Download - Auxiliare Electromecanic
Elemente de conceptie a produsului
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI
TEHNIC
UNITATEA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR
PHARE TVET RO 0108 . 01
ŞI
PHARE TVET RO 0108 . 03
MATERIALE DE ÎNVĂŢARE
pentru
ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII
NIVELUL 1- CLASA a IX a
Domeniul : ELECTROMECANICĂ
Aria curriculară TEHNOLOGII
Cultura de specialitate
Reprezentarea grafica a produselor
2004
AUTORI:
VOINESCU BONICA profesor grad didactic I-Grup Şcolar „Traian „-Galaţi
ANASTASIU NICOLETA profesor grad didactic I-Grup Şcolar „Radu Negru”-Galaţi
MAIDANIUC JANETA
STELUŢA profesor grad didactic I- Grupul Şcolar” Laţcu Vodă” Siret
POPOVICI CORINA profesor,grad didactic. I- Colegiul Tehnic”M. Corvin” Hunedoara
MELANIA FILIP profesor gradul didactic I Colegiul Tehnic “M Cristea” Brasov
Asistenţă U I P PHARE TVET RO 0108.01:
DORIN ROŞU – Doctor-inginer, inspector de specialitate - CENTRUL NAŢIONAL PENTRU
DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
DOMENIUL ELECTROMECANIC-NIVELUL 1 – GHIDUL ELEVULUI 2
Reprezentarea grafica a produselor
REPREZENTAREA GRAFICĂ A PRODUSELOR
DOMENIUL ELECTROMECANIC-NIVELUL 1 – GHIDUL ELEVULUI 3
C.P.N.Nivelul
I
Calificări în domeniul electromecanic
lucrător operator în energetică
lucrător în electromecanică
lucrător feroviar
GHIDUL ELEVULUI
Reprezentarea grafica a produselor
CUPRINS
INTRODUCERE
Competenţa nr. 1..........................................................................................................8
Identifică tipuri de materiale
Clasificarea materialelor electrotehnice
Enumerarea propietăţilor materialelor electrotehnice
Descrierea propietăţilor materialelor electrotehnice
Competenţa nr. 2.........................................................................................................12
Selectează materialele şi aliajele în fincţie de utilizări
Precizarea caracteristicilor materialelor utilizate
Descrierea aliajelor utilizate în domeniul electric
Competenţa 3.............................................................................................................14
Utilizează simboluri specifice
Recunoaşterea elementelor utilizate ăn reprezentări grafice
Reprezentarea elementelor simple
Competenţa 4.............................................................................................................16
Reprezintă construcţii geometrice simple
Alegerea instrumentelor adecvate construcţiilor geometrice
Trasarea construcţiilor simple în plan
Competenţa 5............................................................................................................16
Realizează reprezentări simple ale produselor
Reprezentarea corpurilor în sisteme de proiecţie
Reprezentarea corpurilor în vedere şi secţiune
Întocmirea desenului la scaraă
DOMENIUL ELECTROMECANIC-NIVELUL 1 – GHIDUL ELEVULUI 4
Reprezentarea grafica a produselor
Cotarea desenelor conform standardelor
Reprezentarea schemelor electrice
INTRODUCERE
Acest ghid vă va ajuta să urmaţi toate studiile necesare pentru Calificarea Profesională Naţională (CPN) Nivelul 1 în Domeniul electromecanic într-un ritm favorabil dumneavoastră.Vi se va cere să obţineţi informaţii din sursele bibliografice de referinţă şi să îndepliniţi anumite activităţi la intervale regulate. Toate activităţile îndeplinite cu succes pot fi folosite drept dovezi suplimentare pentru portofoliul dumneavoastră de calificări profesionale naţionale. Pentru a beneficia în întregime de această abordare flexibilă a procesului de învăţare vă sfătuim să consultaţi cât de multe materiale de referinţă posibile şi să elaboraţi o lucrare cuprinzătoare pentru evaluarea formală.
TENŢIE
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
Următoarea listă de referinţe bibliografice vă va fi folositoare la îndeplinirea exerciţiilor din cadrul unităţii de competenţă, dar se doreşte a fi doar un ghid. Ar trebui să aveţi acces la o sală de studiu şi la o bibliotecă care să vă pună la dispoziţie majoritatea informaţiilor necesare pentru a absolvi această unitate de
Manuale Agenda electricianului Scheme electrice Scheme cinematiceReferinte bibliografice:
Desen tehnic de specialitate–Gh.Husein –Editura Didactica si Pedagogica –Bucuresti 1993Culegere de standarde seria UCULTURA DE SPECIALITATE –scoli profesionale an I ,Editura SIGMA 2000 Daniela Burdusel,Mihaela Ionescu,MariaTanasescuDragoş Cosma, Tatiana Bălaşoiu, Doiniţa Bălă şoiu “Manual pentru discipline tehnice” ;coala professionala Anul I- AUGUST 2000 Ed. ECOPRINT
DOMENIUL ELECTROMECANIC-NIVELUL 1 – GHIDUL ELEVULUI 5Tabelul următor detaliază exerciţiile incluse în UNITATEA DE COMPETENTA 13.19. Acest tabel vă va fi folositor în momentul încheierii exerciţiilor şi în procesul de colectare a dovezilor pentru portofoliul dumneavoastră.
1. vă rugăm să citiţi cu foarte multă atenţie atât ghidul cât şi materialele de referinţă înainte de a completa secţiunile
2. consultaţi-vă cu profesorul dumneavoasatră la fiecare etapă, dacă consideraţi necesar3. profesorul va analiza progresul dumenavoastră înainte de a trece la următoarea unitate de
competenţă
Reprezentarea grafica a produselor
Dupa parcurgerea acestei unitati,veti fi capabili sa:o Definiti si clasificati materialele si aliajele metaliceo Identificati proprietatile metalelor si aliajeloro Cititi aliajele feroase si neferoase dupa simbolurile loro Recunoasteti diferite materiale metalice si nemetalice dupa proprietatile loro Alegeti materiale metalice si nemetalice in functie de destinatia fiecaruia, şi solicitarile la care
vor fi supuse organele de maşini realizate din aceste materialeo Să recunoaţe-ţi elementele utilizate în reprezentări simpleo Să reprezentaţi construcţii geometrice simple, alegând instrumente adecvateo Să realizaţi reprezentări simple ale corpurilor în sisteme de proiecţie o Să întocmiţi desenul la scarăo Să cotaţi desenele realizate Recunoaşteti simbolurile folosite in desenul
tehnico Completati si sa cititi indicatorul desenelor tehniceo Va insuşiti regulile de reprezentare şi cotare a desenelor tehniceo Reprezentati în proiecţie ortogonală, în vedere sau în secţiune, unele corpuri geometrice
simpleRecunoaşteti reprezentările specifice şi convenţionale
o Cititi cotele şi prescripţiile tehnologice înscrise în desene tehniceo Reprezentati si sa cotati fileteo Reprezentati schiţe după model
o Reprezentati desene la scara
o Cititi schiţe sau desene de execuţie
Aliaje metalice substanţe rezultate din contopirea imtimă a aliajelor aflate în stare solidăConductibilitate electrica Propietatea metalelor de a conduce curentul electricConductibilitate termica Propietatea metalelor de a transmite căldurăCoroziune Acţiunea distructivă, chimică sau electrochimică pe care o serie de
agenţi chimici o exercită asupra corpurilorDilatare termica Modificarea dimensiunii metalelor şi aliajelor cînd sunt încălzite
DOMENIUL ELECTROMECANIC-NIVELUL 1 – GHIDUL ELEVULUI 6
GLOSAR DE TERMENI
Reprezentarea grafica a produselor
Ductibilitate Propietatea metalelor şi aliajelor de a fi trase(trefilate) in fire subţiriDuritate Propietatea mecanică a metalelor şi aliajelor de a se opune patrunderii în
masa lor a altor corpuri solide care tind să le deformeze suprafaţaElasticitate Propietatea corpurilor de a-şi schimba forma sub acţiunea unor forţe
exterioare relativ mici şi de a reveni la forma iniţială de îndată ce forţele exterioare nu mai acţionează
Fonte Aliaje Fe +C , ce conţin intre 2,11-6,67%CForjabilitate Propietatea tehnologică a metalelor şi aliajelor de a putea fi deformate
plastic fără fisurare , la cald, la rece, prin lovire sau presareFuzibilitate Propietatea metalelor de a trece din stare solidă în stare lichidă sub
influenţa călduriiLuciul metalic Propietatea metalelor şi aliajelor de a reflecta razele soareluiMaleabilitate Propietatea metalelor şi aliajelor de a fi prelucrate în foiMateriale substanţe simple şi compuse , care reprezintă forme concrete şi diverse
de manifestare a materiei
Oţeluri Aliaje fier-carbon, ce conţin până la 2,11% CPlasticitate Propietatea mecanică a corpurilor de a-şi schimba forma sub acţiunea
unor forţe exterioare, relativ mari şi de a rămîne deformate permanent dupa ce forţele nu mai acţionează
Prelucrabilitate Propietatea metalelor şi aliajelor de a putea fi prelucrate prin aşchiereRezistivitate electrică Rezistenţa electrică pe care o opune un material la trecerea curentului
electricRezistenţă la oboseală Propietatea mecanică a metalelor de a rezista la solicitări alternativeRezistenţa la şoc(rezilienţa)
Propietatea metalelor şi aliajelor de a rezista la şocuri
Rezistenţa la solvenţi Capacitatea unui material de a –şi păstra propietăţile atunci când vine în contact cu un solvent sau cu vaporii acestuia
Rezistenţa mecanică Propietatea metalelor şi aliajelor de a se opune acţiunii forţelor exterioare care tind să le deformeze
Solidificarea Procesul de trecere din stare lichidă în stare solidăSolubilitate Cantitatea de substanţ[ care trece în soluţie în unitatea de timpSudabilitate Propietatea metalelor şi aliajelor de a permite îmbinarea prin încălzire
pâna la topire cu sau făara adaos de prelucrarecub de proiecţie cub imaginar in care se aseaza piesafâşie de indosariere spatiul rezervat pentru pentru perforarea formatului in vederea
indosarieriiMuchie fictivă intersectia imaginara dintre doua suprafete racordate printr-o rotunjireMuchie reală intersectia dintre doua suprafete
Plan de secţionare daca suprafata de sectionare este un plan
Proiecţie ortogonală priectie obtinuta cand directiile dreptelor proiectante cad perpendicular pe planul de proiectie
Secţiune plană reprezentarea in proiectie ortogonala pe un plan dupa intersectia corpului cu o suprafata fictiva de sectionare si indepartarea imaginara a
DOMENIUL ELECTROMECANIC-NIVELUL 1 – GHIDUL ELEVULUI 7
Reprezentarea grafica a produselor
partii obiectului cuprinsa intre suprafata de sectionare si ochiul observatorului
standard document oficial in care sunt consemnate prescriptiile de standardizare
standardizare operatia de sistematizare a regulilor si conventiilor
Fişe de lucru COMPETENTA NR. 1 IDENTIFICA TIPURI DE MATERIALE
Clasificarea materialelor electrotehnice
Din punct de vedere fizico-chimic
Materiale metalice
Materiale feroase(fonta şi oţelul)
Materiale neferoase
Materiale nemetalice
Din punct de vedere electric
DOMENIUL ELECTROMECANIC-NIVELUL 1 – GHIDUL ELEVULUI 8
Materiale conductoare
De înaltă conductivitate electrică (DE ORDINUL I-rezistenţă electrică mică) - metale si aliajeCupru şi aliaje de cupru(alame, bronzuri)Aluminiu şi aliajle aluminiului(duraluminiu,silumin,aldrei,aluminiu mangan)Metale preţioaseFiernichelDe înaltă rezistivitatePentru rezistenţa etalon şi de precizie(manganina)Pentru rezistoare(fontă, alpaca,aliaje CU-Zn)Pentru elemente de încălzire electrică(pe bază de nichel,)
Materiale
semiconductoare
Elemente
semiconductoa
re(germaniu,
siliciu,
selenium)
Compuşi
semiconductori
(sulfuri,
carburi,oxizi)
Materiale
electroizolante
(dielectrici)
o Gazoase (aerul, azot, hidrogen, gaze electronegative)
o Lichide (hidrocarburi, uleiuri)
o Solide (organice, anorganice)
o Lacuri (de impreganare, de acoperire,de lipire, de emailare)
o Compundur(de impreganare, de umplere)
o Bitumur (naturale, artificiale )
Reprezentarea grafica a produselor
Din punct de vedre magnetic :
Diamagnetice(cupru, plumb, aur, hydrogen , carbon)- Paramagnetice(oxigen, crom , mangan, platină) Feromagnetice
o Moi (fierul, fonta,oţelul,aliaje fier-siliciu,aliaje fier-siliciu-aluminiu)o Dure se caracterizează prin menţinerea stării de de magnetizare şi după dispariţia
câmpului exterior magnetizat (aliaje fier-nichel,aliaje fier-cobalt,oţeluri cu carbon,oţeluri aliate,aliaje din metale preţioase)
.
EXERCIŢIUL 1.
Identificaţi corespondenţa dintre materialel din coloana A şi categoria din care fac parte indicată în
coloana B
Coloana A Coloana B
1. Alame2. aliaje fier cobalt3. Argint4. benzen5. Duraluminiu6. fonta7. germaniu8. hârtie9. nichelina10. oţel11. siliciu12. WolframCompletaţi următorul tabelMateriale conductoare de înaltă conductivitate
electrică
Materiale conductoare de înaltă rezistivitate
electrică
Materiale semiconductoare
DOMENIUL ELECTROMECANIC-NIVELUL 1 – GHIDUL ELEVULUI 9
A.magneticeB.semiconductoareC.conductoareD.electroizolante
La materialele conductoare rezistivitatea creşte cu creşterea temperaturiiLa materialele semiconductoare rezistivitatea scade cu creşterea temperaturii
ATENŢIE!
Caracteristicile magnetice sunt influenţate de :compoziţia chimică ,incluziuni ,mărimea particulelor, metode de elaborare,tratamente chimice, solicitări mecanice.Prelucrările mecanice înrăutăţesc propietăţile magnetice
ATENŢIE!
Reprezentarea grafica a produselor
Materiale electroizolante
Materiale magnetice
Enumerarea propietăţilor materialelor electrotehnice
Propietatile materialelor electroizolante
EXERCITIUL NR. 2O bară de cupru este amestecată între mai multe bare de aluminiu. Cum poate fi identificată :
a. după densitateb. după duritatec. după culoare
EXERCIŢIUL 3Trei bare din metale diferite , dar de aceleaşi dimensiuni sunt introduse în apă fierbinte. La care din capetele celor trei bare se simte mai repede căldura.a. bara de cuprub. bara de fier
DOMENIUL ELECTROMECANIC-NIVELUL 1 – GHIDUL ELEVULUI 10
Fizico chimice higroscopicitate-
stabilitate termica-
solubilitate
conductivitate
termica
stabilitate la
temperaturi
scazute-
stabilitate chimica
Electrice
Rezistivitate de
volum şi
suprafaţă
Conductivitate
termică
Stabilitate la
temperaturi
scăzute
Mecanice
Rezistenţă la
tracţiune
Rezistenţă la
compresiune
Rezistenţă la
încovoiere
Rezistenţă la
oboseală
Duritate
rezilienţă
Reprezentarea grafica a produselor
c. bara de plumb EXERCIŢIUL 4
.Completati spatiile libere : a) Aliajele cuprului cu zincul se numesc ----------------------------------- si pot fi deformabile,turnate si pentru lipit. b) Bronzurile sunt aliajele cuprului cu :----------------------------------------------------. 2.Alegeti raspunsul corect : a) Fenomenul de pasivizare este intalnit la :
Staniu Aluminiu Cupru
b)Dati exemple de aliaje pe baza de aluminiu anticorosive si durificabile.c) Indicati utilizarile alamelor moi.
TEST DE EVALUARE
1. Din proprietăţile metalelor, enumerate mai jos încercuiţi-le pe cele fizice :a) Refractaritatea ; d) culoarea ;b) Densitatea ; e) fluiditatea ;c) Duritatea ; f) luciul metalic ; 1 punct
2. Completati spatiile libere din enunturile de mai jos :a) Proprietatea materialelor de a se topi se numeste ------------------------------------.b) Conductibilitatea electrica este proprietatea materialelor de a conduce
--------------------------------------.c) Proprietatea unui material de a se imbina cu el insusi sau cu un alt metal prin sudare se numeste
--------------------------.d) Pentru materialele din care se fac piese ca :roti dintate, matrite, poansoane este necesar sa se
determine-------------------------------------, deoarece ele sunt supuse in timpul functionarii la socuri. 3 puncte
3.Enumerati proprietatile fizice care influenteaza urmatoarele proprietati tehnologice : a) capacitatea de turnare : -------------------------------------------------------------------------- b) sudabilitatea :-------------------------------------------------------------------------------------4 puncte 4.Dacă se aruncă în acelaşi timp, într-0 cuvă cu apa trei bare din următoarele materiale :
a) Aluminiu,b) cupruc) fier,care dintre ele va atinge prima , fundul cuvei…………………………………………1 punct
se acordă un punct din oficiu.
DOMENIUL ELECTROMECANIC-NIVELUL 1 – GHIDUL ELEVULUI 11
UTILIZAŢI FIŞELE ŞI MATERIALUL BIBLIOGRAFIC INDICAT.
Calificativul bine corespunde unui număr de 7 puncte
Atenţie!
Reprezentarea grafica a produselor
COMPETENTA NR. 2 SELECTEAZĂ MATERIALELE ŞI ALIAJELE ÎN
FUNCŢIE DE UTILIZĂRI
Preci zează caracteristicile metalelor si aliajelor neferoase
Descrierea aliajelor utilizate în domeniul electric EXERCITIUL 1
1.Completati spatiile libere din enunturile de mai jos : Bucsele in care se rotesc arbori cu viteze periferice si presiuni de contact mici si mijlocii se
confectioneaza din ------------------------ . Pentru constructiile metalice sudate (mantale,capace,batiuri) se utilizeaza otelurile
------------------------------. OLC60 se foloseste la fabricarea pieselor cu proprietati --------------------------------------.
2.In dreptul pieselor precizate mai jos completati materialele din care pot fi realizate :
◘-arcurile ◘- arbori cotiti ◘- bolturile ◘- suruburi ◘- roti dintate
◘- lagare solicitate la frecare
EXERCIŢIUL 2
a) Ce aliaje se folosesc pe scară larga la telefonie şi în tehnica curenţilor slabib) Care sunt asemănările şi deosebirile dintre siluminuri şi duraluminuric) Ce aliaj şi sub ce formă se paote folosi la executarea rezistenţei pentru un reşou electric_
EXERCIŢIUL 3
Completaţi tabelul după următorul model
material categoria utilizare Justificarea utilizării intr-un anumit
domeniu
porţelan electroizolant Izolatoare de înaltă şi joasă tensiuneInstalaţii de încălzire
Rezistenţă la acţiunea arcului electricAbsenţa fenomenului de îmbătrânireContracţie mare la răcire
Uleiuri naturale Răcirea transformatoarelor
argintFonte cenuşiiOţeluri pentru
DOMENIUL ELECTROMECANIC-NIVELUL 1 – GHIDUL ELEVULUI 12
Reprezentarea grafica a produselor
scule
bronz
TEST DE EVALUARE1.Indicaţi aliajele din cupru care se pot folosi la :
a) Termocupluri pentru realizarea temperaturilor de până la 10000Cb) Lagăre cu alunecarec) Piese de antifricţiuned) Piese rezistente la coroziunea mediilor chimice………………………………………2 puncte
2.O bucată de fier este încălzită la 8000C ŞI APROPIATĂ DE UN MAGNET. Ea va fi :a) puternic atrasă de magnetb) slab atrasă de magnetc) puternic respinsă de magnet………………………………………………………………1 punct
3.Un burghiu pentru executat găuri trebuie sa aibă :a).elasticitate şi rezistenţă la obosealăb)duritate şi tenacitatec)rezilienţă bună şi rezistenţă la uzare………………………………………………………………1 punct
4. In coloana A sunt date denumirile unor ramuri ale industriei, iar în coloana B materiale specifice. Asociaţi cifrele cu literele……………………………………………………………………….3 puncte
COLOANA A COLOANA Bindustria constructoare de maşiniindustria alimentarăindustria chimicăindustria construcţiilor civileindustria electrotehnicăindustria petrolierăindustria electronicăindustria aviatică
SemiconductorOţelArgintBenzinăAcid sulfuricAluminiuAsfaltBumbacipsos
…………………………………….2 puncteSe acordă un punct din oficiu
Toate subiectele sunt obligatorii. Minimum de
puncte este 7 DOMENIUL ELECTROMECANIC-NIVELUL 1 – GHIDUL ELEVULUI 13Ai la dispoziţie materialul bibliografic şi
indicaţiile profesoruluiAminteşte-ţi!
Reprezentarea grafică a produselor
COMPETENŢA 3. UTILIZEAZĂ SIMBOLURI SPECIFICE
Recunoaşterea elementelor utilizate în reprezentări grafice FORMATE STANDARDIZATE,
Formatul:A4(210x297),A3(297x420),A2(420x594),A1(594x841),A0(841x1189)
INDICATOR
SCĂRI UTI LIZATE
LINII UTILIZATE IN DESENUL TEHNIC
ELEMENTE DE COTARE UTLIZATE
Reprezentarea elementelor simpleFORMATE STANDARDIZATE
EXERCIŢIUL 1Realizaţi echivalenţa dintre coloana A, şi coloana B, care reprezintă dimensiunile standardizate ale formatelor
A B
A1 210X297A3 420X594A0 594X841A4 297X420A2 148X210 841X1189
EXERCIŢIUL nr . 2
Executati indicatorul pe un format A4 si completati rubricile cu datele cunoscute.EXERCIŢIUL nr . 3
1. Indicaţi in următorul tabel tipurile de linii notate pe desenul de mai jos si precizaţi
utilizarea acestora .Linia nr.1 a fost denumită şi a fost stabilită utilizarea , ca exemplu.
Nr.linie denumire utilizare
1 Linie continua groasa contur
Reprezentarea grafică a produselor2
3456
EXERCIŢIUL 4
1Studiati desenul de mai jos si explicati semnificatia cotelor inscrise conform exemplului
dat:
exemplu –R5-raza de racordare de 5 mm
EXERCIŢIUL 5
.Notaţi prin corect şi incorect cotarea pieselor din exemplele de mai jos.
scrieti in dreptul fiecarei reprezentari “corect” sau “incorect” conform exemplului dat.
Exemplu:
a)
Incorect corect
1 2
34
5 6
LUCRATI INDIVIDUAL !
35
20000
55
20
9 3
3
9
10 10
Reprezentarea grafică a produselor
b)
c)
EXERCIŢIUL 6
.Cotati desenul de mai jos, cu valori numerice la libera voastra alegere
COMPETENŢA 5.REALIZEAZĂ REPREZENTĂRI SIMPLE ALE
PRODUSELOR
Reprezentarea corpurilor în sisteme de proiecţie
REPREZENTAREA IN EPURĂ A CORPURILOR GEOMETRICE
REPREZENTAREA POLIEDRELOR
.
.
Poliedre ce intra in componenta formelor pieselor tehnice sunt : prisma dreapta (cubul,
paralelipipedul, prisma hexagonala ) si piramida dreapta.
LUCRATI IN GRUPURI DE ELEVI !
Poziţia de reprezentare a unui poliedru se alege astfel incât una din feţele sau bazele acestuia sa fie paralelă cu unul din planele sistemului de proiectieATENŢIE!
Reprezentarea grafică a produselor Determinarea celei de-a treia proiectii cand se cunosc primele doua
Orice corp geometric este determinat complet cand este reprezentat in tripla proiectie ortogonala
.Daca piesa este reprezentata in doua proiectii,se construieste grafic,in epura,cea de-a treia proiectie.
Reprezentareacorpurilor in vedere şi secţiune
Întocmirea desenelor la scară
Fazele alcatuirii desenului la scară: Alegerea scării
Determinarea formatului
Executarea propriu-zisă a desenului la scara
EXERCIŢIUL nr .1
a)Identificaţi tipul scării de reprezentare bifând in căsuţa corespunzatoare conform modelului
dat:
Scara De marire De reducere Marime naturala
2:1 X1:201:21:55:110:11:10050:11:50020:1
EXERCIŢIUL nr .2 1.Completati spatiile libere:
Desenul care contine reprezentarea proiectiilor ortogonale ale unei forme geometrice,pe doua sau trei plane perpendiculare, care sunt aduse in acelasi plan vertical printr-o rotatie cu 900 in jurul dreptelor de intersectie dintre acestea, se numeste…………..
2.Reprezentati in proiectie ortogonala:- un cub cu latura l=40mm - o piramida cu baza un dreptunghi cu laturile l=30mm ,L=45mm,iar inaltimea h=60mm
-prisma hexagonala cu latura l=40mm.,iar inaltimea prismei h=60mm 3. Reprezentati in proiectie ortogonala:
-un cilindru cu diametrul bazei d=35mm iar inaltimea h=40mm -un con cu diametrul bazei d=30mm.,iar inaltimea h=35mm
LUCRATI PE GRUPE DE LUCRU !
Reprezentarea grafică a produselor
4.Cunoscând cele două proiectii reprezentate mai jos, determinaţi cea de a treia proiecţie:
EXERCIŢIUL nr .3
a) In funcţie de vederea principală, completaţi pe figura de mai jos numele vederilor.
EXERCIŢIUL 4
A).Comparaţi cele două reprezentări încercuind varianta corectă.
LUCRATI INDIVIDUAL
Reprezentarea grafică a produselor
B).Descoperiti reprezentarile corecte si bifati raspunsul corect in tabelul alaturat:
1) 2) 3) 4)
EXERCIŢIUL nr .5 .Realizati schita piesei reprezentata mai jos,
utilizand formatul corespunzator lucrand pe grupe de cate 5 elevi care vor indeplini urmatoarele sarcini conform tabelului de mai jos.
FISA AJUTATOAREPentru impartirea sarcinilor in cadrul grupului de elevi
Nr.crt
Numele si prenumele elevului
Sarcina Autoevaluare
1 Identificarea piesei Analiza formei Analiza tehnologica Stabilirea pozitiei de reprezentare Stabilirea numarului minim de proiectii
lucrati pe grupe de elevi !
Reprezentarea grafică a produselor2 Alegerea formatului de hartie, trasarea
chenarului si a indicatorului Stabilirea si trasarea dreptunghiurilor de
incadrare Trasarea axelor de simetrie ale formelor
geometrice componente ale piesei
3 Trasarea contururilor exterioare ale proiectiior piesei
Trasarea contururilor interioare ale proiectiilor prevazute cu sectiuni
Trasarea liniilor de cota, masurarea pe piesa a dimensiunilor si inscrierea pe desen a cotelor, simbolurilor si notarilor respective
4 Ingrosarea liniilor de contur exterioare si interioare
Hasurarea suprafetelor rezultate din sectionare
5 Inscrierea semnelor de rugozitate a suprafetelor
Completarea indicatorului cu toate datele necesare si verificarea schitei
REPREZENTAREA ORGANELOR DE MAŞINI
Asamblări demontabile -PIESE CU FILET
COTAREA FILETELOR-se coteaza diametrul exterior ,prin scrierea cotei corespunzatoare acestuia precedata de simbolul care indica profilul filetului,lungimea care este considerata lungimea de insurubare numita si lungimea utila.
EXERCIŢIUL6Desenati pe formate A4 piesele reprezentate in figura de mai jos . La piesa din
figura a, reprezentati un filet exterior cu iesire in partea stanga,cu diametrul exterior de 30mm ,pe o lungime utila de 22 mm,iar in partea dreapta ,filet interior metric cu diametrul exterior de 16 mm ,pe o lungime utila de 20mm.La piesa b, reprezentati un filet metric interior cu iesire,cu diametrul exterior de 20mm ,lungimea utila de 20mm.Cotati reprezentarile.
a) b)
EXERCIŢIUL 7Cititi desenul din figura alăturată:
FILETUL-este o nervura elicoidala executata pe o suprafata cilindrica sau conica, la exterior sau interior.
Reprezentarea grafică a produselor
Reguli de reprezentare a unui desen de ansamblu
Trebuie să cuprindă un număr mic de proiecţii Reprezentarea pe format se alege astfel încât proiecţia principală să corespundă cu poziţia
de funcţionare Pentru reprezentarea în secţiune a două sau mai multe piese alăturate , haşurarea se
realizează în aceiaşi echidistanţă Peentru reprezentarea a două piese asamblate cu o alta şi între care există un joc, liniile
de contur ale fiecărei piese se trasează separat Pentru reprezentarea a două sau mai multe piese asamblate fără joc , linia de contact se
trasează printr-o singură linie de contur Dacă elementele dintr-un ansamblu sedeplasează în timpul funcţionării, trebuie ca acestea
sa se reprezinte pe aceiaşi proiecţie şi în poziţie extremă sau în poziţie intermediară
COTAREA DESENULUI DE ANSAMBLU
DESENUL DE ANSAMBLU-reprezentarea grafică a unui complex de piese care, asamblate într-un anumit mod, alcătuiesc ub dispozitiv, aparat, instalaţie
Dimensiunile de gabarit-dimesiunile paralelipipedului ce cuprinde ansamblul reprezentat
Dimensiunile de legătură-elemente de formă ale pieselor ansamblului , care la nivelul lor fac legătura cu ansamblurile învecinate
Dimesiunile nominale şi câmpurile de toleranţă ale pieselor care formează ajustaje
Dimensiunile realizate la montare(cote de montaj-înclud montarea stării suprafeţei prelucrate în cursul montării sau asamblării
Dimensiunile poziţiilor extreme ale unor elemente ce se deplaseză
Reprezentarea grafică a produselor
REPREZENTĂRI GRAFICE DIN DOCUMENTAŢIA TEHNOLOGICĂ
Reprezentarea schemelor electrice
Reprezentarea grafică a produselor
EXERCIŢIUL 9
Schema electrică reprezintă alimentarea unui motor electric trifazat cu comandă în trei puncte.
Citiţi chema, notând simbolurile de pe desen
REPREZENTAREA GRAFICĂ A PRODUSELOR
R
C.P.N.NIVELUL I
Calificări în domeniul electromecanic
Lucrător operator în energetică
Lucrător în electromecanică
Lucrător feroviar
Reprezentarea grafică a produselor .GHIDUL PROFESORULUI
CUPRINS
Introducere …………………………………..24
Formulare…………………………………….. 28
Materiale de referinţă.............................29
Cheia exerciţiilor………………………………44
Domeniul electromecanic C.P.N. Nivelul I
23
Reprezentarea grafică a produselor .GHIDUL PROFESORULUI
INTRODUCERE
Informaţiile din acest manual completează Manualul Elevului.
Sunt incluse exemple rezolvate de activităţi şi exerciţii care pot fi folosite ca un ghid al realizărilor elevului. De asemenea sunt incluse o serie de materiale didactice, precum:
folii transparente
teste
materiale informative
fişe conspect
Aceste materiale pot fi folositoare în predarea acestei unităţi de competenţă.
O trăsătură comună a Manualului Elevului şi Manualului Profesorului o constituie includerea listelor de verificare care oferă elevului documente pentru portofoliul său, iar centrului de evaluare mai multe seturi de dovezi. Sunt incluse următoarele formulare:
formular de autoevaluare
fişă de descriere a activităţii
fişă de feedback a activităţii
COMPETENŢA 1 IDENTIFICA TIPURI DE MATERIALE
Competenţa1 din manualul elevului prezintă următoarele aspecte:Clasificarea materialelor electromecaniceEnumerarea propietăţilor materialelor electrotehniceDescrierea propietăţilor materialelor electrotehnice
acoperind următoarele zone de interes:materiale conductoare, semiconductoare, izolatoare, magnetice
propietăţi fizico-chimice, mecanice, tehnologiceMaterialele didactice ataşate tratează următoarele subiecte:
F.T.1. materiale metalice şi nemetaliceF.T.2. propietăţile materialelor metalice
OBSERVAŢII DIDACTICE
Competenţa 1 pretinde elevului să identifice materialele utilizate la realizarea componentelor maşinilor din domeniul electromecanic. Ideală este predarea tip demonstraţie în laborator deoarece oferă numeroase ocazii de a vedea, cerceta şi obţine experienţă în detrminarea propietăţilor metalelor şi aliajelor,specifice domeniilor de utilizare.
Tabele si grafice cu propietăţile materialelor ,domenii de utilizare,pot fi afişate pe pereţii laboratorului
Domeniul electromecanic C.P.N. Nivelul I
24
Reprezentarea grafică a produselor .GHIDUL PROFESORULUI
Elaborarea strategiei de determinare a propietăţilor materialelor va necesita numeroase planuri şi pregătiri. Nu este un exerciţiu uşor, dar constituie o experienţă bună şi o dovadă pentru portofoliul elevului.
Modalităţile de rezolvare a sarcinilor de lucru propuse precum si formularele anexate la Manualul elevului, ajută la verificarea îndeplinirii criteriilor de performanţă corespunzătoare competenţei “Comunicare si numeraţie”prin :
limbajului de specialitate citirea unor documente simple raportarea unor rezultate finale participarea la discuţii pe un subiect dat
COMPETENTA 2 SELECTEAZĂ MATERIALELE ŞI ALIAJELE îN FUNCŢIE DE UTILIZĂRI
Competenţa 2 prezintă următoarele aspecte:
1. precizarea caracteristicilor materialelor utilizate
2. descrierea aliajelor utilizate în domeniul electric
acoperind următoarele zone de interes:
propietăţi fizico-chimice, mecanice , tehnologice
materiale utilizate: conductoare, electroizolante, semiconductoare, magnetice
aliaje :fonte şi oţeluri
Materialele didactice ataşate tratează următoarele subiecte:
F.T.3.utilizarea materialelor electroizolanteF.T.4. utilizarea materialelor nemetaliceOBSERVAŢII DIDACTICE
Competenţa 2 este un subiect practic, dinamic şi accesul la laborator este esenţial pentru ca elevii să poată înţelege tehnicile de determinare a propietăţilor materialelor.
Toate exerciţiile presupun identificarea materialelor şi propietăţilor materialelor şi procedeele care trebuie urmate de toţi angajaţii pentru alegerea lor corespunzătoare
Tabelele cu propietăţi fizico chimice, mecanice şi tehnologice, Standarde le,ar trebui să ofere informaţii valoroase privind analiza materialului, riscurile implicate şi măsurile de precauţie necesare, în cazul alegerii greşite a unui material Este indicat ca fiecare elev să obţină de la producători formulare de evaluare actuale pentru alte materiale, înainte de a completa formularele.
Modalităţile de rezolvare a sarcinilor de lucru propuse precum si formularele anexate la Manualul elevului, ajută la verificarea îndeplinirii criteriilor de performanţă corespunzătoare competenţei “Comunicare si numeraţie”prin :
limbajului de specialitate citirea unor documente simple
Domeniul electromecanic C.P.N. Nivelul I
25
ATENŢIEfolosiţi fişa de descriere a activităţii şi fişa de feedback ataşate pentru a înregistra progresul unui elev pe parcursul unităţii de competenţă.
Reprezentarea grafică a produselor .GHIDUL PROFESORULUI
raportarea unor rezultate finale participarea la discuţii pe un subiect dat
COMPETENŢA 3. UTILIZEAZĂ SIMBOLURI SPECIFICE
Competenţa 3 prezintă următoarele aspecte:1 Recunoaşterea elementelor utilizate în reprezentări grafice2 Reprezentarea elementelor simple
acoperind următoarele zone de interes:formate de desen, linii, tip de scriere
scări utitlizateelemente de cotare
Materialul didactic ataşat tratează următorul subiect:. F.T.5 formate standardizate F.T.6 linii în desenul tehnic F.T.7 cotarea F.T.8 indicatorul, tabel de componenţă
OBSERVAŢII DIDACTICE
Competenţa 3. tratează identificarea elementelor utilizate în reprezentări grafice după ce elevul şti e ce trebuie să investigheze. Elevii trebuie să fie familiarizaţi cu aspectele legate de standarde, noţiunile specifice reprezentării, şi citirii desenelor.şi cu metodele de depăşire a dificultăţilor de orice gen.
În predarea acestui element, poate fi folositoare o discuţie care să evidenţieze ce înţeleg elevii prin elemente simple, reprezentări grafie şi ce metode cunosc deja. Acest lucru vă ajută să aflaţi nivelul de la care trebuie să porniţi.
Manualul elevului, ajută la verificarea îndeplinirii criteriilor de performanţă corespunzătoare competenţei “Comunicare si numeraţie”prin :
limbajului de specialitate citirea unor documente simple raportarea unor rezultate finale
participarea la discuţii pe un subiect dat
COMPETENŢA 4. REPREZINTĂ CONSTRUCŢII GEOMETRICE SIMPLE
Competenţa 4 prezintă următoarele aspecte:
1. Alegerea instrumentelor adecvate construcţiilor geometrice
Domeniul electromecanic C.P.N. Nivelul I
26
ATENŢIEfolosiţi fişa de descriere a activităţii şi fişa de feedback ataşate pentru a înregistra progresul unui elev pe parcursul unităţii de competenţă.
ATENŢIEfolosiţi fişa de descriere a activităţii şi fişa de feedback ataşate pentru a înregistra progresul unui elev pe parcursul unităţii de competenţă.
Reprezentarea grafică a produselor .GHIDUL PROFESORULUI
2. Trasarea construcţiilor geometrice în palnacoperind următoarele zone de interes:
formate de desen, linii, tip de scrierescări utitlizate
elemente de cotareOBSERVAŢII DIDACTICE
Manualul elevului, ajută la verificarea îndeplinirii criteriilor de performanţă corespunzătoare competenţei “Comunicare si numeraţie”prin :
limbajului de specialitate citirea unor documente simple raportarea unor rezultate finale
participarea la discuţii pe un subiect dat
COMPETENŢA 5 REALIZEAZĂ REPREZENTĂRI SIMPLE ALE PRODUSELORCompetenţa 5 prezintă următoarele aspecte:
1. Reprezentarea corpurilor în sisteme de proiecţie2. Reprezentarea corpurilor în vedere şi secţiune3. Întocmirea desenului la scară4. Cotarea desenelor conform standardelor
acoperind următoarele zone de interes:sisteme de proiecţie(ortogonal)
reprezentarea pieselor cu file, penelor, arbori, roţi dinţateMaterialul didactic ataşat tratează următorul subiect:F.T.10 dispunerea proiecţiilorF.T.11 reprezentarea în vedereF.T.12 reprezentarea în secţiune
F.T.13 simboluri electrice
OBSERVAŢII DIDACTICE
Competenţa 5.tratează modul în care elevii aplică cunoştinţele dobândite în competenţele 3 şi 4, utilizarea instrumentelor, alegerea scărilor utilizate, încadrarea desenului in formate,,după ce elevul a dobândit cunoştinţe de bază. Elevii trebuie să fie familiarizaţi cu aspectele utilizării standardelor, corelării cu celelalte obiecte de cultură tehnică.Elevii vor fi instruiti în citirea schemelor electrice, mecanice, hidraulice , recunoaţterea simbolurilor.
Manualul elevului, ajută la verificarea îndeplinirii criteriilor de performanţă corespunzătoare competenţei “Comunicare si numeraţie”prin :
limbajului de specialitate citirea unor documente simple raportarea unor rezultate finale
participarea la discuţii pe un subiect dat
Domeniul electromecanic C.P.N. Nivelul I
27
ATENŢIEfolosiţi fişa de descriere a activităţii şi fişa de feedback ataşate pentru a înregistra progresul unui elev pe parcursul unităţii de competenţă.
ATENŢIEfolosiţi fişa de descriere a activităţii şi fişa de feedback ataşate pentru a înregistra progresul unui elev pe parcursul unităţii de competenţă.
Reprezentarea grafică a produselor .GHIDUL PROFESORULUI
lISTA DE VERIFICARE A PROFESORULUI
Înainte de a termina predarea acestei unităţi de competenţă este recomandabil să completaţi următoarea listă de verificare a criteriilor ştiinţifice folosite. Bifaţi în căsuţe.Aţi tratat următoarele aspecte:
Competenţa 1. IDENTIFICĂ TIPURI DE MATERIALE
Clasificarea materialelor electrotehniceEnumerarea propietăţilor materialelor electrotehniceDescrierea propietăţilor materialelor electrotehnice
Competenţa 2. SELECTEAZĂ MATERIALELE ŞI ALIAJELE ÎN FUNCŢIE DE UTILIZĂRI
Precizarea caracteristicilor materialelor utilizateDescrierea aliajelor utilizate în domeniul electric
Competenţa 3.UTILIZEAZĂ SIMBOLURI SPECIFICE
Recunoaşterea eelmentelor utilizate în reprezentări graficeReprezentarea elementelor simpleCompetenţa 4. REPREZINTĂ CONSTRUCŢII GEOMETRICE SIMPLE
Alegerea instrumentelor adecvate construcţiilor geometriceTrasarea construcţiilor geometrice în palnCompetenţa 5. REALIZEAZĂ REPREZENTĂRI SIMPLE ALE PRODUSELOR
Reprezentarea corpurilor în sisteme de proiecţieReprezentarea corpurilor în vedere şi secţiuneÎntocmirea desenului la scarăCotarea desenelor conform standardelor
Domeniul electromecanic C.P.N. Nivelul I
28
Reprezentarea grafică a produselor .GHIDUL PROFESORULUI
FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII
Tabelul următor detaliază exerciţiile incluse în unitatea de competenţă.
Numele candidatului Nr.reg.
Data începerii unităţii de competenţă Data promovării unităţii de competenţă
ELEMENTUL EXERCIŢIUL TITLUL REALIZAT1 1 Clasificarea materialelor electrotehnice
2,3 Enumerarea propietăţilor materialelor electrotehnice
4TEV
Descrierea propietăţilor materialelor electrotehnice
2 1,2,3 Precizarea caracteristicilor materialelor utilizate
TEV Descrierea aliajelor utilizate în domeniul electric
3 1,2,3,6 Recunoaşterea elementelor utilizate în reprezentări garfice
5,7,8 Reprezentarea elementelor simple
4 - Alegereainstrumentelor adecvate construcţiilor geometrice
- Trasarea construcţiilor geometrice în paln
5 1,2 Reprezentarea corpurilor în sisteme de proiecţie
3,4 Reprezentarea corpurilor în vedere şi secţiune
5, Întocmirea desenului la scară6,7 Cotarea desenelor conform standardelor
Datele candidatului sunt incluse pe această fişă pentru a fi folosite la întocmirea registrelor CPN,
fişa evidenţiind exerciţiile realizate şi datele relevante. __________________
_________UNITATE PROMOVATĂ CU SUCCES Semnătura candidatului Data
_____________ _Semnătura evaluatorului Data
Domeniul electromecanic C.P.N. Nivelul I
29
Reprezentarea grafică a produselor .GHIDUL PROFESORULUI
Această secţiune a Manualului Profesorului conţine următoarele folii transparente şi fişe de lucru.
COMPETENŢA 1.
F.T.1.materiale metalice şi nemetalice
F.T.2.propietăţile materialelor metaliceCOMPETENŢA 2
F.T.3. utilizarea materialelor şi aliajelor feroase
F.T.5. utilizarea materialelor neferoaseF.T.6.utilizarea materialelor electroizolante
F.T.7.utilizarea materialelor nemetalice
COMPETENŢA 3F.T.8 formate standardizateF.T.9 linii în desenul tehnicF.T.10 cotareaF.T.11 indicatorul
COMPETENŢA 4
COMPETENŢA 5
F.T.11 dispunerea proiecţiilorF.T.12 reprezentarea în vedereF.T.13 reprezentarea în secţiune
F.T.14 simboluri electrice
Domeniul electromecanic C.P.N. Nivelul I
30
Materiale de REFERINŢĂ
Competenţa 1.Identifică tipuri de materiale F.T.1
Elemente Chimice
Metale Nemetale
Aliaje
Feroase
Neferoase
Aliaje Nemetalice
Mat. Semiconductoare
Electroizolante
Lubrifianţi şi lichide de răcire
Materiale de Etanşare
Degresanţi şi Decapanţi
Combustibili
Al Cu
AlAl
Al Zn
Al Mg
Al Pb şi Sn
Al Ni şi Cr
Fonte
Oţeluri
Albe
Pestriţe
Cenuşii
Pt. Constructii
Aliate
Pentru Scule
Turnate
De Calitate
De Uz General
SCHEMA- MATERIALE METALICE SI NEMETALICE
Reprezentarea grafică a produselor .GHIDUL PROFESORULUI
Competenţa 1.Identifică tipuri de materiale F.T.2
PROPRIETĂŢILE MATERIALELOR METALICE
COMPETENTA 2 Selectează materialele şi aliajele în funcţie de utilizări F.T.3
Domeniul electromecanic C.P.N. Nivelul Domeniul electromecanic C.P.N. Nivelul I
PROPRIETATI
FIZICE si CHIMICE :
-culoarea;
-luciul metallic;
-densitatea;
-fuzibilitatea;
-dilatarea termica;
-conductibilitatea termica;
-conductibilitatea electrica;
-rezistenta la coroziune;
-refractaritatea.
MECANICE:
-elasticitatea;
-plasticitatea;
-duritatea;
-rezistenta mecanica;
-rezistenta la soc ;
-rezistenta la oboseala
TEHNOLOGICE:
-capacitatea de
turnare;
-forjabilitatea
-sudabilitatea ;
-maleabilitatea
-ductibilitatea
-prelucrabilitatea
prin aschiere ;
32
Reprezentarea grafică a produselor .GHIDUL PROFESORULUI
UTILIZAREA MATERIALELOR ŞI ALIAJELOR FEROASE
materiale Prop. Fizico-chimice
Prop.mecanice Prop.tehnologice utilizare
Fonta1. albe
Aspect metalic strălucitor
duritate mareRezistente la uzură
Bile pentru mori de măcinatTamburi de frânăAlice pentru sablaj
Fonta maleabilăCu inima albăFmaCu inima neagrăFmm
Rezistenţă la tarcţiune mareDuritate mareAlungire satisfăcătoarePropietăţi bune de plasticitate
Fabricarea pieselor care lucrează la şocuri mari
Fontă pestriţă Cilindri de laminor
Fonte cenuşiiFc
Fluiditate bunăfuzibilitate
Se toarnă uşorPropietăţi de prelucrare prin aşchiereSudabilitate bună
Arbori cotiţiPompeVentileCarcasebatiuri
Oţeluri aliate de turnareOteluri aliate de construcţii
Rezistenţă mare la rupereRezistenţă la şocRezistenţă la oboseală
Oţeluri de scule Stabilitate la temperaturi ridicate
Duritate ridicatăRezistenţă la uzură
Oţeluri cu propietăţi speciale
Stabilitate la variaţii de temperatură
La instrumente de măsură
Oţeluri inoxidabile Rezistente la coroziune electrochimică
Domeniul electromecanic C.P.N. Nivelul Domeniul electromecanic C.P.N. Nivelul I
33
Competenţa 2.Selectează materialele şi aliajele în funcţie de utilizări F.T.4
UTILIZAREA MATERIALELOR NEMETALICE
Competenţa 2.Selectează materialele şi aliajele în funcţie de utilizări F.T.5
UTILIZAREA MATERIALELOR ELECTROIZOLANTE
Materiale/caracteristici utilizareGazoaseConstantă dielectrică =1
aerul Scheme de izolatie a instaaltiilor electriceConstructia condensatoarelor si a intrerupatoarelor de inalta tensiune
MATERIALELENEMETALICEPROPIETĂŢIse prezintă în toate stările de agregaresunt transparente faţă de luminănu reflectă razele soareluiprezintă conductivitate termică şi electrică scăzută
Materiale abrazive
Materiale de etanşare Electroizolante
Materiale de protecţie anticozozivă
Termoizolante
LubrifianteHidroizolante
Fonoizolante
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Rezistivitate de volum 1013ΏOcuparea tuturor spaţiilor libere
hidrogen Mediu de racire in constructia de masini
Gaze electronegative Mediu de stingere a arcului electric
azotul Dielectric in condensatoare de inalta tensiuneUmplerea unor cabluri de inalta tensiune
Bioxidul de carbon Umplerea cuvelor transformatoarelor in vederea transportarii acestore
LichideOcupă toate spaţiile libereSe regenerează instantaneu după străpungereTransmit mai bine călduraSunt inflamabile
Uleiuri electroizolante naturale
Izolarea înfăşurării transformatoarelorRăcireatransformatoarelorImpregnarea hârtiei de izolaţie a cablurilor şi condensatoarelorConstrucţia cablurilor cu circulaţie de uleiFabricarea lacuriloe electroizolante
hidrocarburi
Solide
organice
răşini Fabricarea lacurilor de lipit şi impregnareCaliant, la fabricarea maselor plasticeUmplerea manşoanelor cablurilor electriceIzolarea cablurilor şi conductoarelor de energieIzolarea conductoarelor de bobinajIzolarea cablurilor telefoniceImpregnarea înfăşurărilor maşinilor şi aparatelor electrice
Materiale plastice presate şi stratificateSunt materiale pe bază de răşini sintetice-Au caracteristici mecanice şi termice superioare răşinilor-Propietăţi electrice mai slabeHigroscopicitate ridicată
Confecţionarea tablourilor de distribuţie,Confecţionarea suporturilor pentru circuite imprimateConfecţionarea pieselor izolanteConfecţionarea camerelor de stingere a arcului electric
Materiale pe bază de celuloză-higroscopice-nu suportă temperaturi ridicate
-fabricarea hârtiei,pentru izolarea cablurilor electrice telefonice şi a conductoarelor de bobinajfabricarea condensatoarelor izolarea tolelor şi miezurilor magnetice-fabricarea cartonului(preşpan), folosit în construcţia de maşini electrice, transformatoare şi condensatoare-ţesături, pentru izolarea conductoarelor
Compunduri-se topesc cu uşurinţăocupă spaţii goalerezistente la umiditateconductivitate termică bunăpropietăţi electrice bune
Impregnarea hârtiei pentru cabluri de tensiuni medii
Lacuri electroizolante Protecţie împotriva agenţilor externi
Solide anorganicePot fi utilizate la temperaturi de
SticlaMaterial nehigroscopicCasantdur
Dielectric pentru condensatoareLămpi pentru iluminatTuburi pentru descărcări în gazeIzolatoare de înaltă frecvenţă
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 35
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
peste 2000C, fără a-şi schimba caracteristicileNu se oxideazăNu se carbonizeazăHigroscopicitate redusăPropietăţi mecanice reduse faţă de materiale organiceRezistivitae de volum între 108-1015Ώm
MicaPropietăţi electrice buneRigiditae dielectrică dependentă de grosimea straturilorStabilitate termică ridicată
Dielectric pentru condensatoareRealizarea sistemelor de izolaţie a maşinilor şi aparatelor electriceSisiteme de izolaţie a maşinilor electrice , amaşinilor de puteri mari
AzbestLa T=15210 se topeşteRezistenţa la tracţiune 30-40 MN/m2
Rigiditate dielectrică redusăPierderi dielectrice mari
Izolarea conductelor din aparatele de încălzire electricăFabricarea stratificatelor în construcţia de maşini electrice si a transformatoarelor
Ceramicarezistenţă foarte bună la acţiunea arcului electricabsenţa fenomenului de îmbătrânirecontracţie foarte mare la răcire
Fabricarea izolatoarelor de înaltă sau joasă tensiuneInstalaţii de încălzireFabricarea bovinelor şi condensatoarelor pentru ănaltă frecvenţăAmplificatoarelor dielectriceAparatelor de memorare
Competenţa 3.Utilizează simboluri specifice F.T.6
Formate standardizate
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 36
FORMATUL -reprezinta spatiul delimitat pe coala de desen ,pentru decuparea copiei desenului original
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Format A0 A1 A2 A3 A4
Dimensiuni
a x b [mm.]
841x1189 594x841 420x594 297x420 210x297
Competenţa 3.Utilizează simboluri specifice F.T.7
LINII UTILIZATE ÎN DESENUL TEHNIC
TIP LINIE DENUMIREA LINIEI
REPREZENTARE
EXEMPLE DE UTILIZARE
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 37
a
b
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Continua groasa Contur,muchii vizibile,chenar
subtire Linii ajutatoare,de cota,hasuri,fund filet
Subtire ondulata
Ruptura metale
Subtire zig-zag Ruptura lemnIntrerupta Groasa Contururi si
muchii acoperite
Subtire -//-Linie punct Subtire Axa de simetrie
Mixta Traseu de sectionare
groasa Prescriptii speciale
Linie doua puncte
Subtire Contururi piese invecinate
Competenţa 3.Utilizează simboluri specifice F.T.8
Cotarea în desenul tehnic
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 38
COTAREA-OPERATIA DE INSCRIERE PE DESENUL UNEI PIESE A DIMENSIUNILOR CARE II DETERMINA TOATE ELEMENTELE GEOMETRICE
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
ELEMENTELE COTARII – LINIILE AJUTATOARE LINIILE DE COTA COTA LINIILE DE INDICATIE -SIMBOLURI:R –raza
-diametru -latura unui patrat SR –raza sferei S -diametrul sferei = -egalitate a doua cote alaturate -arc de cerc -inclinare --conicitate
Competenţa 3.Utilizează simboluri specifice F.T.9
INDICATORUL desenelor tehnice-este un dreptunghi cu lungimea de maxim 170 mm amplasat in coltul din dreapta jos al formatului ,lipit de chenar.
1-denumirea scolii,2-numarul desenului,3-denumirea desenului,4-numele elevului care a desenat,,5-numele profesorului care verifica desenul6- data executiei desenului,,7-materialul din care este executata piesa8-scara desenului
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 39
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
TABEL DE COMPONENŢĂ Se aplică pe toate desenele de ansambluSe trasează cu :Linie continuă groasa TIP ALinie continuă subţire TIP BSe aşeză deasupra indicatorului
Se poate întrerupe în cazuri speciale
Competenţa 5. Realizează reprezentări simple ale produselor………………………F.T.10
DISPUNEREA PROIECŢIILOR
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 40
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Competenţa 5. Realizează reprezentări simple ale produselor………………………F.T.11
REPREZENTAREA ÎN VEDERE
VEDEREA –este reprezentarea in proiectie ortogonala pe un plan a unui obiect nesectionat.Ea contine conturul aparent al obiectului reprezentat, conturul fiecarei forme geometrice simple care intra in componenta obiectului precum si muchiile si liniile de intersectie vizibile din directia de proiectie. Conturul aparent al proiectiei in vedere si muchiile vazute se traseaza cu linie continua groasa) Muchiile acoperite care trebuie aratate pe desen, se vor indica cu linie intrerupta subtire Prin muchie fictiva se intelege intersectia imaginara dintre doua suprafete racordate printr-o rotunjire. Muchiile fictive se traseaza pe desen cu linie continua subtire.In functie de directia de proiectie vederea se clasifica in : -vedere obisnuita, proiectia facandu-se dupa una din directiile normale de proiectie -vederea inclinata, proiectia facandu-se dupa o directie convenabila intelegerii desenului.
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 41
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Competenţa 5. Realizează reprezentări simple ale produselor………………………F.T.12
Reprezentarea in sectiune
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 42
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
SECŢIUNE LONGITUDINALĂ PRINTR-O FORMĂ CONSTRUCTIVĂ SIMETRICĂ
a. reprezentarea în perspectivă a formei şi a planului secant
b. reprezentarea în perspectivă a celor două jumătăţi din piesă în ipoteza tăierii acesteia în planul secant
c. reprezentarea în dublă proiecţie ortogonală a modelului din figură
Competenţa 5. Realizează reprezentări simple ale produselor………………………F.T.13
SIMBOLURI UTILIZATE ÎN INSTALAŢIILE ELECTRICE
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 43
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
COMPETENŢA 1.IDENTIFICĂ TIPURI DE MATERIALE
EXERCIŢIUL 1
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 44
REREZOLVARE EXERCIŢII
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Materiale conductoare de înaltă
conductivitate electrică
alame
Materiale conductoare de înaltă
rezistivitate electrică
Aliaje fier-cobalt, nichelina
Materiale semiconductoare Argint,duraluminiu,germaniu
Materiale electroizolante hartia
Materiale magnetice Otel, fonta
EXERCIŢIUL 2. C
EXERCIŢIUL 3 B
EXERCIŢIUL 4
TEST DE EVALUARE
.Completati spatiile libere : a) Aliajele cuprului cu zincul se numesc - alame si pot fi deformabile,turnate si pentru lipit. b) Bronzurile sunt aliajele cuprului cu staniu, aluminiu, beriliu , plumb 2.Alegeti raspunsul corect :
a.Aluminiu b)Dati exemple de aliaje pe baza de aluminiu anticorosive si durificabile. Anticorodalul(aliat cu Mg sau Mn) Duraluminiul ce contine pe langa Al si Cu,Mg,Si,Mn supus unui tratament termicde
durificarec) Utilizarile alamelor moi: fabricarea tuburilor flexibile, a tevilor pentru serpentine, cartuselor,
pieselor pentru electrotehnica
TEST DE EVALUARE
1. Densitatea ; 1 punct 2.Completati spatiile libere din enunturile de mai jos :e) fuzibilitate-f) curentul electric.g) sudabilitate-.h) duritatea,. 3 puncte
3.Enumerati proprietatile fizice care influenteaza urmatoarele proprietati tehnologice a) capacitatea de turnare : ----fuzibilitate si fluiditate- b) sudabilitatea :-----fuzibilitate --4 puncte
4. fier, , 1 punct
COMPETENŢA 2EXERCIŢIUL 1Completati spatiile libere din enunturile de mai jos :
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 45
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Bucsele in care se rotesc arbori cu viteze periferice si presiuni de contact mici si mijlocii se confectioneaza din fonte cenusii slab aliate cu Cr,Ni si Cu- .
Pentru constructiile metalice sudate (mantale,capace,batiuri) se utilizeaza otelurileoteluri obisnuite cu continut de carbon scazut( sub 0,25%)-
OLC60 se foloseste la fabricarea pieselor cu proprietati elastice2.In dreptul pieselor precizate mai jos completati materialele din care pot fi realizate :
◘-arcurile OLC60 ◘- arbori cotiti OLC25, OLC35,OLC45◘- bolturile OLC10 si OLC15◘- suruburi oteluri carbon obisnuite cu un continut mai mare de carbon◘- roti dintate OLC ◘- lagare solicitate la frecare bronzuri dure
EXERCIŢIUL 2
b. aliaj Ni-Fe(permalloy)+ 2% Mo
c. asemănări : aliajele aluminiului,au în compoziţie Si,au palsticitate bună,sunt uşoare
sunt anti corozive,au rezistenţă bună
c) deosebir siluminiu este un aliaj pentru turnătorie, duraluminiu este un aliaj
deformabil la presare,are în compoziţie siliciu, duraluminiu are cupru, mangan, siliciu,
magneziu
duraluminiu are duritatea apropiată de oţel
d)aliaj pe bază de nichel
EXERCIŢIUL 3
material categoria utilizare Justificarea utilizării
intr-un anumit
domeniu
porţelan electroizolant Izolatoare de înaltă şi
joasă tensiune
Instalaţii de încălzire
Rezistenţă la acţiunea
arcului electric
Absenţa fenomenului de
îmbătrânire
Contracţie mare la răcire
Uleiuri naturale electroizolant Răcirea
transformatoarelor
argint Inalta conductivitate Turnarea de piese Fuzibilitate
Fonte cenuşii feromagnetice Arbori cotiţiPompeVentileCarcase
Fluiditate bunăfuzibilitateSe toarnă uşorPropietăţi de prelucrare
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 46
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
batiuri prin aşchiereSudabilitate bună
Oţeluri pentru scule metalice Scule aşchietoare Duritate mare
Bronz obişnuit conductoare Turnarea roţilor, bucşelor, lagărelor solicitate la fricţiunePiese supuse uzurii mecanice
Duritate mareRezistenţă la caroziunePropietăţi elastice
TEST DE EVALUAREEXERCIŢIUL1.Indicaţi aliajele din cupru care se pot folosi la executarea
a)cupru cu nichel, b) bronz cu staniu, c) bronz,d)alamă cu siliciu…………………………………………………………………….2 puncteEXERCIŢIUL 2. c …………………………………………………… ..1 punct EXERCIŢIUL 3.b………………………………………………………… 1 punctEXERCIŢIUL 4. ……………………………………………………….3 puncte
COLOANA A COLOANA B
industria constructoare de maşini Oţel,Aluminiu
industria alimentară
industria chimică Acid sulfuric
industria construcţiilor civile Ipsos ,Asfalt
industria electrotehnică Semiconductor, Argint
industria petrolieră Benzină
industria electronică semiconductoare
industria aviatică Aluminiu
Se acordă un punct din oficiu
Toate subiectele sunt obligatorii. Minimum de puncte este 7
COMPETENŢA 3
EXERCIŢIUL 1
COLOANA A COLOANA BA 1
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 47
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
A3 297X420
A0 841X1189
A4 210X297
A2 420X594
EXERCIŢIUL nr . 3
Nr.linie denumire utilizare
1 Linie continua groasa Contur
2 Linie continua subtire Fund de filet
3 Linie punct subtire Axa de simetrie
4 Linie continua groasa Muchie vizibila
5 Linie continua subtire ondulata Ruptura in metal
6 Linie continua subtire Hasura
EXERCIŢIUL 4 R5 –raza de racordare de 5 mm.10 -patrat cu latura de 10mm. 15, 17, 25-diametrele de 15,17,25 mm17-sfera,cu diametrul de 17mm
EXERCIŢIUL 5
Exemplu a) Incorect corect
b) corect incorect
c) incorect corect
EXERCIŢIUL 6
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 48
5
20
10
50
30
10
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
COMPETENŢA 5
EXERCIŢIUL nr 1 a)Identificaţi tipul scării de reprezentare bifând in căsuţa corespunzatoare conform
modelului dat:
Scara De marire De reducere Marime naturala
2:1 X1:20 X1:2 X1:5 X5:1 X10:1 X1:100 X50:1 X1:500 X20:1 X1:1 X
EXERCIŢIUL nr .2
1. epura
2
4
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 49
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
EXERCITIUL 3
EXERCIŢIUL4
-a) raspuns corect a)
b) raspuns corect conform tabelului de mai jos:
1 2 3 4x x
EXERCITIUL 5
EXERCIŢIUL 6
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 50
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
EXERCIŢIUL 7
Lungimea piesei =63mm.Primul tronson cu :
Lungime 40 mm,filetat pe lungimea de 25mm cu filet exterior metric fin cu diametrul de 20mm si pasul de 1,5mm.,este tesit cu 1,5 mm la 45 0 suprafata frontala fiind prelucrata cu o rugozitate de 1,6 microni .Piesa este prevazuta cu o gaura cu diametrul de 12 mm si o tesitura de 2mm. Inclinata la 120 0
Urmatorul tronson,are forma exterioara hexagonala, cu deschiderea de cheie S=27mm ,si lungime de 8 mm.Ultimul tronson,are lungimea de 15 mm. ,este
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 51
M30M16
22 20
M20
20
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
filetat si prevazut cu degajare de 4mm. Filetul este metric fin cu diametrul 20mm. si pasul 1,5mm., tesit cu 1,5 mm.la 45 0
Calificări in domeniul electromecanic.
Lucrător operatorîn energetică
Lucrător în electromecanică
Lucrător feroviar
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 52
GHIDUL ELEVULUI
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
CUPRINS1.INTRODUCERE……………………………………………………..............54
2.GLOSAR DE TERMENI................................................................................55
3.FISE DE LUCRU............................................................................................58
COMPETENTA 1.: IDENTIFICA MARIMILE
NEELECTRICE..............................................................................................................58
COMPETENTA 2: PRECIZEAZA UNITATILE DE MASURA PENTRU MARIMILE
NEELECTRICE.....................................................................................……………….60
COMPETENTA 3.: SELECTEAZA APARATELE DE MASURA SI
CONTROL........................................ ............................................................................62
COMPETENTA 4. : REALIZEAZA MASURAREA MARIMILOR
NEELECTRICE...................................................................................................65
Masurarea marimilor liniare cu sublerul
Masurarea marimilor liniare cu micrometruL
Masurarea marimilor unghiulare
Masurarea volumelor
Masurarea masei
Masurarea fortei
Masurarea vitezei
Masurarea presiunii
Masurarea debitului
Masurarea temperaturii
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 53
C.P.N.Nivel 1
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
INTRODUCERE
Acest ghid vă va ajuta să urmaţi toate studiile necesare pentru Calificarea Profesională Naţională (CPN) Nivelul 1 in electromecanica într-un ritm favorabil dumneavoastră.El conţine sarcini de lucru care constau în:
căutarea de informaţii utilizând diferite surse (manuale, dictionare tehnice, pliante, pagini de Internet);
rezolvarea de exerciţii şi desfăşurarea unor activităţi; întocmirea unui portofoliu conţinând toate exerciţiile rezolvate şi activităţile desfăşurate,
care pot fi folosite drept dovezi suplimentare pentru portofoliul dumneavoastra
Portofoliul trebuie să fie cât mai complet pentru ca evaluarea competenţelor profesionale să fie cât mai adecvată.Pentru a beneficia în întregime de această abordare flexibilă a procesului de învăţare vă sfătuim să consultaţi cât de multe materiale de referinţă posibile şi să elaboraţi o lucrare cuprinzătoare pentru evaluarea formală.
REFERINŢE BIBLIOGRAFICEUrmătoarea listă de referinţe bibliografice vă va fi folositoare la îndeplinirea exerciţiilor din cadrul unităţii de competenţă, dar se doreşte a fi doar un ghid. Ar trebui să aveţi acces la o sală de studiu şi la o bibliotecă care să vă pună la dispoziţie majoritatea informaţiilor necesare pentru a absolvi această unitate de competenţă.
FLORIN MARES,GABRIELA MIHAI,EMILIA GOGONCEA,VIORICA ZAHARACIUC-„SOLICITARI SI MASURARI ELECTRICE” Sinteze si teste pentru
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 54
ATENŢIE
4. vă rugăm să citiţi cu foarte multă atenţie atât ghidul cât şi materialele de referinţă înainte de a completa secţiunile
5. consultaţi-vă cu profesorul dumneavoasatră la fiecare etapă, dacă consideraţi necesar6. profesorul va analiza progresul dumenavoastră înainte de a trece la următoarea unitate de
competenţă
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Examenul National de Bacalaureat si Olimpiade Interdisciplinare tehnice” Editura „Scorpion”-GALATI 2003
MARIANA CONSTANTIN , AUREL CIOCĂRLEA- VASILESCU” MANUAL PENTRU CLASA a 10-a
Indrumare de laborator agenda instalatorului cărţi tehnice/prospecte sistemul international de unităţi de măsură alte sisteme de unităţi de măsură memorator de fizica,chimie
FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII
Tabelul următor detaliază exerciţiile incluse în unitatea de competenţă 13.13. Acest tabel vă va fi folositor în momentul încheierii exerciţiilor şi în procesul de colectare a dovezilor pentru portofoliul dumneavoastră.
competenta exerciţiul TITLUL realizat1
Identificarea marimilor neelectrice
1 Enumerarea principalelor mărimi neelectriceDefinirea principalelor mărimi neelectrice
2 Gruparea mărimilor pe categorii3 Stabilirea relaţiilor între mărimile
neelectrice
2Precizează unitati de masura pentru mărimi
neelectrice
1 Enumerarea multiplilor şi submultiplilor uzuali în tehnică
2 Precizarea unităţilor de măsură pentru mărimile specifice
3,4 Corelarea unităţilor de măsură cu mărimile specifice
5,6,7,8 Efectuarea transformărilor unităţilor de măsură
3Selectează paratele de măsură şi
control
Explicarea simbolurilor înscrise pe aparatele de măsură şi control
12
Corelarea mărimii de măsurat cu tipul paratelor
3 Compararea metodelor şi tehnicilor de măsurare, din punct de vedere calitativ
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 55
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
4.Realizează măsurarea mărimilor neelectrice
1,2,3,7,8,9 Identificarea mijloacelor de măsurare pentru determinarea mărimilor neelectrice
Pregatirea mijloacelor de măsurare pentru determinarea mărimilor neelectrice
Lucrări de laborator
Citirea indicaţiilor mijloacelor de măsurare pentru determinarea mărimilor neelectriceŞublerMicrometruRaportor
OBIECTIVE
La absolvirea acestei unităţi de competenţă, elevul va fi in stare sa: Enumere principalele mărimi neelectrice Definească principalele mărimi neelectrice Identifice mărimile neelectrice dintr-o listă data (de exemplu, intr-un prospect al unui
produs Grupeze mărimile pe categorii Stabilească relaţii intre mărimi neelectrice Defineste noţiunea de unitate de măsură Recunoaşte sistemul S.I., ca singur sistem de unităţi legal in România Identifica unităţile de măsura fundamentale şi derivate in Sistemul Internaţional Precizează care sunt unităţile de măsură pentru fiecare mărime fizică Utilizeaza multipli si submultipli , simplificând mărimile in unitătţi S.I. Identifice surse de documentare referitoare la definirea mărimilor neelectrice si la relaţia
cu care se calculează acestea Identifică în documentele care insotesc aparatul de măsură , unitatea de măsură specifică,
mărimii de măsurat Identifice mijloacele de măsurare in funcţie de mărimea neelectrică Identifice caracteristicile personale si competenţele proprii Stabilească relaţii de lucru in echipă Utilizeze limbajul specific de specialitate Realizeze calcule simple Citească indicaţiile aparatului in funcţie de mijlocul de măsurare şi de mărimea măsurată
să analizeze rezultatele măsurăriiVă sunt necesare aproximativ 60 ore pentru a absolvi această unitate de competenţă, dar acesta este doar un ghid şi dumneavoastră trebuie să lucraţi în ritm propriu. Cele 60 ore nu includ şi timpul dedicat investigaţiilor şi cercetării.
GLOSAR DE TERMENI
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 56
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Următoarea listă de termeni vă va fi folositoare la absolvirea unităţilor de competenţă. Dacă găsiţi şi alţi termeni care nu sunt incluşi, adăugaţi-i la
Controlul-include ideea de calitate, deoarece pe lăngă masurare presupune şi un proces de comparare a valorii dimensiunii cu o valoare de referinţă
Debitul-cantitatea de substanţă solidă, lichidă sau gazoasă care trece printr-o secţiune oarecare in unitatea de timp
Densitatea-mărime derivată în S.I.,care se defineşte ca fiind masa unităţii de volum Forta- mărime fizică care măsoară acţiunea unui sau mai multor sisteme fizice asupra
unui corp prin schimbarea stării de mişcare a acestuia faţă de un sistem de referinţă dat. Greutatea –forta care actionand asupra unui corp,ii imprima acestuia acceleratia caderii
libere Kelvinul- tractiunea 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei Kilogramul- masa”Kilogramul international’ prototip de platina iridata
o liniară-caracterizeaza miscarea unui punct material in raport cu un sistem de referinţă
Lungime-marime fundamentala în S.I. Masa-marime fizica fundamentală în S.I., care măsoara propietatea materiei de a fi
inertă şi de-a provoca un câmp gravitaţional
Măsurand-obiectul purtător al marimii fizice
Măsurarea-operaţie sau proces metrologic prin care o mărime fizică este comparată cu unitatea de măsură specifică
Metrul- lungimea drumului parcurs in vid, de catre undele electromagnetice plane in timpul de 1/299792458 secunde
Molul- cantitatea de substanta a unui sistem continand tot atatea entitati elementare cati atomi exista in 0,012 Kilograme de carbon 12
Planeitate-parametru caracteristic a suprafetei Presiunea - mărime fizică , caracterizează starea unui fluid şi este definită ca fiind
raportul dintre forţa şi suprafata pe care se exercită(forţa specifică cu care un fluid apasă pe o suprafaţa cu care vine in contact)
Secunda- durata de 9192631770 perioade ale radiatiei corespunzatoare tranzitiei intre cele doua nivele hiperfine ale starii fundamentale a atomului de cesiu 133
Temperatura- marime fizica care caracterizeaza gradul de agitatie dezordonata a moleculelor unui corp(caracterizeaza starea de incalzire a unui corp sau sistem fizic).
Turaţia-numarul de rotaţii efectuat in unitatea de timpo Unghi plan-unghiul cuprins între două drepte concurente se defineste ca fiind
raportul dintre lungimea arcului decupat de cele doua drepte pe circumferinta
unui cerc cu centrul in punctul de intersectie al dreptelor si raza acelui cerc:α=
o Unghi solid-unghiul unui con se defineste ca fiind raportul dintre aria decupata de acest con pe suprafata unei sfere care are centrul in varful conului si patratul razei sferei:
Unghi-element geometrico unghiulară-mărime caracteristică mişcării de rotaţie
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 57
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Unitatea de masura a unei marimi- cantitate determinata a acestei marimi, stabilita in mod conventional, egală cu 1, având aceiaşi natură cu mărimea fizică
Unitati derivate-se formeaza din unitati fundamentale, ca expresii algebrice in care se utilizeaza semnele matematice ale inmultirii(punctul), ale impartirii(bara orizontala sau oblica) si ale ridicarii la putere(exponent pozitiv sau negativ)
Valoarea efectivă-rezultatul măsurării, care ne arată de câte ori unitatea de măsură se cuprinde în mărimea de măsurat
FIŞELE DE LUCRUCOMPETENŢA I
IDENTIFICĂ MĂRIMILE NEELECTRICE
Mărimea este propietatea obiectelor, fenomenelor sau sistemelor care poate fi deosebita calitativ si determinta cantitativ
ENUMERAREA ŞI DEFINIREA PRINCIPALELOR MĂRIMI NEELECTRICEEXERCIŢIUL 1
Pentru rezolvarea acestui exerciţiu trebuie să vă consultaţi cu colegul vostru din partea dreaptă. Discutaţi rezolvarea sarcinii de lucru cu perechea din fată voastră. Desemnaţi raportorul grupei formate din cele două perechi.
Acest exerciţiu vă solicită să completaţi tabelul de mai jos cu informaţiile referitoare la mărimi neelectrice, urmând ca profesorul să
bifeze una din căsuţele corect sau incorect.
Nr.crt
Mărimea fizică
Semnificaţie Simbol Exemplificări Corect Incorect
Aria
Exprimă suprafaţa unui pătrat cu latura de un metru
Aaria pătratului;aria dreptunghiuluiaria cerculuiariaparalelogramului
Volumul
V
Exprimă variaţia vitezei cu un metru într-o secundă
Forţă
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 58
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Cantitatea de material care trece printr-o secţiune în unitatea de timp
Presiune
MĂRIMILE NEELECTRICE
STABILIREA RELAŢIILOR ÎNTRE MĂRIMILE NEELECTRICE
EXERCITIUL 2
Acest exerciţiu va cere să identificaţi categoria din care fac parte următoarele marimi NEELECTRICE, relaţiile matematice definitorii. După completarea tabelului, profesorul va bifa căsuţa sigur sau nesigur , ca raspuns la selecţia dumneavoastră
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 59
Pentru obţinerea informaţiilor necesare puteţi consulta sursele de informare puse
la dispoziţiei.
Mărimi
fundamentalalese conventional , independente unele de altele
Lungimea(L)Masa (m)Timpul (t)
Temperatura (T)
Mărimi
derivate
Suprafaţa
Unghi
Forţa
Presiune
Densitate
Mecanice
Masa (m)
Forta (F)
Viteza (v)
Acceleraţia
(a)
Hidraulice
presiunea
(p)
debitul (Q)
nivel de
lichid
umiditate
Termice
temperat
ura (T)
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Mărimea Categoria definiţie simbol Relaţia matematică
Sigur nesigur
Lungime fundamentalăDensitateVolumGreutateTimpTemperaturaMasa
COMPETENŢA 2PRECIZEAZĂ UNITĂŢI DE MĂSURĂ PENTRU MĂRIMI NEELECTRICE
ENUMERAREA MULTIPLILOR ŞI SUBMULTIPLILOR UZUALI ÎN TEHNICĂDeoarece , în practică, exprimarea diverselor mărimi in unităţi SI ar conduce la valori foarte mari sau foarte mici, care sunt incomode in scriere sau vorbire, in acest sistem au fost introduse prefixe, prin care multipli sau submultipli unităţilor pot fi exprimaţi foarte simpluPREFIXELE- se aşează întodeauna înaintea unitîţii de măsură şi au semnificaţia că unitatea respectivă se înmulţeşte cu factorul pe care îl reprezintă prefixul
PRECIZAREA UNITĂŢILOR DR MĂSURĂ PENTRU MĂRIMILE NEELECTRICE
EXERCIŢIUL 1
Pentru marimile fundamentale- lungime si masa:
a)Enumera , multipli si submultipli
b) calculeaza valoarea multiplilor si submultiplilor in functie de unitatea de masura fundamentala
c)completeaza tabelul
Lungime masa
denumirea simbol valoare denumire simbol valoare
Kilometrul Km
10 m tona t 1000 kg
hectometrul 10 m quintal qdam 10 kg
decimetrul dm kilogram kg 1 kgcentimetrul cm 10 m hectogrammicrometrul μm decagram dag 0,01 kg
gram g
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 60
Pentru rezolvarea exerciţiilor se foloseşte F.T.1.Nu uita
1
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
decigram 0,0001 kg
centigrammiligram 0,000001
kg
CORELAREA UNITĂŢILOR DE MĂSURĂ CU MĂRIMILE SPECIFICE
EXERCITIUL NR.2
Realizaţi corespondenţa dintre mărimile fizice din coloana A şi unităţile de măsură din coloana B, respectând modelul prezentat:
EFECTUAREA TRANSFORMĂRILOR UNITĂŢILOR DE MĂSURĂ
EXERCITIUL NR.3
Enumera multipli si submultipli urmatoarelor unitati de masura, specificand pentru fiecare:
marimea masurata ordinul de marime in raport cu unitatea de masura corelata rezolvati transformarile completati tabelul cu unitatile de masura pentru alte marimi neelectrice(cate una pentru
fiecare marime )
Marimeamasurata
Valoarea marimii masurate
Unitatea de masura corelata
Ordinul de marime
Rezultatul transformarii
lungime 73 da m 10 73m18,5 mm m2 h m30km da
Domeniul electromecanic – Nivelul 1
A B1 masa a m3/s
2 b s3 Debit de v olum c kg4 timpul d ρ5 densitate e CP
61
Pentru obţinerea informaţiilor necesare puteţi consulta sursele de
informare puse la dispoziţiei sau de care dispuneţi.
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
15 in cm12,3 nm m30 rad15 l dm60 dm l100g kg2kg Cg100Lg q2400rot/min Rot/sec
EXERCITIUL NR.4
.Aţi câstigat o croazieră pe Marea Mediterană, cu oprire in porturile:Istambul, CasablancaUrmărind traseul pe hartă aţi găsit distanţele intre porturi: Constanta-Istambul = 300.... Istambul –Casablanca = 1200....... Sarcina de lucru1 1:
a)precizaţi unitatea de masură toleratăb)Corelati unitatea de masura cu unitatea fundamentale corespunzatoare din S.I.c)Transformati unitatea de masura notata la punctul a conform tabelului de mai jos
......... m cm km3001200 Sarcina de lucru 2:Pe vapor se afla o sala de forta. Aparatul de forta la care lucrati, a indicat 40 kgf.Ce marime corespunde aceastei unitati de masura
EXERCITIUL NR.5
Efectuaţi transformările:a)1m = mm b) 1m2=cm2
dam mm2 dm km2
km
c)1dm3= l cm3 d)1N/m2= bar1m3
EXERCITIUL NR.6
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 62
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
1.Precizaţi care relaţii exprimă corect transformările:a) 18,5mm =0.185m =18,5.10 Km =0,185dmb) 18,5mm =0,01855m =0,185.10km =0,185dmc) 18,5mm =185.10 km= 18,5dmd) 18,5mm= 18,5.10m =18,5.10km =18,5dm
EXERCIŢIUL NR. 7I. Încercuieşte varianta corectă de raspuns :
1. Sistemul International de Unitati de Masura SI cuprinde : 3 puncte a) 4 unităţi fundamentale b) 5 unitati fundamentale c) 7 unitati fundamentale d) 6 unitati fundamentale
2. Cate unitati derivate corespunzatoare domeniului electromecanic cuprinde SIU ? 2 puncte
a) 9 unitati derivate b) 12 unitati derivate c) 15 unitati fudamentale d) 7 unitati fundamentale
3. UnitAtea de masura a vitezei este: 1 punct a) m / s²; b) m / s; c) m² / s ;
II.In coloana A sunt enumerate mărimi fizice , iar in coloana B literele corespunzătoare unităţilor de măsură ale acestora . Scrieţi pe foaia dumneavoastră , asocierile dintre cifrele din coloana A si litera corespunzătoare din coloana B :
A MǍRIMEA FIZICǍ B UNITATE DE MASURA
1. LUNGIME a) V2. DENSITATE b) m3. TIMP c) kg/m3
4. PRESIUNE d) s5 MASA e) kg 1 punct
se acordă un punct din oficiu.
COMPETENŢA 3SELECTEAZĂ APARATELE DE MĂSURA ŞI CONTROL
EXPLICITAREA SIMBOLURILOR ÎNSCRISE PE APARATELE DE MĂSURAT
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 63
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Propietăţi metrologice
CORELAREA MĂRIMII DE MĂSURAT CU TIPUL APARATELOREXERCITIUL NR.1
In magazia bunicului ati găsit o bicicleta , pe care doriţi să o folosiţi. Roţile bicicletei au fost demontate si trebuie să le montaţi . Inainte de montare trebuie să verificaţi dimensiunile axului şi ale butucului roţii
a) Ce dimensiuni veţi măsura ?b) Ce metodă de măsurare veţi alege?
c) Care sunt instrumentele de măsură?
EXERCITIUL 2
Biletul de transport costă 7000 lei. Ati dat o hârtie de 10.000 lei şi aţi primit rest 3000 lei în monede de câte 1000 lei.In acest fel aţi adunat un numar de 20 de monede de câte 1000 de lei.
Monedele sunt aparent identice,dar una este falsa. Prin care metodă determinaţi care monedă este falsă?
Sarcini de lucru:a) stabiliti mărimea prin care determinaţi care moneda este falsab) stabiliţi aparatul sau instrumentul de măsurăc) prin câte determinări se poate stabili care moneda este falsă
COMPARAREA METODELOR ŞI TEHNICILOR DE MĂSURARE , DIN PUNCT DE VEDERE CALITATIV
În orice măsurare , aparatul este pus în legătură cu obiectul, pentru a fi influenţat de aceea mărime caracteristică obiectului care urmeaza să fie măsurat INTERACŢIUNE
OBIECT- APARAT
EXERCIŢIUL 3
Urmatoarele aplicatii au rolul de a va ajuta sa va fixaţi mai bine cunostintele pe care le-at dobandit la capitolul METODE DE MASURARE.
Alegeţi varianta corectă de răspuns:
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 64
CARACTERISTICI METROLOGICEAfectează direct corespondenţa valorii măsurate cu valoarea adevărată a mărimii
justeţea fidelitate preciziafiabilitate
OBIECT APARAT
Pentru rezolvarea exerciţiilor consultaţi materialele bibliograficeAminteşte-ţi!-
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
1.Măsuarea se efectuează cu:
a) un mijloc de măsurare;b) o mărime de măsurat;c) o mărime măsurată;d) ajutorul mijlocului de măsurat.
2.Succesiunea de operaţii experimentale pentru determinarea calitativa a mărimii poarta denumirea de:
a) mărime de măsurat;b) măsurare;c) mijloc de măsurare;d) mijloc de măsurat.
3.Cunoscând obiectul măsurării alegem:a) unitatea de măsură;b) măsurandul;c) mijlocul de măsurare;d) măsurarea. Se va da un punct din oficiu. Toate subiectele sunt obligatorii.
COMPETENŢA 4REALIZEAZĂ MĂSURAREA MĂRIMILOR NEELECTRICE
IDENTIFICAREA MIJLOACELOR DE MĂSURARE PENTRU DETERMINAREA MĂRIMILOR NEELECTRICE
Prin mijloace de măsurare se înţeleg mijloacele tehnice care servesc pentru obţinerea informaţiei
Măsura-reproduce una sau mai multe valori cunoscute ale unei mărimi.Exemple: cale plan paralele, rigla gradată,vas rezervor
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 65
Folosiţi toate materialele de care dispuneţi în rezolvarea exerciţiilor din fişa de lucru.
MIJLOACE DE MĂSURAREmăsuri
etalon De lucru
Aparate de măsurat(instrumente de măsurat) Ansambluri, instalaţii şi
sisteme de măsurare
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Aparat de măsurat-serveşte la efectuarea măsurătorilor prin conversia măsurandului intr-o mărime fizică. Exemple: debitmetru, manometru cu coloană de mercur
Instrumente de măsurat-şubler,balanţă, micrometru,termometru de sticlă
Instalaţie de măsurat-ansamblu de aparate şi măsuri conectate între ele după o anumita schemă
EXERCIŢII
EXERCIŢIUL 1
Utilzînd materialul bibliografic :
1.completaţi tabelul de mai jos, definind metodele de măsurare, aparatele de măsurare, mărimea neelectrica
2. indicaţi prin literele A,F, daca definitiile date sunt adevarate sau false
Metode de măsurare/
. Aparat de măsurare
Definiţie Adevărat(A)
Fals(F) Definiţia corectă
1. şubler Aparat de măsurare –permite compararea directă a mărimii de măsurat cu unitatea de măsură
2.Metodă de măsurare indirectă
Rezultatul măsurării nu se obţine direct, ci după măsurarea altor mărimi , iar valoarea măsurată se obţine cu ajutorul calculelor matematice(volum)
4.etalon Servesc la păstrarea şi transmiterea unităţilor de măsură la alte mijloace de măsurare
5.măsuri Mijloace simple de măsurare , care materializează unitatea de măsură
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 66
FOLOSIŢI TOATE MATERIALELE PE CARE LE AVEŢI LA INDEMÂNĂ
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
EXERCIŢIUL 2În tabelul de mai jos sunt trecute mărimi neelectriceAcest exerciţiu vă solicită să scrieţi în căsuţa de sub mărimea fizică mijlocul de măsurare (instrumentul/aparatul de măsurare) corespunzător mărimii, urmând ca profesorul să bifeze una dintre căsuţele Da sau Nu
densitatea Da b) Lungimea Da c) temperatura DaNu Nu termocuplu Nu
Masa Da e) debit Da f) Timpul Da
m2 Nu Nu Nu
TEST DE EVALUARE
1.Precizati care literă corespunde răspunsului corect:Măsurarea se efectuează cu:
a) un mijloc de măsuare;b) o mărime de măsurat;c) o mărime măsurată;d) ajutorul mijlocului de măsurat.
2.Succesiunea de operaţii experimentale pentru determinarea calitativă a mărimii poartă denumirea de:
a) mărime de măsurat;b) măsurare;c) mijloc de măsurare;d) mijloc de măsurat.
3.Cunoscând obiectul măsurării alegem:a) unitatea de măsură;b) măsurandul;c) mijlocul de măsurare;d) măsurarea.
4.Mijlocul de măsurare se alege:a) dupa ce cunoastem cerinţele impuse de măsurand;b) functie de metode de măsurare;c) funcţie de unitatea de măsura a mărimii măsurate;d) in funcţie de operator.
5.Măsurarea ne da o informaţie:a) cantitativă despre o marime:b) calitativă;c) valorică;d) valoroasă
6.Masa unui corp se poate stabili prin :
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 67
d)
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
a) compararea acestuia cu unitatea de masăb) cântărirea unităţii de masăc) deducţii repetated) măsurarea forţei gravitaţionale
.7. Unităţile de masă sunt materializate sub forma unora) aparate de cântăritb) balanţec) greutăţi etalon şi greutăţi de lucrud) bascule
8. Pentru măsurarea forţei se folosesc aparate cunoscute sub denumirea de:a)dinamometreb) extensoarec)arcurid) resoarte
Măsurarea dimensiunilor liniare cu şublerul
Şublerul este un instrument de măsură cu riglă şi vernier.Caracteristicile şublerelor:
Limita superioară de măsurare ( L ) : 100mm, 150mm, 200mm, 300mm, 400 mm, 500 mm, 600mm , 800 mm, 1000 mm, 1500
mm. Precizia de citire la verniere poate fi: 0,1; 0,0; 0,05.
Principiul măsurării cu şublerulExemplu de citire pentru un şubler cu clasa de precizie 0,05 mm:
EXERCITIUL 3
1.Înscrieţi sub fiecare dintre imaginilor de mai jos precizia şublerului şi dimensiunea corespunzătoare indicaţiei şublerului:
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 68
MĂSURAREA DIMENSIUNILOR LINIARE
Acumularea a opt puncte implică obţinerea calificativului „ realizat „ pentru fişa de lucru, în fişa de descriere a activităţii.
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
a) b) c)precizia…………… precizia…………… precizia…………dimensiunea……… dimensiunea……… dimensiunea………
Analizaţi schema de măsurare de mai jos şi precizaţi tipul măsurărilor efectuate în fiecare dintre cele 3 cazuri.
EXERCIŢIUL 4
Următorul exerciţiu vă solicită să arătaţi ca sunteţi capabili să recunoaşteţi mijloacele de măsurare a mărimilor de bază din domeniul mecanic. Va propunem sa identificaţi următoarele mijloace de măsurare a lungimilor şi unghiurilor :
1 2
6
Nr. crt. DENUMIREA MIJLOCULUI DE MASURARE
CORECT INCORECT
1
Volumul este o mărime scalară derivată In S.I.. Unitatea de măsură pentru volum este [ m3]. Se poate defini capacitatea ca fiind volumul ocupat de un lichid. Unitatea de măsură pentru capacitate este litrul [L].
EXERCITIUL NR.5
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 69
a-
b-
c-Corect
cb
Masurarea volumelor
3 4
5
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Ce cantitate de vopsea trebuie cumparată pentru vopsirea suprafeţei pieselor din figură cunoscând :
materialul piesei- alamăgrosimea pieseilor: 10 mmcantitatea de vopsea se va determina în funcţie de indicaţiile de pe cutia aleasa
Completaţi următorul tabelEtape de lucru
Metode de determinare a mărimii neelectrice
Aparat/relaţie de calcul
rezultat A F
Observaţie: piesele din figura reprezintă un exemplu. In lucrarea de laborator se pot alege alte pieseA,F, reprezintă aprecierea profesorului
Măsuri pentru determinarea volumului lichidelor şi gazelor;
EXECIŢIUL 6
Acest exerciţiu vă cere să determinaţi volumul semifabricatelor indicate şi să treceţi datele obţinute în tabel 2, urmând ca profesorul să bifeze una din căsuţele corect sau incorect.
a) bară din aluminiu care cântăreşte 1,2 kg;b) un lingou din cupru cu masa de 0,8 kg;c) bramă ( formă paralelipipedică ) din fontă cu dimensiunile: L- 80 cm, l = 20 cm, h = 30
cm.
Semifabricat Material Densitate Volum Corect Incorect abc
MĂSURAREA MASEI ŞI DENSITĂŢII
LUCRARE DE LABORATORAspecte vizate:
alegerea mijloacelor de măsurare; utilizarea corectă a mijloacelor selectate; determinarea volumului; determinarea masei prin cântărire; calcularea densităţii.
Resurse materiale: mijloace pentru măsurat lungimi; cilindru gradat, pipetă; dinamometru; balanţă de laborator.
Sarcina de lucru :
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 70
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Fiecare echipă , formată din 5 elevi, primeşte un câte un set de 5 piese executate din acelaşi material. Cele cinci seturi sunt formate din piese identice , numerotate la fel. Pentru fiecare piesă trebuie să se determine masa, volumul şi densitatea. Datele obţinute se trec în tabelul 1. La expirarea timpului de lucru profesorul va face centralizare şi compararea rezultatelor obţinute de echipele de lucru.Timp de lucru: 25 minute pentru realizarea sarcinii de lucru; 5 minute pentru raportare/ echipă; 10 minute pentru analizarea rezultatelor.
Nr. piesă
Volumul Masa Densitate Observaţii Corect Incorect
12345
Resurse materiale dinamometru de laborator cu un resort elastic al cărei constantă elastică are valoarea
k=100N/m; greutăţi diferite; dispozitiv de susţinere a dinamometrului; riglă gradată.
Mod de lucruPentru măsurarea forţei cu ajutorul dinamometrului se procedează astfel:
se suspendă de tija resortului greutăţi diferite; se măsoară cu rigla deformaţia elementului elastic; se citeşte valoarea forţei; pentru verificare se calculează valoarea forţei cu relaţia Fc= k * l, unde k= constanta
elastică a dinamometrului; se compară valoarea citită cu valoarea calculată; se trasează caracteristica Fm = f (lm); se interpretează rezultatele.
Nr.crt lm [ mm] K [ N/m]
Fm[N] Fc [ N]
1234
5
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 71
Fc
lm
Pentru rezolvarea sarcinii de lucru puteţi folosi orice material informativ.Pentru a dovedi îndeplinirea aspectelor vizate de sarcina de lucru aveţi nevoie de
formularele de confirmare – anexa 1 şi anexa 3- completate şi semnate.
Măsurarea forţei
Lucrare de laborator
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Măsurarea presiunii
Presiunea este definită prin raportul dintre o forţă şi aria pe care se exercită per4pendicular::F= forţa [ N]
p = A= aria [m2]
Aparate de măsurat presiuni.Aparatele pentru măsurat presiuni se pot clasifica după diferite criterii şi anume:
al valorii presiunii de măsurat;al destinaţiei;al principiului de funcţionare.EXERCIŢIUL 7Analizaţi cu atenţie tipurile de manometre prezentate. Pentru fiecare tip de manometru , indicaţi:
Studiu de cazSe prezintă trei situaţii referitoare la indicaţiile unui tub în formă de U pentru măsurat presiunea a) b) c)
Cerinţe:a) indicaţi pe desene mărimile specifice fiecărei situaţiei prezentate;b) precizaţi tipul presiunii măsurate în fiecare situaţie;c) stabiliţi relaţia de calcul a presiunii coloanei de mercur;d) identificaţi tipul aparatelor funcţie de valoarea presiunii măsurate.
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 72
a. care sunt mărimile de intrare şi de ieşire;
b. care este principiul de măsurare.
Cerinţe:
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
MĂSURAREA TEMPERATURII
Temperatura este mărimea fizică folosită pentru a caracteriza starea de încălzire a unui corp, a unui mediu etc. Măsurarea şi cunoaşterea temperaturii sunt impuse de faptul că temperatura este unul dintre cei mai importanţi factori sau condiţie de funcţionare a aparatelor, maşinilor şi instalaţiilor, respectiv acestea pot lucra la randament optim normal numai la o anumită temperatură sau numai între anumite limite de temperatură.EXERCIŢIUL 8Studiu de caz:Se prezintă următoarele situaţii în care trebuie să se măsoare:
1. temperatura într-un cuptor de încălzire a pieselor în vederea aplicării unui tratament termic, care se desfăşoară la temperatura de 950oC;
2. temperatura corpului uman;3. temperatura la care trebuie să se desfăşoare o reacţie chimică;4. temperatura într-un cubilou, pentru obţinerea oţelului , proces desfăşurat la T> 1600oC;5. temperatura într-o cameră frigorifică în vederea menţinerii unei temperaturi constante.
Criterii de apreciere: validitatea alegerii mijlocului de măsurare 30 puncte nivelul de elaborare a argumentării 30 puncte corectitudinea descrierii procesului de măsurare 30 puncte din oficiu 10 puncte
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 73
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 74
GHIDULPROFESORULUI
C.P.N.Nivelul I
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
CUPRINS
Introducere…………………………………… 76
Formulare …………………………………… 80
Materiale de referinţă.........................................83
Cheia exerciţiilor………………………………..100
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 75
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 13.13.
INTRODUCERE
Informaţiile din acest manual completează Manualul Elevului. Sunt incluse exemple rezolvate de activităţi şi exerciţii care pot fi folosite ca un ghid al realizărilor elevului. De asemenea sunt incluse o serie de materiale didactice, precum:
folii transparente teste materiale informative fişe conspect
Aceste materiale pot fi folositoare în predarea acestei unităţi de competenţă.
O trăsătură comună a Manualului Elevului şi Manualului Profesorului o constituie includerea listelor de verificare care oferă elevului documente pentru portofoliul său, iar centrului de evaluare mai multe seturi de dovezi. Sunt incluse următoarele formulare:
formular de autoevaluare
fişă de descriere a activităţii
fişă de feedback a activităţii
COMPETENTA 1 „IDENTIFICĂ MĂRIMI NEELECTRICE”
Din manualul elevului prezintă următoarele aspecte: enumeră principalele mărimi neelectrice defineşte principalele mărimi neelectrice grupează mărimile neelectrice pe categorii stabileşte relaţii între mărimi neelectrice
Acoperind următoarele zone de conţinut:mărimi neelectricerelaţii între mărimile neelectricesimboluri
Materialele ataşate trateaza următoarele subiecte:F.T.1- Relaţii între mărimi neelectrice, simboluri
OBSERVAŢII DIDACTICE:
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 76
PARCURGEŢI CU ATENŢIE MATERIALELE PREZENTATE SI INCERCAŢI SĂ LE ADAPTAŞI ÎNVĂŢĂRII CENTRATE PE ELEV, DAR ŞI ELEVILOR CU NEVOI SPECIALE
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Competenţa, solicită elevului să identifice mărimile neelectrice de baza din domeniul electromecanic să demonstreze că este capabil să poate identifica relaţiile dintre mărimi
Exerciţiile propuse sunt utile pentru evaluarea competenţelor: COMUNICARE ŞI NUMERATIE , deoarece; Utilizează limbajul specific de specialitate Participă la discuţii, prelucrând datele obţinute LUCRUL IN ECHIPA , deoarece; Colaborează cu membrii echipei pentru rezolvarea problemelor
Pentru asigurarea realizării obiectivelor specifice acestei competenţe, sunt incluse în exerciţii care implică efectuarea operaţiilor matematice,relaţii între mărimile neelectriceÎn predarea activităţii de efectuare a masuratorilor generale, ar fi bine să se folosească în demonstraţii materiale didactice existente deja in dotarea scolii.
COMPETENTA 2: PRECIZEZĂ UNITĂŢI DE MĂSURA PENTRU MĂRIMI NEELECTRICE
Prezintă următoarele aspecte: precizează multipli si submultipli uzuali in tehnică defineşte noţiunea de unitate de măsură unitaţi de măsură pentru mărimi fundamentale din domeniul electromecanic .unităţi de măsură pentru mărimi derivate din domeniul electromecanic
A coperind următoarele arii de conţinut: sistemul internţional de unităţi de măsurăunitate de măsură, măsurandunităţi fundamentale şi derivate
Materialele didactice ataşate tratează următoarele subiecte:F.T.2 Enumerarea multiplilor şi submultiplilor uzuali în tehnicăF.T.3 Precizarea unităţilor de măsură pentru mărimile neelectriceFT4 Corelarea unităţilor de măsură cu mărimile neelectrice
OBSERVAŢII DIDACTICE
Competenţa este un subiect practic, dinamic,pentru ca elevii să poata întelege şi să cunoască toate unităţile de măsura utilizate , importanţa alegerii unităţii de măsură fundamentale sau derivate in funcţie de mărimile ,care trebuie determinateModalităţile de rezolvare a sarcinilor de lucru propuse precum şi formularele anexate la ,,Manualul elevului,, ajută la verificarea indeplinirii criteriilor de performanţă corespunzătoare competenţelor:
Comunicare si numeraţie prin : Utilizarea limbajului de specialitate
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 77
ATENŢIEfolosiţi fişa de descriere a activităţii şi fişa de feedback ataşate pentru a înregistra progresul unui elev pe parcursul unităţii de competenţă.
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Citirea unor documente simple Raportarea unor rezultate finale Participarea la discuţii pe un subiect simplu
Lucrul in echipă prin: Işi precizează poziţia în echipă Işi asumă rolurile care îi revin în echipă Colaborează cu membrii echipei
COMPETENŢA 3 ;SELECTEAZĂ APARATELE DE MĂSURA ŞI CONTROL
Competenţa prezintă următoarele aspecte: Metode de măsurare şi mijloace de măsurare în domeniul electromecanic
.Metode şi mijloace pentru măsurarea lungimilorMetode şi mijloace pentru măsurarea masei şi densităţii.Metode şi mijloace de măsurare a presiunii.Metode si mijloace de măsurare a debituluiMetode şi mijloace de măsurare a temperaturii
Acoperind următoarele zone de interes:mijloace de măsurare a mărimilor de baza in domeniul electromecaniccorelarea mărimii de măsurat cu aparatul de măsurăcompararea metodelor si tehnicilor de măsurare
Materialul didactic ataşat tratează următoarele subiecte:F.T.5. Metode şi tehnici de măsurare
F.T.6. Explicitarea simbolurilor înscrise pe aparate
OBSERVAŢII DIDACTICEEste un subiect practic, dinamic si accesul la echipament este esenţial pentru ca elevii să
poata întelege modul de utilizare a instrumentelor/aparatelor de măsurare, tehnici de măsurare, importanţa alegerii corespunzatoare a metodelor de măsurare.
Tratează identificarea problemelor legate de mărimi, metode de măsurare,alegerea aparatelor de măsurare , după ce elevul ştie ce trebuie să investigheze .. Exercitiile propuse contin elemente pentru evaluarea competentei
” comunicare si numeraţie” Utilizează limbajul de specialitate Prelucrează grafic rezultatele obţinute în urma citirii documentaţiei
COMPETENŢA 4REALIZEAZĂ MĂSURAREA MĂRIMILOR NEELECTRICE
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 78
ATENŢIEfolosiţi fişa de descriere a activităţii şi fişa de feedback ataşate pentru a înregistra progresul unui elev pe parcursul unităţii de competenţă.
ATENŢIEfolosiţi fişa de descriere a activităţii şi fişa de feedback ataşate pentru a înregistra progresul unui elev pe parcursul unităţii de competenţă.
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Competenta prezintă următoarele aspecte:. măsurarea lungimilor măsurarea masei si densităţii măsurarea presiunii măsurarea debitului măsurarea temperaturii
Acoperind următoarele zone de interes:rezolvarea problemelor de măsurare în situatii practicealegerea aparatelor de măsura şi a metodelor de măsurare utilizarea relaţiilor de calcul dintre diferitele mărimi in funţtie de posibilitatea de
măsurareMaterialul didactic ataşat tratează următoarele probleme:
F.T.7.Mijloace de măsură-SUBLERF.T.8. MicrometrulF.T.9 Mijloace pentru măsurarea unghiurilorF.T.10 Măsurarea maseiF.T.11 Măsurarea densităţiiF.T.12 Măsurarea presiuniiF.T.13 Măsurarea debituluiF.T.14 Mijloace pentru măsurarea temperaturii
OBSERVAŢII DIDACTICECompetenţa este un subiect practic, dinamic si accesul la echipament este esenţial pentru ca elevii să poată măsura mărimile specifice utilizând toate posibilităţile din Laboratorul de metrologie şi din Atelierul de lăcătuserieTratează identificarea problemelor legate de mărimi, metode de măsurare,alegerea aparatelor de măsură. , după ce elevul ştie ce trebuie să investigheze Exercitiile propuse contin elemente pentru evaluarea competente
” comunicare si numeraţie” Utilizează limbajul de specialitate Prelucrează grafic rezultatele obţinute în urma citirii documentaţiei Realizează calcule simple
“lucrul in echipa” Isi precizează locul în echipă pe baza activităţilor desfăşurate Isi asumă rolurile care îi revin în echipa Colaborează cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor
LISTA DE VERIFICARE A PROFESORULUIÎnainte de a termina predarea acestei unităţi de competenţă este recomandabil să completaţi următoarea listă de verificare a criteriilor ştiinţifice folosite. Bifaţi în căsuţe.
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 79
ATENŢIEfolosiţi fişa de descriere a activităţii şi fişa de feedback ataşate pentru a înregistra progresul unui elev
pe parcursul unităţii de competenţă
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Competenţa – IDENTIFICĂ MĂRIMILE NEELECTRICE
Enumerarea principalelor mărimi neelectrice Definirea principalelor mărimi neelectriceGruparea mărimilor neelectrice pe categoriiStabilirea relaţiilor intre mărimi neelectrice
Competenţa - PRECIZEAZĂ UNITĂŢI DE MĂSURA PENTRU MĂRIMILE NEELECTRICE
Enumerarea multiplilor şi submultiplilor uzuali in tehnicăPrecizarea unităţilor de măsură pentru mărimile neelectriceCorelarea unităţilor de măsura cu mărimile specificeEfectuarea transformarilor unitătţilor de măsură
Competenţa – SELECTEAZĂ APARATELE DE MĂSURA ŞI CONTROL
Explicitarea simbolurilor înscrise pe aparatele de măsura şi controlCorelarea mărimii de măsurat cu tipul aparatelorCompararea metodelor şi tehnicilor de măsurare, din punct de vedere calitativ
Competenţa-REALIZEAZĂ MĂSURAREA MĂRIMILOR NEELECTRICE
Identificarea mijloacelor de măsură pentru determinarea mărimilor neelectricePregătirea mijloacelor de măsurare pentru determinarea mărimilor neelectriceCitirea indicaţiilor mijloacelor de măsurare pentru determinarea mărimilor neelectrice
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 80
IMPORTANTTabelelul următoare detaliază exerciţiile incluse în unitatea de competenţă
“MĂSURAREA MĂRIMILOR NEELECTRICE”Acest tabel va fi folositor în momentul încheierii exerciţiilor şi în procesul de
colectare a dovezilor pentru portofoliul elevului
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢIITabelul următor detaliază exerciţiile incluse în unitatea de competenţă.
Numele candidatului Nr.reg.
Data începerii unităţii de competenţă Data promovării unităţii de competenţă
MĂSURAREA MĂRIMILOR NEELECTRICECOMPETENTA
EXERCIŢIUL
ÎNTREBAREA
TITLUL REALIZAT
Identifică mărimile neeletrice
1 Enumerarea principalelor mărimi neelectrice
2 Definirea principalelor mărimi neelectrice,gruparea mărimilor neelectrice pe categorii
3 Stabilirea relaţiilor intre mărimi neelectrice
Precizează unităţi de
măsură pentru mărimile
neelectrice
1 12
Enumerarea multiplilor şi submultiplilor uzuali în tehnică
2 123
Precizarea unităţilor de măsură pentru mărimile neelectrice
3 Corelarea unităţilor de măsură cu mărimile specifice
4 12
Efectuarea transformarilor unităţilor de măsură
Selectează aparatele de
măsură şi control
1 Explicitarea simbolurilor înscrise pe aparatele de măsurat
2 12
Corelarea mărimii de măsurat cu tipul aparatelorCompararea metodelor şi tehnicilor de măsurare, din punct de vedere calitativ
Realizează măsurarea mărimilor neelectrice
Identificarea mijloacelor de măsurare pentru determinarea mărimilor neelectricePregătirea mijloacelor de măsurare pentru determinarea mărimilor neelectrice
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 81
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Citirea indicaţiilor mijloacelor de măsurare pentru determinarea mărimilor neelectrice
Datele candidatului sunt incluse pe această fişă pentru a fi folosite la întocmirea registrelor CPN, fişa evidenţiind exerciţiile realizate şi datele relevante.
____________________ _________UNITATE PROMOVATĂ CU SUCCES Semnătura candidatului Data
____________________ _________Semnătura evaluatorului Data
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 82
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Această secţiune a Manualului Profesorului conţine următoarele folii transparente şi fişe de lucru.
COMPETENŢA 1:“ IDENTIFICA MĂRIMILE NEELECTRIC E”
F.T.1- Relaţii între mărimi neelectrice, simboluri
COMPETENTA 2 : “PRECIZEAZĂ UNITĂŢI DE MĂSURĂ PENTRU MĂRIMI
NEELECTRICE”
F.T.2 Enumerarea multiplilor şi submultiplilor uzuali în tehnică
F.T.3 Precizarea unităţilor de măsură pentru mărimile neelectrice
F.T.4 Corelarea unităţilor de măsură cu mărimile neelectrice
COMPETENŢA 3 ; SELECTEAZĂ APARATELE DE MĂSURA ŞI CONTROL
F.T.5. Metode şi tehnici de măsurare
F.T.6. Explicitarea simbolurilor înscrise pe aparate
COMPETENŢA 4 :REALIZEAZĂ MĂSURAREA MĂRIMILOR NEELECTRICE
F.T.7.Mijloace de măsură-SUBLER
F.T.8. Micrometrul
F.T.9 Mijloace pentru măsurarea unghiurilor
F.T.10 Măsurarea masei
F.T.11 Măsurarea densităţii
F.T.12 Măsurarea presiunii
F.T.13 Măsurarea debitului
F.T.14 Mijloace pentru măsurarea temperaturii
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 83
MATERIALE De
REFERINŢĂ
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Identifică mărimile neelectrice F.T.1
STABILIREA RELAŢIILOR ÎNTRE MĂRIMILE NEELECTRICE
marimi simbol fundametale derivate geometrice mecanice termice hidraulice chimice relaţii intre mărimile neelectrice
lungimea Lsuprafaţa S S=L2
unghivolum V V=L3
V=
masă m m= ρV
m=
forţăgreutate
FG
F)m.aG’m.g
VitezăLiniară
unghiulară
v
ω
v=
ω=
n- turatiaacceleraţie a
a=
a=
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 84
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
temperatura Tpresiunea pdebitvolumic
masic
Qv
Qm
Q =
Q =
nivel de lichidumiditatedensitate ρ ρ =m.V
timp t t =
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 85
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Precizează unităţi de măsură F.T.2
ENUMERAREA MULTIPLILOR ŞI SUBMULTIPLILOR UZUALI IN TEHNICĂ
Deoarece , în practică, exprimarea diverselor mărimi in unităţi SI ar conduce la valori foarte mari sau foarte mici, care sunt incomode in scriere sau vorbire, in acest sistem au fost introduse prefixe, prin care multipli sau submultipli unităţilor pot fi exprimaţi foarte simpluPREFIXELE- se aşează întodeauna înaintea unitîţii de măsură şi au semnofocaţia că unitatea respectivă se înmulţeşte cu factorul pe care îl reprezintă prefixul
PREFIXFACTOR
DENUMIREA SIMBOL
Exa E 1018 = 1.000.000.000.000.000.000Peta P 1015 = 1.000.000.000.000.000Tera T 1012 =10. 000.000.000.000Giga G 109 = 10.000.000.000.Mega M 106 = 10.000.000kilo k 103 = 1000
hecto h 102 = 100deca da 10 = 10deci d 10-1 = 0,1centi c 10-2 = 0,01mili m 10-3 =0,001
micro μ 10-6 = 0,000.001nano n 10-9 = 0,000.000.001pico p 10-12 = 0,000.000.000.001
femto f 10-15 = 0,000..000.000.000.001atto a 10-18 = 0,000.000.000.000.000.001
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 86
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Precizează unităţi de măsură pentru mărimi neelectrice F.T.3
PRECIZAREA UNITĂŢILOR DE MĂSURĂ PENTRU MĂRIMILE NEELECTRICE
SISTEMUL INTERNAŢIONAL DE UNITĂŢI DE MĂSURĂ S.I.
Sistemul Internaţional de Unităţi de măsură a fost adoptat la a 11-a Conferinţă Generală de Măsuri şi Greutăţi, in anul 1960. Acesta este un sistem practic de unităţi de măsură, care se utilizează in toate domeniile de activitate, atît pe plan naţional cît şi internaţionalÎn Romînia , sistemul S.I. este legal şi obligatoriu.
Sistemul S.I. cuprinde trei clase de unităţi :
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 87
unităţi
fundamentale
metru (m)
kilogram (kg)
secunda (s)
Kelvin (K)
Mol(mol)
Unităţi derivate
metru pătrat (m2)
metru cub (m3)
metru pe
secundă (m/s)
metru pe
secundă la patrat
(m/s2 )
kilogram
pemetru cub
(kg/m3)
unu pe secundă
(s-1 )
metru cub pe
secundă (m3/s )
kilogram pe
secundă (kg/s)
metru cub pe
kilogram (m3 /s)
mol pe metru cub (mol/m3
unităţi derivate
avînd denumiri
speciale
newton (N)
pascal (Pa)
joule (J)
watt (W)
coulomb (C)
unităţi
suplimentare
radianul
(rad)
steradianul (sr)
unităţi
de
măsură
tolerate
inch (in)
mila
marină
(mlm)
punct
tipografic
(p)
Cicero
(cic)
cuadrat (cv
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Precizează unităţi de măsură pentru mărimi neelectrice F.T.4
CORELAREA UNITĂŢILOR DE MĂSURĂ CU MĂRIMILE NEELECTRICEUNITĂŢI FUNDAMENTALE
Nr.crt Denumirea unităţii Denumirea mărimii
simbol
1 metru lungime m2 kilogram masa Kg3 secunda timp t4 Kelvin temperatura K5 mol Cantitatea de substanta mol
UNITĂŢI DERIVATE exprimate prin unităţi fundamentale
Nr.crt Denumirea mărimii Denumirea unitatii Simbol1. suprafata Metru patrat m2
2 volum Metru cub m3
3 viteza Metru pe secundă m/s4 acceleratie Metru pe secunda la patrat m/s2
5 densitate Kilogram pe metru cub kg/m3
6 Viteza unghiulara Unu pe secunda s-1
7 Debit de volum Metru cub pe secunda m3/s8 Debit de masă Kilogram pe secunda kg/s9 Volum specific Metru cub pe kilogram m3/kg10 concentraţie de substanta Mol pe metru cub mol/m3
11 Vascozitate cinematica Metru patrat pe secunda m2/s
UNITĂŢI S.I. DERIVATE , având denumiri speciale
Denumirea
mărimii
Denumire a unitatii
Simbolul unitatii
Expresie in unitati S.I.uzuale fundamentale
Forţa newton N kgf m.kg.s-1
Presiune pascal Pa N/m m.-1kg.s-2
Energie, lucru mecanic,cantitate de caldura
joule J N.m m2.Kg.s-2
UNITĂŢI DE MĂSURA TOLERATE:
Unitatea de măsură simbol Expresie în unitate fudamentala1. inch in 1in=0,0254 m=2,54 cm2. mila marina mlm 1 mlm= 1854 m3.punct tipografic p 1p= 0,376065x 10 m4. Cicero cic 1cic = 12p= 4,51278x10 m
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 88
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
5.Cuadrat cv 1cv = 4 cic =48p = 18,0511x 10 m
Selectează aparatele de măsură şi control F.T.5
METODE ŞI TEHNICI DE MĂSURARE
Metode de măsurare
Metoda de măsurare reprezintă ansamblul de procedee folosite pentru obţinerea unui rezultat care să reprezinte cât mai corect mărimea măsurată.
Denumirea metodei
Definiţie Exemple
Absolută
Relativă
Se determină valoarea absolută (totală ) a mărimii măsurate.Se determină abaterea efectivă a mărimii date faţă de valoarea nominală
Măsurarea diametrului cu şublerul sau al micrometrului .
Măsurarea cu ajutorul oricărui comparator
Directă
Indirectă
Se determină prin citire directă pe instrumentul /aparatul de măsurare.
Se măsoară alte mărimi aflate într-o relaţie directă cu mărimea de măsurat
Măsurarea lungimilor direct cu şublerul sau al micrometrului .
Determinarea densităţii, vitezei , acceleraţiei, etc.
Analogice
Numerice
Măsurarea se face prin citirea poziţiei unui ac indicator în faţa unei scale gradateSe utilizează tehnica calculului numeric
Măsurarea greutăţii corpurilor cu ajutorul balanţei.
Măsurarea greutăţii corpurilor cu ajutorul cântarului electronic
Cu contact
Fără contact
Suprafaţa de măsurat vine în contact cu suprafaţa piesei de măsurat.
Aparatul de măsurat nu este prevăzut cu dispozitiv de palpat
Măsurarea dimensiunilor cu ajutorul şublerului sau al micrometrului.
Măsurarea dimensiunilor cu ajutorul micrometrului de atelier.
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 89
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Selectează aparatele de măsură şi control F.T.6
EXPLICITAREA SIMBOLURILOR INSCRISE PE APARATELE DE MASURA
Indici metrologici ai aparatelor1.scara gradată-totalitatea reperelor dispuse de-a lungul unei linii drepte sau curbe , care reprezintă un sir de valori consecutive ale mărimii de măsurat2.reperele-semne, linii, puncte trasate de-a lungul scării gradate
cu zero ca una din limite(rigla , şubler) cu zero la mijloc (comparator cu zero în afara scării gradate (micrometre cu limitele de măsurare 25-50 sau 50-75
3. diviziunea-intervalul cuprins intre două repere consecutive4. valoarea diviziunii-valoarea mărimii măsurate, corespunzătoareunei diviziuni5. precizia citirii. În condiţii de laborator , precizia citirii poate ajunge până 0,1 dintr+o diviziune, iar în producţie 0,5 dintr-o diviziune6.limitele de măsurare ale aparatului, -valorile maximă şi minimă ale mărimii măsurate ,care se pot determina cu ajutorul aparatului7. domeniul de măsurare al aparatului,- diferenţa dintre limita superioară şi limita inferioara de măsurare
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 90
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Realizează măsurarea mărimilor neelectrice F.T.8
TIPURI DE ŞUBLEREŞublerul este un mijloc de măsură cu vernier şi cursor, folosit pentru măsurarea de dimensiuni
exterioare, interioare sau de adâncime. Vernierul este o scară gradată ajutătoare, suprapusă peste o riglă gradată pentru a permite citirea mai precisă a fracţiunilor de diviziune ale riglei gradate.
Tipul şublerului Elemente componente
Şubler de interior şi exterior
1- riglă gradată2- vernier3- ciocuri de prindere la exterior4- ciocuri de prindere la interior5- şurub pentru fixarea vernierului
Şubler pentru adâncime
1- riglă gradata2- talpa cursorului3- şurub pentru fixarea cursorului4- şurubul dispozitivului de avans fin5- mecanism de avans fin
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 91
1
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Şubler pentru trasaj
1- riglă gradată2- cursor3- vernier4- şurub de fixare 5- placă de bază6,7-Vârfuri de măsurare8- mecanism de prindere9- şurub de fixare10- mecanism de avans fin
Realizează măsurarea mărimilor neelectrice F.T.8
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 92
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Mijloace de măsurat lungimi - micrometrul
. Precizia măsurătorilor efectuate cu micrometrele este ridicată: 0,02 mm. 0,01mm si 0,001mm.
Principiul de măsurare cu scara gradată circulară constă în transformarea mişcării de rotire a unui şurub cu pas fin, de obicei 0,5mm, denumit şurub micrometric.
Pentru p= 0,5mm şi n = 50 diviziuni, rezultă valoarea unei diviziuni a tamburului de 0,01mm ( o sutime de milimetru).
Părţile componente ale unui Micrometrul de exterior – sunt următoarele:1- potcoavă, 2 – nicovală, 3 – tijă, 4 – dispozitiv de blocare, 5 - braţul cilindric, 6 – tambur, 7 – dispozitiv de limitare a forţei de apăsare la măsurare, 8 – indicator scară gradată inferioară pentru mm, 9 –indicator scară gradată superioară pentru jumătăţi de milimetru, 10 –scară gradată tambur – sutimi de mm.
Micrometrul de adâncime
1- tija micrometrului; 2- suprafaţa de măsurare ( talpa micrometrului
Micrometre speciale a. micrometrul pentru ţevi b .micrometrul pentru table c. micrometrul pentru filet d. micrometrul pentru roţi dinţate
Realizează măsurarea mărimilor neelectrice F.T.9
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 93
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Mijloace pentru măsurat unghiuri
Raportor universal1. sector gradat;2. vernier;3. lamă mobilă;4. riglă fixată pe sectorul
gradat;
Raportor mecanic
CARACTERISTICI TEHNICE ale RAPORTORULUI MECANICtip: combinate, economic, cu lupã;gradatie: 0.5, 1 mm si/sau 1/8, 1/16, 1/32, 1/50, 1/64 in;lungime riglã: 150…600 mm si/sau 6…24 in.
Realizează măsurarea mărimilor neelectrice F.T.10
MĂSURAREA MASEIMijloace de măsurare pentru masă
Ca principiu de functinare ,toate aparatele de cậntărit se bazează pe acelaşi fenomen: compararea a două mase dintre care una este cunoscută:
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI
balanţe; bascule; aparate de cậntărit semiautomate; aparate de cậntărit automate; aparate de cậntărit electronice.
APARATEDE
CÂNTĂRIT 94
Metoda
măsurărilor
etalon care se
realizează cu :
- calibre
conice
- calibre
unghiulare
- şabloane
unghiulare
- echere
Metoda goniometrica
prin care masurarea
se realizeaza cu :
- raportoare
mecanice simple
-raportoare
mecanice cu vernier
-raportoare
mecanice optice
- nivele
- capete divizoare
optice; - mese
rotative.
Metode
trigonometric
- rigle de
sinus
- raportoare de sinus
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
BALANŢE Balanţele etalon-se folosesc la transmiterea unităţii de masă şi la verificarea greutăţilor de lucru. Condiţiile de exploatare sunt foarte pretenţioase: cele mai mici modificări ale mediului pot induce erori importante.
Balanţe analitice
- sunt balanţe simple cu precizie ridicată. Se folosesc în laboratoare, în activitatea
didactică şi în cercetare. Gama de măsură este cuprinsa între 2 şi 200 grame.
Balanţe tehnice
- se folosesc la cậntăriri de precizie mai reduse executate în depozite, ateliere etc.
Realizează măsurarea mărimilor neelectrice F.T.11
MĂSURAREA DENSITĂŢIIMijloace de măsurare bazate pe principiul hidrostatic :
cu ajutorul densimetrelorpentru lichide cu densitatea mai mică decat densitatea densitatea apei-produse petroliere
cu domeniul de măsurare cupris intre 0,650 –1 g/cm3
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 95
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
pentru lichide cu densitatea mai mare decât densitatea apei –lacto densimetre, densimetre pentru apa de mare cu domeniul de măsurare cuprins între 1-2g/cm3
cu balanţa hidrostatică-se determină densitatea relativă a unui lichid sau a unui corp solidpicnometrul – măsurarea densităţii prin cântărirea unui volum constant
DENSIMETRE- Se confecţionează din sticlă S e construiesc pentru domeniile 0,01;0,005;0,002g/cm3
1.plutitor 2.cameră de lestare pentru menţinerea verticalităţii 3.tijă 4.termometruPrincipiul de bază pentru determinarea densităţii: adâncimea de cufundare a unui densimetru variază invers proporţional cu densitatea lichiduluiPICNOMETRE- determinarea densităţii se face efectuând următoarele operaţii
1. se cântăreşte picnometrul gol
2. se cântăreşte picnometrul cu apă distilată3. se calculeză capacitatea picnometrului4. se înlocuieşte apa cu lichidul de analizat5. se determina prin calcul densitatea
Realizează măsurarea mărimilor neelectrice F.T.12
MĂSURAREA PRESIUNII
APARATE CU ELEMENT ELASTIC-sunt folosite ca : manometer, vacuumetre, manovacuumetre, manometer diferenţiale
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 96
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Aparate cu tub elasticDomeniul de măsurare:-cu tub Burdon-1000N/m2- 1000MN/m2
-cu tub spiral-1000N/m2-25MN/m2
-cu tub elicoidal-10.000N/m2-60MN/m2
Aparate cu tub Burdon
Se folosesc la măsurarea presiunii pentru lichide şi pentru gazeElementul elastic-tub curbat cu secţiune ovalăDeformaţiile deschiderii sunt transmise printr-un mecanism cu roţi dinţate
Aparate cu membranăa)cu membranăElementul elastic-membrană montată într-o cameră de presiuneUtilizare-medii agresive , sau cu vâscozitate mareDomeniul de măsurare- 1000N/m2-4MN/m2
b) cu capsulăElementul elastic-capsulă formată din două membrane lipite pe conturDomeniul de măsurare-100N/m2-60.000 N/m2
Aparate cu silfonElementul elastic-tub elastic numit silfon-tub cu pereţii ondulaţiDomeniul de măsurare-50N/m2-0,5 MN/m2
Aparat pentru măsurarea presiunii arteriale Sfignomanometru
1. manometru2. 2.brasardă
3. 3.pară de cauciuc4. 4. tuburi de legătură
Realizează măsurarea mărimilor neelectrice F.T.13
MĂSURAREA DEBITULUI
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 97
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Mijloace pentru măsurarea debitelorCONTORUL DE APĂ-APOMETRUL
Caracteristicile aparatului :Calibrul contoruluiDebitul caracteristicPierderea de presiune pe contorPresiunea şi temperatura finală
CONTORUL DE VITEZĂ-măsoara cantitatea de apă care traversează în funcţie de viteza apei Indicarea debitelor se face pe două tipuri de cadrane :Cu cinci scari gradate fig 1Cu fante pentru inscrierea debitului fig 2CARACTERISTICI TEHNICEDomeniul de măsurare-10-3-104m3
Presiunea maximă de lucru-10 bariEtanşeitatea garantată cu apa la 16 bari , timp de 3 minTemperatura lichidului max.300C
Realizează măsurarea mărimilor neelectrice F.T.14
MIJLOACE PENTRU MĂSURAREA TEMPERATURIITERMOMETRE:
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 98
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Pirometre cu radiaţie totală
1- obiectiv; 2-diafragma;3-termoreceptorul; 4-filtrul; 5- ocularul; 6- balon de protecţie; 7 milivoltmetru; 8 conductori de
legătură
1. rezervor 2. capilarul3. manometric4 pârghie
5. ax 6. ac indicator
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 99
Termometre
Cu lichidManometriceCu rezistenţă
PirometrePrincipiul de măsurare: compararea strălucirea filamentului cu strălucirea corpului încălzit, temperatura fiind citită pe scara ampermetruluiDomeniul de măsurare 700-3000oC
TermocupluriSe utilizează pentru măsurarea temperaturii în cuptoarele şi băile de săruri din secţiile de tratament termic. Domeniul de măsurare 400-1600oC
Termostate
Au rolul de a menţine o temperatură constantă
1. termoelectrozi2. capătul sudat3. tuburi de
porţelan izolatoare
4. cutia de conexiuni
5. aparatul de măsură
6. cabluri de compensare
cabluri de legătură
Termometru cu rezistenţă 1 rezistenţa
2 fire de ieşire 3 tuburi de protecţie4 conexiuni5 conductoare de legătură6 rezistentă de corectare
7 sursa de alimentare
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
COMPETENŢA 1. IDENTIFICĂ MĂRIMILE NEELECTRICE
EXERCIŢIUL 1
Arie Exprimă suprafaţa unui pătrat cu latura de un metru
A
- aria pătratului;- aria dreptunghiului- aria cercului- aria paralelogramului
Volum Exprimă capacitatea unui cub cu latura de un metru
V
- volumul sferei- volumul piramidei- volumul paralelipipedului- volumul prismei
Acceleraţie Exprimă variaţia vitezei cu un metru într-o secundă v
- acceleraţia unui punct în mişcare uniform variată
Forţă Cauza determinantă a modificării stării de mişcare sau de repaus a corpurilor sau deformării lor.
F
- forţă gravitaţională;- forţa electrică, - forţa magnetică;- forţa de atracţie universală
Densitate
Mărime fizică ce reprezintă raportul dintre masa şi volumul unui corp neomogen ρ
- densitatea apei de mare- densitatea aerului- densitatea oţelului
Presiune Mărime fizică egală cu raportul dintre mărimea forţei F , care acţionează normal pe o suprafaţă de arie A
p
- presiune normală;- presiune atmosferică- presiune statică
EXERCIŢIUL 2
Mărimea Categoria Relaţia matematică
Sigur nesigur
Lungime geometricăDensitate mecanică
Ρ=
Volum geometrică V=SXLGreutate mecanică G=mxg
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 100
CHEIA EXERCIŢIILOR
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Timp fundamentalăT=
Temperatura termicăMasa Mecanică
fundamentală m=
COMPETENŢA 2 PRECIZEAZĂ UNITĂŢI DE MĂSURĂ PENTRU MĂRIMI NEELECTRICEEXERCIŢIUL 1
denumirea simbol valoare denumire valoare simbol
kilometrul Km 10 m tona 1000 kg thectometrul ha 102 m quintal 100kg qdecametrul da 10m decakilogramul 10 kg dakgdecimetrul dm 10-1 kilogram 1 kg kgcentimetrul cm 102 m hectogram 0,1kg hgmicrometrul μm 10-6m decagram 0,01 kg dag
gram 0,001kg gdecigram 0,0001 kg dgcentigram 0,00001 cgmiligram 0,000001
kgmg
EXERCIŢIUL 21– d ; 2 – c ; 3 – a ; 4 – b
EXERCIŢIUL 3Marimeamasurata
Valoarea marimii masurate
Unitatea de masura corelata
Ordinul de marime
Rezultatul transformarii
lungime 73 da m 10 73mlungime 18,5 mm m 10-3 0,00185mlungime 2 hm m 102 200mlungime 30km dam 102 3000damlungime 15 in cm 0,0254x102 39cmlungime 12,3 nm m 10-9 12,3x 10-9munghi 30 rad 10= rad 30x180/π
capacitate 15 l m3 1l=10-3m3 0,015m3
masa 100g kg 10-3 0,1kgmasa 2kg Cg 10-5 2x10-5
masa 100kg q 1 100q
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 101
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
turaţie 2400rot/min rot/sec 1min=60 sec 40rot/secacceleratie 10 m/s2 Km/s2 10-3 0,01km/s2
EXERCIŢIUL 4Sarcina 1
1a. inch 1in=0,0254m1b m1c.INCH... m cm km300 300x0,0254 300x0,0254x10-2 300.0,0254.103
1200Sarcina2N kgf40x0,101kgf 40
EXERCITIUL 5a b c d1m=103mm 10 -1dm 10-3 km
1m2 =104cm2
106mm2
10-6km2
1dm3= 1l 103cm3
10-3m3
1N/m2= 1 Pa
EXERCITIUL NR.61.Precizaţi care relaţii exprimă corect transformările:
e) 18,5mm=0,0185m=18,5.103km=1,85 dmf) 18,5mm=0,0185m=0,185.10-2km=1,85dmg) 18,5mm)185.10-2km=1,85 dmh) 18,5 mm=18,5 .10-2km=18,5dm
EXERCITIUL NR.71.c ;2.a ;3.a ;II 1-b;2-c;3-d;4-;5-c
COMPETEN ŢA 3 SELECTEAZĂ APARATELE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL EXERCIŢIUL 1.a.diametrul ,lungime; b.metoda directă; c.şubler, micrometru
EXERCIŢIUL 2
a. greutatea; b.balanţa ;c. două
EXERCIŢIUL 31.a; 2.b; 3.c
COMPETENŢA 4 REALIZEAZĂ MĂSURAREA MĂRIMILOR NEELECTRICEEXERCIŢIUL 11.F; 2.A;3.F;4.A;5.FEXERCIŢIUL 2
densitatea Da b) Lungimea Da c) temperatura Da
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 102
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
densimetre Nu şubler Nu termometru Nu
Masa Da e) debit Da f) Timpul Da
balanţa Nu apometru Nu Turometrul cronometric
Nu
TEST DE EVALUARE 1.c;2.c; 3.c;4.B;5.a;6.b,7.c,8.a, EXERCIŢIUL 3Principiul măsurării cu şublerul :
Înscrieţi sub fiecare dintre imaginilor de mai jos precizia şublerului şi dimensiunea corespunzătoare indicaţiei şublerului:a) b)
c)precizia 0,02precizia: 0,1 precizia: 0,05 dimensiunea: 31,4 dimensiunea : 61,65 dimensiunea: 70,22Tipuri de măsurări cu şublerul : a.măsurare la exterior b.măsurarea la interior c. măsurarea adâncimii EXERCIŢIUL 41-şubler cu cadran , 2 – şubler , 3 - raportor , 4 – micrometru , 5 – raportor mecanic6 – şubler digital
EXERCIŢIUL 5Etape de lucru
Metode de determinare a mărimii neelectrice
Aparat/relaţie de calcul
rezultat A F
Determinarea masei pieselor
DIRECTĂ CÂNTAR
Determinarea volumului
gravimetrică V=
Determinarea suprafeţei pieselor
calcul S=
EXERCIŢIUL 6Semifabricat Material Densitate Volum Corect Incorect A bară aluminiu * V=1,2/*B lingou cupru * V=0,8/*C bramă fontă * V=48.10-3
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 103
d)
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
m3
EXERCIŢIUL 7Analizaţi cu atenţie tipurile de manometre prezentate. Pentru fiecare tip de manometru , indicaţi:
Studiu de cazSe prezintă trei situaţii referitoare la indicaţiile unui tub în formă de U pentru măsurat
presiuni:
a) b) c) )
b. tipul presiunii măsurate în fiecare situaţie:presiunea barometrică;,presiunea manometrică;,presiunea vacuumetrică.
c.stabiliţi relaţia de calcul a presiunii coloanei de mercur:a)pa= pb; b)pa=p + pb; c)pa=p - pb.
tipul aparatelor funcţie de valoarea presiunii măsurate:a.barometre;b.manometre;c.vacuumetre.EXERCIŢIUL8Studiu de caz:Situaţia Mijloacele de
măsurareArgumentarea Modul de măsurare
1 Termocuplu Sunt utilizate cu precădere la măsurarea temperaturii în cuptoarele şi băile de săruri din secţiile de tratament termic
Este introdus într-o carcasă protectoare, sunt montate în zona caldă, temperatura se citeşte pe scara gradată a aparatului indicator
2 Termometrul medical Este destinat măsurării temperaturii corpului uman
Se menţine în contact cu corpul uman un timp suficient pentru a produce dilatarea mercurului.
3 Termometrul de laborator
Este destinat măsurării temperaturilor la care se desfăşoară reacţiile
Se introduce în vasul în care are loc reacţia chimică a cărei
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 104
mărimile de intrare:pb= presiunea atmosfericăpa= presiunea absolută mărimile de ieşire: h= diferenţa de nivel
h h
pb
pb Pp
pa papa
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
chimice temperatură trebuie măsurată
4 Pirometrul Sunt utilizate la măsurarea temperaturilor înalte de la distanţă.
Se măsoară temperatura prin strălucirea unui corp etalonat după radiaţia corpului negru.
5 Termostatul Sunt construite special în scopul menţinerii unei temperaturi constante.
Păstrează constantă temperatura cu ajutorul unui mecanism de reglare
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 105
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 106
C.P.N.Nivelul I
Ghidul elevului
Calificări din domeniul:
Lucrător operator în energeticăLucrător în electromecanicăLucrător feroviar
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
CUPRINS
INTRODUCERE...........................................................................................................................5GLOSAR DE TERMENI............................................................................................................56COMPETENŢA 1 CARACTERIZEAZĂ LUCRĂRILE DE LĂCĂTUŞERIE.............................................................................................................................9
DEFINIREA LUCRĂRILOR DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ EXPLICAREA ROLULUI LUCRĂRILOR DE LĂCĂTUŞERIE ALEGEREA SCULELOR NECESARE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE
LĂCĂTUŞERIE GENERALĂCOMPETENŢA 2 IDENTIFICĂ INSTRUMENTELE DE MĂSURĂ ŞI VERIFICATOARELE PENTRU LUCRĂRILE DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ.................................................................................................................................17
IDENTIFICAREA SCULELOR NECESARE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE LĂCĂTIŞERIE GENERALĂ
DESCRIEREA MODULUI DE UTILIZARE A INSTRUMENTELOR DE MĂSURĂ ŞI VERIFICATOARELOR PENTRU LUCRĂRILE DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ
COMPARĂ INSTRUMENTELE DE MĂSURĂ ŞI VERIFICATOARELE DESTINATE ACELUIAŞI TIP DE LUCRĂRI, DIN PUNCT DE VEDERE AL AVANTAJELOR ŞI DEZAVANTAJELOR ACESTORA
COMPETENŢA 3 UTILIZEAZĂ INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ŞI VERIFICATOARELE PENTRU LUCRĂRILE DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ..............................................................................................................................22
CORELAREA INSTRUMENTELOR DE MĂSURĂ CU MĂRIMILE DE MĂSURAT CORELAREA VERIFICATOARELOR CU LUCRĂRILE DE LĂCĂTUŞERIE
GENERALĂ EXECUTAREA OPERAŢIILOR DE MĂSURARE ŞI VERIFICARE AFERENTA
LUCRĂRILOR DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂCOMPETENŢA 4 EXECUTĂ OPERAŢII DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ…………….
SELECTEAZĂ SCULE ŞI DISPOZITIVELE ADECVATE LUCRĂRILOR DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ
APROVIZIONEZĂ POSTUL DE LUCRU CU MATERIALELE, SCULELE ŞI DISPOZITIVELE NECESARE
REALIZEAZĂ LUCRĂRI DE LĂCTUŞERIE GENERALĂ ÎN CONFORMITATE CU INDICAŢIILE DIN FIŞA TEHNOLOGICĂ(PLAN DE OPERAŢII)
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 107
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
INTRODUCEREAcest ghid vă va ajuta să urmaţi toate studiile necesare pentru Calificarea Profesională Naţională (CPN) Nivelul 1 în ELECTROMECANICĂ într-un ritm favorabil dumneavoastră.Vi se va cere să obţineţi informaţii din sursele bibliografice de referinţă şi să îndepliniţi anumite activităţi la intervale regulate. Toate activităţile îndeplinite cu succes pot fi folosite drept dovezi suplimentare pentru portofoliul dumneavoastră de calificări profesionale naţionale. Pentru a beneficia în întregime de această abordare flexibilă a procesului de învăţare vă sfătuim să consultaţi cât de multe materiale de referinţă posibile şi să elaboraţi o lucrare cuprinzătoare pentru evaluarea formală.
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
Următoarea listă de referinţe bibliografice vă va fi folositoare la îndeplinirea exerciţiilor din cadrul unităţii de competenţă, dar se doreşte a fi doar un ghid. Ar trebui să aveţi acces la o sală de studiu şi la o bibliotecă care să vă pună la dispoziţie majoritatea informaţiilor necesare pentru a absolvi această unitate de competenţă.
Cataloagele producătorilor Legislaţia privind igiena şi protecţia muncii
Agenda electricianului Manuale:Gheorghe Coculescu, Carmen Leonte” PREGĂTIRE DE BAZĂ ÎN DOMENIUL MECANIC” , LABORATOR DISCIPLINE TEHNICEDragoş Cosma, Tatiana Bălaşoiu, Doiniţa Bălăşoiu “MANUAL PENTRU DISCIPLINE TEHNICE” august 2000Vi se poate cere să vizitaţi un comerciant de aparate de măsură ,scule pentru lăcătuşerie, pentrua obţine cataloagele şi broşurile producătorilor ca astfel să deţineţi tot materialul necesar realizării exerciţiilor.
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 108
Vă rugăm să citiţi cu foarte multă atenţie atât ghidul cât şi materialele de referinţă înainte de a completa secţiunile.Consultaţi-vă cu profesorul dumneavoasatră la fiecare etapă, dacă consideraţi necesar.Profesorul va analiza progresul dumenavoastră înainte de a trece la următoarea unitate de competenţă
Tabelul următor detaliază exerciţiile incluse în unitatea de competenţă 13.15. Acest tabel vă va fi folositor în momentul încheierii exerciţiilor şi în procesul de colectare a dovezilor pentru portofoliul dumneavoastră.
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII
EFECTUAREA LUCRARILOR DE LACATUSERIE GENERALAELEMENTUL EXERCIŢIUL ÎNTREBARE
ATITLUL REALIZAT
Competenţa1:Caracterizeazălucrările de lăcătuşerie generală
1,2 Definirea lucrărilor de lăctuşerie generală
3test evaluare
Explicarea rolului lucrărilor de lăcătuşerie generală
4,5 Alegerea sculelor necesare pentru executarea lucrărilor de lăcătuşerie generală
Competenţa 2:Identifică instrumente de măsură şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşerie generală
1234
Identificarea sculelor necesare pentru executarea operaţiilor de lăcătuşerie
57
Descrierea modului de utilizare a instrumentelor de măsură şi verificatoarelor pentru lucrările de lăcătuşerie generală
89
Compară instrumentele de măsură şi verificatoarele destinate aceluiaşi tip de lucrări din punct de vedere al avantajelor şi dezavantajelor acestora
Competenţa 3:Utilizează instrumente de măsură şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşerie
12
Corelarea instrumentelor de măsură cu mărimile de măsurat
3 Corelarea verificatoarelor cu lucrările de lăcătuşerie generală
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 109
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Executarea operaţiilor de măsurare şi verificare aferente lucrărilor de lăcătuşerie generală
Competenta 4: Execută operaţii de lăcătuşerie generală
126
Selecteaza sculele si dispozitivele adecvate lucrărilor de lăcătuşerie
3710
Aprovizionează postul de lucru cu materialele , sculele, şi dispozitivele necesare
458910
11 test evaluare
Realizează lucrări de lăcătuşerie generală
UNITATE PROMOVATĂ CU SUCCES
Semnătura candidatului Data
____________________ _________Semnătura evaluatorului Data
OBIECTIVE
La absolvirea acestei unităţi de competenţă, veţi fi în stare: să precizezaţi tipurile de scule, dispozitive şi verificatoare care se folosesc în atelierul de
lăcătuşerie să precizezaţi factorii care diminuează capacitatea de muncă să selectaţi mijloacele de muncă specifice operaţiilor de lăcătuşerie să enumeraţi principiile care stau la baza organizării ergonomice a locului de muncă să descrieţi principalele operaţii de prelucrare executate în atelierul de lăcătuşerie să identificaţi utilajele folosite la operaţiile de lăcătuşerie utilizeze scule de lacatuserie, in functie de procesul tehnologic indicat să precizaţi tipurile de scule, dispozitive şi verificatoare care se folosesc în atelierul de
lăcătuşerie să efectuaţi operaţii de prelucrare să aplicaţi cunoştinţele teoretice la realizarea produselor simple de lăcătuşerie să manifestaţi spirit de întrajutorare în cadrul grupei de lucru să aplicaţi măsurile individuale de reducere a efortului fizic să menţionaţi principalele condiţii de microclimat la locul de muncă să asiguraţi respectarea succesiunii operaţiilor de lucru corespunzătoare operaţiilor de
lăcătuşerie
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 110
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
să enumeraţi factorii de risc în funcţie de specificulul locului de muncă Utilizaţi limbajul specific de specialitate
GLOSAR DE TERMENI
Următoarea listă de termeni vă va fi folositoare la absolvirea unităţilor de competenţă. Dacă găsiţi şi alţi termeni care nu sunt incluşi, adăugaţi-i la sfârşitul acestei liste.
Alezaj -Piesă cuprinzătoare
Ansamblul Reunire a două sau mai multor subansambluri şi pieseAtelier de producţie
Locul în care se desfăşoară tipuri de operaţii mecanice
Caracteristică Însuşire, proprietateControl Operaţie de măsurare, verificare, comparareDeformare plastică
Modificarea formei sub acţiunea forţelor exterioare, urmată de păstrarea formei finale după încetarea acţiunilor exterioare
Dispozitive Ansamblu utilizat la executarea operaţiilor de lăcătuşerieEchipament de lucru
Dotare specifică operaţiei mecanice
Ergonomie Adaptarea echipamentelor la caracteristicile fixice ale executantuluiFaza Parte a operaţieiFilet O elice înfăşurată pe o suprafaţă cilindrică interioară sau exterioarăLipire Unirea a două sau mai multe elemente , prin presare, la rece sau la
cald, cu material de adaosMănuire Parte a fazeiMăsurarea Operaţie de determinare a unei dimensiuni Maşină Sistem tehnic complex destinat proceselor de prelucrare Mecanism
Sistem tehnic simplu cu elemente în mişcare
Microclimat Ansamblul factorilor de mediu
Nituri Elemente de realizare a asamblărilor nedemontabileNorma RegulăOperatie Succesiune de fazePolizor Maşină destinată prelucrării unor suprafeţePrelucrare Operaţii executate în vederea aducerii semifabricatului la o anumită
formă şi dimensiuni Presare Operaţie de deformare plasticăProcedeu Metodă
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 111
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Scule Instrumente de prelucrare a semifabricatelor şi materialelorSemifabricat Forme de prezentare a materialelor ce urmează a fi prelucrate Tehnologie Norme de execuţie specifice fiecărei operaţiiUtilaj Formă complexă ce cuprinde : dispozitive, mecanisme şi maşiniVerificarea Operaţie de măsurare şi comparare a unor mărimiVerificatoare Instrumente cu care se realizează verificarea
Definirea lucrărilor de lăcătuşerieAtelierul de lăcătuşerie şi montaj este destinat executării unei game variate de operaţii tehnologice.
Microclimatul atelierului de lăcătuşerie
OPERATII
DE LACATUSERIE
:
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 112
COMPETENŢA 1. CARACTERIZAREA LUCRĂRILOR DE LĂCĂTUŞERIE
Iluminatul atelierului este un factor important care imbunataţeşte condiţiile de muncă, micşorează efortul muncitorului, menţine capacitatea de muncă pe toată durata schimbului de lucru, contribuie la evitarea accidentelor de muncă, favorizează calittaea muncii
Ventilaţia are rolul de a întreţine în spaţiile de lucru atmosfera corespunzătoare condiţiilor cerute de igiena muncii. Prin ventilaţie, aerul viciat se înlocuieste cu aer curat
Combaterea zgomotului se realizează prin eliminarea cauzelor acestuia când este posibil sau prin reducerea intensităţii lui, folosind foi de cauciuc, pâslă sau alt material fono izolant şi prin folosirea mijloacelor de protecţie individuală contra zgomotului
Nu uita!
Nu uita!Nu uita!
Lucrări pregătitoare
curăţare
îndreptare
trasare
Lucrări de
prelucrare
Debitarepilirea polizareagăurirea şi prelucrarea găurilorfiletareaîndoirea
Lucrări de
finisare
răzuirea
operaţii de
asamblar
asamblări prin nituireasamblări prin sudareasamblări prin lipireasamblări prin filetasamblări cu pene
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
OPERATII DE ASAMBLARE
Asamblări demontabile ale pieselor
Asamblările demontabile dau posibilitatea demontării pieselor asamblate fără ca acestea să se deterioreze.
Tipuri constructive:
Asamblări demontabile RealizarePrin filet
Asamblările prin filet se realizează prin folosirea şuruburilor, prezoanelor şi piuliţelor ca organe ale asamblării. Rolul funcţional al acestor organe de asamblare determină o varietate mare de tipuri constructive.
Înşurubarea şurubului în gaura filetată fara piuliţăStrangerea pieselor între capului şurubului şi piuliţă
Cu pene şi caneluriPenele se execută cu conicitatea sau înclinarea de 1: 50 …. 1: 100 , pentru a asigura împănarea prin autoblocarea
Cu strângereFără strângere
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 113
asamblări nedemontabile
asamblari prin nituire
procedeul de îmbinare nedemontabilă a două sau mai multe piese cu ajutorul niturilor
Se folosesc la ;-Asamblari supuse la sarcini vibratorii-Asamblarea metalelor greu sudabile-Asamblari ale organelor de masini din materiale diferite
Asamblări prin lipire
metoda de îmbinare nedemontabilă a pieselor metalice la care legătura se realizează prin difuzia metalului de adaos aflat în stare lichidă,în metalul piesei,aflat în stare solida. Lipitura este o formatie eterogenaLipiturile moi la tinichigerie pentru lipirea tablelor de Zn, alamă, oţel cositoriteLipiturile tari se folosesc pentru obţinerea unei îmbinări rezistente
Asamblări prin sudare
Procedeu tehnologic prin care se realizează îmbinarea nedemontabilă a două sau mai multe piese Procedeele de sudare prin : topirea materialului de bază presare.
Din punct de vedere al producerii energiei termice necesare procesului, sudarea poate fi Electrică Cu flacară.
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
elementelor supuse asamblării, fără a recurge la alte elemente constructive suplimentare
APLICATII
Definirea lucrărilor de lăcătuşerieEXERCIŢIUL.1Completaţi tabelul, urmând ca profesorul să bifeze una din căsuţele corect sau incorrectCompletaţi tabelul cu alte operaţii de lăcătuşerie, care nu se regăsesc in coloană
LUCRAREA DE LĂCĂTUŞERIE
DEFINIŢIE TIP DE OPERATIE Corect Incorect
Operaţii pregătitoare
Operaţii de
prelucrare
Operaţii de finisare
Trasare planăoperatia
tehnologica de separare a unor
materiale in bucati de dimensiuni si
forme diferite bine stabilite in scopul
anumitor intrebuintari.
GăurireaPilirea
operaţia tehnologică , care
se execută cu scopul obţinerii unor suprafeţe
netede, în vederea unui contact cât mai uniform îi a
unei frecări cât mai mici in cazul
pieselor in mişcare
NituireaRazuitrea
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 114
folosiţi toate materialele pe care le aveţi la îndemână.vă puteţi consulta cu membrii grupului de lucru din care faceţi partevă puteţi consulta cu profesorul
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
TEST DE EVALUARE
A.Completaţi frazelea) Trasarea …………………..este operaţia de trasare aconturului şi a liniilor caracteristice
necesare executării piesei pe o singură faţă a semifabricatuluib) Trasarea …………..este folosită în atelierele de reparaţii , unde trasarea se face direct după
piesa uzatăc) Indoirea se poate face…………l sau……………….d) Alezarea se foloseste la……….având scopul de a obţine ……precise şi o ……..netedă a
…….e) Lărgirea este asemănătore cu………. f) Îndoirea este …………prin care se modifică forma unui semifabricat sau a unei piese fără..
3 puncteB.Stabiliţi scopurile operaţiei de filetare :
a) Curăţirea de bavuri şi impurităţib) Obţinerea filetelorc) Obţinerea unui alezaj 2 puncte
C. Pilirea este:a) Operaţie tehnologică pregătitoareb) Operaţie de asamblarec) Operaţie tehnologică de prelucrare 1punct
D. scopul pilirii este :a) Tăierea semifabricatuluib) Ajustarea suprafeţei semifabricatuluic) Indreptarea suprafeţei semifabricatuluid) Obţinerea formei dorite şi a dimensiunilor precise 1punct
E. precizaţi diferenţele dintre alezare, găurire,teşire,lărgire 2puncte
Se va acorda un punct din oficiu
Alegerea sculelor necesare pentru executarea lucrărilor de lăcătuşerie generală
În atelierul de lăcătuşerie sunt utilizate o serie de scule specifice operaţiilor ce se execută în cadrul acestui tip de atelier.Toate sculele folosite de către lucrător sunt prezentate în trusa lăcătuşului. si trusa electricianului
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 115
Accumularea a şapte puncte implică obţinerea calificativului „ realizat „ pentru exerciţiu, în fişa de descriere a activităţii.
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
COMPETENŢA 2 IDENTIFICĂ INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ŞI VERIFICATOARELE PENTRU LUCRĂRILE DE LĂCĂTUŞERIE
Identificarea sculelor necesare pentru executarea lucrărilor de lăcătuşerie generală
EXERCIŢIUL 1 În coloanele de mai jos sunt enumerate lucrări de lăcătuşerie generală, şi scule necesare pentru executarea lucrărilor de lăcătuşerie, existente în trusa lăcătuşului. Realizaţi concordanţa dintre lucrările de lăcătuşerie şi sculele necesare
COLOANA A COLOANA B1.pilire2.Debitare3.Sudare 4.Lipire 5.polizare6.Găurire7..Alezare8..filetare
A.DaltăB.Pilă triunghiularăC.Ac de trasatD.punctatorE.CăpuitorF.RăzuitorG.Piatră de polizorH.Ciocan de lipit
Se va acorda un punct din oficiu.. Pentru notarea exerciţiului ,,realizat,,, este necesar sa realizaţi corect intreg exerciţiul
EXERCIŢIU 2
În figurile alăturate sunt prezentate câteva scule necesare realizării lucrărilor de lăctuşerie.Alegeţi sculele şi indicaţi lucrarea la care sunt utilizate.Completaţi tabelul
scule Operaţia de lăcătuşerieFIG.1FIG.2FIG.3FIG 4FIG 5 Poz.
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 116
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
figura 2
figura 1
figura 3
figura 4
FIG 5
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 117
Se va nota ,,realizat,,dacă, alegeţi corect sculele din figura 1, 2,4 ,5
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Se va acorda un punct din oficiuEXERCIŢIUL 3 În atelierul de lăcătşerie , trebuie să realizaţi operaţia de lăcătuşerie- pilirea.Piesele care trebuie prelucrate au următoarele forme. Alege- ţi pila corespunzătoare pentru fiecare tip de suprafaţă.
a b c Verificatoare şi instrumente de măsură utilizate în
atelierul de lăctuşerie
metrul,ruleta,rigla gradată,şublerul,micrometrul,echere,comparatoare,calibre tampon,calibre pentru filete,calibre de interstitii ,cale plan paralele,compasul EXERCIŢIUL 4Grupaţi pe categorii instrumentele de măsură şi verificatoarele indicate în coloana de mai sus. Completaţi tabelul :Instrumente de măsură verificatoare
EXERCIŢIUL 5În figura de mai jos sunt prezentate diverse instrumente de măsură şi verificatoare.Sarcina de lucru
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 118
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Completaţi în dreptul literei, , tipul de instrument sau verificator. Se recomandă ca rezolvarea exerciţiului să se realizeze impreună cu colegul din stânga
a....... b......... c...............Descrierea modului de utilizare a instrumentelor de măsură
şi verificatoarelor pentru lucrările de lăcătuşerie
OBSERVAŢIE :Se va consulta materialul auxiliar pentru unitatea de competenţa MĂSURĂRI NEELECTRICECOMPETENŢA 3 UTILIZEAZĂ INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ŞI VERIFICATOARELE PENTRU LUCRĂRILE DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ
Corelearea instrumentelor de măsură cu mărimile de măsuratCorelarea verificatoarelor cu lucrările de lăcătuşerie generală
Operaţia de lăcătuşerie
Mărimea de măsurat/verificat
Instrumente de măsură
Verificatoare Observaţii
TRASARE Dimensiunile piesei trasate
Rigla gradată,Subler
raportor
Echerşablon
DEBITARE Verificarea dimensiunilor
Riglă metalicăşubler
echer
ÎNDOIREA Razele şi unghiurile de îndoirii
Poziţia îndoirilor faţă de de celelalte
SublereRigle gradate
raportoare
şablon
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 119
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
dimensiuni ale pieselor
GĂURIRE Diametrul găuriiAdâncimea găurii Şublere
Micrometre de interior
Comparatoare de interior
Calibre tampon Calibrele tampon se vor folosi pentru
serie mare de piese
FILETARE Pasul filetuluiDiametrul exterior al
piesei filetate
Profilul filetului
Micrometru pentru filete
Calibre tampon (trece,nu trece)
Calibre inel
ŞabloaneLere
Calibrele tampon se utilizează la verificarea alezajelor
Calibrele inel la verificarea arborilor
Executarea operaţiilor de măsurare şi verificare aferente lucrărilor de lăcătuşerie generală
EXERCIŢIUL1În atelierul de lacatuşerie trebuie să realizaţi 50 de cleşti de sudură. Una din părţile componente ale cleştelui (lamela) trebuie găurită şi filetată pentru fixarea piuliţei fluture. Gaura are diametrul 20mm.. Alege-ţi metoda de verificarecea mai precisă. Completaţi tabelul,urmând ca profesorul să bifeze una dintre căsuţele corect sau incorect :
Mărimea măsurată
Instrumente/verificatoare ObservaţiiPrecizie/rapiditate
corect incorect
EXERCIŢIUL 2
În coloana A sunt prezentate instrumente de măsură, verificatoare. În coloana B , oparaţii de lăcătuşerie. Realizaţi corespondenţa dintre cele două coloane,completând următorul tabel. Verificaţi corectitudinea rezolvării, consultând ,,cheia exerciţiilor,,.
Coloana A Coloana B
LereCalibru tamponcomparator de interiorrigla de verificarecale plan paraleleşublermicrometru de interior
GĂURIREATRASAREDEBITARELIPIRESUDAREPILIRERĂZUIRENITUIREPOLIZARE
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 120
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
şabloane
EXERCIŢIUL 3
Priveşte figurile de mai jos şi răspunde la următoarele întrebări:
1. Înaintea asamblării cu pene, se face verificarea.........cu ...........
2.Verificarea suprafeţei………. pilite se realizează cu………
1. verificarea adâncimii găurii se face cu partea abca şublerului
COMPETENŢA 4.EXECUTĂ OPERAŢII DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ
Selectează sculele şi dispozitivele adecvate lucrărilor de lăcătuşerie generală
EXERCIŢIUL 1.A. Încercuiţi răspunsul corect
1. Masa de trasat este:a) parte componentă a unei maşini unelteb) Un dispozitiv de sprijin
2. Acul de trasat şi punctatorul sunt:a) Dispozitive de sprijinb) Dispozitive auxiliarec) Instrumente de trasare
3. Identificaţi dispozitivele de prindre a sculei la găurirea) Bucşe de reducţieb) Menghinec) mandrine
4. La debitarea manuală cu foarfece, jocul dintre cuţite nu trebuie să depăşeascăa) 2mmb) 0,5mmc) 4mm
5. Stabiliţi valoarea de adevăr sau falsa următoarelor afirmaţiia) Tăierea manuală se face cu foarfeca , de obicei după trasaj
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 121
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
b) Foarfecele de mână se va folosi pentru table mai groase de 1mmc) Verificarea dimensională se face cu instrumente de măsurat obişnuite:şubler, echer,
riglă6. Sculele folosite la filetarea interioară sunt......., iar la cea exterioară sunt.........7. Precizaţi operaţiile tehnologice , sculele şi dispozitivele folosite la obţinerea a şase
semifabricate cu lungimea de 150mm dintr-o bară de oţel cu diametrul de 50mmSe va acorda un punct din oficiu.Se va acorda câte un punct pentru fiecare răspuns corect la intrebările 1-6. Pentru intrebarea 6 se vor acorda 3 puncte(operaţii-1 punct,scule-1 punct, verificatoare 1 punct)
EXERCIŢIUL 2
În imaginile de mai jos sunt prezentate scule folosite la debitare.1. Acest exerciţiu vă solicită să înscrieţi sub fiecare imagine denumirea sculei reprezentate.
Indicaţi procedeele de debitare corespunzătoare imaginilor reprezentate.
Aprovizionează postul de lucru cu materiale , scule şi dispozitivele necesare
EXERCITIUL 3În desenul alăturat sunt prezentate mai multe semifabricate care se pot folosi în atelierul de
lăcătuşărie. Indicaţi denumirea corectă a cestora în tabelul de mai jos, urmând ca profesorul să bifeze una din căsuţele corect sau incorect :
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 122
Acumularea a şapte puncte implică obţinerea calificativului „ realizat „ pentru exerciţiu, în fişa de descriere a activităţii.
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Poziţia Denumirea semifabricatelor Corect Incorectaj
Realizează lucrări de lăcătuşerie generală în conformitate cu indicaţiile din fişa tehnologică(planul de operaţii)
Înainte de executarea operaţiilor de lăcătuşărie se vor lua următoarele măsuri:• se studiază cu atenţie desenul;• se studiază cu atenţie materialul;• se stabileşte ordinea de executare;• se stabilesc şi se verifică sculele şi utilajele folosite.
Planul de operaţii detaliază fiecare operaţie pe faze şi este specific producţiei de serie şi de masa. Fiecare operaţie este tratată separat pe una sau mai multe file ale planului de operaţii, oferind muncitorului toate datele şi precizările necesare pentru realizarea condiţiilor tehnice impuse în desenul de execuţie.
EXERCITIUL 4
In imaginile de mai jos sunt prezentate operaţii de prelucrare.1. Acest exerciţiu vă solicită să identificaţi operaţiile de prelucrare şi să completaţi tabelul
alăturat, profesorul urmând să bifeze corect sau incorect :
Fig1.
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 123
Fig. 2
Fig. 3
Fig. 5
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Poziţia Denumirea Corect Incorect1
EXERCIŢIUL 5Plan de lucru
Studiaţi desenul alăturat, care reprezintă o piesă pe care urmează să o realizaţi în timpul orelor de instruire practică în atelier.
SARCINA DE LUCRU :.Indicaţi etapele de lucru începând de la alegerea semifabricatului şi terminând cu debitarea
(inclusiv),însoţite de celelalte informaţii necesare executării lucrării practice, urmând ca profesorul să bifeze un din căsuţele corect sau incorect
Nr.crt Etapele Scule /utilaje Verificatoare Corect Incorect
EXERCITIUL 6
Acest exerciţiu vă solicită să completaţi tabelul de mai jos cu informaţiile referitoare la sculele folosite în fiecare fază prezentată, urmând ca profesorul să bifeze una din căsuţele corect sau incorect.
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 124
Fig. 4
Fig. 6Fig. 7
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Nr.crt Faza nituirii |Scule folosite Corect Incorect
LIPIREA METALELOR
In funcţie de rezistenţa mecanică şi de temperatura de topire a aliajului pentru lipit se deosebesc două procedee de lipire : lipirea moale şi lipirea tare. Lipirea moale se execută cu aliaje de lipit care au temperatura de topire mai mică de 400ºC ( ex. aliaje pe bază de staniu-plumb, cu sau fără adausuri de stibiu, bismut, etc.). Lipirea tare se realizează cu aliaje de lipit care au temperatura de topire mai mare de 400ºC. Această metodă de lipire asigură lipituri care pot prelua sarcini destul de mari chiar şi la temperaturi mai ridicate.
EXERCITIUL 7
În imaginile alăturate sunt prezentate fazele lipirii cu aliaje moi. Acest exerciţiu vă solicită să completaţi tabelul cu informaţiile referitoare la fazele de lucru.Nr.crt
Faza de lucru Corect Incorect
a
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 125
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
ASAMBLĂRI DEMONTABILE
ASAMBLĂRI PRIN FILET
Asamblările prin filet se realizează prin folosirea şuruburilor, prezoanelor şi piuliţelor ca organe ale asamblării. Rolul funcţional al acestor organe de asamblare determină o varietate mare
de tipuri constructive.
EXERCIŢIUL 8Acest exerciţiu vă solicită să completaţi tabelul cu informaţiile cerute , urmând ca
profesorul să bifeze una din căsuţele corect sau incorect. Pentru alegerea semifabricatelor şi şuruburilor puteţi folosi variantele oferite, bifând căsuţa corespunzătoare alegerii făcute.
Semifabricat MaterialDimensiuni
ObservaţiiLungime [mm] Lăţimea [mm] Grosimea [mm]90 100 200 15 20 25 50 3 5 8 10
TablăOL 42OLC 50OL 37
Platbandă
OLC 35OL 37alamăOL 42
M 3 M 5 M 6ŞurubPiuliţăŞaibă
Nr. Denumire operaţie S.D.V-uri Corect Incorrect
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 126
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
crt.
EXERCIŢIUL 9
1. Analizaţi imaginile prezentate şi
În imaginile de mai jos sunt prezentate două dispozitive utilizate în cazul asamblărilor cu
pene. Descrieţi modul în care sunt folosite aceste dispozitive.
Prezentaţi fazele montării şi demontării îmbinărilor cu pene fără strângere.Indicaţi tipurile de asamblări cu pene longitudinale ce se pot realizaPrecizaţi condiţiile care trebuie respectate la montarea penelor cu strângere: Se acordă un punct din oficiu
Timp de lucru : 40 de minute pentru rezolvare ; 5 minute pentru aplicarea baremului de corectare şi notare.
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 127
a) identificaţi operaţiile de control ce se execută înainte în timpul executării îmbinării ;
b) indicaţi mijloacele de control folosite în cadrul acestor operaţii.
Asamblări cu pene
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 128
MANUALUL PROFESORULUI
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
CUPRINS
Introducere...................................13oFormulare ...................................135
Materiale de referinţă .................137
Cheia exerciţiilor............................150
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 129
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
MANUALUL PROFESORULUI
OPERAŢII DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂINTRODUCERE
Informaţiile din acest manual completează Manualul Elevului. Sunt incluse exemple rezolvate de activităţi şi exerciţii care pot fi folosite ca un ghid al realizărilor elevului.
De asemenea sunt incluse o serie de materiale didactice, precum:
folii transparente teste materiale informative fişe conspect
Aceste materiale pot fi folositoare în predarea acestei unităţi de competenţă.
O trăsătură comună a Manualului Elevului şi Manualului Profesorului o constituie includerea listelor de verificare care oferă elevului documente pentru portofoliul său, iar centrului de evaluare mai multe seturi de dovezi. Sunt incluse următoarele formulare:
formular de autoevaluare
fişă de descriere a activităţii
fişă de feedback a activităţii
ObiectiveLa absolvirea acestei unităţi de competenţă, elevii vor fi în stare:
să precizeze tipurile de scule, dispozitive şi verificatoare care se folosesc în atelierul de lăcătuşerie
să precizeze factorii care diminuează capacitatea de muncă să descrie principalele operaţii pregătitoare executate în atelierul de lăcătuşerie selecteze mijloacele de muncă specifice operaţiilor de lăcătuşerie să efectueze operaţiile pregătitoare să enumere principiile care stau la baza organizării ergonomice a locului de muncă să descrie principalele operaţii de prelucrare executate în atelierul de lăcătuşerie să identifice urilajele folosite la operaţiile de lăcătuşerie să efectueze operaţii de prelucrare să aplice cunoştinţele teoretice la realizarea produselor simple de lăcătuşerie
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 130
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
să manifeste spirit de întrajutorare în cadrul grupei de lucru să aplice măsurile individuale de reducere a efortului fizic să menţioneze principalele condiţii de microclimat la locul de muncă să asigure respectarea succesiunii operaţiilor de lucru corespunzătoare operaţiilor de
lăcătuşerie. să enumere factorii de risc în funcţie de specificulul locului de muncă să identifice simbolurile de avertizare a pericolelor la locurile de muncă să aplice măsurile de prim ajutor
COMPETENŢA 1.CARACTERIZAREA LUCRĂRILOR DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ
Prezinta urmatoarele aspecte:1. defineşte lucrările de lăcătuşerie2. explică rolul lucrătorilor de lăcătuşerie generală3. alege sculele necesare pentru executarea lucrărilor
acoperind următoarele arii de conţinut: lucrări de lacatuşerie organizarea atelierului din punct de vedere ergonomic utilaje necesare scule utilizate importanţa si rolul operaţiilor de lăcătuşerie
Materialele didactice ataşate tratează următoarele subiecte:F.T.1-Trusa electricianului,trusa lăcătuşului
OBSERVAŢII DIDACTICECompetenţa pretinde elevului să identifice operaţiile de lăcătuserie,să le definească, sa aleagă sculele corespunzatoareÎn predarea activităţii de lăcătuserie, ar fi bine sa se utilizeze trusa lăcătusului şi a electricianului, instrumente de măsura şi control Exerciţiile propuse sunt utile pentru evaluarea competenţelor:
Comunicare si numeratie prin: Utilizarea limbajului de specialitate Elaborează o prezentare scurtă pe un subiect dat
Lucrul în echipă prin: Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor Işi precizează poziţia în echipă de lucru pe baza activităţilor Isi asuma rolul ce-i revine in echipa
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 131
folosiţi fişa de descriere a activităţii şi fişa de feedback ataşate pentru a înregistra progresul unui elev pe parcursul unităţii de competenţă.
ATENTIE!
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
COMPETENŢA 2:IDENTIFICA INSTRUMENTELE DE MASURA SI CONTROL
Prezintă următoarele aspecte;
1. Identifică sculele necesare realizării operaţiei de lăcătuşerie
2. Descrie modul de utilizare a instrumentelor de măsura şi verificatoarelor
3. Compară instrumentele de măsură şi verificatoarele destinate aceluiaşi tip de lucrări
acoperind următoarele arii de conţinut:
scule, dispozitive pentru operatii de trasare , debitare,gaurire, filetare, finisare a suprafetelor, asamblare, indoire
instrumente de măsură; şubler, riglă, micrometru, comparator,verificatoare: calibre , şabloane
Materiale didactice ataşate;
F.T.2.trasare-
F.T.3.debitare-
F.T.4 indoirea
F.T.5 găurirea şi prelucrarea găurilor
F.T.6 filetare
F.T7. pilirea
F.T.8 polizarea
F.T.9 răzuirea
OBSERVAŢII DIDACTICE
Competenţa este un subiect practic, dinamic şi accesul la echipament este esenţial pentru ca elevii să poată înţelege tehnologia operaţiei de lăcătuserie, utilizarea instrumentelor şi aparatelor de măsura şi control
Trebuie accentuat faptul că toţi muncitorii au multe responsabilităţi la locul de muncă şi că toţi trebuie să cunoască procedeele
Dacă este o sarcină practică, este recomandabil fie să o predaţi cu ajutorul unei metode teoretice şi vizuale, fie să participaţi la o demonstraţie in atelierul de lacatuserie, sau laboratorul de metrologie.
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 132
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Exerciţiile realizate in clasa sunt o introducere ,o prezentare făcută in atelierul de lacatuserie şi pot stimula interesul pentru realizarea operaţiilor de lăcătuşerie Exerciţiile propuse sunt utile pentru evaluarea competenţelor:
Comunicare si numeratie prin: Utilizarea limbajului de specialitate Elaborarea unei prezentări scurte pe un subiect dat
Lucrul in echipă prin: Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor Işi precizează poziţia în echipă de lucru pe baza activităţilor Işi asumă rolul ce-i revine în echipă
COMPETENTA 3:UTILIZEAZĂ INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ŞI VERIFICATOARELE PENTRU
LUCRĂRILE DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ
Prezintă următoarele aspecte;1. Corelează instrumentele de măsura cu mărimile de măsurat2. Corelează verificatoarele cu instrumentele de lăcătuşerie generală3. Executarea operaţiilor de măsurare şi verificare
acoperind următoarea zona de interes:măsurarea si verificarea produselor realizate prin operatiile de lacatuserie
. Se vor utiliza fisele din Competenţa 2 şi 4OBSERVAŢII DIDACTICE
Competenţa tratează identificarea problemelor de măsurare după ce elevul ştie ce trebuie să investigheze. Elevii trebuie să fie familiarizaţi cu aspectele legate de instrumentele de măsura si verificatoare şi cu metodele de depăşire a dificultăţilor de orice gen.În predarea acestui element, poate fi folositoare o discuţie care să evidenţieze ce înţeleg elevii prin măsurare şi ce metode cunosc deja. Acest lucru vă ajută să aflaţi nivelul de la care trebuie să porniţi. Exerciţiile propuse sunt utile pentru evaluarea competenţelor:
Comunicare si numeraţie prin: Utilizarea limbajului de specialitate Elaborează o prezentare scurtă pe un subiect dat
Lucrul in echipa prin: Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor Işi precizează poziţia în echipa de lucru pe baza activităţilor Işi asuma rolul ce-i revine în echipă
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 133
ATENŢIEfolosiţi fişa de descriere a activităţii şi fişa de feedback ataşate pentru a înregistra progresul unui elev pe parcursul unităţii de competenţă.
ATENŢIEfolosiţi fişa de descriere a activităţii şi fişa de feedback ataşate pentru a înregistra progresul unui elev pe parcursul unităţii de competenţă.
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
COMPETENŢA 4:EXECUTĂ OPERAŢII DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ
Prezintă următoarele aspecte;1. Selectează sculele si dispozitivele adecvate lucrărilor de lăcătuşerie generală2. Aprovizionează postul de lucru cu materiale, scule, şi dispozitive necesare3. Realizează lucrările de lăcătuşerie generală în conformitate cu fişa tehnologică sau planul de
operaţiiAcoperind următoarele arii de conţinut:
Materii prime, semifabricatetehnologia trasării, debitării, găuririi, filetării, nitiurii, sudării, lipirii, finisării suprafeţelor
Materialul didactic ataşat : F.T.10 dispozitive folosite în atelierul de lăcătuşerie F.T.11 semifabricate F.T.12 fazele executării asamblărilor prin filet F.T.13 asamblări cu pene
OBSERVAŢII DIDACTICECompetenţa tratează identificarea lucrărilor de lăcătuşerie, după ce elevul şt ie ce trebuie să investigheze. Elevii trebuie să fie familiarizaţi cu aspectele legate de lucrările de lăcătuşerie,materialele sculele , dispozitivele necesare şi cu metodele de depăşire a dificultăţilor de orice gen.
În predarea acestui element, poate fi folositoare o discuţie care să evidenţieze ce înţeleg elevii prin: materiale,semifabricate,scule,dispozitive Exercitiile propuse sunt utile pentru evaluarea competentelor:
Comunicare si numeratie prin: Utilizarea limbajului de specialitate Elaboreaza o prezentare scurta pe un subiect dat
Lucrul in echipa prin: Colaboreaza cu membrii echipei pentru indeplinirea sarcinilor Isi precizeaza pozitia in echipa de lucrupe baza activitatilor Isi asuma rolul ce-i revine in echipa
LISTA DE VERIFICARE A PROFESORULUI
Înainte de a termina predarea acestei unităţi de competenţă este recomandabil să completaţi următoarea listă de verificare a criteriilor ştiinţifice folosite. Bifaţi în căsuţe.
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 134
ATENŢIEfolosiţi fişa de descriere a activităţii şi fişa de feedback ataşate pentru a înregistra progresul unui elev pe parcursul unităţii de competenţă.
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Aţi tratat următoarele aspecte:
Competenţa :caracterizarea lucrărilor de lăcătuşerie
Definirea lucrărilor de lăcătuşerie generalăExplicarea rolului lucrărilor de lăcătuşerie generală
Alegerea sculelor necesare pentru executarea lucrărilor de lăcătuşerie generală
Competenţa: identifică instrumentele de măsură şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşerie generală
Indicarea sculelor necesare pentru executarea operaţiilor de lăcătuşerieDescrierea modului de utilizare a instrumentelor de măsură şi verificatoarelor pentru
lucrările de lăcătuşerie generalăCompară instrumentele de măsura şi verificatoarele destinate aceluiaşi tip de lucrări
din punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor acestora
Competenta: utilizează instrumente de măsură şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuăerie generală
Corelarea instrumentelor de măsură cu mărimile de măsurat Corelarea verificatoarelor cu lucrările de lăcătuşerie generală Executarea operaţiilor de măsurare şi verificare aferente lucrărilor de lăcătuşerie generală
Competenta :execută operaţii de lăcătuşerie generală
Selectează sculele şi dispozitivele adecvate lucrărilor de lăcătuşerieAprovizionează postul de lucru cu materialele , sculele, şi dispozitivele necesareRealizează lucrări de lăcătuşerie generală
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 135
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢIITabelul următor detaliază exerciţiile incluse în unitatea de competenţă.
Numele candidatului Nr.reg.
Data începerii unităţii de competenţă Data promovării unităţii de competenţă
competenta exerciţii TITLUL REALIZATCompetenţa1:Caracterizeazălucrările de lăcătuşerie generală
12
Definirea lucrărilor de lăcătuşerie generală
3 Explicarea rolului lucrărilor de lăcătuşerie generală
45
Alegerea sculelor necesare pentru executarea lucrărilor de lăcătuşerie generală
Competenta 2: identifică
instrumentele de măsură şi
verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşerie
generală
1234
Indicarea sculelor necesare pentru executarea operaţiilor de lăcătuşerie
57
Descrierea modului de utilizare a instrumentelor de măsură şi verificatoarelor pentru lucrările de lăcătuşerie generală
89
Compară instrumentele de măsură şi verificatoarele destinate aceluiaşi tip de lucrări din punct de vedere al avantajelor şi dezavantajelor acestora
Competenta 3: utilizeazăinstrumente de măsură şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşerie generală
12
Corelarea instrumentelor de măsură cu mărimile de măsurat
3 Corelarea verificatoarelor cu lucrările de lăcătuşerie generală
Executarea operaţiilor de măsurare şi verificare aferente lucrărilor de lăcătuşerie generală
Competenta 4: Execută operaţii de lăcătuşerie generală
126
Selecetază scule şi dispozitive adecvate lucrărilor de lăcătuşerie
3710 Aprovizionează postul de lucru cu materiale, scule si dispozitive necesare
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 136
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
4,5,8,9,1011
Realizează lucrări de lăcătuşerie generală
Datele candidatului sunt incluse pe această fişă pentru a fi folosite la întocmirea registrelor CPN, fişa evidenţiind exerciţiile realizate şi datele relevante.
____________________ _________UNITATE PROMOVATĂ CU SUCCES Semnătura candidatului Data
____________________ _________Semnătura evaluatorului Data
Această secţiune a Manualului Profesorului conţine următoarele folii transparente şi fişe de lucru.
F.T.1.trusa lăcătuşului, trusa electricianului
F.T.2.trasare-
F.T.3.debitare-
F.T.4 indoirea
F.T.5 găurirea şi prelucrarea găurilor
F.T.6 filetare
F.T.7. pilirea
F.T.8 polizarea
F.T.9 răzuirea
F.T.10 dispozitive folosite în atelierul de lăcătuşerie
F.T.11 semifabricate
F.T.15 fazele executării asamblărilor prin filet
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 137
MATERIALE DE REFERINŢĂ
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Comptenţa 1. Caracterizarea lucrărilor de lăcătuşerie F.T.1
TRUSA LĂCĂTUŞULUI, TRUSA ELECTRICIANULUI
Ac de trasat ; Tipuri de compasuri ; Punctator ; Metrul ; Şubler ;
Ciocane de greutăţi diferite ;Ferăstrău manual ; Riglă gradată ;Pile de diferite forme şi dimensiuni ; Chei de diferite forme şi dimensiuni ;
Şurubelniţe de diferite forme şi dimensiuni.
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 138
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Competenţa 2.Identifică instrumentele de măsură şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşerie generală F.T.2
Metode de trasare: trasarea plană-operaţia care cuprinde toate elementele trasajelor respectiv intr-un singur
plan al materialului sau piesei trasarea în spaţiu-Operaţia care realizează elementele trasajului pe mai multe suprafeţe
cuprinse în diferite planuri ale piesei respective. Toate dimensiunile trebuie măsurate faţă de o singură linie sau suprafaţă aleasă
trasarea după şablon-se foloseşte în cazul executării unui număr mare de piese trasarea după model-metoda este folosită în atelierele de reparaţii unde modelul este chiar
piesa uzată
INSTRUMENTE PENTRU TRASAT
a) compasuri pentru trasat
b) dispozitiv de trasat centre
c) şablon
d) acul de trasat şi punctatorul
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 139
TRASAREA-reprezintă operaţia de transpunere a formei şi detaliilor piesei pe un semifabricat, în conformitate cu documentaţia tehnologică, în vederea prelucrării ulterioare
Masurarea marimilor neelectrice – GHIDUL PROFESORULUI
Competenţa 2. Identifică instrumentele de măsură şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşerie generală F.T.3
Metode de debitare :
manuală mecanică-îndepărtarea părţii de material prin mijloace mecanice sub acţiunea unei forţe.Se
execută prin : forfecare aşchiere dăltuire
după menghină după trasaj
termică-îndepărtarea materialului sub acţiunea termică a unei surse de căldură , care topeşte materialul în zona de tăiat
prin electroerodare-se bazează pe principiul eroziunii metalului
-Ferăstrăul manual
Foarfece de banc cu pârghie
1. ramă metalică2.pînza de ferastrău3.piuliţa fluture
4.mîner5.şurub de întindere
orientarea dinţilor1. batiu 2. cuţit inferior 3. cuţit superior
4 pîrghie intermediară 5 manetă de acţionare
Domeniul electromecanic – Nivelul 1 GHIDUL PROFESORULUI 140
DEBITAREA-operatia tehnologica de separare a unor materiale in bucati de dimensiuni si forme diferite bine stabilite in scopul anumitor intrebuintari.Se vor respecta :Forma,Dimensiunile
Competenţa 2. Identifică instrumentele de măsură şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşerie generală F.T. 4
Îndoirea la menghină
Îndoirea la maşina cu cilindri
Îndoirea barelor şi profilelor
1- fălcile menghinei
2- cornier3- placă
1 – cilindri conducători2 – cilindru condus
ÎNDOIREAdeformarea plastică a unui semifabricat , ca rezultat a acţiunii unei forţe exterioare care schimbă orientarea axelor sau planurilor , fără să îndepărteze materialul
Competenţa 2 Identifică instrumentele de măsură şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşerie generală F.T.5
SCULELE UTILIZATE Burghiul elicoidal format din:
: partea utilă (cu ajutorul căreia se realizează găurirea), gâtul(porţiune cu diametrul mai mic decât ca al părţii utile face legatura intre partea utila şicoada burghiului), coada(se foloseşte la fixarea burghiului în maşina de găurit
burghiul lat-utilizat lagăurirea simultană a mai multor table subţiri suprapuse
burghie elicoidale burghie late
operaţii de prelucrare ale găurilor : Alezarea-se foloseşte la prelucrarea definitivă a găurilor având scopul de a obţine dimensiuni precise şi o suprafaţă netedă a găuriiTeşirea-se foloseşte la prelucrarea capetelor găurilor în vederea realizării unor suprafeţe de aşezare pentru capetele înecate ale niturilor sau şuruburilor,pentru înlăturarea bavurilor rămase în urma găuririi Lărgirea-se utilizează înainte de alezare, când se doreşte obţinerea unei calităţi superioare a suprafeţei găurii. Este asemănătoare alezării
Competenţa 2. Identifică instrumentele de măsură şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşerie generală F.T.6
GĂURIREA ŞI PRELUCRAREA GĂURILOR.
GĂURIREAOperaţia tehnologică prin care se execută găuri de diferite diametre în material plin cu ajutorul unor scule aşchietoare
SCULE FOLOSITE:Tarozi
Filiere rotunde
Bacuri filetate
Competenţa 2. Identifică instrumentele de măsură şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşerie generală F.T.7
PILIREAoperaţie tehnologică ,are drept scop ajustarea suprafeţelor exterioare sau interoare ale
pieselor, în vederea obţinerii formei si dimensiunilor înscrise în desenul de execuţie
FILETAREAOperaţia tehnnologică de prelucrare mecanică prin aşchiere prin care se practică un filet pe o suprafaţă
Pile cu diferite forme geometrice
Pile cu dantura simplă
Pile cu dantura dublă
Se poate asigura o precizie dimensională între 0,25-0,0005mm
Competenţa 2. Identifică instrumentele de măsură şi verificatoarele pentru lucrările de
lăcătuşerie generală FT8
POLIZAREA
SCULE ,UTILAJE1.disc ;
2.apărătoare ;
3- transmisie ;
4.motor electric
5 dispozitiv de
fixare
6 - batiu ;
7 - pompă
Maşina de polizat stabilă cu disc abrazivScopul polizării
se înlătură un strat de metal de pe suprafaţa unei piese,
se elimină bavurile pieselor turnete şi forjate,
se ajustează cusăturile pieselor sudate şi capetele arcurilor, se acut scule
PIETRE DE POLIZOR
Material de rectificat sau curatat
operatia Felul abrazivului
granulatie
Tabla sau profile laminate
-rectificare manuala a suprafetelor-rectificarea manuala a marginilor
corindon 24
otel moale - curatarea pieselor mari-curatarea pieselor mici
corindon 16
sudura -curatare corindon 24otel pentru scule
-ascutireCu pietre miciCu pietre mari
corindon 24
Competenţa 2. Identifică instrumentele de măsură şi verificatoarele pentru lucrările de lăcătuşerie generală F.T.9
FINISAREA SUPRAFEŢELOR
RĂZUIREAoperaţia tehnologică , care se execută cu scopul obţinerii unor suprafeţe netede, în vederea unui contact cât mai uniform îi a unei frecări cât mai mici in cazul pieselor in mişcare
Prin răzuire se înlătură rizurile lăsate de scule la prelucrările anterioare, prin aşchierea unui strat de material foarte subţire de la suprafaţa piesei(0,005-0,015)
răzuitoare
abrazoare verificatoare Răzuitoare
cu acţiune frontalăo drepte o cotite
cu acţiune laterală
Competenţa 4. Execută operaţii de lăcătuşerie generală F.T.10
DISPOZITIVE FOLOSITE ÎN ATELIERUL DE LĂCĂTUŞERIE dispozitive
de fixare, poziţionare, prindere a pieselor în vederea prelucrării:
dispozitive de fixare, poziţionare, prindere a sculelor:
dispozitive pentru sprijinire si fixaremateriale in vederea trasarii
a – prisme obişnuite
b – prisme reglabile
c – colţar
d – cală
Competenţa 4. Execută operaţii de lăcătuşerie generală F.T.11
SEMIFABRICATE FOLOSITE ÎN LĂCĂTUŞERIE
Semifabricate folosite în lăcătuşerie :
a. profil rotund (bară)
b. profil cornier (cu aripi egale)
c. profil I
d. ţeavă
e. profil pătrat
Competenţa 4. Execută operaţii de lăcătuşerie generală F.T.12
Fazele executării asamblărilor prin filet
- alegerea semifabricatului - platbandă,tablă
- alegerea şuruburilor, piuliţelor şişaibelor;- îndreptarea materialului (dacă estecazul);- trasarea şi debitare materialului
conform desenului de execuţie - trasarea şi debitarea eclisei/ecliselor- trasarea şi punctarea centrelor găurilor;- executarea găurilor şi teşirea lor;- curăţarea eventualelor bavuri;- alegerea şuruburilor, precum şi a piuliţelor şi şaibelor corespunzătoare;
- montarea elementelor.
a-a-a-a-a-
elementele asamblării : 1- şurub ; 2 – piulită; 3- şaibă ;b- construcţii cu praguri;c- cu ştift paralel cu şurubul ;d- cu pană ( ştift) paralel cu feţele pieselore- şuruburi păsuite cilindrice şi conice ;f- cu bucşă.
COMPETENŢA 1.CARACTERIZEAZĂ LUCRĂRILE DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ
EXERCIŢIUL 2Completaţi tabelul, urmând ca profesorul să bifeze una din căsuţele corect sau incorect
LUCRAREA DE LĂCĂTUŞERIE
DEFINIŢIE CORECT INCORECT
Trasare plană Se execută când piesa are o suprafaţă plană dominantă
debitare
operatia tehnologica de separare a unor materiale in bucati de dimensiuni si forme diferite bine stabilite
Recapitulare
in scopul anumitor intrebuintari.
Găurirea Operaţie tehnologică de prelucrare prin aşchiere, executată în scopul obţinerii unor găuri în material
Pilirea Operaţia tehnologică de prelucrare prin aşchiere folosită pentru ajustarea suprafeţelor exterioare şi interioare
razuirea
operaţia tehnologică , care se execută cu scopul obţinerii unor suprafeţe netede, în vederea unui contact cât mai uniform îi a unei frecări cât mai mici in cazul pieselor in mişcare
EXERCIŢIUL 3
Tipuri de operaţii lucrări de lăcătuşerie
corect incorect
Operaţii pregătitoare îndreptareOperaţii de prelucrare Debitare, pilire
Găurirefiletare
Operaţii de finisare razuirea
TEST DE EVALUARE
A.Completaţi frazeleg) Trasarea …în spaţiu este operaţia de trasare aconturului şi a liniilor caracteristice necesare
executării piesei pe o singură faţă a semifabricatuluih) Trasarea după şablon este folosită în atelierele de reparaţii , unde trasarea se face direct
după piesa uzatăi) Indoirea se poate facemanual saumecanicj) Alezarea se foloseste la finisarea având scopul de a obţine dimensiuniprecise şi o suprafaţă
netedă a găuriik) Lărgirea este asemănătore cu…alezarea…….
l) Îndoirea este operaţia tehnologică prin care se modifică forma unui semifabricat sau a unei piese fără a se îndepărta material 3 puncte
B.Stabiliţi scopurile operaţiei de filetare : 2 puncte C. Pilirea este:f 1 punctD. scopul pilirii este :e 1 punct E. precizaţi diferenţele dintre alezare, găurire,teşire,lărgire 2 puncteAlezarea –operaţie de finisare , se obţin dimensiuni precise ale găuriiGăurirea-operaţie de prelucrare, scopul obţinerea unor gări în material
Lărgirea-se foloseşte înainte de alezareSe va acorda un punct din oficiu
COMPETENŢA 2 IDENTIFICĂ INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ŞI VERIFICATOARELE PENTRU LUCRĂRILE DE LĂCĂTUŞERIEEXERCIŢIUL 1
scule Operaţia de lăcătuşerieFIG.1 Bac,burghiu,compas,filieră Filetare, găurire, trasare,
filetareFIG.2 Căpuitor, contracăpuitor nituireFIG.3 burghie găurireFIG 4 cleşti de mână debitareFIG.5 Chei
a.Deschisă dublă b.Deschisă simplăc,d.Închisă simplăe.f.Deschise pentru piuliţe rotundeh.Închisă pentru piuliţe rotundei.j.k.Tubularehexagonale
Asamblări filetate
EXERCIŢIUL 2a. pilă lată ; b.pilă rotundă ; c. pilă triunghiulară ; d. pilă cuţit
EXERCIŢIUL 3Instrumente de măsură verificatoare1,2,3,4,5, 6,7,8,9,10,11,12
EXERCIŢIUL 4a.micrometru de exterior ;b. riglă de verificare ; c. calibre de interstiţii ;d.şubler de tarsat,e. comparatorEXERCIŢIUL 51.a,2.bCOMPETENŢA 3 UTILIZEAZĂ INSTRUMENTE DE MĂSURĂ ŞI VERIFICATOARELE PENTRU LUCRĂRILE DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂEXERCIŢIUL 1
Operaţii de verificare mărimea de măsurat/verificat instrumenteDe măsurat/verificat
Inaintea operaţiei de găurire Trasarea găurii Instrumente de trasat, riglaDupă operaţia de găurire Diametrul capului nitului
format, distanţa dintre tabele nituite
Subler, calibre de interstiţii
EXERCIŢIUL 2
Coloana A Coloana BCalibru tampon GĂURIElere -Comparator de interior
GĂURIRE
Rigla de verificare PILIRECale plan paralele PILIREşubler GĂURIREMicrometru de interior
GĂURIRE
şabloane TRASARE
EXERCIŢIUL 3a. ŞABLON;2.RIGLĂ DE VERIFICARE;3.a exterior, b. interior ,c. adâncime
COMPETENŢA 4.EXECUTĂ OPERAŢII DE LĂCĂTUŞERIE GENERALĂ
EXERCIŢIUL 1-A. Încercuiţi răspunsul corect1.b; 2.c; 3.c; 4.b; 5.a-A,b-F,c.A; 6. tarozi, filiere,7.
operaţii Scule/dispozitive verificatoaretrasare Ac de trasat, punctator,
ciocan/prismă rigidăRigla gradată
debitare Ferăstrău de mănă Rigla gradată
EXERCIŢIUL 2
a) , b)- debitare mecanică;c)- debitare manuală –dăltuireaEXERCIŢIUL 3 a.profil bară; b. profil cu aripi egale; c.profil I; d. ‚ţeavă; e. profil pătrat; f. profil hexagon; g. profil U; h. profil T; i. Sârmă; j. tablăEXERCITIUL 4
1. polizare; 2.filetare; 3.lipire; 4. taiere; 5.pilire; 6.nituire; 7.indoire la menghina
EXERCIŢIUL 5
Nr.crt Etapele Scule /utilaje Verificatoare Corect Incorect 1 alegerea materialului Micrometrul
pentru table2 îndreptarea ciocan rigla3 curăţarea disc abrazivă4 trasarea conturului exterior Ac de trasat riglă5 trasarea teşiturii 5 x 45º Ac de trasat echer
EXERCIŢIUL 6
Nr.crt Faza nituirii |Scule folosite Corect Incorect a Apropierea tablelor Contracăpuitor,
trăgătorb Refularea capului de închidere Contracăpuitor,
ciocanc Formarea capului de închidere- de formă
bombată Contracăpuitor,ciocan
d Fasonarea capului de închiderecăpuitor
EXERCIŢIUL 7-LIPIREA a. încălzirea ciocanului de lipit; b,c curăţirea ciocanului; d. Aplicarea aliajului pe ciocanul de lipit; d. Frecarea ciocanului cu ţipirig; e.lipirea pieselor
EXERCIŢIUL 8-FILETAREA
Semifabricat MaterialDimensiuni
ObservaţiiLungime [mm] Lăţimea [mm] Grosimea [mm]90 100 200 15 20 25 50 3 5 8 10
TablăOL 42
Alegere corectăOLC 50
OL 45 X X X X X
Platbandă
OLC 35Alegere corectă
OL 45 X X X XAlamăOL 42
M 3 M 5 M 6 Corect Incorrect Şurub XPiuliţă XŞaibă X
Nr.crt. Denumire operaţie S.D.V-uri Corect Incorrect
1 alegerea semifabricatelor2 îndreptarea ciocan
3 trasarea Ac de trasat, ciocan, rigla
4 găurirea Burghiu elicoidal5 alezarea alezor
6 Verificarea Calibru tampon7 Fixarea şuruburilor în gaură8 Fixarea şaibei9 Fixarea piuliţei10 Realizarea asamblării chei11 Verificarea asamblării şablon
EXERCIŢIUL 9 –ASAMBLĂRI CU PENE1.a verificarea cu şablonul; b. montarea cu dispozitiv micrometric2.montarea în canal
a. pană; 2. arbore;3. şurub,4. prismădemontarea 1.pană,2.arbore ; 3.şurub3.pene longitudinale : cu strângere, fără strângere4. condiţii de montare a penelor cu strângere :prin presare cu dispozitive speciale, fara lovire cu ciocanul.