ..a · o N E D Normalizat 400 ... 490 235 22 -20(J) 0

E Norrnalizat 100 ... 490 235 22 -40.. . ~:;o

----- --

I

A 32 iI 0

ID 32 Normalizat 470 ... 590

I

315 22 I. -20

E 32 -40

: ; ' l -- -------

~ )~-~I

4-"-

A 36 0H ~

OJ

I' . . . , D 36 Norrnalizat 490 ___620 355 21 -20'"CI.~

E 36 -40

Ii I

,...; (J)

< !J . . . .

I. . , .0

1--,

1----.

~A. 10

I0

]) 40 Normalizat 530 ... 650 390 20 -20 1E 40

I-10

I

I

I , !

39

39

26

rergia

rupere

nirna

KV

J

27

27

27

31

31

31

34

34

34

coroziune , stabilita pe baza datelor statistice, este de 0,1 ... 0,12 rum/an lanavele pentru transportul marfurilor uscate si0,15 ... 0,2rnm/an la petroliere B

2. Profilele navale, Acestea.intra 'in componenta osaturii corpului ~i pot

avea sectiunea transversala de diferite forme geometrice. In constructiile

navale se utilizeazaprofile simple (platbandii cu bulb, cornier eu aripi egale,cornier cu aripi neegale, U, bare rotunde ~j semi-rotunde) si profile compuse (T, 1 sau alte forme geo-metrice).

a) Profihtl platbanda cu bulb (fig. 11.1). Cores-

punde cerintelor Deutsches Institut fur Normung

(DIN 1019)si a capatat 0 larga utilizate la constructianavelor maritime. Notarea profilului se face indicind

deniimirea, dimensiunile sectiunii platbandei, in mm,sub forma de produs (h X g ) (v. fig. 11.1) insotite destandardul dimensional.

Exempht: Platbanda cu bulb 200 X 10 - DIN ...,

1019 •

Dimensiunile (v. fig. 11.1), masele unitare si rnari-

mile statice pentru sectiunile transversale ale profilelor

de tip platbanda cu bulb, folosite in constructiile navale,

conform recorriandarilor DIN 1019, sint date in tabelul11.3. Livrarea se face sub forma de bare avind lungi-

mile cuprinse intre 6 m ~i 18m. Fig. 11.1

33



b) Profilul cornier cu aripi egale (fig. 11.2).Este standardizat (STAS 424-80), se obtine

prin laminare la cald ~i se Iivreaza sub formade bare cu lungimi fixe de 3 ... 12m, respectiv

lungimi multiple (formate din mai multe lun-

gimi fixe, egale) sau compuse (formate dinmai multe lungimi fixe, diferite). Identificarea

profilului se face prin simbolul L, dimensiu-

nile in mm ale sectiunii transversale, scrise subforma de produs (a'x a X g ) (v. fig. 11.2) insotite

de standardul dimensional si separate printr-o

linie oblica de marca de otel si standardul Fig. 11.2

acesteia.Exemplu: L 100X 100X 12 STAS 424-80jOL 37.1 STAS 500-80 IIIDimensiunile (v. fig. 11.2), masele unit are si marimile statice pentru

sectiunile transversale ale profilelor de tip cornier cu aripi egale, intrebuirrtate

'in constructiile navale, conform recomandarilor STAS 424-80, sint date intabelul 11.4.

c) Profilul corniercu. aripi neegale (fig. 11.3). Este standardizat (STAS425-80), se obtine prin laminare la cald 9i se livreaza sub forma de bare eu

lungimi fixe de 4 ... 12 m, respectiv lungimi multiple sau compuse. Notarea

profilului se face prin indicarea simbolului LL, a dimensiunilor sectiunii

transversale, in mrn, sub forma de produs (axbxg) (v. fig. 11.3) insotitede standardul dimensional si separate printr-o linie oblica de marca de otelsi standardul acesteia.

Exemplu: LL 60X 30X 4 STAS 425-80jOL 37.1 STAS 500-80 IIDimensiunile (v. fig. 11.3), masele unit are si marirnile statice pentru

sectiunile transversale ale profilelor de tip cornier cu aripi neegale, intre-

buintate in constructiile navale, conform recomandarilor STAS 425-80, sintdate in tabelul 11.5.

d) Profilul U (jig. 10.4). Este standardizat (STAS 564-80), se obtineprin laminare la cald si se livreaza sub forma de bare cu lungimi fixe de 6 ...

.>, b

e

Fig. 11.3 Fig. 11.4

37

._--------------_._--------_ ..-



T I...2 m, respectiv lungimi multiple sau

rcompuse. Notarea profilului se face prin

. ~ indicarea simbolului U, a inaltimii h .; in

. mm, insotite de standardul dimensional si

separate printr-o linie oblica de marca de

, l!}' _ h) otel ~i standardul acesteia. ,, 1

Fig. 11.5 Fig. n.e Exem plic : U 120 STAS 564-80/0L 37.ln

STAS 500-80 •Dimensiunile (v. fig. 11.4), masele unit are si marimile statice pentru

sectiunile transversale ale profilelor de tip Uintrebuintate in constructiile

navale, conform STAS 564-80, sint date in tabelul 11.6.

e) Profilele compuse. Se obtin din fisii de tabla sudate intre ele ~i pot

avea sectiune transversala de diferite forme geometrice. _

La navele actuale, cele mai intrebuintate profile compuse sint T si 1.-(fig. 11.5) constituite dintr-o inima si una, respectiv doua, platbande din tabla,

sudate la capetele acesteia.Uneori , in locul profilelor simple sau compuse, se utilizeaza 0 platbanda

din tabla flansata (indoita ) (fig. 11.6).

Obseroai ia 11.6. Marimile statice ale sectiunilor transversale, pentru pro-

filele compuse si pentru platbandele din tabla flansata, se calculeaza in functie

de caracteristicile geometrice ale formelor adopt ate II

3. Electrozii si sirrnele de sudura, Se intrebuinteaza ca materiale de

adaos la imbinarile prin sudura eu arc electric a ele~entelor de structura,

planseelor si partilor constructive ale corpului navei.

a) Electrozi i , Sirrtrlestinati sudarii manuale.Elementele componente ale unui e1ectrod sint : miezul de otcl si inveli~uLInvelisul electrodului indeplineste urmatoarele .roluri : protejeaza baia

de metal topit 1a actiunea daunatoare a oxigenului si azotului din atmosfera;

perrnite iesirea particulelor solide san gazoase din baia de metal topit; stabili-

zeaza arcul electric; participa la imbunatatirea compozitiei chimice a cordonului.

de sudura ; afineaza zgura ce rezulta pe timpul sudarii, fapt ce permite inde-

partarea cu usurinta a acesteia pe de cordon.

Pentru obtinerea unei suduri de calitate este necesar ca invelisul electro-

dului sa aiba grosimea constanta si temperatura de topire cu circa 200°C

mai mica decit miezul.

Dupa grosimea invelisului, se deosebesc:

., clectrozi eli invelisul gms, la care raportul dintre ana sectiunii trans-

versale a invelisului si cea a miezu1ui este mai mare sau egal cu 1;

• electrozi cu invelisul mediu, 1a care raportul dintre aria sectiunii

transversale a invelisului S 1 cea a miezului are valori intre 0,5 si 1;• electrozi cu invelisnl subtire, la care raportul dintr~ aria sectiunii

transversale a lnvelisului si cea a miezului are valori intre 0,25 si 0,5;

• elect rozi cu invelisul pelicular, la care raportul dintre aria sectiunii

transversale a invelisului si eea a miezului este mai mic sau ega1 cu 0,25.

Dupa compozitia chi~ica a mvelisului. se deosebesc;

• electrozi cu invelisul volatil avirid in compozitia lor celuloza care,

la temperaturile ridicate ale arcului electric, elibereaza hidrogen atomic,

rna rindu-se, in felul acesta, puterea de penetratie ;

• electrozi cu invelisul acid avind in compozitia lor oxizi de siliciu,de mangan si feric care, pe'timpul sudarii, in anumiteconditii, pot deterrniria

cresterea continutului de hidrogen atomic si fragilizarea structurii eordonului;

46

~

~'"0. ..0

3 1~-

0.. .Q.,

'";. . ,-;

".. .O J

>GIl

= :oj

. : : :

'"~.E l"t.

'"'";::I

. . : : := :

'"" "'"~~so

~:§. . . .'0:

S<fl.

'". ._ ; ; !

'a~ ::l

. . : : IOJ

'"'"S. s

]V

= :

'"0~-., . _ _ ,

~co

" "lh

, .



.. electrozi eu invelisul de oxid de titan avind In compozitia lor ilmenitiisau rutil, care afineaza si denitrureaza metalul topit depus, permitind obtinereaunor eordoane eu proprietati mecaniee ridicate; .

• electrozi cu invelisul bazic avind in eompozitia lor siliciu, titan,mangan, carbonat de claeil~ si carbonat de magneziu, care confera cordonuluide sudura proprietati mecanice foarte bune, 1nsa si un oarecare grad deinstabilitate a areului electric,

La constructia corpurilor de nave S0 utilizeaza urrnatoarele tipuri deelectrozi standardizati (STAS 7240-80): Supertit, Supertit fin, El B (Fe)Supernaval, E148 T Favorit, El 47 (Fe) Naval, Superbaz, Unibaz.

b) S irmele de sHdura. Sint destinate sudarii automate si semiautomatesub strat de flux si au diametrul de 2 ... 6 mm.

Sirmele de sudura an in compozitia lor: C : s ; ; 0,12%; JIlIn= 0,,3 ... 2,5%;Si : s ; ; 0,1%; P : s ; ; 0,03% si S < : : ; 0,03%.

Dupa continutul de mangan, se deosebesc:.. sirme cu continut redus de mangan (JIlIn=0,3 ... 0,8%);• sirme cu continut mecliu de mangan (JIlIn=0,8 '" 1,5%);• sirrne cu continut ridicat de mangan (Mn = 1,5 ... 2,5%).Utilizarea sirmelor de sudura reclama prezenta fZ ux uri lo r a /1 da io are ,

care joaca rolul invelisurilor de la electrozi.

Fluxurile contin oxizi : de mangan, de sodiu, de siliciu, de titan etc.In compozitia lor mai intra, uneori, sub forma de rmpuritati, fierul si fluorina.~upa modul de ~abrieatie, fluxurilc ajutatoare se impart in: topite si

ceramsce,

Fluxurile topite se obtin prin amestecul unor anumite substante care,apoi, se topesc la 0 temperatura de circa 1500°C.realizindu-se 0 omogenizareperfects. Dupa solidificare, masa topita se macina, prin coneasare, pina lao granulatie de 0,3 ... 4 mm. Praful se elirnina de la inceput, iar grauntii deflux, eu rezistenta mecanica ridicata, pot fi transportati si manipulati usor.

Fluxurile ceramice se obtin prin amesteearea pulberilor din substantelecomponente eu un liant. Astfel, rezulta 0 pasta consistenta care, apoi, segranuleaza 9 i se usuca la temperatura de 300 ... 400°C.

Dupa cornpozitie, fluxurile sint : bazice si acide.Dupa continutul de mangan, se deosebesc fluxuri: fara mangan; en

continut reclus de mangan ; cu continut rriediu de mangan ; cu continut ridicat

de mangan.Alegerea fluxului constituie 0 problema de tehnologia sudarii 9i estecorelata cu tipul de sirma de sudurii utilizata.

11.1.3.3. Caracteristicile principale ale aliajelor neferoase utilizate inconstructia corpului navei

Aliajele neferoase mtrebnintate in constructia corpului navei, respectiva unor amenajari si dotari ale acestuia, sint :

• aliajele de aluminiu ;e aliaje1e de cupru.

1. Aliajele de aluminiu. Prezinta unele avantaje (greutate specificii midi,proprietati tehnologice ridicate, proprietati magnetice scazute}, insa folosirealor este Iimitata de pretul de cost ridicat.

Din aliaje de aluminiu se construiesccorpuri de nave mici, cu Iungimeade calenl L =12... 40 m, suprastructuri, rufuri, scari exterioare ~i interioare,balustrade, unele arnenajari interioare etc.

48

De reguLl, la

de alia j e de a]urn:

profile, bare, pies

canice, cerutc ace

2. Aliaje1e dl

cuzinetilor pentrusare, tuburilor per

La turn area (

de aliaje de cupru

aliaje, cerute de c:

Tabelul 11.7. Cornpozi]

Catc- Igor ia 1 _

alia- I Elernente prjului I .

l\Ig I M._--'-_.

1 12'7 38 r; .1 i I ... , i 1,lax

--\----i--'[ 4 I 0·'

2 j .0...4,9 I ,j ..•

___1:---

3 1 4 , 3 5,8 i 0.2 ...

-1-15.5 6 , 5 1 - ~ .- - 5_ 1 - ; 8 6 . ; \ ~ ~ · (

-6- i - ; ' :~~~T;;~

'[abelttl 11.3. Caracteristir

Cat egoria

aliajului

--1-1-Table

Profile



.ompozitia lor ilmeniteJUS, perrnitind obtinerea

zitia lor siliciu, titan,

:are confera cordonului

un oarecare grad de

urrnatoarele tipuri de

rpertit fin, El B (Fe)-baz, Unibaz.

nnate ~i semiautomate

._.0,8%);

8 1,5%);

1, 5 2,5%).

fluxurilor ajuidtoare,

silieiu, de titan etc ..

itati, fierul si fluorina.

e impart in: topi te E l i

umite substante care,

indu-se 0 omogenizare

.in concasare, pina la

iceput, iar grauntii de

.ti si manipulati U;;OL

I~riior din sub;tantele

istenta care, apoi, se

ri : fara mangan; ell

n; cu continut ridicat

)logia sudarii ~.i este

ieferoase utilizate in

ului navel, respectiv

rutate specifics mica,

azute), insa folosirea

ve mici, eu lungimea

terioare ~i interioare,

De regula, la constructiile amintit e mai inainte, se utilizeaza 'rase categorii

de aliaje de alurniniu maleabile, prezentate sub forma de semifabriate (table,

profile, bare, piese Iorjate sau matritate): Unele caracteristici chimice ~i me-

canice, cerute acestor aliaje de catre R.N .R., sint date in tabelele 11.7, 11.8.

2. Aliajele de cupru. Se utilizeaza la confectionarea elicelor navale,

cuzinctilor pentru liniile arborilor portelice, arrnaturilor garniturilor de etan-

sare, tuburilor pentru diverse instalatii etc.

La tumarea elicelor navale, obisnuit, se intrebuinteaza patru categorii

de aliaje de cupru. Cornpozitia chimics ~i caracteristieile rnecanice ale acesto r

aliaje, cerute de catre R.N.R., sint prezentate in tabelele 11.9, 11.10.

T'abelul 11.7. Cornpozitia chimica a aliajelor de alurniniu maleahile utiIizate la constructia

corpurilor de nave

Cate-Cornpozi tia chimica

%goria

alia----.---~

Elemente principale ,

Mg : 1 1 1 1 1 Al I Ti Zr Si I Fe Cu \ Zn Cr

I : - - ~ 1 - - - - ~ 1 - - - - ~ 1 1 - " - ' 5 ~ - - ~ 1 1 - - ~ - - - -1 2,7...3,8 I max. G,6 Rest G,2 t - ! 0,8 v .0, __,_0,2 0,35

--!---!--.------~--I-----I-----! --: I ' ' I I ' I2 i 4,0 . ..4,9 I 0,3 ... 1,0 Rest 0,2 i . 0,4 I 0,4 I 0, I 0,2 0,25

- - ; - 1 ' . 1 5 8 1 0 . 2 . 0 . 8 1 r r " ,~ 2 ~ o ~ 1 • O ji~;-I~I-,~1 0,35--

- 4 - 1 ~ ~ ~ ~ I ~ ~ i ~ e s t I ~J,()2. 0,21 0,4 - - I i ~,i-I~,2l--=--

__ _I I I ' _ I - _ _ tl ~ I--

_ 5 _ 11

5.8 ..6.8 ~0.5 0 . ' 1 R,;l I ' ~ ~ ~ I _ . : _ __ I , _ O _ ' 4 _ 1 1 ~ :_ ~ I - = - - - I - = - - _6 0,4 ... 1.5 I 0,2 1,0 I Rest 0,2 : - i 0,6 .1,6 I 0,5 0, I I (J,2 I -

_ _ - - ' - i _ _ . . _ _ . _ _ _ I I , _ _ _ I !

Alte clemente----ului

T'abel ul 11.3. Caracterfsticile mccanice ale aliajelor de aluminiu maleabile utilizate Ia cons-

tructia corpurilor de nave

ICategoria Ialiajului 1

-i--I--

IEezistenta la

Lirnit a

Ie curgere Alungirea

I rupere R", superioara relativa

minima Rcli la rupere A

II

Njmm'" Njmm2 %I ---

I IIII

IV V

-

185 80 15

175 80 12

-

Felul sernifahricat ului

II

Table

--~---------~---

Profile

49



IV v

120 17

1 1 0 15

I~'-I

I

1 1 0 12

125 L 'Ji

- - - - - - - , - - - - - - - - -

iI

120 I 13

------1--120 15

155 15

----i-~---I

175 I 12

i

I20 5

I11

----I

125 I 8I~I~-

100 I 14

la elicele na vale

Z: n i Sn I Pb

I max. i I11ax.

~ : ~ - - l i · - l ~ 5 - 1 -,.5 -

~---II---

.tul i 1 5 [I 0 5-1-' ,-----'--max 0,1 I 0,03

--i.------

max 1,0! 0,05

!

T'abclul 11.10. Caracterist icile mecanice ale aliaj elor de cupru utilizate la elicele navalc

44 0

I175 20.

I17.'i 20

1 - - - - - ' - 24.'5 16

I

27 5 18

2 44 0

3 59 0

630

11.1.3.4. Caracteristicile principale ale materialelor nemetalice utilizatein constructia corpului navei

Dintre materialele nernetalice, in constructia corpului navel se intre-buin teaz.a mai mult :

e rnaterialele plastice;• lemnul si prefabricatele din lernn.

1. Materialele plastice. Se folosesc la: izolatii : captuseli interioare;captuseli de protectie ale puntilor irnpotriva coroziunii .metalelor : constructiabarcilor de serviciu ~i de salvare, a usilor speciale pentru magaziile frigorifice etc.

Mai utilizate sint :materialele plastice armate cu fibra de sticla :materialeleplastice textile si materialele plastice spongioase. Acestea prezinta urmatoareleavantaje:

8 au proprietati mecanice, terrnice 9i clectrice superioare;

~ sint u~oare (de " 1 . . . 5 ori mai u:;;oare decit otelul ~i de 1,5 ori decit

aluminiul) ;

• rezistcnta ridicata la agentii chimici din aer. apa de mare si produselepetroliere :

• pret de cost redus (sint de 9... 10 ori mai icftine decit otelul : ; i l de

5 ... 6 ori decit bronzul).

Materialele plastice prezinta ~1 unele dezavantaje, asHel:@ au elasticitate redusa :

~ se aprind ~i ard foarte repede.

2. Lemnul si pref'abricatele din Iemn, Se intrebuintcaza 1a: amenajareacabinelor : capacele gurilor de magazii; confectionarea barcilor de serviciusi de salvare : invelisul puntilor,

Specii1e de lemn utilizate rnai frecvent sint : stejarul, teiul, gaiacul,bradul.

Pentru a se putea folosi 'in coriditiuni bune, 1a constructiile amintitemai inainte, lemnul trebuie sa fie bine uscat ~iignifugat, s a nu aiba crapaturi9isa nu fie atacat de insecte.

Obseroaiia '11.7. Materialele utilizate la constructia corpului navei siprezentate in § 11.1.3 trebuie sa corespundii cerintelor registrului de clasi-

ficare care emite certificatul de clasa (in cazul navelor romanesti, R.N .R.).

51



port central (in cazul navelor

cu dublu fund) sau carlinga

centrala (in cazul navelor cu

simplu fund); 3 - suport late-

ral (in cazul navelor cu dublu

fund) sau carlinga laterala (in

cazul navelor cu simplu fund) ;

4 ~ nervura de rigidizare a

varangei; 5- tabla rnarginala :6- guseu de gum a ; 7 ~ coastade cala : 8 - traversa puntiiintermediare : 9 -coasta de

interpunte : 10- traversa pun-

tii principale : 11 - guseu de

legatuta intre coasta si travers apuntii (bratol}: 12- curent depunte; 13 - guseu de legaturaintre traversa ~i curentul de

punte; 14 - parapet; 15 - gu-

seul parapetului; 16 - copas-

tie; 17 - pontilde cala; 18-

pontil de interpunte; 19 - chi-

la (v. definitia 2.S); 20 - inve-lisul fundului : 21 - invelisul

(pun tea) dublului fund; 22-

- invelisul gurnei (gurna) ;

23 - invelisul bordajului; 24-

centura puntii intermediare; 2.5 - tabla lacrimara a puntii intermediare :

26 - invelisul puntii intermediare; 27 - guseu de legatura intre coasta de

interpunte si puntea intermediara : 28 - centura puntii principale; 29 - tabla

lacrimara a puntii principale; 30- invelisul puntii principale; 31 - captu -

seoala puntii principale; 32 - cornier Iacrimar : 33 - guseu de legaturaintre pC)ntil ~i punte.

~MENTELOR DEWEI

TIA CORPURILOR

ifaptul c a struc-nte de osatura:

oare la structura

e, in constructiile

n cele mai vechi

i care nu reclamaincovoierea longi-

adrul constructieide osatura tra~s-

rvelor de lungimi

ternic solicit ate la

pe valuri. Acesttiei structurii de

(na elementele de

udinal-transversalfurilor useate, pe-

.ici de 180 m, care

lui la incovoierea

aptul c a planseeleitea principala] se

.propia te de axa de

atura transversal.

.aptul ea in cadrul

e Aos~tura ~ongitu-: intilnesc In zona

.a pupa, respectiv

erea de la sistemul

20. 19

Fig. 11.7

11.2.3. NOMENCLATURA ELEMENTELOR DE STRUCTURA PRINCIPALE ALE

CORPULVI DE NAVA. CONSTRUIT iN SISTEM DE OSATURA. LONGITUDINAL

/

Din reprezentarea sectiunii transversale maestre a unei nave de tip

petrolier, construita in sistem de osatura longitudinal (fig. 11.8), se evi-

derrtiaza urrnatoarele e1emente de structura principale: 1 - varanga : 2-

suport central (in eazul navelor eu dublu fund) sau carlinga centrala (in cazul

navelor eu simplu fund) ; 3- suport lateral (in eazul navelor eu dublu fund) sau

carlinga Iaterala (in cazul navelor cu simplu fund) ; 4-longitudinala de fund;

.5 - longitudinala de dublu fund; 6 - nervura verticala de rigidizare a

varangei; 7 - nervura orizontala de rigidizare a varangei in zona gaurii de

usurare : 8 - tabla rnarginala ; 9 - guseu de gurna (cu nervuri de rigidizare);

10 - coasta intarita : 11 - longitudinala de bordaj exterior; 12 - longitu-din ala de borda] interior; 13 - nervura de rigidizare a coastei; 14 - tra-

versa intarita a puntii principale; 1.5~ longitudinala de punte ; 16 - curentde punte; 17 - nervura verticala de rigidizare a traversei puntii : 18-

nervura orizontala de rigidizare a traversei puntii in zona gaurii de usurare :

de structura pri n-

Ie osaturii : trans-

datura este utili-

~lramixt ,

PRINCIPALE Al.E

[uRA TRANSVEHSAiL

unci nave de tip

l.7), atunci pot Ii

- varanga : 2 --su-

53



-----------:--------------- ....------RI!!!!!lI'l!!II!!iI'!!!Il1l'~1i'e.~~ ~~"/:"

11.2. SISTEME DE OSATURA. NOMENCLATURA ELEMENTELOR DESTRUCTURA PRINCIPALE ALE CORPULUI NAVEl

11.2.1. SISTEMELE DE OSATURA UTILIZATE lN CONSTRUCTIA CORPURILORDE NAVE '

Din celeprezentate in § 11.1.1 (v. definitia 11.2) rezulta.faptul c a struc-tura oricarui corp de nava include doua tipuri de clemente de osatura :longitudinale si transversale.

Dupa modul de dis pun ere si dupa gradul de participate la structuracorpului, a celor doua tipuri de elemente amintite mai inainte, in constructiile

navale se deosebesc urrnatoarele patru sisteme de osatura :

• sistemul transversal;

• sistemul longitudinal;

• sistemul combinat;

• sistemul mixt.a) Sistemul de osatura transversal. Este cunoscut din cele mai vechi

timpuri ~i se aplica in constructia navelor de lungimi mici si care nu reclama

masuri deosebite privind asigurarea rezistentei corpului la Incovoierea longi-tudinala. Caracteristic acestui sistem este faptul c a in cadrul constructiei

structurii de rezistenta a corpului pre domina elementele de osatura trans-

versale (v. § 11.1.1).

b) Sistemul de osatura longitudinal. Este specific navelor de lungimi

mari (petroliere, vrachiere, mineraliere etc.), care sint puternic solicitate laincovoiere Iongitudinala atltpe apa calma cit, mai ales, pe valuri. Acest

sistem se caracterizeaza prin faptul ca in cadrul constructiei structurii de

rezistenta a planseelor ce formeaza corpul navei predomina elementele de

osatura longi tudinale (v. § 11. 1.1).c) Sistemul de osatura combinat. Este un sistem longitudinal-transversal

si se aplica la constructia navelor pentru transportul rnarfurilor uscate, pe-

trolierelor, vrachierelor ~imineralierelor, cu lungimi mai mici de 180 rn , care

reclama unele masuri privind asigurarea rezistentei corpului la incovoierea

longitudinaHi.

Sistemul de osatura combinat se caracterizeaza prin Iaptul c a planseeledepartate de axa de incovoiere (fundul, dublul fund, puntea principala) seconstruiesc in sistern de osatura longitudinal, iar planseele apropiate de axa de

incovoiere (bordajele, peretii longitudinali) in sistem de osatura transversal.

d) Sistemul de osatura mixt. Se caracterizeaza prin faptul ca in cadrulunor plansee din structura corpului apare atit sistemul de osatura longitu-dinal cit si eel transversal. De regula, .astfel de plansee se intilnesc in zona

compartimentelor masini. atunci cind acestea sint dispuse la pupa, respectiv

in zonele din apropierea extremitatilor, care marcheaza trecerea de la sistemulde osatura longitudinal la eel transversal.

In continuare, se prezinta nomenclatura elementelor de structura prin-

cipale pentru corpurile de nave construitel:nsistemele de osatura: trans-

versal, longitudinal 9i combinat. Evident, aceasta nomenclatura este utili-

zabila si pentru structurile construite in sistemul de osatura mixt.

11.2.2. NOMENCLATURA EI,EMENTELOR DE STRUCTURA PRINCIPALE ALE

CORPULUI DE NAVA CONSTRurr iN SISTEM DE OSATURA TRANSVERSAL

Dad se reprezinta sectiunea transversala rnaestra a unei nave de tip

cargou, construita in sistem de osatura transversal (fig. 11.7), atunei pot fievidentiate urmatoarele clemente de structure prineipale: 1 - varanga : 2 -511-

52

a & 'a -port central (in c:

cu dublu fund) s

centrala (in eazulsimplu fund); 3 -

ral (in cazul navelfund) sau carlinga

cazul navelor cu S 14 - nervura devarangei; 5-_ tabl~

6- guseu de gurn1

de cala ; 8 - traintermediare; 9-

interpunte ; 10 - tJ

tii principale; 71

legatura intre coast

puntii (bratol) ; 12

punte : 13 - gusetintre traversa si

punte; 14 - parapseul parapetului;

tie; 17 - pontil d:pontil de interpunt

la (v. definitia 2,5)lisul fundului; 27

(puntea) dublului

- invelisul gum(

23 - invelisul bord

centura puntii int

26 - invelisul pun

interpunte si punt,

lacrimara a puntii

seoala puntii prine

intre pontil 9i pur

11.2.3. NOMENC:

CORPULT.

Din reprezenipetrolier, eonstruidentiaza urrnatoar

suport central (1n (navelor cu simplu f

carlinga laterals (In5- longitudinaljivarangei; 7 - ncr

usurars ; 8- tabla70 - coasta irrtari

dinala de bordaj

versa intarita a pu

de punte ; 17 - n

nervura orizontala



! ! i I ! . Y & . . , , o , - - - - - - - - - - - - - - 1 I l ! J £ 1 ! I I 4 1 1 1 1i lZ £ & ! I I \ I _ I I ! I ! ! I l l~ I I I I I I i l l ! l , ; y · · c . I : ? ! I I Y · · - , . , . _

Fig. 11.8

73 - guseu de leg

stringherului de b <

coasta de interpnni

longitudinalade be

z?na centurii pun

cipale : 75 - sem:

puntii prineipale; 1

gitudinala de punt

montant al pereteltuclinal de interpunorizontala a peretel

tudinal de interpun

rama longitndinala

de magazie; 20 - ir

vertic ala a ramei

magazie; 21 - ell

interpunte pentru

dare a ramei longitr

gurii de magazie «

de rigidizare si bra

legatura}: 22 - C1

punte; 23 - mOD

peretelui longitudin

guseu de legatura in

ta de interpunte 9 iversa puntii prinei

puntii principale ~

semitraversa punti

legatura intre coas

28-guseu de print

29-guseu de leg at

30 - gu~eu de lega

intermediara : 31 -

~i tabla marginala :

blului fund; 35-

puntii principale : ~

puntii principale; ,

- invelisul peretelr

Obseroatia 11.

fig. 11.7 ... 11.9, voconstructiei plansee

vor nornencla si ana:

structii anexe; care 1

19 - guseu de lega tura (en nervuri de rigidizare) a tra versei pun tii princi-

pale eu bordajul interior : 20 - montant al peretelui longitudinal; 21-guseu de legatura (cu nervuri de rigidizare) intre montantul pereteluilongi-

tudinal si travers a puntii principale : 22 - chila : 23 - invelisnl. fundului :

24 - invelisul (puntea) dublului fund; 25 - guseu de legatura (cu nervuri

de rigidizare) Intrc montantul peretelui longitudinal si puntea dublului fund;

26 - invelisul gumei (guma); 27 - invelisul bordajului exterior; 28 - cen-tura puntii principale; 29 - invelisul bordajului interior; 30 - tabla la

crirnara a puntii prineipale; 31 - invelisuljiuntii principale : 32 - invelisulperetelui longitudinal (din tabla ondulata vertical).

11.2.4. NOMENCLATURA ELEMENTELOR DE STRUCTURA PRINCIPALE ALE

CORPULUI DE NAVA CONSTRUIT fN SISTE:'ti DE OSATURA. COlHIHNAT

In fig. 11.9 este reprezentata sectiunea transversala maestra a unei

nave de tip portbarje construita in sistem de osatura combinat. Se pot

evidentia urmatoarele clemente de structura principale: 1 - varanga : 2 -

suport central (in cazul navelor eu dublu fund) san carlinga centrala (in

cazul navelor eusimplu fund) ; 3 .s.. suport lateral (in eazul navelor eu dublu

fund) sau carlinga Iaterala (in cazul navelor cu simplu fund); 4 - longitu-

dinala de fund; .5 - lonzitudinala de dublu fund; 6 - nervura verticala de

rigidizarc a varangei; i-nervura orizontala de rigidizare a varangei In

zona decuparii de usurare : 8 - tabla rnarginala : 9 - guseu de gurna : 10

- coast a de cala : 11 - coasta de iriterpunte : 12 - stringher de bord aj ;

11.3. DESCRIl

lL3.1. CONSTRU

11.3.1.1. Consi

Planseul areiritr-nn planseu sir

• fnveli~ul pl a

54

;.,



73 - guseu de legatura a

stringherului de bordaj cueoasta de interpunte; 74 -

longitudinala de bordaj din

zona centurii puntii prin-

cipale ; 15 - semitraversa

puntii prineipale; 16 - Ion-

gitudinala de punte; 17-montant al peretelui ) ,Qngi-tudinal de interpunte ;'178-

orizontala a peretelui Iongi-

tudinal de interpunte : 19-

rama longitudinala a guriide magazie; 20 - intaritura

verticala a ramei gUTii de

magazie; 21 - curent de

interpunte pen tru consoli-

darea ramei longitudinale a

gUTii de magazie (eu guseude rigidizare si braehet de

legatura}: 22 - eurent de

punte; 23 - montant alperetelui longitudinal; 24 -

guseu de legatura intre coas-

ta de interpunte si semitra-

versa puntii prineipale (bratol}; 25 - gu::eu de legatUTa intre semitraversa

puntii principale ~i montantul peretelui longitudinal de interpunte ; 26-

semitraversa puntii intermediate (eu capatul in consola}: 27 - guseu de

legatura intre coasta de cala si semi traversa puntii intermediate (bratol};28-guseu de prindere a semitraversei de montantul peretelui longitudinal;

29-guseu de legatura intre coasta de interpunte si puntea intermediara :

30 - guseu de legatura intre montantul peretelui de interpunte si puntea

interrnediara : 31 - guseu de legatura intre montantul peretelui longitudinalsi tabla marginala : 32 -- chila 33 - invelisul fundului; 34 - invelisul du-blului fund; 35 - invel isul gurnei; 36 - mvelisul bordajului; 37 - centura

puntii principale : 38 - tabla lacrimara a puntii principale : 39 - invelisulpuntii principale; 40 - i:nveli~ul peretelui longitudinal de interpunte : 41- invelisul peretelui longitudinal; 42 - mvelisul puntii intermediare.

Obseroaiia 11. 8. Elementele de structura principale, nomenclate dupa

fig. 11.7, .. 11.9, VOl' fi definite ~i analizate in § 11.3 cu prilejul descrierii

constructiei planseelor din care acestea fac parte. In cadru1 aceluiasi paragraf, se

VOl' nomencla si analiza elementele de structura ale unar plansee, respectiv con-

structii anexe, care nu au putut fi reprezentate pe figurile amintite mai inainte.js

) . 1 1 1

r.

€ i t ~ ~ ~ j\2

ersei punt ii princi-ongitudinal; 21-

rtul peretelui longi-invelisul fundului;

~gaturi (cu nervuri

rtea dublului fund;

exterior; 28 - cen-)r; 30 - tabla 1a.ale : 32 - invelisul

'HINCIPALE ALE

\IURA COMBJNAT

,1a maestra a unci

combinat. Se pot1 - varanga ; i-lrlingfL centrala (inII I navelor Cll dublufund); 4 - longitu-ervura verticala de

zare a varangei in

useu de guma : 10ringher de bord aj ;

RD.

t

III'I

3S

Fig. 11.9

11.3. DESCRIEREA CONSTRUCTIEI CORPULUI NAVEl

11.3.1. CONSTRUCTIA PLAN~EELOR

11.3.1.1. Consideratii generale

Planseul are definitia 11.4. Dupa cum rezulta din aceasta definitie,intr-un planseu sint cuprinse doua parti constructive:

• inveli~ulplanseului (placa de baza), format din table drepte sau curbe;

55



barele pot fi : de

care este bara de inr rucisare : 3 - cimp de

placa (v. definitia 11.11).

Obseruai ia 11.11. La planseele construite

In sistem e t c osatura mixt , distantelc dintre

elernentele osaturii transversale si dintre e1e-

mentcle osat urii longitudinale 'difer3. foarte

putin si, in consecintii, cirnpurile de placa au

forme aproape patratice III

b) Planseele em-be, Au invelisul format din D

placi cu simpla sau dubla curb1.~ra ~i osatura 3

din bare eurbe. Obisnuit, sint considerate plan- Fig. lLll

:;;ee curbe planseele de gurn;l pe toata lungi-

mea na vei si res pee ti v plansecle de fund si de borda j e din zonele de Iaextremitilt( , ,

Contu'rul de rezem are al planseelor curbe are, de regula, forma uncilinii strimbe inchise

Particularitatile geometriee 9i de rezemare, prezentate mai1nainte, in-

greuneaza calculele de dirnensionare a elementelor din struetura planseelor

curbe. Din acest rnotiv, in activitatea de proiectare navala, se mal obisnuieste

inca sa se adopte, la dimensioriarea elementelor de structura pentru planseele

eurbe, schemele de ealeul ale planseelor plane echivalente, eu aplicarea ul-terioara a unor corectii.

Obseruatia 77.12. Consideratiile faeute in cadrul punctului a), referi-

toare la elementele si sistemele de constructie ale planseelor plane (v. de-finitiile 11.9, 11.10, 11.11 9i observatiile 11.9, 11.10, 11.11), sint valabile

~i pentru planseele curbe III

In continuare, se prezinta descrierea constructiei tipurilor principale

de plansee intilnitc In structura corpului navei.

fdrcpte sau curbe ,

B

:e parte, planscele. 1r longitudj'nale

atea utilizarii, in

rsal, 2mbg7JudinalI .

:~ plan~cc ell SlS-

• " , :" J ...

.vei SlIlI de uoua

Jtul c a atit tablele

onsiderate plansee

centrala a navei,.,'11.

iri ta tea cazurilor,

itrat) san en un-

~,tzA osatura plan-'ii foartc rnic fata

in cadrul osaturii

'e se numesc bare

ape perpendicular

secundara sau de

parte din osatura

ruit in sistern de11.3.1.2. Planseele de fund

'. a unui planseu

rturii longitudinal

a: ABeD - COn -

.crnent a1 osaturii

de directie prin-t turii transversale,

Definifia 17 .12. Planseul a carui placa de baza apartine invelisului fundu-

lui navei este clenumit planseu de fund \II

Din punet de vedere eonstructiv, se deosebesc doua tipuri de plans ee

de fund, si anume: cu simplu fund si cu dubht fund.Alegerea tipului de planseu de fund se face in functie de lungimea de

ealeul, L, a navei.

La navele eu L <SOill

se prevad plansee de fund eu sirriplu fund.Planesele de fund eu dublu fund se prevad la navele de transport mar-

furi dupa cum urmeaza :

• pentru SO ~ L < 61 ill, intrc peretele prova al cornpartimcn tulu

masini ~i peretele picului prova (v. definitia 11.13);

G pentru 61 ~ L < 76 m, in afara eompartimentului rriasini pina la

peretele picului prova si pieului pupa (v. definitia 11.14) sau eel put in

pina la peretele pupa al iesirii din tunelul arborelui portelice :

e pentru L ? 76 rn, pe intreaga lungime a navei intre peretii picurilor

Definitia 11.13. Pieul prova este com partimentul etans eel rnai apro-

piatcle etrava navei IiDefinifia 11.1-4. Picul pupa este compartimentul etans eel mai apro piat

de etamboul na vei ~

Initial dublu( fund a fest specific navelor destinate transnortului de

marfuri'us~atc. La navele petroliere, in zona taneurilor de marfa, s - a adoptat

ac parte din os a-

onstruit in sistem

sistern de osatura

ezemare; 7 - ele-

incipala ; 2 - ele-are; 3 - cimp de

tul de placa apar-

. ii, cuprins intre

ipala si respectiv

opiate, se numeste

57



a osaiura planscului, fermata dintr-o retea de drepte sau curbe,incrucisa tc.

Prin analogie cu corpul navel, din a carui structura face parte, planscele

pot sa aiba doua tipuri de clemente de : osatura (v. § 11.1.1): longitudinale

si transversale. Existenta acestor elemente ofcra posibilitatea utilizarii, in

~onstmctia planseelor, a trei sisterrie de osatura : transversal,si mixi (v. § 11.2.1). La acelasi com de nava pot s a existe plansee en sis-teme de osatura diferite. ' , . ,

Dupa forma lor I planseele care alcrd~uiesc corpnl ,~a vei sint de doua

feluri: plane si curbe.a) Planseele plane. Caracteristic acestor planyee este iuptul ca a tit tablsle

invelisului cit yi barele osaturii sint drepte. De regu18., sint considerate plansee

plane planseele de fund, de punti, de bordai e din zona centralii a na vei,precu~ y1 l)lan~eele din peretii transversali : ; ; ' i longitudinali,

Conturul de rezernare al planseclor plane arc, in majoritatea cazurilor,

forma unui patrulater en unghiurile drepte (dreptunghi, p{lhat) san cu un-

ghiurile apropiate de eele drepte (trapez). Barele care formeazji osat ura plan-

seelor plane sint dispuse, de obicei. paralel san sub 1.111 ungbi toarte mic fapde laturile eonturului de reazem.

Dupa gradul de participare la structura planseului, barele pot fi : dedirectiepr·incipala si de incrucisare.

Defimfia 11.9. Barele care detin ponderea numericji in cadrul osaturi i

planseului si preiau cea rnai mare parte a sarcinii exterioare se numese barede directie principals III

DefiniJia 11.10. Barele dispuse perpendicular sau aproape perpendicular

pe cele de directie principala se numesc bare de directie secundara sau deincrucisare II

Obseroaiia 11.9. Daca barele de directie principala fac parte din osatura

transversala a corpului navei, atunci planseul este construit in sistem deosatura transversal iii

Obseroatia 11.10. Dad barele de directie principalii fac parte din os a-

tura longih{dinala a corpului navei, atunci planseul este construit in sistemde osatura longitudinal I!Il

In schita de principiu a unui planseu construit In sistem de osatura

transversal (fig. 11.10) se disting: ABeD - conturul de rezemare; 1 - ele-

ment al osaturii transversale, care este bara de directio principal a ; 2 - ele-ment al osaturii longitudinale, care este bara de incrucisare : 3 - dmp deplaca (v. definitia 11.11).

care este bara de

placa (v. definitia

O b S e Y I J a h : a 11.1/

in sistern de osa tm

element de osaturri

mentele osaturii lc

putin si, In corisecir

forme aproape patr

b) Plauiieele cur

placi cu simpla sandin bare curbe. Obis

~ee curbe plan~cel~mea navei si respecextrerni tilu.

Con h{ml de rez

linii strimbe inchise.

Particulari t a tilegreuneaza calc ulele ,

curbe. Din acest mot

inca sa se adopte, la

curbe, schemele de (

terioara a unor cor,

Obseruaiia 11.12

toare la d~menteleIinitiile 11.9, 11.10,

si pentru planseele (

In corrtinuare,de plan:;;ee. Intilnite

1 2

Definit 1 : a 11.11. Elementul de placa apar-

tinirid inveli:;:ului planseului, cuprins intre

B doua bare de directie principalii si respectiv

doua bare de incrucisare apropiate, se numeste

cimp de placa III

In schita de principin a unui planseu

construit In sistern de osatura longitudinal

(fig. 11.11) se pot evidentia : A BCD - COIl-

e turul de' rezemare : 1- element al osaturii

longituclina1.e, care cstc bara .de directie prin-cipala : 2 - element 8 . 1 osatur ii transversale,

11.3.1.2. Planse-

Definiiia 11.72.

lui navei este denu

Din punct de v

de fund, si anume :

Alegerea tipuluicalcul, L, a navei ,

La navele cu LPlanesele de fun

furi dupa cum urrn.

• pentru S O , , ; ;

masini si peretele pi

o pentru 61 ,,;;

peretelo picului pro

pina 1 0 1 perctele pur

@ '! pentru L ? ~

Defim:fia 17.73.

piat de etrava nave

Definitia 17.U.de etamboul navei I

Initial, dublul f

marfuri 'uscatc. La na

A/

(

IJ1

- 1 \

1\ L ' .\

!J

3

Fig. 11.10

56



sistemul de constructie cu simplu fund, pen-

tru a se exclude existenta unor spatii libere

in care s-ar fi putut aduna vapori inflamabili.

:~ In prezent, normele IMO, referitoare la polua-

._, rea marina, prevad obligativitatea utilizarii

dublului fund si in zona tancurilor de marfa

de la navele petroliere. Chiar dad se va

reveni asupra acestei prevederi, in cazul

navelor pur petroliere, ea va ramine valabila

pen tru na vele combinate petrolier - vrachier,petrolier - mineralier.

Dublul fund indeplineste urmatoarele Iunctiuni:

~ impiedica inundarea compartimentelor in cazul producerii unor avar n

la fundul navei;

• mareste rezistenta corpului navei la solicitarile exterioare statice

~l dinamice;' ,

• Iimiteaza un volum etans in care sint amplasate tancurile de cornbus-

tibil, ulei, apa tehnica ~i potabila, balast etc.

Functiunile amintite mai inairite sint indeplinite, in conditiuni bune,

dad dublul fund are 0 inaltirrie, in dreptul PD, suficient de mare 9i daca

se extinde cit mai aproape de bordaje. 0 forma simplificata a dublului fund

dintr-un bord, in sectiunea transversala maestra, este data in fig. 11.12.

Se noteaza cu d, linia de intersectie a tablei marginale (v. definitia 11.15)

cu inveli~ul exterior al navei si eu P, punctul de intersectie al ei cu ]}[.Fie PI, punctul de intersectie al prelungirii liniei bordajului cu LB. Prin

PI s~ duce dreapta d1, care formeaza cu LB un unghi de 25°. Solutia cons-

tructiva a dublului fund se considera buna dad punctul Peste situat

deasupra dreptei d1•

Dejiniiia 11.15. Tabla care Iirniteaza dublul fund In zona gurnei poartadenumirea de tabla marginala II

Obseroatia 11.13. Tabla marginala poate sa aiba trei pozitii fata de pla-

nul orizontal, si anume: in prelungirea acestuia (fig. 11.13, a ) , inclinata i1 1

sus (fig. 11.13, b ) si inclinata in jos (fig. 11.13, c).

2

Fig. 11.12

c

Fig. 11.13 o J b ) c )

9 - guseu de gurna,

tans ; 12 - guseu de

planseul de fund seOsatura transve

11.16).

Definipia 11.16.plan~eului de fund, s

navelor cu simplu ft~fund) se numeste v

De regula, ~arar

avind sudata pe Iatu

din tabla flan~ata (v

sudata de invelisnl i

sudata de carhngi (cObservatia 11 14

lungime 0 i5L m';~lS:', J - ( t.

varangelor de tip pl

Indiferent de tipul lor, planseele de fund au conturnl de rezemare de-

terminat de bordaje si pereti (transversali si longitudinali).

In continuare, se descrie constructia diferitelor tipuri de plansee de fund.

a) Plansee de fund cu simplu fund construite in sistem de osatura trans-

versal. Sint specifice navelor destinate [transportului de marfuri uscate

si se compun din urmatoarel.e elemente (v. fig. 11.14): 1 - varanga cu inima :

2 - carlinga centrala ; 3 - carlinga laterala : 4 - chila : 5 - invelisul fundu-

lui 6 - invelisul gumei; 7 - nervura verticala de rigidizare a varangei

(se prevad la varangele cu gauri de usurare).

Pe linga elementele de constructie propriu-zise ale planseului de fund,enurnerate unai Tnairrte, in fig. 11.14 mai sint reprezentate si: 8 - coasta :

58



1simplu fund, pen-·a unor spatii libere

1a pori inflama bili.referitoare la polua-ativitatea utilizariicaneurilor de mariaChiar dad se va

rrevederi, in cazul

. va ramine valabilapetrolier - vrachier,

aneurile de combus-

2 . l' 9 e\ -,

\\\,

0)

iducerii unor avar n

~ cxterioare statice =r:"¥

..:..~li~a2_'=:t_"~"

- .S

in conditiuni bune,

nt de mare 5 1 dacaata a dublul~i funddata in fig. 11.12.

Iv definitia iUS}t~r~eetie a1 ei cu ]}[.

lajului eu LB. Prinle 25°. Solutia cons-

ictul Peste situat2

Ii )

zona gurnei poarta

l pozitii f,ata. de pl~-.1.13, a ), mclmata m '~

5

L )

Fig. 11.14

b ) c )

9 - guseu de gurna : 10 - invelisul bordajului; 11 - perete transversal e-tans : 12 - guseu de legatura. intre earlinga si perete. Cu aceste clementeplanseul de fund se afla in contact direct.

Osatura transversala a plansenlui se compune din varange (v. definitiat 1.16).

Definiiio: 11.16. Elementul de ostura transversal, indus in strueturaplanseului de fund, si avind capetele limitate de cele doua bordaje (in cazulnavelor cu simplu fund) sau de tablele margina1e (in eazu1 navelor eu dublufund) se numeste varanga 1 J I

De regula, varanga poatefi constituita ; dintr-o inima verticala din tablaavind sudata pe latura superioara 0 platbanda orizontala : dintr-o platbanda

din tabla flansata (v. fig. 11.14, c ) . Latura inferioara a inimii varangei estesudata de invelisul fundului navei. De asemenea, inima varangei rnai cste

suda ta de carlingi (cen trala si Ia terale) .

Obseroatia 17.14. In zona compartimentului masini ~i pe porriunea delungimo O,2SL, masurata de Ia etrava spre pupa, nu se admire utilizareavarangelor de tip platbanda din tabla flansata ~

urul de rczemare de-inali) .ri de plansee de fund.em de osatura trans-

i de marfuri uscate, - varanga ell inima ;. 5 - invelisul fundu-

~igidizare a' varangei

,e planseului de fund,

-ntate si : 8 - coasta :

59

_________ ~;fi! ..' j F - - - . . .- . .I"I_Il!I>""i1:""-_n~.... ............._"""'....;. ...... •. .~-..... •



In cazul navelor cu simplu fund construit in sistem de osatura trans-

versal, varangele sint dispuse la fiecare coasta (mai putin in dreptulpereti10r

transversali etansi, care preiau si rolul varangelor) si pot fi continue sau

intrerupte in dreptul carlingii centrale. De asernenea, este admisa aplicarea

decuparilor de usurare in inima varangei, dar, in acest caz, se impune in-

troducerea nervurilor vertic ale de rigidizare (v. fig. 11.14, i).Osatura lorigitudinala a planseului cuprinde earlingi1e (centrale si la-

terale) (v. definitia 11.17).

" De fin i J ia 11.17. E1ementul de osatura longitudinal, indus in structura

planseului de fund, situat in planul diametral a1 navei sau la 0 anumita

distanta fata de acest plan, este denumit carlinga centrala (suport central)

respectiv carlinga Iaterala (suport lateral) II

Carlinga (centrala ~i Iaterala) este constituita dintr-o inima verticala

din tabla avind sudata pc latura superioara 0 platbanda orizontala. 1n8.1-

timea earlingii este egala cu cea a varangei in locul de incrucisare (v. fig. 11.14,

a, d , e, f, g , h).

Obseruasia 11.15. La navele eu L < 40 m, exceptind portiunea de lun-

gime O,2SL, masurata de la perpendiculara prova spre pupa, se pot prevedea

carlingi laterale din diferite profile (v . fig. 11.14, b ) sudate peyarange II

Carlinga centrala se extinde, pe cit posibil, pe intreaga Iungfme a navei

~i este continua intre peretii transversali etansi. La navele cu L < 60 m,

carlinga centrals poate fi si intrerupta in dreptu1 varangelor (v. fig. 11.14, d) .

Obseroa i ia 11.16. Carlinga centrala poate sa lipseasca din compartimentul

masini, dad lonjeroanele postamentelor masinilor principals se extind pe

toata lungimea compartimentuluisi se continua in afara acestuia cu gusee l 1 l i

Carlingi1e 1aterale se extind pe cea mai mare parte din lungimea navei

(de preferat, cit mai mult posibil spre prova), sint intrerupte in dreptul van-

rangelor (v. fig. 11.14, e) si pot sa aiba decupari de usurare.

Prinderea carlingilor (centralii ~i Iaterala) de peretii transversali etansi

se poate face in urmatoarele moduri:

• inima se sudeaza 1a peretele transversal etans, iar p1atbanda este

prevazuta cu guseu de legatura orizontal (v. fig. 11.14,1) (in acest caz, latimea

guseului la perete trebuie sa fie egaUi.cu eel putin dublul Hitimii platbandei

carlingii respective);

• inima si platbanda se sudeaza la perctele transversal etans, iar plat-

banda este prevazuta cu guseu de legatura (v. fig. 11.14, g) (in acest caz,inaltimea guseului trebuie sa fie egala eli eel putin jumatate din inaltimea

carlingii respective);

• inima se sudeaza la peretele tsansversal, iar platbanda carlingii se

continua cu cea a guseului (v. fig. 11.14, h) (in acest caz, ina.l\imea guseului

trebuie sa fie egala cu eel putin inaltirnea carlingii respective).

Din cele prezentate mai inainte rezulta concluzia 11.1.

Conciuzia 11.1. In structura planseelor de fund cu simp1u fund construite

in sistem de osatura transversal, varangcle reprezinta barele de directie

principala, iar car lingile barele de incrucisare •

b) Plansee de fund cu simplu fund construite in sistem de osatura lon-

gitudinal. Sint specifice navelor petroliere intrate in exploatare inainte de

aparitia prevederilor IMO, referitoare 1a obligativitatea utiljzarii dublulu~

fund in zona tancurilor de marfa. De asemenea, acest tip de plansee se mal

utilizeaza in zonele tancurilor Iaterale ale navelor combinate petrolier-vra-

chier, petrolier-mineralier.

. In fig. ILlS, 1j

slmplu fund constru

1a nave Ie petroliere

din tancul central'-

(v. fig. 11.15) sau c'a

raUl.; 5 - lono'itudin8' b

- l11veli~ul funduJ

(nervura verticala de

12 - mont ant al car:

c:~t~ale); 13 - gllsengIdlzare a guselllui .

Pe linga eleme~

enumerate mal inain

coasta intarita (v. fide gurna : 18 - lon@

nervnrq de rigidizar

coastei cadru: 22 _

sau montant cadru al

a peretelui; 24 - ne

vura de rigidizare a 11

27 - guseu de legat

central: 28 - guseu

tudina1 si varanga d

se afla in contact d

Osatura transver

11.16), care se dispun

Distanta intre varans

construit in sistem de

cu decupari de USura

tantilor 10 si a s~mir

dreptul longitudinale

. Osatura Iongitur

~l laterale) (v. definit

Carlinga centrala

time cu cea a varang

inalta decit cea a Vi

imma carlingii cent:

(v. fig. 11.15, c, d ; 1

Obse rv ati a 1 1.1 7.stituie si roiul earling

.Carlingile Iateral:

tancurile centrale cit

intarit] ai peretilor tl

Referitor 1a prin.range rarnin valabile

D efin i fia 17.18.fllndului si a carui in:

gitudinala de fund ~

Longitudinalele c

banda cu bulb, T, COlTlI_ltre peretii transvor:

cials ( V . fig. IUS, a

60



stem de osatura Ion-xploatare inainte d~

.a utilizarii dublului

ip de plangee. se mai

ibinate petroher-vra-

in fig. 11.15, 11.16 sint reprezentate doua tipuri de plansee de fund eu

simplu fund construite in sistem de osatura longitudinal, frecvent iritilnite

la navele petroliere , Ele se compun din urrnatoarele elemente : 1 ~ varanga

din tancul central; 2 ~ varanga din tancul lateral; 3 ~ carlinga centrala

(v. fig. 11.15) sau carlinga centrala intarita (v. fig. 11.16); 4 ~ carlinga late-

rala : . 5 ~ longitudinal a de fund; 6 ~ longitudinala de gurna; 7 ~ chila;

8 - invelisul fundului; 9 ~ invelisul gurnei; 10 ~ montant al varangei

(nervura verticala de rigidizare a varangei); 11 - semimontant al varangei;

12 - montant al carlingii centrale (nervura verticala de rigidizare a carlingii

centrale); 13 - guseu de rigidizare a carlingii centrale; 14 - placuta de

rigidizare a guseului; 15 ~ guseu de legatura intre carlinga centrala 9i varanga ,Pe linga elementele de construe tie propriu-zise ale planseului de fund,

enumerate mai inainte, in fig. 11.15, 11.16 mai sint reprezentate si: 16-

coasta intarita (v. fig. 11.15) sau coasta cadru (v. fig. 11.16); 17 - guseu

de gurna; 18 - longitudinal a de bordaj: 19 - invelisul bordajului : 20-nervura de rigidizare a coastei cadru; 21 - seminervura de rigidizare a

coastei cadru; 22 - montant intarit al peretelui longitudinal (v. fig. 11.15)

sau montant cadru al peretelui longitudinal (v. fig. 11.16); 23 - longitudinala

a peretelui; 24 - nervura de rigidizare a montantului cadru; 25 - seminer-

vura de rigidizare a montantului cadru; 26- invelisul peretelui longitudinal;

27 - guseu de legatura intre peretele longitudinal si varanga din tancul

central; 28 - guseu de legatura intre montantul Intarit al peretelui longi-

tudinal 9i varanga din tancul lateral. Cu aceste elemente planseul de fund

se afla in contact direct.

Osatura transversala a planseului este format a din varange (v. definitia11.16), care se dispun in dreptul coastelor intarite, respectiv a coastelor cadru.

Distanta intre varange este, deci, mai mare decit in cazul planseului de fund

construit in sistem de osatura transversal. Inimile varangelor pot fi prevazute

cu decupari de usurare (v. fig. 11,15, a) si rigidizate prin intermediul mon-

tantilor 10 si a semimontantilor 11 (v. fig. 11. 15, a, b ; 11.16, a) , dispusi in

dreptul longitudinalelor de fund.

Osatura longitudinala a planseului-cste fermata din carlingi (centrala

9i laterale) (v. definitia 11.17) 9i longitudinalele de fund (v. definitia 11.18).

. Carlinga centrala poate sa fie comuna (inima carlingii are aceeasi 1n3.1-

time cu cea a varangei) (v. fig. 11.15) sau intarita (inima carlingii este mai

inalta decit cea a varangei) (v. fig. 11.16). Pe intervalele dintre varange,

inrma carlingii centrale este intarita cu montantii 12 si guseele 13(v. fig. 11.15, c, d ; 11.16, b , c, d ) si, uneori chiar cu nervuri orizontale.

Obseruaiia 11.17. Prin existenta unui perete longitudinal in P D se sub-

stituie si rolul carlingii centrale, motiv pentru care aceasta va lipsi f!l

.Carlingile laterale se prevad la navele petroliere cu L ~ 200 m, atit in

tancurile centrale cit si in cele Iaterale, si se dispun in dreptul montantilor

intariti ai peretilor transversali etansi formind, impreuna cu acestia, cadre.

Referitor la prinderea carlingilor de peretii transversali etansi si de va-

range ramin valabile consideratiile de la punctul a).

Definitia 11.18. Elementul de osatura longitudinal sudat de invelisul

Iundului si a carui iniiltirne este mai mica dedt a carlingilor se numeste 10'1-

gitudinali de fund II ' , ~

Longitudinalele de fund sint formate din diferite tipuri de profile (plat-

banda en bulb, T, cornier cu aripi egale, cornier cu aripi neegale etc.) continue

intre peretii transversali etansi. Varangele sint prevazute cu decupari spe-

ciale (v. fig. 11.15, a; 11.16, a), in scopul trecerii longitudinalelor prin ele.

l de osatura trans-

in dreptul peretilor

lot fi continue sau

:e admisa aplicarea

caz , se impune in-

1.14, i) .

;i1e (centrala ~i la-

indus In structura

. i sau Ia 0 anumita

ala (suport central)

[-0 inima verticala

da orizontala. Inal-

.icisare (v. fig. 11.14,

1 portiunea de lun-

~a, se pot prevedea

date pe varange ~

19a lungime a navel

rvele cu L < 60 m,

.Ior (v. fig. 11.14, d ).

din compartimentul

cipale se extind pe

acestuia cu gusee III

din Inngimea navei

rpte in dreptul van-

surare.

itransversali etan9i

iar platbanda este

(In acest caz , latime~

.il latimii platbandel

-ersal etan:;;, iar plat-

.14, g) (in acest caz,natate din inaltimea

.atbanda carlingii se

lZ inaltimea guseului

3pectiv~).

11.1.

nplu fund con~trui~e

i. barele de directie

61



b )7 5 5 7

d)

Modul de imbinare 81 1

se poate vedea in fig. 1

tudinala de fund: 2 - 'etans : 4 - guseu de leEde fund si peretele traneste continuu, adic8 tr

vers etans.Din consideratiih- f

concluzia 11.2. ' -

Concluzia 11.2. Infund cu simplu fund COl

tura longitudinal, carlireprezinta barele de d

rite si respectiv comurde incrucisare II

c) Plansee de fundversal. Sint specifice naconstruite in sis tern deacest tip de plan~eu priunei varange etanse ( £ i l

decupari de usurare) (f:

Dupa cum se poate

construit in sistem de 0:

elemente : 1 - varanga I

rare) ; 3 - varanga schellmarginal a ; 7 - chila; cinvelisul dublului fund;nervura de rigidizare a '\schelet : 14 - profilul inschelet; 16 - mont ant a:18 '- brachetul suportuli

Pe linga elementelecu dublu fund, enumer79 - coasta : 20 - guse'aceste clemente planseu

Observatia 11.18. Inde gurna lipsesc, rolul (

Osatura transversalnitia n.16): etanse, cu

Varangele etanse seprecum ~i in locurile de ;a, f). Ele sint constituitrare, avind inaltirnea eE

Varangele cu inima

coasta (mai putin 1a C(

dispunerea varangelor C1

care sa nu insumeze rna:

libere se vor prevedea v

Aceasta solutie Call

• Ia navele destin

Sectionea A -A Secflunfi i tG c- c13 .3

f

8 5

c )

Fig. 11.15

\

5

b)I

C)

Fig. 11.16

d )

62



e l i

Modul de imbinare al longitudinalei de fund eu peretele transversal etansse poate vedea in fig. 11.17, unde s-au faeut urmatoarele notatii: 1 - longi-tudinala de fund; 2 - invelisul fundului; 3 - invelisul peretelui transversaletans : 4 - guseu de legaturi intre longituclinala 'de fund si peretele transversal etans. Guseul 4

oeste eontinuu, adica trece prin pereteletrans-vers etans.

Din consideratiile facute mai inainte rezulta

concluzia 11.2. '

Concluzia 11.2. In structura planseelor defund eu simplu fund eonstruite in sistem de osa-tura longitudinal, earlingile si longitudinalelereprezinta barele de directie principala, inta-rite si respectiv comune, iar varangele barelede incrucisare •

e) Plansee de fund eu dublu fund construite in sistem de osatura trans-versal. Sint specifice navelor de transport at marfuri uscate, cu L ;. 50 rn,construite in sistem de osatura trasnversal. In fig. 11.18 este reprezentatacest tip de planseu prin trei sectiuni transversale aflate in corespondent a :unei varange etanse (fig. 11.18, a) ; unei varange cu inima (prevazuta cudecupari de usurare) (fig. 11.18, b ) ; unei varange schelet (fig. 11.18, c) .

Dupa cum se poate vedea din fig. 11.18, planseul de fund cu dublu fund

construit in sistern de osatura transversal, are in structura sa urmatoareleelemente : 1 - varariga etanse : 2 - varanga cu inima (cu decupari de usu-rare) ; 3 - varanga sehelet; 4 - suport central; 5 - suport lateral; 6 - tablamarginala : 7 - chila; 8 - invelisul fundului; 9 - invelisul gurnei; 10-invelisul dublului fund; 11 - nervura de rigidizare a varangei etanse : 12-nervura de rigidizare a varangei cu inima : 13 - profilul superior al varangeischelet; 74 - profilul inferior al varangei schelet; 15 - mohtant al varangei:schelet; 16 - montant al suportului lateral; 17 - braehetul tablei margin ale ;18 - brachetul suportului central.

Pe linga elementele de constructie propriu-zise ale planseului de fundcu dublu fund, enumerate mai inainte, in fig. 11.18 sint reprezentate si :19 - coasta : 20 - guseu de gurna : 21 - inveli~ul bordajului. Cu toateaceste clemente planseul de fund se afla in contact direct.

Obseroaiia 11.18. In dreptul peretelui transversal etans coasta ~i guseul

de guma, lipsesc, rolul aeestora fiind preluate de catre perete ..Osatura transversala a planseului este format a din varange (v. defi-

nitia 11.16): etanse, cu inirna si schelet.

Varangele etanse se prevad in corespondent a peretilor transversali etansi,precum si in locurile de separare ale tancurilor din dublul fund (v. fig. 11.18,a, f). Ele sint constituite din inimi de tabla vertic ale, fara decupari de usu-rare, avind inaltirnea egala cu cea a dublului fund.

Varangele eu inima (v. fig. 11.18, b , f) sintdispuse, de regula, la fiecare

coasts (mai putin la coastele prevazute cu varange etanse). Se admite

dispunerea varangelor cu inirna la maximum patru intervale de coast a , dar

care sa nu insumeze mai mult de 3,6 rn. In corespondents coastelor rarnase

Iibere se vor prevedea varange schelet.

Aceasta solutio construct iva nu este adrnisa :

• la navele destinate transportului incarcaturilor grele (minerenri) j

f 2

Fig. 11.17

63



Fig. 11.18

64

.. Ia toate navi

perpendiculara prova

• la toate nav:

Varangele ell inir

cu decupari de usura:

Varangele sehele

inferioa~e ~i_superioadublului fund. Legati

aces~ora en suportii,mediul rnontanti1or s, ,

Osatura longitud

.sup01'tii laterali (v.

Suportul centralinima de tabla vertic;

mult spre prova ~isprde etambou. In zona (

central va fi continue

este asigurata, de rei

Suportii laterali

prevazute eu decupai

dreptul varangelor ei

AUt varangcle cfundului, iar laturilecapetele sudate de 1

De asemenea, elernei

osaturi se sudeaza Inde incrucisare.

Treee{-ea de 1a 0 l

vazuta eu dublu fund

zuta cu simplu fund,In fig. 11.19, care

orizontala a unei astftate, se disting urma

1 - varanga : 2 - c:

3 - carlinga laterals

dublului fund; 5 - Ietans : 6 - guseu oriza carlingii (centrale;retele transversal eta

Din cele prezenrezulta concluziilc

Conclueia 11. ,3 . 1 1in sistern de osaturasi varangele schelet reiar suportii, barele I

Conciueia 11A. P

placi : inferioara, care

superioara, c.are apar

Obseroaiia 11.19.

pentru barele de dire



B·-B: 10/2

.I

l ID8 16

• la to ate navele, pe portiunea de lungime 0,25 masurata de let

perpendiculara prova spre pupa;

• la toate navele, in zona compartirnentului masini.

Varangele cu inima sint formate din inirni de tabla vertic ale, prevazutecu decupari de U~UTare.

Varangele sehelet (v. fig. 11.18, c) au structura compusa din profile

inferioare si superioare sudate de invelisul fundului respectiv de invelisul

dublului fu'nd. Legatura dintre cele doua categorii de profile, cit si legat~ra

acestora eu suportii, respectiv cu tabla marginala, se realizeaza prin inter-

mediul montantilor 9i brachetilor.

Osatura Iongitudinala a planseului este format a din suportul central. si

.suportii laterali . (v, defini tia 11.17).

Suportul central (v. fig. 11.18, d), dispus in PD, este format dintr-o

inima de tabla verticala fara decupari de usurare. El va fi prelungit cit mai

mult spre prova ~i spre pupa si, dad este posibil, se leaga de etrava res pectiv

de etambou. In zona centrala a navei, pe 0 lungime de eel putin O,6L, suportulcentral va fi continuu. Pentru restul zonelor continuitatea suportului central

este asigurata, de regula, intre peretii transversali ctansi.

Suportii Iaterali (v. fig. 11.18, e ) , forrnati din inimi de tabla ver ticale,prevazute cu decupari, sint intrerupt i in dreptul varangelor cu inima )ii in

dreptul varangelor etanse,

Atit varangele cit 9i suportii an laturilefundului, iar laturile superioare de invelisul

capetele sudate de tabla rnarginala.

De asemenea, elementele celor doua

osaturi se sudeaza intre ele in locurile

de incrucisare.

Trecerea de la 0 zona a navei, pre-

vazuta cu dublu fund, Ia 0 zona, preva-

zuta cu simplu fund, se face treptat.

In fig. 11.19, care prezinta vederea

orizontala a unei astfel de treceri trep-

tate, se disting urmatoarele elemente :

1 - varanga : 2 - carlinga centrala :

3 - carlingii Iaterala : 4 - invelisul j

dublului fund; 5 - perete transversal

etans ; 6 - gnseu orizont al de legaturia carlingii (centrale 9i laterale) de pe-

retele transversal etans.

inferioare sudate de invelisul

dublului fund. Varangele 'au

Din cele. prezentatemaiinainteFig.11.19

rezulta concluziile 1l.3, 1l.4.

Conclueia 11.3. In structura planseelor de fund cn dubln fund con struite

in sistern de osatura transversal, varangele cu inima (etanse san ne etanse)

~i varangele schelet reprezirita barele de directie principala, inHirite ~ico rnune,

iar suportii, barelede incrucisare I ! l i I

Conclueia 11.d. Planseele de fund en dubln fund au In structura lor doua

placi: inferioara, care este de baza si apartino inveli~ului fundului navei ;

superioara, c,are apartinefnvelisnlui dublului fund Ii!

Obseruatia 11.79. Denumirile (intaritesi comunc) date in concluzia 11,3,pentru barele de directie principala, sint in functie de valoarea moment elor

65



----------- ........... _ ......... ~m!.'BI,H"il~l ;;l1; ;:W·_

de inertie, fata de axele de incovoiere, ale sectiunilor rezistente corespun-

zatoare celor trei tipuri de varange ~d) Plansee dcfund ell. dublu fund construite in sistem de osatura longitudinal.

Sint specifice navelor de lungimi rnari (vrachiere, mineraliere, petroliere etc.),

construite in sistemele de osatura longitudinal ~i eombinat. In fig. 11.20

este reprezentata 0 varianta a acestui tip de planseu prin doua sectiuni trans-

versale, aflate: in dreptul unei eoaste avirid in corespondent a sa varanga

eu inima (fig. 11.20, a ) ; in drep-

tul unei coaste interrnediare dis-pusaintre doua varange eu inima

(fig. 11.20, b ) .

Dupa eum se vede din fig.11.20, planseul de fund cu dublu

fund construit in sistern de osa-

tura longitudinal se compune din

urmatoarele elemente: 1 - varan-

gil etanse : 2 - varanga cu inima ;

3 - suport central; 4 - suport

lateral :5 -longitndinaHi de fund;

6 - longitudinala de dublu fund;

7 - tabla marginala ; 8 - chila :

9 - invelisul fundului; 10 - inve-

Iisul gur~ei; 11 - invelisul du-

b1uJ.ui fund; 12 - nervura de

rigidizare a varangei cu inirna :

13 - montant de rigidizare a

suportului lateral ; 14 - brachet

al tablei margin ale ; 15 - braehet

a1 suportului central; 16 - bra-

chet de prindere a longitudinale-

lor de varanga et anse.

Pe Linga. elementele de eon-

structie propriu-zise ale planseului

de fund cu dublu fund, cnume-

ratemailnainte.iniig.11.20mai

sint reprezentate si: 17 - coasta18 - guseu de guma. Cu aceste

elemente planseul de fund se afla

in contact direct.compune din varange (v. definitia

,9

c )

16 sd)

Fig. 11.20

j I S

Osatura transversale a planseului se

1 J .16): etanse si cu inima.Varang~lc 'etan:;;e (v. :£ig. 11.20, c, d ) 5e prevad in corespondenta perc-

~ilor transversali etansi, precurn si in locurile de separare ale tancurilor din

dublul fund. Ele sint constituite din inimi de tabla verticale , fara decupari

de usurare, avirid in:iltimea egala cu cea a dublului fund.

Varangele cu inirna sint dispuse la trei intervale de coasta , dar care S3.

I1.U insumeze mai mult de 3,6 m. Pe portiunea de lungime 0,25L, masurata

de Ia perpendiculara prova spre pupa, si in zona compartimentului rnasini,

varangele eu inima sint dispuse la doua intervale de coasta, In corespondentacoaste lor ramase libere se prevad brachetii 14 pe tabla marginala, iar le t

juma tatea distantei dintre doua varange cu inima se dispun brachetii 15,

. .pc suportul central

se extind pin a la lorVarangele eu inim'[

decupari de usurar:

JI.

Osatura Iongitu.

(v. definitia 11 .17) ,nalele de dub1u fun

Suportul centra

consideratiilor facutr

usurare ~le suportil

etansi, VOr fi prevaz

variantele prezentat

1 - suport lateral;

varanga etanse ; 1 / -

Iisul fundului; 6 - i

Definitia 17.79.dublului fund si a C 3

Iongitudinala d e du

Obisnuit, longit

Iongitudinalelor deIn majoritatea

intrerup in dreptulprin in termediul br

t~mp, si ro~uly n~rv:illecanse. Exist.; si sititree 'prin varcl11',Yel~

de solutii con~t~ucti'speciale' de etansarc

rnile varangelor etar

Longitudinalelesuporti laterali suplirr

mario In acest caz,11.22) cuprinde: 1 -

central; 3 - suport4 - suporti Iaterali

Din consideratii



satura longitudinal.

rre, petroliere etc.),

inat. In fig. 11.20

ioua sectiuni trans-

ndenta ~a varanga

11.20, a ) ; in drep-

te intermediate dis-

a varange cu inirna

pe suportul central ~imontantii 13, pe supor tii latcrali. Brachetii 149i /5

se extind pina 1a longitudinalele de fund si xlublu fund cele mai apropiate:

Varangele cu inirna sint formate din inimi de tabla vertic ale prevazute cu

decupari de u9urare.

ezistente cores pun-

1 1 se vede din f ig .1 de fund cu dublu

: in sistem de osa-

1a1 se compune din

emente: 1- varan-

- varanga eu inima ;entral : 4 - suport

19itudinala de fund;

1a1a de dublu fund;

rginala : 8 - chila ;

'undului : 10 - inve-

11 - invelisul du-

12 - nerv~r~l devarangei cu inima :

t de rigidizare a

teral; 1!1 - brachet

sinale; 15 - brachet.central; 16 - bra-

ere a longitudinale-

.a etanse.

elementele de con-

iu-zise ale planseului

lublu fund, enume-

ate, in fig. 11.20 mai

ate si: 17 - coasta

.e gurn~L. Cu acestenseul de fund se aflji

lirect.zarange (v. definitia

::

2

Fig. 11.21

corespondents pere-

'C ale tancurilor din

icale, Hira decupari

nd.

coasta, dar care sa

me O,25L, masurata

artimentului masini,

a . In corespond~nta

.la marginala. iar Ia

dis pun brachetii 15"

Osatura longitudinala a planseului cupriride suportii (central ~i Iaterali)

(v. definitia 11.17), longitudinalele de fund (v. definitia 11.18) si longitudi-

nalele de dublu fund (v. definitia 11.19).Suportul central si suportii Iaterali sint dispusi si construiti conform

consideratiilor facute l~ punctul c), al prezentului paragraf. Decuparile de

usurare ale suportilor Iaterali, situate in apropierea peretilor transversali

etansi, vor fi prevazute cu nervuri de rigidizare. Se recornanda una dintre

variantcle prezeritate in fig. 11.21, uride s-au facut urmatoarele notatii:

1 - suport lateral; 2 - montant de rigidizare al suportului lateral; 3-varanga etanse ; // - nervura de rigidizare a decuparii de usurare ; .5 - inve-

lisul fundului; 6 - invelisul dublului fund.

, Definiiia 11.19. Ele~entul de osatura longitudinal sudat de invelisuldublului fund si a carui inaltime este mai mica decit a suportilor se numeste

longitudinala d e dublu fun'd g " .

Obisnuit, longitudinalele de dublu fund sint dispuse in corespondenta

longitudinalelor de fund.

In majoritatea cazurilor, longitudinalele (de fund si dublu fund) seintrerup in dreptul varangelor etanse (v. fig. 11.20, c, d ), de care se prind

prin intermediul brachetilor 16. Acesti bracheti indeplinesc, in acelasi

timp, y i rolul nervurilor de rigidizare avarangelor '

etanse. Exista si situatii in care longitudinalele

tree prin varangele etanse. Utilizarca unei 2.stfel

de solutii constructive presupune luarca masurilor

sneciale de etansare a trecerilor practicate in ini-

nlile va.rangelor' etanse:

Longitudinalele de fund pot fi inlocuite cu

suporti laterali suplirnentari eli decupiiri de usuraremari.. In acest caz, osatura dublului fund ( \ 1 . fig.11.22) cuprinde rj- varariga eli inima (ctanse sau neetanse}: 2 - suport

central; 3 - suport lateral (dans san cu decupari de usurare cbisnuite}:

4 - suporti laterali suplimentari (cu decupari -de usurare mari). 'Din consideratiile facute mai inairrte rezulta concluzia J 1.5.

Pig. 11.22

67

• . J ,



Conchszia 11.5. In structura planseelor de fund cu dublu fund construite

in sistern de osatura longitudinal, suportii ~i longitudinalele (de fund 9 i dublu

fund) rcprezinta barele de directie principala, inH'lrite :')i comunc, iar varan-

gele, barele de incrucisare r mIn final, se vor face unele referiri asupra elementclor care Iormeaza

invelisurile tipurilor de plansee descrise in cadrul acestui paragraf.

Irrvelisurile, fundului, gurnei si dublului fund, sint formate din file de

table, de diferite grosimi, dispuse longitudinal. Grosirnea tablelor este deter-

minata de pozitia lor in configuratia rp lanseu lu i : ')1 respectiv de solicitarile

locale si generale la care sint supuse. Chila este tabla cu grosirnea maxima.De la chila spre borduri, grosimea tablelor scade treptat. De asernenea, spre

extrem itati, unde socurile datorate oscilatiilor navei pe valuri sint mai puter-

nice, grosimile tablelor fundului cresc fat a de zona centrala. De regula, gro-

simea tablelor invelisului dublului fund este aceeasi pc toata latimea compar-

timen tului etans, dar poate sa difere de la un corripartiment la altul in Iunctie

de sarcina transportata.

Irnbinarile transversale ale tablelor se 'lor face intre coaste. Distanta,

masurata longitudinal, de la rmbinarea sudata pina la coasta cea mai apro-

piata de ea trebuie S8 . reprezinte minimum 25% din lungimea intervalului

intercostal.

Pentru ilustrai

semnificative de bo

pentru transportul

cu mai rnulte punt:

33

6.

8

11.3.1.3. Planseele de bordaj

DefiniJia 11.20. Planseul a carui placa de baza apartine invelisului bor-dajului navei este denumit planseu de bordaj II

Existji mai multe criterii de clasificare a planseelor de bordaj , astfel :

• dupa forma lor, se deosebesc: planseele de bordaj plane (dispuse,de regula, in zona centrala a corpului navei) si planseele de bordaj curbe

(dispuse in zonele de la extrernitatile navei}:

• din punct de vedere constructiv, se deosebesc: planseele de bordaj

cu simplu borda} (exterior) si planseele de bordaj cu d~tblu bordaj (exterior 9iinferior) ;

• dupa pozitia lor pe iniiltirne (clasificarea este specifica navelor de

trans po rt rmarfuri usc a te cu mai multe pun ti), se deose besc : planseele de

bordaj inferioare (cuprinse intre fund si puntea inferioara) si planseele de

borda] dintre punpi (cuprinse intre doua punti).

Conturul de rezemare al unui planseu de borda] inferior este determinat

de: fundul navei, puntea inferioara ~i doi pereti transversali etansi consecutivi,Conturul de rezemare al unui planseu de bordaj dintre punti este deter-

minat de: doua punti consecutive si respectiv doi pereti transversali etansi

consecutivi,

In continuare, se va descrie constructia tipurilor reprezentative de

plangee de bordaj.

a) Plansee de borda] construite in sistem de osatura transversal. Sint

specifice navelor pentru transportul marfurilor uscate. Deasemenea, se

recomarida utilizarea lor si la navele vrachiere, petroliere, mineraliere, petro-

Iier-vrachiere si petrolier-mineraliere, cu L < 180 rn.

Alegerea sisternului de constructie transversal, la tipurile de nave men-

tionate mai iriaintc, se datoreste faptului c a acesta asigura mai bine rezis-

tenta locala a planseelor de bordaj la .actiunea sarcinilor concentrate (socurile

blocurilor de gheata, lovirile de cheu in timpul acostarii etc.). Totodata

acest sistem deconstructie ofera posibilitatea de a se obtine 0 reducere amasei corpului navei.

{ J

5 ~~':

f5~(2 13

a)

Fig. 11.2

Fig. 11.25

chiere cu tancuri c l

vrachiere f~ll-(l taneu

de pereti longitudina

£8

- - - - - - - - ~ - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - . - - - - - - ~ . . . . . . - - - - - - ~ - - . - - .



.iblu fund construiteel e (de fund si dublucomune, iar varan-

Pentru ilustrarea structurii planseelor, sine reprezentato citeva exemple

semnificative de bordaje, din zona magaziilor de marfa, caracteristico : navelorpentru transportul marfurilor uscate eu 0 singura puntc (fig. 1L23), respcc t ivell mai multe punti (inclusiv cea a snprastructurii) (fig. 11.21); navelor vra-

ir de bordaj, astfel :rdaj plane (dispuse,eele de bordaj curbe

"#

')5

2 :]

s -

4~ 25

\ $",dilJfII!'IJ I."A~~~ 9

6=~_d r~ /~J.; i;N::! l/ !JfH~(tJ . ..tt

'I I lfJ'~

telor care Iormeazari paragraf.formate din file detablelor este deter-oectiv de solicitarile

1grosimea maxima.. De asemenea, sprealuri sint mai puter-.alii. De regula, gro-ata 1atimea compar--nt la ~tu1 in functie

.re coaste. Distanta,:oasta eea mai apro-mgimea intervalului

c )

~tine invelisului bor-

b)

13

a)

planseele de b?rdaj.u borda;' (extenor 91

Fig. 11.24 Fig. 11.23

specifica navelor desebesc : planseele dead\_) si planseele de

-rior este determinat

ali etansi consecutivi.rtre punti cste deter~ti transversali etansi

r reprezentative de

I r a transversal. Sint;. De -asemenea, se'e, mineraliere, petro-

ipurile de n~ve me~-gura mai bine rezis-concentrate (socuriletarii etc.). Totodata

obtine 0 reducere a

Fig. 11.25 Fig. 11.26

chiere cu tancuri-de guma si antiruliu (sub punt e) ( f ig : . 11.25); l?-cn~clor

vrachiere Hid tancuri de gurna ~i antiruliu, dar cu magazu latera~e Iimitatede pereti longitudinali (care pot indeplini si r01u1de borda] interior) (tig. 11.26) >

69



Din fig. 11.23 ... 11.26 se pot evidentia urrnatoarele clemente de struc-

tura ale planseelor de bordaj construite in sistem de osatura transversal:

1 - coastri simpla (v. fig. 11.23) sau coasta de cala (v. fig. 11.24, 11.25,11.26);

2 - coast a de interpu.ite (v. fig. 11.24); 3 - coasta de suprastructure

(v. fig. 11.24) ; 4 - stringher de bJr:hj (v . fig. 11.23) ; 5 - invelisul bordajului;

6 - centura puntii interrnediare (v . fig. 11.24); 7 - centura puntii princi-

pale (v. fig. 11.23, 11.24}; 8 - ce ntura puntii suprastructurii (v. fig. 11.24);9 - nervura de rigidizare a stringherului de bordaj (v. fig. 11.23, 11.24);

10 - gU3e:l de leg\tura intre stringherul de bordaj si coas~a sirripla (v. fig.

11.23, 11.26). "Pe llnga elernentele de co istructie propriu-zise ale planseelor de bordaj ,

enumerate mai inainte, in f ig . 11.23 ... 11.26 mai sint reprezentate : 11-varanga (v. fig. 11.2), 11.24, 11.26); 12 - tabla marginala (v. fig. 11.23,

1l.24); 13, 14 - invelisunle' fundului si dublului fund (v. fig. 11.23, 11.24);15-inveli~ul gurnei (v. Iig. 11.23, 11.24, 11.26); 16-gusen de gurna (v ,

. fig. 11.23, 11.24, 11.26); 17, 18, 19 - ram a, longitudinala si invelisul tan-

cului de guma (v. fig. 11.25); 20 - guseu de legatura intre coasta de calasi tancul de gnrn~t (v. fig. 11.25); 21,22 - travers a si tabla Iacrimara a puntii

intermediate (v. fig. 11.7,1) ; 23 - bratol al coaster de cala (v. fig. 11.24);

24, 25 - traversa si tabla lacrimara a puntii principale (v. fig. 11.23, 11.24);

26 - bratol al coastei simple (v. fig. 11.25) respectiv a1 coastei de interpunte

(v. fig. 11.24); 27 - guseu de legatura intre coasta de interpunte si puntea

interrnediara (v. fig. 11.24); 28, 29, 30 - rama, longitudinala si invelisul

tancului antiruliu (v. fig. 11.25); 31 - guseu de legatura intre coasta de

interpunte si tancul antiruliu (v. fig. 11.25); 32, 33 -_ traversa si tabla lacri-

mara a purrtii suprastructurii (v. fig. 11.24); 34 - bratol a1 coastei de supra-

structura (v. fig. 11.24); 35 - gllsell de legatura intre coasta de suprastruc-

tura ~i puntea principala (v. fig. 11.24); 36, 37, 38 - montantul, orizontala

si invelisul peretelui longitudinal (bordajului interior); 39 - guseu de lega-

tura intre orizontala peretelui longitudinal si varanga ;40 - guseu de lega-

tura intre montantul si orizontala peretelui longitudinal; 41 - nervura de

rigidizare a montantului peretelui longitudinal; 42 - traversa de legatura

intre stringheru1 de bordaj si orizontala peretelui longitudinal (v. fig. 11.26) i43 - cornier lacrimar (v. fig. 11.23). Cu aceste clemente planseele de borda]

se aHa in contact direct san se invecineaza.

in principiu, osatura transversala a planseelor de botdaj prezentate

este fermata din coaste (v. definitia 11.21) simple, completata, uneori, cu

coaste £nti iri te si intermediare,Definiiia 11.21. Coasta este elemeritul de osatura transversal, cuprins

intre varanga sau gllseui de gurna si travers a sau invelisul puntii (princi-

pale, intermediate respectiv a suprastructurii), care asigura forma si rigidi-

tatea planseului de borda] in plan vertical-transyersal III

Coastele simple sint formate din diferite tipuri de profile (profile plat-

banda cu bulb, profile T, cornier en aripi neegale etc.) si se dispun, unele

de altcle, la anumite distante denumite regulamentare sau intercostale. Con-

form prevederilor R.N.R., distantele I'egalamentare maxime sint : 0,6 m

in picuri : 0,7 m intre peretele picului prova ~i sectiunea dispusa la O,2L de

la perpendiculara prova; 1,0 m in celelalte zone.

Ob se ru ai ia 1 1.2 0. Peretii transversali etansi se prind direct de invelisul

bordajului si, in consecinta, in dreptul lor nu se prcvad coaste LII

La navele cu mai multe punti exista urrnatoarele variante constructiveale coastelor simple:

70

f!il daca segmentc

de rezistent ; cliferitc11.24, a, b ) ; ,

@ dad segmcntt

modul de rezistenUl (

caz, se '/01' lua l~{l~U

Coastele inHLrite

cinci intervale inter-co

cadre care preiau. unr

Estc indicata fol-~ la navele per

zonele comnariimenh'

afara dubh~lui fund'"

@ 1a na velc pf~trorice zona a corpului

delimiteaz.i depasesteCoastele inta'rite

Coastele intermec

navele ce naviga prin ;

de a intari structura (

in acest caz, unor soli

In principiu, coas

dajului, iar capetele 1

tabla marginala, longi

prin intermcdiul guseeJ

tele se imbina ~i cu s

Osatura longitude

gherii de bordaj (v. I

Dejinifia 11.22. E

si rigiditatca planseul

denumit stringher de

Stringhcrii de bar

G la navelc pentri

'in zonele: compartimon

bustibil din afara dubl

® la navele penh

turi pentru gheaG, Iamineraliere, cu bordaju

De regula, se adop

au valoarea raportului

Stringherii de boreperctilor hans vers ali e

Obisnnit, stringhen

pe muchia Iibera 0 plat

sau numai dintr-o inirn,

(cadru) (solutie intilnit:

de bordaj sint prevazu

gherii au muchia onus:

coastele intarite sau "de

orizontale.

In varianta constrtantii 36, ai peretelui 1



.ind direct de invelisul

Tad coaste II

le variante constructive

G daca segmentele de coasta (de cala, respectiv de interpunte) au module

de rezistenta diferite, atunci coasta se intrerupe in drcptul puntilor (v. fig ,11.24, a, b );

o dad segrnentele de coasta (de calli, respectiv de interpunte) au acel asimodul de rezistenta, at unci coasta trece prin punti (v. fig. 11.24, c ) (in accst

caz, se VOl' lua masuri specials de etansare a treccrilor).

Coastele intarite se dispun intre peretii transverasli ~tan9i la maximumcinci intervale intercostale si formeaza, irrrpreuna en varangele 91 traversele,cadre care preiau uncle solicitar] locale rnai mario

Este indicata folosirea coastelcr intarite dupa cum uirneaza:

e la navele pentru transpor tul marfurilor uscate cu L > 30 ill, inzonele compartirnentului masini 'i 1 tancurilor de balast san combustibil dinafara dublului fund;

~ la navele petroliere, petrolier - vrachiere si petrolier-rnineraliere, in

orice zona a corpului, daca distants dintre peretii transversali etansi ee o

delimiteaza depaseste 10 m.

Coastele Intirite sint contiue pe toata inaltimea navei.

Coastele intermediate (dispuse intre eoastele simple) se utilizeaza, la

navele ee naviga prin zone eu gheturi ~i la spargatoarele de gheata, en scopul

de a intari structura de rezistenta a planseelor de bordaj care sint snpnsein acest eaz, unor solicitari mai mario .

In principiu, coastele au inimile sudate direct pe placa invelisului bor-dajului, iar capetele imbinate cu elementele planseelor de fund (varange,

tabla rnarginala, longitudinale de fund) 9i de punte (traverse, semitraverse)

prin intermediul guseelor de gnrna si respectiv a bratolilor. De asemenea, coas-tele se imbina si eu stringherii de bordaj, aeolo unde acestia exista.

Osatura longitudinala a planseelor de borda] prezentate cuprinde strin-

gherii de bordaj (v. definitia 11.22).

Definipia 11.22. Elementul de osatura longitudinal care asigurii [erma

si rigiditatea planseului de borda] in plan orizorital - lcngitudinal estedenurnit stringher de bordaj ~

Stringherii de bordaj se utilizeaza dupa cum urrneaza :

C:) la navele pentru transportul marfurilor uscatc obisnuite, cu L> 30 rn,

inzonele: compartimentului masini, picurilor ~i tancurilor de balast S2,U corn-bustibil din afara dublului fund;

® 1a navele pentru transportul marfurilor usc ate prevazute eu lnt3.Ti··turi pentru gheata, Ia petroliere, vrachiere, petrolier-vrachiere si petrolier-mineraliere, eu bordajul simplu sau dublu, pe toata Iungirnea corpului.

De regulrl, se adopta structura cu stringheri de borda] la planseele careau valoarea raportului dintre lungime ~i inaltirrie mai mica decit 2 .

Stringherii de borda] sc intrerup 1 1 1 dreptul coastelor intiirite, respectivperetilor transversali etansi.

Obisnuit, stringherul este constituit dintr-o inima de tabla avind sudata

pe muchia lib era 0 platbanda (solutie intilnita la navcle eu bordajul simplu)

sau numai dintr-o inima de tabla de inaltime egal~l eu cea a coastei inUrile(cadru) (solutie Intilnita la navele cn bordajul dublu). Inimile stringherilor

de bordaj sint prcvazute eu decupari prin care tree coastele simple. Strin-

gherii au muchia OpUS~l pla tbenzii sudata de bor daj 9i capetele prinse deco~stele intarite san de pcretii transversali etansi prin intermediul unor guseeorizontale. .

In varianta constructiva prezentata in fig. 11.26, coastele 1 si mon-

tantii 36, ai peretelui longitudinal, se interup 18. nivelul stringherului de

elemente de struc-osatura transversal:11.24, 11.25, 11.26) ;

de suprastructura

invelisul bordajului ;ntura puntii princi-

.turii (v. fig. 11.24);. fig. 11.23, 11.24);

oasta simpla (v. fig.

)lanseelor de bordaj,. reprezentate: 71-

;inala (v. fig. 11.23,

. fig. 11.23, 11.24);

- guseu de gurna (v .iala si inveiisul tan-

intr~ eoasta' de cala

bia lacrimara a puntii

calii (v. f ig . (1.24');

(v. fig. 11.23, 11.24);

coastei de interpunte

interpunte si punteaiudinala si invelisul.tura Intr~ coasta 'de

raversa si tabla lacri-

)1 al coa;tei de supra-

coast a de suprastruc-montantul, orizontala

: 39 - guseu de lega-

; 4 0 - guseu de leg a -

aal : 41 - nervura de

- travers a de legaturatudinal (v. fig. 11.26);

te nlanseele de bordaj.i, ,

de botc1aj prezentate

.ompletata, uneori, cu

a transversal, cuprinsnvelisul puntii (princi-

.sigur5. forma si rigidi-

sal III

le profile (profile plat-

c .) si se dis pun, unele

~ san intercostale. Con-

maximo sint : 0,6 ill

nea dispusa la O,2L de

71



bordaj inferior 4, respectiv la nivelul orizontalei inferioare 37, a peretelui

longitudinal, si se continua pina 1a varanga 11 prin guseele 16, 39. Intre

stringhcrii de bordaj 4 si orizontalele 37, ale peretelui.longitudinal , se prevad

traversele de legatura 42. Uneori, aceste traverse de legatura pot lipsi,

Din consideratiile de mai inairite rezulta concluzia 11.6.

'2ft 2( .252f

Pe linga elerne

in structura propriu

reprezentate: 9 - v

fig. 11.28); 10 - su -tudinala de fund; 12maginala (v. fig. 11

gidizare a varangei c.

16 - invelisul fundi

(v. fig. 11.28); 19 -_

zare a guseului de !

sau travers; intarif

de puntc; 23 - ner

a traversei intarite '

25 - invelisul punt

principals cu borda

guseului de legatnr~

se afla in contact cOsatura transv:

(v. definitia lL21):

sint construite in E

(dublu fund), respe(

tarite sau cadru se (

b, d) si sint continu.coasta intaritrt sau (

aplicata pc muchia

intarita este format

Inimile coastelc

trecerea longitudina

Coasta cadru se

superior prin travel

corp cornun. Coasta

cit si Ia cele cu du

planseului de fund

De regula, osa

din logituclinalele de

11.23). Uneori, in s

longituclinaUi po ate

Definipia 11.23.

borclajului (exterior

a stringherului poar

In mod obisnu:

dispuse in cores pone

Longi tudinalele

(platbanda cu bulb,

Ele sint continue I

peretilor transversal

va fi asigmata prin

fig. 11.17).

Din analiza str

Conclusia 11.7.de osatura longitudi

7

Fig. 11.27

17 fS 10 15 f6 if

a)

Fig. 11.28

Concluzia 11.6. In structura planseelor de bordaj construite In sistemde osaturii transversal, coastele (intaritc si simple) reprezirita barele de directie

principala, intarite si comune, iar stringherii de bordaj (dad exista) barelede lncrucisare I l I i I 1

b) Plansee de borda] construite in sistem de osatura longitudinal. Sint

specifice navelor petroliere, vrachiere, mineraliere, petrolier-vrachiere si

mineralier-vrachiere, ell L > 180 m. De asemenea, se recomanda utilizarea

lor ~i la tipurile de nave amintite mai inainte sau altele, cu L < 180 m , care

reclama luarea unor masuri constructive severe privind asigurarea rezisten tei

Iongitudinale a corpului.

.Pentru a usura descrierea structurii lor, sint date doua exemple sernni-

ficative de plansee de bordaj , unul cu simplu borda] (fig. 11.27), iar celalat

eu dublu bordaj (fig. 11.28). Se disting urmatoarele elemente componente :

1 - coasta cadru (v. fig. 11.27) sau coasta .intarita (v. fig. 11.28); 2 - strin-

gherde bordaj (diafragma orizontala a borc1ajului dublu) (v. fig. 11.28); 3-

longitudinala deborclaj exterior; 4 - longitudinala de bordaj interior (v.

fig. 11.28); 5 - nervura de rigidizare a coastei cadru (v. fig. 11.27) sau

a coastei int3xite (v. fig. 11.28); 6 - invelisul borclajului exterior; 7 -centura

puntii principale; 8 - invelisul bordajului interior (v. fig. 11.28).

72



.are 37, a peretelui

.seele 16, 39. Intresitudinal, se prevad

tura pot Iipsi,

11.6.

loua exemple semni-g. 11.27), iar celalatemente componente:

g. 11.28); 2 - strin-

) (v. fig. 11.28); 3-

; bordaj interior (v.

. (v. fig. 11.27) sau

exterior; 7 -ceniura

fig. 11.28).

Pe linga elementele de constructie enumerate mai inainte, care intra

in structura propriu-zisa a planseelor de bordaj, in fig. 11.27, 11.28 mai sint

reprezentate: 9 - varanga cadru (v. fig. 11.27) sau varanga cu inima (v.

fig. 11.28); 10 - suport lateral (carlinga Iaterala) (v. fig. 11.28); 11 - longi-

tudinala de fund; 72 - longrtudmala de dublu fund (v. fig. 11.28); 73 - tabla

maginala (v. fig. 11.28); 14 -long.itudinalrt de guma; 15 - nervura de ri-

gidizare a varangei cadru (v. fig. 11.27) sau a varangei cu inirna (v. fig. 11.28);76 - invelisul fundului; 17 - invelisul gurnei; 78 - invelisul dublului fund

(v. fig. 11.28); 79 - guseu de guma (v. fig. 11.28); 20 - nervura de rigidi-zare a guseului de gum a (v. fig. 11.28); 21-travers a cadru (v.fig.l1.27)

sau traversa intarita (v. fig. 11.28) a puntii principale : 22 - longitudinal5.

de punte; 23 - nervura de rigidizare a tra versei cadru (v. fig. 11.27) sau

a traversei intarite (v. fig. 11.28); 24 .:_ tabla lacrimara a puntii principale :

25 - invelisul puntriiprincipale ; 26 - guseu de legatura a traversei rpuntii

principale cu bordajul interior (v. fig. 11.28); 27 - nervurii de rigidizare a

guseului de legatura (v. fig. 11.28). Cu aeeste clemente planseele de borda]se afla in contact direct san se invecineaza.

Osatura transversala a planseelor de bordaj prezentate cuprinde coastele

(v. definitia 11.21): intarite sau eadru. Navele ale carer plansee de bordaj

sint construite in sistern de osatura longitudinal au si planseele de fund

(dublu fund), respectiv de punte, construite in acelasi sistern. Coastele in-tarite sau cadru se dispun in corespondent a varangelor eu inima (v. § 11.3.1.2,

b, d) ~i sint continue pe toata inaltimea bordului. 1 1 1 . cazul simplului bordaj ,

coasta intatita sau cadru este format a dintr-o inima de tabla si 0 platbandaaplicata pe muchia libera. Cind se foloseste dublu bordaj, atunei coastaintarita este fermata numai din inima de tabla.

Inimile coastelor intarite sau cadru sint prevazute en decupari pentru

trecerea longitudinalelor de bordaj si en nervuri de rigidizare.

Coast a cadru se continua la capatul inferior prin varanga, iar la capatul

superior prin travers a puntii iprincipale Iormind, irripreuna cu acestea, un

corp cornun. Coasta intarita (intrebuintatii atit la navele eu simplu borda]

cit ~i la cele cu dublu bordaj) se leaga de elementele adiacente, apartinind

planseului de fund si respeetiv de punte, prin intermediul guseelor.

De regula, osatura longitudinala a planseelor de bordaj este fermata

din logitudinalele de bordaj (exterior ~i interior, dad este eazul) (v. definitia

11.23). Uneori, in speeialla navele en dublu borda] (v. fig. 11.28), osatura

Iongitudinala poate fi intarita cu stringheri de bordaj.

Definifia 11.23. Elementul de osatura longitudinal sudat de mvelisul

bordajului (exterior sau interior) si a carui inaltime este mai mica. decit

a stringherului poarta denumirea de longitudinala de bordaj II

In mod obisnuit, longitudinalele bordajului interior (dad. exista) sintdispuse in corespondenta longitudinalelor bordajului exterior (v. fig. 11.28).

Longitndinalelc de bordaj sint formate din diferite tipuri de profile

(platbanda eu bulb, T, cornier eu aripi egale, cornier eu aripi neegale etc.).

Ele sint continue pe toata lungimea. navei. Daca se intrerup in dreptul

peretilor transversali etansi, atunei continuitatea longitudinalelor de borda]

va fi asigurata prin intermediul unor gusee continue (pentru edificare, v.

fig. 11.17) .

. .Din analiza structurala prezentata mai inainte rezulta eoncluzia 11.7.

Conclueia 71.7. In structura planseelor de bordaj construite in sistem

de osatura longitudinal, longitudinalele de bordaj si stringberii (daca exista]

a)

F'ig. 11.28

construite in sistern

rita barele de directie

(daca exista) barelc

:a longitudinal, Sint

tetrolier-vrachiere si-ecomanda utilizarea

eu L < 180m, care

isigurarea rezistenJ~ei

73



reprezinta 'barele de directie principala , comurie si intiirite, iar coastele (in-

Urite sau cadru) barele de incrucisare ~

In final; se vor face unele referiri asupra elementelor ce forrneaza inve-

lisul planseelor de bordaj.

Invelisul bordajului este constituit din file de tabla, -dispuse longitudinal,ale carer grosimi variazii , pc inaltime, in funct ie de solicitarile exterioare.

Filele de tabla care se imbina cu invelisul puntilor forrneaza elementele de

structura denumit e centuri. Deoarece cerrtura puntii principale este cea mai

indepartata de axa de incovoiere a sectiunii rezistcnte, ea este mai groas~l

decit celelalte table ale invelisului bordajului. Grosimea tablelor. maxima

in zona centrala a corpului, se reduce treptat sprc extrernitati.

000pvva1 i 1 7 7J

extfc~nit~til~ 'iYav~

rioara puntii prine

D efln ifia 71.2denumit planseu I

De recr l.1J:; ['01., . b . ·~11 . .. ..

de bordaje ~l per

In continuare

de punte.:

11.3.1.4. Planseele de punte

Definitia /1.24. Constructia de rigidizare a corpului navei, dispusa 1 0 1 1 -

gitudinal-orizontal, fermata dintr-un invelis (plan, eu simplii sau cu dublii

curbura) inHirit cu clemente de osatura transversale si longitudinale, poartadenumirea de punte m . l

Indifcrent de tipul si destinatia navel, din structura corpului siiu nu

poate lipsi pun tea principala.Definifia 1/.25. Puntea extinsa rp e toata Iungirnea navei ~,i din bOI cl in

bord, care inchide corpul etans la partea superioarii, este denumita punte

principala mIn scopul imbunatatirii calitatilor nautice ale corpului, de lcguEi, punteaprincipala prezinta doua curburi, una in plan longitudinal \? i alta in plan

transversal, denumite selaturi (v. § 2.1.1).Descrierea liniilor puntii principale in cele dona planuri, plC'ZellLJ.LLn

§ 2.1.1,2.2.4,2.5, se corripleteaza cu urmatoarele consideratii :

• linia puntii principale in plan longitudinal poate fi ~i 0 Iinie hinE,(in acest caz, punctele de fringere se amplaseaza in dreptul f'u ctilcr U,;11')-

versali sau alter clemente de structura intarite si trebuie luate masur iconstrue-

tivepentru evitarea concentrarii tensiunilor); ,

Ii) linia puntii principale in plan transversal pcate fi fcrmatii elm

trei segmente de dreapta (un segment mijlociu, orizontal, extins pc j cnn

latimea navei si doua segmente Iaterale inclinate faHi de orizoritala)., In afara d~ puntea principalii, navele mai sint prevazute : ; ; i en alto

Exists mai multe criterii de clasificare a acestor punti :e din punct de vedere al extinderii lor, puntile pet fi :

tinse din bord in bord si pc toata hmgimea navei); jJa1't iale (extinse PI:';()

anumita portiunc din lungimea navei si total Sa11 partial pc latirne) ;

• dup{t' pozitia pe verticala, 1 1 1 raport en puntea prmcipala, se 'deosc-

besc: p un ti le inferioare (puntile inferioare partiale sint denurnitc

puntile swperioare (de regula, aceste punti intra in compl1lwrea suprastruc-

turilor si rufurilor) (v. observatia 11.21) ;

• dupa pozrtia pc lungimca navei (aceasta clasiiicare este spccifica

puntilor superioare), se dcoscbcsc: puntea dunctd (la cxtremitatea pupa) :

pun/ile castelulai central (dad exista castel central); jJuntea t e 1 £ g i i (1a ex-

tremitatea prova) (v. observatia 11.22);

fI din punct de vcdere constructiv, pun tile Dot fi: cu fnvelis din lemn;cu i?~veli$ metalic ; cu invelil metalic acoperit' eu ~ cdPtu~eald di7~ lemn,

Obseruai ia 11.21. De regula, pun tile inferioare si superioare nu prezirrts

selaturile longitudinale ~i transversale til

a) Plansee d.

specifice puntilor

transportul marfi

In fig. 11.29 este

74

·-----·-----_'_=__== _



ic, iar coastele (in-Obseroaiia l 7.22. D . 1 . . 2 : 1 amplasarea castelului estc f{tcut{t la una dirrtre

extrernitatile riavei. atunci ill zona acestuia puntea partiala imediat supe-·

rioarii puntii principal« este considerata a dunetei, respectiv a teugii •

Defirbi f ia 11.26. Planseul a carui placa de baza apartine unci punti este

denumit planseu de punte •

De regula:, conturul de rezemare al planseelor de punte este determinatde hordaj e si pereti (traHsversali ~i longitudinali).

In continuarc, se va descrie constructia tipurilor caracteristice de plansee

de punte,

dispuse longitudinal,

ilicitarile exterioare.neaza elemcntele de

rcipale este cea maiea este mai groasa

.a tablclor, maxima

.remitati.

. : ) " ,c! iuoea A-A

i navei, dispusa Ion-

simpla sau en dublf1

ongitudinalc, poarta

. ira corpului S6.11 n1.1

navci ~,idin bor d insl e denumita puntc

ui, de l"cguld.) puntca

Iinal ~1 alta in plan 1

.anuri. prczcnt C l 1 : : l in

deratii:e fi '1· o linie hj,·;1;,: ~ " : 11.1-, .. ~ •. . 1 ., , - . . t

rptul Fhepler U2,.n:c.

L12Je TI12SE:d construe-

tc f i Iormatii ~;l din

at ~xtiDS ..pe ]/3 din: orizont al.i).

~u_te ~i ell a lte I J u r ; _ \ , : . l "

S I

e)

pet fi: continueiariiale (extinse pc ()

rtial l2 e l~tjmc) ;principalii, se deose-

dcnumite j)Z af/o nn c) ;

npuncrea suprastruc-

ificare este soecificaextr~mitatca -'-pupa);

puntea te~tga (la ex-

('J

Fig. 11.29

: ou invelis din lemn ;

%~ea la d i1 ~ lemn,

iperioare nu prezinta

a) Plansee de punte construite in sistem de osatura transversal. Sinbspecifice puntilor principale, inferioare ~i superioare, ale navelor pentru

transport1.11 marfurilor uscate constmite in sistem de osatura transversal.

In fig. 11.29 este reprezentat un planseu apartinind puntii principale de Ia

75

__________ -=-WJBy~ ..mm....· _

.---.-.-------.-.------~---



o astfel de nava. Dupa cum se peate vedea din figl1l2t, In structura planseu-

lui de punte intra urmatoarele clemente: 7 - traver sa puntii ; 2 - traversa

de capat a puntii ; 3 - semitr aversa punt ii:4 "- sernitraversa intarita ( C 8 . -

dru) a puntii : 5 - nervura de rigidizare a sernitraversei rntarite (cadru) a

pun tii ; 6 - rama transversala a gurii de magazie; 7 - nervura orizontala

de rigidizare a ramei transversale a gurii de magazie; 8 - curentul (cadru)

de punte din PD; 9 - nervura derigidizare a curentului (cadru) de punte

din PD; 70 - curent de punte din dreptul ramei longitudinale a gurii de

magazie; 11 - rama lorigitudinala a gurii de magazie; 12 - nervura orizon-

tala de rigidizare a ramei Iongitudinale a gUTii de magazie; 13 -- tabla Hi--

crirnara a puntii : 14 - invelisul puntii : 15 - guseu de legaiura intre ramatransversala a gurii de magazie ~i invelisul puntii : 76 - guseu de legaJul"a

intre rama longitudinala a,gurii de magazie ~i invelisnl puntii : 77 - gusen

de legatura intrc cureritul de punte )'i traversa (scmitraversa) puntii.

Pe llnga elerrientele de ccnstructie ienumerate mai inainte, care intra

in structura prcpriu-zisa a planseului de punte, in fig" 11.29 rnai sint re-

prezentate: 1/5 - coasta simpla : 19 - coasts 5:ntarita (cadru}: 20 - nervura

de rigidizare a coastei intarite (cadru); 21 - bratol al coastei simple; 22 -

centura puntii : 23 - cornier lacrimar : 24 - parapet; 25 - guseul parapco

tului; 26 - copastie ; 27 -- perete transversal etans : 28 - rnontant intarit

(cadru) al peretelui transversal etans (este dispus in corespondent a cureri-

tului de punte din PD) (v. fig. 11.29, d) ; 29 - invelisul peretelui transversal

etans : 30 - pontil; 31 - montant al peretelui longitudinal partial 32-

invelisul peretelui longitudinal partial; 33 - guseu de legatura intre pontil

si peretele longitudinal partial. Cu aceste clemente planseul de punte se aH ain contact direct sau se invecineaza.

Osatura transversal a a planseului de punte prezentat so cornpune din:traverse, traverse de capat (v. def initia 11.27); scmitraverse, sernitraverse

intarite (v. definitia 11.28); ramele transversale ale gUl i i de magazie (v. de-

finitiile 11.29, 11.30).

Definiiia 11.27. Elemeritul de osatura transversal, indus in structura

planseelor de punte si avind capeteleprinse de cele dona borc1aj c, respectiv

de doi pereti longitudinali sau de un perete longitudinal ~i de un bordaj

(in cazul existentei peretilor longitudinali), se numeste traversa puntii Iii:

Definiiia 11.28. Elernentul de osatura transversal, indus in structura

planseelor de puntc si avirid capetele prinse de un bordaj ~i tespectiv de

o rama longitudinala a gurii de magazie se numeste semitraversa puntii ~

Definifia 11.29. Decuparea dreptunghiulara prevazuta in puntc cu scopulde a perrnite efectuarea operatiunilor de 'incarcare (descarcare) la bord (de

la bord) a marfurilor transpor tate de ditre nava se numeste gur~i. de rna-

gazie II

Definiiia 11.30. Elementul de osatura, apartinind planseului de puntc,

care asigura rigidizarea laturii transversale a gurii de magazie so numestc

rarna transversala a gurii de magazie mObseruaiia 11.23. Obisnuit, ramele gurilor de magazie se extind ~i dea-

snpra invelisului iuntii II

Traversele 9i semitraverscle puntii se dispun in corespondcnta coastelor

~i sint formate din profile de diferite tipnri (platbarida en bulb, T, cornier

cu aripi neegale etc.). Ele pot fi continue sau intrerupte in drcptul curen-

t ilor de punte. Imbinarea traversei, respectiv a semitraversei, cu coasta se

face in dou'i mxiur

cu bratol sudat prir

notatiile: 7 - tra veal coastei simple; 4

nier lacrirnar. Dad!

tinue din bord in

prin decuparile pres

punte (v. fig. 11.29

sin; intrerupte in

atunci se prevad gl

cele doua elernen te

gusee sint dispuse (

inimilor curentilor (

Tra versele din d

versale ale gurii detraverse de capat,

colturile gurii de me:

Semitra versele «

nale ale gurii de IT

jumatatea lungimii §

(v. fig. 11.29, g ) sau t

Osatura longitwdin: curentii de pur

de magazie (v. defii

Dejinitia 11.31.diametral ~au la 0 an

vertical-longitudinalateral) II

Dejinitia 10.32:care asigura rigidizar

rama longitudinala a

Curentul de punt

rentii derpunte later

gurilor de magazii s

In mod obisnuit,

cala din tabla ~vlndLatura superioara a icentral se intrerupe Ii

versale ale gLlrilor de

intre peretii transverlongitudinale ale guri

versali etansi, asigur:

de magazii (dad sin

de magazii}: continui

ale gurilor de magazii

demagazii).

Prinderea curenti

cu eea a carlingilor (

nu sint in coresponde:

76



structura planseu-

.nt ii:2 - traversa

ve~si intaritii (ca-'inUrite (cadru) a

iervura orizontala- curentul (cadru)i (cadru) de punte

udinale a gurii de- nervura onzon-

ie ; 73 - tabla la-

:gatura illtre ramagusen de leg{ltura

)untii; 77 - guseu

versa) puntri.

inainte, care intra

11.29 mai sint re-

lru); 20 - nCfVUrJ.

sstei simple; 22 -. - guseul parape-

- montant lnt~lrit

-espondenta CUle~1-

cretelui transversal

Enal partial 32-gatura intre pontilul ele punte se aUf,

:sponclenta coastclor

cu bulb, T, cornier

e in dreptul curen-

.versei, cu coasta S8

face in doua moduri, si anume : cu bratol sudat cap Ia cap (v. fig. 11.30, a ) ;

cu bratol sudat prin suprapunere (v. fig. 11.30, b). In fig. 11.30 s-au facut

notatiile: 7 - traversa (sem itraversa) puntii : 2 - coasta sim pla : 3 - bratol

a1 coastei simple; 4 - tabla Iacrirnarii a puntii ; 5 - centura puntii ; 6 - cor-

nier Iacrimar. Dad traversele sint con-

tinue din bord in bord, atunci ele tree

prin decuparile prevazute in curentii de

punte (v. fig. 11.29, d). Dad traverselesint mtrerupte in dreptul curentilor,

atunci se prevad gusee de legatura intre

cele doua clemente de osatura. Aceste

gusee sint dispuse de arnbele parti ale

inimilor curentilor (v. fig. J 1.17).

Traversele din dreptul ramelor trans-

versale ale gurii de magazie se numesc

traverse de capat. Elepot fi extinse din bord in bord sau intrerupte la

colturile gurii de magazie ~i sudate la ramele acesteia .

Semitraversele au capetele opuse coastelor sudate de ramele longitudi-

nale ale gurii de magazie. Pentru consolidarea rameior longitudinale, Iajumatatea lungimii gurii de magazie se prevad semitraverse intarite (cadru)

(v. fig. 11.29, g ) sau trenuri de semitraverse intarite.

Osatura longitudinala a planseului de punte prezentat este fermatadin: curentii de punte (v. definitia 11.31); ramele longitudinale ale guriide magazie (v. definitia 11.32).· _

Dejinifia 11.31. Elementul de osatura longitudinal dis pus in planul

diarnetral san la 0 anumita distants ..de acest plan si care asigura rigiditatea

vertical-longitudinala a puntii se numeste curent de punte (central sau la-teral) II .

Dejiniiia70.32'. Elementul de osatura, apartinind planseului de punte,

care asigura rigidizarea laturii longitudinale a gurii de magazie se numesterama longitudinala a gurii de 'magazie III

Curentul de puntc central este dispus in planul diametral al navei. Cu-

rentii de punte Iaterali pot fi dispusi In dreptul ramelor longitudinale ale

gUTiior de magazii san paraleli cu acestea.

In mod obisnuit, curentul de punte este constituit dintr-o inirna verti-

cala din tabla avind sudata pe latura inferioara 0 plafbanda orizontala ,Latura superioara a inimii curentului este sudata de invelisul puntii, Curentul

central se lntrerupe in dreptul peretilor transversali etansi si ramelor trans-

versale ale gmilor de m 3.gazii. Curentii de punte Iaterali pot fi: corrtinui

intre peretii transversali e tansi (dad sin tdispusi in tre borduri si ramele

longitudinale ale gurilor de mgagazii); cu continuitatea, intre peretii trans-

versali etansi, asigurata prin intermediul ramelor longitudinale ale gurilor

de magazii (dad sint dispusi in dreptul ramelor longitudinale ale gurilor

de magazii); continui intre peretii transversali etansi si ramele transversale

ale gurilor de rnagazii (daca sint dispusi intre ramele longitudinale ale gurilor

de magazii).

Prinderea curentilor de punte de peretii transversali etansi este similara

cncea a carlingilor (v. § 1.3.1.2, a) . Moritantii pcretelui transversal, care

nu sint in corespondenta curentilor de punte, se prind de traversa de punte

/6 4 -

--

5 ' ll: <,

" ' : . 3 1

I 2IIIa)

b)Fig. 11.30

It se com pune din:

.verse, sernitra verse

de magazie . de-

indus in structura

L bordajc, respectiv

1 8 1 ~i de un borda]travcrsa puntii 1 m

indus in struct ura

'daj si respectiv de

iitraversa puntii ~

iIn punt e cu scopularc are ) 1a bard (de:

.rneste gur{t de rna-

ilanscului de nunte,

nagazie so numestc

zie se extind ~i dea-

7 7



o ] I J~~lL[ ~?~b)

Fig .. 11.32

inferioare, pontilii desprijina, iar pontilii

fund), sau de varans1· t C

cun re eapetcle pontise face prin intermedil~Jr. Spre exemplififIg. 11.33 cste reprezcdul de prindere aunui pontil tubular

fidndu-sc nrmatoare]1 - pontil tubular; 2de punte : 3- traver~4 ~ invelisul puntii ; .de legatura intfe·· cui

-+ .PUBLC si traversa p11chet) ; 6 - guseu dea pontilului de CUI

punte; 7 - varanga

port; 9 - invelis111

10 - invelisul d ~ b i u11, 12-gusec de prinr

tilului de involisnl dut

(in lipsa dublului furgusee asigura prind

tilului de varanga siEste recomancla1

p{l tul inferior sa COrE

nu se poate respect avaranga este intarit

Daca diametrullor sale de clementel,gusee. In acest caz, ~tabla de otel, sudat:

Uneori, pontiliiIongitud.nafr partialietansi care limit~aza

de magazie.Din descrierea s

Conciu.zia 11.8.de osatura transversetransversale ale guri(~om~me si lntarite),gltudmale ale gnrilor

..b) Plansee de IspecrfI.ce puntilor pip:tro~ler-vrachiere, Igltudmal sau combirfi utilizat si la consportul ma;furilor us

Pentru prezents

de plangee apartinin

cea mai apropiata prin intermediul unui guSC1..1.entru edificarc v. fig. 11.31..un de s-au faeut notatiile : 1 - traversa de puntc; 2 - roontant al pe reteluitransversal etans : 3 - g1..1se1.1e prindere al montantului de traversa de

punte; 4 - invelisulpuntii; 5 - invelisul pereteluitransversal etans. " ,

Pentru consolidarea ramelor transversale ale guri-lor de magazii, in vecinatatea acestora curentul cen-tral este intarit (caclru) (v. fig. 11.29, d) , sustinut

f de pontili sau se substituie printr-un perctc longitu-dinal partial (v. fig. 11.29, e ) .

Ramele longitudinalc yi transversale ale gurii demagazie sint constituite din inimi de bbl~t verticale,paralele cu PD respectiv cu 3 D L sudate de invelisul siclemcntcle de osatura ale puntii (v. fig. 11.29, b, d, e,

g ). Latura superioarii a ramei, dispusa la 0 inaltimeminima de 610 mrn deasupra invelisului puntii, arc sudata pe ea 0 plat-banda din tabla orizontala sau un prolil, oarecare (clispus orizontal sauvertical) cu iol de rigiclizare. Latura inferioara poate fi Ilansata sau pre-vazuta cu un prof il care S a asigure rotunjirca rnuchiilor. Dad ini\l1;imcaramei deasupra puntii esto egala sau mal mare de 610 mm, atunci ease prevede cu una sau mai multe nervuri orizontale de rigidizare for-mate din platbande sau profile de diferitc tipuri. Ramele cu Iungirnea

mai mare de 4 m sint rigidizate eu gusee verticale san cu mcntanti.Uneori, in scopul consolidarii. rama Iongitudinalii a gurii de magazie estedublata de un curcnt de punte partial, paralel c1.1ea, dispus deasupra inve-lisului puntii (v. fig. 11.9). In acest caz, legahna dintre gusee1c de rigi-dizare ale curentului de punte partial : ; ; i guscele de rigidizare respectiv mon-tantii rarnei longituclinale a gurii de magazie se realizeazii prin intcrrncdiulunor bracheti.

Consolidarea vcrt icala a planseelor de punte construitc in sistcm de-osatura transversal se realizeaza prin intermcdiul pontililor (v. definitia 11.33)sau a peretilor longitudinali partiali.

'Def inif ia 11.33. Pontilul cste un clement de structurii vertical, dispusintre doua punti sau intre pun tea infcrioarii si fundul navei in scopul maririirezistentei locale si stabilitatii planseului de punte E

Exista doua ~riterii de ~lasifiea;e a pontililor.Dupa locul de dispunere, se deosebesc : ponhli de caZda (dispu~i intre plan-

yeele corespondcnte ale ·puntii inferioarc si Iundului, respectiv dnblului fund)si po nti li de in terpun fi (dispusi intre planscele corcspondente a doua puntisuccesive).

Din punct de vcdere constructiv, 5C dcosebcsc: pont il i tubulor» (construitidin tuburi circulare de otel (fjg. 11.32, a) y i j)onti li d in pmfi le (construitidin cliferite tipuri de profile laminate S~UJ cornpuse) (fig. 11.32, b ) .

f

5

Fig. 11.31

a)

Se recomanda ca axele pontililor de interpunti ~i de calii, coresponden \i,sa fie dispuse pe aceeasi verticala La capetele superioarc, pontilii (de inter-punti si de cala) se princl de curentii de punte pc care Iisustin. La capeLele

78



icarr v . f i g . J1.:,1,

oritant al peretduiui de travcrsa de

lnveli~ul pcrctelui

rnsvcrsale ale guri-tora curentul cen-1.29, d ), sustinutun perote longitu-

rsale ale gurii dec tabla verticale,ate de iDvcli,?ul si

fig. 11.29, b, d, e,

lSa Ia 0 in~lltimea pc ea 0 plat-us orizontal sauf]an,;at~t sau pre-Dadi i n z l l t imea

) mm, atunci eae rigidizare for-

ell' en lungimea1U cu mcntanti.de magazie estes deasupra inve-gl1sec1c de rigi-e respcctiv mon-prin intcrIDcdiul

ic In sistcrn de. d c fi n it ia J 1.33)

vertical, dispusin 5cop111maririi

,pu~i intrc plan-dllblul11l fund)a doua punti

. I , l a Y 1 : (con,;truiti)N c (construiti.32, b).

:orcspondcn\i,ilii (d e inter-. L~ capetele

infericare, pontilii de interpunti se prind de invelisul puntilor pc care sesprijina, iar pontilii de cala de invelisul dublului fund (dad. este dublufund), san de varange (dad nu exista dublu fund). De regula, imbinariledintre capetele pontililor si elementele de structura amintite mai inaintese face prin intermediul gusee-lor. Spre exernplificare, inf i g . 11.33 este reprezentat mo-dul de prindere a capetelorunui pontil tubular de cala,facindu-se urmatoarele notatii:1 - pontil tubular; 2 - curentde punte; 3- travers a puntii :d - invelit?ul puntii : 5 - guseude legatur~L lntie' curentul depunte si traversa puntii (bra-chet}: 6 - guseu de prinderea pontilului de curentul depunte : 7 - varanga : 8 - su-

port; 9 - invelisul fundului;

10 - inveli~ul dublului fund;

,11} 12- gusee de prindere a pori-7

tilului de invelisul dublului fund

(In Iipsa clublului fund, aceste

gusee asigura prinderea pon-tilului de varanga si carlinga).Este recomandabil ca pontilul de cala sa fie astfel amplasat, incit ca-

patul inferior sa corespunda cu intersectia clintre varanga si carlinga. Dad.nu se poate respect a aceasta conditie, atunci, in zona de lega.tura eu pontilul,varanga este inHirita. prin bracheti Iongit udinali.

Dad diametrul pontilului este mai mare de 125 rnrn, prinderea capete-lor sale de elementele de structura ale planseelor adiacente se poate face i{l.ragusee. In acest caz, sub capatul inferior al pontilului se introduc dubluri dintabla de otel, sudate pe contur ~i de invelisul puntii sau a dublului fund.

Uneori, pontilii si curcntul de punte din P D sint substituiti prin peretiilongitudinali partiali. De regul~l, acestia se extind intre peretii transversalietansi care limiteaza magaziile de marfuri ~i ramele transversale ale gurilorde magazie.

Din descrierea structurala prezentata mai inainte rezulta concluzia 11.8.

Conciuzia 11.8. 1n structura planseelor de punte construite in sistemde osatura transversal, traversele, sernitraversele (simple 9 1 intarite) si rameletransversale ale gnrilor de magazii reprezinta barele de directiie principala(comnne 9i intarite), iar curentii de punte (simpli sau intariti) si ramele Ion-gitudinale ale gurilor de magazii barele de incrucisare (comune si intarite) III

b) Plansee de punte construite in sistem de osatura longitudinal. Sintspecifice puntilor principale ale navelor petroliere , vrachiere, mineraliere,petrolier-vrachiere, petrolier-mineraliere, construite in sistem de osatura lon-gitudinal sau combinat (v. § 11.2.1). De asemenea, acest tip de plansee poatefi utilizat si la constructia puntilor principale ale unor nave pentru trans-portul marfurilor uscate, puternic solicitate la incovoiere longitudinala.

Pentru prezentarea structurii lor, sint date doua exemple semnificativede plansee apartinind puntii principale: a unci nave pentru transportul mar-

3 sect/aoea ,Ihil

.3

If)

8

Fig. 11.33

79



furilor uscate construita in sistem de osatura crmbinat (v. fig. 11.34) 9 L aunui petrolier construit in sistem de osatura longitudinal (prin sectiuneatransversals din dreptul unei coaste cadru si respectiv 0 sectiune transver-

sala situata intre doua coaste cadru) (v. fig. 11.35). Se remarca urmatoareleelemente componente ; 1 - travers a intanta a puntii (v. fig. 11.34, a, d )

sau traversa intarita a puntii din zona tancului central (v. fig. 11.35, a ) ;

2 - nervura de rigidizare a traversei intarite a puntii : 3 - traversa cadru

a puntii din zona tancului lateral (v. fig. 11.35, a ) ; 4 - nervura de rigidi-zare a traversei cadru (v. fig. 11.35, a ) ; 5 - traversa de capat a PU111ii

fig 11.34, a, f) ; 6 - semitraversa intarita a puntii (v.. fig. 11.34, a, b ); 7

- nervura de rigidizare a semitraversei intarite a puntii (v. fig. 11.34, b ) ;

8 - rama transversala a gurii de magazie (v. fig. 11.34, a, f) ; 9 - nervura

orizon tala de rigidizare a ramei transversale a gurii de magazie (v. fig. 11.3A,j) ; 10- curentul (cadru) de punte din PD; 11 - nervura de rigidizarea curentului cadru din PD (v. fig. 11.34,]); 12 ~ curent de punte din dreptulramei longitudinale a gurii de magazie (v, fig. 11.34, a, b, c, e); 13 - rarnalongitudinala a gurii dc magazie (v. fig. 11.34, a , b, c ) ; 14 - nervura orizon-tala de rigidizare a ramei longitudinale a gurii de magazie (v. fig. 11.34, b, c ) ;

15 - Iongitudinala de punte : 16 - tabla Iacrirnara a puntii; 17 - invelisul

puntii ; 18 - guseu de Iegatura intre rama transversala a gurii de magazie9i invelisul puntii (v. fig. 11.34, j); 19 - gmell. de legatura intre rarna Iongi-tudinala a gurii de magaziesi invelisul puntii (v. fig. 11.34, b ) ; 20 - guseude legatura intre curentul de punte si scmitraversa inHlrita a puntii (v. fig.

11.34, b) sau traversa lntarita a puntii din zcna tancului central (v, fig. 11.35,a) ; 21 - guseu de Iegatura intre curentul de punte :;;ilongitudinala de punte,

Pe linga elementele de constructie enumerate mai inainte, care intra instructura prcpriu-zisa a planseului de punt e, in fig. 11.34, 11.35 mai sintreprezentate : 22 - coasta simpla (v. fig. 11.34, b , c, d , e ); 23 - coasta cadru(v. fig. 11.35, a ) ; 24 - nervura de rigidizare a ccastei cadru (v. fig. 11.35, a ) ;

25 - bratol al coastei simple (v. fig. 11.34, b , d ) ; 26 - guseu de legaturiJ.intre coasta simpla si punte (v. fig. 11.34, c , e ) ; 27 - longitudinala de bordaj(v. fig. 1l.35); 28 - centura puntii; 29 - cornier lacrimar (v. fig. 11.31);30 -parapet (v. fig. 11.34); 31 - guseul parapetului (v. fig. 11.34); 32-copastie (v. fig. 11.34); 33 - perete transversal etans tv. fig. 11.34, a ) ; 3il --

montant intarit (cadru) al peretelui transversal etans (este dispus in cores-

pondenta curentului de punte din PD) (v. fig. 11.34, f) ; 35 - invelisul pere-telui transversal etans (v. fig. 11.34, f) ; 36 - mcntant cadru al peretelui

longitudinal (v. fig. 11.35, a); 37 - nervura de rigidizare a montantuluicadru (v. fig. 11.35, a ) ; 38 - orizontala 8. peretclui longitudinal (v. fjg.11.35); 39 - invelisul peretelui longitudinal (v. fig. 11.35); 40 - guseu delegatura intre traversa intiirita a puntii din tancul central ~i peretele longi-tudinal (v. fig. 11.35, a); 41 - guseu de lega1ura intre-punte si peretele Ion-gitudinal (v. fig. 11.35, b ); 42 - guseu de legalma intre punte si borda] (v .fig. 11.35 s b ) . Cu aceste elemen t e planscele de Fur, te se ana in contact directsal! se invecineaza.

Osatura transversala a planseelcr de 1=l111terezcntatc se compune din:traverse intarite (traverse cadru), tr avei se de capat (v. definitia 11.27);semi traverse intar ite (v. deiinitia J 1.28); ramele transversale ale gurii de

magazie (v. definitiile 11.29, 11.30).

Tr aversele si sernitraversele intarite ale puntii se dispun in coresporidenta

varangelor cu inirna (v. § 11.3.1.2, d ) . Constructiv, traversa (semitraversa)1nt8.rita este fermata dintr-o inima de tabla verticala avind sudata de muchia

80



(Y . fig. 11.34) ~i a

nal (prin sectiunea) sectiune transver-emar~a urmatoarele

v. fig. 11.34, a, d)l (v. fig. 11.35, a ) ;

3 - iraversa cadru

nervura de rigidi-e capat a puntii (v.fig. 11.34, a, b ) ; 7

tii (v. fig. 11.34, h ) ;a, f ) ; 9 - nervuraagazie (v. fig. 11.34,'vura de rigidizare, punte din dreptulb, c, e ) ; 73 - rann

t - nervura orizon-; (v . fig. 11.34, b, c );mtii; 77 - invelisul3. 'gurii de magazie

na intre ram a longi ..

.34, b ) ; 20 - guseu

rita a puntii (v. fig.

central (v. fig. 11.35.

gitudinala de punte,

nainte, care intra in

1.34, 11.35 mai sint; 23 - coasta cadruiru (v. fig. 11.35, a ) ;

- guseu de legaturagitudinala de borda]mar (v. fig. 11.34);

f i 1? L ! ) . ~?V. Ig. L.JI , ,)~-

fig. 11.34, a ) ; 34-

-ste dispus In cores-3.5 - invelisul perc-

: cadru al pereteJui

zare a montantului1011gi tud inal (v. fig ..35); 40 - guseu de

ral si pcrctelc long i-

.unte ~ i. pcrctele lon-

e punte ~i borda] (v.

lila in contact direct

13 /8

10a)

3 2

c) a)

S6 'C1 i un tN J f ) -D s e . . .t l f . /Mof. ' -f .

e) f)Fig. 11.34

(semi \versa sernitraversa)

nd sudata de rnuchiaf2

~ 40 2 e o

2; ~ J : C0) 15 1 1

, /' /\ I

~ ~ IJU / _L"'-~ fH

~ 21 1 0

J8 39

21

ate se com:pune din:

(v. definitia 11.27);

.versale ale gurii de

(6

mn In coresnondenta" ,

4 '8

b)Fig. 11.35



inferioara 0 platbanda orizoritala. Muchia superioara este sudata de invelisul

puntii. Inimile traverselor (sernitraverselor) intarite sint prevazute en do-

cupari prin care tree longitudinale1e de punte. In cazul navelor petroliere

eu doi sau mai multi pereti longitudinali, tancurile laterale so prevad eu tra-verse eadm, iar tancurile centrale ell traverse intarite, ultimele avirid capetele

prinse de peretii lonvitudinali prin interrnediul guseelor (v. fig. 11.35).

Osatura longitudinala a planseelor de punic prezentate este fermatadin: curentii de punte (v. definitia 11.31); ramele longitudinale ale gurilor

de magazi.e (v. definitia 11.32); longitudinalele de punte (v. definitia 11.34).

Pentru curentii de punte si ramele longitudinale ale gurilor demagaziisint valabile consideratiile de la § 11.3.1.4, a, cu urmatoarele particularitati :

• Ia navele de transport marfuri uscate, curentii de punte laterali seprevad, de regula, in dreptul ramelor longitudinale .ale gurilor de magazii;

ID la navele petroliere eu doi peretiTongitudinali, curentul de punte

central, denumit si taNii de ruiiu, are inaltimea eel putin egaHi e1.1 dublul

inaltimii traversei intarite, iar grosimea eel putin egal:i e1.1g(osimea traverseiintarite; .

e la navele petroliere eu L;;, 200 m, In tancurile centrale si Iaterale,

aproximativ la mijlocul deschiderilor traverselor intarite, 5C vor prevedeacurenti de punte. .

Defin i f ia 71.31/. Elementul de osatura lOrlgitudinal sudat de invelisulpuntii si a carui inaltime este mai mica decit a curentului de punte este de-numit Iongitudinala de punte ~

Longitudinalele de punte se extind pe .toata 1ungimea planselului trecind

prin decuparile practicate in traversele (semitraversele) intarite. Ele se im-

bina cu traversele (sernitraversele) intarite. prin sudura directi san prin in-termediul nervurilor de rigidizare.

Constructiv, longitudinalele de punte sint formate din diferite tipuri de

profile (platbandii eli bulb, cornier en aripi neegale, T etc.).

In dreptul peretilor transversali etansi, longitudinalele de punte pot fiintrerupte. In acest caz, capetele lor se prind de perete prin gusee continue

(v. fig. 11.17).Din descrierea structurala prezentata mai inainte rezulta concluzia 11.9.

Conclueia 11.9. In structura planseelor de punte construite In sistemde osatura longitudinal, longitudinalele de punte, respectiv curentii de puntesi ramele l.ongitudinale ale gur.ilor de magazii, reprezinta barele de directie

principalii (eomune ~i intiirite), iar traversele (semitraversele) intarite si ra-rnele transversale ale gurilor de magazii barele de incrucisare 111

In final, se VOl' face uncle consideratii referitoare 1a invelisul puntilor.Invelisul puntilor metaliee este constituit din file de tabla dispuse lon-

gitudinal. Filele de tabla care se imbina eu invelisul bordajului sint denumite

lacrimare. D~ regula, in constructia invelisului puntii se deosebesc trci tipuri

de grosimi, ~i anume :e grosimea inveli;;ului puntii din zona tablelor lacrimare (aceasta

are valoarea maxima);• grosimea invelisului puntii din clreptul deschiderilor mari;• grosimea invelisului puntii din zona cuprinsa intre deschiderile mario

La stabilirea acestor grosimi se au in vedere solicitarile generale si locale

a car e sint s1.1puse planseele de punte.

Daca puntile metalice sint captusite cu lemn, atunci se admite 0 mic-sorare a grosimilor tablelor invelisului. Aceasta masura se justifica prin faptul

82

de lemnul din captu:Captuseala este form,

ca in fig. 11.36, undr

dulap din lemn; .:

5 - piulita ; 6 - dojLa 11avele eu L

se poate realiza in

Iemn, care se prind

longitudinale 9i tran:mai inaintc.

In zonele coltu:

unde apar eoncentra

impune luarea unor II

QI racordarea Iaprin arce de cere;

G l intiirirea invcadaos, 1n zonele de 1 ',v. fig. 11.37, uncle s-,bla mvclisulni de b:

de adaos.

La navele actu:gurile de magazii smetalice.

Capacele metali:indeplinesc urmatoai

O il asigura inchi

de marfa;

@ preiau sarcirtimpul na vjga'~jei p

@ prciau sarcirmod special, capaee

baraj e, roll-on ~i rol

in scopul perferpulni de manevrare ,

III capace meta

@ capace meta:

(de tip Mac Gregor,

sabile pe ghidaje;e capace mets

@ capace met,

Capacele meiali

de magazii de dime

pentru gurile de m:

~roll-off), dad se

vrarca J.or. Pc timr

de magazii sau de

De asemenea, de

Ca-pacele

au fast brevet ate (



c a Iernnul din captuseala protejeaza puntea si preia 0 parte din solicitari.

Captugeala cste fermata din dulapi de k rnn care se prind de invelisul puntiica In fig. 11.36, unde s-au facut notatiile: 1 - tabla invelisului puntii ; 2 -dulap din lemn : 3 - pIezon; 4:__ saiba: , , ,

5 - piulita : 6 - dop din Iernn. tl

La navele cu L < SO m, invelisul puntiisc poate realiza in intregime din dulapi de

lemn, care se pririd de elementele osaturii

longitudinale si transversale in modul descris

mai inainte.In zonele colturilor gurilor de magazii,

unde apar concentrari mari de tensiuni, se

impune luarca unor miisuri constructive, astfel:

~ racordarea laturilor gurilor de rnagazii

prin arce de cerc;( intarirea invelisului puntii, cu table de

adaos, in zonele de rac~rdare; pentru edificarev. fig. 11.37, uncle s-au fikut notatiile : 1 - ta-

bla mvelisului de baza al pnntii ; 2 - tabla

de adaos.

La navele actuale de· transport maritim,

gurile de magazii sint prevazute ell eapace

metalice.

Capacele metalice ale gurilor de magazii \~irideplinesc urrnatoarele roluri: I

iii asigura inchiderea et anse a magaziilor Fig, 11.37

cle marfa;

" e preiau sarcinile maselor de apa, din valurile care spala puntea, in

timpul navigatici pe mare agitata :

® preiau sarcinile marfurilor IncaIcate pe punte (acest rol revine, in

mod special, capacelor gl1rilor de m2gazii ale navelor portcontainer, port-

baraje, roll-on si roll-off, de cherestea, care transporta rnarfuri 9i pe punte].

1n scopul perfectionarii inchiderii gurilcr de magazii si al reducerii tim-

pului de manevrare, s-au adoptat diverse tipuri de capace metalice, si anumc:

(?J capace rnetalice cu articulatii (rabatabile);

e capace metalicede translatie en rnanevra rnecanica : en simpla tregere

(de tip Mac Gregor, Mac Gregor-Ermans Greer, Hydro Hatch etc.), dcpla-

sabile pe ghidaje;

Ii capace met alice pliante cu manevrii mecanica ;

e eapace metalice in forma de jaluzele.

Capacele meialice C% ariiculaiii (rabatal.ile ) se utilizeaza pentru gurile

de magazii de dimensiuni relativ mici (de exenrplu la navele frigcrifice) sau

pentru gurile de magazii de dirnensiuni mali (de exerriplu la navele roll-on

9i roll-off),dadt se dispune de lligi sau macaraJe capabile ,{l ccsigme mane-

vrarea lor. Pe timpul riavigatici, accste capcc sint fix21ede rarnelc gurilor

de magazii sau de pun tc prin surul.uri rcsj.e ctiv pin cablui ieu intinzatori.

De asemenea, cie S 1 1 1 t prcvazute en gamituri de et ansare.

Capacele meialice de translaiie cu m aneorii mecanica C ~ { s i1 1 1 j J lc r iragcreau fost brevetatc de firma Mac Gregor sub denumirea "single-pull" 9 1 sint

sudata de invelisult prevazute eu d_e-

1 na velor petroliere

le so prevad eu tra-mele avind capetele

: (v. fig. 11.35).

ntate este format a ,udinale ale gnrilor

(v. definitia 11.34).

gurilor .de magazii

rrele particularitati :de punte laterali segurilor de magazii;

curentul de punte

tin egala eu dublulu grosimea traversei

centrale si laterale,

te, se vor prevedea

sudat de invelisul

L1 i de punte este de-

1planselului trecindlrrtarite. Ele se im-

directa sau prin in-

lin diferite tipuri de-tc.) .

lele de punte pot fiprin gusee continue

zulta concluzia 11. 9.

.onstruitc 'in sistern

iv curentii de purite

L barele de directie

rsele) intarite ~i ~a-

cis are IIIa 'inveli9ul puntilor.

e tabla dispuse 10n-

ajului sint denumitedeosebesc trei tipuri

lacrimate (aceasta

derilor mari :.re deschiderile mario

rile generale 9 i locale

.ici se adrnite 0 mic-

e j ustifidi prin faptul

Fig. 11.36

2

83



formate din 5 ... 6 panouri separate. In fig. 11.38 este reprezentata , schematic,o varianta a capacului metalic de tip Mac Gregor 9i sistemul de action areal acestuia, Notatiile din figurii au urmatcarea semnificatie: 7 - rama 10n-

gitudinala a g~rii de magazie; 2 - mont ant de rigidizare al ramei longitudi-

Capacele metalice

se utilizeaza Ia minerformate din douii parspre borduri la deschidona panouri se rea:

Fig. 11.38

Capacele meialice 1

par de panouri care,miscare combinat ; de

trornecanic (eu parimrrespectiv exterioarc, (

prezentata, schematic,

Notat iile din figura

a gurii de magazie; 2de magazie; 3 - cale <

6 - articulatie superise realizeaza prin gar

Ca .ba ce le me ta li cezeaza, in special, la g'

deschiderca gurii de rsurarea, capacului pc

nale a gu1'ii de magazie : 3 - cale de manevra : 4 - panou metalic: 5 - rola

inferioara (asigur3. deplasarea panoului metalic pe calea de manevra}: 6-rola superioara (asigma. bascularea panoului metalic); 7 - parima de Ie-

gatura intre panourile metalice; 8 - calea de depozitare a panourilor me-

talice : 9 - calea de basculare a panourilor meta1ice; 10 - vinciul de actionarea capacului gurii de magazie : 11 - parima de actionare a capacnlui guriide magazie 1a mchidere ; 12 - parima de actioriare a capacului gurii de rna-

gazie 1a deschidere.Obseroaiia 11.21. Ecartamentul caii de depozitare, pe care se rnisca rolele

superioare ale panourilor metalice, este mat mare decit ecartamentul caii

de manevra, pc care se misca rolele inferioare ale panourilor metalice Ii!

Modul de functionare a sistemului este descris In continuare,Pentru de3chid~rea capacului, cu ajutorul parimei de actionare 17, se

trage ultimul panou. Acosta transmite, prin irnpingere, intregLllui capac,componenta orlzontala a fortei de tractiune din parima si panourile se de-plaseaza, cu rolele inferioare .5 , p~ calea de manevra 3, spre capatul gurii

de magazie. Panourile ajunse la calea de depozitare se deplaseaza pc aceasta

cu rolele superioare 6. In dreptul caii de basculare 9, panourile tree in pczitieverticala sub actiunea greutatii proprii.

Pentru inchiderea capacului, se trage de ultimul panou prin intermediulparimei de actionare 12. tn continuare, rniscarea se produce' in ordinea inversacelei prezentate la deschiderea capacului. Componenta orizontalii a Iorteide tractiune din parima de actionare se transmite, de la un panou la altul ,

prin interrnediul parirnei de legatura 7. Etansarea capacului se realizeaza

cu garnituri de cauciuc, dispuse intr« panourile componente.

Prin avantajele pe care Ie prezinta (siguranta, etanseitate perfecta, re-

zistenta ridicata, timp redus de inchidere ~i deschidere, posibilitatea des-chiderii gurilor de magazie pe mare pentru ventilarea marfii etc.),capace1eMac Gregor au capatat 0 la.rga. raspindire la navele destinate transportului

de marfuri generale.

11.2>.1.5. Peretii

Defi-niiia 11.35. P E

respectiv vertical-long

asigura compartiment:

Clasificarea peretiface dupa mai multo

Dupa modul de'@ pere+ii transv:

corpului navei :

IJI peretii longitua corpului navei.

Dupa modul in ccorpului navei, se cleo

e peretii eransiprincipala sinu permitce le delimiteaza :

til peretii usori, C~delimiteaz5.. ' ,

84



szentata, schematic"sternul de actionare

atie: 1- rama 10n-~~l ramei longitudi-

Capaccle metalice de iranslaiie C'U 1nal1Ci'1'{;l deplasabelo pe gkiclajese utilizeazji la mineraliercle moderne ell guri de magazii mario Acestea sint

formate din doua panouri metalice care se Fot deplasa mccanic, pe ghidaje,spre borduri la deschidere si spre PD 12 inchidere. Et ar saica irnbinarii celordona panouri se realizeaza prin garnituri,

' L - - _ - G ) fIII

/ 1" I

~

Fig. 11.39

2

Capacele meialice pliante cu manevra mecanicd sint foi mate dintr-un numar

par de panouri care, pentru a ajunge in pozitia de depozitare, executa 0

miscare combinat a de rotatie si translatie. Actionarea se noat e realiza elec-tro'mecC1nic (cu parirne) sau' hidromecani~ (cu h'idrcmotoare

L

liniare, interioare

respectiv exterioare, dispuse in zonele articulatiilor). In fig. 11.39 este re-

prezentata, schematic, 0 varianta de capac pliant format din sase panouri.

N otatiile din Iigura au urrnatoarea semnificatie : 1 - rama longitudinala

a gurii de magazie : 2 - montant de rigidizare a ramci longitudinale a gmii

de magazie : 3 - cale de manevra ; 4 - panou rnetalic ; 5 ~ rolii de manevra ;6 - articulatie superioara : 7 - articulatio inferioara. Etansarea capaculuise realizeaz{{ prin garnituri de cauciuc.' ,

Ca-pacele meialice in jOJ'111 a de [aluzele sint de dimensiuni mici si se utili-zeaza , in special, la gurile de magazii ale pu1'f1ilor inferioare. Inchiderea si

deschiderea gurii de magazie se realizeaza prin infasurarea, respectiv desfa-surarea, capacului pe un tarnbur special eu actionare mecanica.

)Umctalic; 5 - rola. de manevra}: 6-7 - parima de le-

re a panourilor me-, vinciul de actionare

re a capacului gurii

paeului gurii de rna-

~carese misca rolele

it ecartamentul caii

urilor metalice IIIcontinuare.de action are 11, se

e, intregului capac,

. si panourile se de-i, 'spre capatul gurii

eplaseaza pe aceasta

iourile tree in pozitie

non prin intermediul

te e in ordinea inversa. orizontala a fortei

a un panon la altul,

oacului se realizeaza

mente.

nseitate perfecta, re-

te, posibilita tea des-marfii etc.) ,capacclc

stinate transportului

11.3.1.5, Peretii

Dcf1nitia 11.35, Peretii sint constructiile de rigidizare vertical-transversale,

respectiv vertical-longitudinalc. dispuse in interiorul corpului navei 9i care

asigura compartimentarea acestuia II!!

Clasificarea peretilor utilizati la constructiile navelor actuale sc poateface dupa mai multo criterii.

Dupa modul de dispunere, se deosebesc :

~ peretii transversali, care asigura rigidizarea vertical-transversala a

corpului navei :@ I peretii longitudinali, care asigura rigidizarea vertical-longitudinala

a corpului navei .Dupa modul in care rcalizeaza compartirnentarea spatiului interior al

corpului navei, se deosebesc :@ peretii etansi (Ia Iichide 9i la gaze), care se extirid pina Ia pun tea

principalh si nu permit transferul lichidelor sau gazelor intre compartimentelece le delimiteaza :

. ~ peretii u9OTi, care nu asigura etanseitatea intre cornpartimentele ce ledehmlteaza.

85

_________ =_"~1II711· trs_ =.... s



La rindul lor, peretii etansi Ia lichide (ap~l, produse petroliere etc.) S8

impart in doua categorii, si anume :

• peretii etansi supusi la presiunea Iichidului numai in caz de avarie(peretii etansi transversali si longitudinali care nu Iimiteaza tancuri pentru

depozitarea liehidelor);

(8 peretii etansi supusi la presiunea lichidului timp indelungat (peretiietansi transversali si longitudinali care limiteaza tancuri pentru depozitarca

lich idelo [).

Din punet de vedere constructiv, se deosebese:

• perctii plati, forrnati din plansee plane;8 peretii gofrati, Iormati din cute paralele de tabla.

Dupa extinderea pe inaltimea si latimea respectiv Iungimea corpuluinavei, se deosebesc :

.. pereti ell extindere totala :

• pereti cu extindere partiala.

Observaia 11.25' La considerarea peretilor longitudinali C 1 J , extindere

totals se exclud zonele din corpul navei corespunzatoare corripartimentului

masini si celor doua picuri (v. definitiile 11.13,11.14), care, de regula, nu sint

prevazute cu asttel de pereti II 'Conturul de rezemarc al peretilor transversali este determinat de planseele

adiacente ale furidului, bordajelor si puntii, la care se adauga peretii longi-

tudinali (clad exista pereti longitudinali). .Conturul de rezemare al peretilor longitudinali este determinat de plan-

seele acliacente ale fundului si puntii .la care se adaug~l peretii transversali.In continuare, este descrisa constructia unor tipuri caracteristice de

pereti.a) Peretii plati, Din punct de vedere constructiv, peretii plati se asi-

mileaza en planseele plane ale caror elemente de osatura sint reprezentate

prin bare vertic ale si orizontale. 'tn acest context, se po a te afirma c a in cons-

tructia perctilor se intilnesc, in mod frecvent, doua sisteme de osatura : vertical

si orizonial ,

1. Pereiii constr1'('iti in sisiem de osatula vertical. Sint specifici cargourilor

construite in sistem de osatura transversal si petrolierelor, respectiv vraehiere-

lor, construite in sistem de osatura combinat.

Utilizarca peretilor construiti in sistem de osatura vertical, la tipurile

de nave amintite mai inainte, prezinta urmatoarele avantaje;

• rigidizarea fiind rcalizata prin intermediul barelor verticale, care

sint paralele ell laturile seurtc ale conturului de rezemare a1 peretelui, se asi-

gura rezistenta 1a presiunca apei de inundate (in cazul cargourilor) sau la

prcsiunea produse1or petroliere (in cazul, petrolierelor) cu0

structura de greu-tate minima; ,,~

• se aSigllra mai bine stabilitatea peretilor, in cazul solicitarii ac'cstorade reactiunile scaunelor de doc, pc timpul andocarii navei;

• 1a petroliere, prin imbinarea barelor vertieale ale peretilor en longi-tndinalele de punte si de fund se forrneaza rame inchise, paralele eu PD, caremaresc rigiditatea osaturii corpului.

In fig .11. 40 este reprezentat un perete transversal eonstruit in sistml

de osatura vertical, intilnit la eargouri. Se disting urmatoarele clemente de

structura : 1 - montant de cala : 2 - mont ant de interpunte; 3 - tablele

invelisului peretelui transversal.

Pe llnga elemcntele de constructie enumerate rnai inainte, care intra

in structura propriu-zisa a peretelui transversal, in fig .11. 40 rnai sint repre-

86

zentate: 4 - varanga

6 - varang~l schdet

~ateral (carhnga late]

tundului; 12 - 111vcI

, simpla : 15 - invelisu

ceutura runtii priG~iLpuntii iI1tclrncdiare;";

versa pnntii principamara a puntii princi

clemente apartin plan~eele adiaccnte. -

2. Peretii ccnsirurnari CODstr~1i' te in sis

9i navelor prevazute

.. Din fig.l1.41, un

sistern de osatura orituyZi. : 1 - o rizcnt ala

IDontantului lntarit;·

Pc l lng{LcJcmcnt l

structur ii plOpriu-zisetate: .5 - varang~ et7 - varanga en .inim:

lateral (carlinga latersfundului; 13 - inveli:



pctroiicre etc.) se

u in caz de a varie

aza tancuri pentru

indelungat (peretii

pentru depozi tared.

LlungimQ:a corpului

linali extindere

'e compartimentului

~e, de regula, nu sint

erminat de pla11~eelcd o.v pere[iilonzi-1auoa ~.

determinat de plan-

i peretii transversali.

.uri caractcristice de

peretii plati se asi-

~1fa si~t rep~ezentate

ate afinna ci in cons-

ne de osatura : vertical

t specifici cargou~ilor.

r, respectiv vralShlere-

{l vertical, la tipurile

mtaje :.arelor verticale, care

ire al peretelui, se asi-

zul cargourilor) sau la

.u 0 structura de greu-

azul solicitiirii a2bstora

ivei : .ale peretilor Cli longi-

e, paralele cu P D, care

sal construit in s i s t e r nrrnatoarele elemente de

nterpunte : 3 - tablele

mai inainte, care intra

g .11. 40 mai sin t repre-

zentate: If - varanga etanse : .5 - m'IVl1T~, de rigidizare a varangei etanse :

6 - varanga schelet : 7 - suport central (carliIJga centrala}: 8 -- suport

lateral (carlinga laterals}: 9 - tabla marginala ; 70 - chila; 11 - irivelisul

fundului; 12 - invelisul gurnei; 13 - invelisul dublului fund; 14- coasta

h)Fig. 11.40

, simpla: 15 - invelisul bordajului : 16 - centura FUD\i i interrncdiare : 17-

centura pm\ii principale : 18 - travers a puntii intennediare : 19 - invelisulpuntii intermediare : 20 - tabla Iacrimar a a puntii interrnediare : 21 - tra-versa puntii principale ; 22 - invelisul puntii principale ; 23 - tabla l{lcri-

mara. a puntii principale : 24 - gme11 de prindere al montantului. Acestc

clemente apartin I)lan:;;cclor adiacente S8.U asigura leg8_tula pcretelui cu plan-9tc1c adiaccnte.

2. Pereiii ccnsiruiti in sistem de osaiur« or1'Z011 tal. Sint specific} navelor

mari construite 1n sistern de osat ura longitudinal, spargatoarelor de gheatasi navelor prevazute ell 111t{uituri pentr u gbeata.

Din fig .11. 41, undo este reprezentat un peretc transversal construit in

sistem de osaturii or izcnt al, se evidentiazii urmatcarelc clemente de struc-

tura : 7 - orizcritala : 2 - montat ]l1t'~trjt; 3 - nervura de rigidizare a

mont antulni intarit : 4 - invelisul peretului transversal.

Pe 1\]l2~\cJ(mentele de constructie enumerate mai inainte, care apartin

structurii l~opriu-zise a perctelui transversal, in fig. 11.41 mai sint reprez~n-

tate: .5 - varanga etanse : 6 - nervura de ricidizare a varangei etanse :7 - varanga cu inima; '8 - suport central (ca~linga centrala}: 9 - suport

lateral (carlir::ga Iaterala}: 10 - tabla margiriala : 11 - chila; 12 - invelisul

fundului; 13 - invelisul gurnei; 74 - invelisul du blului fund; 15 - coasta

87



simpla : 16 - invcli~ul bordajului; 17 - centura puntii prineipale; 18 ~ tra-versa puntii principale; 19 - invelisul puntii principale :20 - tabla lacrimaraa p\lntii principale; 21 - guseu de legatura lntre intjiritura orizontala aperetelui si bordaj; 22 - guseu de legatura intre montantul intarit al pcre-

20\

1 Secti(Jnea8~f3

1 9

Obseroatia 71.27.intariti in dreptul P L

carii, La navele pre,partiala) in PD, acespot sa lipseasca III

Observapia 11.28.in dreptul coastelor i

Montantii si oriz(platbanda cu hulb

orizontalele inta.rite' ~si 0 platbanda sudat;

Capetele montarpuntilor prin intermetiv" varanga, eea ma:la capete (v.fig.11.40D ~ 3m.

Capetele orizontprin interrncdiul gnsl(v .fig.11.41, c).

Inveli~ul peretiksint dispuseoriz0l1hvariatia grosimii invdistributie a sarcinii

in dreptul lor se pre'inv~li9ul ?-cestor peretelui' se dispun verticgrosime, 9 i anurne gr

Practicarea usilo:

dere pe ambele p~rti:de cala se pot practicerapida, care pot fi mdistant a (de regLlla,cIn locul de dispunereexiste un sistem indetanse. Indiferent deactioneaza asupra pc

Din descrierea ,11.10, 11.11.

Concluzia 11.10.:

de osatura vertical\. 'orizon talele intari te

Concluzia 11.11.

sistem de osatura or

cipala, iar montantii

b) Peretii grofati

9imineralierele m ari (

si la navele fluviale.

tipuri de profile (v.fi

trapezoidal etc. Cele

IT 23

2 {

1 6

(0

.1 3 (

6 9 1 2 · '4-!, . a) I

S e c1 iu n.e 'd A ~A

(6

3

15 c )

Fig. 11.41

telui si dublul fund; 23 - guseu de Icgatura intre montantul intarit al pere-telui si puntea principala. Aeeste clemente apartin planseelor adiacente sanasigura legatura peretelui eu planseele adiacente.

Osatura peretelui prezentat In fig.11.40 se compune din mont anti (v, defi-.nitia 11.36), carora lise adauga, uneori, orizontalele intarite .(v. definitia 11.37si observatia 11.26).

Definipia 11.36. Elemeritul de osatura vertical, indus in structura pere-tilor (transversali ~i longitudinali), avind capetele prinse de fundul navei

(dublul fund) si respectiv de 0 punte sau de doua punti succesive se nurnestemontant (mont ant intarit).Definifia 11.37. Elernentul de osatura care asigura rigidizarea orizontal-

transversala, respectiv orizontal-longitudinala, a peretilor (transversali ~ilongitudinali) construiti in sistem de osatura vertical se numeste orizontalaintaritii l 1 l i

Obseroaiia 11.26. Orizontalele intarite se utilizeaza, de regula, la navelecu 0 singura 'punte continua. La navele eu mai multe punti continue, acestcapreiau si rolul orizontalelor intarite care, in acest caz, pot sa Iipseasca \II

Osatura peretelui prezentat in fig.11.41 se compune din orizontale (v. defi-nitia 11.38), carom Iise adauga, uneori, montantii intariti (v. observatia 11.27).

Definipia 11.38. Elementul de osatura orizontal-transversal sau orizon-tal-longitudinal sudat de invelisul peretelui (transversal, respectiv longitudinal)?i avind 'inaltimea redusa fap. de cea a orizontalei intarite poarta denurnirea

de orizontala.

88



in montanti (v. defi-tetv. definitia 11.37

Obseruaiia 71.27. In principiu, la peretii transversali se prevad montantiintariti in dreptul P D ~i au rolul de a Ie asigura stabilitatea pe timpul ando-

carii. La navele prevazute cu perete longitudinal (cu extindere totala sanpartiala) in PD, acesta preia ~i rolul montantilor intariti care, in acest caz ,pot sa lipseasca •

Obseruaiia 11.28. Peretii longitudinali sint prevazuti cu montanti intliriti ,in dreptul coastelor intarite II

Montantii si orizontalele peretilor plati se executa din profile laminate(platbanda cu bulb, cornier cu aripi neegale, T etc.). Montantii intariti siorizontalele intarite se executa din profile compuse dintr-o inima de tablasi 0 platbanda sudata pe muchia libera a acesteia.

Capetele montantilor se prind de planseele adiacente ale fundului 9ipuntilor prin intermediul guseelor. Acestea se extind pina la traversa, respee-tiv' varanga, cea mai apropiata (v. fig.l1.41, b ) . Se admit mont anti IiberiIa capete (v.fig.l1.40,c) numai in interpuntea superioara 91]a navele euD < 3m.

Capetele orizontalelor se prind de planseele adiacente ale bordajelorprin intcrrnediul guseelor, care se extind pin a la coasta eea mai apropiata(v.fig.l1.41, c ) .

Invelisul peretilor plati este format din file de tabla care, de regula,sint dispuse orizontal. Aceasta dispunere este rationala, intrucit permitevariatia grosimii invelisului, pe inaltimea peretelui, in raport eu legea dedistributie a sarcinii co 0 suporta, In cazul peretilor cu montanti intariti,

in dreptul lor se prevad file de tabla verticale. C~lelalte table ce constituteinvelisul acestor pereti sint dispuse orizontal. Dad tablele invelisului pere-telui se dispun vertical (solutie intilnita mai rar), atunci ele vor ayea aceeasigrosime, si anume grosimea impusa de solicitarile maxime.

Practicarca usilor etanse cu balamale si dispozitive de inchidere - deschi-dere pe ambele parti, este admisa numai la peretii din interpurrti. La peretiide cala se pot practica numai usi glisante prevazute cu dispozitive de inch idererapida, care pot fi manevrate atit din compartimentul respectiv cit si de ladistantii (de regula, de pe puntea superioara care Iimiteaza compartimentul).In locul de dispunere a dispozitivului de inchidere de la distanta, trebuie saexiste un sistem indicator, care sa precizeze in mod continuu pozitia usiietanse. Indiferent de tinul lor, usile etanse trebuie sa reziste sarcinilor ceactioneaza asupra peretilor in zon'ele de dispunere. .

Din descrierea structurala prezentata mai inainte rezulta concluziile11.10, 11.11.

Concluzia 11.10. In structura planseelor peretilor plati construiti in sistem

de osatura vertical, montantii reprezintii barele de directie principala, iar

oAzontalele intarite (daca exista) barele de incrucisare aConcluzia 11.11. In structura planseelor peretilor plati construiti in

sistern de osatura orizontal, orizontalele reprezinta barele de directie prin-

cipala, iar montantii intariti (daca exista) barele de incrucisare III

b) Peretii grofati. Sint utilizati Ia navele moderne, in specialla petrolierele

simineralierels. mad construite in sistem de osatura longitudinal sau combinat

si la navele fluviale. Gofrele (cutele) acestor pereti se realizeaza dupa diferite

tipuri de profile (v.fig.l1.42): patrat, dreptunghiular, triunghiular, ondulat,

trapezoidal etc. Cele mai folosite sint gofrele cu profil trapezoidal si ondulat.

ineipale; 78 - tra-, - tabla lacrimaraitura orizont ala a

tul rntarit al pere-

1 B-B

ntul intarit a1 pere-seelor acliacente san

IS in structura perc-.se de fundul navei

uccesive se numeste

'igidizarea orizontal-ilor (transversali sinumeste orizontala

de regula, la navelenti continue, acestea: ~a lipseasca III

.in orizontale (v. defi-(v. observatia 11.27),

msversal san orizon-espectiv locgitudinal)ite poarta denumlrea

89



tionate mai inainte, gurna, de borda], de punt e) ~i peretele transversal; 21 - prom dublu T, deimbinare a peretelui transversal gofrat ell peretele longitudinal gofrat.Aceste clemente apartin planseelor adiacente sau asigura legatura pereteluitransversal gofrat eu planseele adiaeente.

itime 9i en 30% la:are a tablelor ~ide

e)

-le maritime $1 eu

~inertie I, modulal perctelui plat;de inertie x - x,1 timp ceperete1enijlocul inaltirnii

Fig. 11.44

structurii pro-

-ezentate : . 5 -.isul Iundului :u 'l borda j u lu i ;73 - invelisul'5 - gofrz l ~ri-

1 a pcretelui

; 7 8 - gLlseu

nvelisul fun-

1 1 transversal

(de fund, de

Sectiunea gofrelor orizontale variaza, pe inaJtime, in raport cu legeade distributie a sarcinii snportate de perete. Partile inferioare $i superioareale peretilor eu gofre orizontale pot fi confectionate din table plane, taiatedupa conturul fundului respectiv al puntii. De asemenea, acesti pereti sintprevazuti eu montanti inmriti, pentrucare sint valabilc consideratiile de la 2 2

punctul a ) al prezentului paragraf.Comparativ en cazul prezentat mai

inainte, peretii transversali eu gofre iA

verticale (aeest sistem constructiv este A 1 - ' - 'mai rar intilnit la peretii longitudinali)prezinta urmatoarele particularitati :

$gofrele vertieale au sectiuneaconstanta pe toata inaltimea peretelui; ~2 A·A.3 A A J

9 peretii ell gofre vertic ale sint . ~1 -. . 3

prevazuti eu orizontale intarite :., in dreptul peretilor eu gofre

vertic ale se prevad varange, coaste J I

intarite si traverse intarite, iar go- rz ) h }

frele se sudeaza de platbandele aces- Fig. 11A5

tor clemente de osatura. ,Imbinarea dintre doi pereti, transversal respectiv longitudinal, cu gofre

orizontale (v.fig.lIAS, a) sau dintre un perete transversal eu gofre verticalssi un perete longitudinal en gofre orizontale (v.fig.l1.45, b ) , se realizeaza

t a folosirea pere-

iul util al maga-

ti CH g o! !' e o ri -icare, structuraderitiaza urma-

·ra c{rizontaii ari transversal :

91

1I



printr-un profil dublu T. In fig. 11.45 s-au facut not atiile : 1 - perete trans-versal eu gofre orizontale (v.fig.11.45, a ) sau cu gofre vertic ale (v.fig.11.4S, b ) ;

2 - perete longitudinal eu gofre orizontale; 3 - profil dublu T, de legaturaintre peretele transversal si peretele longitudinal.

Obseroaiia 71.29. In constructia 'peretilor longitudinali eu extindere totalase admit numai gofrele orizontale, care asigura 0 participate eficienta la rezis-tenta eorpului navei la incovoierea longitudinala verticala III

Din descrierea structurala prezentata mai inainte rezult a concluzia .11.12

Concluzia 17.72. Cornparativ ell peretii plati,osatura peretilor goftaticuprinde un numar redus de bare de directie .principala, reprezentate prin

montantii intariti (incazul gofrelor orizontale) sau orizont alele intarite (Incazul gofrelor verticale) II

11.3.2. CONSTRuqIA EXTREMITATILOR NAVEl

Extremitatile navei sint: eiraua 9i eiamboul .

11.3.2.1. Etrava

Etrava are definitia 2.8 si mdeplineste urrnatoarele functiuni:• preia sarcinile dinami~e determin~te de eventualele lo-~iri ale provei

de chen sau de aIte nave pe timpul manevrelor de acostare;

• preia sarcinile dinamice determinate de lovirea fundului apei sau aunor obstaeole; .

• preia sarcinile dinamice determinate de irripactul eu blocurile degheata, pe timpul navigatiei in zonele eu gheturi.

Determinarea sareinilor dinamice maxime ee actioneazii asunra etraveieste dificila , Din acest motiv, In praetiea proiectarii. este mai eornod ea dimen-sionarea etravei sa se faca pe baza datelor euprinse in registrele declasificaresan dupa prototip, excluzindu-se ealculele de rezistenta.

Obisnuit, la navele de transport, se intilnesc urrnatoarele forme de etrave :drepte (fig.11.46, a ) ; curbe fara bulb (fig.11.46, b, c ) ; curbe en bulb (fig. 11.46,d , e ) ; formate din dona segmente de linie dreapta sau curba, eu inclinari dife-

-----u -l~CV-~-17- t = J \ ' - ¥ - U,lF ---IF L$~~~dd)

t=tL71-4 ~-~~ D g)

Fig. 11.46

rite (fig.11.46,J, g). Formele de etrave .prezentate in fig.l1.46,J, g sint spe-cifiee spargatoarelor de gheata.

Din punet de vedere constructiv, se deosebesc : etraoele din oiel forja:

sau laminat ; etrauele din oiel turn at ; etraoele din table [asonaie 1i sudate,

92

Etravele comdintr-o singura bUIcap la cap.

1 .m contrnuarr

mai mainte.

a) Etrava dinIa unele remorche

masiva (chila de fsau laminat en sel

tru exemplificare, 'din otel forjat, enpre una cu elementfigura au urmatoa2 - chila rnasiva :

In fig.l1.47 s~sau laminat este f e

indoita dupa formaEa se imbina cu ellcap, iar en carl ing,cente ale invelisulu

Obseruatia h.3!aria sectinnii etrav

pe baza' regulilor rt

b) Etrava dinputemice la prova (~de clasa supericaranat, evidentiindu-sesi etrava din doua7 - etrava din otelfig.l1.48, b ) ; 2 - 'p c

rigidizare orizontala ;

rigidizare Iongitudinai

Daca etra va esteregula, partea superio:



:: 1 - perete trans-

cale (v.fig.l1.4j, b ) ;

ublu I, de legabra

icu extindere totalare eficienta Ia rezis-

ala.llta ccncluzia 11 1 2

ra per etilor gohati, reprezentate prinmtalele jntarite (in

functiuni :

Ie loviri ale provel

e :

undului apei sau a

ul cu blocurile de

aza asupra etraveiai comod ca dirnen-strele de clasificare

Ie forme de etrave :

~cu bulb (fig.l1.46,'3, cu inclinari dife-

1.46,f, g sint spe~

uele din oiel forjat

.aie $i sudate,

Etravele construite din otel forj at, laminat 9i turnat pot sa fie formatedintr-o.singura bucata sau din dona bucati, care se imbina intre ele prin suduracap Ia cap.' ,

In continuare, este descrisa constructia tipurilor de etrave mentionatemai inainte. '

a) Etrava din otel forjat sau laminat, Este intilnita mai rar si numaiIa unele remorchere sau nave de pescuit mici, care sint prevazute ell chillimasiva (chila de forma unei bare din otel forjatsau laminat cu sectiunea dreptunghiulara). Pen-tru exernplificare, in fig .11.47 se prezinta 0 etravadin otel forjat, cu sectiune dreptunghiulara, im-

preuna cu elementele asociate ei. Notatiile dinfigura an urrnatoarea sernnificatie: 1 - etrava : .3

2 - chila masiva : 3 - tabla invelisului exterior.In fig.l1.47 se arata c a etrava'dinotelforjat 2

sau laminat este fermata dintr-o grinda masiva,indoita dupa forma extrernitatii prova a navei.Ea se imbina cu chila rnasiva prin sudura cap lacap, iar eu carlinga centrala 9i cu tablele adia-cente ale invelisului exterior prin sudura de colt.

Obseroaiia 11.30. Deasupra liniei de incarear~ de vara a navei (v. § 4.10),

aria sectiunii etravei poate fi redusa treptat pina la 70% din cea stabilita ,pe baza regu1i1or registrelor de clasificare, pentru portiunea imersa iii

b) Etrava din otel turnat. Este specifica navelor care suporta solicitariputernice 1a prova (spaxga!oarele de gheata, navele cu intarituri pentru ghetnride clasa superioara etc.). In fig.l1.48 este reprezentata 0 etrava din otel tur-nat, evidentiindu-se doua variante constructive (etrava dintr-o singura bucatasi etrava din dona bucati), irnpreuna cu elementele asociate ei. Se clisting:1 - etrava din otel turnat (v.fig.11.48, a ) sau partea turnata a etravei (v.fig.l1.48, b ) ; 2 - parte a forjata a etravei (v. fig.ll.48, b ); 3 - nervura de

f

Fig. 11.47

0.)

Fig. 11.48

rigidizare orizontala : 4 - nervura de rigidizare verticala : 5 - nervura derigidizare Iongitudinala : 6 - tablainvelisului exterior.

Daca etrava este fermata din doua bucati (v. fig.l1.48, b ) , atunci, de

regula, partea superioara se construieste din otel forj at cn sectiunea dreptun-

93



ghiulara, iar partea inferioara din otel tumat. Imbinarea dintre cele dona

parti se realizeaza prin sudura cap 10.cap. Partea turnata are sectiune dreptun-

ghiulara, in apropierea zonei de imbinare si sectiune in forma' de V, in afara

acestei zone.

Etrava din ot el tumat, respectiv partea turnata a etravei (in cazul etravei

format a din douabucati), cste prevazuta cu trei tipuri de nervuri de rigidizare

(v. fig.l1.48), astfel :

I l l» nervura de rigic1izare longitudinala, dispusa in PD ~i de care se leaga

carlinga centrala ;

@ lI nervurile de rigidizare verticale, dispuse pc portiunea anterioarazonei de racordare a etravei si de care se Jeaga varangele ;

~ nervurile de rigidizare orizontale, dispuse pe portiunea posterioara

zonei de racordare a etravei si de care se leaga elementele de osatura longi-

tudinale ale bordajelor.

Irnbinarea dintre partea superioara a etravei turnate si tablele invelisului

exterior se face prin sudura de colt. Imbinarea dintre partea inferioara a

etravci turnate si tablele invelisului exterior se face prin sudura cap 1a cap.

c) Etrava din table fasonate si sudate. Este specifica navel or de transport

c~re l~n necesita intarituri pentru gheturi. De asernenea, mai poate fi intil-mt~L 9 1 la navele prevazute cu intarituri pentru gheturi de clasa inferioara

(v. § 11.3.3.4). Descrierea structurala ce urmeaza va evidentia particularita-

tile constructive ale etravei din table fasonate si sudate, pentru cele douasituatii de utilizare amintite.

In fig.l1.49 este reprezentata etrava din table Iasonate si sudate, speci-iidunci nave fara intarituri pentru gheturi. Pot fi rernarcate urmatoarele

Fig. 11.49

Fe ling~l e Ierne:

propriu-zisa a etrav

trala ; 6 - varanga

legHur{L intre coast

curen tulpla tformei

prova; 13 - curen

principale : 74 - irr,

tii princip ale., "0

In fig. 11.50 esi

tata etrava din tatsi sudate, specific;

prevazuta cu intari

gheturi de clasa ini

disting urm{ltoarelE

componente : 1 - -tn'

'lei: 2 - brachet pe epe invelisul etravei

'lura de rigidizare 10a etravei.

Pe linga eleme

merate mai inaints

parte din structur

zisa a etravei, in

mai sint reprezentatlinga centrala : 5-

6 - chila ; 7 - brs

prova : 8 - invelisn

prova : 70 - inv~li

tura sint asociate E

Dupa cum se v

invelisul, care se co'

si raza de curburario ara , gro3imea etr

de imbinare. Deast

redusa treptat, pin

Brachetii au fc

sului etrave'i. Sint

lisul etravei (v. figIinia de incarcare (

se extind, peste in:

mai apropiate, de

N ervura de r ieastfel :

e la navele f

curbura a invelisu

fI la navele c

de la chila pinii Ia

Observatia 11.~

tudinala, brachetii

de osatura longitu

unor bracheti oriz

clemente componente: 1 - invelisul etravei : 2 - brachet orizontal : 3 - bra-

chet pe rpedicular pe invelisul etravei : 4 -- nervurii partiala de rigidizarel ongitud inala a etravei.

94

------- ".__,~~Z. _ ... .bll..



Pe llnga elernentele enumerate mai inainte, care fac parte din structur.,

propriu-zisa a etravei, in fig.11.49 mai sint reprezentate : 5 - carlinga cen-

trala : 6 - varanga ; 7 - chila ; 8 - coasta din picul pro va; 9 - guscu de

legatura intre coasta si varanga : 10~-nvelisul exterior al bordajului : 7! --

eurentul platformei din picul prova : 12 - invellsul platforrnei din picul

prova; 13 - curentul puntii

principale ;14 - invelisul pun-

t ii principale,, i 1n fig. 11.50 este reprezen-

tata etrava din table fasonatc~i sudate, specifica unei nave

prevazuta ell intarituri pentru

gheturi de clasa inferioara. Se

disting urmatoarele elemente

componentc: 1= invelisul etra-

vei; 2 - brachet perpendicular

pe invelisul etravei; 3 - ner-

vura de rigidizare longitudinala

a etravei.

Pe linga elementele enu-

merate mai inainte, care fac

parte din structura propriu-

zisa a etravei, in fig. 11.50

mai sint reprezentate: 4 - car-linga cen trala : 5 - varanga :

6 - chila ; 7 - bracheti orizontali in corespondenta stringherilor din picul

prova; 8 - invelisul exterior al bordajului; 9 - curentul platformei din picul

prova : 10 - invelisul platformei din picul prova. Aceste clemente de struc-

tura sint asociate etravei,

Dupa cum se vede din cele dona figuri, elementul de baza al etravei este

invelisul, care se contectioneaza din tabla de otel Iasonata (indoita). Grosimea

si raza de curbura a invelisului etravei variaza pe inaltime. La partea infe-

rioara, gr03imea etravei va 'fi eel putin egala cu grosime~ chilei plate in 10c1.11

de imbinare. Deasupra liniei de mcarcare de vara, grosimea etravei poate Ii

redusa trcptat, pinii la grosimea invelisului exterior la extremitati.

Brachetii au forma unor gusee si asigura rigidizarea transversals a inveli-

sului etravei. Sint dispusi orizontal (v. fig.l1.49) sau perpendicular pe 1nvc-

lisul etravei (v. fig.l1.50), la 0 distanta, unul de altul, de eel mult 1 rn sublinia de incarcare de vara 9i 1,5 m dcasupra acestci linii. De regula, brachetii

se extind, peste imbinarea etravei cu invelisul exterior, pina la coastele cele

mai apropiate, de care so sudeaza (v. fig.l1.49).

Nervura de rigidizare longitudinala a etravei, dispusa in PD, se prevedeastfel:

'a dintre cele doua

re sectiune dreptun-

)rrn~l 'de V, in 'afara

.vci (in cazul etra vei

nervuri de rigidizare

) si de care se leaga

rrtiunea anterioara

rtiunea posterioara

,d de osatura longi-

si tablele mvelisuluipartea inferioa~a a

sudura cap 1a cap.

.iavelor de transport

mai poate fi intil-de clasa inferioara

Ientia particularita-

, pentru cele doua

ate si sudate, speci-iarcate urmatoarele

/ii'

-V,/"'"

; < )"""--.. . . .~{

1

' W i 4

\ I

\ . J - :6 I 5

6

Fig. 11,50

• la navele fad intarituri pentru gheata, pc portiunea unde raza de

curbura a invelisului depaseste 200 mm;

• la navele cu intarituri pentru gheturi de clasa inferioara, pe portiunea

de la chila pina la 0,15 T deasupra liniei de incarcare de vara.

Obsemaiia 11.31. In zonele de extindere ale nervurii de rigidizare long i-

tudinala, brachetii.sint dispusi perpendicular pe invelisul ctravei. Elernentele

de osatura longitudinale ale bordajului se princ1 de etrava prin intermediul

unor bracheti orizontali, prevazuti suplimentar in aceste zone fI

: orizontal : 3 - bra-

ar\ial~l de rigiciizare

95



Asigurarea unei rmbinari solide Intre etrava si corpul navei presupune

urmatoarele masuri constructive:

• imbinarea Intre invelisul etravei si invelisul exterior a1 navei prin

sudura cap 1a cap;

• sudarea carlingii centrale direct de etrava sau de nervura de rigidizare

longitudinala (dad etrava este prevazuta ell nervura de rigidizare longitu-

dinala, la partea Inferioara] :

• sudarea invelisurilor puntilor direct de invelisul etravei sau de bra-

chetii orizont ali (dad 'exista bracl1eti orizontali, in corespondenta invelisurilorpuntilor) ; , "

G sudarea elementelor de osatura longitudinale ale bordaje1or de bra-

chetii orizontali ai etravei (sau de brachetii orizontali suplimentari, prevazutiin acest scop); .

G Il prelungirea etravei spre pupa astfel incit s a se poata suda de ea

citeva varange (aceste varange au 9 1 rolul de nervuri transversale de intarire

a etravei).

11.3.2.2. Etamboul

Etamboul are definitia 2.10 9i mdeplineste urrnatoarele functiuni:

ell sustine si protejeaza cirrna, in cazul Iovirii pupei navei de fundul

apei sau de unele obstaco1e;

• sustine elicea centrala, la navele prevazute cu un numar impar deelice; .

e preia sarcinile dinamice determinate de function area elicei si cirmei,la navigatia cu viteze mari si pe furtuna ; , ,

• preia sarcinile dinamice determinate de impactul eu blocurile de

gheata, pe timpul navigatiei in zonele eu gheturi (atunei cind se impune dega-

j area blocurilor de ghea~a ell pupa).

Estimarea sarcinilor dinamice maxime care actioneaza asupra etamboului

este dificila. Din acest motiv, in practica proiectarii, cste maicomod eel di-

mensionarea etamboului S~L se Iaca pe baza regulilor registrelor de clasificare

sau dupa prototip, excluzindu-se ca1culele de rezistenta.

Forma etamboului depinde de: forma corpului navei 1a pupa; tipul si

nurnarul propulsoarelor : forma penei cirmei : destinatia navei.

Etambourile se pot clasifica dupa diferite criterii.

Din punct de vedere constructiv, se deosebesc:

• etarnbouri masive : executate dintr-o bucata de otel turn at ; executatedin mai multe bucati separate de otel turn at r forjat sau laminat, care so im-

bin a intre ele prin sudura :

lit eta:m.bouri din table de otel sudate;

~ etambouri mixtc, 1a care unele clemente sint executate din tabla

de otel, iar altele din otel turnat, forjat sau Iaminat , imbinate , apm, prm

sudura.

Dupa tipul de pro pulsor utilizat de nava, se deosebesc:

l 1 l i etambourile navelor cu propulsor de tip elice : pentru 118_ve1ecu dice

centrala ; pentru navele fara elice centrala ;

• etambourile navelor care utilizeaza propulsoare diferite de elice (roata

cu zbaturi, vela, propulsorul eu jet, propulsorul eu aripioare etc.) si navelorrcmoreate (sint asemaniitoare en etambourile pentru navele f a r a elice cen-

trala).

96

La rmdullor, atsi deschi se.

Exista nave car

pupa are forma de sc- In continuare, :

de etambouri specif

a) Etamboul ms

ell 0 elice, dispusa c

este prezentat in fil

1 - etarriboul cirm:

cirrnei : 3 -- etamboboului elicei ; 5 -- tochiul balamalei de

a cirmei ; 9 -_ butt

Pe llnga elemet

priu-zise a etambo:

etarnboului cirrnei :

mentara intariU (\:

a tubului etambou ;

din picul pupa; 17

a peretelui picului

clemente etamboul

7---------

De reguLl, eta(v + 1· c- 1 1 51 \ 1 \1" ,. 1. o :__ , /' _I c..... J

forma dreptungbiu

In scopul U~1J·

turnate se executa (



rrele functiuni:

pei navei 'de fundul

La rindul lor, ctarribourile pentru navele C1J 0 dice centrala, pot fi: inchise

si deschise.

Exista nave care En dispun de etambou. In astfel de cazuri, extrernitatea

pupa are forma de sanie, eu 0 ridicare lenta a Iundului.

In continuare, se descriu particularitatile constructive ale citorva tipuri

de etambouri specifice navelor de transport.

a) Etamboul masiv inchis din ore! turnat. Este specific navelor prcvazuts

cn 0 elice, dispusa central, ~i en cirrna necompensatav Acest tip de etambou

estc prczcntat in fig .11.51 : ; ; i cuprinde urmatoarele elernente componente:

1 - etamboul cirmei ; 2 - nervura transversala de rigidizarea etambouluicirmei : 3 - etambcul elicei : 4 - nervura transversala de rigidizare a etam-

boului elicei ; 5 - talpa et amboului ; 6 --- calciiul etamboului cirrnei : 7--

ochiul balamalei de sustinere a cirmei : 8 - ochiurile balamalelor de ghidare

a cirmei : 9 - butucul etamboului elicei : 70 - camera de 2r;{L

Pe linga elementele enumerate mai l~ainte, care apartin ~;tructurii pro-

priu-zise a etamboului, in fig.11.51 mai sint reprezcntate: 71 - varanga

etamboului cirmei : 72 - varanga etarnboului elicei : 73 - varanga supli-

montara intarita (este prevazuta cu decupari de usurarc) : 7d - varanga

a tubului etambou; 75 - invelisul exterior al pupei : 16 -- traversa platforrnei

din picul pupa; 17 - invelisul platforrnei din picul pupa; 18 -- orizontala

a peretelui picului pupa; 19 - invelisul peretelui picului pupa .. l'll aceste

clemente etarnboul se aHa In contact direct sau se invecineaza.

pul navei presupune

xterior al navei prin

nervura de rigiclizare

de rigidizare longitu-

1 etravei sau de bra-

oondenta invelisurilor" , ,

e bordajelor de bra-

plimentari, prevazuti

~ poata suda de ea

insversale de intarire

I1n numar impar de

.xecutate din tabla

mbinatc, apoi. pnn

.area elicei si cirmei,

tul eu blocurile de

ind se impune dega-

a asupra etamboului

:e mai comod ca di-

strelor de clasificare

ei Ia pupa; tipul 91iavei.

el turnat: executate

.aminat, care se irn-

se:

rtru navele en elice

Fig. 11.51

terite de elice (roata

oare etc.) si navelorvele fa.ra elice ccn ..

De regulii, ctambourile masive au sectiunea de forma h idrodinamica

(v. fig.ll.Sl). Mai rar se intilnesc etarribourile turnate avind sectiunea de

forma drcptunghiulara.

In scopul usurarii transportului si Iucriirilor de rnontaj , etambourile

tum ate se executa din doua sau mai multe parti.

9'7



Talpa DL,.'~hO' 1,; 'C" " ..~', P'"C't'" ,1~ h QCCl---b~' 1 ·I·c.,· c.. "c rova astfel_" " CL-~.J..c, ':;~.,:.LJ_u_U__Ll.1LI~ ~G j_;1',-,;u.l~15) ~? v] UL .r c, ,~'La11 our C h ...~l ; : ' p . l ~ypl_V V » ; _ (. ' tre

inert nervurile sale Set se priridii de eel putrn: 0 varanga, daca L < 00 m :

doua varange, daca 80 < L ~ LW m; trei varange, dadl L> 120 rn. Deasu-

pra "boltei pupei, e~camb::ul cirmci 5C prelun~e$t~ pe ? c1is~ant8" care s a -i per-mita prinderea eficienta de varanga ctarnboului cirmei. De asemenea, Ia

navele en L > 80 m ~j Ia navele cu pupa de tip crucisator, etamboul elieei

se prelungeste, 1[1sus, en 0 inaltim.e suiicienta. care sa-i permita prindereal

de varanga etamboului elicei.

'lranga etamboului cl CJJJ_ci(elicei), precum si varangele supliment are

~h~.t~t:~jteFu ~rosime.a eli 3 .,"~)~~lnl m~i "El.are de,clt varang~le obi1n~ite din

Pled pupa S1 se extind, pe inaltime, pma la nuntea cea mar apropiata.

, Ckhiurilc balarnalelor de: sustinere si ghiclc{rc ale cirmei se pot tuma dintr-o

sinsura bucata eu etamboul sau se executa separat apoi , se sudeaza de acesta.

"Tablele invelisului exterior se imbina eli etamboul prin sudara.

b) Etamboul rnasiv din turnat (etamboul cirrnei) , Este specific

navelor prev.izute en numir par de elice, respectiv ria-velar remorcate De

asemenea. poate f i Intilnit si la navele care utilizeazii propulsoare diferite

de elice. 1 n - fig .11.52 este reprezentat acest tip de etarnb~u ):;1 d O U Z l variante,

si anu.1TIC:pentru sustinerea uriei cirme nccom pensate (v. fi.g.l1.S2j

a) si pentrusustineroa unci clrme eompem;ase (v. fig.1L5Z, b ) . Se clisting urrnatoarele

clemente componentc: 1 - etamboul cirrnei : 2 --.- talpa etarnboului : 3--

calciiul etamboului ; Lj -- ochiul balamalei de sustinere a cirmei (v. fig.l1.52, a )sau reazcmul inferior al cirmei ('v. fig. II_52) b ) ; 5 - ochiurile balarnalelor

de ghidare ale cirmei (v. Jig. 11.52, a) sau reazernul superior al cirmei (v . f ig .

11.52) b ) . Pe ling:~\,aceste elernonte, ce apartin structurii propriu-zise a etarn-

a) b)Fig. 11,52

boului, in fig.l1.52 mai slut reprezentatc: 6 - varanga etamboului elicei ; 7 -

invelisul bordajului : 8 - nervura de legatura intre ctambou si invelisul pupei

Forma sectiunii etarnboului simplu din otel turnat poate s a fie hidro-

dinamica san dreptunghiulara. Talpa se extinde spre prova astfel incit s a seprinda de eel putin dona varanae Dimensiunile sectiunii sint mai mici en

cca 15%, fa~a d~ dimensiunile ~naloage ale etamb~ului navelor ell numarimpar de dice,

- Grosimea varangei et amboului cinnei este ell eel putin 2 mrn rnai mare,

decit grosimea varangelor obisnuite din picul pupa.

98

Priuderea etarr

solidata prin interrr

c) Etamboul d{de transport actual:se disting urrnatoa7 - invelisul etam

de rigidizare perpe

a invelisului etarn

de rigidizare a talj

Pe llng~l elerncpropriu-zisa a etarrde capiit : 9 --- yare

' 1 . 1 platformei din pil

tubul etambou; 1,1

superior a1 cirrnei. \

5e invecineaza:

Dupa cum se

table fascnate avin:

/

7

dizat prin intermed

pendiculare pc P D)

boului si cele ale in

Gr~)simea table

sudat este mai mal

de mijloc a navci.

Uncle clemente

zemul inferior al cir:

deaza la structura



icc. s pr c p rG \l2 ..} as tiel

l,[;a, clad. L < 30 rn :f ) _ - L > 120 m. Dca~;u~

istant.i, care sii-i per-.ei .. De asemenea, la

:ator, etarnboul elicei

-i permita prindereal

rangele suplimeritare

:mgele obisnuite dinmai apropiatg ,

ise pot tuna dintr-o

, se sudcaza de acosta.1 nrin sudara.

cirmet), I~ste specific

velor remorcate. Depropulsoare difcrite

IO U in doua variante,

fig. 11.52, a) 9i pentrudisting urrnatoarele

a etambonlni : .3-.irmei (v ·f·0.11 'c:) \/- l Y db.lL.J~, a}

.chiurile balarnalelor

ior al cirrnei (- v .fig.

propriu-zise a etam-

2 .

o j

irnboului elicei : 7 -

JOU 9i invelisul pupei

poate s a fie hidro-va astfel inch s a se

.i sint mai rnici cu

navelor ell numar

in 2 mm rnai mare,

Prinderea etamboului de inveiisul navei se face pnn sudura ~i este (on-solidata prin intcrmcdiul nervurilor'de legatura.

c) Etambonl deschis din table sudate, Este utilizat la major itatea navelor

de transport actuale, prevazute cu 0 dice ji cirma compensata, Din fig,11.53se disting urrnatoarele elemente componentc ale acestui tip de etambou :1 - invelisul etamboului; 2 - nervura de rigidizare in PD; 3 - ne1'VIU~l

de rigidizare perpendiculara pe P D; d - brachet transversal de rigidiza1'e

a invelisului ctam boului : 5 - talpa etam boului ; 6 - brachet transversal

de 1'igidiz3re a taipei etamboului ; 7 -_., calciiul etarnboului.

Pe l ing{L elemcntele enumerate mai inainte, care fac parte din structura

propriu-zisa a etam boului, in {ig.l1.53 mai sint reprezentatc: 8 - varangade capat : 9 .~ Ilarang{l int~lrito; 10 - varang.i din picul pupa; 11 - curent

0 1 1 platforrnei din picul pupa; 12 - invelisul platforrnei din picul pupa; 13-

tubul etambou : 14 ~~ peretele picului pupa; 15 - chila navei : 16 - axul

superior al cirmei. Cu aceste clemente etarnboul :3C '-lila in contact direct sause invecineaza.

Dupa cum se vede din fig.l 1..53, invelisul etamboului este format din

table fasonate avind razele de curbura variabile pe In:Utime. Acesta este ngi-

A- f\

99



Referitor la forma etamboului S 1 la spatiile admisibile in dreptul elicei,se he urmatoarelo precizari : '

Ii!! Ia navele prevazute en nurnar irripar de dice, formele geametrice

ale etamboului corespondent elicei centrale se aleg astfel incit, s a fie asiguratespatiile indicate in fig. 11.54 si t abelul 11.11;

Tabel ul 11.11. ValoriJe rnirihne ale spatiilol" dintre etamhDU,

ell' rna si elice

Valoarca minima a spati uluirnr. ng. 11.5~)

O,lOD

Ii (),2JD

__ I~~ -------i

_ _ _ _ _ _ c I O _'1_8~ ,_

d I O,OW-------- ..-----~~ --_.,_._-------------

I 0,2..,0,25

D cste diarnet.rul clicei in m

Fig. 11.54

~ la navele prevazute en dona san mai multe dice, pentru elicele Ia-

terale se asigura distanta minima, dintre virful palei ,? i corp, de 0,25 D,unde D este diametrul elicei in m.

11.3.3. CONSTH:uqIA INTAHTTURILDR SPEOAU<: ALE NAVEl

La navigatia pC:mare agitat~l san in regiunile cu gheturi, apar~ sarcirn

dinarnice deoscbite, care solicita suplirnentar structura corpului navel. In acest

context, anumite zone ale corpului, rnai putcrnic supuse solicitarilor dinamice

amintite, impun Iuarea unor masnri spcciale de intarire a structurii de rczistenta.

In continuarc, se vor descrie intariturile speciale ce se prevad 1a constructiacornului navei ' ,1 J. . V~_,

11.3.3.1. lntaritudle speciale din zona extremitatii prova

Sarcinile dinamice suplimentare ce apaT in zona extremitatii prova so

datoresc, in special, actiunii valurilor. in scopul asizurarii rezistentei Ia

actiunea acestor sarcini, 'slnt prev.izute intarituri speciale ale structurii. care

se extind, de 1 2 0 perperidiculara prova spre pupa, pe 0 distanta egala en

O,lSL, pentru bordaje 91 O,2SL, pentru fund. De regula, aceste intarituri

cupririd dona portiuni distincte. ~i anumc :

§l nortiunea picului pro va :

@ lX)l'tiu.nea din pupa picului prava.

a) Portiunea picului prova. Se extinde de Ia etrava pina la peretelepicului

prova :;;1este InUrita dupa cum urmeaza :® coastele au modnlnl de rezistenta mai mare decit cele din zona cen-

trala ~i sine dispuse Ia eel mult 600 mm, una fata de alta;

100

@

marc de~~lt a celor

' i T ? III Contim:c:~;te ~\ 0 C~

c;.~Tli!lgjj) r!T(7'-~~.,!In~~

"~ cJ."I'~'·l-'wI . '~ l - . - ( L 6\~\..... '

~ In. zon a in. ,

superroare are var:

Inetral, piintr-r;n ~

~ eel put in°TC;-~ se '1-)rp"";;;l + 1 ' :{ - ~ - ~ - ~ ' . ' J : ,J.. ~ • C __ ..._~

valcn El, dispusc 11

in8Jtirne; la 2, 111;

~ traversolc

didragrna de HIli

o la fieca re r

formati (Jjl~, inirni~ daca prov8

fel : in plan orizon

2 - In una £at~~ de :

paseste perperidicu

in continuarca carl

ell mai nu tin de i

~ platformcle

a stringherilor Ili

coasta :

ffp peretele de

ficcarc interval de,

® ill cazulin

de csatuexamin.iri a regist

Uncle dintre If

mai inaintc, path (



O,WD

® varangclo sint mai inalte ~i au grOSJDJea inimilor ell cca 1 rnm rnai

mare dccit a color din zona centrala:

~ in contirruarea carlingii centrale din zona magaziilor de ITl2rfur : i

estc prevazuta 0 c8J.linga intreruntji la varanze (2Tosilnea si Inaltimea 2TIlll111

carlinsii precum si O"lcyi']] t>: si l'''tilrC'l l)latba'\ri~'i VOl' Ii' 3cell"a"'i ca si 'Ole'...,<..,-. b-' .~... -....... " t)~·~J·l _~(i Y . . . . ...., ...J..~... . . . l . ~ ~ . . . . , _ , - . ' " \ _ . i v _ u_

varange1or) ;

~ in zona in care nu se poate menta carlinga centrala, ulatbandele

snperioare ale varangclor 'lor trebui S{L fie sudate intre ele, in planul dia-

llJetral, printr-nn cornier sau un alt tip de profil :- J L A v 1 i ' ,v ,. l' ,., ., '" 1

@ cei puun. plna 2 pUl.1"ca si uata Qcasupra nmei ue mcarcare Cie

vara se previid tra verse nepuntite sal], alte constructii, C1J rezistenta echi-valenta, dispusc intre ele :pe lungime, 1a dona. intervale de coasta , iar pe

il1altime, la 2 m;

, @ traversele ncpuntite se imbina cu coastele corespunzatoare ~i cudiafragma de ruliu ~dil.1 P D ;

® la fiecare rind de traverse nepuritite, se prevarl stringlleri de borda],

formati din inimi de tabla ;

e dac.i prova este prevazuta en bulb, atunci acesta se rigidizeaza ast-

fel : 'in plan orizont al , prin interrnediul unor nlatforme disnuse Ia eel mult7 m '''-,~ {"'·X '1e alt a ~,,:~,- PD rrrint.r-un DP'l'e'te a le ruliu " ( e l A ' I - d bulbul d '.~Ll.L u..lld. L cilc1.. \_. .., (.1. ...d. J..Ll r ,r_)_..._ll1.Ll 1 l '--' _\_. .~l.l.~ . 1 u. Ie.

pa~e~te perperidiculara 'prova en mai mult d e O,03L) sau printr-o carlinga,

in continuarea carlirwii central: (cind bulbul denaseste perperidiculara Ill'O'V"..... !J __ ~C ~. -~C .. _ ' ··C- ;l ." - '~~ L !.-._v ' . __ . ....... 1 . .. .. . ' L. . ._tj(,_,}, .J l' _1 _ l' J..~_ _ 0-

ell mai putin de 0 ,03L) ;

~ platformele de rigidizare orizontala ale bulbului au gosimea egala

ell a stringherilor de borrlaj ~;i S1.Et sustinute de traverse, dispuse la fiecarecoasta :

, @l ,peretele ?e ruliu~ al bulbului este intarit prin montanti, dispusi La

fiocarc interval de coasta :

ile in dreptul elicci,

formele geometrice

incit, S[l fie asigurate

spatHlor dirrtre e tarnhou,

.e

rca m inirua a spatiului

fn

O,21D

(),18D

0,(11)

O,2"JJ,25

____,----

e, pentru elicele la-

;i corp, de 0,25 D,

prova

V E X

.ieturi, apar sarcm i

pului navei. In acestsolicitarilor dinamice

ucturii de rezistenta.

)rcviid Ia constructia

ctrernitatii nrova se

urarii rdzisfentei 1a

: ale structurii, care

) distantii egala cu

la , aceste intarituriFig. 11.55

1{L La perctele picului

Q 3 in

sistemului

examinari

cazul in care, p;mtru picul prova, apare ca rationals

de csatura longitudinalii, acest sistern poate fi admis in

a registrului de clasificare.

adoptare2~urma l111e1

t cele din zona cen-

alta;

Uncle dintre masurile de intarire ale struct urii de rezistenta, meritionate

mai inaintc, pot fi evidentiate din fig, 11.55, un de sint reprezeritate sectiunilc,

101



transversaia ~i orizontala, prin picul prova. Notatiilc din figura au urrna-

toarea semnificatie : 1 - carlil.1ga centrala intercostala : 2 _- varanga : 3-

coasta : 4 - guseu d o e gurn;]_.: 5 - stringhcr de bordaj : 6 - guseu de Ie-

g8JlIra intre coasta si stingherul de bordaj : 7 - diafragrna de ruliu (esteprevazuta eli decupari de 1~}L1Tarc) (v. definitia 11.39); 8 - traversa ne-

puntita : 9 - bratol de leg{ituT~\ intrc traversa nepuntitii si coasta : 70-

trav;rsa l21atformciy dir~ picul pr?va; 17, - . bratol de !eg{~tura. dintre t1'avc1'~aplattormei 51 coasta: i 2 .._-invelisul extenor : 13 -_ invelisul 1) 1atformei elm~,)_iculnrova. ~ ~ ~_ l

Defin'if ia 17.39. Diafr agrna de ruliu este 0 tabla dispusa in PD al tancului

de asieta din picul prova, cu rolul de 2. micsora influenta negativ8. a suprafeteiIibere a lichidului asupra stabilitiitii transversale ~

b) Portiunea din nuna nicului nrova. Se extinde de Ia ueretele picului1 J ! : " Y k' )i _l._

prova pln~i la sectiunea situata, fatzi de perpcndiculara prova, la 0,1 S L pentrubordaie ~i 025 r .nentru fund .6 , i,'e""+~lD'J~linnp este l'l'C2)!';+<l dvox ~11m ur-

. -«, > - : J , " " ' 9~ ; ~ 1 .~l.~ __ . _ .. .L~ • _ . . - .-l.... .JL-( 1\__~'l. ....... ~ t:: ~ - __ 1.1..-_ '"XLi L_ ~ 1.

med.Z" .e coastele din IY1(lgazii (din calc 91 interpuntile inferioare) au rnodulul

de rezistenta eL l 20% rnai mare decit coastelc din zona centrala , la aceeasideschidere, si sint dispuse irrtre ele la 700 mrn ~

® in corespondenta stingherilor de borda] din picul prova, se prevadstrinzeri de borda] intercostali, formati din i n : 1 1 1 1 i de ta-bla cu platbande su-

da te _"e 11 1uchiile li bere ; ,

@ inaltimca inirnii stingherilor, mentionati mai inainte, este egala ellinaltirnea inimii coastelor en care se incruciseaza :

@ Ia peretel.e picului p1'ova, stingherii se prind en gusee avind lungimea

eel putin egala ell dona distante intercostale, iar latirnea egala eli cea a strin-

gherilor din picul prova;

,~ liHimea portiunii plate 3. Iundului este eel putin egala en latimea a

douii file de tabla a:::liaeer:te chile! plate, dispnse de 0 parte 9i de alt~ a pla-

nului diametral_la na:v~le ,:u L ~ 120 m ~i trei file, l~ l~av~le cu L > 120m.:

@ varangele en mrma se dispun la Iiecare coasta, Insistemul de osatura

transversal si la eel rnult dona coaste. in sisterriul de osatura longitudinal;

@ distanta dintre suportii Iaterali nu dcpaseste 2,2 In;

, J ' 1 . d v • • .' VL ] L " _,

® in ..cazui sl~temu u~ e os~tL1~~ tr~nsvcrsalJ Ia J~lma;atea ~11slaTl~eld1!1-tre suportii laterali se prevad sermcartmgr, sudate numai de fund ~l de varange;

(\ ® marginile Iibere ale semicarlingi-

lor rnentionate mai inainte slut flan-

sate c'--I' intarite cu ,.)Ia'·b~ncl.a.1 L-.f ;::.dl __ . I . .. .c. .... - L.,. . ~_ _ - L~ d "- _'.... )

< ! l ' J grosimile tablelor care forrneaza

osatura si 111veli5111furidului sint mai

mari dedt cele al~ zonei centrale a navei.M~lsurile de intarite ale structurii

de rezistenta a bordajului, mentionate

mai mainte. slut aratate in fig.' 11.56,uncle s-au facut notatiile : 1 - peretele

picului prova ; 2 - coasta din pieul

prova; 3 - coasta din pupa picului

prova; 4 ·-stringher de borda] din piculprova : 5 - gusell de legatura intre

coasta si stringherul de borda] din picul prova : 6 - stringher de borda] dinpupa picului prova; 7 - guseu de prindere a stringhemlui de borda] 1a pereteie

picului plOva; 8 - travers a ncpuntita in picul prova; 9 -_ invelisul exterior.

11.3.3.2. Intiri.tm

Sarcinile dinamic:

determinate, in princi

arnnca te asnpravcolpl

pupe: este supusa uno]GCa. acest or sarcini, se

StmctuTa picului

toarclc ,part~cll}arit~1.ti

~~ ~ll FICU~, pUJ.let@ la TIa "elC C1J 0 :

°1)011 en eel putin 0,8

® la navalc en

platforrria situaia (Ie

@ dis+anta, pc '\

2,5 m;'. @ la navele en (

~ator sau distmull 2 m.

Structura boltei

@ ) distanta dintr

750 mm;@ l dad deschide

modulul lor de rczistclID la navele cu

supcrioara a varangel,

se orevad coaste int~u

.r, @ l in PD 5e disj

~ grosimca yare

din zona centralii a

11.3,3.3. Intaritu

Fig. 11,56

Solieit5.rile suplir

mentelor masini si e5Jtiala sau tot~la. ~ un:

concentrate; prczcil~~

masinilor : vibratiile 1. '!ntariturile spcci

tite mai inainte, 'lor

a) ~ntaritUl'i spec

legate c 1 ( ~ tipul constr

Structura simph

ill) in corripartim

e inaltimca iuii

montaj ale rnasinilor('!l intrc lonjcior

gc10r este eel putin 6

@ grosimea inintul masinii este epal~

, D

G grosimca inirrlingilor latcralc, dingrosimea elementelor

] 0 2

lit :u a



.lin f i g - U T J _ au urma-

2- varanga : 3-

: 5 - guseu de 1 0 2 -

agma de ruliu

) ,: 8 - travers'i ne-

it" ~i coasta ](1_: t.r.t. ~_.,:-- _ ,_(_~_<.-t-, J

·lhua dintre traversa

slisul platforrnei din

. s a In PD al tancului

.egativa a suprafetei

~ la peretele nicului'ov: Lla 0 1'''! J.")C",Tr1'

• ct.) . r . . . , . . . .J~ t ' J .1 .. . .. .. . : . . . 1 .

:arit:i dupa cum ur-

erioare) au rnodulul

centrala, la acecasi

ul prova, se prevad

bla en platbande su-

.ainte J este egala ell

.usee avind lungimea

egala cu ce,t a strin-

1O " ala " c u latimea ".c.. II " ,~U'r- -- ' V '- '. v

rete ~l de alta a pla.-

.vale en L > 120m;

1 sisternul de osatura

.saturii longitudinal ;

m:

,zitatea distantei

~fund si de va-rangc;

bere ale semicarlingi-

ri inainte sint flan-

C1J~ platbande :.blelor care formeaza

1 Iundului sint mai.onei centrale a no.'lei.

intarite ale structurii

.rdajului, mentionate

iratate In f ig . 11.56,

.tatiile: 1 - pereteJ.e

- coasta din picul

a din pupa picului

er de bordaj din pieul

[ de legaturii. intre

ngher de borda] dinde borda] la peretele

- invelisul exterior.

11.3.3.2. pupapeciale din zona

"1 Sa:-cil;.ile ~OJnC1.~Tti~e SUp~ilTi_e}J.t~lre ce al;ar."in zona _ pUl?a sintdeterminate, In principal, ce : actiunca vaiuruor si actiunea rnaselor GC

aruncate aSllpra corpului de palele elicelor in miscare. Totcdata, structura

pupei este supusa Ul10r vibratii locale. Intariturile speciale, impusc de actin-

n ea acestor sarcini, se aplic.i la structura picului Fupa 91 bolteiStructura picului pupa este intiirita asernanator picului pro~:la) en nrrna-

toarele particularitati :~t., in r~lr-lll1 1-·""1'[,.)'""'}'1 se admit varanse flansate....... ~'''' 1~""'_' ': _)-r·Q .t,!.... ._. .._,,~--~~-.- ~'-",,~A:Dv _l.C. .< ._ ,\1 ;; ., . \ .-1

® 18..naveic ClI, 0 smgura euce, Ina.Lt1111ca va dep~\~?jtubul et am-

bon eli eel putin 0,8 m;

~ la navale cu L : : = : > 200 111, varangele se extind, pe inalrimc, pinii 10..

pJatfor~~ situatii deasuprc!" tuD.ului ctambou :® distanta, pc vcrticala, dintre traversele nepuntite este de eel mult

\ t I D Ia navele en doua sau rnai multo clice, en pupa H I fO rIT 1A de erne i-; i _!" _ '0-:-;1-"'1.':'. 1;"'+' + .- rii - 1 - ' - r+·~ a'L, : J.,.~ " '. ~ .~ .. . . - - J _ x " '_ '- " ~ l'-"~rl' I ri 'Isato r san 0t)''-,/.. ...J..·._u.:l, cnstunta cuntre .JLIlnb11L..;_JJ .l11L'.OUL(.1Ld yL l-_AJ.\.u;:t]} esre ,JC ce o

mult 2 m.Structura boltei pupei este 1nt~lri t2L dupa cum urrneaza :

! f 1 1 distanta dintre ccastele simple S2_11 cele radiale est e de eel rnult

750 mm;

\li! da d deschiderea coastelor boltei pupei nu clepa~e?te 2,5 In atunci

modulul lor de rezistenta este identic cn eel al coastelor din picul pupa;

~ la navele en pupa de tip crucisator, avirid dist ant a de 18. marginea

superioarti a varangelor pln2i la puntea cea mai apropiata mai marc de 2,5 m,

se prevad coaste intarite ~i stringheri;. ® in P D se dispune 0 carIing{L avind aceea~i lnaltime ca ~i varangele :

6: grosimca,~varaDgelo: si a carlingii este cgalrl cugrosimea varangelordin zona centraia a navei.

11.3.3.3. Intariturile speciale din zona compartimentelor masini ~i caiuarr

Solicitarile supliment are ale structurii de rczistenta din. zona comparti-

mentelor masini ]1dldari se datoreaza urrnatoarclor cauze : intrerupcrea par-

tiala san totalii a unor punti intermcdiare : prezenta unor forte de grcutate

concentrate; prel-Cilla Iortelor de incr+ic generate de organele mobile ale

rriasinilor : vibratiilc locale intretinutc de masinile de propulsie., Intaritmi.le spcciale, impuse de: existent a ~olicit{lrilor suplimentare amin-

tite mai inainte, vor fi prezentatc in cont inuare.a) Xlltaritu.r i speciale Ia structura fundului, Prezinta uncle parti cular ia i; i

legate de tipul constructiv si sistemul de csatura ale: planseelor utilizate.

Structura sirriplului fund este inElrita astfel :

~ in compartirnentul masini, nu se admit varange flansate :

e inaltirnca inimii varangdor se mareste corcspunzator cerintclcr de• •• .... _ t I

montaj ale rnasi nilor pnnClpalc;

@ intre lonjeroanele postamentelor masinilor, inaltimca 1l11lTIll V8TJ.11-

gelor este eel putin 65°!) din. cea necesara in PD;

@ grosimea inirnii varangelor si 3. carlingilor latcrale din cornpar tirnen-

tul masinii este eganl eu !,;rosimea inirnii carllnr;ii centrale;

. . 1 \ l I ' grosirnecdnimilor ~iplatbaridclor varang'clor, carlingii centrale ~i car-

1111gllorlateralc, din compartimentul caldari, este mai mare ell 2 111m decitgrosimea elerncntelor similare din zona ccntrala a navei.

103



Structura tundului en dublu fund este intarit.i (11m3. cum urmeaza :

;) in compartimentul masini, S8 previid varange ~u inima la fiecarecoasta, pentru sistemul de osatur.i transversal si cel putin din dona in dona

coaste, pentru sistemul de osatura longitudinal:

~ sub postamentele rnasinii principale ~i caldiirilor. S8 dispun varange

cu inima in coresnondenta fiecarei coaste ;

.~ lonj eroane'le postamentelor pentru masini, mecanisme, ciildari si

lag~Lrr; de irnpingere sc dispun astfel incit s~)_aiba in planul Ior cite un suport

lateral (de regulCl, un Ionjeron este dispus in planul suportului lateral normal,

iar celalalt in nlanul unui suport lateral suplimeritar, introdus special in acestSCOT)) ." .

1,,

< ' i l l dadi. suportii laterali obisnuiti nu pot iiIn corespondent a lonjeroa-

nelor postamcntului. 5C vor prevcdca suporti sau semisuporti laterali supli-

mentari ;

~ zrosimca inimilor Iongitudinalelor, distantierilor si brachctilor se~,U v '--~ 'f" 1 • J v •

mareste c1.1·2rnm fata de cea a elementelor sirnilare elm zona centrala a navel;

~ grosirnea plafonului dnblului fund se mareste, rata de zona centrala,

eu 2 mm in comoartimentul masini si en 4 rnm in compartirnentul c{11dari .

'0) 1ntarihu·t speciale la str~tctu~'a bordajelor ?1 puntilor. Se materiali-

zeaza prin urmiitoarele masuri constructive:

4 i I i ; ' Ia distante de eel rnult cinci intervale intercostale, se prevad coaste

intarite (La dispunerea coastelor intarite, se va tine cont de Iaptul Cd trebuie

S{l existe cite una din ele la fiecare capat al masinii principale sau caldarii},

neintrerupte, avind: lnaltimea inimii eel putin egala cu 10% din deschidere :

grosimea inirnii eel pu\in 1% din iniiltimea accsteia, plus 3,5 rnm : grosimea

platbandei cu 2 mm mai mare dedi grosimea inimii : li'itimea plafbandei

egala en 10 ... 14 grosimi ale acesteia :

~ coastele simple se dimensioncaza in mod obisnuit, fadndu~se abstractie

de existenta coastelor intarite :

<~ se prevad stringheri de borda] dispusi astfel incit distanta dintre ei,masurata pc verticala, sa nu depaseasca 2,5 m;

@ stringherii de borda] mentioriati maiinainte au: inaltimea inirnii egala

cu inaltimea inirnii coastei mtarite : grosi mea inimii cu 1mrn mai mica dedi

grosimea inirnii coastei intarite : suprafata sectiunii platbandei egala eu jurna-

tate din sectiunea platbaridei coastei intarite :

Il in corespondent a coastelor intarite, se prcvad traverse 'intiirite :

@ daca in zona compartimentelor de rnasini si caldari exists deschideri

mari in punte, so introduc traverse de legaturi si pontili suplirnentari,

Registml Na

gheturi sparte, (

11.3) ell unul din

cum urrneazii

\ ' i i i semnnl f,

torului de ghea p~ semnul ("

torului de gheaFlditii de inghet si:

, ~ sernnul {torului de gheatiimghetului (spre

~ semnul q

torului de gheat

si in alte regiun:@ i sernnul (

torului de gheaFtidn coriditii d

Am plasareaturi sparte 50 d

Ex reprezinta Iur

O bseruai ia 1se extind pe teat

de Ia prova spre

T abelul 11.12 . Para

Paramet ru

I pent ru Ex '"

pcritru Ex:;

pentrv L>

11.3.3.1. Kn.tariturile speciale pentru navele care naviga prin ghe~tH'isparte

In mod. obisnuit, se intilnesc dona categorii de nave ce navigii prin regiu-

nile eu gheturi, si anume:

II spargatoa~ele de gheata;

@ navele de transport care naviga in urma spargatoarelor de gheata.

La navele mentionate mai l:nainte, registrele de clasificare prevad irita-

rituri speciale, pentru zonele corpului care sint supuse sarcinilor dinamice

suplimentare determinate de impactul cu blocurile de gheata. Totodata,

registrele de clasificare acorda , navelor ce naviga prin gheturi, diferite sim-boluri, semnificind extinderea si robust etea intjiriturilor speciale aplicate.

104

constructia navei

Documents