Elaborarea Metodic N 12

Download Elaborarea Metodic N 12

Post on 14-Jul-2016

18 views

Category:

Documents

7 download

DESCRIPTION

m

TRANSCRIPT

Elaborarea metodic N 1 ( anul III, semestrul VI )

Tema : Complicaiile locale ale proceselor infecioase maxilo-faciale.

1.Tromboflebita purulent a venelor faciale: etiopatogenie, simptoame clinice generale i locale, diagnosticul, tratament.Etiopatogenie: in caz de micsorarea a reactivitatii organismului, incetinirea fluxului sangvin, lezarea peretelui venei, modificarea reologica a singelui sau la trecerea procesului inflamator de pe tes inconjuratoare pe peretele venei. In toate cazurile procesul inflamator include intregul perete venos si in vena are loc formarea trombului.Flegmoanele infratemporale si pterygopalatine, zonei suborbital, orbitale si fundului cavitatii bucale se pot complica cu tromboza venelor faciale cu difuzarea ulterioara a infectiei spre sinusul cavernos. Aceasta complicatie deseori se dezvolta in caz de furuncule, carbuncule faciale, pansinusite purulente.Predispozitia spre dezvoltarea acestei complicatii e legatura anatomica intre venele profunde ale fetei parte a plexului venos pterigoid cu venele orbitei, inclusive profunde si ale dura mater. Refluxul sangvin din orbita are loc prin venele angulara si facial ramurile carora sunt legate cu vene faciale mici nas, obraz, buzele sup si inf, menton.Tromboflebita venelor faciale se caracterizeaza inrautatirea starii generale, temperature inalta, frisoane si cresterea nivelului de intoxicatie. Pe fata pe traiectul venei angularea sau faciale apare un infiltrate dureros, acoperit cu piele hiperemiata, uneori cianotica sau sudata cu tes subiacent. E proeminent edemul tesuturilor inconjuratoare, se vad venele dilatate sub piele. La unii bolnavi se observa decurgerea fulgeratoare si fulminanta a procesului cu dezvoltarea trombozei sinusului cavernos, meningita, meningoencefalita, sepsis.

Clinic: Tromboflebita venelor faciale e precedata de procese inflamatorii purulente acute ale reg maxilofaciale. Bolnavul prezinta intoxicatie, stare de rau, frisoane, temperature 39-40. Creste edemul fetei. Pe traiectul venei angulare sau faciale apar infiltrate dureroase. TEs cutan deasupra acestora e hiperemiat. Cyanotic, tensionat. Edemul se raspindeste peste granitele infiltratului la conjunctiva pleoapelor, cauzind hyperemia acesteia. Miscarea globului ocular e pastrata. In analize se combina leucocitoza cu deviere spre stinga, VSH 60.Tratament: 1. Spitalizarea bolnavilor. Din focarul inflamator se ia exsudat pentru determinarea sesbilitatii microflorei patogene si singe din vena pentru determ indicatorilor coagulogramei si prezenta bacteriemiei.2. se determina probabilitatea dezvoltarii complicatiilor, functionalitatea neutrofilelor in single periferic si se determina caracterul si nivelul sensibilizarii microbiene a organismului3. se poate cateteriza artera carotida externa prin artera temporala superficiala. Prin acesta se va introduce infuzie cu viteza constant ace nu va depasi 16-22 pic/min. Infuzatul va consta din sol izotonica de NaCl, novocaina, anticoagulanti, reopoliglicina si Ab.4. se face incizia primara/precoce a infiltratului ce va duce la decompresiunea tes moi si va preveni generalizarea infectiei. In legatura cu faptul ca focarul e dispus superficial, spalarea activa e imposibila.5. pentru micsorarea intoxicatiei bolnavului i/v i se introduc 200-400 ml neogemodez, 500 ml 5% sol glucoza, Ab cu spectru larg, dioxidin 5 ml, contrical 10-20 mii unitati, 1-4% sol amidopirina, pipolifen sau dimedrol, vitamine. 6. tromboflebita duce la dereglarea echilibrului acido-bazic in organism cu instalarea acidozei, apare deficit de Na. De aceea bolnavilor li se indica sol izotonica NaCl sau 4% bicarbonat Na cate 200-400 ml.7. in lupta cu infectia mai intii se folosesc Ab cu spectru larg, dupa identificarea microflorei si determinarea sensibilitatii acesteia se indica preparat antiinflamator.8. pentru preintimpinarea coagularii intravasculare se introduce i/v heparina 2.5-5 mii unitati fiecare 4-6 ore9. plasma, albumina pentru stimularea factorilor imunitatii10. la sensibilizarea pronuntataa organismului fata de Ag microbieni se face hiposensibilizarea nespecifica. Se utilizeaza dimedrol, pipolifen, suprastin, pernovin, tavegil, loratadin, ketotifen, etc.

Tromboza sinusului cavernos avnd drept cauz o infecie odontogense poate produce prin formarea de emboli septici, care vor fi antrenai n fluxul venos (tromboflebita septic). Se descriu dou ci de diseminare, una anterioar (prin vena angular n spaiul infraorbitar, apoi prin vena oftalmic spre sinusul cavernos) i una posterioar (prin vena facial transvers, plexul venos pterigoidian,baza craniului, sinusul venos pietros inferior,sinusul bazilar, sinusul cavernos) .Clinic, tromboza sinusului cavernos debuteaz cu dureri oculare i sensibilitate la presiune pe globii oculari, asociat cu febr,frisoane i alterarea strii generale. Un semn clinic precoce este pareza nervului cranian Vi(abducens), cu imposibilitatea micrilor de lateralitate ale globului ocular. n evoluie, apar edemul palpebral, echemozis, ptoz bulbar i afectarea nervilor cranieni III (oculomotor), IV (trohlear) i a ramului oftalmic al nervului V (trigemen). Astfel, pacientul va prezenta oftalmoplegie, cu pierderea reflexului fotomotor,midriaz i hipoestezia regiunii frontale i apleoapei superioare. Examenul fundului de ochipoate pune n eviden congestie venoas i hemoragii retiniene. Avnd n vedere anastomozele ntre sinusurile cavernoase stng i drept, tromboza se poate extinde rapid de partea opus, n acest caz simptomatologia avnd caracter bilateral. Diagnosticul de certitudine se stabilete pe baza examenului CT.Tratamentul este specific neurochirurgical.

Flebitele supurative endocraniene se dezvolt secundar unor infecii la nivelul sinusurilor feei, mastoidei, urechii mijlocii, orofaringelui.De asemenea, mai apar asociate cu meningita, empiemul subdural,abcesul epidural. La ele mai pot contribui unii factori favorizani carealtereaz coagulabilitatea sngelui, sau vscozitatea acestuia (deshidratarea,sarcina, policitemia, anticoncepionalele orale).Tromboflebitele cerebrale se pot localiza la nivelul sinusurilorvenoase. Lipsa circulaiei prin ocluzie venoas va duce la infarctizareateritoriului respectiv i la constituirea supuraiei locale, cu posibiliti dediseminare n ntreg organismul, dar n primul rnd n vecintate(meningite, empiem subdural, abces epidural, abces cerebral).Tromboza venelor corticale induce o simptomatologie mai multsau mai puin pregnant, n funcie de drenajul prin colaterale. In cazurilede tromboze se dezvolt o simptomatologie de focar; uneori esteimplicat o emisfer cerebral.Tromboza sinusurilor venoase este caracteristic clinic pentrufiecare din sinusurile implicate.Tromboflebita de sinus cavernos, poate constitui una din complicaiileseptice majore ale infeciilor maxilofaciale. Ea se poate produce fieprin extensie de-a lungul sistemului venos (tromboflebita septic), fieprin progresiunea embolilor infectai. Iniial infecia afecteaz un singursinus, dar se poate extinde rapid la sinusul cavernos de partea opusa,prin intermediul sinusului circular.S i m p t o m a t o l o g i eIniial apar dureri la nivelul orbitei, la care se pot asocia febraoscilant, tahicardia, transpiraiile. Obstrucia venoas poate p r o d u c eedemul accentuat al pleoapelor. Bolnavul mai poate prezenta lcrimau-,hemoragii retiniene, chemozis conjunctival, cianoza accentuat a feeiSnt afectai de proces i nervii cranieni (oculomotor, trohlear, abducens,ramura oftalmic a trigemenului). Aceste afectri ale nervilor se vor traduce prin oftalmoplegie, diminuarea sau absena reflexului comein,ptozarea i dilatarea pupilei. n stadiile terminale se pot observa semen de toxemie sever. Dac nu este tratat precoce, evoluia este nefavorabil chiar i n era antibioticelor. Moartea poate surveni n citeva zile prin meningite, septicemie, sau bronhopneumonie.Prognosticul este sever, mortalitatea ridicat, iar bolnavii recupei l|lprezint cel mai adesea sechele.T r a t a m e n t u lEste intens antibiotic, asemntor celui descris la abcesele epidurale;uneori este necesar intervenia chirurgical pentru drenaj. Sepractic terapie de reducere a edemului cerebral, manitol 10-20% i.v.,1,5-2 g/kilocorp/24 ore i hemisuccinat de hidrocortizon intravenos 200-400 mg/24 ore, n 2-4 administrri. Se mai poate administra i furosemid.Terapia anticoagulant este controversat. A fost recomandat uliiizarea anticoagulantelor pentru a se preveni tromboza venoas. Oponeniiterapiei cu anticoagulante susin c pentru o anumit perioad detimp cheagurile limiteaz infecia. Distrugerea cheagurilor de ctre aniicoagulante duce la progresia procesului infecios i la agravarealeziunilor inflamatorii la nivelul encefalului.

2.Fractura spontan a mandibulei. etiopatogenie, simptoame clinice, diagnosticul, tratament.

Apar spontan, in os patologic cindrezistenta e scazuta datorita unorafectiuni generale sau locale ca osteodistrofii,osteoradionecroza, osteomielite, tumori

Durerea: este vie, puternica, se accentueaza la miscarile la mandibulei sau la presiuni exercitate pe os.*Hemoragiidin cavitatea bucala sau din plaga prezenta in exterior la nivelul mandibulei*Tulburari functionale: jena indeglutitie, dereglari de fonatie,imposibilitatea efectuarii masticatiei.*Tulburari estetice, deformarea fetei, prezenta edemului,prezenta plagilor tesuturilormoi,hematomului, tumefactie.*Pierderea sensibilitatiianestezii sau hipoesteziipe teritoriul nervului alveolar inferior.*Mobilitatea dintilor saua pierderea lor in urma traumei.

*Semne de intrerupere a continuitatii osoase:-deformari osoase a etajului inferior al fetei.-mobilitatea anormala a fragmentelor osoase-crepitatii osoase-diminuarea sau absenta transmiterii miscarilor in ATM-modificarea raportului de ocluzie*Tulburari functionale:-durerea la efectuarea examenului clinic-dereglari in fonatie, jena in deglutitie*Semne asociate leziunii:-edemul partilor moi, echimoze, hematoame, excoriatii sau plagiperimandibulare, hemoragii-tulburari de sensibilitate pe traiectul nervului alveolar inferior, hipoestezii ,anestezii.-luxatii sau fracturi dentare, hematoame, plagi alemucoasei fixe si mobile lanivelul procesului alveolar si fundul desacvestibular.*Palpator:-evidentierea punctelor dureroase-discontinuitatea osoasa-infundari sau proeminente osoase-decalaje intre fragmente-mobilitate anormala a fragmentelor, uneori crepitatii osoase

Tratamentul medicamentos al fracturilor mandibulei.*Antibioprofilaxiapentru acombate infectia si evita complicatiile: lincomicina, morfociclina, vibramicin, cefalexin.*Antialgicepentru a reduce durerea:tramadol, ketamina, carbamazepina.*Antiinflamatoarenesteroidienepentru a reduce edemul: indometacina, ibuprofen, naproxen.*Administrare ser antitetanicin caz cind a fost contact cu pamint sau alte materiale contaminate.*Vitaminoterapia: vit. B1, B6, vit. C*Imunostimulatoare: timozin

Fazele de formare a calusului si factorii cei influenteaza.-calus fibrino proteic( faza hemoragico-exudativa) dureaza 6-8 zile.seformeaza hematom, aparitia unei reactii inflamatorii imediate ce duce laproliferarea vaselor de neoformatie si diferentierea celulelor mezenchimale.-calus fibros sau condroid (faza fibro-condroida) intre a 6-8 zi si 16-18 zi. Maturarea condroblastelor si transformarea lor in condrocite.-calus osos primitiv (faza osificarii provizorii) dupa a 16-18 zi.-calus osos definitiv (faza osificarii dfinitive) dua 4 saptamini.*Factorii:-virsta bolnavului: mai in virsta , mai lent.-anumite stari fiziologice: gravide, femei in perioada de lactatie, mai greu.-tipul constitutional: la picnici (hiperstenic), la cei cu deficite staturale, mai lent.-factorii alimentari: in cazul lipsei proteinelor din alimente.-factorii mecanici: reducerea si imobilizare incorecta, imobilizarea tardiva, uneori ceaprelungita duc la consolidari intirziate

Tratamentul de urgenta in fracturile de mandibula.Tratamentul consta in reducerea si imobilizarea provizorie a fracturii ,astefel se previne deplasarea secundara a fracturii deja existente si inlaturarea diferitelor dereglari functionale care pot pune in pericol viata accidentatului(hemoragie,asfixie,soc,comotie cerebrala).Profilaxiasuprainfectarii-administrarea antibioticelor cu spectru larg,si administrarea seruluiantititanic,pentru combatera durerii-analgezice. Eliberarea oricarui obstacol anatomic sau mecanic din caile respiratorii sau traheostomia.Reducerea fracturilor: care consta in repozitionarea fragmentelor in pozitia anatomica.Imobilizarea de urgenta se poate practica la locul accidentului sau in cabinetulstomatologic.Obiective: -diminuarea durerii-reducerea hemoragiei-reducerea riscului de asfixie (prin caderea limbii)-permite transport de urgenta mai lejer.Metode de imobilizare de urgenta:1-bandaj mento-cefali2-fronda mentoniera3-ligaturi interdentare monomaxilare4-ligaturi interdentare intermaxilare5-dispozitive monomaxilare6-dispozitive bimaxilare7-dispozitive mandibulo-craniene.

3.Deformaia mandibulei.

4.Pseudoartroze.

Const n apariia unei false articulaii(pseudoarticulaie) dat de persistena mobilitii la nivelul focarului de fractur dup 6 luni de la instituirea tratamentului ortopedic sau chirurgical. Clinic, pseudartroza permite o mobilitate mai mult sau mai puin accentuat, fiind descrise trei forme anatomo-clinice: (1) strns; (2) lax; i (3) balan.Radiologic se constat o rotunjire a capetelor osoase, de multe ori cu corticalizarea acestora.Tratamentul este chirurgical i constn descoperirea focarului de fractur, ndeprtarea esutului fibro-conjunctiv de la nivelul diastazisului, avivarea capetelor osoase i osteosintez cu plcue i uruburi. Ori cele mai frecvente complicaii secundaresunt cele infecioase: supuraii periosoase,supuraiile spaiilor fasciale primare, mai rar ale spaiilor fasciale secundare, sau supuraii difuze. De asemenea, o fractur de mandibul se poate complica secundar cu osteita sau osteomielita mandibulei. ori se constat o lips de substan osoas, cu scurtarea fragmentului osos, este necesar refacerea defectului cu o gref osoas de interpoziie, meninut prin intermediul unei plcue de osteosintez, sau chiar cu ajutorul unei plci de reconstrucie, asociat sau nu cu gref osoas de interpoziieIn cazul fracturilor de maxilar Mai puin frecvente dect la mandibul sunt complicaiile secundare supurative, care, dac apar, se datoreaz deschiderii focarelor de fractur n cavitile naturale ale viscerocraniului (cavitate oral, fose nazale, sinusuri paranazale), fiind astfel expuse unui mediuseptic. Se pot astfel constitui supuraii geniene, ale sinusului maxilar i orbitei, osteita sau osteomielita maxilarului i uneori supuraii meningeale, encefalice sau chiar tromboflebita sinusului cavernos prin coexistena leziunilorosoase ale bazei craniului i prezenaanastomozelor vasculare, care favorizeaz difuzarea endocranian a infeciei.

5.Trismusul de durat i anchiloz. trismusul: imposibilitatea temporar de a deschide gura, la amplitudine maxim. Este un simptom n cadrul unor afeciuni generale (tetanos, intoxicaii cu stricnin, meningite acute, encefalite, boala Parkinson, eclampsie) sau locoregionale (traumatisme articulare sau periarticulare, fracturi ale ramului mandibular, contuzii ale muchilor ridictori ai mandibulei, supuraii odontogene sau amigdaliene, tumori maligne). anchiloza temporo-mandibular unilateral de tip anterior, cnd sunt prezente micri de mic amplitudine la deschiderea gurii, n lateralitatei protruzie.Examenul radiologic precizeaz diagnosticul.Anchiloza temporo- mandibularAnchiloza temporo-mandibular este definit ca limitarea permanent a micrilor mandibulare, prin formarea unui esut osos, fibros sau mixt, cu dispariia structurilor articulare (condil, disc, fos glenoid).Frecvena afeciunii este destul de rar, apare mai ales n copilrie. Este mai frecvent unilateral i mai rar bilateral EtiopatogenieFactori etiologici ai anchilozei intracapsulare: traumatici 45, 6 %, infecioi 38, 3 %, poliartrite reumatoide 1, 93%, neprecizai 15, 6 %4.Factorii traumatici sunt reprezentai n ordinea frecvenei de: fracturile intraarticulare ale condilului, fracturile cavitii glenoide, traumatismul obstetrical, plgile articulaiei. Timpul mediu de instalare a unei anchiloze posttraumatice este de 6 luni pentru traumatismul direct i de 18 luni pentru traumatismul indirect.Factorii infecioi sunt, n ordinea frecvenei:supuraiile oto-mastoidiene, supuraiile localizate la nivelul ramului ascendent mandi- bular (osteite, osteomielite), parotiditele, artritele gonococice, artritele traumatice suprainfectate. Anchilozele postinfecioase se instaleaz n timp ndelungat. Ca regul general, apariia anchilozei este mai rapid la copii i mai lent la aduli.Anchilozele extrarticulare pot apare dup: fracturi ale arcadei temporo-zigomatice, miozit osifiant posttraumatic, supuraii odontogene sau otomastoidiene, tratamentul multimodal al tumorilor maligne sau hipertrofia apofizei coronoide.Forme cliniceExist dou tipuri de anchiloze10: anchiloza intracapsular i anchiloza extra- capsular (pseudoanchiloza). Ambele pot fi uni- sau bilaterale.Dup extensia blocului osos, anchiloza temporo-mandibular intracapsular are trei stadii de evoluie: Bloc osos limitat la apofiza condilian. Bloc osos extins pn la incizura sigmoid. Bloc osos extins pn la nivelul apofizei coro- noide.

Anchiloza intracapsular semnele clinice sunt: imposibilitatea permanent a deschiderii gurii, asimetrie facial, cu caracteristici specifice: anchiloza intracapsular unilateral: mentonul este retrudat, linia interincisiv este deviat de partea bolnav iar micarea de lateralitate de partea sntoas este diminuat. La palparea bidigital a articulaiei afectate se poate percepe blocul osos, micrile condilului contralateral putnd fi absente. La copii hemimandibula afectat este hipoplazic, dar pare bombat, cu unghiul mandibular apropiat de 90; obrazul apare relaxat de partea afectat i n tensiune de partea opus. anchiloza intracapsular bilateral: relieful mentonier este ters, brbia fiind mult retrudat. Bolnavii au profilul caracteristic de pasre, din cauza hipoplaziei bilaterale a mandibulei. Mai apar hipotrofie maseterin i hipertonia musculaturii suprahiodiene.Anchiloza extracapsular - semnele clinice sunt: limitarea parial dar permanent a deschiderii gurii, devierea mandibulei de partea afectat, micrile de protruzie i lateralitate posibile dar reduse ca amplitudine, asimetria facial este mai redus comparativ cu cea din anchiloza intracapsular.Semne radiologicen anchiloza intracapsular pot apare diferite grade de calcifiere ale spaiului intraarticular i/sau dispariia acestuia. Pentru precizarea localizrii, formei i volumului blocului osos sunt necesare radiografii n mai multe incidene. Ortopantomogram evideniaz i tulburrile de dezvoltare ale mandibulei n anchiloza extracapsular (pseudo- anchiloza) se poate observa un proces coronoid deformat (hipertrofie), o fractur vicios consolidat a arcului zigomatic sau a complexului zigomatic.Indiferent de tipul anchilozei tomografia computerizat evideniaz cel mai exact extensia n plan tridimensional a blocului osos.Principii de tratament. n anchiloza intracapsular singurul tratament indicat este artroplastia care urmrete crearea unei noi articulaii.n anchiloza extracapsular (pseudoanchi- loza) tratamentul chirurgical urmrete ndeprtarea cauzei.Indiferent de tipulanchilozei,postoperator este obligatorie instituirea pe termen lung a mecanoterapie! n asociere cu fizioterapia.

6.Fistulile ale feei i gtului.

Apariia n prile moi perimaxilare a unor fistule este un fenomen frecvent intilnit. Prezena unei fistule trdeaz un proces cronic, avind de obicei drept cauz fie procese septice dentomaxilare (granuloame chisturi, dini inclui, fracturi), fie infecii ale limfonodulilor din teritoriu. Localizarea cea mai frecvent a fistulelor este la nivelul mentonului, cand provin de la incisivii inferiori. Mai pot fi localizate la nivelul regiunilor genian inferioar sau submandibular, cand provin de la premolarii i molarii inferiori. Apariia lor in jurul maxilarului este mai rara intrucat supuraiile periapicale pornite de la dinii maxilari au tendina de a se deschide endobucal. Atunci cnd apar perimaxilar, fistulele se localizeaz mai frecvent in unghiul intern al pleoapelor. Ele se situeaz fie inimediata vecintate a factorului cauzal, fie la distan de acesta.S i m p t o m a t o l o g i eDebutul se realizeaz sub forma unor abcese cu evoluie cronica de mici dimensiuni, care au o simptomatologie dureroas minim .i ani insoite de alterarea strii generale. Aceste abcese se deschid spontan sau sunt deschise chirurgical, fistula formindu-se in cazul neindeprtarii de ctre medic a factorului cauzal. Examenul local arat prezena fistulei in mijlocul unor esuturi moderat inflamate. Fistula este proeminent sau depresionat in raport cu esuturile inconjurtoare, acoperit cu esut de granulaie care uneori poate fi sngerind la atingere.Palparea este in general nedureroas, las s se scurg o mica cantitate de puroi amestecat cu secreii sanguinolente. De obicei, a palpare, in grosimea prilor moi se evideniaz un cordon fibros care conduce spre os (dac fistula este de origine dento-maxilar) sau se mobilizeaz impreun cu limfonodulul, dac este intreinut de acesta.Explorarea cu stiletul butonar conduce fie la nivelul unei g e o d e osoase, fie in prile moi, dac fistula este de origine limfonodular.Examenul radiografic evideniaz leziunile dentare sau periapicale Cind fistulele sunt de cauz osoas, aceasta poate fi pus de asemenea in eviden prin examen radiografic. In fistulele cu traiect serpiginos, se pot introduce substane de contrast (lipiodol) pentru a se evidenia traiectul fistulei i factorul cauzal.D i a g n o s t i c u l d i f e r e n i a lSe va face cu:- actinomicoza cervico-facial care prezint semne caracteristice puroi cu grunji glbui, tegumentele indurate, fistule n faze multiple de evoluie;- fistulele bacilare, la care bolnavii prezint antecedente badian , precum i existena a mai muli ganglioni mrii de volum;- chisturile branhiale fistulizate se difereniaz prin anamnez ll eventuale raporturi cu osul hioid;- tumorile pielii sau tumorile maxilarelor exteriorizate la piele au aspecte caracteristice, putnd fi difereniate de fistulele perimaxilare d o n prin examen anatomopatologic.T r a t a m e n t u lVa viza atit fistula cat i factorul cauzal. Fistula se extirp in bloi impreun cu traiectul fistulos. Cand factorul cauzal este dentar, se va evita extracia sa, sau se va apela la o metod chirurgical ajuttoare terapiei endodontice.

7.Cicatrice vicioase.

8.Deformaii ale esuturilor moi faciale.

9.Dereglri ale n. trigemen i facial.

Nevralgia de trigemeneste un sindrom dureros al fetei caracterizat prin dureri violente ce afecteaza unul, doua sau toate treiramurile nervului trigemen. Durerea care apare este cel mai sever tip de durere cunoscuta.Nevralgia de trigemen se clasifica in:-nevralgieesentialade trigemen-nevralgiesecunadarade trigemen

Se presupune ca odata cu inaintarea in varsta si datorita unor conditii anatomice anormale aparedemielinizarea(pierdere a tecii de mielina care inconjoara unele fibre nervoase) ceea ce determina aparitia unor fenomene de scurt-circuitare, aparandsinapse(comunicari intre neuroni) artificiale ce determina criza dureroasa. Distrugerea axonilor va determina incetarea fenomenelor dureroase.Factoriicare pot determina demielinizarea sunt considerati a fi:- compresiunea: osoasa, vasculara;- hipoxia (scaderea cantitatii de oxigen din tesuturi);- ischemia (diminuare a circulatiei sngelui).

Nevralgia secundara de trigemenpoate fi determ de o serie de factori care afecteaza n.trigemen:- leziuni tumorale: localizate in fosa cerebrala mijlocie- schwanoame de ganglioni Gasser, meningioame de cavum Meckellli, tumori epidermoide paratrigeminale; sau localizate in fosa cerebrala posterioara- tumori epidermoide, neurinoame acustice, meningeoame, metastaze.- leziuni vasculare - anevrisme, malformatii arterio-venoase- leziuni parazitare - cisticercoza- leziuni traumatice:fracturade baza de craniu- leziuni inflamatorii: zona zoster gasseriana- boli demielinizante: scleroza multipla,boala Charcot-Marie-Tooth.Simptomul cel mai importantcare apare estedurerea.

In cazul nevralgiei esentiale de trigemensunt importante:- sediul durerii: durerea poate sa apara in partea superioara, mijlocie sau inferioara a fetei, fiind strict localizata in teritoriul nervului trigemen adica la nivel maxilar, la nivel mandibular si oftalmic. De obicei, durerea apare mai frecvent pe partea dreapta, insa durerea poate sa iradieze in alte teritorii sau sa se generalizeze;- durata si caracterul durerii:durerile apar brusc,debuteaza cu maximum de intensitate sise termina brusc;durata atacului este scurta de la cateva secunde pana la 2 minute.

Durerea este severasi este descrisa ca si "lovitura de cutit", "socuri electrice", "arsura puternica", "atroce". Intervalul de timp in care atacul dureros poate sa se repete variaza de la cateva saptamani la cativa ani.Durereaapare pe neasteptate, fiind provocata de contractia muschilor fetei (mestecat, spalat pe dinti), contractia pleoapelor, contractia buzelor; motiv pentru care nevralgia de trigemen mai este cunoscuta si ca "tic dureros" . De obicei,durerile sunt provocate de un stimul minim- de o atingere usoara, de o stimulare luminoasa, stimulul este usor de recunoscut pentru ca determina debutul brutal at atacului dureros care are o intensitate maxima.

Ariile de declansare ale durerii numite"trigger zone"sunt reprezentate de o arie cutanata sau mucoasa care nu prezinta leziuni si care este localizata cel mai frecvent la nivelul ariei nazale, bucale, periorale sau la nivelul mucoasei gingivale.

Datorita faptului ca atacurile dureroase nu sunt previzibile, bolnavul poate deveni terorizat de posibila reaparitie si evita orice stimul banuit de a fi declansator al durerii. Multi dintre ei refuza sa mai vorbeasca, refuza sa se alimenteze si drept urmare slabesc, au tendita la suicid sau la morfinomanie. In timp, atacurile devin din ce in ce mai frecvente.

Durerea poate fi insotita de: hipersalivare, hiperlacrimare, hipersecretie nazala, transpiratii.

Caracteristicnevralgiei secundareeste aparitia pe unfond dureros continuu, de intensitate micaa unor atacuri dureroase violente si scurte sau difuze si prelungite. De asemenea, apar simptomele datorate leziunilor structurilor nervoase invecinate.Tratamentul conservatorapeleaza la:- medicamente- blocaj chimic- termo, radiocoagularea

Tratamentul medicamentos: cel mai folosit medicament estecarbamazepina, se administreaza doze progresive intre 200-800 mg/zi pana se obtine suprimarea durerilor si apoi se reduce doza.

Alte medicamente utilizate intratamentul nevralgiei de trigemen, dar cu rezultate inconstante, sunt:- pregabalinum- baclofen- fenitoin- antidepresive triciclice: amitriplina- alte anticonvulsivante: valproatul de sodiu, lamotrigina- corticoterapie: in doze mici- vasodilatoatoare : nitrit de amil- vitamine de grup B

Metodele de blocaj chimicpot suprima durerea, pe perioade variabile (10-14 luni in alcoolizari), in cazurile recente localizate la o ramura si la care se pot evidentia o zona trigger. Pentru aceasta de folosesc:- xilina- procaina- alcool- fenol

O alta metoda folosita estefizioterapia, ce utilizeaza:- ionizari cu aconitina- iradierea ganglionului Gasser: are efect mai ales in cazurile durerilor tardive postzosteriene.

Tratamentul chirurgicalutilizeaza:

Metode invazive: decompresia microvasculara, urmarind eliberarea vasului de sub compresie.Metode neinvazive: vor elimina durerea pentru o perioada mai mare de timp, prin distrugerea radacinii nervoase.

Se practicarizotomia(sectionarea nervilor) retrogausseriana sau juxtapontina, tractotomia (sectionarea unor fascicole de fibre nervoase) trigeminala bulbara sau tractotomia trigeminala pontina, distrugerea selectiva a fibrelor pontine, microcompresia gausseriana percutana cu balonas, injectarea de glicerol.Tratamentul chirurgicalnu este lipsit de riscuri, iar rezultatele obtinute sunt adesea partiale.

Radiochirurgiaeste cel mai nou tratament al nevralgiei de trigemen, este un procedeu neinvaziv si nu necesita efectuarea unei anestezii generale. Exista doua tipuri de tehnologie: LIMAC si Gamma Knife.

Complicatiile- rare, iar pacientii vor ramane sub tratament medicamentos pana la aparitia rezultatelor radiochirurgiei. Prin aceasta metoda la 70% dintre pacienti durerea dispare timp de 2 ani.

Asadar la aparitia simptomelor mai sus mentionate nu incerca sa te tratezi acasa cimergi de urgenta la medic, pentru a controla boala si a evita aparitia depresiei si efectelor sale nedorite.Nevralgia nervului facialse manifesta prin dureri puternice, care apar brusc si sunt localizate la nivelul urechii .Este o afectiune foarte rara care apare mai ales la tineri .

10.Alte complicaii locale (de fonaie, glutiie, gustative etc.).